Dicţionare - iLegis IntraNet

1	abac Instrument folosit pentru efectuarea de calcule aritmetice simple, alcatuit dintr-un cadru cu vergele pe care se pot deplasa bile colorate. Este cunoscut inca din antichitate (folosit la greci, romani si chinezi).
2	abaca 1. Placa de piatra care formeaza partea superioara a capitelului unei coloane, inlesnind racordarea acesteia cu arhitrava. 2. Ansamblu de diagrame elementare, fiecare reprezentand grafic variatia unei marimi scalare in functie de doi parametri variabili. Serveste la determinarea unor marimi scalare, cand se cunoaste dependenta lor de alte marimi scalare cu valori cunoscute (Nomograma).
3	abager Abagiu
4	abagerie Atelier sau industrie de (haine de) aba.
5	abagiu Persoana care se ocupa cu fabricarea sau cu vanzarea abalei; abager.
6	abajur Dispozitiv de metal, de sticla, de hartie, care fereste ochii de lumina unei lampi sau indreapta razele intr-o anumita directie.
7	abandon 1. Actiunea de a renunta la ceva, de a parasi ceva sau pe cineva. 2. Abandon familial - infractiunea care consta in savarsirea, de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cei indreptatiti la aceasta, a uneia dintre urmatoarele fapte: a). parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-i la suferinte fizice si morale; b). neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege; c). neplata cu rea credinta a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca. (vezi si dictionarul juridic).
8	abandona 1. A parasi pe cineva (lasandu-l fara sprijin sau ajutor); a renunta la ceva. 2. A renunta la continuarea participarii la o intrecere sportiva.
9	abanos Nume dat lemnului unor specii de arbori exotici din genul Diospyros, raspandite in zona tropicala si subtropicala. Este un lemn greu, tare, foarte durabil, de culoare neagra, folosit pentru fabricarea unor mobile de lux, a unor instrumente muzicale de suflat, etc.
10	abataj 1. Loc de extragere a minereului dintr-un zacamant; operatia insasi; 2. Taierea vitelor la abator; 3. Operatie de inclinare a unei nave mici in vederea repararii, curatarii etc.
11	abate 1. Superior al unei abatii. Titlu onorific acordat unor preoti catolici; persoana care poarta acest titlu. 2. A (se) indeparta de la un drum urmat, de la o anumita directie sau valoare. 3. A se opri in treacat undeva (parasind drumul initial), a se opri, a trece pe la...
12	abatere 1. Incalcare a unei dispozitii cu caracter administrativ sau disciplinar. 2. Diferenta dintre dimensiunea reala si cea proiectata a unei piese.
13	abatesa Calugarita care conduce o abatie.
14	abatie Manastire catolica cu statut special (impreuna cu averea, domeniile ei), condusa de un abate si depinzand de un episcop sau condusa direct de papa.
15	abatiza Baraj realizat (in paduri) din copaci doborati, cu varful spre inamic.
16	abator Ansamblu alcatuit din cladirile, instalatiile, terenul etc. unde se taie vitele si se prelucreaza carnea proaspata.
17	abatut Care este descurajat; trist, deprimat.
18	abazie Imposibilitate de a merge, cauzata de tulburarea automatismului actului motor al mersului.
19	abces Acumulare de puroi, bine delimitata de tesuturile din jur, formata in urma dezintegrarii tesuturilor, sub actiunea unor agenti microbieni sau parazitari.
20	abdica A renunta la tron. A renunta la ceva, a ceda in fata greutatilor, .
21	abdomen 1. Parte a corpului, intre torace si bazin, in care se gasesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii si intestinele; pantece, burta, foale. 2. Partea posterioara a corpului la artropode.
22	abdominalgie Durere abdominala.
23	abductie Miscare efectuata de un muschi abductor.
24	abductor Muschi abductor=muschi care indeparteaza un membru sau un segment de membru de axul mediant al corpului.
25	abecedar Manual elementar pentru invatarea scrisului si cititului.
26	aberant Care se abate de la tipul normal sau corect, care constituie o aberatie, absurd.
27	aberatie 1. Abatere de la normal; absurditate; 2. Deformare a unei imagini de catre un sistem optic .
28	aberativ Care este departe de adevar, care tine de aberatie.
29	aberoscop Instrument care serveste la observarea defectului de distorsiune pe care il prezinta un ochi anormal.
30	abhora A avea ura, dezgust, aversiune fata de cineva sau de ceva.
31	abia 1. Cu greu, cu greutate; anevoie; 2. Foarte putin, aproape deloc.
32	abientin Substanta rasinoasa extrasa din lemnul de brad, care se prezinta sub forma de cristale incolore, solubile in apa si in alcool.
33	abietacee Familie de conifere cuprinzand arbori din specia bradului.
34	abil 1. Care stie sa faca, sa execute ceva cu pricepere, cu iscusinta; indemanatic, istet, iscusit, priceput, diplomat, dibaci. 2. Care stie sa iasa din orice incurcatura, sa se descurce; descurcaret, smecher.
35	abilita 1. A face pe cineva apt pentru savarsirea unui act juridic. 2. A recunoaste o anumita calificare unei persoane, in urma trecerii unei probe, a unui examen. 3. A imputernici.
36	abilitare Actiunea de a abilita si rezultatul ei.
37	abilitate Indemanare, iscusinta, pricepere, dibacie.
38	abiogen Care este lipsit de viata; care are loc, care se petrece fara participarea materiei vii.
39	abiogeneza Conceptie dupa care originea materiei vii trebuie cautata in materia fara viata.
40	abiologie Disciplina care are ca obiect studierea elementelor lipsite de viata.
41	abiotic Lipsit de viata, incompatibil cu viata.
42	abiotrofie Scadere a vitalitatii unui organism sau a unui organ din cauza unor defecte ereditare de dezvoltare sau a lipsei factorilor nutritivi, fapt care determina slabirea capacitatii de adaptare-aparare.
43	abioza 1. Stare lipsita de viata. 2. Procedeu de conservare a produselor alimentare de natura animala si vegetala.
44	abis Prapastie, genune, hau.
45	abisal 1. Care se afla sau care traieste la mari adancimi in mari sau in oceane. 2. Care se refera la subconstient.
46	abitatie Drept real de folosinta a unei case de locuit, proprietate a altuia.
47	abitir Mai mult, mai bine, mai tare (decat...)
48	abject Care inspira repulsie dispret; josnic, ticalos.
49	abjectie Fapta, atitudine abjecta; ticalosie, josnicie.
50	abjudeca A anula, a suspenda (un titlu, un drept) printr-o hotarare judecatoreasca.
51	abjudecare Actiunea de a abjudeca si rezultatul ei.
52	abjura A renega public o credinta religioasa sau o doctrina.
53	ablactare Inlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului.
54	ablactatie 1. Trecere treptata si progresiva de la alimentatia exclusiv lactata a sugarului la alimentatia diversificata. 2. Oprire a secretiei lactate la femeile la care alaptarea este contraindicata sau inutila.
55	ablatiune 1. Transportare (prin actiunea vantului, a apelor sau a ghetarilor) a materialului rezultat in urma dezagregarii solului sau a rocilor. 2. Indepartare chirurgicala a unui organ, a unei tumori. 3. Fenomen fizic prin care un corp care strabate atmosfera cu mare viteza pierde din substanta, devenind incandescent.
56	ablativ Caz al declinarii in unele limbi, care exprima despartirea de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza sau alta circumstanta.
57	ablaut Apofonie.
58	ablefarie Malformatie congenitala caracterizata prin absenta partiala sau totala a pleoapelor.
59	ablepsie Cecitate.
60	ablutiune Spalare rituala a corpului prescrisa de unele religii pentru purificare.
61	abnega A tagadui, a nega, a se lepada de cineva sau de ceva.
62	abnegare Abnegatie.
63	abnegatie Devotament (dus pana la sacrificiu).
64	abnorm Anormal, neobisnuit.
65	abnormitate Anomalie; enormitate; lucru neobisnuit, abnorm.
66	aboli A desfiinta o institutie (ex. monarhia), o stare (ex. sclavia) ori anumite uzante.
67	abolitionism Miscare politica... care urmarea desfiintarea sclaviei negrilor din America.
68	abolitionist Adept al abolitionismului.
69	abolla Manta militara la romani.
70	abominabil Infiorator, groaznic; dezgustator, urat.
71	abona A-si face un abonament. A veni in mod regulat undeva, a fi un obisnuit al casei.
72	abonament Contract prin care o persoana dobandeste in mod periodic, contra plata, dreptul la anumite bunuri sau servicii.
73	abonat Persoana care beneficiaza de un abonament.
74	aborda A manevra o nava in vederea alipirii ei de o alta nava. A acosta. A opri pe cineva pentru a-i vorbi. A ataca, a trata o tema;
75	abordabil Care poate fi abordat; accesibil.
76	abordaj Ciocnire, coliziune a doua nave sau a unei nave de un chei, dig, ponton, etc.
77	aborigen Bastinas autohton, indigen.
78	abortiv 1. Care se produce inainte de vreme, prematur; care nu a evoluat in intregime. 2. (Substanta sau mijloc) care provoaca avortul.
79	abracadabra Cuvant cabalistic caruia i se atribuia puterea magica de a realiza un lucru supranatural.
80	abracadabrant Cu totul neobisnuit; ciudat, bizar; incalcit.
81	abras 1. (despre cai) Naravas; (despre oameni) rau, violent. 2. (Despre actiunile omului) Fara nici un rezultat; neizbutit, nereusit
82	abraziune 1. Proces de eroziune a tarmurilor din cauza valurilor marii. 2. Roadere a unui corp ca urmare a frecarii lui de alt corp abraziv sau mai dur.
83	abraziv 1. (Corp, material) care, fiind constituit din granule dure cu muchii ascutite, poate desprinde, prin frecare, particule dintr-un alt material; care poate poliza, slefui.
84	abrazor Unealta alcatuita dintr-un material abraziv, folosita la prelucrarea prin aschiere.
85	abrevia 1. A prescurta (in scris sau in vorbire) unul sau mai multe cuvinte. 2. A nota ceva printr-un simbol, printr-o sigla.
86	abreviat Care a fost prescurtat (despre cuvinte, titluri etc.).
87	abreviatie Abreviere.
88	abreviativ Care indica o prescurtare, care abreviaza.
89	abreviator 1. Functionar al cancelariei papale. 2. Persoana care prelucreaza restrangand sau rezumand scrierile unui autor.
90	abreviere Actiunea de a abrevia si rezultatul ei; cuvant, titlu prescurtat; prescurtare, abreviatie; simbol.
91	abroga A scoate din vigoare o lege, sau un alt act normativ.
92	abrogare Actiunea de a abroga.
93	abrogatie Anulare, suprimare a unei legi, a unui act normativ.
94	abrudeanca Numele unui dans popular ardelenesc cu miscare moderata; melodia dupa care se executa acest dans.
95	abrupt 1. Cu panta repede, greu accesibil; accidentat, prapastios. 2. Fara legatura, inegal.
96	abrutiza A-si pierde sau a face sa-si piarda insusirile umane; a deveni sau a face sa devina insensibil, nesimtitor; a dezumaniza.
97	abrutizat Care a devenit insensibil, care si-a pierdut insusirile morale, specific umane; brutal.
98	abscisa Simbol care indica lungimea si sensul segmentului cuprins intre un punct fix al unei drepte si un punct dat de pe dreapta.
99	absciziune Taiere a unei parti sau a unui orgna al corpului.
100	abscons Greu de inteles; ascuns, tainic; obscur.
101	absent 1. Care nu e de fata, care lipseste. 2. Care nu este atent la ce se petrece in jurul lui; distrat.
102	absenta A lipsi dintr-un loc unde ar fi trebuit sa se afle, a nu fi de fata.
103	absenteism 1. Absenta indelungata a proprietarului funciar de pe proprietatea sa, pe care o exploateaza printr-un intermediar. 2. Practica folosita indeosebi de deputatii din opozitie care consta in neparticiparea la sesiunile parlamentare in scopul intarzierii sau impiedicarii adoptarii unor legi sau alte acte normative.
104	absenteist Persoana care traia in strainatate, administrandu-si bunurile prin intermediari.
105	absida Nisa semicirculara sau poligonala care inchidea nava centrala a unei bazilici romane.
106	absidiola 1. Mica absida laterala la unele bazilici romane; 2. Mica absida langa altar la bisericile crestine.
107	absint Bautura alcoolica tare, de culoare verde, cu gust amar, preparata cu uleiuri eterice de pelin, anason si alte plante aromatice.
108	absolut 1. Care e independent de orice conditii si relatii; desavarsit, complet; 2. Din punct de vedere filosofic, principiu vesnic, imuabil, infinit, neconditionat, perfect, care ar sta la baza universului; 3. Sinonim al divinitatii; 4. DREPT absolut - drept care produce efecte fata de toata lumea.
109	absolutism Regim politic propriu monarhiei absolute, caracterizat prin receptivitatea suveranilor, sfatuiti de ganditori luminati, la cerintele progresului.
110	absolutist Care apartine absolutismului, privitor la absolutism, bazat pe absolutism.
111	absolutiune 1. Iertare de pedeapsa a unui acuzat cand fapta imputata nu este prevazuta de lege sau cand savarsirea ei a fost justificata. 2. Iertare a pacatelor, data de obicei de papa.
112	absolutiza A atribui in mod eronat unui fapt sau unei idei o valoare absoluta prin ignorarea caracterului relativ, conditionat, limitat de celelalte laturi sau insusiri ale faptului sau ideii respective.
113	absolutizare Actiunea de a absolutiza si rezultatul ei.
114	absolutoriu 1. Care absolva, care iarta o vina, o gresala, un delict; 2. Certificat de absolvire a unei scoli superioare.
115	absolvent Persoana care a terminat un ciclu sau o forma de invatamant.
116	absolventa Terminare a unui ciclu sau a unei forme de invatamant; absolvire.
117	absolvi 1. A termina un an scolar, un ciclu sau o forma de invatamant; 2. A scuti de pedeapsa.
118	absolvire Actiunea de a absolvi si rezultatul ei; absolventa.
119	absorbant 1. Care absoarbe lichide sau vapori. 2. Care intereseaza, care captiveaza.
120	absorbi 1. A produce o absorbtie; 2. (fig.) A preocupa in mod intens.
121	absorbire Actiunea de a absorbi si rezultatul ei.
122	absorbit 1. Supt, inghitit; incorporat. 2. Preocupat, captivat.
123	absorbitor 1. Care absoarbe. 2. Dispozitiv folosit pentru recoltarea prin absorbtie a probelor de aer.
124	absorbtie 1. Incorporare prin difuzie a unui fluid din afara in masa unui corp solid sau lichid; sorbire prin capilaritate a unui lichid; imbibarea unui solid prin patrunderea unui lichid in golurile din interiorul sau; 2. Proces de patrundere a apei, a substantelor minerale si organice precum si a gazelor in celula; 3. Mod de reorganizare a intreprinderilor prin incorporarea unei intreprinderi intr-alta.
125	abstentionism Abtinere demonstrativa de la exercitarea dreptul de vot; doctrina care sustine aceasta atitudine.
126	abstentiune Abstinenta.
127	abstinent Persoana care isi impune restrictii la mancare, bautura.
128	abstinenta Abtinere voluntara de la unele alimente, bauturi, de la satisfacerea unor nevoi fiziologice.
129	abstract Gandit in mod separat de ansamblul concret (senzorial), de obiectul real din care face parte; detasat de relatiile care exista in realitate; conceput in mod (prea) general, (prea) teoretic.
130	abstractie A nu lua in considerare; a ignora.
131	abstractionism Curent in artele plastice europene, a carei trasatura dominanta o constituie inceracrea de a elimina din reprezentarea operei de arta orice referire la realitatile exterioare, ideile si sentimentele fiind redate prin pete de culoare sau prin figuri geometrice.
132	abstractionist Adept al abstractionismului.
133	abstractiza A efectua o abstractizare.
134	abstractizant Care abstractizeaza.
135	abstractizare Operatie a gandirii prin care se desprind si se retin unele dintre caracteristicile si relatiile esentiale ale obiectului cercetarii.
136	abstrage A desprinde o insusire independent de obiectul caruia ii apartine; a judeca izolat, in afara unui context.
137	abstragere Actiunea de a abstrage si rezultatul ei.
138	abstrus Neclar, confuz, incurcat.
139	absurd Care contrazice in mod flagrant gandirea logica, bunul simt, etc.; fara sens.
140	absurditate Prostie, ineptie.
141	abtibild Imagine in culori imprimata pe un strat subtire de colodiu, care se aplica pe o suprafata neteda, umezindu-se si dezlipindu-se de pe hartia pe care a fost lipit.
142	abtigui 1. A se imbata. 2. A da (cuiva) o bataie (usoara).
143	abtiguit 1. Beat. 2. Modificat (falsificat).
144	abtine A-si impune sa nu foloseasca ceva, sa nu participe la o discutie, la o actiune, etc.; a nu se pronunta intr-un caz dat.
145	abtinere Actiunea de a se abtine si rezultatul ei.
146	abulic (Persoana) care sufera de abulie.
147	abulie Boala psihica caracterizata prin lipsa mai mult sau mai putin pronuntata a vointei; nehotarare, inertie.
148	abunda A fi, a se gasi din belsug; a prisosi.
149	abundent Care este in cantitate mare; bogat, imbelsugat.
150	abundenta Cantitate mare, belsug, bogatie, prisos.
151	abur 1. Vapori de apa. 2. Ceata rara. 3. Adiere. 4. Suflare usoara (a vantului), boare.
152	aburca A (se) urca, a (se) catara.
153	abureala 1. Aburi condensati in picaturi fine care se depun pe obiecte. 2. Exalatie, miros.
154	aburi 1. A se acoperi cu picaturi fine provenite din condensarea aburilor. 2. A scoate, a produce aburi.
155	aburire Actiunea de a se aburi si rezultatul ei.
156	aburit Acoperit cu aburi. Aprins la fata; imbujorat; inrosit; infierbantat (de suparare).
157	aburos Acoperit cu aburi; din care ies aburi; ca aburii.
158	abuz 1. Nume dat unor anumite incalcari a legalitatii; (vezi dictionar juridic) 2. Exces in folosirea unui lucru.
159	abuza A uza de ceva in mod exagerat.
160	abuziv 1. Exagerat, excesiv. 2. Arbitrar, ilegal.
161	ac 1. Mica ustensila de otel, subtire, ascutita si lustruita, care serveste la cusut. 2. Indicator la unele instrumente de masura sau in medicina. 3. Organ de aparare si de atac al unor animale. 4. Frunza ingusta, ascutita, caracteristica coniferelor.
162	acacia Nume dat arborilor sau arbustilor tropicali, cu flori albe sau galbene, cultivati ca plante ornamentale, pentru industria parfumurilor si pentru extragerea gumei arabice.
163	acadea Bomboana preparata din zahar topit.
164	academic 1. Care tine de academie, privitor la academie; 2. Distins, solemn; de o corectitudine exagerata; conventional; stil sobru, corect, stiintific, conventional si rece.
165	academician Membru (de onoare sau titular) al unei academii.
166	academie 1. Societate de savanti, literati, artisti, etc.; institutie superioara de cultura a carei misiune este sa contribuie la dezvoltarea stiintelor si a artelor; 2. Nume dat unor institutii de invatamant superior.
167	academism Atitudine estetica promovand imitatia neconditionata a creatiei artei antice si ale Renasterii.
168	acadian A doua perioada a cambrianului.
169	acaju 1. Arbore din regiunea tropicala, de culoare rosiatica, intrebuintat la confectionarea mobilelor de lux; mahon. 2. Maro-roscat.
170	acalmie Perioada de linistire temporara a vantului, a valurilor, marii; (fig.) liniste momentana dupa o perioada agitata.
171	acanta 1. Nume dat mai multor specii de plante erbacee decorative. 2. Ornament arhitectonic caracteristic capitelurilor corintice si compozite.
172	acantacee Familie de plante dicotiledonate, cu frunze opuse, flori dispuse in raceme si fructe capsule.
173	acantocefal Clasa de viermi paraziti, cu o trompa retractila inconjurata de carlige de aparare.
174	acantoza Boala de piele caracterizata prin prezenta unor pete pigmentate.
175	acapara A-si insusi ceva (in dauna altora), a pune stapanire (in mod silnic, necinstit) pe ...
176	acar Muncitor feroviar care manipuleaza dispozitivele de actionare a acelor de macaz si asigura intretinerea acestora.
177	acaret 1. Constructie auxiliara care tine de o gospodarie; 2. Unelte de gospodarie, mai ales agricole.
178	acarian Arahnid mic, cu capul, toracele si abdomenul de obicei nediferentiate.
179	acaricid (substanta) Care omoara acarienii.
180	acarinata Pasare alergatoare cu sternul lipsit de carena si cu aripi reduse.
181	acarioza Nume dat unor boli de piele contagioase, parazitare.
182	acarita Cutiuta in care se pastreaza ace, ata si alte maruntisuri necesare la cusut.
183	acasa In sau spre casa in care locuiesti.
184	acat Salcam.
185	acata Agata.
186	acatafazie Dispunere gresita a cuvintelor in vorbire.
187	acatalepsie 1. Deficienta a intelectului. 2. Nesiguranta in punerea unui diagnostic la un bolnav.
188	acatarii 1. Care poseda calitati corespunzatoare scopului sau destinatiei; bun, frumos, de seama (despre lucruri); 2. De treaba, cumsecade, vrednic, cu calitati deosebite (despre oameni).
189	acatist 1. Imn si slujba bisericeasca ortodoxa in cinstea Fecioarei Maria sau a unor sfinti. 2. Lista de nume data preotului spre a se ruga pentru persoanele inscrise pe ea.
190	acaustobiolit Roca sedimentara de origine organica, necombustibila.
191	accede A avea acces, a ajunge la ceva.
192	accelera A grabi, a iuti o miscare, o actiune, a imprima o acceleratie.
193	accelerando Din ce in ce mai repede.
194	accelerare Iutire, grabire, urgentare, zorire.
195	accelerat Care este iutit, grabit; care are o frecventa mai mare decat cea normala.
196	acceleratie Crestere a vitezei unui corp mobil in raport cu unitatea de timp.
197	accelerator 1. Care accelereaza; 2. Mecanism prin care se transmite comanda de variatie a turatiei unui motor; 3. Instalatie pentru accelerarea microparticulelor; 4. Substanta care mareste viteza unei reactii chimice sau a unui proces fizico-chimic.
198	accelerograf Accelerometru care inregistreaza acceleratiile.
199	accelerometru Aparat pentru masurarea acceleratiei, in special la vehicule aeriene.
200	accent 1. Pronuntare mai intensa sau pe un ton mai inalt a unei silabe dintr-un cuvant sau a unui cuvant dintr-un grup sintactic; semn grafic, palsat de obicei deasupra literelor, care marcheaza aceasta pronuntare sau alta particularitate de pronuntare; a scoate in relief, a da atentie; 2. Mod de pronuntare specific unui grai sau unei limbi.
201	accentua 1. A marca, a scoate in evidenta cu ajutorul accentului. 2. A sublinia, a intari o afirmatie, o idee, a insista asupra unei idei; 3. A creste in intensitate.
202	accentuat 1. Care poarta accentul, care este scos in relief. 2. Intensificat. 3. Puternic, forzato.
203	accept Consintamantul scris de pe o polita, prin care o persoana(tras), desemnata de emitentul politei (tragator), se obliga sa achite beneficiarului, la scadenta, suma din polita.
204	accepta A fi de acord, a consimti, a primi sa ..., a suporta, a tolera.
205	acceptabil Care poate fi acceptat; satisfacator.
206	acceptie Sens, inteles al unui cuvant.
207	acceptor Atom trivalent care, introdus intr-un semiconductor, primeste electroni de la un atom din reteaua cristalina a acestuia.
208	acces Posibilitate de a ajunge, de a patrunde undeva sau la cineva; intrare.
209	accesibil La care se poate ajunge usor; care este la indemana cuiva; care poate fi usor procurat; care se poate intelege usor.
210	accesibilitate Insusirea de a fi accesibil.
211	accesiune Mod de dobandire a proprietatii, rezultand din alipirea naturala sau prin interventia omului a unui bun la un alt bun mai important.
212	accesoriu (obiect, piesa, dispozitiv) secundar, anex, care nu face parte integranta dintr-un ansamblu, dar serveste acestuia.
213	accident Eveniment intamplator si neprevazut care cauzeaza o avarie sau aduce ranirea, mutilarea sau moartea unei fiinte
214	accidenta A (se) rani intr-un accident.
215	accidental 1. Care apare neprevazut; incidental; 2. Care constituie un element secundar, neesential.
216	accidente Lucrari tipografice de tip special care folosesc in mod variat literele, liniile si ornamentele in scopul realizarii unor efecte de reclama.
217	acciza Impozit indirect perceput asupra unor bunuri de consum, sursa a veniturilor bugetului de stat; taxa de consumatie, de bariera si vamala.
218	acefalie 1. Lipsa a capului, specifica unor animale inferioare. 2. Monstruozitate congenitala.
219	acera Acvila, pajura; vultur.
220	aceracee Familie de plante dicotiledonate, cu frunze opuse, cu flori grupate in inflorescente si cu fructe disamare, folosite in industria lemnului sau ca plante decorative.
221	acerateriu Mamifer fosil neozoic, stramos al rinocerului.
222	acerb Necrutator, inversunat.
223	acetaldehida Aldehida acetica.
224	acetamida Amida a acidului acetic.
225	acetat Sare a acidului acetic, folosita in industria chimica si farmaceutica. Ester al acidului acetic. Se utilizeaza in tehnica, in special ca dizolvant.
226	acetazolamida Medicament cu efecte diuretice, folosit in cazurile de insuficienta cardiaca, de ciroza hepatica.
227	acetifica A transforma alcoolul etilic in acid acetic.
228	acetil Radical organic monovalent, derivat de la acidul acetic.
229	acetilacetic Acid instabil care se descompune in acetona si bioxid de carbon.
230	acetilare Proces chimic de introducere a radicalului acetil in molecula unui compus organic.
231	acetilena Gaz incolor, cu miros de usturoi, otravitor.
232	acetilura Derivat al hidrocarburilor acetilenice.
233	acetofan Folie transparenta folosita ca suport pentru desene animate.
234	acetofenona Cetona mixta cu miros placut, solubila in alcool si in eter, folosita in industria farmaceutica si a parfumurilor.
235	acetona Cetona aciclica saturata, miscibila in orice proportie cu apa, alcoolul, eterul, etc.
236	acetonemie Prezenta normala a acetonei in sange, mai ales la bolnavii de diabet.
237	acetonurie Prezenta a acetonei in urina, intalnita in diabet, in starile de inanitie etc.
238	achena Fruct uscat indehiscent, cu pericarpul nelipit de samanta unica din interior (ex. aluna).
239	acherontic Subpamantean.
240	achiesa A accepta conditiile dintr-o actiune juridica. A renunta la o cale de atac impotriva unei hotarari, de catre partea impotriva careia s-a dat hotararea.
241	achiesare Recunoasterea de catre acuzat a pretentiilor dintr-o actiune in justitie. Renuntarea la o cale de atac impotriva unei hotarari de catre partea impotriva careia s-a dat hotararea.
242	achilie Absenta sau diminuare a secretiilor digestive sau a unora dintre componentele lor (acidul clorhidric, pepsina etc.), intalnita in cancerul gastric si in anemia pernicioasa.
243	achinezie Imposibilitate de a executa miscari; imobilitate si rigiditate a muschilor.
244	achingiu Calaret turc care traia din prada de razboi.
245	achita 1. A declara, printr-o hotarare judecatoreasca, ca persoana trimisa in judecata penala, nu este cazul sa fie condamnata; 2. A plati, lichida o datorie materiala sau morala; 3. A omora.
246	achitat 1. Care a fost declarat nevinovat prin hotarare judecatoreasca; 2. Platit.
247	achiu 1. Bila de incercare la jocul de biliard
248	achizitie Procurare, cumparare obiecte. Bunul obtinut prin acest mijloc; a procura, in conditii avantajoase, ceva de pret.
249	achizitiona A procura produse (agroalimentare) sau materiale. A procura obiecte rare.
250	achizitor Persoana care se ocupa cu procurarea de produse sau de materiale.
251	aci Aici.
252	acianopsie Defect de vedere care consta in incapacitatea de a distinge culoarea albastra.
253	aciclic 1. (Despre flori) Ale carei organe sunt asezate in spirala; 2. (Despre substante chimice) Care nu contine atomi legati in ciclu in molecula sa.
254	acicul Spin mic, subtire si drept care se gaseste la unele plante.
255	acicular In forma de ac.
256	acid 1. Substanta chimica care, conform teoriei disociatiei electrolitice, in solutie apoasa, elibereaza ioni de hidrogen. Prin inlocuirea hidrogenului in metale, formeaza saruri; substante capabile, intr-o reactie chimica, sa cedeze protoni sau, conform teoriei electronice, substante capabile sa accepte electroni; 2. Care are proprietatile unui acid (cu gust acru, intepator).
257	acidamina Produs obtinut prin transformarea treptata a albuminoidelor alimentare.
258	acidifica A (se) transforma in acid.
259	acidificare Transformare in acid.
260	acidimetrie Metoda volumetrica de determinare a concentratiei unui acid prin neutralizare cu o baza.
261	acidimetru Aparat pentru masurarea concentratiei de ioni de hidrogen a unei solutii.
262	aciditate Concentratia in ioni de hidrogen sau cantitatea totala de acid dintr-o solutie.
263	acidofil (In sintagma) Lapte acidofil = produs lactat dietetic, de culoare alba-galbuie, cu gust si miros placut, obtinut sin lapte sterilizat, insamantat cu culturi de Bacterium acidophilum si fermentat.
264	acidorezistenta Proprietate a unor bacterii de a rezista dupa colorarea cu un colorant de anilina, la actiunea decoloranta a acizilor.
265	acidoza Crestere a aciditatii si reducere a rezervei alcaline din sange.
266	acidula A adauga o cantitate de acid unei solutii.
267	acidulat Amestecat cu un acid; usor acrit.
268	acil Radical monovalent a unui acid organic.
269	acila A introduce, pe cale chimica, un radical acil in molecula unui compus organic in scopul obtinerii de cetone, esteri si amide.
270	acin Mica dilatatie, in forma de boaba de strugure, a capatului terminal al unei glande sau al unei bronhiole.
271	acinos Care prezinta acine; care are forma unor boabe de strugure.
272	acioaie Nume popular pentru diferite metale sau aliaje; obiect facut dintr-un astfel de metal sau aliaj.
273	acioala Adapost, locuinta, casa.
274	aciola A se aciua.
275	acipensericultura Ramura a pisciculturii care se ocupa cu cultura sturionilor.
276	acipenserid Sturion.
277	acira 1. A avea nadejde la..., a astepta sa..., a tinde spre... 2. A fi in asteptare; a pandi.
278	aciua A se stabili (vremelnic) undeva (gasindu-si un adapost, un refugiu). A se pripasi.
279	aclama A-si arata entuziasmul sau aprobarea prin aclamatii; a ovationa.
280	aclamatie Urale, aplauze, prin care o multime isi manifesta entuziasmul sau aprobarea pentru ceva sau cineva.
281	aclimatiza A adapta o fiinta la un nou climat. A se deprinde, a se obisnui cu noi conditii de viata.
282	aclimatizare Faptul de a aclimatiza.
283	aclinic (Despre o regiune) Lipsita de camp magnetic.
284	acnee Boala de piele caracterizata prin aparitia, mai ales pe fata, a unor cosuri, puncte negre etc.
285	acolada 1. Semn grafic in forma de arc, prin care se arata ca mai multe cuvinte, formule...., sunt legate intre ele. 2. Ceremonial medieval de investire a unui cavaler.
286	acolie Absenta sau diminuare a secretiei biliare.
287	acolisi 1. A se lega, a se agata de cineva, a se tine de capul cuiva cu dusmanie. 2. A nu lasa din stapanire ceea ce a cucerit odata.
288	acolit Persoana care ajuta pe cineva intr-o actiune (reprobabila); complice la o uneltire (criminala).
289	acolo In acel loc (relativ) indepartat (de cel care vorbeste); in alt loc.
290	acomercial Care este lipsit de spirit comercial.
291	acomoda A se obisnui, a se adapta.
292	acompania 1. A sustine o melodie printr-un acompaniament muzical; a tine isonul. 2. A intovarasi, a insoti pe cineva.
293	acompaniament 1. Insotire a unei melodii cu alta melodie potrivita. 2. Parte muzicala, instrumentala sau orchestrala, care insoteste si sustine un solist sau un ansamblu coral.
294	acondroplazie Boala congenitala caracterizata prin oprirea cresterii oaselor membrelor, in contract cu dezvoltarea normala a oaselor capului, trunchiului.
295	aconitina Substanta alcaloida extrasa din omag care provoaca inhibitia centrilor nervosi ai aparatului respirator, circulator si vasomotor.
296	acont Suma de bani platita, respectiv incasata, inainte in contul pretului; arvuna.
297	aconta A plati un acont; a arvuni.
298	acoperamant Ceea ce serveste la acoperit; acoperis.
299	acoperi 1. A pune peste un obiect sau peste o fiinta ceva care le ascunde sau le protejeaza. 2. A aplica un strat de material pe suprafata unui obiect pentru a-l face mai rezistent la uzura.
300	acoperis Care are acoperis, care are capac etc.; Tainuit, ascuns.
301	acord 1. Intelegere intre doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice), in vederea incheierii, modificarii sau desfiintarii unui act juridic; 2. Expresie - a fi de acord (cu cineva, cu ceva) = a avea aceeasi parere; 3. Concordanta (in persoana, gen, numar, caz) a formei cuvintelor intre care exista anmite raporturi sintactice. 4. (in sintagmele) Plata sau salariu in acord = sistem de remunerare a muncii normate (in raport cu rezultatele obtinute); Acord progresiv = plata muncii in proportie crescanda, in raport cu depasirea normei; Munca in acord = munca normata retribuita in raport cu indeplinirea normei.
302	acorda 1. A da (cu ingaduinta, cu grija, cu atentie, cu bunavointa); a oferi; a atribui; 2. A stabili un acord; 3. A regla un aparat, un sistem fizic, etc., aducandu-i frecventa de oscilatie la egalitate cu frecventa altui aparat, sistem fizic etc; 4. A aduce tonurile unui instrument muzical sau a unui grup de instrumente muzicale la inaltimea corecta (cu ajutorul diapazonului).
303	acordaj Acordare a unui instrument muzical; raport intre o serie de sunete, facut din punctul de vedere al inaltimii lor, dupa un anumit sistem acustic.
304	acordat 1. Pus in acelasi caz, numar, gen sau persoana ca si cuvantul de care este legat printr-un raport de determinare (despre unele parti ale propozitiei); 2. Care are tonurile in consonanta (despre instrumente muzicale); 3. Dat, atribuit; ingaduit, asigurat.
305	acordeon Instrument muzical portabil cu burduf, claviatura si butoane.
306	acordor Persoana care se ocupa cu acordarea si repararea unor instrumente muzicale.
307	acorie Absenta congenitala a pupilei.
308	acosta 1. A manevra o nava astfel incat sa se apropie si sa se alature (in vederea legarii ei) de un chei, de o coasta, de o geamandura etc.; 2. A opri pe cineva din drum si a i se adresa (in mod suparator); a agata
309	acostament Fasie laterala (in general nepavata) din platforma unui drum, cuprinsa intre marginea partii carosabile si muchia platformei.
310	acotiledonat (Despre plante) Fara cotiledoane; acotiledon. Clasa de vegetale care se inmultesc prin spori; planta care face parte din aceasta clasa.
311	acraniat Subincrengatura de animale primitive lipsite de craniu; animal care face parte din aceasta subincrengatura.
312	acreala 1. Gust acru, intepator. 2. Stare de spirit sau atitudine ursuza, suparacioasa.
313	acredita 1. A imputernici o persoana intr-o calitate diplomatica (ambasador, ministru, plenipotentiar); 2. A crea, a deschide, a pune la dispozitia cuiva un acreditiv; 3. A face demn de crezare, acceptabil, verosimil.
314	acreditare Actiunea de a acredita; Scrisoare de acreditare = document prin care se atesta imputernicirea unei persoane intr-o calitate diplomatica.
315	acreditat Imputernicit ca reprezentant diplomatic al unui stat pe langa guvernul unui stat strain.
316	acreditiv 1. Suma de bani special rezervata, la cererea si pe seama unui cumparator, la o unitate bancara care il serveste pe acesta, pentru ca unui anumit furnizor sa i se poata face, garantat, plata in momentul in care dovedeste expedierea (predarea) marfurilor, in conditiile stabilite in prealabil prin contract; Contul in care se afla o asemenea suma; 2. Document financiar de decontare prin intermediul bancii sau al unei case de economii;
317	acrescamant Cresterea dreptului unei persoane la o succesiune, ca rezultat al inlaturarii de la aceasta a altor persoane ori al renuntarii lor la drepturile izvorate din lege sau din testament.
318	acrescent Care creste si dupa fecundare (despre partile unei plante).
319	acri 1. A face sa devina sau a deveni (mai) acru; a (se) inacri. A se mura. A se altera, a se strica. 2. A face sa devina sau a deveni ursuz, suparacios, uracios.(Fig.)
320	acribie Exactitate, corectitudine in cercetarea stiintifica; seriozitate, constiinciozitate.
321	acribologie Precizie in folosirea cuvintelor; corectitudine in respectarea proprietatii termenilor; alegere riguroasa a cuvintelor. Studiul preciziei maxime in cercetarea stiintifica.
322	acridina Combinatie organica, incolora, care se gaseste in gudroanele carbunilor de pamant si care este folosita in industria colorantilor, farmaceutica etc.
323	acrilat Material plastic sintetic folosit in stomatologie pentru confectionarea protezelor dentare.
324	acrimonie Atitudine plina de ironie usturatoare; sarcasm.
325	acrinie Lipsa de secretie sau de excretie a unei glande.
326	acritura Aliment acru; muratura. Epitet dat unei persoane ursuze, morocanoase, rele.
327	acrobat Gimnast care executa exercitii de echilibristica.
328	acrobatie 1. Exercitiu dificil de echilibristica, de gimnastica etc. 2. Arta sau profesiunea acrobatului.
329	acrocefal Cu craniul ascutit, conic, cu crestetul tuguiat.
330	acrocefalie Malformatie a craniului, constand in aspectul ascutit, conic al cutiei craniene.
331	acrocianoza Sindrom caracterizat prin racirea si prin aspectul vanat-albastrui si umed al mainilor si al picioarelor, din cauza unor tulburari de circulatie.
332	acrofobie Teama patologica, obsesiva de locuri inalte.
333	acrolit Statuie ale carei extremitati sunt executate din piatra sau din marmura, iar corpul din alte materiale.
334	acromanie Grad extrem de nebunie.
335	acromat (obiect fotografic) caruia i-a fost corectata sau inlaturata aberatia cromatica.
336	acromatic Care nu descompune raza de lumina in culorile ei componente, care nu prezinta aberatie cromatica(despre lentile sau sistem de lentile).
337	acromatiza A corecta sau a inlatura aberatia cromatica.
338	acromatopsie Defect de vedere care consta in incapacitatea de a distinge culorile in totalitate (totala) sau in parte (partiala).
339	acromegalie Boala endocrina care se manifesta prin dezvoltarea exagerata a capului si a membrelor.
340	acromicrie Stare patologica manifestata prin oprirea din crestere a capului si a membrelor, din cauza unui dereglaj hormonal al hipofizei.
341	acromie Decolorarea congenitala a pielii, datorita lipsei pigmentului melanic.
342	acromion Apofiza a opoplatului care se articuleaza cu clavicula.
343	acronic Atemporal.
344	acronim Cuvant format din trei litere sau segmente initiale ale altor cuvinte.
345	acroparestezie Tulburare de sensibilitate manifestata la extremitatile corpului.
346	acropola Citadela in orasele din vechea Grecie situata pe o inaltime si a carei incinta cuprindea un ansamblu arhitectonic (palate, temple, etc.)
347	acrosa A agata, a atarna, a prinde.
348	acrospor Spor dezvoltat la extremitatea unei celule de reproducere, caracteristic ciupercilor.
349	acrostih Poezie sau strofa in care literele initiale ale versurilor alcatuiesc un cuvant (nume propriu, dedicatie) sau o propozitie.
350	acrostol Parte inalta a extremitatilor unei corabii. Ornamentele, sculpturile de la prora unei nave.
351	acrotera Mic piedestal asezat in varful sau la extremitatile unui fronton pentru a sustine vase, stauete sau alte ornamente.
352	acru 1. Unitate de masura engleza pentru suprafete de teren (simbol: ac), egala cu 0,404686 ha. 2. Care are gustul caracteristic otetului, al lamaii, etc. care provoaca o reactie astringenta; (despre gust) ca otetul, ca lamaia.
353	act 1. Document eliberat de o autoritate prin care se atesta un fapt, o obligatie etc.; a) manifestare de vointa a uneia sau mai multor persoane in scopul crearii, transmiterii sau stingerii de drepturi si obligatii; b) inscris constatator al unei asemenea manifestari;
354	acta Colectie de documente, registre, condici privitoare la o anumita institutie, persoana sau problema.
355	actinic Capabil sa produca reactii (foto) chimice (despre radiatii).
356	actinie Animal de mare din ingrengatura celentratelor, fixat pe stanci, variat colorat, cu aspect de floare si cu orificiul bucal inconjurat de tentacule;
357	actinimorf Cu simetrie radiala.
358	actiniu Element chimic radioactiv descoperit in minereurile din care s-a extras radiul.
359	actinografie Procedeu de pregatire in tipografie a unui cliseu, folosind un negativ obtinut cu raze X; imagine obtinuta cu un cliseu astfel pregatit.
360	actinometrie Disciplina care studiaza radiatiile electromagnetice din atmosfera (solare, terestre, cosmice, etc.); masurarea radiatiilor din atmosfera.
361	actinomicete Grup de microorganisme foarte raspandite in natura, inrudite cu ciupercile inferioare, dintre care unele sunt patogene pentru om si pentru animale, iar altele produc antibiotice.
362	actinomicoza Boala infectioasa provocata de anumite ciuperci si bacterii, care se manifesta prin aparitia unor abcese cronice.
363	actinopterigian Subclasa de pesti fosili, ososi, aparuta din mezozoic, din care fac parte majoritatea pestilor actuali.
364	actinot Silicat natural hidratat de calciu, magneziu si fier din grupa amfibolilor, frecvent in sisturile cristaline.
365	actinoterapie Tratament cu radiatii luminoase, ultraviolete sau infrarosii, aplicat in special in rahitism.
366	actionar Posesor de actiuni.
367	actionare Faptul de a actiona.
368	actiune 1. Act, fapta; operatie (militara); 2. Ceea ce arata un verb; 3. Totalitatea intamplarilor dintr-o opera literara; 4. Efect influenta; 5. Hartie de valoare reprezentand o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
369	activ Care participa in mod efectiv la o actiune.
370	activa 1. A desfasura o activitate sustinuta. 2. A intensifica, a stimula o activitate, un proces etc. 3. A intra in cadrele active ale armatei.
371	activant 1. Activator. 2. Reactiv anorganic folosit in flotatia minereurilor.
372	activare Operatie prin care se obtine cresterea reactivitatii unei substante.
373	activist Membru al unei organizatii de partid sau de masa, care se consacra (exclusiv) muncii in acea organizatie sau care are sarcini precis delimitate in organele de partid sau de masa.
374	activitate Ansamblu de acte fizice, intelectuale si morale facute in scopul obtinerii unui anumit rezultat; folosire sistematica a fortelor proprii intr-un anumit domeniu; munca, ocupatie, indeletnicire, lucru.
375	activiza A face, a indemna, a stimula pe cineva sa fie mai activ.
376	activizare Actiunea de a activiza.
377	activul 1. Totalitatea bunurilor apartinand unei persoane fizice sau juridice; 2. Totalitatea mijloacelor economice existente intr-un moment dat intr-o societate, institutie, intreprindere etc. (ex. cladiri, utilaje, materii prime, numerar, etc.) 3. Partea din stanga a bilantului contabil, in care sunt inscrise, in expresie baneasca, mijloacele economice existente la un moment dat ale unei societati, institutii etc.
378	actor Artist care interpreteaza roluri in piese de teatru, filme.
379	actorie Profesiunea de actor.
380	actrita Artista dramatica ce interpreteaza roluri in piese de teatru, in filme etc.; actorita.
381	actual De acum, de fata; prezent.
382	actualism Principiu metodologic de cercetare a istoriei Pamantului, bazat pe compararea fenomenelor georlogice din trecut cu cele actuale.
383	actualitate Timpul de fata, prezent; care se petrece sau intereseaza in prezent, care corespunde momentului de fata; ceea ce este actual; evenimente curente, la ordinea zilei.
384	actualiza A face sa fie actual, a readuce in prezent; a reinvia ceva.
385	actualmente In prezent, in momentul de fata, acum.
386	actuar 1. Specialist in calcule statistice privitoare la asigurari si, in general, la probleme financiare; 2. Scrib care redacta procesele-verbale la romani.
387	actuariat Totalitatea operatiilor si normelor pe baza carora, folosind teoria probabilitatilor si statistica matematica, se efectueaza calcule financiare (privitoare mai ales la asigurari).
388	acu Acum.
389	acuarela Tehnica picturala in care se folosesc culori diluate in apa, cu efecte de transparenta; pictura executata prin aceasta tehnica.
390	acuarelist Pictor specializat in acuarela.
391	acuitate Capacitate senzoriala de a percepe excitatiile de slaba intensitate (ex. vizuala, auditiva); agerime; ascutime; cu necesitate, imperios.
392	aculeiform De forma unui ac.
393	aculeol Ac mic al unor plante; ghimpe, spin.
394	aculeu Ghimpe, spin.
395	aculturatie Termen care desemneaza complexul fenomenelor rezultate din contactul direct si durabil intre grupuri sociale avand culturi diferite, schimbarile care au loc in planul culturii, in sanul culturilor respective ca urmare a acestui contact; adaptare a unui individ (grup) la noul mediu socio-cultural cu care vine in contact direct, asimilarea de catre acesta a elementelor (normelor, valorilor etc.) noii culturi. Uneori termenul a slujit la disimularea actiunilor de asimilare fortata a unor popoare subjugate.
396	acum In prezent, in momentul de fata; actualmente.
397	acumbet (Despre parti ale plantelor) Culcat.
398	acumetrie Metoda de examinare medicala care consta in masurarea acuitatii auditive.
399	acumetru Aparat cu ajutorul caruia se masoara acuitatea auditiva.
400	acuminat (Despre frunze, fructe etc.) Care se termina printr-un varf lung si ascutit.
401	acumula A strange, a concentra, a aduna, a inmagazina.
402	acumulator Aparat sau rezervor care inmagazineaza energiei (sub diferite forme) sau agenti energetici (ex. abur, fluide sub presiune); (electric) pila electrica chimica, care se incarca cu energie electrica prin conectare la o sursa de curent continuu, descarcandu-se cand este conectata la un circuit electric receptor.
403	acupla A cupla.
404	acuplaj Cuplaj.
405	acupresura Metoda terapeutica ce consta un presarea sau masarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologica deosebita.
406	acupunctor Specialist in acupunctura.
407	acupunctura Metoda terapeutica cu actiune reflexa, originara din China. Consta in introducerea unor ace fine de aur, argint sau otel, sub piele, in anumite puncte precise, corespunzatoare proiectiilor nervoase ale anumitor organe.
408	acurat Ingrijit, lucrat cu ingrijire.
409	acuratete Atentie, grija deosebita, exactitate in executarea unui lucru.
410	acustic 1. Parte a fizicii care se ocupa cu studiul producerii, propagarii si receptionarii sunetelor. Are importante aplicatii in tehnica; 2. Referitor la acustica; care emite, transmite, percepe sunete; 3. Calitatea unei sali de a asigura o buna auditie.
411	acustomat Dispozitiv adaptor electronic la un magnetofon pentru pornirea si oprirea automata, care asigura inregistrarea numai atunci cand se vorbeste.
412	acut 1. Intens, ascutit, patrunzator; 2. (despre boli) cu evolutie rapida si puternica, cu caracter de criza; brusc; 3. (despre sunete) inalt, ascutit, subtire.
413	acuza 1. A imputa cuiva o greseala, a invinui, a invinovati; a incrimina; 2. A arata, a vadi, a manifesta.
414	acuzare Invinuire, invinovatire, acuzatie, acuza.
415	acuzat Persoana invinuita de ceva, contra careia s-a introdus o actiune in justitie; parat, inculpat.
416	acuzatie Acuzare, invinuire, invinovatire.
417	acuzativ Caz gramatical care are ca functie specifica exprimarea complementului direct si a unor atribute.
418	acuzator Persoana care acuza, invinovateste. Acuzator public = persoana insarcinata, in imprejurari exceptionale, cu urmarirea, trimiterea in judecata si sustinerea invinuirii in fata instantei in anumite cauze penale; procurorul, in procesele criminale.
