Afişare în paralel: LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 şi Consideratii privind rolul instantelor judecatoresti din Romania in domeniul concurentei din perspectiva europeana si in contextul reformei judiciare

Structură Act

Consideratii privind rolul instantelor judecatoresti din Romania in domeniul concurentei din perspectiva europeana si in contextul reformei judiciareRevista "Curierul Judiciar", Nr. 6/2005, pag. 92Autor : Lazar Rozalia Ana In materie de concurenta constatam o extensie semnificativa a competentei instantelor judecatoresti, a curtilor de apel, in principal a Curtii de Apel Bucuresti. Aceasta in conditiile in care precizam ca, fara a-i minimaliza importanta, Legea nr. 11/1991 privind concurenta neloiala nu intra in sfera de aplicare a dreptului comunitar al concurentei, raporturile juridice reglementate de aceasta fiind aplicate complementar cu normele Legii nr. 21/1996 si Legii nr. 143/1999, potrivit legislatiei interne. Facand o analiza punctuala a textelor Legii concurentei retinem urmatoarele: Potrivit dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 21/1996 modificata si completata, "(1) Daca, prin masurile luate si prin sanctiunile aplicate de Consiliul Concurentei, conform prevederilor cap. IV-VI [privind atributiile Consiliului Concurentei, actele si masurile acesteia, procedura de examinare preliminara, de investigare si de luarea deciziilor, sanctiunile, n.n.-R.A.L.] unui agent economic abuzand de pozitia sa dominanta, nu se obtin restabilirea situatiei si prevenirea repetarii abuzului, Consiliul Concurentei, pentru motiv de afectare grava a unui interes public major, poate cere Curtii de Apel Bucuresti sa ordone masurile adecvate pentru lichidarea pozitiei dominante pe piata a acestuia, instanta judecatoreasca putand dispune, dupa caz: a) invalidarea unor contracte sau a unor clauze contractuale prin intermediul carora se exploateaza abuziv pozitia dominanta; b) invalidarea actului sau a actelor de realizare a unei concentrari creatoare de pozitie dominanta, chiar atunci cand prin actul sau actele juridice in cauza s-ar fi constituit o noua persoana juridica; c) limitarea sau interdictia accesului pe piata; d) vanzarea de active; e) restructurarea prin divizare a agentului economic. (2) Consiliul Concurentei trebuie sa specifice, prin trimitere la textul legal, masura sau masurile ce solicita a fi ordonate de instanta, fara a putea cere luarea, in cazul dedus judecatii, a oricareia dintre ele sau a tuturor, iar instanta neputand dispune o alta masura decat cea sau cele la care se refera cererea. (3) Instanta judecatoreasca va putea ordona una sau mai multe dintre masurile prevazute la alin. (1) numai sub conditia sa fie evitata orice crestere a preturilor din aceasta cauza sau afectarea executarii de catre agentul economic a obligatiilor asumate fata de terti. (...) (5) Se considera interes public major, motivand cererea Consiliului Concurentei pentru dispunerea de masuri extreme dintre cele prevazute la alin. (1), securitatea publica, pluralitatea de agenti economici independenti, bunastarea consumatorilor si regulile prudentiale. Sarcina probei afectarii grave a unui interes public major incumba Consiliului Concurentei. (...) (7) impotriva sentintei Curtii de Apel Bucuresti, sesizata conform alin. (1), pot introduce recurs la inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Concurentei si agentii economici supusi masurilor dispuse prin aceasta" [s.n.-R.A.L.]. Conform art. 9 din Legea nr. 21/1996, "(1) Sunt interzise orice actiuni ale organelor administratiei publice centrale sau locale, avand ca obiect sau putand avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei, in special: a) sa ia decizii care limiteaza libertatea comertului sau autonomia agentilor economici, ce se exercita cu respectarea reglementarilor legale; b) sa stabileasca conditii discriminatorii pentru activitatea agentilor economici" iar potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, in cazul in care organele administratiei publice centrale sau locale nu se conformeaza deciziei Consiliului Concurentei, acesta are posibilitatea de a ataca actiunea la Curtea de Apel Bucuresti, avand calitate procesuala activa.Asadar, inedit este faptul ca autoritatea nationala de concurenta, conform art. 9 alin. (3) va ataca "actiunea" autoritatilor centrale sau locale.Potrivit dispozitiilor art. 21 alin. (4) din lege, Consiliul Concurentei examineaza in plen: ,,a) rapoartele de investigatie, cu eventualele obiectii formulate la acestea, si decide asupra masurilor de luat; b) autorizarea concentrarilor economice; c) sesizarea instantelor judecatoresti in aplicarea prevederilor art. 7; d) punctele de vedere, recomandarile si avizele de formulat in aplicarea dispozitiilor prezentei legi; e) categoriile de intelegeri, decizii luate de asociatiile de agenti economici si practici concertate propuse pentru exceptare; f) proiectele de reglementari propuse spre adoptare; g) raportul anual asupra situatiei concurentei; h) analiza incalcarilor prevederilor art. 9.", iar potrivit alin. (6) al aceluiasi articol "deciziile adoptate de Consiliul Concurentei in plen conform prevederilor alin. (4) se semneaza de catre presedinte, in numele Consiliului Concurentei; ele vor putea fi atacate in termen de 30 de zile de la publicare sau, dupa caz, de la comunicare, in procedura de contencios administrativ la Curtea de Apel Bucuresti; sentinta va fi pronuntata fara drept de apel, impotriva ei putand fi declarat recurs la inalta Curte de Casatie si Justitie [s.n.-R.A.L.].