419	acvacultura Maricultura.
420	acvadag Solutie de grafit coloidal folosita ca strat conductor pe suprafata interioara a partii tronconice a tuburilor catodice.
421	acvaforte Procedeu de gravura care consta in corodarea unei placi de cupru cu ajutorul acidului azotic.
422	acvamarin Varietate limpede de beril de culoare albastru-deschis sau verzuie, folosita ca piata pretioasa.
423	acvanaut Specialist in scufundari facute cu scopul de a cerceta mediul marin.
424	acvaplan Plansa de lemn, remorcata de o ambarcatie cu motor, careia sportivul, tinandu-se de o coarda fixata dinaintea plansei, ii imprima diferite moduri de alunecare pe apa.
425	acvariu Vas sau bazin de sticla sau de ciment in care se tin plante sau animale acvatice vii in conditii asemanatoare cu cele din natura.
426	acvatic Apa, ca mediu de viata.
427	acvatinta 1. Procedeu de gravura cu acid azotic, care imita desenul in tus. 2. Gravura obtinuta prin acvatinta. 3. Procedeu de tipar de arta pentru imagini in semitonuri, in care forma de cupru se pregateste prin gravare manuala si coroziune chimica.
428	acvatipie Procedeu de tipar de arta care imita pictura in acuarela.
429	acvatubular Despre cazane cu abur - in care apa circula prin tevi fierbatoare, incalzite la exterior de agentul de incalzire.
430	acvifer Care contine apa.
431	acvila Pasare rapitoare de zi, cu cioc puternic si incovoiat la varf, coltul acestuia ajungand pana sub nivelul ochilor, si cu aripi lungi; pajura.
432	acvilida Familie de pasari rapitoare, avand ca tip principal acvila; pasare care face parte din aceasta familie.
433	acvilon Vant de miazanoapte; crivat.
434	acvitanian (Geol.) 1. Ultimul etaj al oligoceanului, considerat si primul etaj al miocenului. 2. Care se refera la varsta si la formatiile acvitanianului.
435	ad valorem Dupa valoare.
436	ad-hoc Anume pentru acest scop de circumstanta. Fiecare dintre cele doua adunari speciale care s-au intrunit in 1857 la Iasi si la Bucuresti si au cerut unirea tarilor romane.
437	ad-interim Care tine locul titularului, care este provizoriu; interimar.
438	adactilie Malformatie congenitala a tuturor degetelor.
439	adagietto Mai putin lent decat adagio.
440	adagio (Indica modul de executare a unei bucati muzicale) In tempo lent, rar.
441	adagiu Maxima, sentinta, aforism.
442	adamantin (Despre luciul mineralelor) Diamantin.
443	adamantina Smalt dentar.
444	adamasca Stofa scumpa de matase, tesuta cu flori.
445	adamit Membru al unei secte gnostice din primele secole ale crestinismului, ai carei adepti, sub cuvant ca au recastigat puritatea originara, umblau in pielea goala.
446	adamsita Gaz de lupta lacrimogen, care provoaca si stranutul.
447	adanc (Despre ape, cavitati sau lucruri concave) - Al caror fund se afla la o distanta mare de marginea de sus, de suprafata; (Despre senzatii, sentimente) - Puternic, profund, intens. (Despre voce, ton, timbru) - Grav, jos, profund. Prapastie, abis.
448	adancime 1. Faptul sau insusirea de a fi adanc; distanta de la suprafata sau de la gura unei adancituri sau ape pana in fundul ei; parte adanca, adancita,adanc; afunzime. 2. Loc ascuns, departat; afund, afundatura, afundis. 3. Tarie, forta, profunzime, intensitate.
449	adancitor Scula aschietoare pentru prelucrarea suprafetelor frontale plane, conice, cilindrice, profilate.
450	adaos Supliment, completare.
451	adapa A da apa de baut unui animal.
452	adapatoare Loc unde se adapa animalele; jgheab sau instalatie de adapat.
453	adapost Loc ferit; constructie facuta ca sa apere de intemperii, de primejdii.
454	adaposti A pune, a tine la adapost. A se aseza, a se ascunde intr-un loc ferit; a-si gasi refugiu, a se pripasi.
455	adapta A (se) transforma prin adaptare; a opera o anumita transformare; a se obisnui, a se deprinde, a se acomoda.
456	adaptabil Care se poate adapta sau acomoda (usor); acomodare.
457	adaptare Capacitate a organismelor vii de a dobandi o structura morfo-fiziologica in concordanta cu mediul inconjurator ambiant asigurand in acelasi timp, reproducerea si supravietuirea individului (organismului), speciei, populatiei; se realizeaza prin acomodare, aclimatizare si naturalizare.
458	adaptat 1. Care a fost transformat pentru a corespunde anumitor cerinte sau pentru a fi intrebuintat in anumite imprejurari; care a devenit apt pentru ceva. 2. (Despre organisme) Care a suferit un proces de adaptare. 3. (Despre textele literare) Caruia i s-au adus modificari in vederea reprezentarii lui pe scena, a utilizarii ca scenariu de film etc.
459	adaptor Circuit electric intercalat intre un generator sau un transmitator si un receptor.
460	adauga A mai pune peste..., a da in plus; a face sa sporeasca.
461	addenda Adaos la o lucrare, pus la sfarsitul ei (publicat uneori si separat).
462	adecvat Potrivit, corespunzator, nimerit.
463	ademeneala Ademenire.
464	ademeni A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei prin vorbe inselatoare; a insela pe cineva.
465	ademenit Care este atras, ispitit, momit, sedus.
466	ademptiune Luare in posesiune sau acceptare a unui beneficiu.
467	adenita Inflamatie acuta sau cronica a ganglionilor limfatici.
468	adenocarcinom Tumoare maligna cu punct de plecare intr-o glanda.
469	adenofibrom Tumoare glandulara benigna.
470	adenohipofiza Hipofiza.
471	adenoid Care apartine tesutului glandular, privitor la acest tesut.
472	adenoidita Afectiune frecventa mai ales la copii, provocata de o infectie microbiana sau virotica a tesutului glandular din regiunea nazo-faringiana.
473	adenom Tumoare glandulara benigna, constituita din celule epiteliate.
474	adenopatie Crestere in volum, de natura inflamatorie sau tumora, a ganglionilor limfatici.
475	adept Persoana care adera la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine, etc.
476	adera 1. A se ralia, a se alatura unei miscari, unei ideologii, etc.; 2. A se tine strans lipit de ceva; 3. (despre un stat) A deveni parte dintr-un tratat.
477	aderent 1. Persoana sau colectivitate care adera la un partid, la o miscare, la o asociatie etc. 2. Care se tine strans lipit de ceva, atasat de ceva.
478	aderenta 1. Forta care mentine alaturate doua corpuri aflate in contact. Aderenta dintre rotile unui vehicul si sosea; 2. Tesut fibros care se dezvolta in special in cavitatile seroase, in urma unei infectii sau interventii chirurgicale, unind organe care in mod normal sunt separate; brida.
479	adermina Vitamina B6.
480	adesea De multe ori, in repetate randuri.
481	adevar 1. Concordanta intre cunostintele noastre si realitatea obiectiva; oglindire fidela a realitatii obiective in gindire; ceea ce corespunde realitatii, ceea ce exista sau s-a intamplat in realitate. 2. Justete, exactitate.
482	adevarat 1. De care nu se poate indoi nimeni; netagaduit, incontestabil, real. 2. Veritabil, autentic. 3. Drept, just, corect. 4. Sincer.
483	adeveri A se confirma, a se sustine, a se intari justetea, exactitatea unui fapt sau a unei afirmatii.
484	adeverinta Dovada scrisa de recunoastere a unui fapt, a unui drept.
485	adeziune 1. Aderare, atasare (la ceva), solidarizare constienta cu ceva. 2. Atractie intre doua suprafete aflate in contact foarte strans datorita fortelor intermoleculare, care actioneaza la distante relativ mici.
486	adeziv 1. Care sta strans lipit de ceva. Tesut adeziv; 2. Produs chimic care permite incleierea a doua suprafete din acelasi material sau din doua materiale diferite.
487	adia 1. A sufla lin, usor. 2. A canta cu glas stins; a murmura. 3. A clatina, a misca usor.
488	adiabatic (Despre fenomene fizico-chimice) Produs in interiorul unui sistem inchis, fara a ceda sau primi caldura din exterior .
489	adiacent Alaturat, contiguu.
490	adiator Aparat simplu pentru efectuarea operatiilor de adunare si de scadere.
491	adica 1. Si anume, cu alte cuvinte, va sa zica; adicalea, adicatelea. 2. La urma urmei, in definitiv; mai bine zis.
492	adinamie Scadere accentuata a fortei fizice.
493	adio Ramas bun (pentru totdeauna), ramai cu bine.
494	adipos Care are caracteristicile grasimii, de grasime; gras. (tesut) varietate de tesut conjunctiv, format din celule pline cu grasime.
495	adipozitate Ingramadire (patologica) de grasime intr-un tesut celular subcutanat.
496	adipsie Lipsa partiala sau totala a senzatiei de sete.
497	aditie Adaugare; (chim.) Reactie chimica prin care se introduc atomi sau molecule cu caracter nesaturat.
498	aditiona A aduna, a adauga.
499	aditional Care se adauga sau care trebuie adaugat.
500	aditionat Adunat, adaugat.
501	aditiv 1. Referitor la operatia de adunare. 2. Substanta care se adauga la un ulei mineral pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati.
502	adjectiv Parte de vorbire flexibila, care insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz pentru a arata o insusire sau pentru a exprima un raport.
503	adjonctiune Unire; adaugare .
504	adjudeca A atribui prin hotarare judecatoreasca un bun scos la licitatie publica, persoanei care ofera pretul cel mai mare.
505	adjudecatar Persoana careia i se adjudeca un bun la o licitatie publica.
506	adjudecatie Act prin care se adjudeca un obiect, o antrepriza etc. la o licitatie publica.
507	adjudecator Persoana care face adjudecarea la o licitatie publica.
508	adjunct Care face parte din conducerea unei institutii sau a unui serviciu, avand functia imediat subordonata titularului.
509	adjuratie Rugaminte insistenta, implorare.
510	adjutant Ofiter atasat unui comandant sau unui sef militar intr-o unitate militara, indeplinind atributii similare unui secretar;
511	adjuvant (Substanta) care e capabila sa activeze actiunea unui medicament.
512	adlibitum Dupa voie, dupa fapta, dupa plac; oricum.
513	adlitteram Cuvant cu cuvant, litera cu litera; intocmai, literal, textual.
514	administra 1. A conduce, a gospodari o institutie, un patrimoniu sau o parte dintr-un patrimoniu; 2. A da unui bolnav un medicament; 3. A folosi un mijloc de proba intr-un proces.
515	administratie Totalitatea organelor administrative ale unui stat; sectie a unei institutii insarcinata cu administrarea acelei institutii.
516	administrator Persoana care administreaza, care conduce o administratie sau un serviciu de administratie.
517	admira A privi ceva sau pe cineva cu un sentiment de incantare, de stima.
518	admiratie Sentiment de incantare, de stima, de apreciere etc. fata de cineva sau ceva.
519	admisibil Care poate fi admis; acceptabil.
520	admisibilitate Posibilitatea de a fi admis, calitatea a ceea ce este admisibil.
521	admisiune 1. Intrare dirijata a unui fluid intr-o masina care transforma o forma de energie in alta. 2. Faza a ciclului a functionare a unei masini.
522	admitanta Nume dat fenomenului invers impedantei si definit ca marime caracteristica unui curent electric alternativ, egala cu catul dintre valoarea efectiva a curentului electric absorbit si valoarea efectiva a tensiunii de alimentare.
523	admite 1. A primi, a accepta; a fi de acord cu ceva; 2. A tolera, a ingadui; 3. A considera, a recunoaste cu adevarat un bun; 4. A da curs favorabil unei cereri.
524	admonesta A mustra cu severitate (in calitate oficiala); a dojeni aspru (pe un subaltern).
525	admonestare Actiunea de a admonesta; mustrare, dojana; act, adresa oficiala care contine o mustrare adresata cuiva (pentru o abatere).
526	admonitiune Cercetare facuta de judecator.
527	admonitiv Care cenzureaza.
528	adnota A face note, insemnari pe marginea unui text.
529	adnotare Actiunea de a adnota si rezultatul ei; nota explicativa, insemnare pe marginea unui text.
530	adnotat Cu explicatii, cu adnotari marginale.
531	adogmatism Sistem de gandire care este impotriva dogmelor.
532	adolescenta Perioada in dezvoltarea organismului uman, care urmeaza pubertatii si precede starea de adult.
533	adolescentin De adolescent, specific adolescentului.
534	adonic Vers antic format dintr-un coriamb si o silaba, indiferent de lungimea ei.
535	adonis Nume care se da unui tanar foarte frumos.
536	adopta 1. A infia; 2. A-si insusi o atitudine, o comportare; 3. A accepta o parere, o metoda in urma unui vot.
537	adoptator Infietor; persoana care adopta un copil.
538	adoptie Faptul de a adopta; infiere.
539	adoptiv (Despre copii) Infiat; primit in familie cu drepturi si obligati depline, ca un copil propriu; (Despre parinti) care a adoptat un copil strain.
540	adora 1. A iubi in cel mai inalt grad, fara limita. 2. A slavi (o divinitate); a venera, a diviniza, a cinsti.
541	adorabil Fermecator, incantator, minunat.
542	adorat Extrem de iubit. Slavit, cinstit, venerat.
543	adorator Persoana care adora pe cineva sau ceva.
544	adormi 1. A trece sau a aduce pe cineva la starea de somn. 2. (In limbajul bisericesc) - A muri. 3. A alina, a potoli.
545	adormit Cuprins de somn. Somnoros. Fig. Lipsit de vioiciune, greoi in miscari, moale.
546	adormitele (Bot.) 1. Deditel. 2. Zorele. 3. Volbura.
547	adpres Alipit de tulpina.
548	adragant Guma vegetala secretata de un arbust spinos, folosita in farmacie.
549	adrenalina Hormon produs de glanda suprarenala, mediator chimic al transmiterii nervoase simpatice, cu proprietati vasoconstrictoare, hiperglicemiante si stimulatoare ale muschiului cardiac.
550	adrenergic Care provoaca secretia de adrenalina, care are o actiune similara sau sinegica cu cea a adrenalinei.
551	adrenocrom Produs de oxidare a adrenalinei, de culoare caramizie, cu actiune hemostatica si tonifianta asupra peretilor vaselor sangvine.
552	adresa 1. A (se) indrepta (cu) vorba catre cineva, punandu-i o intrebare, cerandu-i o lamurire, etc.; 2. Date care indica domiciliul unei persoane. 3. A scrie o indicatie, o mentiune pe scrisori, pe colete, etc.
553	adresant Persoana careia ii este adresata o scrisoare, un colet; destinatar.
554	adsorbant Corp pe suprafata caruia se fixeaza o substanta prin adsorbtie.
555	adsorbtie Fixare si acumulare a moleculelor unui gaz sau ale unui lichid pe suprafata unui corp solid.
556	adstrat Totalitatea elementelor straine care se adauga unui idiom dupa constituirea lui.
557	aduce 1. A lua cu sine un lucru si a veni cu el undeva sau la cineva (pentru a-l preda). 2. A vorbi sau a scrie cu dibacie; a se dovedi abil, diplomat intr-o anumita imprejurare. 3. A face sa ajunga intr-o anumita situatie, stare. 4. A semana intrucatva cu cineva sau cu ceva.
558	aduct Amestec cristalin in care o substanta este inglobata in reteaua cristalina a altei substante.
559	aductie (aductiune) 1. Constructie hidroenergetica destinata conducerii fluidelor de la punctul de captare pana la cel de folosire; 2. Miscare efectuata de un muschi aductor.
560	aductor Muschi care apropie un membru de axul median al corpului.
561	adula A lingusi, a flata pe cineva (in chip servil).
562	adulmeca A simti, a descoperi cu ajutorul mirosului prezenta cuiva sau a ceva ori urmele lasate; a cauta sa afle; a da de urma, a descoperi; a presimti.
563	adult Perioada din evolutia organismului animal, in care procesul de crestere, de formare a mecanismului glandular si a celui neurovegetativ s-a incheiat.
564	adulter Infractiune care consta in incalcarea fidelitatii conjugale de catre unul dintre soti. (despre un sot) Care a incalcat fidelitatea conjugala (vezi dictionarul juridic).
565	adulterare Falsificare, denaturare.
566	adulterin (despre un copil) Nascut dintr-un adulter.
567	adumbri 1. A face, a tine umbra; a umbri. 2. A se aseza, a se adaposti la umbra.
568	aduna 1. A strange la un loc ceea ce este imprastiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. A culege (alegand de ici si de colo). 3. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 4. A totaliza mai multe numere intr-unul singur. 5. A se strange la un loc, formand un grup.
569	adunare 1. Actiunea de a (se) aduna si rezultatul ei. 2. Operatie aritmetica. 3. Grup format din persoane. 4. Culegere, colectie (de texte). 5. Petrecere.
570	adunatura 1. Grup format prin adunarea la un loc a unor obiecte disperate; gramada nesistematizata. 2. Gramada de oameni adunati din intamplare, gloata, stransura.
571	adus Aplecat, incovoiat.
572	advectie Miscare a aerului dintr-o zona in directie orizontala sau aproape orizontala.
573	adventice Foita externa care inveleste arterele.
574	adventism Doctrina religioasa a unei secte crestine care predica "a doua venire" apropiata a lui Iisus Cristos, cu care urmeaza sa inceapa o "Imparatie a 1000 de ani". Adeptii adventismului sarbatoresc ca zi de odihna sambata.
575	adventist Adept al adventismului; care tine de adventism, privitor la adventism.
576	adventiv Despre plante - originare din alte tari si care s-a raspandit fara a fi cultivata, din seminte aduse odata cu introducerea unor plante de cultura sau prin circulatia unor marfuri de import; radacina adventiva - radacina care se dezvolta pe anumite parti ale plantei (tulpina, frunze) in anumite conditii de mediu, adeseori ca urmare a aplicarii unor procedee de cultura sau de multiplicare a plantelor (altoire).
577	adverb Parte de vorbire neflexibila (dar cu grade de comparatie) care determina sensul unui verb, al unui adjectiv sau unui alt adverb, aratand locul, timpul, cauza sau scopul.
578	adverbializa A se transforma in adverb.
579	advers Situat in fata, contrar, opus; Figurativ - ostil, potrivnic, dusmanos.
580	adversar Persoana care face concurenta care lupta impotriva alteia sau impotriva unei conceptii, a unei idei; rival, potrivnic.
581	adversativ Care arata o opozitie.
582	adversitate Imprejurare potrivnica; dificultate.
583	advon Tinda dinauntru unei biserici crestine.
584	aed Poet epic recitator si cantaret in Grecia antica.
585	aer 1. Amestec de gaze care alcatuiesc straturile inferioare ale atmosferei. 2. Vazduh, atmosfera. 3. Infatisare, aspect, expresie.
586	aera A introduce o cantitate suplimentara de aer intr-un mediu lichid sau granular.
587	aeraj Operatie de introducere si distribuire a aerului intr-o incapere.
588	aerare Actiunea de a aera.
589	aerat 1. Tratat prin introducere de aer. 2. (Despre texte) Care are o structura simpla; clar, limpede. 3. (Despre pagini scrise) Cu literele si randurile spatiale; cu mult spatiu alb.
590	aeratie Ventilatie si racire a cerealelor aflate intr-un siloz cu ajutorul aerului.
591	aerator Afanator.
592	aerian 1. Care se afla in aer. 2. Care se refera la aviatie. 3. Transparent, diafan, gingas, vaporos.
593	aerifer Care poarta, care conduce aerul.
594	aeriform Care are aspectul sau proprietatile fizice ale aerului.
595	aerisi A lasa sa patrunda aer proaspat intr-o incapere; a se racori.
596	aerlift Metoda mecanizata de extractie a lichidelor din subsol, bazata pe aducerea lor suprafata cu ajutorul aerului comprimat.
597	aero Element de compunere insemnad "aer" care serveste la formarea unor substantive si a unor adjective.
598	aerob (Despre organisme) A carui existenta este legata de prezenta oxigenului molecular liber in mediul extern; aerobiotic.
599	aerobic Gimnastica de intretinere executata pe fond muzical.
600	aerobioza Forma de viata a unor organisme care consuma oxigenul molecular liber din aer.
601	aerobuz Avion de pasageri de foarte mare capacitate.
602	aerocartofilie Ramura a cartofiliei care se ocupa de stampilele postei aeriene.
603	aerocartograf Aparat automat pentru intocmirea hartilor si a planurilor topografice dupa fotograme aeriene.
604	aerocartografie Tehnica de intocmire a hartilor si a planurilor topografice cu ajutorul aerocartografului.
605	aeroclub Organizatie sportiva in care sunt incadrati membri care practica sporturile eronautice.
606	aerocolie Acumulare de gaze in intestinul gros, care da senzatia de balonare a abdomenului.
607	aerocosmic Aerospatial.
608	aerodina Aeronava mai grea decat volumul aerului dezlocuit.
609	aerodinam Tren automotor cu forma aerodinamica.
610	aerodinamic 1. Ramura a mecanicii fluidelor care se ocupa cu studiul miscarii aerului si in general al gazelor, precum si cu studiul miscarii corpurilor intr-un mediu gazos 2. Referitor la aerodinamica (despre vehicule) - care este astfel construit incat sa intampine, in deplasare, o rezistenta minima din partea aerului.
611	aerodrom Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea si stationarea avioanelor, cuprinzand si instalatiile, asistenta tehnica etc. necesare activitatii de zbor.
612	aeroelasticitate Ramura a fizicii care studiaza comportarea sistemelor elastice solide sub actiunea fortelor aerodinamice.
613	aerofagie Inghitire si acumulare in stomac a unei cantitati mari de aer.
614	aerofilatelic Referitor la aerofilatelie.
615	aerofilatelie Ramura a filateliei care se ocupa cu marcile pentru posta aeriana.
616	aerofobie Teama patologica de curentii de aer, intalnita in turbare, isterie, etc.
617	aerofor Aparat care furnizeaza aerul necesar scafandrilor in timpul sederii lor sub apa.
618	aerofotografiere Tehnica fotografierii unei zone, a unui obiectiv etc. de la bordul unui avion; fotografie obtinuta cu ajutorul acestei tehnici.
619	aerofotograma Fotograma aeriana.
620	aerofotogrammetrie Metoda a fotogrammetriei care masoara, determina metric si reprezinta, grafic si fotografic portiuni din suprafata terestra, pe baza fotogramelor luate din avion.
621	aerogara Gara pentru traficul aerian de pasageri si de marfuri.
622	aerogen Care este produs prin intermediul aerului.
623	aerogenerator Instalatie folosita la transformarea fortei eoliene in energie electrica.
624	aerogeologie Ansamblu de informatii geologice culese din avion.
625	aeroglisor Vehicul care gliseaza pe perna de aer.
626	aerograf Pulverizator cu care se acopera cu straturi de vopsea uniforme suprafete mari ale unor desene, zugraveli etc.
627	aerografie Dsiciplina care se ocupa cu studierea aerului si a proprietatilor lui.
628	aerograma Comunicare transmisa prin telegrafie fara fir.
629	aeroion (Fiz.) Ion atmosferic.
630	aerolit Meteorit format in cea mai mare parte din silicati, cu aspect de piatra.
631	aerologie Ramura a meteorologiei care se ocupa cu studiul proprietatilor atmosferei.
632	aeromecanica Ramura a mecanicii care studiaza miscarea si echilibrul gazelor; mecanica gazelor.
633	aerometrie Ramura a fizicii care studiaza proprietatile fizice ale aerului si ale gazelor si masoara efectele lor mecanice.
634	aerometru Instrument care serveste la masurarea densitatii aerului.
635	aeromodel Macheta de avion sau de planor, care poate parcurge in zbor o distanta apreciabila.
636	aeromodelism Sport aviatic care consta in proiectarea, construirea si lansarea de aeromodele.
637	aeromotor Motor eolian.
638	aeronaut Persoana care conduce un vehicul aerian.
639	aeronautic Ramura a tehnicii care se ocupa cu construirea aeronavelor si cu problemele navigatiei aeriene.
640	aeronava Vehicul aerian cu destinatii multiple, care se mentine si se deplaseaza in aer prin plutire (aerostat) sau prin actiunea aerului asupra unor suprafete portante (aerodina); aerovehicul.
641	aeronaval Care apartine aviatiei marine.
642	aeroplan Avion.
643	aeroplancton Plancton care traieste in aer.
644	aeroport Ansamblu constituit din terenul, cladirile si instalatiile necesare decolarii, aterizarii, manevrarii, adapostirii si intretinerii avioanelor.
645	aeropurtat Care se transporta cu aeronavele. Trupe aeropurtate.
646	aeroscop Aparat cu care se colecteaza praful din aer pentru a fi examinat la microscop.
647	aerosol Sistem de particule lichide sau solide dispersate intr-un gaz sau in aer, folosit in medicina in tratamentul unor boli, in agricultura la combaterea daunatorilor etc.
648	aerosoloterapie Procedeu terapeutic prin care medicamentele sunt introduse, sub forma de aerosoli, pe caile respiratorii cu ajutorul unor pulverizatoare speciale.
649	aerospatial Referitor la navigatia in spatiul aerian terestru si cosmic; aerocosmic.
650	aerostat Aeronava mai usoara decat volumul aerului dezlocuit (dirijabil, balon etc.).
651	aerostatic Ramura a mecanicii fluidelor care se ocupa cu studiul echilibrului aerului si, in general, al gazelor, precum si cu construirea si dirijarea aerostatelor.
652	aerostatie 1. Ramura a aeronauticii care se ocupa cu studiul constructiei si zborurilor aerostatelor; 2. Statie de vehicule aeriene.
653	aerotaxatie Metoda pentru determinarea speciilor de arbori, a inaltimii, a diametrului coroanei etc. prin observare directa sau prin intermediul fotogramelor aeriene.
654	aerotehnica Disciplina care se ocupa cu studiul si cu constructia aeronavelor.
655	aeroterapie Metoda de tratament a unor boli cu ajutorul aerului (de munte), indicata in bolile pulmonare cronice, in cursul convalescentei, etc.
656	aeroterma Aparat electric de incalzire cu aer cald.
657	aerotopograf Aparat fotogrammetric folosit pentru executarea hartilor si a planurilor topografice.
658	aerotransport Transport executat cu ajutorul avioanelor; transport aerian.
659	aerovehicul Aeronava.
660	aerozina Carburant lichid pentru motoarele rachetelor.
661	afabil Binevoitor, amabil, cordial.
662	afabilitate Insusirea de a fi afabil; cordialitate.
663	afabulatie 1. Ansamblul intamplarilor care constituie intriga unei opere literare epice sau dramatice; fabulatie. 2. Morala unei fabule.
664	afacere 1. Activitate comerciala, industriala sau (mai ales) financiara, bazata mai ales pe specula. intreprindere sau actiune cu rezultat favorabil; 2. Actiune (importanta), indeletnicire.
665	afacerism Utilizare in tranzactii comerciale, financiare, industriale de interes personal a pozitiei sociale, profesionale sau politice a cuiva.
666	afacerist Persoana care practica afacerismul.
667	afagie Incapacitate de a inghiti.
668	afana A face ca un material granular sa fie mai rar, mai putin compact, a-i mari volumul prin sapare, faramitare etc.
669	afanat Care este mai putin compact; infoiat.
670	afanator Masina de lucru folosita in turnatorie pentru afanarea amestecului de formare; aerator.
671	afara Dincolo de limitele unui spatiu inchis sau apropiat; in exterior.
672	afazic Privitor la afazie, de afazie; persoana care sufera de afazie.
673	afazie Pierdere sau tulburare a functiilor limbajului, datorita unor leziuni ale centrilor nervosi corespunzatori.
674	afebril Care nu are sau nu face febra.
675	afect Reactie afectiva mai violenta si de mai scurta durata decat emotiile; denumire generica pentru starile sau reactiile afective.
676	afecta 1. A destina (o suma de bani, o cantitate de materiale, etc.) unui scop determinat; 2. A mahni, a intrista; a stimula o anumita stare sufleteasca.
677	afectat 1. Mahnit, intristat; 2. (Despre oameni si unele manifestari ale lor; adesea adverbial) Care se arata altfel decat este in realitate, pentru a face o impresie favorabila; prefacut, nenatural, nefiresc.
678	afectiune 1. Simpatie, prietenie, dragoste fata de cineva; 2. Boala, stare patologica a unui organ .
679	afectiv Care apartine afectivitatii, privitor la afectivitate; emotiv.
680	afectivitate 1. Totalitatea proceselor afective. 2. Comportare emotiva; sensibilitate.
681	afectuos Care manifesta simpatie, prietenie pentru cei din jur; prietenos. Tandru, dragastos.
682	afeliu Punctul cel mai indepartat de Soare de pe orbita unei planete, a unei comete etc.
683	afemeiat Muieratic; (barbat) care umbla dupa femei.
684	aferat (Aparent) foarte preocupat.
685	aferent 1. Care este in legatura cu ceva, care depinde de ceva, sau decurge din ceva; 2. Care se cuvine sau revine cuiva; 3. Care transporta ceva catre centru; (vase) care se varsa in altele sau care patrund intr-un organ.
686	aferentatie Transmitre a excitatiei de la neuronii receptori periferici la neuronii centrali.
687	afereza Fenomen fonetic care consta in disparitia unui sunet sau a unui grup de sunete de la inceputul unui cuvant.
688	afet Suport pe care se fixeaza teava unor arme de foc.
689	afierosi 1. A risipi o avere, un bun etc. 2. A se dedica, a se consacra.
690	afif Care nu are nici un ban; lefter (Reg.).
691	afilia (Despre o organizatie) a se alatura unei alte organizatii, stabilind raporturi de subordonare sau de colaborare.
692	afiliat Alaturat, subordonat unei organizatii, unei institutii unei societati.
693	afin 1. Ruda prin alianta ; 2. Arbust scund, foarte ramificat, cu frunze oval-alungite, cu flori de culoare roz deschis si cu fructe comestibile, fiind raspandit mai ales in zonele de munte (vaccinium myrtillus); 3. Persoana aflata intr-un raport juridic de afinitate.
694	afina 1. (s.f.) Fructul comestibil al afinului. 2. (v.) A separa de impuritati o masa metalica; a subtia firele de lana, de bumbac etc.
695	afinant Substanta care se adauga materiilor prime din care se fabrica sticla pentru a se realiza afinarea.
696	afinare 1. Proces de indepartare a impuritatilor dintr-un metal sau dintr-un metal sau aliaj; 2. Operatie de purificare a zaharului brut, premergatoare decolarii si rafinarii. 3. Eliminare completa a gazelor produse in topitura de sticla pentru a se realiza omogenizarea acesteia.
697	afinata Bautura alcoolica preparata din afine.
698	afinitate 1. Potrivire intre oameni sau intre manifestarile lor, datorita unor inclinatii comune; 2. Raport juridic intre un sot si rudele celuilalt sot, creat prin casatorie; 3. Proprietate a doua substante de a se combina; 4. Proprietatea unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant.
699	afinor Muncitor care lucreaza in finare.
700	afion 1. Suc cu proprietati narcotice, extras de obicei din macul de gradina. 2. Planta din care se extrage acest suc.
701	afipt Afis.
702	afirma A sustine; a declara (cu fermitate); a se remarca, a se face cunoscut.
703	afirmatie Declaratie prin care se afirma ceva; judecata in care se enunta existenta unui anumit raport intre subiect si predicat.
704	afirmativ Care are un caracter de afirmare, un sens pozitiv.
705	afis Instiintare, expusa public, prin care se dau informatii in legatura cu viata politica si culturala.
706	afisa 1. A expune, a lipi un afis. 2. A manifesta in mod ostentativ o anumita atitudine, a face parada.
707	afisier Vitrina, panou sau constructie speciala pe care se lipesc sau se fixeaza diferite anunturi.
708	afix 1. Nume generic pentru prefixe, sufixe si infixe. 2. Punct care reprezinta un numar complex intr-un sistem de coordonate carteziene.
709	afla 1. A lua cunostinta despre ceva; a capata informatii, vesti, noutati; a auzi o veste. 2. A gasi, a descoperi (cautand sau intamplator). 3. A se gasi intr-un loc, intr-o imprejurare oarecare; a fi, a exista in realitate.
710	aflictiune Durere mare; Pedeapsa directa.
711	aflictiv (Despre pedepse) Care loveste direct pe criminal (pe corp, in viata etc.).
712	afloriment Loc unde apar la suprafata pamantului rocile sau mineralele, din cauza eroziunii sau a descoperirii lor artificiale; deschidere geologica.
713	afluent Nume dat unei ape curgatoare secundare, considerata in raport cu apa curgatoare mai mare in care se varsa.
714	afluenta Multime de oameni care se indreapta catre acelasi punct; aflux, imbulzeala, navala. Cantitate mare; abundenta, belsug.
715	aflux 1. Afluenta; 2. Deplasare a unui lichid catre un anumit loc.
716	afocal Care este format din doua grupuri de lentile, asezate astfel incat focarul-imagine al unei sa coincida cu focarul-obiect al celeilalte.
717	afon Persoana care nu poate canta corect, care nu are ureche muzicala.
718	afonie Imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezarii laringelui sau a nervilor acestuia.
719	aforism Cugetare enuntata intr-o forma concisa, memorabila; maxima, sentinta.
720	afortiori 1. Care consta in trecerea de la o judecata la alta, in favoarea celei de-a doua judecati existand tot atatea temeiuri sau temeiuri in plus; 2. (Care se impune) cu necesitate.
721	afreta A inchiria o nava pentru transportul de marfuri; a navlosi.
722	afretare Inchirierea (partiala sau totala) unei nave, pentru transportul de marfuri de la un port la altul.
723	afrodiziac Substanta care stimuleaza impulsurile sexuale.
724	afront Insulta, jignire, ofensa adusa cuiva in public.
725	afronta A infrunta.
726	afrontare Apropiere operatorie a marginilor unei plagi pentru o buna cicatrizare a acesteia.
727	afta Leziune elementara a pielii sau a mucoaselor, constand intr-o vezicula plina cu lichid opalescent, si care, prin spargere, lasa in loc o mica ulceratie.
728	aftoasa (In sintagma) Febra aftoasa = boala contagioasa specifica vitelor cornute, dar transmisibila omului, care se manifesta prin stare febrila si prin eruptii (afte) localizate pe mucoasa bucala si uneori pe diverse regiuni cutanate.
729	aftoid Cu aspect de afta, ca o afta.
730	afuiere Proces de eroziune a terenului din jurul unei fundatii, a unei pile sau culee de pod, etc., asezate in albia unei ape curgatoare.
731	afuma 1. A expune un aliment la fum, pentru a-l conserva. 2. A scoate fum. 3. A da sticlei o culoare fumurie in procesul de fabricatie. 4. A se imbata usor; a se ameti.
732	afumatoare 1. Instalatie rudimentara sau camera speciala pentru afumarea carnii, a prunelor etc. 2. Utilaj (mecanic) pentru producerea fumului fara flacara in vederea linistirii familiei de albine cand se lucreaza in stup. 3. Vas in care se ard mirodenii.
733	afund 1. Adanc. Adancime. 2. La o distanta (relativ) mare in adancime; departe; adanc.
734	afunda 1. A intra sau a face sa intre intr-un lichid sau intr-o materie moale; 2. A patrunde adanc; a se pierde in departari, a disparea. A se cufunda intr-o actiune.
735	afurca A ancora o nava cu ajutorul a doua ancore, avand lanturile cu lungime egala si fixate intr-un punct cu o cheie.
736	afurisenie (Bis.) Anatema.
737	afurisi A arunca anatema asupra cuiva; a anatemiza.
738	afurisit (Om) rau, ticalos, blestemat. (Copil) strengar, poznas.
739	aga 1. (In evul mediu, in Imperiul Otoman) titlu acordat unor comandanti militari; 2. Titlu al comandantului pedestrilor insarcinati cu paza orasului de resedinta, iar ulterior seful agiei (politiei)
740	agabaritic Care depaseste un gabarit standard.
741	agalactie Absenta a secretiei lactate la femeia care a nascut.
742	agale Fara graba; domol.
743	agapa 1. Ospat cu caracter intim, prietenesc; masa colegiala; 2. Masa comuna frateasca la vechii crestini.
744	agar-agar Substanta gelatinoasa extrasa din unele alge marine, care se intrebuinteaza in medicina, in bacteriologie, in industria alimentara, textila.
745	agarean Pagan, turc sau tatar; mahomedan.
746	agasa A enerva, a irita, a exaspera; a intoxica.
747	agasant Enervant; iritant.
748	agasat Iritat; enervat.
749	agat 1. Varietate fin cristalina de silice, cu benzi divers colorate, folosita din vechime ca piatra semipretioasa; 2. Litera cu corpul de 5,16 puncte tipografice.
750	agata 1. A atarna, a suspenda ceva de un carlig, de un cui etc.; a spanzura. A prinde fara voie o tesatura intr-un obiect ascutit, care o gaureste sau o rupe. 2. A se apuca, a se prinde de ceva sau de cineva.
751	agava Nume dat mai multor plante ornamentale, cu frunze lungi, pana la 2 metri, late si groase cu spini pe margini, originare din America.
752	ageamiu Incepator, novice, profan; nepriceput.
753	agenda 1. Carnet cu foi, in care se noteaza lucrarile care urmeaza sa fie facute la anumite date. 2. Ordine de zi.
754	agent 1. Reprezentant oficial al unui stat, al unei institutii etc., care are anumite insarcinari; 2. Agent diplomatic - persoana trimisa de un stat pentru a-l reprezenta intr-alt stat in relatiile politice cu acesta; 3. Factor afectiv, eficient, care provoaca sau influenteaza diferite procese fizice sau chimice etc.; 4. Substanta sau amestec de substante cu energie in exces sau care poate transfera energie de la un sistem tehnic la altul;
755	agentie 1. Reprezentanta, filiala sau sucursala a unei intreprinderi situate in alt punct decat acela al sediului principal. 2. Institutie care culege informatii din toate domeniile de activitate, furnizandu-le presei si televiziunii. 3. Birou unde se vand cu anticipatie bilete de calatorie.
756	agentura 1. Casa de afaceri condusa de un agent; totalitatea afacerilor efectuate de o astfel de casa; agentie. 2. Grupare din interiorul unui stat, unui partid etc., aflata in slujba intereselor unui stat strain sau ale unor cercuri financiare ori politice straine.
757	ager 1. Iute in miscari; sprinten. 2. Istet, destept.
758	agest Ingramadire de busteni, crengi etc. aduse de ape la cotul unui rau; loc la cotul unui rau unde se ingramadesc busteni, crengi etc. aduse de ape.
759	agestru Con de dejectie.
760	agfacolor Procedeu de obtinere a imaginii colore prin suprapunerea a trei straturi fotosensibile la culorile primare sau la cele fundamentale, utilizate in fotografie si in cinematografie.
761	agheasmatar 1. Vas liturgic in care se tine agheazma. 2. Cladire vecina cu o biserica, destinata sfintirii aghesmei. 3. Carte care cuprinde rugaciuni care se rostesc in timpul agheasmuirii si in alte imprejurari.
762	agheazma Apa sfintita.
763	aghesmui A stropi cu agheasma.
764	aghios Nume dat unei cantari liturgice care incepe cu cuvintele "aghios, aghios" (sfinte, sfinte).
765	aghiotant Ofiter atasat unui comandant militar intr-o unitate militara, indeplinind atributii similare unui secretar.
766	aghiuta Drac.
767	agie Organ insarcinat cu mentinerea ordinii publice in capitala.
768	agil Sprinten, vioi .
769	agilitate Usurinta in miscari; suplete, sprinteneala, vioiciune. Indemanare.
770	agio Diferenta cu care pretul (cursul) de piata al unei monede sau al unei hartii de valoare depaseste valoarea nominala a acesteia; castig rezultat din asemenea diferente.
771	agiotaj Specula cu semne monetare sau cu hartii de valoare in vederea obtinerii unui castig.
772	agitatie 1. Miscare intensa incoace si incolo efectuata de oameni, de vehicule. 2. Stare de neliniste excesiva, tulburare, tensiune nervoasa.
773	agitator 1. Persoana care face agitatie (politica) in vederea unei actiuni. 2. Dispozitiv sau aparat care serveste la amestecarea substantelor solide sau fluide in vederea omogenizarii lor. 3. Organ de masina montat in rezervoarele masinilor de stropit, de prafuit, de imprastiat ingrasaminte, de semanat etc.
774	aglomera 1. A se strange la un loc un numar mare; a se ingramadi, a se inghesui. A deveni suprapopulat. 2. A uni intre ele granulele, firele sau fasiile care compun un material. 3. A incarca pe cineva cu prea multe treburi.
775	aglomerant Substanta care are proprietatea de a uni intre ele granulele, firele sau fasiile care compun un material; liant.
776	aglomeratie Ingramadire de oameni; imbulzeala, inghesuiala.
777	aglosie Malformatie congenitala care consta in lipsa limbii.
778	aglutina A se reuni, a se alipi.
779	aglutinina Substanta specifica de tipul anticorpilor, care apare in serul sangvin in urma administrarii de vaccinuri.
780	aglutinogen Substanta de natura proteica, care, introdusa in organism, stimuleaza producerea aglutininei.
781	agnat Ruda in linie paterna.
782	agnata Clasa de vertebrate acvatice lipsite de maxilarul inferior.
783	agnatiune Legatura de rudenie civila in raport cu inrudirea naturala.
784	agnet Bucata de prescura din care se taie anafura pentru impartasanie.
785	agnostic Care apartine agnosticismului, referitor la agnosticism; adept al agnosticismului.
786	agnosticism Conceptie filosofica care neaga posibilitatea cunoasterii realitatii obiective sau esentei fenomenelor si a legitatii lor de dezvoltare.
787	agnozie Pierdere sau tulburare a functiunilor intelectuale de recunoastere a celor vazute, auzite, pipaite.
788	agogica Teorie care se ocupa cu schimbarile miscarii ritmice, determinate de expresivitate, in timpul executarii unei piese muzicale.
789	agona Curba care uneste punctele de pe suprafata Pamantului cu declinatie magnetica nula.
790	agonale Intreceri atletice la vechii greci. (La romani) Serbari in cinstea zeului Ianus.
791	agonie 1. Stare patologica a oganismului care preceda moartea; 2. Declin.
792	agoniseala Ceea ce agoniseste cineva; economii. Castig (dobandit prin munca).
793	agonisi A dobandi, a castiga prin munca. A strange, a pune deoparte; a economisi.
794	agonizant Care agonizeaza; muribund.
795	agora Piata publica a oraselor grecesti antice, unde se aflau principalele institutii si unde se tineau adunarile publice .
796	agorafobie Teama patologica de spatiile largi, deschise.
797	agrafa 1. Nume dat unor obiecte care servesc sa prinda sau sa fixeze o haina, parul, hartii etc. 2. Mica piesa metalica cu care se prind plagile pana la cicatrizare; copca. 3. Ornament in forma de consola la capatul unui arc.
798	agrafie Pierdere sau tulburare a functiei de exprimare in scris, cu pastrarea functiilor motorii.
799	agramat Persoana care face greseli elementare de gramatica; ignorant, incult; care contine greseli elementare de gramatica si de ortografie.
800	agramatism Necunoastere a scrierii si a vorbirii corecte; lipsa totala de invatatura; incultura, ignoranta.
801	agranulocitoza Sindrom hematologic caracterizat prin lipsa granulocitelor din sange din cauza unor agenti medicamentosi sau fizici.
802	agrar Care se refera la proprietatea funciara si la problemele legate de ea, care se sprijina pe agricultura; agrarian, agricol.
803	agrarianism Tendinta de a mentine agricultura ca principala ramura a economiei; teorie economica opusa industrialismului, care acorda prioritate dezvoltarii agriculturii.
804	agravant Care agraveaza, care inrautateste. Circumstante agravante = imprejurari care contribuie la marirea vinei unui condamnat.
805	agravare Faptul de a (se) agrava; inrautatire.
806	agrea A vedea cu ochi mai buni, cu simpatie pe cineva. A da consimtamantul, a accepta un reprezentant diplomatic.
807	agreabil Placut; (Despre oameni) simpatic.
808	agrega (Despre elemente) a se uni (intr-un tot); a se alipi.
809	agregat 1. Grup format prin cuplarea unei masini de forta cu una sau mai multe masini de lucru sau cu un generator; 2. Material inert granular utilizat la confectionarea, prin aglomerare cu un liant, a betoanelo, a mortarelor, a mixturilor asfaltice, etc.
810	agrement 1. Placere, distractie; 2. Acord al unui stat cu privire la persoana propusa ca agent diplomatic si, in unele cazuri, in calitate de consul al altui stat.
811	agresiune Atac brutal, neprovocat impotriva unei persoane sau a unui stat .
812	agresiv Care ataca (fara provocare); figurativ - care cauta prilej de cearta.
813	agresor Persoana fizica sau stat care savarseste o agresiune.
814	agricultor Persoana care se ocupa cu agricultura.
815	agricultura 1. Cultivare a pamantului. 2. Ramura a productiei materiale care are ca obiect cultura plantelor si cresterea animalelor; totalitatea lucrarilor si a metodelor folosite in acest scop.
816	agrimensura Tehnica masuratorilor topografice si cadastrale simple ale terenurilor agricole.
817	agriotimie Tendinta patologica de a comite acte de nebunie furioasa.
818	agripnie Insomnie.
819	agris Arbust cu ramuri spinoase, cu frunze lobate si fructe bace, care creste spontan in regiunile de munte si cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes uva-crispa).
820	agro Element de compunere insemnand "agricol", "agricultura", care serveste la formarea unor substantive.
821	agroalimentar Referitor la produse alimentare provenite din agricultura.
822	agrobiologic Privitor la agrobologie.
823	agrochimie Stiinta care se ocupa cu studiul circuitelor substantelor nutritive in mediul de crestere si de dezvoltare a plantelor agricole in vederea stabiliri masurilor de sporire a productiei si de imbunatatire a calitatilor produselor.
824	agrogeologie Stiinta agricola care se ocupa cu studiul rocilor pe care s-au format soluri arabile, vechea denumire a pedologiei.
825	agrologie Stiinta agricola care se ocupa cu studiul solului ca rezultat al actiunii factorilor naturali si cu influenta pe care o are solul asupra plantelor; vechea denumire a agrotehnicii.
826	agrometeorologie Stiinta care se ocupa cu cercetarea conditiilor meteorologice sub aspectul influentei acestora asupra productiei agricole.
827	agronom Specialist in agronomie.
828	agronomie Complex de stiinte care cuprinde totalitatea cunostintelor teoretice si practice referitoare la productia agricola.
829	agrotehnic Stiinta care se ocupa cu relatiile dintre factorii de vegetatie, sol si plante cultivate. Totalitatea procedeelor tehnice de cultivare a unei plante agricole.
830	agroterase Terase amenajate pentru pomicultura si viticultura.
831	agrozootehnie Tehnica cultivarii plantelor furajere si a cresterii animalelor domestice.
832	agud Dud.
833	agurida Strugure inainte de coacere, cu gust foarte acru.
834	agurijoara Planta erbacee decorativa, cu flori mari galbene, albe, portocalii, roz sau rosii, care se deschid numai la soare.
835	ahei 1. Populatie indo-europeana asezata la inceputul mileniului al doilea in Pelopone unde a intemeiat puternice centre de civilizatie. 2. Una dintre cele patru ramuri ale vechilor greci. 3. Denumire generala data vechilor triburi grecesti la Homer.
836	ahotnic Dornic, lacom, pasionat pentru cineva sau ceva.
837	ahtiat Stapanit de o dorinta puternica de a obtine ceva, lacom de un bun (mai ales material).
838	ai (Reg.) Usturoi.
839	aici In acest loc, in aceste locuri (relativ) apropiate de vorbitor.
840	aidoma 1. La fel, ca si; Identic. 2. Aievea, intr-adevar.
841	aiepta A arunca,a repezi cu putere.
842	aievea 1. In realitate. Cu adevarat, intr-adevar. 2. Lamurit; clar, limpede. 3. In vazul tuturor, pe fata; deschis.
843	aior Planta erbacee cu frunze lanceolate si cu flori galbene dispuse in ubele.
844	aisberg Bloc mare de gheata desprins din calotele glaciale polare; ghetar plutitor.
845	aisfild Camp de gheata.
846	aisor 1. Planta erbacee. 2. Ghiocel.
847	aiurea 1. In alt loc, in alta parte; undeva, altundeva. 2. Zapacit, aiurit, cu capu-n nori.
848	aiurit Persoana care are comportari anormale; (om) zapacit, trasnit, zanatic.
849	ajun Zi sau seara care preceda un eveniment.
850	ajuns Care s-a imbogatit, a parvenit.
851	ajur Broderie pe o tesatura, obtinuta prin scoaterea firelor din urzeala sau din batatura; rarituri cu scop decorativ de-a lungul unei tesaturi sau a unui tricot; ornament perforat.
852	ajusta 1. A potrivi, a adapta; 2. A prelucra manual suprafata unei piese pentru a-i da forma si dimensiunile precise.
853	ajustaj Marime care caracterizeaza modul de asamblare a doua piese, definita prin relatia dintre dimensiunile lor efective.
854	ajuta A da ajutor, sprijin.
855	ajutaj Tub scurt, executat astfel incat curgerea fluidelor prin el sa se produca in fiecare sectiune la presiuni si cu viteze date.
856	ajutor Sprijin, participare la eforortul cuiva; indrumare; asistenta acordata cuiva.
857	akan Poet, recitator si cantaret popular la kazah.
858	alabastru Varietate de gips alba, compacta, fin granulata, folosita la confectionarea de obiecte ornamentale.
859	alac Specie de grau foarte rezistenta, cu un singur bob in spic, care se cultiva in zonele montane, inca din timpurile preistorice (triticum monococcum).
860	alagea Stofa vargata, cu un singur bob in spiculet, care se cultiva in regiunile muntoase.
861	alai Multime de oameni care insoteste o ceremonie, o persoana de seama; parada, pompa.
862	alaltaieri In ziua care precede ziua de ieri.
863	alama 1. Aliaj de cupru si zinc, maleabil, ductil, usor de prelucrat intrebuintat in industrie. 2. (La plural) - Instrumente muzicale de suflat.
864	alaman Unealta de pescuit alcatuita dintr-un sac central si mai multe fasii de plasa cu care se incercuiesc si se aduna bancurile de pesti marini.
865	alamar Meserias care lucreaza obiecte de alama. Negustor de alamuri.
866	alambic Aparat metalic, de obicei din cupru, folosit pentru distilarea lichidelor. Este alcatuit dintr-un cazan de distilare si o serpentina de racire.
867	alambicat Prea rafinat, excesiv de subtil, greu de inteles, complicat.
868	alandala In dezordine, la intamplare; fara sens; pe dos.
869	alanina Aminoacid produs prin hidroliza proteinelor naturale.
870	alantoida Una dintre anexele embrionare la animalele vivipare si ovipare.
871	alapta A hrani puii cu laptele propriu, secretat de glandele mamare; a da sa suga.
872	alarma 1. Anuntare a unei primejdii sau calamitati care ameninta populatia. 2. Neliniste, teama, spaima de care este cuprins cineva la apropierea unei primejdii.
873	alarmant Care alarmeaza; nelinistitor, ingrijorator.
874	alarmist Persoana care imprastie intentionat stiri alarmante, adesea inventate; persoana care se alarmeaza usor; sperios, timorat, panicard, infricosat.
875	alatura A (se) aseza langa, a (se) apropia mult; a (se) alipi. A adauga, a anexa.
876	alaturi 1. Langa cineva sau ceva, la dreapta sau la stanga cuiva sau a ceva. 2. Unul langa altul, unul impreuna cu altul.
877	alaun 1. Sulfat dublu al unui metal trivalent si al unui metal monovalent. Este folosit in tabacarie, in industria hartiei si ca mordant; 2. Sulfat dublu de aluminiu si potasiu; piatra acra.
878	albanistica Studiu al limbii, culturii si civilizatiei albaneze.
879	albatros Pasare marina, asemanatoare cu pescarusul, de culoare alba, cu aripile lungi, inguste si negre la varf.
880	albeata Calitatea de a fi alb; leucom; cataracta.
881	albgardist Participant la lupta armata impotriva Puterii sovietice in perioada razboiului civil (1918-1920).
882	albie 1. Vas lunguiet facut din lemn cioplit; covata, copaie. 2. Portiune a unei vai acoperita permanent cu apa; matca.
883	albilita Fluture alb cu varful aripilor anterioare negre, a carui larva traieste pe frunzele de varza si este foarte stricatoare; fluture-de-varza, fluture alb.
884	albina 1. Insecta din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pentru supt si lins, prevazuta cu un ac veninos, producand miere si ceara; musca. 2. Planta erbacee cu flori violacee, dispuse in spic, asemanatoare cu o albina.
885	albinarie Stupina.
886	albinism Anomalie congenitala care consta in lipsa totala sau partiala de pigmenti in celulele inferioare ale pielii, manifestata prin culoarea albicioasa a pielii.
887	albitura 1. Totalitatea rufelor (de pat, de corp, lenjerie). 2. Nume generic dat exemplarelor mici de platica, babusca; albisoara. 3. Nume dat radacinilor de patrunjel si pastarnac.
888	album Caiet cu folie dintr-o hartie speciala, in care se pastreaza fotografii, ilustrate, marci postale.
889	albumen Tesut vegetal din semintele unor plante, in care se depoziteaza substantele nutritive de rezerva si care serveste embrionului ca hrana in timpul germinatiei.
890	albumina Proteina care intra in componenta sangelui si a altor lichide organice, solubila in apa, coagulabila prin incalzire si precipitabila la actiunea acizilor anorganici.
891	albuminometru Aparat cu care se poate determina cantitatea de albumina dintr-un lichid organic.
892	albuminurie Prezenta albuminei in urina.
893	albumita Floare-de-colt.
894	albumoza Derivat necoagulat al albuminei.
895	alburiu Deschis, sters, spalacit.
896	alburn Strat lemnos situat intre inima lemnului (duramen) si scoarta, prin care se face transportul apei si al sarurilor minerale.
897	albus Substanta alba-transparenta, vascoasa, compusa in cea mai mare parte din albumina, care inconjoara galbenusul oului la pasari, reptile, pesti.
898	alcalimetru Instrument cu ajutorul caruia se determina gradul de concentratie al alcaliilor.
899	alcalin (Despre substante chimice) care are proprietatile unei baze.
900	alcalinitate Concentratia de ioni hidroxili sau cantitatea totala a bazei dintr-o solutie.
901	alcaliniza A da unei solutii proprietati bazice.
902	alcaliu Compus chimic caustic cu gust lesietic, care, impreuna cu un acid, formeaza o sare.
903	alcaloid Substanta bazica azotata de origine vegetala sau obtinuta sintetic, toxica, folosita in doze mici ca medicament.
904	alcaloza Crestere anormala a rezervei alcaline in sange.
905	alcan Denumire generica data hidrocarburilor aciclice saturate; hidrocarbura parafinica, parafina.
906	alcatui 1. A face, a construi, a injgheba, a intocmi; a compune, a concepe. 2. A forma impreuna; a constitui.
907	alcatuiala Alcatuire; ceea ce este alcatuit, injghebat.
908	alcatuitor 1. Care intra in compozitia unui lucru, constitutiv. 2. Persoana care alcatuieste ceva.
909	alcazar Palat fortificat de origine maura, construit in Evul mediu in principalele orase spaniole.
910	alchena Nume dat unor hidrocarburi aciclice nesaturate.
911	alchidal Rasina sintetica poliesterica, folosita la prepararea unor lacuri si vopsele. Se obtine din condensarea unui acid dicarboxilic cu un polialcool.
912	alchimie Chimia Evului mediu, in cadrul careia se continua si se largesc practicile mestesugaresti ale antichitatii de obtinere a unor produse ca sticla, coloranti, metale etc. Denumirea este legata si de orientarea gresita a activitatii spre descoperirea pietrei filosofale si a elixirului vietii.
913	alchina Hidrocarbura aciclica nesaturata, cu o tripla legatura.
914	alcool 1. Lichid incolor, inflamabil, cu miros specific, obtinut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc, sau pe cale sintetica si folosit la prepararea bauturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant. 2. Bautura alcoolica.
915	alcoolemie Prezenta alcoolului in sange.
916	alcoolic 1. Care contine alcool; 2. Persoana care consuma in mod abuziv bauturi alcoolice; betiv.
917	alcoolism Abuz permanent de bauturi alcoolice; stare patologica determinata de consumul excesiv de alcool; intoxicatie alcoolica cronica.
918	alcoolmetru Instrument care serveste la masurarea concentratiei de alcool a unei solutii alcoolice.
919	alcoolscop Instrument pentru determinarea alcoolemiei.
920	alcov 1. Loc mai ridicat decat podeaua sau firida intr-o camera de dormit, unde se aseaza patul. 2. Dormitor al unei femei.
921	aldamas Bautura (si gustare) oferita de cineva dupa incheierea unei afaceri.
922	aldan Canepa de toamna care produce samanta.
923	aldehida Substanta organica obtinuta prin oxidarea moderata a unor alcooli, folosita in industria farmaceutica.
924	aldin (Caracter sau litera tipografica) care are liniile mai groase, mai pline decat acelea ale caracterelor sau liniilor drepte obisnuite; gras.
925	aldoza Hormon cu structura ateroidala asemanatoare corticosteronului extras din glanda suprarenala.
926	alean 1. Suferinta, durere sufleteasca (din cauza unei dorinte neimplinite). 2. Sentiment de duiosie; melancolie, dor. 3. Dusmanie, vrajmasie, pica.
927	aleatoriu Care depinde de o imprejurare viitoare si nesigura; intamplator.
928	alee Drum intr-un parc, intr-o gradina, asternut cu nisip sau cu prundis si marginit de arbori sau flori.
929	alegatie Invocare a unei teorii, a unei pareri, in sprijinul unei afirmatii facute sau pentru a justifica ceva.
930	alegator Persoana cu drept de vot, care voteaza.
931	alege 1. A-si fixa preferintele asupra unui fapt sau asupra unei persoane; a decide. 2. A desemna pe cineva prin vot. 3. A distinge. 4. A curata prin selectie. 5. A ramane cu ceva de pe urma unei actiuni, a unei imprejurari.
932	alegorie 1. Procedeu artistic constand in exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete (imagini literare, plastice); 2. Opera literara sau plastica folosind aceasta forma de expresie (fabula, parabola, apolog, tablou alegoric etc.)
933	alegretie Voiciune,sprinteneala.
934	alegru Vioi, sprinten.
935	alem Steag cu insemnele Imperiului Otoman.
936	alemani Numele unor triburi germanice care au trait in regiunea Rinului.
937	alena Aer cald care iese din plamani in timpul expiratiei.
938	alene Intr-un ritm incet, fara graba.
939	alerga 1. A merge repede; a goni; a fugi. 2. A participa la probele de alergari in cadrul ueni competitii sportive. 3. A umbla dupa treburi.
940	alergen (Substanta de obicei de natura proteica) care provoaca o alergie.
941	alergie Crestere patologica a sensibilitatii sau reactivitatii organismului fata de anumite substante straine, introduse pe cai variate.
942	alergologie Parte a medicinii care se ocupa cu procesele si bolile de natura alergica.
943	alert Sprinten, vioi; iute prompt.
944	alerta Alarma. Semnal conventional international prin care se atrage atentia oamenilor de stiinta asupra producerii unor fenomene ceresti ale caror evolutii si consecinte geofizice trebuie urmarite.
945	ales 1. Deosebit dintre altii sau dintr-un tot. 2. Desemnat prin vot. 3. Deosebit, distins, remarcabil; scump, rar. 4. Persoana iubita (cu care se casatoreste cineva)
946	alesatura Procedeu de ornamentare a tesuturilor populare romanesti prin separarea si imbinarea cu mana, dupa un model, a firelor de urzeala si de beteala. Motiv decorativ colorat, realizat in arta populara romaneasca prin procedeul descris mai sus.
947	alesida Lantisor intrebuintat la ceasornice de buzunar, ca podoaba femeiasca in jurul gatului.
948	aleurit Roca sedimentara detritica, neconsolidata, formata din fragmente de minerale si de roci cu dimensiuni foarte mici.
949	aleurona Substanta proteica aflata in celulele stratului aleuronic din fructe, din seminte de cereale sau de leguminoase.
950	aleuronat Produs alimentar bogat in proteine, obtinut din glucon, din care se fac preparate culinare dietetice pentru bolnavii de diabet.
951	alevin Larva de peste, pui de peste.
952	alevinaj Ingrijire si hranire a puietului de peste.
953	alexandrin Care tine de civilizatia elenistica din Alexandria.; care tine de epoca elenistica.
954	alexandrit Crisoberil.
955	alexie Incapacitate de a citi, cecitate verbala provocata de unele leziuni in centrii nervosi.
956	alexina Specie de anticorp aflata in serul sangvin.
957	aleza A prelucra fin, prin aschiere.
958	alezaj 1. Suprafata interioara, cilindrica sau conica, a unei piese; 2. Diametrul interior al cilindrului unui motor.
959	alezie Incapacitate de a citi litere, cifre sau note muzicale .
960	alezor Unealta aschietoare de forma cilindrica sau conica folosita la alezare.
961	alfa 1. Numele primei litere a alfabetului grecesc, corespunzatoare sunetului "a". 2. Particula alcatuita din doi protoni si doi neutroni, emisa de unele substante radioactive. 3. Planta graminacee originara din Algeria, din care se fac coarde, fibre.
962	alfabet Totalitatea literelor, asezate intr-o ordine conventionala, reprezentand sunetele de baza ale unei limbi.
963	alfabetar Set de litere si silabe folosit ca material didactic pentru formarea cuvintelor.
964	alfabetic Asezat in ordinea alfabetului.
965	alfabetizare Actiunea de a alfabetiza; instruire a analfabetilor.
966	alfanumeric Care este exprimat prin intermediul literelor si cifrelor.
967	alfatron Vacuummetru care se bazeaza pe efectul ionizant al radiatiei alfa emise de o sursa etalonata.
968	alga Planta inferioara caracterizata prin prezenta clorofilei si raspandita in ape dulci, sarate si pe uscat.
969	algebra 1. Teorie a operatiilor privind numerele reale (pozitive sau negative) sau complexe si rezolvarea ecuatiilor. 2. Manual scolar care se ocupa cu studierea acestor operatii. 3. Parte a logicii matematice.
970	algezie Capacitatea de a simti durerea.
971	algid Care este insotit de senzatia de frig.
972	algiditate Simptom al unei boli caracterizat prin racirea treptata a corpului.
973	algie Durere aparuta spontan sau in urma excitarii patologice a nervilor senzitivi.
974	algina Substanta mucilaginoasa extrasa din anumite alge marine si folosita pentru apretare in industria pielariei.
975	algofobie Teama patologica de durere.
976	algogen Care este produs de o excitatie puternica si care ataca terminatiile nervoase.
977	algol Limbaj simbolic folosit in programarea automata orientat in probleme de calcul stiintific.
978	algologie Ramura a botanicii care se ocupa cu studiul algelor.
979	algomanie Cautare a unei placeri in durere.
980	algonkian Era geologica careia ii apartin formatiile dintre arhaic si paleozoic si care contine urme de organisme si de carbuni.
981	algoritm Ansamblu de reguli, simboluri si operatori folositi in matematica si in logica, permitand gasirea in mod mecanic (prin calcul) a unor rezultate.
982	algrafie Procedeu de executare a formelor de imprimare pe placi de aluminiu, folosit pentru tiparul plan.
983	alia 1. A incheia un tratat de alianta. A se intelege cu cineva, a se coaliza in vederea unei actiuni comune. 2. A topi laolalta anumite metale sau anumite metale cu metaloizi pentru a obtine un aliaj.
984	aliaj Produs metalic obtinut prin topirea laolalta a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi.
985	alianta Legatura (temporara) intre doua sau mai multe grupuri, in vederea realizarii unui scop comun; coalitie.
986	aliat 1. Unit, intovarasit cu cineva printr-o alianta, in vederea unei actiuni comune. 2. (Despre metale) Caruia i s-a adaugat o anumita cantitate din unul sau mai multe elemente pentru a forma un aliaj.
987	alibi Dovada prin care un inculpat dovedeste justitiei ca in momentul savarsirii infractiunii se gasea in alta parte decat la locul savarsirii ei.
988	alica 1. Fiecare dintre proiectilele sferice de plumb cu care sunt incarcate unele cartuse de vatamare. 2. Fiecare dintre granulele de otel sau de fonta folosite pentru curatarea prin improscare a suprafetei pieselor sau in foraj. 3. Bucatele de piatra sau de caramida care se pun in tencuiala pentru a intari sau pentru a astupa un gol.
989	alicante Soi de vita de vie cu struguri rosietici de marime mijlocie si boabe sferice uniforme.
990	alicarie Material de constructie constituit din sparturi de caramida sau din piatra naturala, folosit ca umplutura.
991	alidada Dispozitiv atasat la diferite aparate topografice, care serveste la masurarea unghiurilor.
992	aliena A (se) instraina.
993	alienabil (Despre un drept, un lucru) Care poate fi instrainat.
994	alienat (Persoana) care sufera de o boala mintala; nebun dement.
995	alienatie Termen generic pentru orice boala mintala; nebunie, dementa.
996	alifie Preparat farmaceutic de uz extern, compus din substante medicamentoase incorporate intr-o masa onctuoasa si intrebuintat in medicina si in cosmetica.
997	aligator Gen de crocodil cu botul lat, a caror piele este folosita in marochinarie.
998	aligote Soi de vita de vie originar din Franta.
999	aliment Produs in stare naturala sau prelucrat care serveste ca hrana.
1000	alimenta 1. A consuma sau a da sa consume alimente; a (se) hrani. 2. A (se) aproviziona. 3. A furniza materiale, energie, utilaje etc. unor instalatii, intreprinderi etc. pentru asigurarea functionarii sau activitatii acestora.
1001	alimentatie Alimentare, nutriment. Introducere in organism a substantelor nutritive.
1002	alimentator Dispozitiv care serveste la alimentarea unei masini sau a unei instalatii cu combustibil sau cu materie prima.
1003	alin Domol, linistit, calm, incet, lin.
1004	alina A (se) potoli, a (se) usura, a (se) micsora (in intensitate), a (se) domoli; a (se) linisti.
1005	alineat Rand intr-un text care incepe mai dinauntru, pentru a arata trecerea la o alta idee; paragraf.
1006	alinia 1. A (se) aseza in linie dreapta. 2. A se asocia intr-o grupare pe baza unui tratat. 3. A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o buna functionare.
1007	aliniament 1. Linie dreapta, determinata pe un teren prin pozitia a mai multor puncte sau obiecte; 2. Portiune dreapta din traseul unei cai de comunicatie, cuprinsa intre doua curbe consecutive.
1008	aliniat 1. Care este asezat in linie dreapta. 2. Care apartine unei grupari constituite pe baza unui tratat.
1009	alinta A dezmierda, a mangaia.
1010	alintat Care este rasfatat, razgaiat.
1011	alior Nume dat mai multor specii de plante care contin in tulpina si in frunze un suc laptos, otravitor.
1012	alipi A (se) lipi, a (se) alatura, a (se) atasa.
1013	aliteratie 1. Procedeu stilistic care consta in repetarea aceluiasi sunet sau a unui grup de sunete care se succeda. 2. Repetare a unor sunete sau silabe in stari de puternica excitatie psihica.
1014	alivanca 1. Turta facuta din malai amestecat cu lapte batut si cu branza si coapta in cuptor cu unt sau cu smantana. 2. Numele unei hore; melodie dupa care se executa aceasta hora.
1015	alizeu Vant regulat care sufla in tot timpul anului in regiunile tropicale.
1016	alla breve Termen care indica executarea intr-o miscare rapida in doi timpi a unei compozitii muzicale scrise in masura de patru timpi.
1017	allegretto Intr-un tempo vioi (modul de executare a unei bucati muzicale).
1018	allemanda Vechi dans de origine populara germana, la inceput cu caracter vesel, vioi, ulterior moderat, grav in doi timpi.
1019	almageste Culegere de observatii astronomice, facuta pentru prima data de Ptolemeu.
1020	almanah 1. Calendar care cuprinde date de popularizare din diferite domenii. 2. Publicatie periodica de literatura, pentru un anumit domeniu de activitate.
1021	almar Dulap in care se pastreaza alimentele, vase sau hine.
1022	almee Dansatoare egipteanca care isis insoteste dansul cu cantece.
1023	alo Exclamatie conventionala prin care se cheama sau se raspunde la telefon.
1024	alobrogi Populate celtica din SE Frantei de azi, supusa de Cezar in timpul campaniei din Galia.
1025	aloca A prevedea, a destina, a acorda pentru un anumit scop, mijloace banesti sau materiale.
1026	alocatie Suma de bani care se aloca.
1027	alocromatism Proprietate a cristalelor de a prezenta culori diferite in functie de natura substantelor colorate pe care le contin.
1028	alocuri In unele locuri, pe ici pe colo.
1029	alocutiune Cuvantare ocazionala scurta.
1030	alodiu (In evul mediu) - Proprietate funciara libera, scutita de orice sarcini de vasalitate.
1031	aloe Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative, din familia liliaceelor, cu flori mari, galbene sau rosii, dispuse in spice si cu frunze carnoase care contin un suc folosit in farmacie.
1032	alofon Varianta pozitionala a unui fonem.
1033	alogam Planta a carei fecundare se face cu polen provenit de la alta planta din aceeasi specie.
1034	alogen Care se deosebeste prin natura si origine de mediul in care se afla.
1035	alogic Care este lipsit de logica.
1036	alogism Curent in filozofie care preconiza negarea gandirii logice ca mijloc stiintific de cunoastere autentica, sustinut de sceptici, mistici.
1037	alohton (Despre roci) Care, sub influenta miscarilor scoartei Pamantului, a suferit deplasari fata de locul initial de formare.
1038	alonja 1. Piesa (demontabila) care serveste la prelungirea unor obiecte; 2. Lungimea mainilor unui sportiva angajat in lupta directa cu un adversar.
1039	alopatie Tratament medical constand in administrarea unor medicamente in doze care, la omul sanatos, produce efecte contrare simptomelor principale ale bolii care trebuie tratata. Metoda terapeutica contrara homeopatiei.
1040	alopecie Cadere temporara a parului in urma unei boli de piele, a unei boli infectioase.
1041	alotropie Proprietate a unor elemente chimice de a avea mai multe forme cu proprietati fizice diferite.
1042	aloxan Substanta derivata prin oxidarea din acidul uric, cu actiunea distructiva asupra celulelor pancratice secretoare de insulina, provoaca diabetul expeimental.
1043	alozom Cromozom care are un rol esential in determinarea sexului; cromozom sexual.
1044	alpaca 1. Mamifer rumegator din America de Sud, forma domesticita a lamei, cu lana lunga si matasoasa; stofa fina pentru imbracamintea de vara, confectionata din lana acestui animal; 2. Aliaj inoxidabil de nichel, cupru si zinc, folosit la fabricarea tacamurilor si instrumentelor medicale.
1045	alpenstoc Baston lung, cu varf metalic ascutit, folosit in alpinism; baston de munte, piolet.
1046	alpestru Alpin; de mare altitudine.
1047	alpin Care apartine sau care este caracteristic muntilor.
1048	alpinism Ramura sportiva care cuprinde ascensiunile in munti, in special escaladarea partilor greu accesibile ale acestora.
1049	alpinist Persoana care practica alpinismul.
1050	altadata Intr-un moment moment nedeterminat din trecut sau din viitor; odata, candva, altcandva.
1051	altar 1. Masa de cult pe care se oficiaza liturghia, in biserica crestina. 2. Ridicatura din piatra, pamant sau lemn pe care se aduceau jertfe zeilor.
1052	alter ego Al doilea eu; persoana care se aseamana intru totul cu alta, incat i se poate substitui.
1053	altera 1. A suferi sau a face sa sufere transformari sub actiunea mediului extern; a (se) descompune, a (se) strica. 2. A denatura, a falsifica, a se transforma.
1054	alterat 1. Descompus, stricat. 2. Denaturat, falsificat. 3. Schimbat, modificat.
1055	altercatie Schimb violent de cuvinte intre doua sau mai multe persoane.
1056	alterna 1. A reveni sau a face sa revina succesive, a luat pe rand unul locul altuia, a se succeda sau a face sa se succeada la intervale aproximativ egale. 2. (Despre sunete) A se schimba prin alternatie.
1057	alternanta 1. Insusirea de a alterna; revenire succesiva. 2. Schimbare regulata a unui sunet din tema prin altul, in flexiune sau in familia lexicala.
1058	alternativa 1. Posibilitate de a alege intre doua solutii, intre doua situatii etc. care se exclud; 2. Relatie intre doua judecati in care, daca o judecata e adevarata, cealalta este neaparat falsa .
1059	alternator Generator electric care produce tensiuni si curenti alternativi.
1060	alteta Titlu dat principilor si principeselor dintr-o casa domnitoare.
1061	althorn Instrument de suflat de alama, specie de corn, folosit mai ales in fanfara.
1062	altigraf Altimetru care inregistreaza in timpul zborului inaltimile atinse de avion.
1063	altimetru Instrument cu care se masoara altitudinea fata de un nivel de referinta.
1064	altist Persoana care are voce de alto. Instrumentist care canta la vioara.
1065	altita Portiune ornamentata prin alesatura sau prin cusatura in partea de sus a manecilor iilor.
1066	altitelemetru Instrument cu care se masoara altitudinea unui punct inaccesibil.
1067	altitudine Inaltime a unui punct de pe suprafata pamantului, considerata in raport cu nivelul marii sau fata de alt punct de pe suprafata terestra.
1068	altminteri 1. In alt chip; altfel. 2. De nu..., daca nu..., in caz contrar. 3. De altfel.
1069	altocumulus Formatie de nori situata la altitudinea medie de 6000 m, cu aspect de paturi de culoare alba sau cenusie, constituite din picaturi mici de apa.
1070	altogravura Reproducere dupa originale de arta prin folosirea cliseelor metalice gravate de mana sau pe baza de acvaforte.
1071	altoi 1. A introduce o ramura a unei plante in tesutul alteia, stabilind astfel un contact intre tesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite insusirile altoiului; 2. A bate, a lovi, a plesni pe cineva.
1072	altostratus Formatie de nori situata la o altitudine medie de 6000 m, care se prezinta ca un strat dens si uniform, de culoare cenusie sau albastruie, cu aspect fibros sau usor striat.
1073	altruism Atitudine morala sau dispozitie sufleteasca a celui care actioneaza dezinteresat in favoarea altora; doctrina morala care preconizeaza o asemenea actiune .
1074	aluat Pasta obtinuta din faina amestecata cu apa, grasime din care se prepara paine, prajituri; coca.
1075	aluminifer Care contine aluminiu sau alumina.
1076	aluminiu Metal usor, ductil si maleabil, de culoare argintie, folosit in industrie si in tehnica.
1077	aluminizare Acoperire a suprafetei unui obiect cu un strat protector de aluminiu.
1078	aluminotermie Producere de temperaturi inalte prin reactia dintre pulberea de aluminiu si un oxid metalic.
1079	alun Arbust cu frunze rotunde, paroase pe dos, cu flori monoice si cu fruncte comestibile.
1080	alunar 1. Vanzator de alune. 2. Pasare de munte care se hraneste cu alune, ghinda, seminte; gaita de munte.
1081	aluneca 1. A-si pierde echilibrul calcand pe o suprafata lucioasa. 2. A se misca lin, fara a intampina vreo rezistenta. 3. A se abate, a se lasa ispitit; a gresi.
1082	alunga A sili pe cineva sa paraseasca un loc; a goni, a izgoni.
1083	alungi 1. A se mari in lungime, a se lungi, a se intinde. A se subtia. 2. A prelungi, a intinde.
1084	alungit Care are (sau ia) o forma lunguiata; prelung.
1085	alunis Padurice, desis de aluni; alunet.
1086	alunita 1. Diminutiv al lui aluna; alunea, alunica. 2. Mica excrescenta pigmentata pe piele.
1087	aluniza A aseleniza.
1088	alura 1. Fel de a se misca; mers, umblet; infatisare. 2. Mod in care se desfasoara un eveniment, o intamplare.
1089	aluviune Depozit de roci sedimentare formate de bolovani, pietris si mal, transportate de apele curgatoare pe fundul albiilor, pe lunca sau la locul de varsare.
1090	aluzie Cuvant expresie, fraza prin care se face o referire la o persoana, la o situatie, la o idee fara a o exprima direct .
1091	alveola 1. Cavitate sferica de dimensiuni mici, situata la extremitatea unei bronhiole, sau in oasele maxilare in care sunt infipti dintii; 2. Celula a fagurelui; 3. Loc retras de la alinierea unei strazi; 4. Mica excavatie in rocile regiunilor desertice, rezultata din actiunea mecanica a vantului sau din eroziunea diferentiata.
1092	alveolita Inflamatie acuta sau cronica a alveolelor.
1093	alvita Produs alimentar zaharos, produs din caramel, miere, nuci, migdale, esente aromate si amidon sau albus de ou.
1094	amabil Prietenos, binevoitor; politicos.
1095	amabilitate 1. Insusirea de a fi amabil; atitudine amabila; politete, gentilete. 2. Fapta, vorba amabila; compliment.
1096	amagi A (se) insela. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase).
1097	amagit Inselat. Prostit.
1098	amagitor Care amageste; inselator.
1099	amalgam 1. Aliaj de mercur cu alt metal. 2. Amestec de elemente disparate; talmes-balmes.
1100	amalgamat Amestecat (in mod eterogen).
1101	amana 1. A trece la indeplinirea unei actiuni intr-un moment ulterior celui stabilit initial. 2. A purta cu vorba pe cineva.
1102	amandine 1. Prajitura preparata din ciocolata si crema (de migdale); 2. Bomboana in forma de migdala, umpluta cu crema de ciocolata si pudrata cu cacao.
1103	amanet Gaj.
1104	amanetare Forma de imprumut in care debitorul este obligat sa predea drept garantie pentru restituirea la termen a banilor imprumutati un obiect mobil de valoare, care, in caz de neplata, trece in proprietatea creditorului; a gaja.
1105	amant Persoana care intretine relatii de dragoste cu o persoana de alt sex, fara a fi casatorit cu aceasta; iubit, ibovnic.
1106	amanunt Element secundar, neesential al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu.
1107	amanunti 1. A faramita, a marunti. 2. A da amanunte.
1108	amar 1. (Despre alimente, bauturi) - Care are gustul fierii, pelinului, chininei. 2. Jale, tristete; suferinta, chin, necaz.
1109	amara 1. A lega o ambarcatiune cu un cablu de tarm sau de o alta nava. 2. A fixa un obiect pe o ambarcatie astfel incat acesta sa nu se deplaseze din pricina balansului ambarcatiei.
1110	amaraciune Mahnire, tristete.
1111	amarat Mahnit, necajit, suparat; chinuit, trist. Prapadit, nenorocit; sarac.
1112	amarnic De neindurat, grozav, cumplit, crunt.
1113	amatol Exploziv de siguranta, constituit din nitrat de amoniu si trinitrotoluen.
1114	amator 1. Persoana careia ii place ceva, care are predilectie sau pasiune pentru ceva; 2. Persoana care se ocupa cu o meserie, cu o arta, cu o disciplina, fara a o exercita ca profesionist; diletant.
1115	amatorism Practicare, ca amator, a unui sport, a unei arte; diletantism.
1116	amauroza Diminuare sau pierdere a vederii din cauza lezarii retinei, a cailor nervoase optice sau centrilor cerebrali ai vederii.
1117	amazoana (in mitologia greaca) Femeie apartinand unui trib razboinic legendar care a trait pe taramul asiatic al Marii Negre; arcase, calarete neintrecute; isi taiau sanul drept pentru a putea manui mai usor arcul.
1118	amazonit Varietate verde sau albastruie de feldspat microclin, folosita ca piatra semipretioasa.
1119	ambala 1. A impacheta ceva intr-un material protector, in vederea usurarii manipularii lui si a transportului. 2. Fig. A se lasa purtat de manie, de entuziasm, a se avanta intr-o discutie aprinsa; a se antrena, a se aprinde.
1120	ambalaj Material sau obiect in care se impacheteaza ceva.
1121	ambarcader Loc unde se imbarca marfurile si calatorii pe o nava.
1122	ambarcatie Vas plutitor de dimensiuni mici, cu vasle, cu vele sau cu motor.
1123	ambardee Indepartare brusca si involuntara a unei nave din drumul urmat din cauza curentilor marini sau a vantului.
1124	ambasada Reprezentanta diplomatica pe langa guvernul unei tari straine, condusa de un ambasador.
1125	ambasador Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai inalt.
1126	ambeta A (se) plictisi.
1127	ambetant Plicticos, plictisitor.
1128	ambianta Mediul fizic, social sau moral in care traieste cineva sau in care se afla ceva.
1129	ambidextrie Capacitate de a se folosi cu aceeasi indemanare de ambele maini.
1130	ambielaj Ansamblu alcatuit din bielele arborelui cotit al unui motor.
1131	ambient Mediul inconjurator.
1132	ambiguitate 1. Lipsa de precizie, de claritate; 2. Expresie afirmatie lipsita de precizie, echivoca.
1133	ambiguu (Despre cuvinte, enuntari, exprimari etc.) (care are sens) Echivoc, neclar, amfibologic.
1134	ambiofonie Metoda de modificare a acusticii unei sali prin mijloace electroacustice pentru crearea ambiantei sonore adecvate unui anumit gen de program.
1135	ambitie Dorinta arzatoare de a realiza ceva; dorinta de glorie, de onoruri, de parvenire.
1136	ambitus Intindere a unei melodii, de la sunetul ei cel mai grav pana la cel mai inalt.
1137	ambivalenta Existenta concomitenta a doua aspecte diferite.
1138	ambliopie Diminuare a vederii in urma unor leziuni ale mediilor transparente ale ochilor.
1139	amblipode Mamifere erbivore fosile cu picioarele terminate cu cinci degete scurte, avand copite la varf.
1140	ambra Substanta ceroasa, brun-cenusie, cu miros de mosc, formata in intestinul casalotului si intrebuintata in parfumerie; chihlimbar cenusiu.
1141	ambrasament Ramificatie secundara a unei linii ferate, a unei conducte de canalizare.
1142	ambrazura Deschizatura in peretele unei fortificatii, prin care se executa trageri.
1143	ambreia A realiza cuplarea a doua mecanisme cu ajutorul ambreiajului.
1144	ambreiaj Dispozitiv prin care se leaga solidar, pe un timp anumit, doua mecanisme, permitand cuplarea sau decuplarea in timpul functionarii.
1145	ambrozie Hrana a zeilor, datatoare de tinerete vesnica si nemurire; bautura minunata.
1146	ambulant Care se deplaseaza dintr-un loc in altul.
1147	ambulanta Vehicul special amenajat pentru transportul la spital al celor accidentati sau grav bolnavi; salvare.
1148	ambulatoriu 1. (Despre tratamente medicale) care nu necesita spitalizare; 2. Institutie medico-sanitara in care se acorda bolnavilor asistenta medicala, fara ca acestia sa fie internati in spital.
1149	ambuscada Actiune de lupta in care inamicul este atacat prin surprindere.
1150	ambuscat (Soldat) dispensat de obligatiile grele ale serviciului militar; (militar) scutit prin diverse aranjamente de a lupta pe front.
1151	ambusura Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se sufla aerul cu gura; mustiuc.
1152	ambuteiaj 1. Imbuteliere. 2. Blocare a circulatiei rutiere, din cauza ingramadirii (in dezordine) a unor vehicule.
1153	ambutisa A prelucra prin deformare plastica, la cald sau la rece, un semifabricat din tabla pentru a obtine obiecte cave (capace, cutii, farfurii etc.)
1154	ameliora 1. A (se) imbunatati, a (se) indrepta, a (se) perfectiona. 2. A supune ameliorarii un animal sau o planta.
1155	ameliorare 1. Actiunea de a (se) ameliora si rezultatul ei; imbunatatire, indreptare. 2. Proces de creare a noi rase de animale si a noi soiuri de plante de cultura sau de imbunatatire a celor existente.
1156	amelioratie 1. Ameliorare. 2. Imbunatatiri funciare.
1157	amenaja A aranja, a organiza in vederea unei anumite utilizari.
1158	amenajament Sistem de masuri pentru organizarea exploatarilor forestiere, cuprinzand refacerea, ameliorarea, marirea fondului forestier, protectia si exploatarea lui rationala.
1159	amenda (s.f.) Pedeapsa in bani. (vb.) 1. A imbunatati, a modifica prin amendamente un text, mai ales o lege; 2. A imbunatati unele insusiri ale solului prin incorporarea unor amendamente.
1160	amendament 1. Modificare la un proiect de lege, de tratat etc. 2. Substanta care, incorporata solului, ii modifica proprietatile.
1161	amendare Actiunea de a amenda.
1162	ameninta 1. A arata intentia de a face rau cuiva (pentru a-l intimida sau pentru a obtine ceva de la el). 2. A face un gest de amenintare. 3. A constitui o primejdie pentru cineva sau ceva.
1163	amenintare Actiunea de a ameninta si rezultatul ei. Primejdie, pericol.
1164	amenitate Atitudine binevoitoare, amabilitate, politete.
1165	amenoree Absenta fiziologica a ciclului menstrual, in timpul sarcinii, al alaptarii, sau patologica, pricinuita de o insuficienta ovariana sau hipofizara.
1166	americiu Element chimic radioactiv sintetic, care se prezinta ca un metal alb-argintiu, din familia elementelor transuranice .
1167	ameriza 1. Actiunea de a ameriza; 2. Oprire pe apa a unei nave cosmice.
1168	amerizare Actiunea de a ameriza; evolutie a unui hidroavion prin care acesta coboara si aluneca pe suprafata apei pana la oprire.
1169	amerizor Dispozitiv al unui hidroavion care permite manevrarea in timpul decolarii si amerizarii.
1170	amestec 1. Reuniune de lucruri diverse; complex format din elemente diferite, amestecatura, combinatie, mixtura. 2. Interventie intr-o afacere; ingerinta.
1171	ametabola (Despre insecte) - Care se dezvolta fara metamorfoza.
1172	ameteala Stare in care omul isi pierde echilibrul.
1173	ametist Varietate violeta de cuart, folosita ca piatra semipretioasa.
1174	ametrofie Tulburare a vederii provocata de un viciu de refractie in mediile transparente ale ochiului.
1175	amfetamina Benzedrina.
1176	amfibiu 1. Cu viata terestra si acvatica sau care are evolutia impartita in doua etape, una in apa si una pe uscat; 2. Vehicul care se deplaseaza pe uscat si pe apa.
1177	amfibol Mineral cristalizat sau grup de minerale constituite din silicati de magneziu, fier, aluminiu, calciu sau sodiu, foarte raspandite in rocile eruptive si in sisturile cristaline.
1178	amfibolie Ambiguitate.
1179	amfibologic Echivoc, ambiguu, obscur.
1180	amfibologie Constructie defectuoasa de stil, de limba etc. care poate da nastere la echivoc; ambiguitate, amfibolie.
1181	amfigonie Inmultire sexuala in care gametii uniti provin de la indivizi deosebiti.
1182	amfipod Clasa de crustacee care se caracterizeaza prin faptul ca au doua feluri de picioare, unele servindu-le la sarit si altele la inotat.
1183	amfiteatru 1. Edificiu destinat jocurilor publice, de forma circulara sau ovala, de obicei neacoperit, avand la mijloc o arena si tribune pentru public. 2. Sala de cursuri. 3. Configuratie a unor terenuri muntoase sau deluroase in etaje circulare.
1184	amfitrion Stapanul unei case in raport cu oaspetii sai; gazda.
1185	amfora Vas mare de forma ovoidala sau sferica, cu doua toarte, in care, in antichitate, se pastra si se transporta vinul, untdelemnul, granele.
1186	amfoter Care are proprietatea de a reactiona ca un acid in prezenta unei baze si ca o baza in prezenta unui acid (despre substante).
1187	amfotonie Stare de hiperactivitate a sistemului nervos simpatic si a celui parasimpatic.
1188	amiabil Intelegator, prietenos, impaciuitor, binevoitor.
1189	amianta Varietate de azbest, cu numeroase intrebuintari in tehnica.
1190	amical Prietenos; prietenesc. Prieteneste.
1191	amicitie Prietenie.
1192	amidol Substanta folosita ca developator in fotografie.
1193	amidon Substanta organica ce se gaseste in semintele, fructele si tuberculele plantelor si care se foloseste in industria alimentara, chimica.
1194	amidopirina Medicament obtinut din antipirina, cu actiune febrifuga ai analgezica; piramidon.
1195	amiezita Imbracaminte rutiera permanenta, confectionata din beton asfaltic cu filer de var stins.
1196	amigdala Fiecare dintre cele doua glande de natura limfatica, situate de o parte si de alta a omusorului.
1197	amigdalectemie Indepartare a amigdalelor pe cale chirurgicala.
1198	amigdalita Boala manifestata prin inflamarea (acuta sau cronica) a amigdalelor.
1199	amigdaloid In forma de migdala.
1200	amilaceu Care contine sau care este constituit din amidon.
1201	amilaza Substanta produsa de pancreas, care (in timpul digestiei) transforma amidonul in maltoza si glucoza.
1202	amilograf Aparat care masoara si inregistreaza consistenta gelului de amidon dintr-o faina pentru a determina capacitatea de panificatie a acesteia.
1203	amimie Incapacitate patologica de exprimare a unor stari afective prin mimica.
1204	amin 1. Bis. Adevarat! asa sa fie! 2. Fam. Adio! s-a terminat!
1205	amina Compus derivat al amoniacului.
1206	aminoacid Substanta specifica materiei vii, care se caracterizeaza prin prezenta in aceeasi molecula a unei functii acide si a unei functii bazice si care intra in compozitia proteinelor.
1207	aminobenzen Anilina.
1208	aminoplast Rasina sintetica obtinuta prin reactii de policondensare intre formaldehida si compusi cu grupare amino.
1209	aminte A(-si) aduce aminte = a(-si) aminti; A lua aminte = a tine seama de ceva, a nu trece cu vederea; A lua aminte la ceva = a fi atent la ceva, a observa cu atentie ceva.
1210	aminti 1. A-i reveni in minte un fapt, un lucru din trecut. 2. A face pe cineva sa-si aduca aminte de ceva. 3. A pomeni, a mentiona ceva sau pe cineva.
1211	amiotrofie Atrofie a unui grup de muschi, frecventa in unele boli ale sistemului nervos, in boli articulare.
1212	amiral Cel mai mare grad in marina militara, corespunzator gradului de general-colonel din trupele de pe uscat; persoana care poarta acest grad.
1213	amnar Bucata de otel cu care se loveste cremenea spre a scoate scantei in vederea aprinderii fitilului sau iascai.
1214	amnezie Pierdere totala sau partiala a memoriei.
1215	amnios Membrana care inveseleste pana la nastere fetusul la mamifere, la pasari si reptile.
1216	amnistie Act al puterii de stat prin care se inlatura raspunderea penala pentru o infractiune savarsita.
1217	amnistiere Actiunea de a amnistia si rezultatul ei.
1218	amoc Boala mintala tropicala, care se datoreste abuzului de stupefiante si care se manifesta prin atitudini periculoase, cu izbucniri spre omucidere.
1219	amoniac Gaz incolor, cu miros intepator, inecacios, obtinut din combinarea hidrogenului cu azotul, intrebuintat la fabricarea acidului azotic, a ingrasamintelor azotoase, a explozivelor.
1220	amoniu Metal alcalin care se gaseste numai in compusi.
1221	amoniurie Eliminare patologica a amoniacului prin urina.
1222	amonte (In sintagma) In amonte = in susul apei, catre izvoare, mai aproape de sursa fata de un punct de referinta.
1223	amoral Care nu are notiunea moralitatii, indiferent fata de morala; lipsit de principii morale; imoral.
1224	amoralism Conceptie care preconizeaza o atitudine indiferenta fata de morla, faptul de a nu se recunoaste variabilitatea unei morale.
1225	amorez Adorator, indragostit, iubit.
1226	amorf 1. (Despre substante) Care nu prezinta o structura cristalina, regulata, care nu are in masa lui directii preferentiale pentru vreo insusire fizica, fiind complet izotrop; 2. Neorganizat, nediferentiat, inform etc.
1227	amorsa A pregati si a provoca un fenomen (explozie, reactie chimica, etc.) printr-o actiune exterioara.
1228	amorteala Stare de insensibilitate trecatoare a corpului sau a unei parti a corpului; amortire.
1229	amortisment Stingere treptata a unei datorii, a unei rente.
1230	amortiza Actiunea de amortizare si rezultatul ei.
1231	amortizare 1. Recuperarea in forma baneasca valoarea fondurilor fixe prin includerea treptata, pe masura uzurii, a valorilor lor in cheltuielile de productie; recuperarea unei cheltuieli facute; 2. Scaderea progresiva in timp a amplitudinii unei marimi caracteristice pentru un fenomen oscilatoriu.
1232	amortizor Dispozitiv care serverste la amortizarea unui soc, a unui zgomot sau a unui fenomen de oscilatie la un sistem tehnic.
1233	amovibil 1. (Despre functionari) Care poate fi mutat, revocat, concediat; 2. (Despre obiecte, piese, organe de masini, etc.) Care poate fi separat de restul ansamblului fara ca acesta sa se dezafecteze.
1234	ampatament Distanta dintre axele osiilor extreme ale unui vehicul.
1235	ampelografie Stiinta care se ocupa cu studiul genurilor, al speciilor si al soiurilor de vita de vie.
1236	ampenaj Dispozitiv al unui avion dispus in spatele fuselajului, care foloseste la stabilitatea, la echilibrul sau la schimbarea directiei avionului.
1237	amper Unitate de masura pentru intensitatea curentului electric.
1238	ampermetru Aparat pentru masurarea intensitatii curentului electric.
1239	amperspira Unitate de masura pentru tensiunea magnetomotoarelor si pentru solenatie.
1240	ampicilina Antibiotic cu spectru larg.
1241	amplasament Loc de asezare a unei instalatii, a unui dispozitiv, a unei constructii.
1242	amplexiune Imbratisare, cuprindere; tratare sumara.
1243	amplifica A da sau a capata amploare, a (se) mari, a (se) largi, a (se) dezvolta (din punct de vedere cantitativ, intensiv etc.).
1244	amplificator 1. Care are proprietatea de a amplifica. 2. Aparat sau masina electrica ce mareste valorile caracteristice ale unui fenomen cu ajutorul energiei luate de la o sursa separata.
1245	amplitudine 1. Lungimea drumului intre pozitiile extreme ale unui corp care oscileaza; Figurativ - intindere, amploare; 2. Departarea maxima a unui corp oscilant fata de pozitia de echilibru ; valoarea absoluta maxima a elongatiei unei marimi periodice.
1246	amplu Mare, larg, dezvoltat, (din punct de vedere cantitativ, intensiv etc.)
1247	amprenta Imaginea unui obiect intiparita prin presare pe o suprafata; Amprente digitale = urme lasate de degete pe o suprafata si care servesc la identificarea autorului unei infractiuni; Urma lasata de o idee, de o stare psihica etc.
1248	ampretologie Studiul amprentelor digitale.
1249	ampriza Latime a fasiei de teren pe care se executa lucrarile de terasament pentru o sosea, o cale ferata, un canal, etc.
1250	amputa A taia pe cale chirurgicala (sau a pierde accidental) un membru al corpului.
1251	amuleta Mic obiect caruia vechi superstitii ii atribuie puterea magica de a aduce noroc; talisman.
1252	amurg 1. Semiintuneric care se lasa dupa apusul soarelui si tine pana la venirea noptii; inserare, crepuscul, amurgit. 2. Batranete, sfarsitul vietii.
1253	amuti A pierde facultatea de a vorbi; a deveni mut.
1254	amuzament Distractie, divertisment; inveselire, recreare.
1255	amuzie Pierdere sau tulburare a functiilor de intelegere, elaborare si exprimare muzicala.
1256	amvon Constructie (ca un balcon) intr-o biserica, se unde se predica.
1257	an 1. Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui si care cuprinde 12 luni. 2. (In sintagma) An-lumina = unitate de lungime pentru masurarea distantelor mari, egala cu distanta strabatuta de lumina intr-un an. 3. Stadiu de studiu in unele forme de invatamant. 4. Masura a varstei unei fiinte sau a vechimii unui lucru. 5. Epoca din viata; vreme.
1258	ana (Pl. anale) Franghie de care sunt suspendate carligele carmacelor. Franghie cu plute care se agata de marginea superioara a mrejelor si a ltor plase pescaresti.
1259	anabaptist Doctrina a unei sectye religioase care preconiza botezarea la varsta adulta.
1260	anabatic Care creste, care se mareste.
1261	anabioza Reducere a activitatii vitale la unele organisme din pricina conditiilor neprielnice de viata.
1262	anabolism Totalitatea proceselor biochimice care au loc in oganismele vii, asigurand producerea substantelor necesare vietii; asimilatie.
1263	anacablura Unitate de masura pentru lungime egala cu a zecea parte dintr-o mila marina.
1264	anacardier Arbust tropical din al carei fruct comestibil se extrage o substanta folosita la lustruirea mobilelor.
1265	anaciclic Care prezinta totdeauna un sens, fie ca le citim de la inceput, fie ca le citim de la sfarsit.
1266	anaciditate Lipsa a acidului gastric.
1267	anaclorhidrie Absenta a acidului clorhidric din sucul gastric, intalnita la unele forme de anemie , in cancerul gastric.
1268	anacolut Discontinuitate sau ruptura logico-sintactica in interiorul unei propozitii sau a unei fraze.
1269	anaconda Sarpe semiacvatic neveninos din America Centrala, care se hraneste cu pasari si mamifere.
1270	anacronism Nepotrivire sau confuzie intre fapte, evenimente etc. si epoca in care sunt plasate; introducere in prezentarea unei epoci a unor trasaturi din alta epoca. Fapt, obicei sau opinie perimata.
1271	anacruza 1. Nota sau grup de note care formeaza o masura incompleta la inceputul unei compozitii muzicale. 2. Prima silaba neaccentuata a unui vers.
1272	anacuzie Surditate totala.
1273	anadiploza Figura retorica prin care se incepe o fraza cu cuvantul sau cu cuvintele de la sfarsitul frazei precedente; repetitie.
1274	anadipsie Sete exagerata.
1275	anaerob (Despre organisme) Care este capabil sa traiasca in absenta oxigenului liber molecular.
1276	anafilaxie Sensibilitate crescuta a organismului mamiferelor fata de administrarea repetata de substante straine.
1277	anafora 1. Proclamatie a domnitorului; 2. Raport scris al unui boier din divan, adresat domnitorului.
1278	anaforeza Deplasare spre anod a particulelor dintr-o solutie coloidala sub actiunea unui cand electric.
1279	anafornita Vas in care se tine anafura.
1280	anafrodiziac 1. (Substanta) care face sa inceteze dorintele sexuale. 2. (Persoana) care nu are dorinte sexuale, ale carei organe sexuale sunt atinse de atonie.
1281	anafura Bucatele de prescura care se impart credinciosilor ortodocsi la sfarsitul liturghiei.
1282	anageneza Regenerare a tesuturilor vii distruse accidental.
1283	anagliptic Imprimat in relief pentru a putea fi urmarit de catre orbi cu degetele.
1284	anagnost Sclav insarcinat sa faca lectura in timpul mesei sau al baii stapanilor, sa copieze manuscrise etc. in Roma antica.
1285	anagogie Interpretare a Bibliei, care se ridica de la sensul literal al textului la cel mistic.
1286	anagrama Schimbare a ordinii literelor unui cuvant sau a unei fraze pentru a obtine un alt cuvant sau o alta fraza; cuvant obtinut printr-o astfel de schimbare.
1287	anahoret Pustnic.
1288	analcid Insecticid puternic, intrebuintat pentru distrugerea paduchilor, a plosnitelor, a puricilor si a tantarilor.
1289	anale 1. Scriere istorica in care evenimentele sunt inregistrate an de an; 2. Nume dat unor publicatii stiintifice periodice.
1290	analecte Fragmente alese din operele unuia sau mai multor scriitori; titlul unor antologii savante.
1291	analepsie Revenire a fortelor dupa o boala; inzdravenire, imputernicire.
1292	analeptic (Medicament) cu actiune stimulanta asupra sistemului nervos central.
1293	analfabet Persoana care nu stie sa scrie sau sa citeasca.
1294	analfabetism Situatie a aceluia sau a acelora care nu stiu sa scrie si sa citeasca; nestiinta de carte.
1295	analgezic (Medicament) Care calmeaza sau inlatura temporar durerea.
1296	analgezie Pierdere a sensibilitatii la durere, provocata prin introducerea in organism a unei substante analgezice.
1297	analist 1. Specialist in analiza matematica, psihologica, politica, etc. 2. Persoana care dovedeste o aptitudine deosebita in cunoasterea, in analiza si in descrierea sufletului omenesc.
1298	analitic Care se bazeaza pe analiza, care procedeaza prin analiza.
1299	analiza 1. Metoda stiintifica de cercetare care se bazeaza pe studiul sistematic al fiecarui element in parte; examinare amanuntita a unei probleme. 2. Identificare, determinare a compozitiei unei substante prin descompunerea ei in elementele constitutive. 3. Ramura a matematicii care studiaza functiile, limitele, derivatele si aplicatiile lor.
1300	analizator 1. Instrument care serveste la determinari analitice. 2. Aparat al organismului animal (format dintr-un organ de simt, din nervi si din celule ale creierului) care culege, transmite, analizeaza si sintetizeaza senzatiile.
1301	analizor Instrument sau aparat cu ajutorul caruia se realizeaza o analiza.
1302	analog Asemanator; corespondent.
1303	analogie 1. Asemanare (partiala) intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc. 2. Fenomen care consta in modificarea formei sau uneori a sensului unui cuvant sub influenta alteia dintre formele sale sau sub influenta altui cuvant.
1304	anamneza Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat intr-o existenta anterioara.
1305	anamorfoza 1. Imagine deformata (data de o oglinda curba). 2. Procedeu optic folosit pentrru comprimarea imaginii, astfel incat sa se poata inregistra pe pelicula cinematografica normala o imagine corespunzatoare ecranului lat.
1306	ananas Fruct comestibil, carnos, cu gust dulce-acrisor si foarte aromat.
1307	ananghie Situatie dificila, grea, in care se afla cineva.
1308	anaplastie Operatie chirurgicala facuta cu scopul de a reda forma normala unei parti mutilate a corpului.
1309	anapoda Altfel decat trebuie, de-a-ndoaselea, pe dos.
1310	anarhie 1. Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos, intr-o tara, intr-o institutie etc.; 2. Atitudine de nesupunere, de indisciplina a individului fata de o colectivitate organizata.
1311	anarhism Curent politic reprezentand interesele si ideologia micilor burghezi. Neaga necesitatea oricarui stat, a oricarei puteri in general.
1312	anarhosindicalism Curent de miscare sindicala internationala influentat de ideile anarhismului.
1313	anartrie Incapacitate patologica de a articula cuvintele.
1314	anasarca Infiltratie generalizata de lichid seros in tesutul conjuctiv subcutanat, care apare in unele boli de inima, de rinichi, de ficat etc.; anasarhie.
1315	anason Planta erbacee aromatica cu flori mici si albe, cultivata pentru uleiul eteric si substante grase care se extrag din fructe, cu diverse intrebuintari in industria alimentara si cea farmaceutica (Pimpinella anisum); Bautura alcoolica preparata din fructele acestei plante.
1316	anastatic Care reproduce o tiparitura prin imprimare sau gravare cu ajutorul anumitor procedee chimice.
1317	anatema Excludere din sanul Bisericii sub acuzatia de erezie.
1318	anatocism Operatie financiara prin care dobanda obtinuta la o suma data cu imprumut este transformata in capital; dobanda la dobanda.
1319	anatomie Stiinta care studiaza structura fiintelor (animale sau vegetale) si a raporturilor dintre diferite organe constitutive.
1320	anatomopatologic Care se refera la modificarile patologice de structura ale organismului.
1321	anatoxina Toxina microbiana care se intrebuinteaza la imunizarea organismului.
1322	ancadrament Chenar decorativ in relief care inconjoara o usa, o fereastra.
1323	ancastrament Locas in zidaria unui chei pentru fixarea unei pasarele, a unei schele etc.
1324	ancestral Provenit de la ascendenti mai indepartati; stramosesc.
1325	ancheta 1. Cercetare ordonata sau facuta de un organ de stat, pentru strangerea dovezilor privitoare la o fapta ilegala si stabilirea raspunderii; 2. Forma de observare statistica partiala, efectuata pe baza de chestionare, care constituie adeseori un mijloc important de cunoastere a unor fenomene sociale; gen publicistic in care se prezinta rezultatele unor astfel de cercetari.
1326	anchetator Persoana care face o ancheta.
1327	anchilostom Vierme intestinal care perforeaza vasele de sange din intestin.
1328	anchilostomiaza Boala provocata de anchilostom caracterizata prin inflamarea mucoasei intestinale si prin pierderea hemoglobinei.
1329	anchiloza Suprimare partiala sau totala a miscarilor intr-o articulatie; intepenire a unei articulatii.
1330	ancie (ancii) Mica lama elastica (de metal, de lemn sau de trestie fixata in mustiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le intensifica.
1331	ancilar De sluga; subordonat; umil.
1332	anclansa A angrena un mecanism in vederea declansarii; a transmite o miscare unei piese. A inchide un circuit electric intr-un releu printr-un dispozitiv (electro)mecanic.
1333	anclava Fragment de roca variata, inglobat in masa unui corp de roci eruptive.
1334	ancora 1. Piesa grea de metal cu bratele ca niste gheare, care se coboara de pe o nava pe fundul apei, unde se agata pentru a tine nava pe loc. 2. Cablu care fixeaza stalpi, cosuri inalte de fabrica.
1335	ancoraj 1. Ancorare. 2. Loc unde se ancoreaza. 3. Ansamblu de piese care serveste la ancorare.
1336	ancrasa A se acoperi de impuritati.
1337	ancrasare Depunere de praf si de reziduuri pe anumite piese ale unui sistem tehnic, care impiedica functionarea lor normala.
1338	andaluzit Silicat natural de aluminiu cristalizat, folosit in industria ceramicii.
1339	andante Cu o miscare rara, linistita. (Parte dintr-o) compozitie muzicala conceputa in aceasta miscare.
1340	andezit Roca vulcanica de culoare inchisa, folosita ca piatra de pavaj si de constructie.
1341	andin Care apartine muntilor Anzi.
1342	andiva Planta erbacee din ale carei frunze albe, carnoase, comestibile se pregatesc salate; cicoare-de-gradina (cicorium endivia).
1343	andosa A arata in scris pe dosul unui cec, a unei polite, etc., numele persoanei care urmeaza sa incaseze contravaloarea.
1344	andosant Persoana care andoseaza un cec sau o polita.
1345	andosare Actiunea de a andosa.
1346	andosat (Despre cecuri, polite) Care poarta pe (verso) numele persoanei imputernicite sa incaseze contravaloarea.
1347	andrea Fiecare dintre acele (lungi si groase) cu care se impletesc obiecte de lana, de bumbac; ac mare pentru cusut saci, saltele.
1348	androceu Totalitatea staminelor unei flori.
1349	androfobie Aversiune fata de barbati.
1350	androgen Care se refera la caracterele sexuale masculine, care provoaca in organism modificari cu caracter masculinizat.
1351	androgin 1. Care tine de ambele sexe; 2. Fiinta fabuloasa in mitologia greaca, jumatate barbat si jumatate femeie; dupa Platon, scindarea celor doua jumatati ar fi dus la aparitia dragostei, ca atractie reciproca si tendinta de reunire a lor.
1352	android Robot cu aspect uman.
1353	andrologie Ramura a medicinii care studiaza fiziologia si patologia organelor sexuale masculine.
1354	andromedida Ploaie periodica de meteoriti, care se produce pe la mijlocul lunii noiembrie din directia constelatiei Andromeda.
1355	andropauza Perioada de involutie a functiei testiculare, insotita de tulburari neurovegetative.
1356	androsteron Hormon sexual masculin prezent in urina, care are o activitate mai slaba decat a testosteronului.
1357	aneantizat Care a fost distrus in intregime, care a fost redus la nimic.
1358	anecdota 1. Istorioara cu poanta hazlie. 2. Intamplarile descrise intr-o opera literara; intriga, scenariu, actiune epica.
1359	anecoid (despre incaperi) fara ecou.
1360	anelid Increngatura de viermi cu corpul cilindric, segmentat de numeroase inele.
1361	anemic Fara vlaga, slab; fara valoare.
1362	anemie Boala determinata de scaderea cantitativa sau calitativa a globulelor rosii si a hemoglobinei din sange.
1363	anemocor Plnta care fructe sau seminte adaptate pentru a fi raspandite de vant.
1364	anemofilie Polenizare facuta prin intermediul vantului.
1365	anemograf Anemometru care inscrie datele inregistrate.
1366	anemografie Disciplina care se ocupa cu studierea vanturilor.
1367	anemometru Instrument pentru masurarea vitezei gazelor in conducte, a aerului in atmosfera, a unui avion in aer.
1368	anemona Gen de plante erbacee cu flori mari de diferite culori, care infloresc de obicei primavara.
1369	anemoscop Instrument care indica directia vantului; girueta.
1370	anemostat Aparat folosit pentru difuzarea aerului cald dintr-o instalatie de incalzire centrala in incaperi.
1371	anencefalie Monstruozitate incompatibila cu viata, constand in absenta creierului.
1372	anergie 1. Lipsa de reactie a organismului la antigeni. 2. Energie termica corespunzatoare unui sistem fizic aflat in echilibru termodinamic, cu mediul inconjurator si care nu poate fi transformata in lucru mecanic.
1373	aneroid (In sintagma) Barometru aneroid = aparat care masoara variatiile presiunii atmosferice in raport cu altitudinea, prin deformarea unei capsule metalice elastice.
1374	anestezie Procedeu medical (realizat prin agenti fizici sau chimici) de diminuare sau de suprimare a sensibilitatii la dureri.
1375	anesteziologie Disciplina medicala care se ocupa cu anestezia.
1376	anestezist Medic specialist in practica anesteziei.
1377	aneuploid Care are un nr. de cromozomi diferit fata de cel normal.
1378	aneurie Slabire a functiunilor nervoase; aneuroza.
1379	aneurina Vitamina.
1380	anevoie Cu greu, cu greutate, abia.
1381	anevrism Dilatare a peretelui unui vas sangvin ca urmare a unei leziuni traumatice sau inflamatorii.
1382	anex Atasat unui lucru principal, alaturat.
1383	anexa Ceea ce este alaturat, alipit, atasat ca element secundar de ceva; material auxiliar care dezvolta, lamureste un text; addenda.
1384	anexita Boala constand din inflamatia trompelor uterine si a ovarelor, din cauza unei infectii.
1385	anexiune Incorporare prin violenta de catre un stat a unui teritoriu apartinand altui stat.
1386	anfilada Sir de camere, de cladiri, de portice sau de colonade care se succed in linie dreapta.
1387	angaja 1. A lua pe cineva sau a intra in slujba; a (se) incadra intr-un loc de munca; a (se) tocmi. 2. A se obliga la ceva, a-si lua un angajament. 3. A (se) antrena intr-o actiune; a apuca sau a face sa apuce intr-o anumita directie.
1388	angajament 1. Promisiune, fagaduiala de a realiza ceva. 2. Contract prin care o persoana isi pune serviciile sale la dispozitia altei persoane si care prevede conditiile de angajare.
1389	angajant Care implica, atrage pe cineva intr-o actiune.
1390	angajat (Persoana) incadrata intr-un loc de munca. (Militar) care serveste pe baza unui angajament voluntar.
1391	angeita Inflamatie a vaselor sangvine.
1392	angelic Ingeresc.
1393	angelolatrie Erezie care consta in adorarea ingerilor.
1394	angelologie Parte a dogmaticii care trateaza despre ingeri.
1395	anghila Peste migrator cu corpul in forma de sarpe (anquilla anquilla).
1396	anghina (angina) Inflamatie a faringelui si a amigdalelor.
1397	anghinare Planta erbacee medicinala cu tulpina subtire si dreapta, cu frunze mari crestate, de culoare verde-albicioasa pe dos, cu flori rosii-violacee invelite in solzi carnosi comestibili (Cynara scolymus)
1398	angiocolita Inflamatie a cailor biliare, intalnita in febra tifoida, calculoza biliara.
1399	angiogenie Formarea si dezvoltarea vaselor de sange.
1400	angiologie Parte a anatomiei care se ocupa cu studiul vaselor sangvine si limfatice.
1401	angiom Tumoare benigna a vaselor sangvine sau limfatice.
1402	angiopatie Denumire data oricarei boli a vaselor sangvine.
1403	angiospasm Contractie spastica a unui vas sangvin, in special a unei artere.
1404	angliciza A da un aer, un accent englezesc.
1405	anglofobie Ura, dusmanie fata de englezi si fata de obiceiurile lor.
1406	anglomanie Admiratie exagerata pentru englezi si mai ales pentru obiceiuirile lor.
1407	angoasa Neliniste, tulburare, ingrijorare, adesea patologica.
1408	angoasant Profund nelinistitor.
1409	angora Nume dat unor specii de animale (capra, iepuse, pisica) cu par lung si matasos.
1410	angosant (Profund) nelinistitor.
1411	angrena 1. (Despre dintii unei roti) A intra intre dintii altei roti (spre a transmite o miscare de rotatie); 2. Figurativ - a antrena sau a fi antrenat intr-o actiune.
1412	angrenaj Sistem de roti dintate care se imbina una intr-alta (cu scopul de a-si transmite miscarea).
1413	angro In cantitate mare; cu ridicata, cu toptanul.
1414	angrosist (Persoana, intreprindere) care cumpara si vinde marfa angro.
1415	angstrom Unitate de masura pentru lungimi de unda egala cu a zecea milioana parte dintr-un milimetru.
1416	anhidroza Stare patologica, congenitala sau dobandita, caracterizata prin reducerea sau suprimarea secretiei sudorale.
1417	anhidru (Despre unele saruri) Din care a fost indepartata apa; lipsit de apa.
1418	aniconic Fara icoane.
1419	anihila A inlatura, a anula efectul unui lucru, actiunea cuiva sau a ceva.
1420	anima A (se) face mai activ sau mai expresiv, a da sau a capata mai multa viata; a (se) insufleti.
1421	animal 1. Fiinta organizata, uni- sau pluricelulara, inzestrata cu facultatea de a simti si de a se misca; vietate, jivina, dobitoc. 2. Om brutal, grosolan, josnic, care se poarta ca un animal.
1422	animalcul Spermatozoid.
1423	animalic De animal, specific animalelor; brutal, bestial, josnic.
1424	animalitate Stare, atitudine, comportare ca de animal; lipsit de simtire, de omenire.
1425	animaliza A deveni sau a face sa devina animal; a (se) degrada, a (se) abrutiza, a decadea.
1426	animalizare Tratament aplicat fibrelor textile celulozice pentru a le conferi afinitate fata de colorantii specifici fibrelor animale cu care se amesteca.
1427	animat Insufletit, plin de animatie; viu.
1428	animatie Miscare continua si zgomotoasa (de fiinte, vehicule); insufletire.
1429	animism Forma primitiva a religiei cand oameni credeau in spirite si in credinta unor duhuri ale obiectelor .
1430	animozitate Atitudine ostila fata de cineva; neintelegere intre doua persoane.
1431	anina 1. A agata. 2. A se lega de cineva, a nu-i da pace; a cauta pricina (cuiva).
1432	anion Ion cu sarcina negativa, care este atras de anod.
1433	aniset Bautura preparata din anason.
1434	anistoric Care este situat in afara realitatilor concret istorice.
1435	anistorism Inlocuire a studiului istoric al realitatii sociale prin speculatii abstracte.
1436	aniversa A sarbatori implinirea unui numar de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment.
1437	aniversar Care aminteste de un eveniment petrecut la aceeasi data cu unul sau mai multi ani in urma.
1438	anizocitoza Tulburare care apare in anemiile grave, caracterizata prin inegalitatea in dimensiuni a globulelor rosii.
1439	anizometropie Inegalitate a puterii vizuale a celor doi ochi.
1440	annona (In Roma antica in perioada imperiului) obligatie a populatiei de a aproviziona orasele si armata.
1441	anod Electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliza.
1442	anodin Fara importanta, fara valoare, fara consecinte.
1443	anodonta Scoica de lac.
1444	anoftalmie Lipsa congenitala sau accidentala a unui ochi sau a ambilor ochi.
1445	anomalie Ceea ce se abate de la normal, de la regula obisnuita.
1446	anonim Persoana care nu tine sa-i fie cunoscut numele, care-si tainuieste numele.
1447	anorexie Lipsa a poftei de mancare, inapetenta.
1448	anorganic (Despre corpuri) In compozitia caruia intra numai substante din regnul mineral.
1449	anorhidie Lipsa congenitala, accidentala sau datorita extirparii chirurgicale a testiculelor.
1450	anormal Care se abate de la normal; contra regulilor, normelor obisnuite. (Despre fiinte) Cu infirmitati fizice sau psihice.
1451	anortit Feldspat plagioclaz cu calciu, cu aspect cenusiu intalnit in rocile eruptive bazice si unele sisturi cristaline.
1452	anosmie Diminuare sau lipsa a simtului mirosului.
1453	anost Plictisitor, searbad, uniform, monoton.
1454	anotimp Fiecare din cele patru diviziuni ale anului, care prezinta caractere specifice de clima si de lumina.
1455	anoxemie Lipsa a unei bune oxigenari a sangelui.
1456	anoxie Tulburare patologica provocata de scaderea, sub valorile normale, a oxigenului din tesuturile organismului, de diminuarea circulatiei sangvine etc.
1457	anrocament Ingramadire de bolovani, de piatra, de beton, care formeaza platforme de intarire, diguri.
1458	ansa 1. Toarta curbata in forma de arc la un vas, la un cos. 2. Formatie anatomica in forma de bucla sau inel. 3. Fir de planta terminat cu un lat care serveste la insamantari de germeni i diferite medii de cultura.
1459	ansamblu 1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente (de acelasi gen); totalitate. 2. Colectiv de artisti. 3. Compozitie muzicala scrisa pentru un ansamblu.
1460	ansoa Mic peste care traieste in Marea Mediterana si in Oceanul Atlantic.
1461	anta Element de constructie decorativ si de intarire situat la colturile unui edificiu.
1462	antablament Element de arhitectura asezat deasupra zidurilor sau a coloanelor unei constructii, care sustine acoperisul.
1463	antagonism Forma de contradictie dintre grupuri si clase cu interese fundamentale opuse; contradictie de neimpacat.
1464	antagonist Care se afla in opozitie.
1465	antal Butoi mare de stejar.
1466	antalgic (Medicament, substanta etc.) care calmeaza durerea.
1467	antanaclaza Repetitie a unui cuvant folosit succesiv cu alte sensuri din motive stilistice.
1468	antanagoga Raspuns la o acuzatie; contraargument.
1469	antanta Denumire data unor aliante politice si militare intre state.
1470	ante- Element de compunere care inseamna "inainte", "in fata", "anterior" si care serveste la formarea unor substantive, adjective, verbe.
1471	antebelic Dinaintea unui razboi.
1472	antebrat Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulatia cotului la cea a pumnului.
1473	antecalcula A calcula dinainte.
1474	antecalculatie Calculare a pretului de cost, facuta inainte de producerea unei marfuri sau de inceperea unei lucrari.
1475	antecedent 1. Fapt, intamplare anterioara unei anumite date sau stari. Antecedent penal = fapt penal existent in trecutul inculpatului si de care instanta judecatoreasca tine seama la stabilirea pedepsei. Simptome (personale sau ereditare) care preceda o boala si care trebuie sa fie cunoscute de medic in vederea stabilirii diagnosticului si a tratamentului; 2. Care se afla inainte, care s-a intamplat inainte.
1476	antecedenta 1. faptul de a fi antecedent; anterioritate. 2. Fenomen prin care un rau isi pastreaza traseul cursului sau, indiferent de deformarile provocate de fenomenele tectonice. 3. Precadere, preferinta.
1477	antecesor Predecesor, premergator.
1478	antecliza Platforma caracterizata printr-o ridicare a fundamentului cristalin, care provoaca o boltire a invelisului de roci sedimentare.
1479	antedata A pune pe un act, pe o scrisoare etc. o data anterioara celei reale.
1480	antedeviz Evaluare scrisa prealabila a costului unei constructii proiectate.
1481	antediluvian 1. (Timp) care apartine unei epoci stravechi a omenirii, dinainte de glaciatia cuaternata. 2. Foarte vechi, stravechi; invechit, perimat.
1482	antefix Ornament (de pamant art) asezat la marginea inferioara a acoperisului.
1483	antegarda Avangarda.
1484	antemasuratoare Evaluare cantitativa referitoare la o lucrare sau la o operatie, facuta (in scris) inaintea executarii ei.
1485	antemeridian De dinainte de amiaza, de dimineata.
1486	antena 1. Fiecare din cele doua firisoare mobile care se afla la capul unor insecte si care serveste ca organ de simt. 2. Conducta sau ansamblu de conducte electrice aeriene care formeaza un circuit electric (folosit in radiocomunicatii). 3. Sursa de informatii.
1487	antenat Subincrengatura care cuprinde animale cu antene.
1488	antenuptial Anterior nuntii.
1489	antepenultim Care ocupa locul al treilea, socotind de la ultimul; inainte de penultimul.
1490	anteport Zona la intrarea intr-un port, inconjurata partial de diguri de aparare si destinata stationarii temporare a navelor; avanport.
1491	anteproiect Schita sumara a unui proiect, care cuprinde numai elementele esentiale si caracteristice unei lucrari.
1492	antera Mica umflatura in varful staminelor, in care se afla polenul.
1493	anteridie Organ de inmultire a unor plante (alge, muschi s.a.), in care iau nastere celulele sexuale masculine; gamentagiu barbatesc.
1494	anterior 1. Care preceda o anumita data; precedent. 2. Care este asezat in partea de dinainte.
1495	anteriu Haina lunga purtata de preotii ortodocsi. Haina lunga pe care o purtau in trecut boierii romani.
1496	anteroposterior Care are directia din fata catre spate.
1497	anterozoid Celula sexuala masculina a unor plante formata in anteridie.
1498	antesoclu Baza iesita in afara soclului unei cladiri.
1499	antestepa Silvostepa
1500	antet Indicatie scrisa sau tiparita in partea de sus a unei foi de hartie sau a unui plic, cuprinzand numele, adresa, etc. unei institutii sau ale unei persoane.
1501	antetitlu Text care apare inaintea titlului propriu-zis al unei lucrari, cuprizand numele institutiei sub ale carei auspicii apare cartea, numarul seriei, numele colectiei etc.
1502	antetren Vehicul pe doua roti, care se cupleaza, in vederea transportului, cu un tun, cu o bucatarie de campanie sau cu un cheson.
1503	antetrupita Piesa la plugurile perfectionate, cu ajutorul careia se rastoarna brazdele.
1504	antevorbitor Persoana care a vorbit, intr-o adunare publica, inaintea altor persoane.
1505	anti- Element de compunere insemnand "impotriva", "in contra", "opus", care serveste la formarea unor substante si adjective.
1506	antiacademic Care respinge principiile academice.
1507	antiaccident (Despre sisteme complexe de caracteristici tehnice) Care preintampina accidentele.
1508	antiacid 1. (Despre medicamente) Care neutralizeaza aciditatea gastrica. 2. (Despre materiale) Rezistent la actiunea acizilor.
1509	antiaerian 1. Destinat sa lupte sau sa apere impotriva atacurilor aviatiei. 2. Artilerie antiaeriana.
1510	antialcoolic Care combate alcoolismul; care este impotriva excesului de alcool, care nu consuma alcool.
1511	antialcoolism Atitudine impotriva alcoolismului; masuri luate impotriva alcoolismului.
1512	antialergic (Medicament) care previne sau suprima alergia.
1513	antianticorp Substanta formata in organism dupa injectarea de anticorpi si care neutralizeaza actiunea acestora.
1514	antiapoplectic Care se utilizeaza impotriva apoplexiei.
1515	antiaristocratic Care este impotriva aristocratismului sau a aristocratiei.
1516	antiarta Productie care nu respecta principiile artei.
1517	antiartistic Care nu respecta principiile artistice consacrate; lipsit de valoare artistica.
1518	antiatom Atom constituit dintr-un antinucleu, in jurul caruia se afla pozitroni.
1519	antiatomic Care este impotriva razboiului si a armelor atomice.
1520	antibacterian Care combate actiunea bacteriilor.
1521	antibiograma Determinare, prin diverse procedee de laborator, a gradului de sensibilitate a unui microb la antibiotice.
1522	antibioterapie Tratament cu antibiotice.
1523	antibiotic Substanta organica solubila, produsa de unele microorganisme animale si vegetale, care are capacitatea de a distruge anumiti microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care se utilizeaza in tratamentul bolilor infectioase.
1524	antibioza Inhibare a imultirii unui microorganism prin asociere de germeni antagonisti.
1525	antic Care a existat in trecutul indepartat sau dateaza de atunci.
1526	anticalofilie Respingere, negare a calofiliei; atitudine impotriva calofiliei.
1527	anticamera Camera de asteptare situata la intrarea intr-un birou, intr-un cabinet al unei persoane cu functie importanta.
1528	anticanceros Care combate cancerul, care lupta impotriva cancerului.
1529	anticanonic Impotriva canoanelor.
1530	anticapitalist Impotriva capitalismului sau a capitalistilor.
1531	anticar Persoana care se ocupa cu achizitionarea si cu vanzarea de carti vechi; Colectionar de obiecte antice; buchinist.
1532	anticarbunos (Despre seruri si vaccinuri) Folosit pentru prevenirea si combaterea antraxului.
1533	anticariat Intreprindere care achizitioneaza si vinde carti vechi sau obiecte de arta vechi.
1534	anticataliza Incetinire a vitezei sau oprire a unei reactii chimice din cauza unor substante cu actiune inhibatoare; cataliza negativa.
1535	anticataral Medicament care combate sau care previne catarul.
1536	anticatod Placa metalica in interiorul unui tub de raze X care, lovita de razele catodice, devine izvor de raze X.
1537	anticentru Loc de pe suprafata pamantului diametral opus epicentrului unui cutremur.
1538	antichimic Destinat protectiei impotriva razboiului si armelor chimice.
1539	antichitate 1. Epoca a civilizatiei vechi, in special a celei greco-romane; vechime. 2. Obiect antic, monument vechi, ramasita istorica.
1540	anticiclon Centru de presiune atmosferica mai inalta decat in regiunile invecinate.
1541	anticinematografic Care nu corespunde principiilor artei cinematografice.
1542	anticipa A face sau a spune ceva inainte de o anumita data (fixata) sau inaintea timpului cuvenit.
1543	anticipat Realizat inainte de termenul sau de momentul convenit.
1544	anticipatie Anticipare. Literatura de anticipatie = literatura avand ca tema imaginarea stiintifico-fantastica a viitorului.
1545	anticipativ Care anticipeaza; anticipator.
1546	anticlerical Care este impotriva clerului.
1547	anticlericalism Atitudine ostila fata de cler, respingere a bisericii ca institutie religioasa; respingere a amestecului clerului in viata publica.
1548	anticlinal Parte a unei cute geologice ridicate in forma de bolta.
1549	anticoagulant (Medicament) Care impiedica coagularea.
1550	anticolesterol Substanta destinata reducerii colesterolului din sange.
1551	anticolonialism Miscare indreptata impotriva colonialismului.
1552	anticomercial Care contrazice cerintele comertului.
1553	anticomunism Politica indreptata impotriva partidelor comuniste si a conceptiei marxim-leninismului.
1554	anticonceptional (Substanta) care impiedica fecundatia.
1555	anticonformism Respingere a conformismului; nonconformism.
1556	anticongelant (Substanta) care face sa scada punctul de congelare al unui lichid.
1557	anticonstitutional Care incalca Constitutia sau este impotriva prevederilor ei.
1558	anticorosiv (Substanta) care impiedica corosiunea.
1559	anticorp Substanta care se formeaza in organism spre a neutraliza o infectie.
1560	anticorpi Substanta proteica de tip globulinic, sintetizata in organism ca raspuns la un stimul antigenic si care reactioneaza specific cu antigenul omolog; substanta proteica de tip globulinic, sintetizata in organism pentru a neutraliza o infectie.
1561	anticrestin Impotriva crestinismului.
1562	anticriptogamic (Produs chimic) folosit impotriva bolilor provocate de ciuperci.
1563	anticristianism Atitudine potrivnica crestinismului.
1564	anticva Tip de litere de tipar asemanatoare cu cele folosite la inscriptiile de pe monumentele din vechea Roma.
1565	antideflagrant (Despre unele utilaje electrice) Care poate fi folosit fara pericol in spatii care se gasesc materiale explozive.
1566	antidemocratic Care este impotriva democratiei.
1567	antidepresiv (Medicament) care inlatura depresiunea.
1568	antiderapant Care impiedica deraparea vehiculelor.
1569	antidetonant Substanta chimica care se adauga la un amestec carburant pentru a-i mari cifra octanica.
1570	antidetonanta Proprietate a unei benzine de a fi rezistenta la detonatie.
1571	antidiuretic Substanta care diminueaza diurea.
1572	antidogmatic Care respinge dogmatismul.
1573	antidoping 1. (Despre teste) Care depisteaza dopajul. 2. (Despre masuri, atitudini, manifestari) Care este impotriva dopajului.
1574	antidot Substanta care neutralizeaza actiunea nociva a unei otravi, a unui virus, etc. din organism; remediu, leac.
1575	antidrog Care este impotriva drogurilor.
1576	antidumping Aparare a unei tari impotriva unui dumping strain, mai ales prin aplicarea unei taxe vamale protectioniste .
1577	antielectron Pozitron.
1578	antiemetic Antivomitiv.
1579	antienzima Anticorp, agent sau enzima cu actiune neutralizanta asupra unei enzime.
1580	antiepidemic Care lupta sau este folosit impotriva epidemiilor.
1581	antifading (Despre instalatii de radiocomunicatii) Care are proprietatea de a reduce fenomenele de feding .
1582	antifascism Miscare social-politica indreptata impotriva fascismului. Atitudine antifascista.
1583	antifebril Febrifug.
1584	antiferment Substanta care previne sau opreste actiunea fermentilor.
1585	antifon 1. Corp de plastic care se introduce in urechi pentru a le proteja de zgomote intense . 2. Versete sau parafrazari din psalmi care se repeta de doua coruri sau de doua voci, ca si cum si-ar raspunde reciproc; cantare repetata de doua coruri la slujba biserici.
1586	antifonic (Despre materiale) Care atenueaza zgomotul; antizgomot.
1587	antifraza Figura retorica prin care o locutiune, o fraza etc. se intrebuinteaza cu inteles contrar celui obisnuit.
1588	antifrictiune (In sintagma) Aliaj antifrictiune = aliaj cu un coeficient de frecare mic folosit la captusirea cuzinetilor .
1589	antifurt (Dispozitiv) care avertizeaza in cazul patrunderii unei persoane in spatiul supravegheat sau care face dificil furtul.
1590	antigel Substanta care coboara punctul de inghet al apei de racire din motoarele cu ardere interna .
1591	antigen Substanta de natura proteica, determinand la introducerea in organism, aparitia unui anticorp.
1592	antigripal Care preintampina sau combate gripa.
1593	antigrizutos (Despre masini electrice) Care este prevazut cu dispozitive speciale de protectie ce ii asigura folosirea, fara pericol de explozie, in minele de carbuni cu emanatii de grizu.
1594	antiguvernamental Care este impotriva guvernului.
1595	antihalo Pelicula de lac sau de gelatina colorata care acopera un film sau o placa fotografica, impiedicand producerea efectului halo.
1596	antihelmintic (Medicament) care se foloseste pentru combaterea viermilor intestinali.
1597	antihistaminic (Medicament) care se foloseste impotriva alergiei.
1598	antihitlerist Impotriva hitlerismului.
1599	antihormon Substanta de aparare aflata in serul sangvin si produsa de organism in cazul unui tratament indelungat cu hormoni.
1600	antihreza Contract prin care se da in folosinta creditorului un bun imobil care apartine debitorului.
1601	antihrist Nume dat de crestini principiului raului, Satanei si ereticilor; om nelegiuit, pervers, vicios.
1602	antiimperialist Care lupta impotriva imperialismului, potrivnic ideilor imperialismului.
1603	antiinfectios Care este impotriva, care combate infectiile.
1604	antiinflamator (Medicament, substanta) care impiedica inflamatiile.
1605	antiinflationist Care previne si combate inflatia.
1606	antiistorism Conceptie care respinge sau ignoreaza principul istoric in analiza proceselor sau fenomenelor.
1607	antijunimist Persoana care este impotriva junimismului.
1608	antiliteratura Creatie literara care nu respecta principiile estetice general acceptate.
1609	antilogie Contradictie intre doua idei sau intre doua expresii.
1610	antilopa 1. Nume dat mai multor rumegatoare, cu trupul suplu, cu picioarele lungi si subtiri, care traiesc prin tarile calde. 2. Pielea tabacita a antilopei sau material care imita aceasta piele.
1611	antimagnetic Care este insensibil la campuri magnetice.
1612	antimaterie Denumire data unei substante ipotetice constituite din antiparticule, care prin aspect si prin insusiri seamana cu substanta corpurilor din jur, dar, in situatia in care ar intra in contact cu materia propriu-zisa, ambele s-ar anihila spontan, degajand o mare cantitate de energie.
1613	antimemorii Lucrare literara cu caracter evocator care nu respecta procedeele consacrate ale genului memorialistic.
1614	antimilitarism Miscare internationala de masa indreptata impotriva politici militariste.
1615	antimoniat Sare a acidului antimonic.
1616	antimoniu Metaloid de culoare alba-cenusie, casant; stibiu.
1617	antimonopolist Care este impotriva monopolismului.
1618	antimuncitoresc Indreptat impotriva muncitorilor.
1619	antinational Indreptat impotriva intereselor natiunii.
1620	antinefretic Medicament impotriva colicilor renale.
1621	antineutrino Paticula ipotetica implicata in procesele nucleare.
1622	antineutron Antiparticula a neutronului.
1623	antinevralgic (Medicament) care calmeaza nevralgiile.
1624	antinicotinic Substanta care combate sau atenueaza efectele nicotinei.
1625	antinomie (aporie) Contradictie aparent insolubila intre doua idei, teze care se exclud reciproc (demonstrabile logic in egala masura).
1626	antioxidant Substanta care impiedica sau intarzie actiunea de oxidare; antioxigen.
1627	antipartinic Indreptat impotriva conceptiilor, principiilor si metodelor partidului din care face parte.
1628	antipatie Sentiment de neplacere, de aversiune, de sila fata de cineva; resentiment.
1629	antipatiza A manifesta antipatie fata de cineva.
1630	antiperistaltism Activitate a tubului digestiv care consta in contractii inverse sensului normal.
1631	antipiesa Piesa de teatru care nu respecta procedeele dramatice consacrate si care ilustreaza o noua estetica.
1632	antipiretic (Medicament) care combate febra; febrifug.
1633	antipirina Medicament folosit impotriva febrei; fenazona.
1634	antipod Loc sau punct de pe suprafata pamantului diametral opus altuia.
1635	antipoliomelitic (Vaccin) care este folosit impotriva poliomelitei.
1636	antipoluant (Procedeu, substanta, bacterie) care este folosit impotriva poluarii.
1637	antipoluare Actiune de a combate poluarea.
1638	antipopular Indreptat impotriva poporului.
1639	antiprogresist (Persoana) care este impotriva progresului; conservator.
1640	antipsoriazis Medicament folosit pentru combaterea psoriazisului.
1641	antipublicitar Care combate publicitatea.
1642	antiputrid Medicament care combate putrefactia.
1643	antirabic Vaccin folosit preventiv sau curativ impotriva turbarii.
1644	antiradar Care perturba functionalitatea radarului.
1645	antirazboinic Impotriva razboiului.
1646	antirealist Negare a realitatii obiective, a existentei sale, a legilor ei etc.
1647	antireclama Reclama rau facuta, care are rezultat contrar celui urmarit.
1648	antirezonant Care se afla in stare de rezonanta.
1649	antiroman Roman care nu respecta estetica consacrata a romanului si care ilistreaza o noua estetica.
1650	antischeting Dispozitiv de reglaj la pick-up-urile moderne pentru compensarea fortei centripete.
1651	antisemit (Persoana) care admite sau practica antisemitismul.
1652	antisemitism Doctrina sau atitudine rasista indreptata impotriva evreilor, carora li se contesta drepturile cetatenesti in interiorul natiunii in care traiesc.
1653	antiseptic (Medicament) care previne sau inlatura infectiile microbiene sau impiedica putrefactia.
1654	antiser Ser sanguin provenit de la un animal injectat cu un virus si care contine anticorpii formati sub influenta directa a acestuia.
1655	antisoc (Despre materiale) Care amortizeaza socurile.
1656	antisocial Care se abate de la regulile de buna convietuire in societate, care constituie o primejdie pentru societate.
1657	antisolar Care apara impotriva soarelui.
1658	antispasmodic Care combate spasmele.
1659	antispast Picior de vers (antic) alcatuit din patru silabe: doua silabe lungi intre doua silabe scurte.
1660	antisportiv Care este contrar sportului sau spiritului sportiv.
1661	antispumant Substanta care distruge spuma, folosita in industria petroliera si cea alimentara.
1662	antistatal Indreptat impotriva intereselor statului.
1663	antistatic Produs chimic auxiliar, folosit in tratarea materialelor din fibre sintetice, pentru a preveni electrizarea lor in timpul prelucrarii sau purtarii.
1664	antistatizare 1. Actiunea de a impiedica electrizarea materialelor. 2. Actiunea de a neutraliza discurile din punct de vedere electric.
1665	antistiintific Indreptat impotriva teoriilor stiintifice si progresului.
1666	antistrofa (In poezia lirica si in drama greaca veche), parte cantata de cor, urmand dupa strofa, avand schema metrica identica cu strofa.
1667	antisubmarin Impotriva submarinelor.
1668	antisudorific Antitranspirant.
1669	antitetic Care contine o antiteza; care foloseste antiteze.
1670	antiteza 1. Opozitie dialectica intre doua fenomene, idei, judecati etc.; Figura de stil bazata pe opozitia dintre doua idei, fenomene, situatii, personaje expresii etc., care se pun reciproc in relief; 2. Momentul al doilea al triadei teza-antiteza-sinteza.
1671	antitoxic (Substanta) care distruge otravurile, care anihileaza efectele lor.
1672	antitoxina Substanta produsa de organism, capabila sa neutralizeze actiunea toxinelor microbiene.
1673	antitranspirant (Substanta) care impiedica transpiratia; antisudorific.
1674	antitrinitarism Doctrina religioasa care neaga dogma crestina a unitatii dintre Dumnezeu,Isus Cristos si Sfantul Duh.
1675	antitusiv (Medicament) care calmeaza tusea.
1676	antiuman Care este lipsit de omenie; care este indreptat impotriva omului.
1677	antiumanism Orientare in filozofie, in arta etc., care neaga posibilitatea de desavarsire a fiintei umane, precum si demnitatea, valoarea ei.
1678	antiumanitar Care este impotriva sentimentelor omenesti, dusman al drepturilor si libertatilor omului.
1679	antivedeta Artist, sportiv a carei comportare denota antivedetism.
1680	antivenin Anticorp care neutralizeaza actiunea toxica a veninului.
1681	antivibrator (Despre un sistem tehnic) Care se opune transmiterii vibratiilor de o anumita frecventa.
1682	antivirus Substanta care impiedica dezvoltarea virusilor.
1683	antizimic (Substanta) care impiedica fermentatiile.
1684	antocian Pigment din sucul plantelor care da florilor, fructelor si frunzelor culoarea rosie, albastra sau violeta.
1685	antociane Grup de pigmenti care se gasesc in sucul celular al florilor, fructelor, frunzelor, etc. carora le da culoarea rosie, albastra sau violeta. Culoarea se schimba in functie de pH-ul mediului sau de alti factori.
1686	antofitoza Boala a plantelor provocata de unele plante parazite sau semiparazite cu flori.
1687	antologabil Care merita sa fie inclus intr-o antologie; care este demn de retinut.
1688	antologie Culegere de lucrari reprezentative, alese dintr-unul sau mai multi autori, dintr-una sau mai multe opere.
1689	antonica Planta erbacee cu flori albe si fructe aromatice care creste in padurile de munte.
1690	antonim Cuvant care, considerat in raport cu altul, are sens contrar.
1691	antonimie Raport dintre doua antonime.
1692	antonomaj Operatie de strangere si de distrugere a gargaritelor care traiesc in florile de mar.
1693	antonomaza Figura de stil care consta in folosirea unui nume propriu in locul unui nume comun sau a unui nume comun ori a unei perifraze in locul unui nume propriu; antonomasie.
1694	antozoar Clasa de celenterate care cuprinde polipii izolati sau grupati in colonii; coralier.
1695	antracen Substanta cristalizata de culoare alba-galbuie, cu fluorescenta albastra, care se prepara prin distilarea gudronului carbunilor de pamant si foloseste indeosebi in sinteza colorantilor.
1696	antrachinona Substanta organica, derivata din antracen, alcatuita din cristale galbui, care serveste ca materie prima pentru unii coloranti.
1697	antracit Carbune de pamant de calitate superioara, avand in compozitia sa mult carbon, putine substante volatile si apa, de culoare neagra lucioasa, foarte dens, fiind un combustibil pretios.
1698	antracnoza Boala a unor plante provocata de ciuperci parazite si care se manifesta prin aparitia unor pete brune-rosietice sau galbene-portocalii pe frunze, tulpini si fructe.
1699	antracoteriu Gen de mamifer din care s-a dezvoltat porcul mistret.
1700	antracoza Boala contractata in urma inhalarii prafului de carbune si infiltrarii lui in plamani.
1701	antract Pauza intre doua acte sau intre doua parti ale unei reprezentatii. Piesa muzicala care se executa la aceasta pauza.
1702	antranol Alcool obtinut prin reducerea antrachinonei cu staniu si acid acetic, care se foloseste in industria materiilor colorante.
1703	antrax Boala infectioasa si contagioasa (la animale si la oameni), se manifesta prin abcese pulmonare, gastrointestinale si cutanate; dalac, buba-neagra; carbune.
1704	antren Insufletire, voiciune, animatie, buna dispozitie.
1705	antrena 1. A (se) pregati prin exercitii metodice (fizice, tactice, psihologice si teoretice) pentru a obtine cele mai bune rezultate intr-o activitate (sportiva). 2. A atrage sau a se lasa atras intr-o actiune, intr-o discutie etc.; a (se) inflacara. 3. A atrage dupa sine, a pune in miscare, a misca un organ de masina sau o masina.
1706	antrenament 1. Proces complex si sistematic de pregatire a unui sportiv, a unui cal etc. in scopul obtinerii unor performante. 2. Exercitiu metodic la care este supus un organ, un aparat sau intreg organismul animal, in scopul obtinerii unei productii superioare.
1707	antrenant Care atrage, care stimuleaza (intr-o activitate). Distractiv, amuzant. Plin de antren.
1708	antrenor 1. Persoana calificata care se ocupa cu antrenarea sportivilor. 2. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de masina sau o masina.
1709	antrepozit Cladire amenajata pentru depozitarea stocurilor de marfuri sau materiale.
1710	antreprenor Persoana fizica sau juridica care se obliga prin contract, sa execute pentru o alta persoana, anumite lucrari in schimbul unor sume de bani dinainte stabilite; conducator al unei astfel de lucrari.
1711	antrepriza Intreprindere care executa lucrari industriale, comerciale, de constructii etc.; lucrare propriu-zisa. Expresie - A da in antrepriza = a da o lucrare spre executare unei intreprinderi sau unui antreprenor. A lua in antrepriza = a lua conducerea unei lucrari.
1712	antresol Mezanin.
1713	antretoaza 1. Fiecare dintre grinzile transversale care leaga grinzile principale ale unui pod. 2. Bara care serveste la legarea a doua piese dintr-un mecanism si la mentinerea lor fixa la oarecare distanta. 3. Piesa metalica, cilindrica, goala in interior, folosita pentru consolidarea peretilor unui cazan cu abur.
1714	antreu Prima incapere (de dimensiuni mici) a unei locuinte in carte se intra venind de afara; vestibul.
1715	antricot Carne de vaca, de oaie sau de porc provenita din regiunea intercostala.
1716	antropic (In sintagma) Fenomen antropic = fenomen antropogen.
1717	antropo- Element de compunere cu sensul de "referitor la om", care serveste la formarea unor adjective si substante.
1718	antropobiologie Ramura a biologiei care studiaza specia umana si maimutele antropoide.
1719	antropocentrism Conceptie filozofica potrivit careia omul este centrul si scopul universului.
1720	antropofag Canibal; persoana care mananca carne de om.
1721	antropofagie Folosire a carnii omenesti ca hrana; canibalism.
1722	antropofob (Persoana) care uraste oamenii, care are frica de oameni.
1723	antropofobie Atitudine de antropofob, ura, frica de oameni.
1724	antropogen (In sintagma) Fenomen antropogen = fenomen datorat actiunii omului, cu urmari asupra reliefului, vegetatiei si climei; fenomen antropic.
1725	antropogeneza Procesul aparitiei si dezvoltarii omului, a speciei umane; antropogenie.
1726	antropogeografie Ramura a geografiei care se ocupa cu studiul populatiei si al asezarilor omenesti; geografie umana, geografia populatiei.
1727	antropografie Stiinta care studiaza trasaturile fizionomice specifice raselor si tipurilor umane.
1728	antropoid 1. (Despre unele maimute) Care se aseamana cu omul; antropomorf. 2. Grup de maimute superioare asemanatoare cu omul, lipsite de coada; maimuta din acest grup.
1729	antropolatrie Dragoste exagerata pentru oameni (reflex al unei erezii crestine).
1730	antropologie Siinta care se ocupa cu studiul originii, evolutiei si variabilitatii biologice a omului, in corelatie cu conditiile naturale si social-culturale.
1731	antropologism Conceptie materialista care privea omul in mod abstract si numai ca pe o fiinta naturala, neluand in consideratie faptul ca el este produsul unor relatii sociale in continua schimbare de-a lungul istoriei.
1732	antropometrie Metoda de studiu a posibilitatilor de identificare a oamenilor (folosita mai ales in criminologie) pe baza descrierii dimensiunii, a formei si a amprentelor corpului uman si a partii lui; importanta in antropologie si anatomia artistica.
1733	antropomorf 1. Antropoid. Grup de maimute asemanatoare cu omul. 2. Care apartine antropomorfismului, privitor la antropomorfism. 3. Obiect de arta sau reprezentare decorativa cu forma de fiinta omeneasca.
1734	antropomorfism Credinta mistica potrivit careia se atribuie lucrurilor si fenomenelor naturii insusiri si sentimente omenesti. Reprezentare a zeilor si a divinitatii sub infatisare omeneasca.
1735	antropomorfiza A atribui unui lucru, unui fenomen, unei divinitati etc. sentimente si insusiri umane.
1736	antroponimic 1. Care se refera la antroponimie; antroponomastic. 2. Nume de persoana.
1737	antroponimie 1. Ramura a lingvisticii care studiaza numele de persoana; antroponomastica. 2. Totalitatea numelor de persoana dintr-o localitate, dintr-o regiune sau dintr-o limba.
1738	antropopitec Maimuta considerata precursorul omului.
1739	antropozofie Doctrina religioasa care inlocuieste pe Dumnezeu cu omul conceput ca esenta divina, accesibila numai initiatilor.
1740	antum (Despre lucrari scrise) Publicat in timpul vietii autorului.
1741	anturaj Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care inconjoara in mod obisnuit pe cineva; mediul, compania, societatea in care traieste cineva.
1742	anual Care are loc o data pe an; care dureaza un an; care corespunde unui an.
1743	anuar Publicatie periodica anuala care prezinta activitatea unei institutii, intreprinderi etc. sau care contine studii stiintifice.
1744	anuitate Amortisment si dobanda cumulate, cuvenite si platite anual in contul unui credit.
1745	anula 1. A declara nul, a desfiinta, a suprima sau a abroga un act, o dispozitie; a sterge, a bara. 2. A egala cu zero o expresie matematica.
1746	anulabilitate Posibilitatea a unui act, a unui document etc. de a fi anulat.
1747	anulat 1. Care a fost declarat nul; abrogat. 2. (Despre un text, o litera, o cifra etc.) Barat.
1748	anume 1. Care se face, se spune etc. in mod special. 2. Cu numele de... Iata care; adica. 3. Inadins, special; cu scopul. 4. In mod precis, exact.
1749	anumit 1. Care a fost hotarat, precizat. Deosebit, special, aparte. 2. Unul, oarecare.
1750	anunciator Aparat care anunta modificari sau abateri in timpul functionarii unui sistem tehnic.
1751	anunt Instiintare (scrisa).
1752	anunta A aduce la cunostinta; a vesti, a incunostinta.
1753	anurie Incetare patologica a urinarii, intalnita in bolile renale.
1754	anus Orificiu terminal al intestinului gros, care comunica cu exteriorul.
1755	anvelopa 1. Invelis de protectie al camerei de aer a unei roti de vehicul, confectionat din cauciuc. 2. Supracoperta. 3. Atmosfera difuza care invaluie figurile dintr-un tablou.
1756	anvergura 1. Desfasurare, intindere (De mare anvergura = pe plan mare, vast, atotcuprinzator; 2. Distanta intre extremitatile aripilor pasarilor, insectelor sau de avion, masurata perpendicular pe axa longitudinala.
1757	anxietate Stare de neliniste, de asteptare incordata, insotita de palpitatii, jena in respiratie, etc. intalnita in unele boli de nervi.
1758	anxios Nelinistit, ingrijorat, incordat.
1759	anzeriforma Ordin de pasari inotatoare, cu gatul lung, cu picioarele scurte, avand trei degete unite printr-o membrana.
1760	aorist Timp verbal, in unele limbi care exprima o actiune trecuta nedeterminata.
1761	aorta Cea mai mare artera a corpului la vertebrate, care duce sangele oxigenat de la inima in tot corpul.
1762	aortita Inflamatie cronica a aortei.
1763	apa 1. Lichid incolor, fara gust si fara miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formeaza unul dintre invelisurile Pamantului. 2. Masa de apa formand un rau, un lac, o mare. 3. Joc de culori facut in lumina de unele obiecte lucioase.
1764	apagogic Rationament indirect prin reducere de absurd.
1765	apanaj 1. Portiune dintr-un domeniu feudal acordata fiilor din casele domnitoare si din marile familii nobile; proprietate sau venit acordat in chip arbitrar, din averea tarii, membrilor unei familii domnitoare; 2. Bun material sau spiritual care se atribuie cuiva sau este acaparat in mod exclusiv de cineva; Figurativ - ceea ce este propriu unei persoane sau unui lucru.
1766	apara 1. A interveni in ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l sustine impotriva unei actiuni ostile. 2. A pune la adapost de o primejdie, de frig; a feri, a ocroti. 3. A pleda cauza cuiva in fata justitiei.
1767	aparat 1. Sistem de piese care serveste pentru o operatie mecanica, tehnica, stiintifica. 2. Sistem tehnic care transforma o forma de energie in alta. 3. Ansamblu de organe anatomice care servesc la indeplinirea unui functiuni fundamentale. 4. Totalitatea serviciilor care asigura bunul mers al unei institutii sau a unui domeniu de activitate. 5. Ansamblul mijloacelor care servesc pentru un anumit scop.
1768	aparataj Totalitatea aparatelor folosite intr-un anumit domeniu de activitate.
1769	aparator 1. Care apara sau protejeaza. 2. Persoana care apara sau sprijina ceva sau pe cineva. 3. Nume dat unor obiecte sau dispozitive (tehnice) cu rol protector.
1770	aparatura Totalitate a aparatelor care asigura functionarea si controlul unei anumite instalatii, masini etc.
1771	aparea 1. A se arata in fata cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua nastere. A se arata (cuiva) sub o anumita infatisare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect. 2. A iasi de sub tipar.
1772	aparent 1. Care este altfel decat pare la prima vedere care este doar in la prima vedere asa cum se arata; 2. Caramida aparenta = caramida speciala destinata zidirii unor fatade care nu se acopera cu tencuiala.
1773	aparenta Infatisare exterioara (si adesea neconforma cu realitatea) a cuiva sau a ceva.
1774	aparitie 1. Faptul de a aparea, de a se arata privirii. 2. Iesire de sub tipar a unei carti, a unui periodic; publicare.
1775	apartament Locuinta (intr-o casa mai mare) compusa din mai multe camere (si dependinte).
1776	aparte In mod separat, deosebit. Deosebit, special; anumit.
1777	apartenenta Faptul de a tine, de a fi legat de cineva sau de ceva; proprietatea de a fi un element al unui ansamblu.
1778	aparteu Scurt monolog rostit cu glas scazut de un actor pe scena, ca pentru sine.
1779	apartheid Politica de separatie rasiala practicata pana in anul 1991 de guvernul Republicii Sud-Africane impotriva populatiei de culoare din tara.
1780	apartine A tine, a depinde de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva. A face parte dintr-o anumita clasa, dintr-o anumita organizatie etc.
1781	apasare Actiunea de a apasa si rezultatul ei. Stare a celui chinuit, coplesit de suferinta, de griji materiale si morale.
1782	apasator 1. Care asupreste, oprima. Care copleseste, chinuieste. 2. Calcator.
1783	apatie Stare de indiferenta, lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare. (In conceptia filosofilor stoici antici) Ideal moral care consta in inabusirea oricarei pasiuni.
1784	apatit Fosfat natural de calciu, sticlos, incolor sau variat colorat, utilizat la fabricarea ingrasamintelor minerale si la extragerea fosforului.
1785	apatos Care contine multa apa, care este imbibat cu apa; apos.
1786	apatrid Persoana fara cetatenie.
1787	apeduct Ansamblu de constructii si de instalatii care servesc la transportarea apei de la locul de captare pana la cel de folosire.
1788	apel 1. Citire cu glas tare a numelor unor persoane dintr-un colectiv, spre a verifica prezenta lor. 2. Chemare scrisa sau orala adresata maselor, unei colectivitati. 3. Cerere, rugaminte. 4. Actiune facuta la o instanta judecatoreasca superioara, spre a obtine anularea unei sentinte date de o instanta inferioara si judecarea in fond a procesului. 5. Producerea unui semnal sonor sau luminos prin care se marcheaza cererea de a stabili o legatura telefonica sau telegrafica.
1789	apela 1. A se adresa cuiva cu o rugaminte, cu o cerere, a cere concursul cuiva. 2. A introduce un apel.
1790	apelant Persoana care a introdus un apel.
1791	apelativ (Substantiv) comun; (nume, cuvant) calificativ.
1792	apelpisie Stare de deznadejde, de desperare sau de exasperare.
1793	apelpisit (Om) deznadajduit, desperat, exasperat, care nu se mai poate stapani.
1794	apendice 1. Mica prelungire a tubului intestinal, in partea de jos a cecului; 2. Parte secundara a unui obiect, care se prezinta ca o prelungire sau ca o completare a acestuia; 3. Adaos, anexa, supliment la o publicatie; 4. Element fonic suplimentar care insoteste articulatia unui sunet.
1795	apendicita Boala care consta in inflamarea acuta sau cronica a apendicelui si care se manifesta de obicei prin crize dureroase.
1796	apepsie Intarziere a procesului de digestie, din cauza secretiei gastrice insuficiente.
1797	aperceptie Proces mintal care consta in integrarea perceptiilor in experienta individuala anterioara.
1798	aperitiv 1. Gustare care se ia inainte de masa. 2. Bautura alcoolica consumata inainte de masa.
1799	apertura Grad de deschidere a canalului fonator in timpul emiterii sunetelor.
1800	apetal Care este lipsit de petale. Grup de plante dicotiledonate cu florile fara petale.
1801	apetenta Tendinta a cuiva catre ceea ce ii poate satisface nevoile, inclinatiile etc. naturale.
1802	apetisant Care trezeste, stimuleaza pofta de mancare; care atrage, imbie, ispiteste.
1803	apetit Pofta de mancare.
1804	apex Punct de pe bolta cereasca spre care se deplaseaza in aparenta sistemul nostru solar.
1805	apical Care este situat in varf, la extremitatea unui organ.
1806	apicol Provenit din albinarit; care apartine apiculturii, privitor la apicultura.
1807	apicultor Persoana care se ocupa cu apicultura; albinar, prisacar, stupar.
1808	apicultura (Stiinta care se ocupa cu) cresterea si in grijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor; albinarit, prisacarit, stuparit.
1809	apida Familie de insecte himenoptera care cuprinde albinele si bondarii.
1810	apiretic Care are temperatura corpului in limite normale; care nu este insotit de febra; afebril.
1811	apirexie Lipsa a febrei in cazul unei boli.
1812	apiterapie Tratament cu produse apicole.
1813	aplana A face sa dispara o neintelegere, un conflict.
1814	aplatizare Modificare a formei unui obiect, astfel incat sa capete doua suprafete opuse, aproximativ plane si paralele, cu o distanta relativ mica intre ele in comparatie cu celelalte dimensiuni.
1815	aplatizat Plat, turtit prin presare.
1816	aplauda A bate din palme in semn de multumire, de aprobare, de admiratie. A-si exprima multumirea, aprobarea, admiratia fata de cineva sau ceva prin aplauze.
1817	aplauze Batai repetate din palme in semn de multumire, de aprobare, de admiratie; aplaudari.
1818	aplazie Atrofiere a unui tesut sau a unui organ prin intreruperea procesului de dezvoltare.
1819	apleca 1. A face sa-si schimbe sau a-si schimba pozitia (verticala) prin indoire spre pamant; a (se) indoi, a (se) inclina, a (se) pleca; a (se) supune. 2. A simti atractie, vocatie pentru ceva, a inclina catre ceva; a se preocupa de cineva sau de ceva.
1820	aplecat Care si-a schimbat pozitia (verticala); indoit, inclinat, plecat, adus.
1821	aplica 1. Ornament in relief fixat pe suprafata unui obiect, a unui perete. 2. Corp de iluminat care se fixeaza pe perete.
1822	aplicabil Care se poate aplica.
1823	aplicabilitate Posibilitatea de a fi pus in practica.
1824	aplicatie 1. Faptul de a aplica, de a pune in practica. 2. Fig. Aptitudine, talent, inclinatie.
1825	aplicativ Care isi gaseste o aplicatie imediata, care este legat nemijlocit de viata practica.
1826	aplit Roca eruptiva de culoare deschisa, cu aspect grauntos fin.
1827	aplomb Indrazneala (nepermisa, suparatoare) in comportare, in atitudine.
1828	apnee Oprire temporara a respiratiei.
1829	apocalips Parte din Noul Testament in care este infatisat in chip de alegorie sfarsitul lumii; sfarsitul lumii in religia crestina.
1830	apocinacee Familie de plante erbacee sau lemnoase care secreta un suc laptos.
1831	apocopa (Fenomen fonetic care consta in) disparitia unui sunet sau a unui grup de sunete de la sfarsitul unui cuvant.
1832	apocrif 1. (despre documente, scrieri) neautentic, sau a carui autenticitate este indoielnica; atribuit in mod fals unui anumit autor; 2. Scriere religioasa careia necunoscuta de canoane.
1833	apod (Despre unele animale) Lipsit de picioare.
1834	apodictic (Despre judecati, demonstratii etc.) Care exprima raporturi necesare intre lucruri sau fenomene; care exclude posibilitatea unei opozitii.
1835	apodoza Partea a doua a unei perioade conditionale, care contine consecinta primei parti.
1836	apofiza 1. Proeminenta pe suprafata unui os. 2. Ramificatie de forma tubulara sau cilindrica a filoanelor, zacamintelor, corpurilor eruptive care patrunde in rocile inconjuratoare.
1837	apogeu 1. Punct culminant in dezvoltarea cuiva sau a ceva; 2. Punctul cel mai indepartat de Pamant de pe orbita unui astru.
1838	apoi Dupa aceea, pe urma.
1839	apolinic (Despre arta si cultura) Care este orientat spre ordine, masura si armonie, caracterizat printr-o contemplare senina, detasata; lucid, rational.
1840	apolitic 1. Care este in afara politicii, care nu se ocupa cu politica. 2. (Persoana) care sustine sau practica apolitismul.
1841	apolitism Indiferenta fata de viata si activitatea politica.
1842	apolog Scurta povestire (in versuri sau proza), care cuprinde o invatatura morala, prezentata intr-o forma alegorica.
1843	apologet 1. Sustinator fervent (si adesea interesat) al cuiva sau a ceva; 2. Autor al unei apologii.
1844	apologie 1. Elogiu, lauda ferventa (si adesea exagerata) adusa unei persoane, unei idei etc.; aparare servila si interesata) a cuiva sau a ceva. 2. Discurs, scriere care face apologia cuiva sau a ceva.
1845	apometru Contor pentru apa.
1846	aponevroza Prelungire fibroasa lata care continua sub muschi.
1847	apoplexie 1. Pierdere brusca a cunostintei si a sensibilitatii, cauzata de obicei de o hemoragie cerebrala. 2. Concentrare brusca de sange intr-un organ.
1848	aporie 1. (folosit in antichitate) Contradictie aparent insolubila intre doua idei, teze care se exclud reciproc (demonstrabile logic in egala masura). 2. Dificultate de ordin rational greu sau imposibil de rezolvat.
1849	aport Contributie materiala, intelectuala, morala etc. adusa de cineva intr-o actiune comuna.
1850	apos 1. Care contine (prea multa) apa, bogat in apa; 2. Care seamana cu apa. Umoare apoasa = lichid transparent care se afla in cornea si in cristalinul ochiului.
1851	apostazie 1. Renuntare publica la o anumita credinta religioasa; renegare a unei doctrine sau conceptii. 2. Revolta, razvratire impotriva stapanirii.
1852	aposteori Bazat pe experienta, dobandit in urma experientei.
1853	aposteriori Bazat pe experienta, dobandit in urma experientei.
1854	aposteriorism Conceptie filozofica potrivit careia toate cunostintele se capata prin experienta individuala.
1855	apostila Rezolutie pusa pe o petitie.
1856	apostol 1. (In religia crestina) Nume dat fiecaruia dintre cei doisprezece discipoli ai lui Iisus Cristos. Misionar crestin de la inceputul crestinismului; 2. Figurativ - Adept si propagator inflacarat al unei idei, al unei doctrine etc.
1857	apostrof Semn ortografic in forma de virgula, care marcheaza absenta accidentala in rostire a unor sunete.
1858	apostrofa A adresa cuiva o mustrare (violenta), a mustra pe cineva (cu ton aspru).
1859	apotema Perpendiculara dusa din centrul unui poligon regulat pe mijlocul oricareia dintre laturile sale.
1860	apoteoza (In antichitatea greco-romana) Solemnitate, festivitate prin care un erou sau imparat era zeificat. Onoruri extraordinare aduse cuiva; preamarire, slavire, glorificare.
1861	apozitie 1. Atribut care se afla pe acelasi plan cu cuvantul determinat. 2. Depunere de celuloza in membrana celulei.
1862	apraxie Lipsa de coordonare in miscari cauzata de leziuni ale creierului.
1863	aprecia 1. A determina pretul, valoarea unui bun; a evalua. A pretui pe cineva sau ceva (pentru calitatile sale); a pretui. 2. A socoti, a considera (ca)...
1864	apreciabil (Destul de) mare, (destul de) mult, (destul de) tare.
1865	apreciat Care se bucura de pretuire, de stima (pentru calitatile sale).
1866	apreciativ Care constituie sau contine o apreciere.
1867	apreciator (Persoana) care apreciaza.
1868	aprehensiune Teama vaga, frica nedeslusita (cauzata de eventualitatea aparitiei unui pericol).
1869	aprehensiv Care exprima, tradeaza aprehensiune; care simte aprehensiune.
1870	apret Substanta cu care se trateaza tesuturile sau fibrele textile pentru a le da asprime, rigiditate, luciu; scrobeala.
1871	apreta A scrobi; a aplica un apret, a trata cu un apret.
1872	apretui A aprecia, a pretui (pentru calitatile sale).
1873	apretura 1. Apretura; totalitatea operatiilor (fierbere, inalbire, calcat, apretare etc.) la care este supus un material textil in vederea finisarii lui. 2. Intreprindere, local, instalatie in care se efectueaza apretura.
1874	apriat Care este limpede, clar, lamurit (ca inteles); precis.
1875	aprig 1. Iute, infocat, nestapanit. 2. Aspru, crunt, nemilos, inversunat. 3. Lacom, hraparet.
1876	aprilie A patra luna a anului; prier.
1877	aprinde 1. A face sa arda focul sau un material combustibil; a da foc unui obiect. 2. A face sa ia foc o arma. 3. A izbucni, a se dezlantui. 4. A face sau a incepe sa lumineze. 5. A se inflacara, a se pasiona; a-si iesi din fire. A se inrosi, a se imbujora (la fata). 6. A se incinge; a se altera.
1878	aprindere 1. Actiunea de a (se) aprinde si rezultatul ei. 2. Operatie prin care incepe arderea unui material combustibil in camera de combustie a unui motor.
1879	aprins 1. (Despre foc) Care arde. 2. Care lumineaza. Stralucitor. 3. Incins, infierbantat; ars. 4. (Despre oameni si manifestarile lor) Pasionat, inflacarat. Imbujorat, rosu (la fata); (Despre culori) Puternic, violent. 5. (Despre fan, cereale etc.) Incins, alterat.
1880	aprinzator Dispozitiv care produce aprinderea unui combustibil, a fitilului unei incarcaturi explozive, reaprinderea unei lampi de siguranta din mine.
1881	aprioric (a priori) Anterior experientei, independent de experienta; bazat numai pe ratiune.
1882	aproba A incuviinta o actiune, o parare, o propunere a cuiva, a fi de aceeasi parare cu cineva; a rezolva in mod favorabil cererea, propunerea cuiva.
1883	aprobativ Care exprima o aprobare, care aproba; aprobator.
1884	aprod 1. Dregator al Curtii domnesti in Moldova si Tara Romaneasca cu atributii variate (administrative, fiscale, juridice); 2. Fecior de boier care slujea la curtea domneasca; 3. Slujbas care pazea salile si introducea publicul in unele institutii.
1885	aprofunda A cerceta profund, in amanunt o problema.
1886	aprofundat Cercetat in amanunt; care reprezinta rezultatul unei cercetari profunde.
1887	apropia 1. A se deplasa in spatiu (tot) mai aproape de ceva sau de cineva. 2. A avea insusiri sau trasaturi asemanatoare, comune. 3. A-si face prieten pe cineva sau a se imprieteni cu cineva.
1888	apropiat 1. Care se afla aproape (in spatiu sau in timp) de ceva sau de cineva. 2. Care se bucura de increderea sau de prietenia (deosebita) a cuiva.
1889	apropo 1. Fiindca a venit vorba (de asta); bine ca mi-am adus aminte. 2. Aluzie (adesea rautacioasa) la adresa cuiva; propunere facuta cuiva pe ocolite.
1890	apropria 1. A-si insusi un lucru (strain). 2. A face ca un lucru sa fie potrivit pentru un anumit scop.
1891	aprova (Despre nave) A se inclina longitudinal cu pupa mai sus decat prora(din cauza incarcaturii neuniforme).
1892	aproviziona A(-si) asigura, a(-si) procura (pentru un timp oarecare) hrana, provizii, materiale etc.
1893	aprovizionare 1. Actiunea de a (se) aproviziona. 2. Serviciu dintr-o intreprindere care se ocupa cu aprovizionarea.
1894	aproxima A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumita marime (cautata).
1895	aproximatie Evaluare aproximativa a unei marimi, a unei situatii.
1896	aproximativ 1. Care este aproape de o marime data, aproape adevarat. Vag, imprecis. 2. In jur de..., cam, aproape, vreo, circa.
1897	aprozar Unitate comerciala pentru produse agroalimentare.
1898	apsida Fiecare dintre cele doua puncte extreme ale axei mari a orbitei eliptice descrise de un corp ceresc in jurul altuia.
1899	apt Capabil, bun pentru ...
1900	apter (Despre unele insecte) Lipsit de aripi.
1901	apterigota Subclasa de insecte lipsite de aripi.
1902	aptitudine Insusire psihica individuala, care conditioneaza reusita indeplinirii unei anumite activitati; inclinare.
1903	apuca 1. A prinde, a lua, a insfaca, a inhata (cu mana). 2. A se prinde, a se agata, a se tine (cu mainile) de ceva sau de cineva. 3. (Despre stari sufletesti) A-l cuprinde; a-l coplesi.
1904	apucatura 1. Prindere cu mana. 2. Deprindere, comportare (urata) a cuiva.
1905	apud Indica o citare preluata de la alt autor, nu din original.
1906	apune (Despre astri) A disparea sub orizont; a asfinti, a scapata. A-si pierde intreaga stralucire, putere, faima etc., a disparea pentru totdeauna.
1907	apunta A se aseza pe puntea unui portavion (dupa ce a evoluat in aer).
1908	apuntament Punte (de lemn) de-a lungul malului apei, servind la acostarea unei ambarcatii.
1909	apupa A se inclina longitudinal cu prora mai sus decat pupa (datorita incarcarii neuniforme).
1910	apus 1. Trecere a unui astru sub orizont; priveliste oferita de Soare cand apune; timp al zileicand apune Soarele; asfintit; 2. Declin, cadere; 3. Punct cardinal opus rasaritului; vest; 4. Occident.
1911	ar Unitate de masura pentru suprafete de teren egala cu 100 mp.
1912	ara A rasturna cu plugul brazde de pamant in vederea pregatirii solului pentru cultivare.
1913	arabesc 1. Ornament specific decoratiei arabe, care consta din combinatii de linii si de motive geometrice reprezentand plante (stilizate). 2. Ornament muzical. 3. Una din figurile baletului clasic (inspirata din dansul oriental).
1914	arabil (Despre pamant) Bun pentru arat si cultivat.
1915	arac Par lung care serveste la sustinerea vitei de vie si a altor plante agatatoare.
1916	aragaz 1. Gaz lichefiat continand 90% butan, pastrat sub presiune in butelii speciale si folosit drept combustibil pentru uz casnic. 2. Masina de gatit sau resou care foloseste acest combustibil.
1917	aragonit Mineral alcatuit din carbonat de calciu cristalizat, din care se fac obiecte ornamentale.
1918	arahida Aluna americana.
1919	arahnoida Membrana mijlocie care inveleste creierul si maduva spinarii.
1920	arama Metal de culoare rosiatica, extrem de maleabil, de ductil si foarte dun conductor electric; cupru.
1921	aramit Acoperit cu un strat de arama.
1922	aranja 1. A pune ceva in ordine, in randuiala. A(-si) potrivi tinuta exterioara. A face ca ceva sa functioneze in bune conditii. A conveni cu cineva sa faca intr-un anumit fel. 2. A face cuiva rau. 3. A-si face rost in viata. 4. A prelucra o bucata muzicala pentru instrumente sau voce.
1923	aranjament 1. Faptul de a aranja (intr-un anumit fel); felul in care este aranjat ceva, 2. Acord, invoiala, intelegere. 3. Prelucrare a unei bucati muzicale.
1924	aranjat 1. Pus in ordine, in randuiala. 2. Care si-a facut un rost un viata.
1925	aranjor Persoana care face un aranjament muzical.
1926	arap 1. Persoana care face parte dintr-o populatie africana negroida; om cu pielea si parul de culoare neagra. 2. Arab.
1927	arapime Multime de arapi.
1928	arareori Din cand in cand; rar, rareori, arar.
1929	arariel 1. Planta erbacee cu miros greu, cu frunze verzi-albicioase acoperite cu un puf fin si cu flori rosii inchise. 2. Limba mielului.
1930	arata 1. A expune ceva intentionat privirilor cuiva; a da la iveala, a lasa sa se vada. 2. A indica o masura, o directie, pe cineva etc. 3. A aparea, a se ivi (pe neasteptate). 4. A (se) manifesta, a (se) exterioriza (prin vorbe, gesturi, atitudini).
1931	aratare 1. Actiunea de a (se) arata si rezultatul ei. 2. Halucinatie, vedenie. Monstru; stafie, fantoma.
1932	aratator 1. Indicator (de la instrumentele de masurat) care arata greutatea, directia, timpul. 2. Degetul al doilea de la mana (cu care se arata).
1933	aratos Care are o infatisare frumoasa sau impunatoare.
1934	aratura 1. Actiunea de a ara; arat. 2. Pamant arat.
1935	arbaleta Arma de aruncat sageti sau proiectile, folosita in evul mediu. Se compunea dintr-un arc de otel sau de lemn si dintr-o coarda, montate pe un cadru de lemn.
1936	arbaletrier 1. Ostas care lupta cu arbaleta. 2. Parte a acoperisului care sustine invelitoarea propriu-zisa.
1937	arbitra 1. A solutiona un litigiu in calitate de arbitru. 2. A conduce desfasurarea unei competitii sportive.
1938	arbitraj 1. Solutionare a unui litigiu de catre un arbitru. 2. Conducere de catre un arbitru a unei competitii sportive.
1939	arbitral Hotarat de arbitru; alcatuit din arbitri.
1940	arbitrar 1. Care porneste dintr-o hotarare luata dupa propria apreciere subiectiva fara a tine seama de parerea altuia, de adevar etc.; abuziv; samavolnic; 2. Care este facut, ales etc. la intamplare.
1941	arbitru 1. Persoana, organizatie, instanta aleasa sau desemnata pentru cercetarea si rezolvarea unui litigiu. 2. Persoana insarcinata sa conduca desfasurarea unei competitii sportive.
1942	arbiu Vergea cu care in trecut se curata sau se incarca pusca.
1943	arbora 1. A inalta un steag, un pavilion pe o cladire, pe catargul unei nave etc.; 2. A monta catargele unei nave.
1944	arborada Ansamblu format din catargele si vergile unei nave.
1945	arbore 1. Nume generic pentru orice planta cu trunchi inalt si puternic, lemnos si cu mai multe ramuri cu frunze care formeaza o coroana; copac; pom. 2. Organ de masina care primeste si transmite o miscare prin rotatia in jurul axei sale. 3. Catarg.
1946	arborescent Care are infatisarea unui arbore; care este ramificat asemenea crengilor unui arbore.
1947	arboret 1. Portiune de padure caracterizata printr-o vegetatie omogena, deosebita de restul padurii din jur; 2. Partea superioara a unui catarg.
1948	arboricol (Despre insecte, animale) Care traieste pe arbori sau printre arbori.
1949	arboricultura Disciplina care studiaza cultura arborilor si arbustilor.
1950	arbust Planta lemnoasa mai mica decat arborele, care se ramifica de la radacini in forma de tufa si nu formeaza o coroana distincta.
1951	arc 1. Arma (primitiva) de aruncat sageti. 2. Portiune dintr-o circumferinta sau dintr-o linie curba. 3. Organ metalic clasic al unei masini sau al unui mecanismm care are proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost supus unei solicitari. 4. (In sintagma) Arc electric = descarcare electrica foarte luminoasa dintre doi electrozi prin care circula un curent de mare intensitate.
1952	arca Corabie.
1953	arcaci 1. Ingraditura sau despartitura pentru separat oilor. 2. Ingraditura facuta de pescari in apa pentru prinderea si pastrarea pestelui in balti iarna.
1954	arcada 1. Element arhitectural. 2. Formatie anatomica in forma arcuita; prominenta curba la baza osului nazal, situata deasupra fiecarei orbite.
1955	arcan 1. Lat pentru prinderea sau pentru priponirea animalelor. 2. Dans popular romanesc, asemanator cu sarba.
1956	arcas 1. Ostean inarmat cu arc; persoana care trage cu arcul; sagetator. 2. Constelatie din emisferea australa; Sagetatorul.
1957	arcatura Element arhitectural alcatuit dintr-o serie de arcade (mici).
1958	archebuza Veche arma de foc, asemanatoare cu pusca.
1959	arcosolium Nisa funerara intr-o catacomba.
1960	arcoza Gresie foarte bogata in feldspati.
1961	arctic Care este situat in regiunea Polului Nord; care are caractere proprii acestei regiuni.
1962	arcuit Incovoiat in forma de arc; arcat, curbat.
1963	arcuitura Parte a unui obiect (incovoiat) in forma de arc.
1964	arcus Vergea de lemn intre capetele careia se intind fire de par de cal, care serveste la producerea sunetelor unor instrumente cu coarde.
1965	arde 1. A da foc, a baga in foc. 2. A incalzi (tare), a incinge. 3. A suferi sau a face sa sufere o durere vie, o arsura la atingerea cu focul sau un obiect foarte fierbinte.
1966	ardei Planta erbacee cu flori albe si cu fructe bace verzi, rosii sau galbene, intrebuintate in alimentatie.
1967	ardent 1. Inflacarat, avantat, aprins; 2. (Despre nave) care se intoarce, sub actiunea vantului, cu prora in directia din care bate vantul, pentru a suporta mai bine actiunea valurilor.
1968	ardere 1. Oxidare rapida a unei substante, insotita de dezvoltare de caldura (si lumina). 2. Proces de descompunere prin oxidare a substantelor vii din organism.
1969	ardezie Gresie argiloasa sau argile cu granule foarte fine, intarite din cauza presiunii; se prezinta sub forma de foi. Se intrebuinteaza local la acoperirea caselor, la confectionarea unor placi izolante, a dalelor pentru pardoseli, a tablitelor de scris etc.
1970	ardoare Inflacarare, pasiune, avant; ravna, zel; ardenta.
1971	areal Arie specifica de raspandire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale.
1972	areflezie Absenta a reflexelor.
1973	arena 1. Loc circular din mijlocul unui amfiteatru, circ etc. 2. Suprafata de teren a unui stadion.
1974	arenda 1. Cedare temporara a dreptului de exploatarea a unor bunuri, in schimbul unei plati; Folosire, exploatare a unui bun astfel cedat; 2. Suma platita de arendas proprietarului pentru arendarea unui bun.
1975	areola Suprafata de piele diferit colorata de aceea a tegumentelor din jur.
1976	areometru Aparat care serveste la determinarea densitatii unui lichid sau concentratiei unei solutii.
1977	arest 1. Detinere sub paza legala a unei persoane. 2. Loc unde sunt tinuti cei arestati.
1978	aret Caine de vanatoare dresat sa se opreasca atunci cand simte sau zareste vanatul.
1979	argasi A prelucra pieile si blanurile cu un amestec de substante, pentru a le face trainice, impermeabile, flexibile.
1980	argasit Prelucrat pentru a adeveni trainic si impermeabil.
1981	argat Servitor, sluga angajata (in trecut) pentru muncile agricole, cresterea vitelor sau pentru muncile din gospodaria stapanului.
1982	argea 1. Razboi de tesut. 2. Bolta ori acoperis al unei cladiri.
1983	argenotipie Procedeu de multiplicare prin fotoreproducere.
1984	argentifer Care contine (mult) argint; argintos.
1985	arghirofilie Lacomie de bani.
1986	argila Roca sedimentara alcatuita dintr-un amestec de silicati si din fragmente de cuart, mica, etc. intrebuintata in olarie, in constructii etc.
1987	argint 1. Metal pretios de culoare alba stralucitoare, maleabil si ductil, cu o mare conductibilitate electrica. 2. Ban, para.
1988	arginta A acoperi un obiect metalic cu un strat subtire de argint.
1989	argintarie 1. Obiecte de argint. 2. Magazin in care se vand obiecte de argint.
1990	argintica Arbust cu flori mari albe si cu frunze verzi, lucitoare pe partea superioara si albe pe cea inferioara.
1991	argon Gaz rar, incolor si inodor, care se gaseste in atmosfera si care se foloseste la umplerea unor becuri precum si la sudarea cu argon.
1992	argonaut Erou din mitologia greaca plecat din Tesalia sub conducerea lui Iason cu corabia Argo in Colhida, ca sa aduca Lana de aur.
1993	argou Limbaj conventional, folosit mai ales de vagabonzi, raufacatori etc. pentru a nu fi intelesi de restul societatii.
1994	argument 1. Rationament, dovada adusa in sprijinul unei afirmatii; 2. (Matematica) Variabila independenta a unei functii.
1995	argumenta A sustine, a intari, a dovedi, a demonstra ceva cu argumente.
1996	argus Om cu privirea agera, patrunzatoare; om care pazeste ceva cu mare grija.
1997	arhaic 1. Care apartine sau este caracteristic unor vremuri extrem de indepartate din trecut. 2. Cea mai veche era geologica.
1998	arhaizant Cu privire arhaic, care recurge la mijloace de exprimare de multa vreme iesite din uz.
1999	arhanghel Capetenie a ingerilor.
2000	arheochimie Chimie specializata pentru arheologie.
2001	arheolog Specialist in arheologie.
2002	arheologie Stiinta care studiaza trecutul istoric al omenirii pe baza interpretarii urmelor materiale pastrate.
2003	arheozoic Perioada geologica in care au aparut primele semne de viata.
2004	arhetip Model, tip initial dupa care se calauzeste cineva; manuscris original al unei opere.
2005	arhidiacon Primul diacon de pe langa un episcop.
2006	arhiducat Teritoriu aflat sub conducerea unui arhiduce.
2007	arhiduce Titlu dat printilor din fosta casa imperiala a Austriei.
2008	arhiepiscop Episcop superior celorlalti episcopi; mitropolit.
2009	arhiepiscopie 1. Eparhie condusa de un arhiepiscop. 2. Resedinta a unui arhiepiscop.
2010	arhierarh Cel mai mare grad dintre ierarhi.
2011	arhiereu Denumire generala pentru gradele superioare ale clerului.
2012	arhimandrit Titlu dat staretului unei manastiri mari sau unor calugarii care au o slujba inalta pe langa o episcopie; persoana care are acest titlu.
2013	arhipastorie Rang de arhipastor.
2014	arhipelag Grup de insule apropriate dintr-o mare sau dintr-un ocean.
2015	arhiplin Care este plin pana la linia maxima posibila.
2016	arhitect Specialist in arhitectura.
2017	arhitectonic 1. Care apartine arhitecturii din domeniu arhitecturii; folosit in arhitectura; arhitectural; 2. Imbinare artistica a elementelor constitutive ale unei constructii.
2018	arhitectura Stiinta si arta de a proiecta si construi cladiri.
2019	arhiva 1. Totalitatea actelor sau documentelor unei institutii, unui oras, care se refera la activitatea lor trecuta. 2. Birou, camera, institutie unde se pastreaza asemenea acte.
2020	arhivar Functionar insarcinat cu pastrarea actelor sau documentelor unei arhive, cu clasarea documentelor si actelor dintr-o arhiva; condicar.
2021	arhivistica Stiinta care are ca obiect studiul si organizarea documentelor cu valoare istorica.
2022	arhon Titlu de politete cu care se adresa cineva unui boier.
2023	arhondaric Aripa sau casa a unei manastiri rezervata gazduirii oaspetilor; arhondarie.
2024	arhondarita Calugarita care insoteste un arhondaric si care primeste oaspetii manastirii.
2025	arhonte Titlu dat magistratilor care conduceau republica ateniana antica.
2026	arian 1. Termen folosit pentru desemnarea popoarelor apartinand familiei de limbi indo-europene; 2. Popoarele din ramura indo-iraniana a acestei familii de limbi; 3. Rasistii germani au denaturat sensul notiunii folosind-o pentru a desemna asa-zisa rasa superioara nordica.
2027	ariceala 1. Boala de piele la cai si la unele vite cornute, manifestata prin inflamarea pielii. 2. Boala a vitei de vie, constand in aparitia unor umflaturi noduroase pe partile lemnoase ale plantei.
2028	arici Animal mamifer insectivor, cu botul ascutit si corpul gros, acoperit cu tepi.
2029	arid 1. Uscat; sterp; 2. Figurativ - sarac in idei in imagini.
2030	arie 1. Loc special amenajat unde se treiera cereale. 2. Suprafata de teren sau platforma pe care se aseaza caramizile la uscat, se monteaza unele elemente de constructii, se prepara betonul. 3. Masura a unei suprafete (exprimata in valori numerice). 4. Compozitie muzicala vocala care face parte dintr-o opera, opereta.
2031	arierat (Individ) care este inapoiat mintal, care este insuficient de dezvoltat din punct de vedere psihic.
2032	arierate Datorii banesti aflate in restanta.
2033	arieratie Inapoiere mintala.
2034	arierbec Parte a unei pile de pod situata in aval si care este astfel construita incat sa usureze scurgerea apei.
2035	ariergarda Parte a armatei care se afla in urma fortelor principale, pentru a le asigura securitatea.
2036	arima A repartiza si a fixa incarcatura la bordul unei nave sau aeronave pentru a obtine mentinerea echilibrului normal al acestora.
2037	arin Nume dat mai multor specii de arbori cu frunze ovale, dintate, si cu flori verzui-rosietice, grupate in amenti.
2038	ariniste Padure de arini; arinis.
2039	aripa 1. Organ al pasarilor, al unor insecte si al unor mamifere, care serveste la zbor. 2. Inotatoare. 3. Membrana a unor fructe si seminte care serveste la raspandirea lor cu ajutorul vantului. 4. Parte a unei constructii care se prezinta ca o prelungire laterala. 5. Capat, margine, flanc al unei trupe (dispuse in ordine de bataie). 6. Fractiune cu o anumita orientare politica din cadrul unui partid.
2040	aristocratie Patura a unei clase sau a unui grup social care se bucura de mari privilegii, datorate originii, bogatiei si pozitiei sale sociale.
2041	aristotelic Care apartine lui Aristotel.
2042	aritmetic 1. Parte a matematicii care se ocupa cu proprietatile elementare ale numerelor rationale. 2. Care apartine aritmeticii.
2043	aritmic Care este lipsit de ritm (regulat).
2044	aritmie Tulburare in activitatea inimii, care se manifesta prin inegalitatea numarului, ritmului si intensitatii contractiilor muschiului cardiac.
2045	aritmograf Aparat care efectueaza si inregistreaza mecanic operatii aritmetice.
2046	aritmogrif Joc de cuvinte incrucisate, la care literele cuvintelor cautate sunt reprezentate fiecare prin cate o cifra.
2047	aritmometru Aparat care efectueaza (manual sau mecanic) operatii aritmetice.
2048	arivism Ambitie, dorinta de parvenire cu orice pret.
2049	arivist Persoana care cauta sa parvina prin orice mijloc.
2050	arlechin 1. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. Culisa asezata in spatele fiecaruia dintre peretii laterali ai unei scene, pentru a permite micsorarea latimii acesteia; fiecare dintre extremitatile laterale, din fata, ale unei scene. 3. Fiecare dintre reflectoarele din fata scenei.
2051	arlechinada Farsa a arlechinului.
2052	arma 1. A pune mecanismul unei arme (de foc) in pozitia imediat precedenta descarcarii ei. 2. A dota cu armatura o piesa sau un element de constructie din beton pentru a le mari rezistenta. A consolida o galeria de mina etc. prin montarea unei armaturi. 3. A lansa in serviciu o nava cu intreg utilajul necesar.
2053	armament Totalitatea mijloacelor tehnice de lupta; arme.
2054	armasar Cal mascul necastrat.
2055	armat 1. Insotit de actiuni militare, de ciocniri razboinice. 2. Prevazut cu o armatura.
2056	armata 1. Totalitatea fortelor militare ale unui stat; oaste, ostire, armie. 2. Multime, ceata, card.
2057	armator Persoana care armeaza o nava; proprietar al unei nave.
2058	armatura 1. Ansamblu de bare metalice dintr-un element de beton armat; 2. Elemente de sustinere ale unei galerii subterane; 3. Placa conductoare a unui condensator electric; 4. Invelis metalic al unui cablu electric.
2059	armistitiu Acord incheiat intre partile beligerante, in scopul suspendarii operatiilor militare pe o durata determinata sau nedeterminata.
2060	armonie Potrivire desavarsita a elementelor unui intreg. Buna intelegere in relatiile dintre doua persoane, doua colectivitati etc.
2061	armoniu Instrument muzical cu claviatura asemanator cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lame metalice la presiunea aerului iesit dintr-un burduf actionat cu pedale.
2062	armoniza 1. A pune in armonie sau a deveni armonios, a face sa fie sau a fi in concordanta. 2. A compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei.
2063	armura 1. Echipament metalic pentru protectia individuala a unui razboinic din antichitate. 2. Mod de impletire a firelor de urzeala cu firele de batatura intr-o tesatura. 3. Invelis protector al unui cablu electric.
2064	armurarie Loc unde se fabrica, se repar sau se vand arme.
2065	armurier Persoana care fabrica, repara sau vinde arme (de foc).
2066	arnica Planta erbacee medicinala, cu flori galbene-portocalii si fructe achene negricioase.
2067	aroga A-si atribui in mod abuziv o calitate, un drept.
2068	arogant Care se poarta cu aroganta; care arata, tradeaza aroganta.
2069	aroganta Purtare obraznica si sfidatoare; atitudine de mandrie dispretuitoare.
2070	aroma Emanatie a unor substante placut mirositoare; miros tare si placut; mireasma, parfum.
2071	aroman Populatie romaneasca care a migrat in sec. 9-10 de la Dunare si s-a asezat in diferite regiuni din sudul Peninsulei Balcanice; macedoroman.
2072	aromi 1. A fi cuprins de un somn usor (si scurt); a atipi. 2. A ameti cu un miros imbatator. 3. A potoli, a linisti.
2073	aronda 1. A imparti o suprafata, un teritoriu in zone locale pentru o mai buna administratie. 2. A repartiza cartiere sau populatia unui cartier la un anumit centru de distribuire a unor produse, marfuri etc.
2074	arondare Comasare teritorial-administrativa a unor unitati agricole, avand ca scop concentrarea si organizarea rationala a productiei si a muncii.
2075	arpacas Produs alimentar obtinut prin decorticarea si slefuirea boabelor de grau, de orz sau de mei.
2076	arpagic Bulb mic de ceapa obtinut din samanta si care rasadit da ceapa obisnuita.
2077	arpegiu Executarea succesiva a notelor unui acord; inaltime a treptelor principale dintr-o gama.
2078	arpentaj 1. (Metoda de) intocmire a unui plan topografic prin folosirea instrumentelor de masurat lungimi; 2. Tehnica masurarii pe teren a parcelelor cadastrale.
2079	ars 1. Distrus, mistuit de foc. 2. Uscat, parjolit (de soare, de seceta). 3. (Despre inima, suflet) Zdrobit, distrus.
2080	arsen 1. Element chimic semimetalic, folosit in aliaje. 2. Arsenic.
2081	arsenal Intreprindere sau cladire in care se repara (eventual se si fabrica si se depoziteaza) armament. Totalitatea mijloacelor de lupta. Totalitatea mijloacelor de care se serveste cineva intr-o actiune, in exercitarea unei profesiuni etc.
2082	arsenic Pulbere fina, alba, cu miros de usturoi, foarte toxica pentru om.
2083	arsic 1. Os al articulatiei piciorului, deasupra copitelor, la vite; os al articulatiei genunchiului, la picioarele (de dinapoi ale) mieilor si caprelor, folosit la un joc de copii. 2. Numele unui joc de copii la care se folosesc arsice.
2084	arsita 1. Caldura mare si dogoritoare a soarelui; dogoare, zaduf, canicula. 2. Senzatie de caldura (si de sete) oe care o are omul bolnav; febra, temperatura.
2085	arsura 1. Faptul de a arde; faptul de a produce o senzatie dureroasa, usturatoare. 2. Rana produsa cuiva de foc, de caldura, de un agent chimic etc.; 3. Strat de oxid produs pe suprafata unei piese metalice in timpul laminarii la cald, al forjarii sau al tratamentului termic.
2086	arta 1. Activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice si care foloseste mijloace de exprimare cu caracter specific. 2. Indemanare deosebita intr-o activitate; pricepere, maiestrie.
2087	artag Pornire spre cearta, chef de cearta.
2088	artar Arbore cu lemnul alb si tare, rezistent, cu frunze opuse si fructe aripate, inrudit cu paltinul.
2089	artera 1. Vas sangvin care asigura circulatia sangelui de la inima la diverse organe si tesuturi. 2. Cale importanta de comunicatie si de transport.
2090	arteriectomie Taiere a unei artere.
2091	arteriografie Radiografie a unei artere.
2092	arteriola Ramificatie subtire a unei artere.
2093	arterioscleroza Boala caracterizata prin ingrosarea si sclerozarea peretilor arterelor.
2094	arteriotomie Sectionare pe cale chirurgicala a unei artere.
2095	arterita Boala care consta in inflamarea unei artere.
2096	arteroscleroza Boala caracterizata prin ingrosarea si sclerozarea peretilor arterelor.
2097	artezian (In sintagmele) Izvor artezian = izvor care tasneste (cu presiune) din pamant. Fantana arteziana = fantana din care apa tasneste in sus, realizata prin mijloace artificiale in scop decorativ.
2098	articol 1. Expunere scrisa cu caracter publicistic, pe o tema politica, economica, stiintifica. 2. Diviziune dintr-un document oficial. 3. Obiect care se vinde in comert. 4. Parte de vorbire flexibila care individualizeaza substantivul, adjectivul si care marcheaza diverse functii gramaticale ale cuvintelor pe care le insoteste.
2099	articula 1. A pronunta, a rosti un sunet, un cuvant cu ajutorul organelor de vorbire. 2. A pune, a adauga articol unui substantiv sau unui echivalent al lui. 3. A se lega prin articulatii.
2100	articulat 1. (Despre sunete, cuvinte etc.) Pronuntat, rostit deslusit cu ajutorul organelor vorbirii; 2. (Despre substantive sau un echivalent al lor) Care are articol; 3. Cu articulatii, format cu articulatii.
2101	articulatie Legatura intre doua sau mai multe oase (prin intermediul ligamentelor); locul acestei legaturi; incheietura. Legatura mobila a segmentelor unui animal artropod. Legatura intre doua sau mai multe corpuri solide, care permite rotatia lor relativa in jurul uneia sau a doua axe sau in jurul unui punct.
2102	articulatoriu Care priveste articularea sunetelor, care determina articularea sunetelor.
2103	artificial 1. Care imita un produs al naturii, care nu este natural; artificios, contrafacut. 2. Nesincer, prefacut.
2104	artificialism Caracter artificial al unui lucru, al unei manifestari etc.
2105	artificialitate Caracterul a ceea ce este artificial; lipsa de naturalete.
2106	artificier 1. Muncitor sau militar specializat in manipularea explozivelor; 2. Muncitor specializat in fabricarea artificiilor.
2107	artificiu Procedeu (ingenios) folosit pentru a modifica realitatea. Artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezolvarea unui calcul pe o cale mai scurta si mai ingenioasa decat calea obisnuita.
2108	artilerie Ansamblu de arme de foc (cu accesorii) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanta; parte a armatei care manuieste acest material.
2109	artilerist Militar dintr-o unitate de artilerie.
2110	artimon Catarg de la pupa unei nave cu panze care are mai multe catarge.
2111	artist Persoana de talent care lucreaza in mod creator intr-un domeniu al artei.
2112	artistic Care apartine artei, privitor la arta, din domeniul artei.
2113	artizan Persoana care executa produse de artizanat, mestesugar care lucreaza cu arta.
2114	artizanal Care apartine artizanilor sau artizanatului, privitor la artizani sau la artizanat.
2115	artizanat Mestesug practicat cu arta. Local, magazin in care se vand produse de artizanat.
2116	artos Paine speciala dusa la biserica in ajunul sarbatorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi bincuvantata de preot, si care serveste la impartasanie.
2117	artralgie Durere localizata la articulatii.
2118	artrita Boala care se manifesta prin inflamarea articulatiilor in urma unor infectii microbiene.
2119	artritism Predispozitie la unele boli articulare si de nutritie.
2120	artrografie Radiografie a unei articulatii.
2121	artrologie Ramura a anatomiei care studiaza articulatiile.
2122	artropatie Nume dat mai multor boli articulare, avand cauze diverse.
2123	artropod Increngatura de animale nevertebrate, cu corpul format din inele articulate, cu membre perechi, simetrice si articulate, si cu schelet extern, chitinos.
2124	artroza Boala articulara cronica de tip deformant.
2125	arunca 1. A face ca ceva sa ajunga la odistanta oarecare, imprimandu-i o miscare violenta; a azvarli. 2. A indeparta ceva rau, nefolositor; a lepada.
2126	aruncat 1. Care a fost trimis la o distanta oarecare, printr-o miscare violenta. 2. Care a fost indepartat, lepadat ca nefolositor.
2127	aruncator 1. Atlet specializat in aruncarea discului, sulitei, greutatii etc. 2. Arma de foc cu teava neghintuita, cu pereti subtiri, usor transportabila, cu care se arunca mine; brand.
2128	aruncatura 1. Aruncare. 2. Distanta la care ajunge un obiect aruncat. 3. Saritura.
2129	arvuna Acont.
2130	arvuni A se angaja, a se tocmi in slujba cuiva.
2131	arz Memoriu, reclamatie, plangere adresata de catre domnii, boierii etc. romani sultanului sau marelui vizir; arzmahzar.
2132	arzator 1. Care arde, care dogoreste; fierbinte; torid. 2. Puternic, intens; deosebit. 3. Aparat care serveste la amestecarea cu aer a combustibililor in scopul arderii.
2133	arzmahzar Turcism.
2134	as 1. Moneda romana de arama sau de bronz, folosita ca unitate monetara. 2. Carte de joc. 3. Persoana care se distinge in mod cu totul deosebit intr-un domeniu oarecare prin pricepere sau indemanare.
2135	asalt 1. Atac (militar) decisiv pentru cucerirea unui loc intarat, a unui obiectiv sau pentru a sparge rezistenta inamicului. Actiune sau lupta hotarata. 2. Lupta, exercitiu, intrecere de floreta.
2136	asalta 1. A ataca decisiv un loc intarit, un obiectiv pentru a-l cuceri. 2. A coplesi cu rugaminti, cu cereri.
2137	asambla A reuni, a fixa, a imbina doua sau mai multe piese, mecanisme etc. ale unui sistem.
2138	asamblaj Sistem format din doua sau mai multe elemente tehnice imbinate sau articulate.
2139	asamblor 1. Muncitor care asambleaza. 2. Program special utilitar care asigura traducerea limbajului simbolic in limbajul calculatorului.
2140	asana A inlatura surplusul de ape dintr-o regiune (cu scopuri economice, de salubrizare, estetice) prin lucrari hidrotehnice executate pe spatii intinse. A seca o apa statatoare.
2141	asasin Persoana care omoara premeditat pe cineva; ucigas.
2142	asasina A omori pe cineva cu premeditare. A plictisi, a enerva, a obosi pe cineva cu insistentele.
2143	asasinat Omor premeditat.
2144	asca Celula producatoare si purtatoare de spori interni, specifica unor ciuperci.
2145	ascarid Limbric.
2146	ascaridioza Boala parazitara provocata de diferite specii de limbrici.
2147	ascendent 1. Care urca; suitor. Linie ascendenta = linie genealogica care suie de la fiu la parinti, de la nepoti la bunici etc. Figurativ - care se dezvolta progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv; 2. Ruda in linie directa care face parte dintr-o generatie anterioara
2148	ascendenta Linie ascendenta de rudenie; familie din care se trage cineva, origine a cuiva.
2149	ascensional Care tinde sau face sa suie.
2150	ascensiune 1. Miscare de jos in sus a unui mobil; 2. Suire, urcare (pe un munte); 3. Figurativ - Dezvoltare, crestere, evolutie a cuiva (pe scara profesionala, sociala).
2151	ascensor Cabina sau platforma cu ajutorul careia se transporta, pe linie verticala, marfuri sau persoane (in cladiri cu mai multe etaje); lift.
2152	ascet Pustnic, sihastru; persoana care duce o viata austera si retrasa.
2153	ascetism 1. Conceptie religioasa sau morala care preconizeaza un mod de viata extrem de auster, restrangerea la maximum a satisfacerii trebuintelor materiale etc.; asceza. 2. Mod de viata preconizat de ascetism; viata austera si retrasa pe care o duce cineva.
2154	asceza Ascetism; ansamblu de exercitii fizice si spirituale (considerate purificatoare) practicate de unii calugari.
2155	aschia A rupe sau a taia in aschii, in suvite sau in fasii.
2156	aschie Bucata mica, subtire, care se desprinde sau sare dintr-un material prin cioplire, prin spargere etc.
2157	aschimodie Persoana foarte urata (prin slabiciune exagerata, statura mica etc.).
2158	ascita Acumulare de lichid, de obicei seros, in peritoneu.
2159	ascorbic (In sintagma) Acid ascorbic = numele stiintific al vitaminei C.
2160	asculta 1. A-si incorda auzul pentru a percepe un sunet sau un zgomot, a se stradui sa auda. 2. A fi atent la ceea ce se spune sau se canta. A examina oral un elev. 3. A acorda importanta celor spuse de cineva, a lua in consideratie; a implini o dorinta, o rugaminte. 4. A da urmare, a se conforma unui ordin, unui sfat; a face intocmai cum vrea cineva.
2161	ascultator 1. Care asculta; supus, docil. 2. Persoana care asculta o povestire, un concert, o conferinta etc.
2162	ascunde A (se) aseza intr-un loc in care sa nu poata fi vazut si gasit. A face sa nu fie cunoscut, stiut, inteles de altii; a tainui.
2163	ascuns 1. Care nu este inca descoperit, valorificat sau folosit. 2. (Despre oameni) Care are obiceiul sa-si ascunda gandurile sau faptele.
2164	ascunzatoare Loc in care se poate ascunde cineva sau ceva.
2165	ascunzis 1. Loc tainic, ferit de priviri. 2. Taina, secret.
2166	ascuti 1. A face mai taioasa lama unei unelte de taiat. 2. A (se) face mai ager, mai patrunzator.
2167	ascutime 1. Faptul de a fi ascutit. 2. Agerime (a mintii), patrundere, perspicacitate, acuitate.
2168	ascutit 1. Care este prevazut cu tais sau cu varf; taios. 2. (Despre senzatii, sentimente etc.) Intens, viu. 3. (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, inversunat. 4. Despre vorbe, privire) Care strapunge, sfredelitor, aspru, taios.
2169	ascutitoare Unealta (sau aparat, masina) cu care se ascut obiecte taioase, se face varf la creioane.
2170	ascutitor Persoana specializata in ascutitul uneltelor taioase.
2171	ascutitorie Atelier sau sectie a unei fabrici unde se ascut obiecte taioase.
2172	aseca A deseca; a evacua apa din puturile de mina in curs de sapare, din rocile sau substantele minerale utile.
2173	asedia A supune unui asediu o cetate sau un loc intarit.
2174	asediu Incercuire si atacare cu forte armate a unui loc intarit, pentru a-l cuceri.
2175	aseismic (Despre zone geografice) Care este lipsit de cutremure.
2176	aseismicitate Absenta a fenomenelor seismice intr-o zona geografica.
2177	aseleniza A lua contact cu suprafata lunii, a se aseza pe luna; a aluniza.
2178	aselenizare Faptul de a aseleniza; alunizare.
2179	asemana 1. A avea insusiri, trasaturi comune cu cineva sau cu ceva. 2. A (se) socoti la fel cu altul, a (se) aseza pe acelasi plan; a (se) asemui.
2180	asemanare Faptul de a (se) asemana; analogie, similitudine. Dupa chipul si asemanarea cuiva = intocmai, leit, la fel.
2181	asemanat Asemanator.
2182	asemanator Care seamana cu cineva sau cu ceva; similar, asemenea, analog, asemanat.
2183	asemenea 1. Asemenator; 2. Care este astfel (de...), atare, asa. 3. Tot asa, in acelasi fel, deopotriva (de...), asijderea. 4. Pe langa aceasta; inca, mai.
2184	asemui A (se) asemana. A confunda.
2185	asentiment Consimtamant, aprobare, incuvintare data cuiva pentru a face ceva. Expresie - A fi in asentimentul cuiva = a proceda in conformitate cu dorinta cuiva; a avea aprobarea cuiva intr-o actiune.
2186	asepsie Metoda de sterilizare a instrumentelor chirurgicale, a locului unde se face operatia etc. cu ajutorul caldurii, ultrasunetelor etc.; absenta a microbilor in urma aplicarii acestei metode.
2187	aseptic Sterilizat, fara flora microbiana.
2188	aseptiza A steriliza.
2189	asertiune Enunt care este dat ca adevarat; afirmatie.
2190	asertiv Cu caracter de asertiune; asertoric.
2191	asertoric Care are caracterul unei asertiuni, care exprtima o situatie de fapt.
2192	aservi A supune un grup social, un popor, o tara unor interese straine.
2193	asesor Persoana aleasa pe timp limitat, la propunerea unor organizatii pentru participarea la judecarea unor categorii de cauze penale si civile.
2194	asexuat (Despre plante si animale) Care nu are caractere de apartenenta la unul dintre sexe.
2195	aseza 1. A (se) pune pe ceva sau undeva pentru a sedea sau a face sa sada. 2. A se stabili intr-o localitate, intr-un loc. 3. A (se) pune intr-o anumita ordine.
2196	asezamant Institutie creata pentru o activitate de folos obstesc.
2197	asezona A pune ingrediente intr-o mancare.
2198	asfalt 1. Roca sedimentara, bruna-neagra, formata prin bitumizarea unor substante organice sau prin oxidarea si polimerizarea petrolului. 2. Amestec de bitum cu materiale minerale, intrebuintat la pavarea drumurilor.
2199	asfaltor Muncitor specializat in lucrari de asfaltare.
2200	asfinti (Despre astri) A apune, a scapata. A merge spre declin.
2201	asfixia A provoca sau a suferi o asfixie.
2202	asfixie Stare de sufocare datorita inecarii, strangularii, gazelor toxice, ca simptom al unor boli etc.
2203	asfixiere Stare de sufocare datorita inecarii, strangulrii, gazelor toxice.
2204	asibila A face sa capete sau a capata caracterele unei consoane africate.
2205	asiduitate Staruinta, silinta, sarguinta, perseverenta, tenacitate manifestate in realizarea unui scop.
2206	asiduu Care manifesta, arata asiduitate; staruitor, perseverent, tenace.
2207	asieta 1. Inclinare longitudinala a unei nave din cauza repartizarii neuniforme a incarcaturii. 2. Mod de fixare a impozitelor datorate statului.
2208	asignare Repartizare a frecventelor de lucru pentru diferite statii de radiocomunicatii.
2209	asignat 1. Nume dat in trecut bancnotei in unele tari; 2. Atribuit.
2210	asigura 1. A oferi o garantie pentru infaptuirea unui lucru; a face ca infaptuirea sa fie sigura; a pregati ceva in mod sigur, durabil; a garanta. 2. A da cuiva garantii asupra unui lucru; a incredinta. A-si lua toate masurile de precautie. 3. A incheia un contract de asigurare a vietii, a unui bun. 4. A realiza impiedicarea desfacerii sau deplasarii elementelor asamblate ale unui sistem tehnic.
2211	asigurare 1. Actiunea de a (se) asigura; 2. Punere in siguranta; 3. Incredintare, promisiune ferma; 4. Raport juridic izvorat din lege sau dintr-un contract, in temeiul caruia, o persoana este obligata sa plateasca, in schimbul unei prime platite de catre o alta persoana, o suma de bani in cazul realizarii riscului asigurat.
2212	asigurat 1. Persoana (fizica sau juridica) care plateste prima de asigurare; 2. Garantat;
2213	asimetric Lipsit de simetrie.
2214	asimila 1. A transforma in propria substanta materiile nutritive introduse in organism. 2. A se integra sau a face sa se integreze in alt grup social sau national prin pierderea trasaturilor caracteristice proprii (limba, obiceiuri). 3. A considera egal, asemanator cu alta fiinta, cu alt obiect, cu alt fenomen. 4. A-si insusi cunostinte, idei. 5. A introduce in procesul de fabricatie produse noi, o tehnologie noua.
2215	asimilabil Care poate fi asimilat, care se asimileaza (usor).
2216	asimilatie Faza a metabolismului in care materiile nutritive introduse in organism sunt transformate in substante proprii acestuia.
2217	asimptomatic (Despre boli) Care nu prezinta simpton clinic.
2218	asimptota Linie (dreapta) de care se apropie o curba, dar pe care nu o atinge niciodata la o distanta finita.
2219	asin Magar.
2220	asincron (Despre masini electrice sau despre modul lor de functionare) Care are turatia motorului diferita de a campului magnetic al statorului.
2221	asincronic (Despre miscari, fenomene etc.) care nu se suprapune in timp cu alta miscare, cu alt fenomen etc.
2222	asincronism Lipsa de sincronism; caracter asincronic.
2223	asindet Figura de stil constand in suprimarea conjunctiilor (copulative).
2224	asinergie Tulburare a mobilitatii care consta in imposibilitatea de a indeplini simultan diferite miscari elementare.
2225	asista 1. A fi de fata, a lua parte la ... 2. A se prezenta alaturi de o persoana in fata unui organ de jurisdictie pentru a-i apara interesele si uneori pentru a-i intregi capacitatea.
2226	asistent Persoana care asista, care este de fata, pentru a acorda un ajutor.
2227	asistenta 1. Totalitatea persoanelor care asista la ceva (in special la o conferinta sau la un spectacol). 2. Sprijin, ajutor (medical, material etc.)
2228	asistolie 1. Slabire a contractiilor inimii. 2. Insuficienta cardiaca totala.
2229	asiza Fiecare dintre straturile orizontale de caramida, piatra etc. care alcatuiesc zidaria unei constructii.
2230	asmuti 1. A indemna (prin strigate) un caine sa urmareasca, sa atace pe cineva; a intarata un caine. 2. A starni, a instiga, a indemna pe cineva la actiuni violente, dusmanoase.
2231	asocia A se uni, a se grupa cu cineva pentru atingerea unui scop comun.
2232	asocial (Despre oameni) Care nu este adaptat vietii sociale; refractar la integrarea sociala.
2233	asociat (Persoana) care s-a unit cu alta (sau cu altele) pentru atingerea unui scop comun; (persoana) care face parte dintr-o asociatie.
2234	asociatie 1. Grupare de persoane creata pentru a atinge un scop comun si organizata pe baza unui statut. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viata. 3. Grupare de molecule, de stele cu insusiri comune. 4. Proprietate a psihicului de a lega intre ele mai multe imagini senzoriale.
2235	asociationism Conceptie psihologica ce pune la baza vietii sufletesti asociatia.
2236	asociationist 1. Care apartine asociationismului, privitor la asociationism. 2. Adept al asociationismului.
2237	asociativ 1. Care apartine unei asociatii, privitor la o asociatie; (despre memorie) care evoca imagini prin asociatie. 2. (Despre unele operatii matematice) Care duce la acelasi rezultat independent de modul cum au fost grupate elementele unui grup ordonat.
2238	asociativitate Proprietatea unei operatii matematice de a fi asociativa.
2239	asolament Tehnica a impartirii unui teren cultivabil in mai multe loturi (in raport cu numarul de plante care urmeaza a fi cultivate) si a repartizarii prin rotatie a fiecarei plante pe un anumit lot.
2240	asonanta Rima imperfecta, realizata prin coincidenta vocalei accentuate a silabelor respective.
2241	asorta A aseza laolalta diverse lucruri pentru a forma un tot armonios. A aproviziona cu marfuri variate. A se potrivi (ca nuanta, marime etc.).
2242	asortat Care se potriveste, care se armonizeaza (la culoare, marime, calitate) Aprovizionat, inzestrat cu marfuri variate.
2243	asortiment Totalitatea marfurilor sau produselor de aceeasi categorie, dar de diferite forme, calitati, etc.
2244	asparagus Planta ornamentala din familia liliaceelor, cultivata pentru frunzulitele ei foarte fine si decorative (Asparagus silvestris) .
2245	aspect 1. Fel de a se prezenta al unei fiinte sau al unui lucru; infatisare. 2. Categorie gramaticala caracteristica anumitor limbi, care arata stadiul de realizare a actiunii exprimate prin verb.
2246	aspectomat Diaproiector cu telecomanda.
2247	aspectuos Care are aspect placut, prezentabil etc.
2248	asperitate Proprietatea de a fi aspru; parte aspra a unei suprafete.
2249	aspersare Stropire cu aspersorul.
2250	aspersiune Stropire a unei culturi agricole cu aspersorul.
2251	aspersor Dispozitiv cu ajutorul caruia se imprastie apa adusa prin conducte, sub forma de picaturi imitand ploaia, asupra unei culturi agricole.
2252	aspic Substanta gelatinoasa obtinuta din suc de oase si de carne, folosita la unele mancaruri (ca garnitura).
2253	aspida (Rar) Sarpe veninos. Fig. Femeie rea.
2254	aspira 1. A trage aerul in plamani, a inspira. 2. A nazui, a tinde catre ceva.
2255	aspirant Persoana care aspira la ceva, care doreste sa obtina ceva. (In trecut) Elev al unei scoli de ofiteri de marina.
2256	aspirat (Sunet) pronuntat cu aspiratie.
2257	aspiratie 1. Aspirare. Deplasare a unui fluid intr-o conducta prin micsorarea presiunii aerului in ea; 2. Zgomot produs prin frecarea aerului in trecerea lui prin laringe in cursul pronuntarii unor sunete; 3. Figurativ - nazuinta, dorinta, ravna.
2258	aspirator 1. Care aspira. 2. Aparat pentru aspirarea fumului, a prafului, a gazelor.
2259	aspirina Nume comercial dat acidului acetilsalicilic, intrebuintat ca medicament febrifug si calmant.
2260	aspri A face sa devina sau a deveni aspru; a (se) inaspri.
2261	asprime 1. Proprietatea de a fi aspru. 2. Atitudine severa fata de cineva; severitate, strasnicie.
2262	aspru 1. Cu suprafata zgrunturoasa care da la pipait o senzatie specifica, neplacuta. 2. (Despre apa) Care contine (din abundenta) saruri calcaroase. 3. (Despre vin) Care are gust intepator; acru. 4. Mare, intens, puternic, inversunat. 5. Care provoaca suferinte, greu de indurat. 6. Lipsit de indulgenta, sever, neinduplecat, necrutator.
2263	astampar Odihna, liniste, tihna, pace.
2264	astampara 1. A (se) linisti, a (se)potoli, a (se) domoli, a (se) calma; a (se) cuminti. 2. A scadea sau a face sa scada (in intensitate), a inceta sau a face sa inceteze.
2265	astamparat Domolit, linistit, potolit; cuminte.
2266	astatiniu Element chimic radioactiv din grupul halogenilor.
2267	astazi In ziua de fata, in ziua in curs; azi.
2268	astenie Stare de oboseala intensa si prelungita, insotita de slabiciune fizica, de scaderea capacitatii de lucru intelectuale.
2269	astepta 1. A sta undeva pentru a fi de fata la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. 2. A avea rabdare, a da cuiva ragaz pentru a face ceva; a pasui. 3. A lasa sa treaca timpul sperand sa..., sau ca...
2270	asterisc Semn grafic in forma de steluta care se pune dupa un cuvant pentru a indica trimiterea la o nota, ori inaintea elementelor (lexicale) neatestate si reconstituite etc.
2271	asterne A intinde un covor, o panza etc. pe o suprafata. A (se) imprastia, a (se) raspandi pe jos, incat sa formeze un strat (care se niveleaza).
2272	asternut Totalitatea obiectelor cu care se pregateste patul (sau locul) pentru dormit; rufarie de pat; pat astfel pregatit.
2273	asteroid Fiecare din micile planete ale sistemului solar, putin stralucitoare, ale caror orbite sunt cuprinse intre orbitele lui Marte si Jupiter.
2274	asteronim Steluta, grup de stelute sau litere urmate de stelute care inlocuiesc intr-o opera numele autorului sau al unui personaj.
2275	astfel 1. In modul acesta, in acest fel, intr-un mod asemanator (cu...); asa. 2. (Asa) incat; prin urmare; in consecinta; asadar.
2276	astigmatism Aberatie a unui optic, care formeaza o imagine intinsa pentru un obiect. Defect al lentilelor sau al corneei si cristalinului ochiului omenesc, care consta intr-o abatere de la forma sferica, ele avand razele de curbura diferite in doua plane perpendiculare, ceea ce duce la deformarea imaginilor.
2277	astm (astma) Boala care se manifesta prin greutate in evacuarea aerului din plamani si prin nevoia imperioasa de aer.
2278	astma Boala care se manifesta prin greutate in evacuarea aerului din plamani si prin nevoia imperioasa de aer.
2279	astragaci Instrument de cizmarie folosit la intins talpa sau la intors cizmele pe fata, dupa ce au fost cusute.
2280	astragal Unul dintre cele 7 oase care formeaza tarsul; talus.
2281	astrahan Pielicica cu parul matasos si buclat, obtinuta de la miei din rasa caracul; Haina lucrata din astfel de blana.
2282	astral Al astrilor, care vine de la astri.
2283	astralit Exploziv detonant de siguranta, folosit in unele mine.
2284	astringent 1. (Despre substante) Care contracteaza tesuturile organismului. 2. Substanta sau medicament folosit pentru combaterea secretiilor organice exagerate.
2285	astrobiologie Stiinta care se ocupa cu studiul vietii din alte planete.
2286	astroclimat Totalitatea factorilor care contribuie la stabilirea unui loc adecvat pentru observatii astronomice cu instrumente optice.
2287	astrograf Luneta astronomica fotografica, folosita la determinarea pozitiei astrilor.
2288	astrolog Persoana care practica astrologia.
2289	astrologie Precizare a viitorului pe baza studierii pozitiei si miscarii astrilor, a constelatiilor sau a unor fenomene ceresti.
2290	astrometrie Ramura a astronomiei care se ocupa cu stabilirea pozitiei stelelor, cu determinarea coordonatelor geografice etc.
2291	astronaut Persoana care calatoreste in spatiul cosmic cu o astronava; cosmonaut.
2292	astronava Nava destinata zborului in spatiul cosmic; cosmonava, nava cosmica.
2293	astronom Specialist in astronomie.
2294	astronomie Stiinta care se ocupa cu studiul astrilor, al sistemelor de astri, al galaxiilor si al universului.
2295	astru Corp situat pe bolta cereasca (stea, planeta).
2296	astruca 1. A ingropa un mort; a inmormanta. 2. A (se) acoperi, a (se) inveli.
2297	astupa A inchide, a acoperi, a infunda o gaura, o deschizatura.
2298	asuda 1. A secreta sudoare; a transpira, a nadusi. 2. A munci depunand mari eforturi; a osteni, a trudi.
2299	asuma A-si lua asupra sau pe seama sa.
2300	asupra 1. Peste; deasupra. 2. In contra; impotriva.
2301	asupri A prigoni, a oprima, a impila; a exploata.
2302	asuprit (Om) prigonit, oprimat, impilat.
2303	asurzi A deveni surd.
2304	ata Fir subtire (de bumbac, de in, de canepa etc.) folosit la cusut, la fabricat tesuturi etc.
2305	atac 1. Ofensiva a unor forte armate care urmareste nimicirea sau prinderea inamicului; moment culminant al acestei ofensive. 2. Agresiune impotriva unei persoane, unui stat. 3. Actiune violenta impotriva unei situatii, unei teorii. 4. Aparitie brusca si puternica a unei boli. 5. Tuberculoza pulmonara.
2306	ataca 1. A incepe sau a duce un atac. 2. A comite o agresiune impotriva unei persoane, unui stat etc. 3. A duce o campanie violenta si sustinuta impotriva unei situatii, unei teorii etc. sau impotriva celor care le sustin.
2307	ataman 1. Capetenie de cazaci. 2. Sef al unei echipe de pescari.
2308	ataraxie 1. Stae bolnavicioasa de pasivitate a unui organ sau a unei functiuni. 2. Conceptie filozofica idealista care sustine ca omul trebuie sa tinda spre o stare de perfecta liniste sufleteasca prin detasarea de framantarile lumii.
2309	atare Astfel de...; asemenea. O atare problema. Ca atare = deci, in consecinta .
2310	atarna 1. A sta suspendat, a cadea liber in jos. 2. A agata, a suspenda de un carlig, de un cui etc., lasand sa cada liber in jos. 3. A se apleca spre pamant sub o povara sau din lipsa de putere.
2311	atarnatoare 1. Agatatoare (la haina). 2. Planta erbacee ornamentala cu flori mici roz-purpurii, asezate in fascicule.
2312	atas Anexa de metal prinsa lateral de o motocicleta cu care se transporta obiecte sau persoane.
2313	atasa 1. A (se) alatura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. A se lega sufleteste de cineva sau de ceva.
2314	atasament Afectiune (puternica si durabila) fata de cineva sau de ceva.
2315	atasat Cel mai mic in grad dintre membrii unei reprezentante diplomatice.
2316	atavism Aparitie la unele plante sau animale si al om, a unor caractere care nu au existat la parinti, dar pe care le-au avut stramosii mai indepartati.
2317	ataxie Tulburare a coordonarii miscarilor voluntare din cauza lezarii unor cai nervoase si centri nervosi.
2318	atebrina Medicament folosit in profilaxie si in tratamentul malariei.
2319	ateism Negare a existentei lui Dumnezeu si a oricarei divinitati; conceptie care se bazeaza pe aceasta negare.
2320	atela Piesa (din lemn, carton, sau metal) folosita pentru a imobiliza provizoriu membrele fracturate .
2321	atelaj Ansamblu format din unul sau mai multe animale de tractiune impreuna cu harnasamentul necesar si cu vehicolul respectiv.
2322	atelier 1. Local inzestrat cu uneltele sau masinile necesare, in care se desfasoara o munca mestesugareasca sau industriala organizata. 2. Incapere in care isi desfasoara activitatea un pictor sau un sculptor.
2323	atemporal Care nu este determinat sau legat de conditii istorice date.
2324	atemporalitate Considerare, interpretare a fenomenelor instorico-sociale in afara cadrului concret istoric.
2325	atenansa Corp secundar al unei case, folosit pentru bucatarie, spalatorie etc.; parte secundara a unei locuinte.
2326	ateneu Numele unei cladiri publice in care au loc manifestatii cultural artistice.
2327	atent 1. Care urmareste concentrat un lucru, care are atentia indreptata spre cineva sau ceva. 2. Amabil, binevoitor, politicos.
2328	atenta 1. A face o tentativa criminala, a comite un atentat. 2. A incalca, a nesocoti (un drept, un principiu etc.).
2329	atentat Actiune criminala, de obicei contra unui sef de stat sau de guvern; Figurativ - Incercare de incalcare a unui drept, de distrugere a unei stari de lucruri, a unei conceptii, a rasturnarii ordinii publice.
2330	atentie 1. Insusire care consta in orientarea si in concentrarea activitatii psihice intr-o anumita directie. 2. Interes, grija, preocupare speciala a cuiva pentru ceva. 3. Gest, fapta amabila.
2331	atentiona 1. A atrage atentia cuiva. 2. (Fam.) A oferi cuiva un dar. A oferi cuiva flori, obiecte etc. in schimbul unor mici servicii.
2332	atenua A micsora intensitatea unui fenomen, importanta sau gravitatea unui fapt .
2333	atenuant Care atenueaza. Circumstante atenuante = imprejurari care contribuie la micsorarea vinii unui inculpat.
2334	atenuat Care este micsorat (in intensitate, importanta etc.).
2335	atenuator Dispozitiv electric pasiv, destinat sa realizeze reducerea nivelului unui semnal.
2336	ateriza (Despre aeronave) A efectua toate operatiile necesare pentru a reveni si a se opri pe sol. (Despre oameni) A sosi, a aparea pe neasteptate undeva.
2337	aterizor Dispozitiv al unui avion care serveste la alunecarea pe sol in scopul aterizarii sau al decolarii.
2338	aterman Care nu permite trecerea caldurii.
2339	aterom Infiltrare a peretilor aortei si a unor artere cu o substanta grasa.
2340	atesta A face dovada; a confirma un adevar. A exista in scris. A confirma in grad pe un cercetator, pe un membru al corpului didactic universitar etc.
2341	atestat 1. Act prin care se atesta ceva. 2. Care este dovedit, confirmat.
2342	ateu Adept al ateismului; persoana care neaga existenta lui Dumnezeu si a oricarei divinitati.
2343	atica Panza de bumbac, rara si subtire.
2344	aticism Ceea ce caracterizeaza stilistic scrierile vechilor atenieni.
2345	atine 1. A pandi trecerea cuiva (stand in calea lui). 2. A fi sau a sta gata pentru a prinde ceva (care incearca sa scape).
2346	atingator 1. Care tine de..., care se refera la... 2. Jignitor, suparator. 3. Induiosator, emotionat, impresionant.
2347	atinge 1. A lua contact direct cu un lucru sau cu o suprafata. 2. A lovi, a izbi (usor). 3. A pomeni, a aminti, a vorbi despre un lucru in treacat. 4. A ajunge la o anumita distanta (in spatiu sau in timp) sau la o anumita limita.
2348	atinti A-si indrepta (ochii, privirea etc.) tinta spre cineva sau ceva; a pironi.
2349	atintit Fixat, concentrat asupra cuiva sau a ceva; pironit.
2350	atipi A incepe sa doarma, a fi cuprins de un somn usor (si scurt); a aromi.
2351	atipic Care se abate de la caracteristicile obisnuite, de la tipul comun.
2352	atitudine 1. Tinuta sau pozitie a corpului. 2. Fel de a fi sau de se comporta; comportare.
2353	atlas 1. Prima vertebra cervicala, care se articuleaza cu occipitalul si cu axisul. 2. Colectie de harti geografice, sistematizate dupa anumite criterii.
2354	atlaz Tesatura pentru captuseli si fete de plapuma, mai groasa decat satinul, lucioasa pe o singura fata.
2355	atletism Ramura a sportului care cuprinde diverse probe de alergari si de mars, de sarituri si aruncari sau probe combinate, la care participa atletii.
2356	atmosfera 1. Invelis gazos care inconjoara pamantul; aer. 2. Stare de spirit care se creeaza in jurul cuiva sau ceva. 3. Masa de gaze si de vapori aflata intr-un spatiu un care au loc reactii chimice. 4. Unitate de masura a presiunii gazelor.
2357	atol Insula sub forma de inel, formata in marile calde din schelete de corali.
2358	atom Cea mai mica parte dintr-un element chimic care mai poate pastra insusirile chimice ale elementului respectiv;
2359	atomic Care tine de atomi, privitor la atomi, specific atomilor.
2360	atomism Teoria stiintifica moderna a structurii si proprietatilor atomilor.
2361	atomiza A transforma un lichid in picaturi foarte fine.
2362	atomizare Metoda de uscare bazata pe pulverizarea unei solutii sau a unei suspensii intr-un recipient prin care circula aer cald. Se utilizeaza in special pentru uscarea produselor aderente (de exemplu solutiilor de tenantii, de detergentii, etc.)
2363	atomizator Mic recipient (cilindric) pentru pulverizarea fina a unui lichid; atomizor.
2364	atomoterapie Tratament cu izotopi radioactivi.
2365	aton Care sufera de atonie, care nu este accentuat.
2366	atonalism Mod de a crea o compozitie muzicala prin negarea legilor organizarii armonice a sunetelor.
2367	atonie Reducere a elasticitatii unui tesut, in special a muschilor.
2368	atot- Element de compunere insemnand "pe deplin", "complet", "desavarsit", care serveste la formarea unor adjective si a unor substantive.
2369	atotbiruitor Care triumfa; triumfator.
2370	atractie 1. Forta (gravitationala, electrica, magnetica) care tinde sa apropie corpurile intre care se exercita. 2. Inclinare puternica pe care o fiinta o simte pentru alta.
2371	atragator Care atrage prin calitatile sale (placute); atractiv. Care promite foloase, care da satisfactii, care place.
2372	atrepsie Grava tulburare de nutritie specifica unor sugari.
2373	atribui 1. A da, a acorda; a conferi. 2. A pune ceva pe seama, in socoteala cuiva.
2374	atribut 1. Insusire (esentiala) a unui obiect. Semn distinctiv, simbol. 2. Parte secundara a propozitiei care determina un substantiv sau un echivalent al acestuia.
2375	atributie Sfera de autoritate, de competenta, de activitate a cuiva; insarcinare, munca data cuiva spre indeplinire.
2376	atrium Curte interioara caselor romane, de obicei inconjurata de un portie acoperit.
2377	atroce Cumplit, infiorator, ingrozitor, fioros, groaznic.
2378	atrocitate Purtare, fapta, durere etc. atroce.
2379	atrofie Regresiune morfologica si functionala a unui tesut sau a unui organ; degenerare.
2380	atropina Alcaloid extras din matraguna, maselarita, laur etc. si folosit impotriva spasmelor, ca dilatant al pupilei etc.
2381	atropism Intoxicatie cu atropina.
2382	atu 1. Carte (sau culoare) de joc socotita a avea cea mai mare valoare. 2. Element care, intr-o anumita imprejurare, ofera cuiva un avantaj sau o sansa in plus.
2383	audia 1. A asculta un martor in vederea rezolvarii unui proces. 2. A asculta un sir de lectii, de prelegeri, de inregistrari muzicale.
2384	audibilitate Proprietate a unei vibratii sonore de a putea fi auzita.
2385	audienta Intrevedere acordata unui solicitator de catre o persoana care detine o functie de raspundere .
2386	audiere Actiunea de a audia.
2387	audiograma Grafic care indica acuitatea auditiva a unei persoane .
2388	audiometrie Masurare a acuitatii auditive a unei persoane (cu ajutorul audiometrului) .
2389	audiovizual Care se bazeaza pe perceperea auditiva si vizuala .
2390	auditie 1. Faptul de a audia muzica; manifestare muzicala de amploare mai redusa decat concertul. 2. Identificare a sunetelor prin simtul auditiv. 3. Receptionare de semnale audio.
2391	auditiv Care apartine auzului, privitor la auz .
2392	auditor (Persoana) care asculta un curs, o conferinta, un concert; ascultator, auzitor.
2393	auditoriu 1. Totalitatea auditorilor; asistenta; 2. Sala de cursuri dintr-o scoala (de grad superior) .
2394	augmenta A mari, a spori ceva (prin adaugarea unor elemente de aceeasi natura).
2395	augmentativ ( Afix) care serveste la formarea unui cuvant nou denumind un obiect de dimensiuni mai mari decat ale obiectului desemnat prin cuvantul de baza.
2396	augur 1. Preot caruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta vointa zeilor dupa zborul si cantecul pasarilor sau dupa maruntaiele animalelor sacrificate. 2. Prevestire facuta de auguri; auspiciu.
2397	august 1. A opta luna a anului; gustar. 2. (Ca epitet dat monarhilor si persoanelor din familiile domnitoare) Preamarit, slavit. Fig. Maiestuos, maret, impunator.
2398	aula Sala mare intr-o cladire publica, destinata festivitatilor, conferintelor, cursurilor.
2399	aulic Care apartine curti unui suveran, privitor la curtea unui suveran.
2400	aur 1. Metal pretios, de culoare galbena stralucitoare, foarte maleabil si ductil, folosit pentru a fabrica obiecte de podoaba, de arta, monede. 2. Bani; avere, bogatie.
2401	aura 1. Nimb, aureola. 2. Stare specifica premergatoare crizei de epilepsie.
2402	auramina Colorant de culoare galbena pe baza de cetona, de clorura de amoniu si de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile.
2403	aurar 1. Mester care lucreaza obiecte de aur. 2. Persoana care extrage aur din mine, din nisipul raurilor.
2404	aureola 1. Cerc luminos cu care pictorii inconjura capetele sfintilor; nimb, aura. 2. Fenomen de iluminare parazita, sub forma de inele concentrice care apar in jurul punctelor luminoase de pe ecranul tubului cinescop, datorita unor reflexii multiple. 3. Stralucire, glorie, faima.
2405	aureomicina Substanta chimica de origine vegetala, care se prezinta sub forma de pulbere cristalina, galbuie cu gustul amar, putin solubila in apa, folosita ca antibiotic.
2406	auri A acoperi un obiect cu un strat subtire de aur, a polei sau a sufla cu aur.
2407	auricul Fiecare dintre cele doua despartituri de sus ale inimii.
2408	aurifer (Despre terenuri, roci, rauri etc.) Care contine aur.
2409	aurora 1. Interval de timp, inainte de rasaritul soarelui, cand exista o lumina difuza in atmosfera; lumina rosie-portocalie a soarelui din acest interval de timp. 2. Inceput al unei epoci, al unei actiuni.
2410	ausculta A asculta cu urghea sau cu tetoscopul zgomotele inimii si ale plamanilor in vederea stabilirii unui diagnostic.
2411	auspiciu 1. Expresie - Sub cele mai bune auspicii = in imprejurari extrem de favorabile; 2. Expresie - Sub auspiciile cuiva = sub patronajul, sub protectia cuiva .
2412	austenita Component al aliajelor de fier si carbon.
2413	auster Sobru, cumpatat, sever (exemplu - om auster, viata austera). Lipsit de ornamente, de podoabe (arhitectura austera).
2414	austral Care este spre sau de la, dinspre, polul sud; sudic .
2415	australopitec Maimuta fosila cu insusiri apropiate de cele umane care a trait in Africa.
2416	austru Vant secetos care bate in Romania din sud-vest.
2417	autarhie 1. Politica prin care se tinde spre crearea unei economii nationale inchise, izolate de economia altor tari. 2. Stare de autoizolare economica a unui stat.
2418	autentic Care este conform cu adevarul, a carui realitate nu poate fi pusa la indoiala; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci; (Despre acte)Intocmit cu toate formele legale.
2419	autentifica A face ca un act sa devina autentic; a legaliza.
2420	autifuraja A se aproviziona cu furaje prin mijloace proprii.
2421	autism Stare patologica manifestata prin ruperea legaturilor psihice cu lumea exterioara si intensa traire a vietii interioare.
2422	auto 1. Automobil. 2. Element de compunere insemnand "automobil", "automobil" si care serveste la formarea unor substantive. 3. Care se efectueaza cu ajutorul unui automobil, care priveste automobilele.
2423	auto- Element de compunere insemnand "de la sine", "prin mijloace proprii si care serveste la formarea unor substantive, adjective si verbe.
2424	autoabrogare Abrogare a unei legi la termenul fixat in prevederile ei.
2425	autoaccidenta A se accidenta involuntar.
2426	autoacuza A se acuza singur.
2427	autoadapta Care se adapta fara ajutorul cuiva.
2428	autoadministra A se administra prin mijloace proprii.
2429	autoafirma A se afirma prin sine insusi.
2430	autoamagire Amagire (intentionata) a propriei persoane.
2431	autoamfibiu Automobil care se poate deplasa atat pe uscat cat si pe apa.
2432	autoanaliza Analiza a propriei personalitati (si constiinte).
2433	autoantigen Antigen propriu organismului, care poate initia un raspuns comun unei boli autoimune.
2434	autoaparare Aparare prin mijloace proprii.
2435	autoaprecia A se aprecia singur, a se autoevalua.
2436	autoaprindere Aprindere spontana a unor combustibili in anumite conditii de presiune si de temperatura.
2437	autoaprovizionare Actiunea de a se autoaproviziona.
2438	autoatelier Atelier mobil folosit la depanari si reparatii de autovehicule.
2439	autobasculanta Autocamion prevazut cu bena basculanta.
2440	autobaza Centru de exploatare si de intretinere a unor autovehicule.
2441	autobiografie Expunere orala sau scrisa a vietii unei persoane facuta de ea insasi.
2442	autoblindat Automobil blindat.
2443	autobuz Automobil cu caroseria inchisa sau partial decapotabila, folosit la transportul in comun al unui numar mare de persoane.
2444	autocamion Autovehicul mare cu caroserie deschisa sau cu platforma, folosit pentru transporturi materiale.
2445	autocar Automobil folosit de obicei la transportul interurban (mai ales pentru excursii).
2446	autocaracterizare Caracterizare a propriei persoane.
2447	autocefalie Conducere de sine statatoare a unei biserici ortodoxe nationale .
2448	autocisterna Automobil prevazut cu o cisterna (montata pe sasiu).
2449	autoclave 1. Vas inchis ermetic, folosit la sterilizari, la efectuarea reactiilor chimice etc. sub presiune si la temperatura ridicata; 2. Capac care inchide ermetic un recipient si se mentine inchis prin presiunea din recipient.
2450	autoconducere Conducere a activitatii sociale, economice de catre colectivitatea respectiva insasi sau de catre reprezentantii ei.
2451	autocontrol Control exercitat asupra propriei persoane.
2452	autocora Planta care isi imprastie semintele prin deschiderea brusca a fructelor .
2453	autocrat care guverneaza prin el insusi; conducator al unui stat, cu puteri absolute; autocrator.
2454	autocritic Analiza critica a activitatii si comportarii proprii.
2455	autocunoaste A se cunoaste prin autoobservare.
2456	autodafe 1.Ceremonie in cursul careia cei condamnati de inchizitie pentru erezei erau pusi sa revina la credinta parasita. 2. Ardere pe rug la care erau condamnati in timpul inchizitiei cei socotiti eretici.
2457	autodemasca A se demasca singur.
2458	autodenunta A se denunta singur.
2459	autodepanare Reparare a unui autovehicul (pe locul unde acesta a ramas in pana).
2460	autodepasi A-si depasi propriile realizari.
2461	autodeterminare Principiu potrivit caruia o natiune are dreptul sa-si aleaga singura statutul politic si calea de dezvoltare economica, sociala si culturala.
2462	autodezvoltare Crestere, dezvoltare prin sine, de la sine.
2463	autodictare Reproducere in scris a unui text memorat.
2464	autodidact Persoana care s-a instruit singura, fara profesor, in afara scolii.
2465	autodisciplina Disciplina liber consimtita.
2466	autodistrugere Faptul de a se distruge singur. Proprietate pe care o au unele proiectile de a se distruge automat, dupa strabaterea unei anumite traiectorii, pentru a nu fi periculoase in cazul cand nu si-au atins tinta.
2467	autodizolva A se desfiinta prin hotarare proprie, a-si inceta activitatea in urma unei hotarari luate conform prevederilor legale.
2468	autodrezina Drezina autopropulsoare.
2469	autodrom Teren special amenajat pentru exercitii de conducere a automobilului.
2470	autoduba Automobil prevazut cu o duba, folosot pentru transportul de materiale, produse alimentare.
2471	autodumper Autocamion cu dubla bascula.
2472	autoeduca A se educa pe sine.
2473	autoelogiere Actiunea de a se autoelogia.
2474	autoevalua A se autoaprecia.
2475	autoexacavator Excavator prevazut cu motor propriu pentru propulsie.
2476	autoexcitaie Excitatie magnetica a unui generator electric la care curentul este luat de la acelasi generator.
2477	autoexigenta Exigenta manifestata fata de propria persoana.
2478	autofagie Consumare a propriilor tesuturi de catre un organism supus inanitiei.
2479	autofecundare Fecundare rezultata in urma uniriia doua elemente sexuale provenite de la unul ci acelasi individ.
2480	autofinanta A se finanta din fonduri proprii.
2481	autoflagela A se biciu singur, a se supune unor torturi fizice din fanatism religios.
2482	autofon Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice, fara ajutorul unei tensiuni speciale.
2483	autofranare Impiedicare a miscarii unui mecanism din cauza frecarii cu suprafetele de contact.
2484	autofurgoneta Furgoneta autopropulsata.
2485	autogama Planta care se caracterizeaza prin autogamie.
2486	autogara Gara pentru autobuze si autocamioane.
2487	autogena (In sintagma) Sudura autogena = tip de sudura care foloseste caldura produsa prin arderea acetilenei in oxigen.
2488	autogeneza Teorie care absolutizeaza actiunea factorilor ereditari in dezvoltarea individului si neaga rolul mediului.
2489	autogestiune Gestiune proprie a unei persoane, a unei institutii; autogestionare.
2490	autoghidat Care isi dirijeaza el insusi miscarile catre tinta.
2491	autogir Aeronava prvazuta cu o elice de propulsie antrenata de un motor si cu o elice de suspensie care se invarteste in jurul unui ax vertical prin forta realizta de deplasarea aeronavei.
2492	autogol Gol in propria poarta.
2493	autogospodari A se gospodari prin forte si mijloace proprii.
2494	autograf (Text, semnatura, document) scris de mana autorului.
2495	autogreder Greder autopropulsat.
2496	autogrefa Autoplastic.
2497	autogunoiera Autofehicul care transporta gunoiul.
2498	autoguverna (Despre state) A se conduce singur (fara amestec strain).
2499	autohton Bastinas; aborigen; indigen .
2500	autohtoniza A da sau a lua caracter autohton.
2501	autoignora A-si neglija, a nu lua in seama propria persoana, propria existenta.
2502	autoiluziona A-si face singur iluzii.
2503	autoimpunere Contributie baneasca pe care o colectivitate o fixeaza si o da de bunavoie, in vederea unor lucrari locale de interes general.
2504	autoincarcator Vehicul care incarca automat o marfa, un obiect.
2505	autoinductie Inductie electromagnetica proprie.
2506	autoinsamantare Insamantare naturala a plantelor prin scuturarea semintelor.
2507	autoinstruit Care s-a instruit ca autodidact.
2508	autointitulat Care isi atribuie (nejustificat) un nume, un titlu.
2509	autoironie Ironie la adresa propriei persoane.
2510	autolibrarie Librarie instalata intr-un autovehicul.
2511	autoliniste Atitudine pasiva in urma unor succese.
2512	autoliza Dezintegrare a celulelor si a tesuturilor din plante si din animale sub actiunea enzimelor proprii.
2513	automacara Macara montata pe sasiul unui autocamion.
2514	automagazin Magazin instalat intr-un autovehicul.
2515	automat 1. (Despre aparate, masini) Care este actionat printr-un dispozitiv mecanic. 2. Dispozitiv, aparat, masina care efectueaza o anumita operatie fara interventia omului. 3. Persoana fara vointa, fara initiativa, care face totul mecanic.
2516	automatism 1. Caracterul a ceea ce este automatic; miscare (ca) de automat. 2. Inlantuire de reactii care se desfasoara fara controlul centrilor nervosi superiori; miscare, gen stereotip la care nu participa constiinta.
2517	automatizare Actiunea de a (se) automatiza si rezultatul ei; folosire a automatelor in procesul de productie, inzestrare cu automate.
2518	automobil Vehicul cu patru roti pneumatice, miscat de un motor cu explozie interna, cu aburi, cu electricitate sau aer comprimat.
2519	automodelist Constructor de automodele.
2520	automultumire Satisfactie de sine (nu intotdeauna justificata) la care ajunge cineva, adesea fara a astepta aprecierile celorlalti; autoincantare.
2521	autonomie 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei nationalitati sau al unei minoritati nationale etc.) de a se administra singur, in cadrul unui stat condus de o putere centrala. Situatie a celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile sale. 2. Distanta maxima pana la care se poate deplasa un avion, o nava, un vehicul, fara a avea nevoie sa se aprovizioneze cu combustibil.
2522	autonomist Persoana care sustine autonomia.
2523	autoobserva A-si analiza propria persoana si viata.
2524	autopilot Pilot automat.
2525	autoplastie Interventie chirurgicala prin care se reface o parte distrusa din tesutul corpului cu ajutorul unei grefe luate din corpul individului respectiv.
2526	autopolenizare Polenizare a florilor inchise cu propriul lor polen.
2527	autopompa Pompa de incendiu montata pe un autocamion si actionata de motorul acesteia.
2528	autoportret Reprezentare a propriei persoane in pictura, desen sau literatura.
2529	autopropulsat Care se deplaseaza prin dezvoltarea unei surse proprii de energie.
2530	autopsie Disecare a unui cadavru si examinare anatomica a organelor lui interne pentru a stabili cauza mortii; necropsie.
2531	autor 1. Persoana care creeaza o opera literara, artistica, stiintifica sau publicistica. 2. Persoana care face, care produce sau comite ceva.
2532	autoreferat Expunere (scurta) facuta de cineva asupra unei lucrari proprii (mai ales in vederea sustinerii tezei de doctorat).
2533	autorelaxare Relaxare normala fara administrare de calmante.
2534	autoritar Caruia ii place sa uzeze (si uneori sa abuzeze) de dreptul de a comanda, de a da dispozitii. Carfe impune ascultare, care nu admite replica.
2535	autoritarism Caracter, atitudine autoritara.
2536	autoritate 1. Drept, putere, imputernicire de a comanda, de a da dispozitii sau de a impune cuiva ascultare. 2. Organ al puterii de stat competent sa ia masuri si sa emita dispozitii cu caracter obligatoriu. 3. Prestigiu de care se bucura cineva sau ceva.
2537	autoriza A imputernici pe cineva sau ceva cu o autoritate (publica). A da cuiva dreptul de a face, de a spune etc. ceva.
2538	autorizat Imputernicit cu o autoritate (publica); imputernicit sa faca, sa spuna etc. ceva.
2539	autorizatie Document oficial prin care se dovedeste un drept sau o imputernicire a cuiva.
2540	autosanitara Automobil special echipat care transporta bolnavii, ranitii etc.; autosalvare.
2541	autosasiu 1. Sasiu pentru autovehicule. 2. Sasiu lipsit de caroserie.
2542	autosenila Autovehicul de transport care are ca organ de rulare senila.
2543	autoservire Mod de a desface marfurile in magazine speciale sau a mancarii in restaurante, in care clientul se serveste singur.
2544	autosifon Dispozitiv atasat la un dispozitiv metalic pentru preparaea sifonului la domicilui.
2545	autospeciala Autovehicul cu caroseria adaptata unor transporturi, operatii sau servicii speciale.
2546	autostop 1. Instalatie de semnalizare luminoasa asezata la intretaierea strazilor pentru reglementarea circulatiei. 2. Procedeu prin care un pieton parcurge itinerarul propus apeland la serviciile automobilistilor ocazionali.
2547	autostrada Sosea moderna de mare capacitate, rezervata circulatiei autovehiculelor si avand de obicei cele doua sensuri de circulatie separate intre ele.
2548	autostropitoare Autovehicul pentru stropitul strazilor.
2549	autosugestie Influentare a propriei constiinte sau comportari prin reprezentari sau idei care capata caracter predominant.
2550	autotaxare Compostarea, de catre calatori, a biletelor de calatorie in autovehicule.
2551	autotelic Care contine in sine scopul.
2552	autotipie Procedeu de executare a unui eniseu zincografic care reda nuantele de umbra si de lumina prin descompunerea imaginii in puncte de diverse lumini.
2553	autotomie Proces de automutilare specific unor animale, care consta in insusirea de a-si detasa in caz de primejdie o parte a corpului (coada, picior etc.) care ulterior se poate regenera.
2554	autotoxina Toxina produsa de un organism prin el insusi.
2555	autotractiune Tractiune care se face cu mijloace auto proprii.
2556	autotrailer Autovehicul pentru transportul pieselor grele.
2557	autotransformator Transformator electric in care infasurarile (primara si secundara) sunt cuplate in mod dublu.
2558	autotransport Transport cu autovehicule.
2559	autotransportor Autovehicul militar blindat pentru transportul de trupe.
2560	autotren Autovehicul cu una sau mai multe remorci.
2561	autotrof (Despre organisme vegetale) Care este capabil sa transforme substantele anorganice in elemente organice necesare hranei .
2562	autotun 1. Tun de calibru mare tractat de un autovehicul. 2. Autovehicul de lupta echipat cu tun.
2563	autoturism Automobil cu caroserie inchisa sau deschisa, cu care se transporta un numar redus de persoane; turism.
2564	autoutila A se utila cu mijloace proprii.
2565	autoutilitara Autovehicul pentru transportul unor produse de uz curent.
2566	autovaccina A se vaccina spontan fara interventie externa.
2567	autovehicul Vehicul autopropulsat suspendat pe roti, senile sau talpi de alunecare, care serveste la transportul oamenilor sau al bunurilor.
2568	autozom Cromozom din celulele somatice.
2569	auxiliar (Element) care ajuta la ceva, care se afla pe plan secundar fata de ceva principal; element ajutator. (Parte de vorbire) care exprima raporturi intre cuvinte.
2570	auz 1. Simt cu ajutorul caruia se percep sunete. 2. Faptul de a auzi.
2571	ava 1. Parinte, tata; nume dat calugarilor batrani. 2. Unealta de pescuit formata din trei fasii de plasa, care se asaza vertical in apa cu ajutorul unor bucati de pluta prinse la marginea lor superioara si al unor bucati de plumb la cea inferioara.
2572	avaet Impozit incasat in Tara Romaneasca de la cei care erau numiti in slujbe.
2573	aval 1. In josul vaii, al apei, spre varsare; 2. Garantie speciala de plata a unei cambii (data de un tert).
2574	avalansa Masa de zapada care se desprinde de pe coasta unui munte si se rostogoleste la vale.
2575	avan Strasnic, grozav, cumplit (de tare, de mare, de rau, de crud etc.).
2576	avancronica Cronica a unui spectacol scrisa inainte de a fi avut loc premiera.
2577	avangarda Subunitate sau unitate militara care se deplaseaza in fata fortelor principale ca element de siguranta. Miscare literara, artistica care joaca (prin (noutatile aduse) rol de precursor.
2578	avangardism 1. Miscare intelectuala aparuta la inceputul sec. XX, caracterizata prin cautarea unor solutii radicale si prin ruperea de trecut si de traditie. 2. Curent literar-artistic care lupta impotriva formelor si traditiilor consacrate, recurgand adesea la formule indraznete sau excentrice.
2579	avanport Zona amenajata la intrarea unui port, aparata partioal cu diguri, pentru o scurta stationare a navelor.
2580	avanpost Subunitate militara de siguranta, instalata in fata fortelor principale proprii aflate in stationare sau in aparare; pozitie pe care se afla o asemenea unitate.
2581	avanpremiera Spectacol dat ca ultima repetitie in fata unui cerc de specialisti si invitati.
2582	avans 1. Plata anticipata a unei parti dintr-o suma curenta datorata ca retributie sau salariu, ca acoperire a unei lucrari efectuate, in contul unor zile-munca. 2. A incerca sa obtina prietenia sau dragostea cuiva prin limgusiri, concesii. 3. Interval de timp, distanta cu care cineva sau ceva se afla inaintea altuia.
2583	avansa 1. A inainta, a merge (pentru a se apropia de o tinta urmarita). A progresa, a inainta. 2. A promova in munca, grad. 3. A preda, a acorda cu anticipatie o suma de bani, un bun material etc.
2584	avansat Care a ajuns la o treapta de dezvoltare inaintata, la un stadiu inaintat.
2585	avant 1. Voiciune, energie, forta in miscari. 2. Insufletire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapida, progres remarcabil.
2586	avantaj 1. Folos mai mare pe care il obtine cineva (in raport cu altul). 2. Favoare, privilegiu de care se bucura cineva sau ceva. 3. Superioritate bazata pe o situatie, pe o imprejurare favorabila.
2587	avantajos Convenabil. Care scoate in relief calitatile fizice ale cuiva.
2588	avantbec parte a unui picior de pod situata catre punctul de unde curge apa amenajata special pentru al proteja impotriva presiuni apei si a corpurilor transportate de ea.
2589	avantre Parte anterioara a unei masini agricole cu tractiune animala care asigura stabilirea si directia masini in timpul lucrului.
2590	avar Zgarcit.
2591	avaria A (se) strica, a (se) deteriora.
2592	avarie Stricaciune, deteriorare (insemnata) suferita de o nava, o masina, o constructie etc.
2593	avat Peste rapitor de apa dulce, asemanator cu crapul, cu spinarea verzuie.
2594	avatar 1. Nume dat in hinduism incarnarilor succesive ale zeilor indieni, mai ales ale lui Visnu; 2. Figurativ - transformare, metamorfozare, schimbare (adesea in rau) in evolutia unei fiinte.
2595	avea 1. A stapani, a poseda, a detine. 2. A primi, a capata, a obtine, a castiga. 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.
2596	avena Prapastie circulara formata in roci calcaroase, in care se scurg adesea apele de suprafata.
2597	aventura 1. Actiune indrazneata si riscanta; intreprindere dubioasa, necinstita. 2. Legatura amoroasa intamplatoare.
2598	avere Totalitatea bunurilor care se afla in posesiunea unei colectivitati sau a unui individ; avut, avutie. Suma foarte mare de bani.
2599	avers (In opozitie revers) Fata unei monede sau a unei medalii, infatisand chipul emitatorului, stema tarii, etc.
2600	aversa Ploaie torentiala de scurta durata.
2601	aversiune Sentiment de dezgust sau de antipatie fata de cineva sau de ceva.
2602	avertisment 1. Instiintare prealabila, prevenire, semnal (asupra unui risc sau a unei primejdii). 2. Sanctiune administrativa aplicata unui angajat pentru o abatere disciplinara.
2603	avertiza A atrage cuiva atentia, a preveni pe cineva (ca va suferi consecintele actiunii pe care intentioneaza sa o savarseasca).
2604	avertizat Care a primit un avertisment; somat.
2605	avertizor Aparat care semnaleaza un pericol, o avarie (la un sistem tehnic).
2606	aviasan Aviatie sanitara.
2607	aviatie 1. Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele decat aerul; tehnica acestui zbor. 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o tara, o societate de transport.
2608	avicol Care tine de cresterea pasarilor.
2609	avicultura Stiinta care se ocupa cu elaborarea metodelor privitoare la cresterea, hranirea, intretinerea, imultirea si imbunatatirea speciilor si raselor de pasarii in scopuri economice.
2610	avid 1. Stapanit de dorinte arzatoare; pasionat, coplesit de interes (pentru lucruri folositoare); 2. Peiorativ - lacom, nesatios.
2611	aviofon Tub acustic prin care comunica in timpul zborului membri echipjului unei aeronave mai grele decat aerul.
2612	avion Vehicul aerian mai greu decat aerul, care se mentine in aer datorita unor aripi si se deplaseaza cu ajutorul elicei si al motoarelor sau al reactoarelor; aeroplan.
2613	avitaminoza Boala de nutritie provocata de lipsa indelungata a avitaminelor din organism.
2614	aviva A da o nuanta mai vie culori tesaturilor sau pieilor pentru tratarea lor cu anumite substante.
2615	aviz 1. Instiintare scrisa cu caracter oficial. 2. Parere, apreciere competenta emisa de cineva asupra unei probleme aflate in dezbatere; rezolutie a unei autoritati competente.
2616	aviza 1. A instiinta (printr-un aviz); a face cuiva o comunicare oficiala. A atrage cuiva atentia in legatura cu o problema. 2. A-si exprima parerea autorizata intr-o chestiune in care a fost solicitat.
2617	avizat (Despre oameni) Care dovedeste informare, pregatire, competenta (intr-un anumit domeniu).
2618	avizier Afisier.
2619	avizo Vas de razboi de tonaj mic si cu viteza mare.
2620	avocat Persoana care are profesiunea de a acorda asistenta juridica celor interesati.
2621	avocatura Profesiunea de avocat.
2622	avort Intrerupere accidentala sau provocata a graviditatii inainte ca fatul sa poata trai in afara organismului matern.
2623	avorton Fiinta nascuta inainte de termen; om degenerat, cu mari deficiente.
2624	avuabil Care poate fi marturisit.
2625	avulsiune Ruperea prin forta unei ape a unei parti din malul unei proprietati riverane si alipirea ei la pamantul apartinand unui alt proprietar riveran.
2626	avut Care are o stare materiala foarte buna; bogat.
2627	avutie Avere. Avutie nationala = totalitatea valorilor materiale si spirituale de care dispune un popor, o tara la un moment dat.
2628	axa 1. (Vb.) A aduce o piesa cilindrica in pozitia in care aca ei de simetrie sau de rotatie coincide cu o axa data. 2. A (se) orienta, a (se) desfasura intr-un anumit sens, a (se) concentra in jurul a ceva. 3. (S.f.) Dreapta pe care se considera un anumit sens (pozitiv) de parcurs; dreapta orientata.
2629	axial Care se refera la o axa, care se afla pe o axa, in raport de o axa .
2630	axila 1. Subsoara. 2. Loc unde se impreuna ramura cu trunchiul unei plante sau frunzele cu ramura.
2631	axiologie Disciplina filozofica avand drept obiectiv studiul valorilor (morale).
2632	axioma 1. Adevar fundamental admis fara demonstratie, fiind evident prin el insusi. 2. Enunt prim, nedemonstrat, din care se deduc, pe baza unor reguli, alte enunturi.
2633	axiomatiza A reduce la un sir de axiome.
2634	axiometru Dispozitiv care indica unghiul de carma al navei.
2635	axis A doua vertebra cervicala, care se articuleaza cu atlasul.
2636	axolot Larva a unei specii de amblistoma care se inmulteste in stadiu larvar.
2637	axon Prelungire a neuronului.
2638	axonometric Care apartine axonometriei.
2639	axonometrie Metoda de reprezentare a obiectelor spatiale pe un plan, astfel ca imaginea obtinuta dea impresia relitatii.
2640	ayatolah Sef al religiei musulmane siite.
2641	azalee Nume dat mai multor arbusti ornamentali exotici cu flori rosii, roz sau albe (azalea) .
2642	azbest Minereu fibros si matasos de culoare alba din care se fac diferite piese si tesaturi neinflamabile si termoizolante.
2643	azbestoza Boala profesionala provocata de inhalarea particulelor de azbest.
2644	azbociment Material de constructie obtinut dintr-un amestec de ciment cu fibre de azbest.
2645	azbuche Termen folosit n trecut pentru a defini alfabetul chirilic.
2646	azeotropism Poprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenti care fierb toti la aceeasi temperatura, dand vapori cu aceeasi compozitie ca a amestecului lichid din care provin.
2647	azi In ziua de fata, in ziua care e in curs; astazi.
2648	azil 1. Loc unde cineva gaseste ocrotire, adapost, refugiu. 2. Institutie de asistenta sociala pentru intretinerea batranilor, infirmilor, copiilor orfani.
2649	azima Turta de aluat nedospit, coapta de obicei sub spuza (folosita de catolici la impartasanie).
2650	azimut Unghi pe care il face un plan vertical fix, de obicei planul meridian al unui loc, cu un plan vertical care trece prin locul respectiv si printr-un punct dat; se masoara de la sud spre vest.
2651	azoic Care este lipsit de viata animala.
2652	azoospermie Absenta spermatozoizilor din sperma, care determina sterilitatea.
2653	azot Corp gazos simplu, incolor, inodor si insipid, parte componenta a aerului si element esential al tesuturilor vegetale si animale.
2654	azotat Sare a acidului azotic; nitrat.
2655	azotemie Cntitate de azot care exista in sange.
2656	azotobacter Bacterie aeroba care fixeaza in sol azotul atmosferic.
2657	azotura Combinatie chimica rezultata din amoniac; nitrura.
2658	azoturie Eliminare prin urina a unor cantitati mari de uree si de compusi azotati.
2659	aztec Persoana care facea parte dintr-o uniune de triburi amerindiene.
2660	azur Culoare albastru-deschis; albastrul cerului.
2661	azurit Carbonat natural de cupru, cristalizat de culoare albastra, intrebuintat ca pitra de arnament, ca materie coloranta si ca minereu de cupru.
2662	azvarli 1. A arunca ceva (departe) printr-o miscare rapida si violenta. A da la o parte, a lepada (un lucru nefolositor sau vatamator). 2. A arunca cu ceva asupra cuiva. 3. A se repezi, a se napusti, a se avanta, a se arunca.
2663	azvarlitura Faptul de a azvarli; distanta pana la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncatura.

1	ab irato "Din manie". Locutiune latina ce exprima ideea ca un act a fost incheiat sub imperiul maniei.
2	abandon Decizia de a renunta la un bun sau la un drept, de regula, de proprietate, luata in anumite conditii prevazute de lege; a parasi pe cineva, lasandu-l fara sprijin sau ajutor.
3	abandonul de copii Parasirea sau alungarea din locuinta a minorului de catre cei indreptatiti la cresterea, educarea si intretinerea acestuia. Abandonul de copii este reglementat de Legea nr. 47/1993, cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii (vezi si Legea nr. 61/1990, art. 2 lit. "s"). Potrivit legii, copilul aflat in ingrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat, a unei institutii private de ocrotire, legal constituite sau incredintat in conditiile legii unei persoane fizice, poate fi declarat prin hotarare judecatoreasca, abandonat, ca urmare a faptului ca parintii s-au dezinteresat de el, in mod vadit, o perioada mai mare de sase luni. Abandonul de copii se pronunta daca sunt indeplinite conditiile: copilul sa se afle in ingrijirea unei terte persoane; parintii sa dovedeasca dezinteres vadit o perioada de peste sase luni; sa existe o hotarare de declarare a abandonului. Redarea exercitiului drepturilor parintesti in cazul abandonului de copii se poate dispune de instanta de judecata daca au incetat imprejurarile care au condus la declararea abandonului. Redarea poate avea loc (si este chiar in interesul copilului) daca acesta nu a fost legal adoptat.
4	abandonul de familie Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra familiei, asezate in cap. I, t. IX, art. 305, Cod penal, partea speciala si consta in savarsirea de catre persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere a uneia dintre urmatoarele fapte: parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale; neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege; neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca. Obiectul juridic special al infractiunii consta in relatiile sociale privitoare la familie care impun indeplinirea obligatiilor de ajutor material si moral unei persoane aflate la nevoie si este indreptatita legal la aceasta. Subiectul activ al infractiunii este calificat, el neputand fi decat o persoana care are obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana. Tentativa nu se pedepseste, iar infractiunea se consuma in momentul in care actiunea-inactiunea a fost dusa pana la capat si s-a produs urmarea imediata.
5	abatere judiciara Prevazuta in cap. VII, t. V, art. 198, Cod de procedura penala, partea generala, consta in diverse incalcari savarsite in cursul procesului penal, cum ar fi: neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal; neindeplinirea sau indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere; lipsa nejustificata a martorului, expertului sau interpretului legal citat; tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite; neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiilor de prezentare, la cererea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori a inscrisurilor cerute de acestea, precum si neindeplinirea acelorasi obligatii de catre conducatorul unitatii sau de cel insarcinat cu aducerea la neindeplinire a acestei obligatii; nerespectarea obligatiei de pastrare a obiectelor ridicate cu prilejul efectuarii perchezitiei domiciliare sau a celor restuite persoanei careia ii apartin, care trebuie sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei; neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza, a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia; nerespectarea de catre oricare dintre partile si persoanele care asista la sedinta de judecata a masurilor luate de presedintele completului de judecata. Abaterea judiciara se sanctioneaza cu amenda prevazuta de lege de catre organul de urmarire penala, prin ordonanta si de instanta de judecata, prin incheiere.
6	abdicare Renuntare la tron, la demnitati suverane. Abandon.
7	abilita A recunoaste unei persoane, in urma unui examen, o anumita calificare (ex. calitatea de docent etc).
8	abitatie Drept real asupra bunului altuia, ce consta in folosinta unei case de locuit ce apartine unei terte persoane.
9	aboli A anula, a desfiinta (o institutie), a abroga (o lege).
10	abolire A desfiinta, printr-un act al puterii de stat, unele institutii, unele stari sau a anula unele acte normative (ex. abolirea sclaviei, abolirea monarhiei, abolirea pedepsei cu moartea in Romania in anul 1990).
11	abonament Contract cu executare succesiva, prin care o parte (abonatul) isi asigura prin plata primirea periodica a unor bunuri sau prestarea periodica a unor servicii.
12	aborda A manevra o nava spre a o lipi de alta. A ciocni o nava de un chei, dig sau o alta nava. A lupta contra unui vas, bord la bord.
13	abroga A anula, a suprima o lege sau o alta dispozitie legala. Ea are ca rezultat scoaterea din vigoare, in total sau in parte (abrogarea totala sau partiala) a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara. Abrogarea poate fi expresa, cand actul nou o pronunta direct sau tacita (implicita), cand dispozitiile din actul anterior devin incompatibile cu cele din actul nou.
14	abrogare Anularea unei legi, decret, cutuma etc. care astfel inceteaza de a mai fi aplicabile.
15	abrogatoriu Ceea ce are drept consecinta abrogarea.
16	absenta Termen ce desemneaza o stare de fapt datorita careia existenta unei persoane este incerta. In tehnica juridica conceptul de absenta are o semnificatie speciala: aici ea se refera la situatia aceluia care lipseste de la domiciliu o perioada mai indelungata de timp fara a exista informatii cu pivire la locul unde se afla sau daca se mai afla in viata, astfel incat nu exista dovezi nici ca traieste si nici ca a murit. De esenta a. este incertitudinea cu privire la persoana disparuta. Institutia a. a fost reglementata in Codul civil roman (Cartea I, Titlul IV, cap. l) dar a fost abrogata implicit prin Legea nr. 173/1941 si apoi in mod expres prin Decretul nr. 339/1948, fiind inlocuita in reglementarea legala actualmente in vigoare cu institutia disparitiei si a mortii prezumate.
17	absenta nejustificata Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare, asezate in sectiunea I, cap. I, t. X, art. 331, Cod penal, partea speciala si consta in absenta nejustificata de la unitate sau serviciu, care a depasit 24 ore dar nu mai mult de 3 zile, a militarului in termen sau concentrat, pana la gradul de sergent inclusiv.
18	absenteism Sistem de exploatare agricola in care un arendas exploateaza proprietatea unei persoane care traieste departe de mosia sa. Absenteism parlamentar - practica folosita de unii deputati in scopul de votare a unei legi.
19	absolut Cu efecte generale. Drept absolut - drept opozabil tuturor.
20	absolutism Regim politic propriu monarhiei absolute, caracterizat prin concentrarea intregii puteri in mainile monarhului. Regimul absolutist, in forma monarhiei absolute feudale a aparut la inceputul descompunerii feudalismului in Anglia, Spania, Franta (sfarsitul sec. al XV-lea), iar in Rusia in a doua jumatate a secolului al XVII-lea.
21	absolvi A scuti de pedeapsa.
22	absolvire Constatare judiciara a impunitatii faptelor aduse in instanta.
23	absolvire de raspundere civila V. exonerare de raspundere civila.
24	absorbtie Mod de reorganizare a persoanelor juridice ce consta in fuzionarea unor intreprinderi in folosul unora din acestea.
25	abtinerea (autorecuzarea) Institutia prin care persoana incompatibila se abtine sa participe in procesul penal, daca se afla intr-una din cazurile de incompatibilitate prevazute de lege; reglementata in t. II, cap. II, sectiunea I, art. 46 si urm. Codul de procedura penala, partea generala.
26	abuz Depasire a legalitatii, fapta ilegala, abuzul de drept, exercitarea unui drept impotriva scopului social-economic, legii sau regulilor de convietuire sociala (ex. de a pagubi pe altul, de a-i face sicane).
27	abuz de autoritate Actul functionarului ce-si depaseste competenta.
28	abuz de drept Fapta ilicita constand in exercitarea drepturilor subiective intr-un mod contrar scopului lor social economic, legii sau regulilor de convietuire sociala. Cazurile cele mai caracteristice de a.d. sunt: exercitarea unui drept subiectiv exclusiv in scopul de a pagubi pe altul, de a face sicane altuia si de a obtine foloase ilicite.
29	abuzul de incredere Infractiune care face parte din categoria infractiunilor contra patrimoniului (avutului personal sau particular si public), asezate in t. III, art. 213, Cod penal, partea speciala si consta in insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept, ori refuzul de a-l restitui.
30	abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, prevazute in cap. I, t. VI, art. 246, Codul penal, partea speciala si consta in fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane.
31	abuzul in serviciu contra intereselor publice Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, asezate in cap. I, t. VI, art. 248, Cod penal, partea speciala si consta in fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si, prin aceasta, cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori unei unitati publice, institutii publice, institutii sau altei persoane juridice de interes public sau o paguba patrimoniului acesteia.
32	abuzul in serviciu in forma calificata Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere activitatii organizatiilor de stat, organizatiilor publice sau altor activitati reglementate de lege prevazute in cap. I, t. VI, art. 248, Cod penal, partea speciala si consta in faptele de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi si abuzul in serviciu contra intereselor publice care au avut consecinte deosebit de grave.
33	abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi Face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, prevazute in cap. I, t. VI, art. 247, Cod penal, partea speciala si consta in ingradirea de catre un functionar public, a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetatean, ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie.
34	accept Angajamentul pe care trasul si-l ia intr-o polita (trata) de a plati beneficiarului la scadenta suma prevazuta in polita.
35	acceptant Termen prin care in limbajul juridic se desemneaza persoana care accepta neconditionat oferta de contractare ce i-a fost adresata de catre o alta persoana.
36	acceptant pentru onoare Tert care intervine pentru garantarea onorarii unei cambii in suferinta, acceptand acea cambie in locul trasului ce a refuzat acceptarea ei.
37	acceptare Manifestare a vointei de a dobandi un drept, de a primi oferta de incheiere a unui contract sau de a primi o succesiune (acceptarea succesiunii). Actiunea de acceptare, primire, consimtire.
38	acceptarea succesiunii Act juridic unilateral prin care un mostenitor avand vocatie succesorala sau cu titlu universal isi exprima vointa de a primi la care este indreptatit,consolidandu-si drepturile succesorale dabandita odate cu deschiderea acestuia.Necesitatea a.s.este generata de faptul ca desi transmisiunea succesorala opereaza chiar din momentul deschidrii succesiunii pentru aceasta nefiind nevoie de nici o manifestare de vointa din partea succesibilului,totusi acesta nu este obligat sa o primeasca,avand dreptul sa opteze fie pentru a.s. fie pentru renuntarea la succesiune situatie in care drepturile respective se desfiinteaza retroactiv.Pentru a fi valabila a.s. trebuie facuta in termenul legal de optiune succesorala si in una din cele doua modalitati prevazuta de lege.Modalitatea de acceptare aleasa trebuie sa vizeze intreaga succesiune,nefiind valabila nici acceptarea numai a unei parti a acesteia si renuntarea la alta parte si nici acceptarea unei alte parti a mostenirii pur si simplu,iar a celeilalte parti sub beneficiu de inventar. Acceptarea succesiunii,nu este ceruta in cazul legatarilor cu titlu particular,care neavand vocatie succesorala universala,nu au calitatea de mostenitori propriu-zisi.
39	accesiune Mod de dobandire a drepturilor reale constand in incorporarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important si in virtutea careia, daca cele doua lucruri au apartinut unor proprietari diferiti, proprietarul lucrului mai important dobandeste dreptul de proprietate si asupra lucrului mai putin important incorporat; in anumite conditii, proprietarul lucrului incorporat este indreptatit sa primeasca o despagubire
40	accesoriu Drept, cerere etc. secundare fata de alte drepturi sau cereri, dar legate de acestea prin reguli de fond sau forme comune.
41	accesorium sequitur principale Adagiu latin ce exprima ideea ca bunul sau contractul accesoriu urmeaza soarta juridica a bunului sau contractului principal.
42	accident Intamplare neplacuta care produce ranirea, mutilarea sau moartea cuiva. Accident de munca, vatamarea sanatatii sau moartea unui angajat, provocate prin actiunea, de regula neprevazuta, a unei cauze exterioare victimei in cadrul procesului de munca sau in legatura cu el (de exemplu accidentele survenite in timpul deplasarii de la domiciliu la locul de munca si invers) - a se vedea infractiunile cu privire la protectia muncii.
43	accidentul de cale ferata Concept explicat de legea penala in cap. III, t. VI, art. 277, Cod penal, partea speciala, consta in distrugerea sau degradarea importanta adusa materialului rulant de cale ferata sau altor instalatii feroviare in cursul circulatiei sau al manevrei mijloacelor de transport ale cailor ferate.
44	accipiens Persoana care primeste prestatia ce formeaza obiectul unei obligatii.
45	acciz Impozit indirect perceput asupra bunurilor de consum. Taxa vamala de bariera si de consumatie.
46	achiesare A incuviinta, a fi de acord, a recunoaste un act, un drept, o hotarare. In cadrul procesului civil, achiesarea este manifestarea in forma procesuala a consimtamantului paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului sau a partii care a pierdut procesul in fata primei instante, de a renunta la calea de atac a recursului. Achiesarea face parte din actele procesuale de dispozitie ale partilor alaturi de renuntare (desistare) si tranzactia judiciara pentru stingerea procesului civil. Aceste acte de dispozitie trebuie facute de parte personal sau prin mandatar cu procura speciala.
47	achitare A declara nevinovat pe cineva printr-o hotarare judecatoreasca, reglementata in sectiunea I, cap. II, t. I, art. 11, Cod de procedura penala, partea generala, instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand dupa caz, condamnarea, achitarea (necondamnarea) sau incetarea procesului penal.
48	achitarea amenzii Plata pedepsei amenzii prevazute de hotararea de condamnare, reglementata in sectiunea I, cap. II, t. III, art. 425, Cod de procedura penala, partea speciala. Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata, in termen de trei luni de la ramanerea definitiva a hotararii. Plata amenzii poate fi integrala sau esalonata pe termen de doi ani, in rate lunare, la cererea celui interesat. Punerea in executare a amenzii se face la instanta de executare.
49	achizitie Forma contractuala avand ca obiect cumpararea de produse sau servicii.
50	acolit Complice la o infractiune.
51	acont (avans) Suma de lei platita ca garantie in contul pretului, de una dintre partile contractante celeilalte, inainte ca aceasta sa fi trecut la executarea obligatiei sale. Codul civil (art. 1297 si urm.) utilizeaza expresia de "arvuna" care, in caz de nerealizare a contractul din vina uneia dintre parti, este pierduta de catre aceasta sau se restituie indoit, daca cel in culpa este vanzatorul.
52	acoperire Fond ce asigura posibilitatea de a face fata unei obligatii, unor plati. Stoc de aur sau de alte valori in temeiul carora banca de emisiune asigura convertibilitatea bancnotelor.
53	acoperirea dobanzilor Indicator care arata de cate ori profitul brut al unui comerciant este mai mare dacat suma dobanzilor datorate pentru obligatiunile emise.
54	acord Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic. Uneori acordul, pentru a fi valabil, se da in fata unui functionar sau, in fata notarului public (ex. contractul de vanzare-cumparare a unui imobil).
55	acord comercial Forma frecventa pe care o imbraca tratatele internationale, este o conventie prin care, de regula, doua state isi reglementeaza relatiile privind exportul, importul, tranzitul si depozitarea marfurilor, taxele vamale, sistemul de plata, garantii reciproce etc. De obicei, se incheie la nivel guvernamental si poate fi pe termen scurt sau pe termen lung.
56	acord de rascumparare deschis Contract incheiat intre banca creditoare si bancile comerciale sau de investitii in cadrul careia este reglementata tranzactia in mod permanent a titlurilor de proprietate a statului.Acordul se reanoieste zilnic in mod automat,reglandu-se oferte inventar si a dobanzilor.
57	acord de vointa Consimtamant de mare concordanta a vointei juridice a doua sau mai multe persoane cu privire la incheierea actului juridic.
58	acordarea cuvantului partilor Incuvintarea data de presedintele completului de judecata ca partile,in ordinea situata de lege,sa puna concluzii in cazul sentintei de judecata.De regula cuvantul se acorda mai intai reclamantului care isi sustine pretentiile,si apoi paratului care isi sustine apararea..Ordinea acordarii cuvantului partilor se poate inversa.Astfel daca paratul are de ridicat vreo exceptie sau de formulat cerere incidenta,presedintele va acorda mai intai cuvantul paratului,iar apoi reclamantului pentru ca acesta sa raspunda asupra chestiunii pusa in discutie pe aceasta cale.Daca instanta considera ca chestiunea discutata cu pricina in intregul ei nu este suficient lamurita,presedintele va putea a.c.p.din nou in replica si in duplica,chiar de mai multe ori avand insa grija ca intotdeauna paratul sa aiba ultimul cuvant in fond.Daca partilor nu li se acorda cuvantul in fond,pentru a-si expune temeiurile de fapt si de drept ale actiunii sau pentru combaterea lor,se incalca privilegiul oralitatii dezbaterilor si al dreptuluio la aparare,iar solutia astfel pronuntata trebuie conside-rata a fi nelegala si netemeinica. In interesul unei desfasurari operative a sentintei de judecata,presedintele poate sa limiteze de fiecare data cuvantul partilor pentru expunerile lor.
59	acredita 1. A imputernici pe cineva intr-o functie diplomatica (ministru plenipotentiar, ambasador). 2. A deschide un credit.
60	acreditare Imputernicire data unei persoane fizice sau juridice prin scrisoare de acreditare intr-o calitate diplomatica.
61	acreditiv 1. Forma de decontare ce consta intr-un document prin care o institutie de credit da unei alte institutii un ordin de a plati cuiva o anumita suma de bani, cu conditia de a indeplini o obligatie. 2. Mandat pe care o institutie comerciala il da alteia, imputernicind-o sa plateasca in contul ei unei terte persoane o suma de bani la cererea acesteia.
62	acrescamant Dreptul titularului unui legat conjunctiv de a beneficia de partea de mostenire cuvenita colegatarului ( colegatarilor ) care nu vor sau nu pot sa primeasca legatul.Dreptul de acrescamant opereaza si in cazul mostenirii legale,daca exista succesori renuntatori sau nedemni.
63	act Document elaborat de o autoritate de stat, prin care se atesta un fapt, o obligatie, identitatea cuiva. TIPURI DE ACTE: Act juridic: manifestare de vointa a uneia sau a mai multor persoane, cu scopul de a crea, de a modifica, de a transmite sau de a stinge drepturi si obligatii. Act administrativ: act care emana de la organele administrative si care poate fi: normativ, cand prin el se statornicesc norme juridice cu caracter general; individual, cand are drept scop nasterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete. El se emite in temeiul puterii de stat, prin care se aduc la indeplinire dispozitiile legii. Act de administrare: act prin care un bun este facut producator de venituri fara a fi instrainat. Act de dispozitie: act prin care se transmite sau se constituie un drept real privitor la un bun ori se renunta la un drept. Act prin care se transmite un drept de creanta si, in general, in orice act prin care se depaseste sfera actelor de administrare. Act de stare civila: inscris autentic prin care se constata si se pot dovedi faptele si actele juridice din care decurge starea civila a unei persoane. Act procesual: act de dispozitie a organului judiciar. Act procedural: act prin care se aduce la indeplinire actul procesual.
64	act abdicativ Act prin care se renunta la un drept inainte de a se fi facut acceptarea ceruta de lege pentru dobandirea lui.Este act abdicativ renuntarea la o mostenire deschisa la un legat,daca se face anterior acceptarii acelei mosteniri sau a celui legat.
65	act administrativ Act care emana de la organele administrative. El se emite in temeiul puterii de stat, prin care se aduc la indeplinire dispozitiile legii.
66	act aparent Act juridic incheiat de parti pentru a da partilor impresia crearii unei situatii juridice diferite de cea reala,care este consemnata in actul secret incheiat concomitent si nedivulgat tertilor.
67	act ascuns Act juridic exprimand adevaratele raporturi juridice statornicite intre parti,care sunt,insa ascunse altora prin incheierea concomitenta a unui act aparent diferit,simulat.
68	act autentic Inscris care, dupa intocmire,a fost supus operatiuni de autentificare de catre un notar public ori de un organ de stat competent.
69	act confirmativ Inscris prin care partile unui raport juridic confirma valabilitatea unui act juridic lovit de nulitate.
70	act constitutional Act normativ cu valoare constitutionala.
71	act de administrare Act savarsit asupra unui lucru sau ascuns unui patrimoniu in scopul intretinerii si folosirii lui.
72	act de alienare Act juridic prin care titularul unui drept real asupra unui lucru sau a unui drept de creanta transmite,cu orice titlu acel drept altei persoane.
73	act de conservare Orice masura urmarind ocrotirea si pastrarea unui drept de a se evita pierderea lui.Asemenea acte care nu comporta decat cheltuieli reduce comparativ cu valoarea dreptului ce se conserva,pot fi savarsite si de catre cei lipsiti in tot sau in parte si de capacitatea de exercitiu.Sunt acte de conservare intreruperea unei prescriptii,inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu in cartea funciara.
74	act de dispozitie Act prin care un lucru este scos,temporar sau definitiv,partial sau integral dintr-un patrimoniu,fie trecand intr-un alt patrimoniu,fie incetand sa mai existe ca urmarea consumarii sau a distrugerii lui.Au acest caracter: actele de instrainare,actele de constituire a unor drepturi reale care duc la restrangerea exer-citiului dreptului de proprietate,actele de consumare sau distrugere materiala a lucrului.
75	act de executie Acte prin care se duce la indeplinire hotararea de a savarsi o infractiune, realizandu-se insasi actiunea care constituie elementul material al infractiunii. Ele fac parte din faza externa a infractiunii. In actele de executie se incadreaza si tentativa. Legislatia penala romana arata ca actele de executie se pedepsesc ori de cate ori legea prevede aceasta.
76	act de imparteala a mostenirii 1) Acord de vointa ( consimtamantul la imparteala) prin care mostenitorii se invoiesc sa-si imparta intre ei mostenirea si stabilesc modalitatea concreta in care se va face acesta impartire.Poate fi realizata in scris sau verbal,in acest din urma caz existenta si continutul lor putand fi dovedite prin orice mijloace legale de proba. 2) Inscrisul avand rol de instrument,probator,in care se consemneaza invoiala dintre comostenitori cu privire la modul de impartire a mostenirii.Aceasta poate fi: a) act de impartela sub semnatura privata; b) act de imparteala notarial ( obligatoriu daca printre bunurile succesorale se afla imobile ),intocmit sub forma unui act autentic de catre notarul public competent,sesizat sa efectueze in cazul dat procedura succesorala notariala atunci cand in fata acestuia se prezinta toti mostenitorii. Despre existenta acordului de impartire a mostenirii se face mentiune in certificatul de mostenitor.
77	act de incepere a urmaririi penale Act prin care se dispune inceperea urmaririi penale de catre organul competent. Conform dispozitiilor Codului de procedura penala al Romaniei, inceperea urmaririi, penale se dispune prin rezolutie sau prin proces-verbal, cand organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu. Tot prin proces-verbal incepe urmarirea penala in cazul constatarii, in cursul sedintei de judecata a infractiunii de audienta. Acestea fiind actele sau modalitatile legale de incepere a urmaririi penale.
78	act de instrainare Act juridic prin care titularul unui drept real asupra unui lucru sau a unui drept de creanta transmite,cu orice titlu,acel drept altei persoane.
79	act de procedura Operatiunile juridice si inscrisurile facute de participantii la pocesul civil,in legatura cu activitatea lor procesuala.Spre deosebire de dreptul civil,in dreptul procesual civil,prin act de procedura se intelege atat operatiunea juridica,precum si actul scris care o constata,act scris considerat el insusi o operatiune juridica.Asadar,operatiunea juridica in sine si actul in legatura cu operatiunea respectiva sunt acte de procedura distincte,care corespund unor forme procedurale proprii.Actele de procedura se clasifica dupa urmatoarele criterii: a) in functie de modul de efectuare: 1) acte scrise ( cererea de chemare in judecata,intampinarea,cererea reconventionala,cererea de interventie,inchirierile,hotararile,etc.): 2) acte orale ( depozitia martorului,raspunsurile la interogatoriu,sustinerile partilor etc. ).Actele orale se consemneaza in scris: b) in raport cu organele sau persoanele care le intocmesc sau de la care emana,actele de procedura se impart in acte ale partilor ( cererea de chemarein judecata,intampinarea,cererea de exercitare a unei cai de atac,cererea de punere in executare a unei hotarari etc.),acte ale instantei ( inchirierile,hotararea judecatoreasca,dispozitia de comunicare a hotararii etc.),acte ale organelor auxiliare ale justitiei ( acte de executare aleorganelor de executare,procesele-verbale de luare a masurilor asiguratorii,dovezile privind comunicarea actelor de procedura etc.) si acte ale altor participanti la proces( depozitiile martorilor,intocmirea si depunerea raportului de expertiza,cererea de anulare a unei amenzi facuta de martor sau expert etc. ); c) in functie de continutul lor se disting act juridic de procedura care contin o manifestare de vointa ( cererea de chemare in judecata,intampinarea,cererea de exercitare a unei cai de atac etc. ) si act de procedura care constata o operatiune procedurala ( citatie,procesul-verbal de sechestru,somatia,comandamentul etc.); d) in functie de natura lor actele de procedura pot fi judiciare daca se indeplinesc in fata instantei ( interogatoriu,depozitia martorului,pronuntarea hotararii etc.) si extrajudiciare daca se indeplinesc in cadrul procesual,dar nu in fata instantei de judecata ( expertiza,actele de executare,cu exceptia procedurilor executionale judiciare etc.).Actele de procedura trebuie sa intruneasca trei conditii generale: a) sa imbrace forma scrisa.Aceasta conditie este necesara pentru a se putea dovedi existenta actului de procedura si pentru a se putea verifica respectarea cerintelor prevazute de lege.Se refera la actele procedura scrise si nu la cele orale: b) sa relateze in chiar continutul lor faptul ca au fost respectate cerintele impuse de lege.Aceasta conditie constituie o aplicare a regulilor potrivit careia actul de procedura este forma de procedura adusa la indeplinire.Cuprinsul actului de procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci.In cazul actului de procedura orale,verificarea respectarii prescriptiilor legale se face cu alutorul actelor de procedura scrise,intocmite pentru consemnarea catelor orale; c) sa fie redactate in limba romana ( actele scrise ). Aceasta conditie se desprinde din principiul constitutional conform caruia procedura judiciara se desfasoara in limba romana.Sanctiuni generale ce intervin pentru nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la catul de procedura: 1) nulitatea actului de procedura; 2) nulitatea de a completa sau de a reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor legii; 3) obligatia de a despagubi partea vatamata prin incalcarea formelor procedurale; 4) sanctiuni precuniare; 5) sanctiuni disciplinare. Sanctiuni specifice: 1) socotirea ca neavenit a apelului sau dupa caz a recursului declarat de intervenientul accesoriu,daca partea in favoarea careia s-a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs; 2) neluarea in considerare a schimbarii domiciliului uneia dintre parti in cursul judecatii,daca acesta nu a incunostiintat instanta si partea adversa; 3) neluarea in considerare a inscrisului depus in copie certificata,daca partea care l-a depus nu are in sedinta originalul,ori nu l-a lasat in pastrarea grefei; 4) neluarea in considerare a adaugirilor,stersaturilor sau schimbarilor din cuprinsul hotararii,care nu sunt semnate de judecator; 5) neluarea in considerare a adaugirilor,stersaturilor sau schimbarilor din cuprinsul marturiei,daca nu au fost incuvintate de judecator,de grefier si de martor; 6) netinerea cont de adaugirile,stersaturile sau schimbarile aduse raspunsurilor la interogatoriu,daca nu sunt semnate de presedintele completului de judecata,de grafier,de partea care a propus interogatoriu si de partea care a raspuns la interogatoriu.
80	act de sesizare Act prin care este sesizat organul de urmarire penala sau se dispune trimiterea in judecata a inculpatului. Cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc fara o sesizare speciala, aceasta trebuie facuta in scris si semnata, iar actul de sesizare trebuie sa cuprinda in mod corespunzator datele prevazute de plangere. Actul de sesizare a instantei il constituie rechizitoriul sau plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazurile prevazute de lege.
81	act fictiv Act simulat incheiat cu scopul de a crea o aparenta inselatoare,partile stabilind concomitent,printr-un alt act,secret ( numit contraanscris ) ca acordul fictiv n-are nici o valoare juridica consemnata in aceasta n-a intervenit in realitate intre parti.
82	act incepator de executare Act procedural prin care se declanseaza procedura executarii silite.Prezinta acest caracter cererea de executare silita care,pentru faza executarii silita,are aceeasi natura juridica precum a cereri de chemare in judecata pentru prima faza a procesuli civil ( judecata ).Astfel asa cum cererea de chemare in judecata declanseaza judecata,tot asa si cererea de executare pune in miscare executarea silita,facand deci parte din aceasta faza a procesului civil,fiind actul care incepe procedura executionala. Deasemenea art.16 din Decretul nr.167/1958, desi in primul alineat nu enumera si cererea de executare printre cauzele de intrerupere a prescriptiei ,ci numai actul incepator,in alineatul doi se refera nu doar la cererea de chemare in judecata,ci si la cerereade executare.In mod uzual insa ,se apreciaza ca primul act de executare difera infunctie de forma concreta de executare silita.Astfel: a) la executarea silita directa,primul act de executare l-ar constitui somatia,intrucat es este singurul ce precede deposedarea debitorului; b) in cazul urmariri silite mobiliare,actul incepator de executare l-ar reprezenta procesul verbal de sechestru; c) in cazul popririi,ar avea caraterul de prim act de executare,ordonanta de poprire; d) in cazul urmaririi veniturilor unui bun imobil,act incepator de executare ar fi procesul verbal de sechestru; e) la urmarirea silita imobiliara,ar avea caracterul de act incepator de executare comandamentul. Nu constituie prim act de executare silita: cererea de incuviintare a executari silite,somatia facuta in cadrul urmariri silite mobiliare,cererea de infiintare a unui sechestru asigurator,precum si incheierea de incuviintare a acestei masuri.
83	act juridic a) operatiune juridica ( negotium juris ); b) inscris constatator al operatiuni juridice ( instrumentum ). a) Ca operatiune juridica actul juridic este manifestarea de vointa a uneia sau mai multor persoane fizice sau persoane juridice savarsita cu scopul determinat de a da nastere,a modifica,a transmite sau stinge drepturi si obligatii.Intentia partii sau partilor de a produce efecte de drept este elementul esential care diferentiaza actul juridic de celelalte fapte juridice,evenimente care au loc independent de vointa subiectului de drept,sau manifestarile de vointa savarsite in alt scop decat acela de a da nastere la raporturi de drept.. b) ca inscris constatator a operatiei juridice actul juridic serveste in general ca mijloc de proba a drepturilor si obligatiilor la care aceasta da nastere.Din punct de vedere al numarului manifestarulor de vointa care concura la formarea sa actul juridic poate fi unilateral si bilateral sau contract.Actul juridic unilateral este recunoscut ca izvor de obligatii in mod exceptional in cazuri anume prevazute de lege.Actul juridic unilateral este manifestarea de vointa a uneisingure parti.Dispozitiile legi privind contractele,cu exceptia celor referitoare la acordul de vointa necesar pentru incheierea lor,se aplica prin asemanarea si actului juridic unilateral.Astfel: a) promisiunea publica de a rasplati o anumita prestatie,obligata de cel care a facut-o din momentul in care promisiunea a fost fost adusa la cunostinta publicului,chiar daca prestatia a fost indeplinita fara a se cunoaste promisiunea.Acest act juridic unilateral pote fi modificat sau revocat in cadrul termenului stabilit pentru executarea prestatiei in afara de cazul in care promitentul a renuntat la dreptul de modificare sau revocare.Modificarea sau revocarea vor fi aduse la cunostinta publicului in acelasi mod in care s-a facut pomisiunea si nu va produce efecte juridice inainte de publicare.Daca prestatia a fost executata separat de mai multe persoane recompensa se acorda celui care a executat-o mai intai.In cazul in care prestatia a fost indeplinita de mai multe persoane impreuna,recompensa se imparte intre ei,in raport cu contributia fiecaruia,iar daca aceasta nu se poate stabili se imparte in mod egal; b) concursul public are ca finalitate obtinerea pe baza invitatiei lansata de cel care l-a deschis,a ofertei cea mai avantajoasa ce urmeaza a fi facuta de un numar nedeterminat de persoane in vederea incheierii unui anumit contract.
84	act juridic abstract Inscris formal care consta in existenta unei creante,valabila independent de cauza obligatiei corelative.
85	act juridic aparent A se vedea,act aparent,simulatie.
86	act juridic ascuns A se vedea,act secret,simulatie.
87	act juridic civil Manifestare de vointa a uneia sau mai multe persoane fizice sau juridice,savarsita in scopul de a crea,modifica sau stinge raporturi juridice civile.Prin caracterul sau volitionar actele juridice civile se deosebeste de celelate fapte juridice.Cand opera este a unei singure vointe actul juridic civil este unilateral;cand este opera a doua sau mai multe vointe actul juridic civil este bilateral sau multilateral.Cele mai multe acte juridice sunt bilaterale si se numesc conventii sau contracte.Actele juridice civile unilaterale produc efecte juridice numai in mod exceptional,in cazurile anume prevazute de lege.Actele juridice civile care dau nastere intre partile unor drepturi pentru viitor sunt constitutive,cele care transmit sau transmuta intre partile reale sunt translative;iar cele care definitiveaza intre parti ( cu efect retroactiv ) drepturi care existau anterior incheierii lor declarative.Pentru a fi valabil orice act juridic civil trebuie sa aibe urmatoarele elemente structurale: a) consimtamantul persoanei care incheie actul juridic civil; b) capacitatea de a-l incheia; c) un obiect determinat si licit. Actul juridic civil produce efecte intre partile care l-au icheiat si in masura prevazuta de lege,si fata de succesorii universali,cu titlu universal sau cu titlu particular si fata de creditorii chirografari ai partilor.Actul juridic civil incheiat cu incalcarea prevederilor legale este sanctiont cu nulitatea.
88	act juridic de ultima vointa Act juridic continand dispozitiile date de catre o persoana pentru timpul cand nu va mai fi in viata si care,de catre,de regula,isi produc efectelenumai dupa decesul dispunatorului.
89	act juridic intre vii Act jiridic care isi produce efectele in timpul vietii autorului sau a partilor care l-au incheiat.
90	act juridic ostensibil A se vedea;act aparent;act juridic de ultima vointa.
91	act juridic pentru cauza de moarte A se vedea;act juridic de ultima vointa.
92	act juridic secret A se vedea;act secret;act fictiv;simulatie.
93	act juridic simulat A se vedea;act aparent;act fictiv;simulatie.
94	act juridic unilateral Act juridic civil constand in manifestarea de vointa a unei singure persoane.Legea reunoaste in mod exceptional,calitatea de izvoare,de obligalitati ( si drepturi corelative ) urmatoarele acte juridice unilaterale: a) testamentul; b) declaratia de acceptare a succesiunii sau de renuntare la succesiune; c)confirmarea unui act juridic lovit de nulitate relativa; d) gestiunea de afaceri; e) renuntarea la un drept ( de uzufruct,de servitute,de creanta ) sau la o garantie (remiterea de solidaritate,etc. ); f) revocarea mandatului de catre mandant si renuntarea mandatarului la mandat; g) rezilierea unilaterala de catre locatar a contractului de inchiriere a unei locuinte etc.Se considera uneori ca izvorand dintr-un act juridic unilateral si alte obligatii ( cum sunt: obligatia ofertantului de a mentine oferta un anumit timp,stabilit expres sau tacit: obligatia celui ce a facut o promisiune piblica de recompensa;obligatia promitentului fata de tertul beneficiar intr-o stipulatie pentru altul;obligatia incorporata in titlu la purtator etc.).
95	act normativ Act prin care se stabilesc dispozitii generale obligatorii.
96	act public A se vedea;act aparent;act fictiv;simulatie.
97	act recognitiv Inscris preconstituit,confectionat spre a recunoaste existenta inscrisului originar,pierdut avand drept scop inlocuirea acelui inscris.
98	act secret Act juridic exprimand adevaratele raporturi juridice statornicite intre parti,care sunt insa ascunse altora prin incheierea concomitenta a unui act diferit,simulat.
99	act sub semnatura privata A se vedea;inscris sub semnatura privata.
100	act unilateral Act ce consta intr-o manifestare de vointa a unei singure persoane.
101	acta Cuvant latin ce desemneaza o colectie de documente privitoare la o anumita persoana, institutie.
102	acte de cruzime Reglementate in cap. V, t. III, art. 75, Cod penal, acte savarsite de infractor in timpul consumarii faptei si care provoaca victimei suferinte fizice sau psihice si chinuri prelungite, ceea ce dau faptuitorului o ferocitate deosebita.
103	acte de stare civila Inscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria, ori decesul unei persoane prevazute in Legea nr.119 din 16 octombrie 1996, publicata in M.Of. nr. 282 din 11 noiembrie 1996.
104	acte notariale Denumire generica data diferitelor categorii de activitati desfasurate de catre notarii publici in scopul de a inlesni subiectelor de drept constatarea raporturilor juridice,asigurandu-le astfel ocrotirea intereselor si exercitiul drepturilor civile.Notarii publici indeplinesc urmatoarele acte notariale: a) Redactarea ,la cerere partilor,a oricaror inscrisuri,in vederea autentificarii sau legalizarii de semnatura; b) Autentificrea inscrisurilor; c) Legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri,a specimenelor de semnatura,precum si a sigiliilor; d) Darea de data certa inscrisurilor ce li se prezinta in acest scop; e) Certificarea in cazurile prevazute de lege,a unor fapte constate personal de notarul public; f) Legalizarea de copii pe inscrisuri; g) Efectuarea si legalizarea traducerilor; h) Primirea in depozit de inscrisuri si documente; i) Intocmirea actelor de protest al cambiilor cecurilor si biletelor la ordin; k) Procedura succesorala notariala; l) Eliberarea de duplicate de pe inscrisurile notariale. Actele notariale pot fi indeplinite,in principiude orice notar public,afara de cazul in care legea prevede ca un asemenea act trebuie intocmit de un anumit notar public.Activitatea notariala mai desfasoara si misiunile diplomatice si oficiale consulare ale Romaniei,potrivit conventiilor internationale la care tara noastra este parte,a legii romaqne si a uzantelor internationale.De asemenea o astfel de activitate mai desfasoara si bordul navelor si aeronavelor sub pavilionul romanesc care se afla stationate,precum si secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri de notari publici.
105	acte premergatoare Sunt prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, art. 224, Cod de procedura penala, partea speciala. Legea precizeaza ca, in vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare. Ele (denumite si investigatii prealabile) sunt acte procedurale cu natura si functionalitate specifica si situate in afara procesului penal. Scopul lor este de a completa informatiile pe care le au organele de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni si de a preintampina inceperea urmaririi penale in mod nejustificat.
106	acte preparatorii Acte prin care se pregateste realizarea, executarea hotararii de a savarsi o infractiune. Legea penala romana nu pedepseste actele preparatorii decat in mod exceptional, in cazul unor infractiuni grave cand sunt asimilate cu tentativa si sanctionate ca atare. Alteori, actele preparatorii sunt incriminate ca infractiuni de sine statatoare. Ele nu sunt posibile decat la infractiuni intentionate.
107	actele de diversiune Aceasta infractiune face parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului, asezate in t. I, art. 163, Cod penal, partea speciala si consta in distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, in intregime sau in parte, prin explozii, incendii sau in orice alt mod, a uzinelor, instalatiilor industriale, masinilor, cailor de comunicatie, mijloacelor de transport, mijloacelor de comunicatie, constructiilor, produselor industriale sau agricole, ori a altor bunuri, daca fapta este de natura sa aduca in orice mod atingere sigurantei statului.
108	actio ad mobile est mobilis,actio ad immobile est immobilis Locutiune latina care semnifica faptul ca este mobiliara actiunea relativa la un mobil si este imobiliara actiunea relativa la un imobil.
109	actio civilis Actiune civila.
110	actio de in rem verso Locutiune latina prin care se desemneaza dreptul la actiune izvorat din imbogatirea fara justa cauza.
111	actio in personam Actiune impotriva unei persoane.
112	actio in rem Actiune privind un lucru.
113	actionar Persoana ( fizica sau juridica ) care poseda actiuni la o societate in comandita pe actiuni.Actionarii au urmatoarele drepturi: 1) dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor,direct sau prin reprezentare; 2) dreptulde vot la adunarea generala a actionarilor. Acest drept se exercita proportional cu numarul actiunilor posedate.Prin contractul de societate sau prin statutul societatii se poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune.Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au efectuat varsamintele ajunse la scadenta; 3) dreptul de informare cu privire la desfasurarea activitatii societatii.Pentru asigurarea exercitarii acestui drept,administratorii societatii sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor registrele si sa elibereze la cerere,pe cletuiala acestora ,ectrase de pe ele.In virtutea dreptului de informare,actionarii au dreptul sa cerceteze bilantul,precum si rapoartele administratorilor si cenzorilo,depuse la sediul societatii in vederea adunarii generale,putand obtine pe cheltuiala lor,copii ale acestor doumente; 4) dreptul la dividende,ca principal drept patrimonial.Dividendele se platesc actionarilor in proportie cu cota de participare la capitalul social.Cuantumul dividendului se stabileste de catre adunarea generala a actionarilor; 5) dreptul asupra parti cuvenite prin lichidarea societatii.Partea ce se cuvinefiecarei actiuni din repartizarea activului societatii se stabileste de lichidatori prin bilantul final de lichidare a societatii.Actionarii au ca principala obligatie efectuarea platii varsamintelor datorate.Situatia actiunilor trebuie sa fie publicata odata cu bilantul anual si in mod deosebit,sa se arate daca actiunile au fost integral platite,precum si numarul actiunilor pentru care s-a cerut ,fara rezultat efectuarea varsamintelor..In cazul actiunilor nominative,in situatia neachitarii la scadenta a varsamintelor datorate din valoarea actiunilor subscrise,societatea trebuie ca mai inainte sa-i someze pe actionari sa-si plateasca obligatiile.Somatia are caracter obiectiv,se publica de doua ori la interval de 15 zile in Monitorul Oficial al Romaniei si intr-un ziar raspandit.Daca nici dupa aceasta somatie,actionarii nu efectueaza varsamintele,consiliul de administratie va putea decide,fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante fie anularea actiunilor nominative in cauza.Urmarirea actionarilor se face potrivit regulilor dreptului comun in materie de executare silita.In cazul anularii actiunilor,decizia consiliului de administratie se va pulica in Monitorul Oficial,cu specificarea numarului de ordine a actiunilor anulate.In locul actiunilor anulate,societatea va emite noi actiuni purtand acelasi numar,care vor fi vandute.Sumele obtinute din vanzarea acestor actiuni vor fi filosite pentru acoperirea cheltuielilor de publicatie si vanzare,a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate.Eventualul rest va fi predat actionarilor ale caror actiuni nu sunt indestulatoare pentru acoperirea sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc,in absenta unor cumparatori,societatea comerciala are posibiliatea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si actionarilor.Daca nici prin utilizarea acestor proceduri,nu s-au putut obtine sumele datorate societatii,societatea trebuie sa procedeze de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre capitalul social.In cazul societatii in comandita pe actiuni,asociatii comanditati,care sunt administratori nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea senzorilor,chiar daca poseda actiuni ale societatii.
114	actionar semnificativ Orice persoana care nemijlocit si singura ori prin intermediul sau impreuna si in legatura cu alte persoane,detine sau este proprietar de actiuni care,cumulat ar reprezenta fie cel putin 5% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului.
115	actiones qua morte aut tempore pereunt iudicio semel incusae solvae permanent Locutiune latina ce exprima regula ca actiunile care se sting prin decesul titularului lor sau printr-un termen sunt conservate prin cererea de chemare in judecata.
116	actioni non natae non praescribitur Locutiune latina ce exprima regula ca nu exista prescriptie inainte de a se fi nascut dreptul la actiune.
117	actiune Titlu reprezentativ al contributiei intr-o societate de capital ( pe actiuni ori in comandita pe actiuni ),constituind o fractiune a capitalului social,care confera pofera posesorului calitatea de actionar.Prezinta urmatoarele caractere: 1) actiunile sunt fractiuni ale capitalului social,cu o anumita valoare nominala.Pentru a evita o fractiune excesiva si dificultati in legatura cu constituirea si functionarea societatii,legea a instituit unplafon minim privind valoarea nominala a actiunii care este de 1.000 lei.Limita fixata de lege fiind minima,societatea poate emite actiuni cu o valoare nomonala mai mare.Prin fixarea valorii nominale a actiunii se determina valoarea aportului ce trebuie efectuat pentru fiecare actiune subscrisa.Actiunea are si o valoare patrimonial sau o valoare de schimb,varialbila putan fi mai mare sau mai mica dacat valoarea nominala in functie de eficienta activitatii prestate. 2) actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social.Toate actiunile trebuie sa incorporeze aceeasi valoare.Avand o valoare egala,actiunile confera posesorilor drepturi egale.Valoarea egala a actiunilor asigura conditiile necesare pentru luarea hatararilor in adunarea generala a actionarilor.Conditia valorii egalea actiunilor nu este incalcata prin emiterea de titluri multiple. 3) actiunile sunt indivizibile.Acest caracter al ectiunilor este menitsa asigure buna functionarea societatii.Divizarea actiunilor ar avea drept rezultat factionarea excesiva a capitalului social implicit,cresterea numarului actionarilor ceea ce ar ingreuna functionarea societatii.In cazul in care actiunea devine proprietatea mai multor persoane legea cere coproprietarilor sa isi desemneza un reprezentant dintre ei care va exercita drepturile si obligalitatile aferente actiunii. 4) actiunile sunt titluri negociabile.Actiunile emise de societate sunt titluri care incorporeaza anumite valori patrimoniale..Aceste valori se pot transmitealtor persoane in conditiile legii.Datorita faptului ca nu au toate caractere titulatorii de credit,seconsidera ca ele nu sunt titulatori de credite perfecte,ci titluri sociale denumite corporative socitare sau de participatiune.Actiunile emise de societate pot fi de doua feluri: a) actiuni nominative:caracteristica unei actiuni nomonative este aceea ca identifica titularul actiuni,in titlu se mentioneaza numele,prenumele si domiciliul actionarului sau,dupa caz denumirea si sediul acestuia.Aceleasi elemente de identificare sunt inscrise in registrul de actiuni al societatii.Drepturile aferente actiuni apartin si pot fi exercitate numai de catre titularul actiuni,actionar. b) actiunea la purtator:in cazul actiunii la purtatorelementele de identificare a titularului actiunii se mantioneaza in titlu..In consecinta titylar al actiunii este posesorul ei.Drepturile aferente actiuni apartin si pot fi executate de persoana care poseda titlul.Stabilirea felul;ui actiunilor care vor fi emise de societate se vor face prin contractul de societate si statutul societatii.Actiunile neplatite in intregime sunt insa intotdeauna nomonative..Actiunea cuprinde:denumirea su durata societatii,data contractului de societate,numarul din registrulcomertului sub care se afla inmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial in care sa facut publicarea capiatlului social,numarul actiunilor si numarul de ordine,valoarea nominala a actiunilor si varsamitelor efectuate,avantajele acordate fondatorilor.In cazul actiunilor nominative trebuie mentionat numele,prenumele si domiciliul actionarului.Actiunea trebuie sa poarte semnatura a doi administratori,cand sunt mai multi sau a unicului administrator.Actiunile se emit in urmatoarele conditii:actiunile pot fi emise numai dupa inmatriculareasocietatii in registrul comertului;actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala..Numai cu respectarea acestei conditii se va asigura formarea capitalului social si deci vor fi ocrotiti creditorii sociali:emiterea de actiuni noi,pentru majoritatea capitalului social,este interzisa pana nu vor fi complet achitate cele din emisiunea precedenta.Aceasta conditie este destinata pentru ocrotirea creditului general.Actiunile se transmit in mod diferit dupa cum sunt actiuni nominative sau actiuni la purtator. a) transmiterea actiunilor nominative:dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite printr-o declaratie facuta in registrul de actiuni al societatii emitente,semnata de cedent si de cesionar sau mandatarii lor prin mentiunea facuta pe titlu..Daca actiunea nominativa este transmisa mai multor persoane,cesoinarii trebuie sa desemneze un reprezentan unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune,in caz contrar societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea in registrul de actiuni.In cazul in care actiunile care fac obiectul transmisiunii nu au fost complet liberate. b) transmiterea actiuni la purtator:dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transmite prin simpla traditiune a acestora. c) vanzarea publica a actiunilor decatre actionari:actionarii pot sa instraineze actiunile lor si pe cale unei vanzari publice..In cazulin care se ofera spre vanzare actiunile lor pe cale de publicitate,actionarii treuie sa intocmeasca un prospect.Prospectul trabuie sa cuprinda elementele stabilite de lege pentru contractul de societate precum si urmatoarele mentiuni:contul de profit si pierderi al societatii rezultand din ultimul bilant,dividendele acordate,obligatiunile emise si garantiile date.Acceptarea ofertei de vanzare se face pe unul din exemplarele prospectului vizat de judecatorul delegat si va cuprinde:numele,prenumle si domiciliul cumparatorului sau dupa caz denumirea si sediul acestuia;numarul in litere al actiunilor cumparate;data si declaratia inscrisa ca aluat cunostin si accepta prospectul.Aceste mentiuni trebuie insotite de semnat6ura cumparatorului.In cazul actiunilor prin oferta publica de catre persoanele juridice,trebuie respectata cerinta autorizarii vanzarii de catre Comisia Nationala pentru Titluri de Valoare,precumsi conditiaefecuarii vanzarii prin intermediul agentilor de negocieri.Societatea nu poate dobandii propriile sale actiuni,nici acorda avansuri sau imprumuturi asupra lor,decat cu aprobarea adunarii generale a actionarilor.Hotararea tebuie luata cu votul actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul social.Asociatii pot stipula dreptul actionarilorde a dobandi cu preferinta actiunile actionarilor cedent.
118	actiune aflata pe piata Actiune emisa si vanduta de o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni,pentru care emitentul plateste dividende.
119	actiune cambiala Mijloc juridic prin care posesorul unei cambii isi realizeaza dreptul sau de creanta din aceasta urmarind in cazul in plataeste refuzata de debitorul principal de regres..Actiunea cambiala este: a) directa si serveste creditorul cambial la urmarirea trasului si a avalistilor in cazul in care debitorul principal a acceptat cambia,dar refuza plata;exercitarea ei nu este supusa unor formalitati deosebite,urmarirea datornicului pe cale judiciara putand fi facuta oricand,pana la implinirea termenului de prescriptie. b) indirecta sau de regres si serveste creditorului cambil la urmarirea debitorilor de regres,in caz de refuz de acceptare al strasului neurmat de o interventie pentru acceptare si plata;exercitarea acestei actiuni este posibila atat laimplinirea scadentei cat si la anumite conditii mai inainte de scadentain ambele ipoteze fiind insa supusa unor formalitati deosebite.
120	actiune civila Ansamblul mijloacelor procesuale prin care se poate realiza protectia judiciaraa drepturilor si intereselor civile,ocrotite de lege.Actiunea civila este in stransa legatura cu productia judiciara a drepturilor subiective civile,precum si a unor interese pentru a caror realizar calea justitiei este obligatorie.Actiunea civila cuprinde toate mijloacele procesuale pe care legea le pune la dispozitie pentru protejarea drepturilor si intereselor civile.Actiunea civila este uniforma,cuprinde aceleasi mijloace procesuale,indiferent de dreptul ce se valorifica,dar cand se exercita,actiunea este influentata de dreptul subiectiv sau de interesul protejat prin lege,dobandind din natura judiciara si caracterul acestuia.In momentul in care se apeleaza la actiune,aceasta se individualizeza,devenind proces.Actiunea civila prezinta trei elemente specifice,si anume:partile,obiectul si cauza. a) Partile sunt persoane fizie,sau juridice interesate in protectia unui drept subiectiv sau interes susceptibil de protectie juridica.Cu exceptia pocedurii necontegioase,in care nu se urmareste stabilirea unui drept potrivite fata de o alta persoana,procesul civil mai presupune existenta unei persoane,care este chemata injudecat,intrucat se pretinede ca ar fi incalcat sau conestat dreptul afirmat,ori fata de care se doreste relizarea unui interes ocrotit de lege.Denumirea generica a acestor persoane este aceea de parti,dar in cadrul fazelor si etapelor procesului civil,ele poarta denumiri diferite;reclamant si parat,in cadrul judecarii in prima instanta,apelant si intimat in apel,recurent si intimat in recurs,contestator si intimat in in contestatia in anulare,revizuient si intimat in revizuire,creditor si debitor in faza executarii silite.Pentru a fi parte in proces trebuie indeplinite urmatoarele 3 conditii:calitatea procesuala,capacitateaprocesuala si existenta unui interes. 1) Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care ar fi titular al dreptului afirmat,precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raport juridic dedus judecatii ( calitatea procesuala succesiva ).In cazul situatiilor juridice pentru a caror relizare calea justitiei este obligatorie,calitatea procesuala activa apartine celui ce se poate preleva de acest interes,iar calitatea procesuala pasiva apartine celui fata de care se poate realiza interesul respectiv.Reclamantul fiind cel care porneste actiunea,trebuie sa justifice atât calitatea procesualã activã,cât si cea pasivã prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia sa.Dupa ce a fost sesizata,instanta trebuie sa verifice atat calitatea procesuala activa,cat si calitatea procesuala pasiva,fie inainte de inceperea dezbaterilor,daca acest lucru este posibil,fie in cadrul dezbaterilor asupra fondului.Drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise in cursul procesului,ceea ce echivaleaza cu o transmisiune a calitatii procesuale,activa sau pasiva.Transmisiunea poate fi legala ( succesiunea in cazul persoanelor fizice;reorganizarea persoanei juridice care este parte in proces prin comasare,absorbtie sau fuziune-ori divizare ) sau conventionala ( cesiune de creanta:vanzarea sau donarea bunului,litigios ).Din punct de vedere al intinderi transmisiunii calitati procesuale aceasta poate fi:universala ( fuziunea,absorbtia ),cu titlu universal ( divizarea totala sau partiala) si cu titlu particular (transmisiunea conventionala ) .Lipsa calitati procesuale este o exceptie de fond,absoluta si peremptorie.Daca instanta constata lipsa calitati procesuale,va respinge cererea ca fiind introdusa deo persoana fara calitate sau ea fiind introdusa impotriva unor persoane fara calitate.Daca intr-o cerere reala se indica lipsa calitatii procesuale active,iar instanta dupa ce a unit exceptia cu fondul constata careclamantul nu este titularul dreptului real,cererea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate,iar nu ca nefondata.Dreptul românesc,cu o singura exceptie ( daca cel aratat ca titlu recunoaste pârâtului si reclamantul consimte,el va lua locul paratului care va fi scos din judecata ),nu cunoaste institutia inlocuirii pesoanei chemate in judecata si care nu are calitatea procesuala pasiva cu persoana care ar avea aceasta calitate.Calitatea procesuala nu treuie confundata cu interesul.Aparent ,orice persoana care are un interes personal sa actioneze are si calitate procesuala activa si invars,absenta calitatii procesule este insotita de o lipsa de interes.Exista insa numeroase situatii in care dreptul la actiune nu poate fi exericitat de unele persoane,desi acestea ar justifica un interes personal si /ori direct.Legea limiteaza numarul titularul dreptului la actiune nerecunoscand calitatea procesuala anumitor persoane ( de ex.numai sotii pot cere desfacerea casatoriei prin divort,tagada paternitatii poate fi facuta numai de catre sotul mamei,mostenitorii pot insa continua actiunea pornita de acesta;dreptul la actiune pentru stabilirea filiatiei fata de mama,apartine numai copilului,cererile in nulitate pot fi intentate de un numar mai mic sau mai mare de persoane in functie de natura lor). Legea atribuie calitatea procesuala unor persoane sau organe care nu ar justifica un interes personal.In cazul actiuni oblice ,interesul nu îi este personal cerui care exercitã actiunea ci debitorului acesteia.Procurorului îieste recunoscut dreptul de a introduce orice cerere,cu exceptia celor strict personale,în cazul în care considerã cã acesta este necesar pentru apãrarea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie,precum si in alte cazuri prevãzute de lege.Legea recunoaste calitatea procesualã activã si autoritãtii tutelare în unele situati ce privesc minorii sau incapabili încare interesul este personal,dar apartine minorului sau incapabilului dupã cazul 2)capacitatea procesualã reprezintã aplicarea în plan procesual a capacitãti civile astfel:2.1) capacitatea procesualã de cunostintã constã în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.În cazul persoanelor fizice,capacitatea de folosintã începede la nasterea lor si se terminã cu moartea lor.Nimeni nu pote fi lipsit total d aceastã calitate ,însã în cazurile si în conditiile expres prevãzute de lege capacitatea procesualã de folosintã poate fi limitatã.Capacitatea procesualã de folosintã a persoanelor juridice se dobândeste de la data înregistrãrii,iar pentru persoanele juridice care nu sunt supuse înregistrãrii sau înmatriculãrii,la data actului de dispozitie,la data recunoasterii actului de dispozitie,la data autorizãrii,ori la data îndeplinirii oricãrei alte cerinte prevãzute de lege,dupã caz.Continutul capacitãti de folosintã a persoanelor juridice este dominat de principiul specialitãtii capacitãtii de folosintã,în sensul cã persoana juridicã nu poate avea decãt acele drepturi si nu-si poate asuma decãt acele obligatii care coresãpund scopului ei.Încetarea capacitãti procesuale de folosintã a persoanei juridice are loc la data încetãrii persoanei juridice însãsi,prin comasare divizare totalã sau dizolvare urmatã de lichidare.2.2) capacitatea procesualã de exercitiu constã în aptitudinea unei persoane de a-si valorifica singurã drepturile procedurale si de a-si indeplini singurã obligatiile procedurale,deci de a sta în judecatã.În cazul persoanelor fizice,capacitatea de exercitiu deplinã se dobândeste la împlinirea vârstei de 18 ani.Minora de 16 sau 15 ani,prin cãsãtorie dobândeste capacitate deplinã de exercitiu.Încetarea capacitãti de exercitiu depline are loc definitiv sau temporar dupã caz ,prin moarte,prin punere sub interdictie judecãtoreacã,ori în situatia anulãri cãsãtoriei inainte ca femeia sã fi împlinit 18 ani.În cazurile si în conditiile prevãzute de lege,o persoanã pote fi lipsitã total de capacitatea de exercitiu,ori sã aibe o capacitate de exercitiu restânsã. Astfel reprezentarea intervine în cadrul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu ( minorii sub 14 ani si cei pusi sub interdictie judecãtoreascã ).Acestia nu stau personal în proces,ci prin reprezentanti lor legali ( pãrinti,tutore sau curator ).Când cel lipsit de capacitate de exercitiu nu are reprezentant legal si exista urgentã în solutionarea cauzei,lacererea pãrti interesate instanta va numi un curator special,care sã-l reprezinte pe incapabil pânã la numirea reprezentantului legal.Se va numi un curator si atunci cânr existã contrarietate de interese între reprezentant si curator.Acestia vor fi citati si vor sta personal în proces,dar asistati dupã caz de pãrinti sau tutore,care vor semna alãturi de minor cererile adresate instantei,iar în acest scop pãrinti sau tutorele vor trebui citati.Dacã minotul împlineste în timpul procesului vârsta de 14 ani reprezentarea se trasformã în asistare,astfel încât minorul va fi citat personal.În litigiile ce izvorãsc în contractul de muncã se citeazã numai minorul personalº si tot el efectueazã personal actele de procedurã,autorizarea intervine în cazul în care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau ocrotitorul legal care asistã pe minorul cu capacitatea de exercutiu restrânsã efectueazã cate pocedurale de dispozitie.Pentru aceste acte este necesarã autorizarea specialã a organului competent.În cazul persoanelor juridice capacitatea de exercitiu se dobândeste în temeiul legii,de la data înfiintãri lorsi se sfârseste odatã cu încetarea personalitãti juridice.Persoana juridicã îsi exercitã drepturile si îsi îndeplineste obligatiile prin organele sale,actele fãcute de aceste organe în limitele puteri lor ce le-au fost conferite,fiind actele persoanei juridice însãsi.Actele de procedurã fãcute de o persoanã fãrã capacitatea de folosintã sunt nule.Actele de procedurã îndeplinite de cel care nu are exercitul drepturilor procedurale sunt anulabile.Instanta însã va putea acorda un termen pentru îndeplinirea lipsurilor,iar actele vor putea fi ratificate,total sau partial,de reprezentantul sau ocrotitorul legal.Exceptia lipsei de exercitiu va putea fi invocatã în orice stare a picinii,cgiar si de cãtre adversar,care are interesul sã se pronunte o hotãrâre valabilã.. 3) interesul este folosul practic urmãrit de cel ce a pus în miscare actiunea civilã ,respectiv oricare din formele procedurale ce intrã în continutul acesteia.Interesul poate fi material sau moral.Interesul trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte:sã fie legitim ,juidic.Aceastã cerintã vizeazã mai putin exercitiul dreptului la actiune si mai mult priveste temeinicia sau netemeinicia pretentiei formulate,deoarece pentru a afla dacã un interes este sau nu în conflict cu legea,este necesar sã se dezbatã fondul pretentiei.Se impune prin aceastã cerintã ,faptul cã interesul trebuie sã fie în legãturã cu pretentia formulatã,deci cu dreptul subiectiv civil afirmat,ori cu situatia judiciarã legalã pentru a cãrei realizare calea justitiei este obligatorie.Exceptia lipsei de interes este o exceptie de fond,absolutã si premtorie.Dacã interesul nu este nãscut si actual cererea va fi respinsã ca lipsitã de interes fãrã a mai fi cercetatã în fond.Obiectul actiunii civile,îl constituie protectia unui drept subiectiv sau a unui interes pentru a cãrui realizare calea justitiei este obligatorie.O actiune civilã se concretizeazã înraport de forma concretã de manifestatre a acesteia.Astfel obiectul cererii de chemare în judecatã constã în pretentia concretã a reclamantului;exceptiile procesuale au ca obiect invocarea încãlcãri unor forme procedurale sau a unor lipsuri ale dreptului la actiune;cãile de atac au ca obiect desfiintarea hotãrârii judecãtoresti ce se atacã.Obiectul executãrii silite constã fie în obligarea debitorului de a preda bunul determinat prevãzut în titlu executoriu,fie în bunurile debitorului care pot fi valorificate pentru îndestularea creantei creditorului.Privitor la obiectul fiecãrui mijloc procedural care alcãtuieste actiunea civilã acesta trebuie sã fie licit.Cauza actiuni civile o constituie scopul spre care se îndreaptã vointa celui ce reclamã sau se apãrã,scop explicat prin împrejurãrile si prin motivele speciale care au determinat partea sã actioneze.Mijloacele procedurale care intrã în continutul actiunii civile au si ele o cauzã specificã.Astfel,cauza cererii de chemare în judecatã este fundamentul pretentiei formulate,deci cauza raportului juridic dedus judecãrii prin invocarea exceptiilor procesuale se urmãreste fie întârzierea fie împiedicarea judecãrii fondului.Cauza actiunii civile trebuie sã existe ,deci trebuie ca persoana care se adreseazã justitiei sã urmãreascã un anumit scop.Ea trebuie sã fie realã ,adicã exercitarea actiunii sã fie determinatã de scopul urmãrit prin hotãrârea judecãtoreascã.Dacã relitatea este disimulatã,atunci cauza este falsã .Conditia potrivit cãreia actiunea trebuie sã fie licitã si moralã vizeazã cauza dreptului,dar dacã aceasta este ilicitã sau imoralã,se apreciazã cã aceeasi calificare va dobândi si cauza actiuni.
121	actiune civila in procesul penal Mijlocul de drept procesual prin care se urmãreste repararea pagubei cauzatã prin sãvârsirea unei infractiuni.Actiunea civilã în procesul penal are ca obiect tragerea la rãspundere civilã a inculpatului precum si a pãrti civilmente responsabile în vederea obligãrii lor la repararea justã si integralã a pagubei cauzate prin infractiune.Repararea pagubei se poate obtine prin restituirea lucrurilor,prin restabilirea situatiei anterioare sãvârsirii infractiunii,prin desfiintarea totalã sau partialã a unui înscris sau printr-o despãgubire bãneascã ce reprezintã valoarea pagubei cauzate: atât a apierderii suferite cât si a afolosului de care partea civilã a fost lipsitã.Regimul juridic al actiunii civile rezultã prin sãvârsirea unei infractiuni ,fatã de actiounea civilã în rãspunderea delictualã rezultatã prin sãvârsirea unie fapte ilicite civile,prezintã urmãtoarele particularitãti : a) punerea în miscare se face ,în fata organelor judiciare penale,prin constituire de parte civilã a peroanei vãtãmate împotriva învinuitului sau inculpatului si a persoanei responsabile civilmente ; b) când persoana vãtãmatã este o persoanã lipsitã de capacitatea de exercitiu sau de capacitatea restrânsã poate fi pornitã si exercitatã din oficiu;c ) fiind supusã dispozitiilor ale rãspunderii civile,extraprocesual,pãrtile pot sã tranzactioneze asupra drepturilor si obligatiilor lor,fie înainte de pornirea procesului,fie în cursul acestuia,cu conditia însã de a nu urmãri realizarea unui scop ilicit.În caz de naîndeplinire a obligatiilor pe care debitorul si le-a asumat,prin actul de tranzactie,partea vãtãmatã nu se mai poate reîntoarce la procesulpenal chiar dacã acesta se mai aflã încã în curs de desfãsurare,întrucât actiunea civilã a fost stinsã prin împãcarea pãrtilor.Fatã de actiunea penalã,actiunea civilã în procesul penal are caracter subsidiar ,în sensulcã urmeazãa fi solutionatã numai dupã ce a fost solutionatã înprealabil,aceastã actiune:caracteristica aceasta fiind exprimatã în formula "penalul tine în loc civilul".Cu exceptia cazurilor mentionate,persoana vãtãmatã are dreptul de a alege,pentru valorificarea pretentiilor civile decurgãnd dintr-o infractiune ,calea procesualã penalãp sau civilã.
122	actiune confesorie Actiune ce serveste la apararea unor drepturi reale (uzufruct, uz, abitatie).
123	actiune de stare civilã Actiune civilã prin care se urmãreste stabilirea sau modificarea unuia sau a mai multora dintre elementele stãri civilea unei persoane.Dupã scopul concret urmãrit actiunea de stre civilã se divide în: 1).Actiune în reclamatie de stat,prin care o persoanã cere sã i se stabilescã sau sã i se modifice starea civilã,actiunea în stabilirea paternitãtii din afara cãsãtoriei; 2).Actiunea în constatare de stat prin care o persoanã cere ca strea civilã a alteia sã fie modificatã.
124	actiune directa Actiunea civila pe care in unele cazuri expres prevazute de lege,este indreptatit sa o promoveze creditorul pretinzand executarea creantei sale direct de la debitorul debitorului sau,desi reclamantul nu este parte in contractul incheiat de propriul lui debitor cu paratul.Au dreptul sa intenteze o atare actiune de ex. muncitorii angajati de antreprenor spre a executa o lucrare pe care el s-a obligat prin contractul de antrepriza.Actiunea directa constituie o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului,ea confera creditorului o situatie juridica privilegiata,asemanatoare celei pe care o are tertul beneficiar a unei stipulatii pentru altul in sensul ca dreptul la actiune se naste in puterea lagii,direct in persoana creditorului ,fara a fi trecut in prealabil prin patrimoniul debitorului sau astfel incat titularul actiunii directe nu va intra in concurs cu ceilalti creditorii fie chiar si privilegiati ai debitorului sau.Imprejurarea face ca actiunea directa sa se deosebeasca de actiunea oblica prin efectul careia se sporeste patrimoniul debitorului in folosul tuturor creditorilor sai.
125	actiune in anulare Actiune prin care se solicita instantei desfiintarea cu efect retroactiv a unui act juridic.
126	actiune in constatare Actiune prin care se solicita instantei confirmarea existentei sau inexistentei unui drept.
127	actiune in regres Actiune prin care o persoana obligata la o plata impreuna cu alte persoane cere unora dintre ele pentru care a platit sa-i restituie plata facuta in numele lor, fie subrogandu-se creditorului, fie intemeindu-se pe unele raporturi juridice directe (gestiune de afaceri, imbogatire fara justa cauza).
128	actiune oblica Actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau ,subrogandu-se lui,drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza.Actiunea oblicase intemeiaza pe dreptul de gaj general al creditorului,constituie un mijloc preventiv de aparare al lui impotriva neglijentei si are drept scop conservarea patrimoniului acesteia din urma.Domeniul de aplicare al actiuni oblice cuprinde numai drepturile si actiunile ce privesc buburile neurmaribile ale acesteia;de asemenea creditorul nu este indreptatit sase substituie debitorului in administrarea patrimoniului acestuia,caci o astfel de imixtitudine a creditorului ar rapi debitorului libertatea de actiune,punandu-l intr-o situatie asemanatoare cu aceea a incapabilului. Pentr execitarea actiunii oblice se cer indeplinite urmatoarele conditii: a) debitorul sa fie neglijat sau sau refuxat a-si exercita el insusi dreptul in care se subroga debitorul; b) sa existe un pericol de insolvabilitate a debitorului prin pierderea dreptului neexercitat de el; c) creanta debitorului sa fie certa si lichida,nu se cere ca ea sa fie exigibila si cu atat mai putin ca sa existe un titlu executoriu deoarece actiunea oblica constituie num,ai un mijloc de evitare a diminuarii gajului general si nu un mijloc de executare silita. Exercitarea actiuni oblice nu impune ca debitorul sa fi fost in intarziere de asi valorifica dreptul neglijat si nici ca creanta sa fie anterioara dreptului pe care creditorul intentioneaza sa-l valorifice in numele debitorului.Creditorul promoveaza aceasta actiune impotriva tertului caruia ii este opozabil dreptul debitorului:nu estenecesar ca acesta din urma sa fie introdus in proces,dar introducerea sa in cauza este totusi utila pentru a-i face hotararea judecatoreasca opozabila si pentru al ipiedica sa tranzactioneza fraudulos cu paratul.Tertul parat are dreptul sa opuna creditorului reclamant toate exceptiile pe care le-ar fi putut opune debitorului.Actiunea oblica nu atrage si indisponibilitatea drepturilor debitorului ,acesta poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii actele sale fiind opozabile creditorului chiar atunci cand au fost exercitate numai de catre unul din ei,caci orice valoare ce se adauga patrimoniului debitorului sporeste gajul general al tuturor creditorilor.
129	actiune petitorie Actiune reala destinata sa ocroteasca drepturile reale imobiliare.
130	actiunea in justitie Este mijlocul legal in temeiul caruia se poate aduce inaintea justitiei conflictul de drept nascut din incalcarea unei norme. Prin ea se solicita instantei judecatoresti constatarea sau realizarea unui drept si este conditia necesara ca o instanta sa exercite atributiile sale jurisdictionale. Ea este concretizata in cererea de chemare in judecata (in materie civila), in plangerea prealabila adresata de persoana vatamata direct instantei de judecata, in conditiile prevazute de lege (in materie penala).
131	actiunea pauliana Prin care creditorul poate cere anu8larea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitor.Vizand existenta acestor acte actiunea pauliana este indreptata atat ipotriva debitorului cat si a tertului care a beneficiat de pe urma lor : fundamentul lor juriridic fata de debitor rezida pe de o parte in dreptul de gaj general al creditorului asupra patrimoniului acestuia,iar pe de alta parte in sensul ca prin actele sale frauduloase debitorul comite un delict civil impotriva creditorului ale carui consecinte negative este obligat a le repara;in cel priveste pe tertul beneficiar,daca acesta a fost complice la frauda,deci de rea credinta,fata de el,actiunea pauliana se fundamenteaza pe principiul raspunderii civile delictuale,iar daca a fost debuna credinta in masura in care a tras foloasele de pe urma actului ce a prejudiciat pe creditor este tinut sa suporte consecintele desfiintarii acelui act,pe baza principiului ca nimeni nu se poate imbogatii pe nedrept in defavoarea altuia.Pentru promovarea actiunii pauliane sunt necesare urmatoarele conditii: a) sa existe o frauda din partea debitorului; b) sa se fi cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului care sa constea in micsorarea gajului general de natura sa determine insolvabilitatea totala sau partiala a debitorului; c) actul atacat sa nu constituie exercitiul unui drept strict personal al debitorului; d) creanta creditorului sa fie anterioara actului atacat,caci daca este posterioara acel act nu poate fi prejudiciabil si nici fraudulos pentru creditor; e) creanta sa fie certa ,lichida si exigibila; f) in cazul actelor cu titlu oneros tertul sa fi participat in complicitate cu debitorul la frauda .In principiu orice act incheiat de catre debitor in prezenta acestor conditii poate fi atacat prin actiunea pauliana ;actele cu titlu gratuit sunt atacabilechiar daca tertul achizitor a fost de buna credinta.Pe cale de exceptie,unele acte care intrunesc conditiile necesare pentru promovarea actiuni pauliene nu poate fi atacat pe aceasta cale.Astfel de acte sunt:plata unei datorii,contractarea unei noi obligatii,obligatiile legale,partajul.Actiunea pauliana este o actiune persoanla,revocatorie,efectul ei revocator este relativ limitat la raportul dintre creditor si tert.Fata de tertul dobanditor actiunea pauliana,are ca efect revocarea actului ,dar numai in masura in care aceasta este necesara pentru indestularea creditorului ;tertul poate opri acesta actriune si pastreze bunul platind pe creditor.Actul revocat ramane valabil in raporturile dintre debitori si terti;ca urmare valoarea lucrurilor care excede plata creditorului apartine nu debitorului,ci tertului dobanditor.Cand tertul a dobandit cu titlu oneros ,el are actiune in regres impotriva debitorului pentru intreaga valoare de care a fost lipsit prin actiunea creditorului urmaritor.Revocarea profita numai creditorului care a cerut-o si creditorilor care au intervenit in instanta;acestia vor putea urmari pe cale silita bunul chiar in mainile tertului,ca si cum el n-ar fi iesit din patrimoniul debitorului.Fata de creditorii care n-au intervenit la actiune,actul atacat ramane valabil,iar bunul instrainat ramane in patrimoniul dobanditorului neputand fi urmarit de ei.
132	actiunea penala Asezata in sectiunea I, cap. II, t. I, art. 9, Codul de procedura penala, partea generala, mijloc prevazut de lege prin intermediul caruia se realizeaza in justitie, tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni si pedepsirea acestora. Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege (ordonanta procurorului de punere in miscare a actiunii penale, rechizitoriul de trimitere in judecata, daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi) si constituie mijlocul de sesizare a instantei, care, odata investita, este obligata sa judece. Actiunea penala se poate exercita in tot cursul procesului penal.
133	actiuni impotriva ordinii constitutionale Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului, asezate in titlul I, art. 166 Cod penal, partea speciala si consta in initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea de actiuni care pot pune in pericol sub orice forma ordinea constitutionala, caracterul national, suveran, independent, unitar si indivizibil al statului roman.
134	actiuni la purtator Actiuni emise de societatile comerciale de capitaluri fara ca pe ele sa fie mentionat numele titularului.Drepturile incorporate in asemenea actiuni apartin celui care le poseda,transmintandu-se de la un posesor la altul prin simpla traditie materiala a titlului.
135	actiuni nominative Actiuni emise de societatile comerciale de capitaluri,la care numele titularului este mentionat atat pe titlu cat si in registrul societatii.Ele se caracterizeaza prin aceea ca : a) numai titularii pot exercita drepturile pe care le incorporeaza ; b) pot fi cesionate,dar pentru ca cesiunea sa fie opzabila tertilor,trebuie sa fie mentionata in registrul societatii,formalitate obligatorie si pentru ipoteza constituirii actiunilor in gaj.Se utilizeaza,de regula,numai atunci cand exista interes sa se cunoasca cine detine capitalul social.
136	actiuni preferentiale cumulative Actiuni ale caror dividende emise la plata se acumuleaza pana cand situatia economica a emitentului ingaduie plata lor.
137	actiuni preferentiale revocabile Actiuni emise cu clauza prin care se stipuleaza ca emitentulare dreptul de a cere detinatorilor depunerea actiunilor la sediul depozitarului,in vederea rascumpararii lor la un pret prestabilit.
138	actiuni privilegiate Actiuni create prin actul constitutiv al societatii pe actiuni si care asigura posesorilor lor avantaje mai mari decat actiunile obisnuite si anume:fie dau dreptul la dividende speciale,fie comporta posibilitatea prelevarii dividendelor mai inainte de orice alta repartizare,fie dau dreptul la dividende desi posesorul nu are calitatea de asociat.
139	actiunile dusmanoase contra statului Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului, asezate in t. I, art. 158, Cod penal, partea speciala si consta in faptele de tradare si faptele de tradare prin ajutarea inamicului, savarsite de un cetatean strain sau de o persoana fara cetatenie, care nu domiciliaza pe teritoriul statului roman.
140	activ patrimonial Totalitatea drepturilor cu continut economic susceptibile de evaluare baneasca si implicit a bunurilor la la care se refera,aflate in patrimoniul unei persoane.
141	activ succesoral Ansamblul drepturilor patrimoniale si bunurilor ramase in patrimoniul unei persoane la data decesului acesteia,care urmeaza a forma obiectul impartelii succesorale.
142	active intangibile Active ce nu au o structura corporala:de ex:clientela,vadul comercial,marci inregistrate,drept de autor,patente,contracte de exclusivitate.
143	activitatea legii penale Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10, Cod penal, partea generala, principiu de aplicare a legii penale active, potrivit caruia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat se afla in vigoare. Deci legea penala, de regula, nu este nici retroactiva nici ultraactiva, adica ea nu poate dispune asupra situatiilor juridice reglementate anterior aparitiei sau posterior iesirii sale din vigoare. Legea intra in vigoare in momentul publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in cuprinsul legii nu se prevede o data ulterioara (legile mai importante intra in vigoare la o data ulterioara publicarii lor). Iesirea din vigoare a legii penale se face prin mai multe modalitati: abrogare, modificare, ajungerea la termen a legilor temporare sau exceptionale etc. Scoaterea din vigoare are loc prin abrogare.
144	actor sequitur forum rei Regula potrivit careia fiecare instanta este competenta,din punct de vedere teritorial sa judece actiunile indreptate impotriva partilor care domiciliaza in raza lor de activitate.Potrivit regulei "actor sequitur forum rei" reclamantul trebuie sa introduca actiunea sa,daca legea nu dispune,altfel la instanta in raza careia domiciliaza paratul..Justificarea regulei a.s.f.r. se bazeaza pe faptul ca orice parat este considerat ca nu datoreaza nimic reclamantului:daca totusi este angajat un proces impotriva sa,el trebuie sa fie protejat:in consecinta ,pentru protectia sa el trebuie sa fie chemat in judecata la instanta domiciliului sau.
145	actore non probante,reus absolvitu Locutiune latina ce instituie regula ca daca reclamantul nu probeaza paratul este absolvit.
146	actori incumbit probatio Adagiu latin prin care se exprima ideea potrivit careia indatorirea prezentarii dovezilor pentru orice pretentie formulata in justitie,ca si pentru orice sustinere care nu este o simpla negare a pretentiei celeilalte parti ci constituie o propunere proprie,revine de la inceput autorului acesteia,adica reclamantului.Ca urmare a aplicarii acestei reguli in cursul desfasurarii unui proces,sarcina probei revie pe rand fiecareia dintre partile reclamantului care,prin actiune,cere recunoasterea unui drept contestat,si apoi paratului care ridica anumite exceptii tinzand la paralizarea actiunii sau care cheama in garantie un tert;paratului care a formulat cererea reconventionala si apoi reclamantului nevoit la randul sau sa se apere.
147	actualitatea dreptului Conditie necesara pentru exercitarea actiunii civile si care poate fi redusa in starea in care se afla dreptula carui proteguire se urmareste.Legea nu impune cerinta existentei unui drept subiectiv in scopul promovarii exercitarii actiunii civile,ci doar afirmarea lui:valorificarea pretentiilor invocate de reclamant implica insa actualitatea dreptului subiectiv afirmat.Nu intrunescaceasta conditie actiunile afectate de modalitati:termen si conditie suspensiva.Daca actiunea este promovata pentru un drept afectat de modalitati,aceasta poate fi paralizata pentru exceptia de prematuritate invocata de parat.Actualitatea dreptului reprezinta o conditie necesara numai pentru exercitarea actiunilor in realizare.Legea consacra urmatoarele exceptii de la regula actualitatii dreptului: 1) in materie de locatiune imobiliara,actiunea pentru predarea bunului poate fi promovata si inainte de implinirea termenului prevazut in contract: 2) in materia obligatiilor de intretinere sau a alotor prestatii periodice,ipoteza in care actiunea poate fi promovata si exercitata chiar inainte de implinirea termenului:instanta va pronunta insa condamnarea debitorului pe data implinirii termenului: 3) in materia obligatiilor civile instanta de judecata are facultatea de a incuviinta executarea lor inainte de implinirea termenului:o asemenea masura se va dispune doar daca instanta apreciaza ca implinirea termenului este de natura sa conduca la pagubirea creditorului.In toate cazurile mentionate se creaza un avantal pentru creditor,intrucat el obtine anticipat o hotarare pe care o poate valorifica,prin executare silita,la implinirea termenului,daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile sale.Drepturile subiective supuse unui termen sau conditii termenul promovarii si exercitarii actiunii in constatare.Asa numitele "drepturi eventuale" pot justifica si o cerere pentru luarea de masuri asiguratorii ori conservatorii.
148	actus intrerpretandus est potius ut valeat quam ut pereat Locutiune latina ce semnifica regula ca actul trebuie interpretat in intelesul in care el poate produce un efect iar nu in sensul neproducerii vreunui efect.
149	acuza A incrimina, a invinui sub aspect penal.
150	acuzare Un concept folosit de legislatia procesuala a unor state, inclusiv in Codul procesual penal roman anterior, pentru a desemna invinuirea adusa unei persoane de a fi savarsit fapte penale grave (crime). In teoria dreptului se utilizeaza termenul probe in acuzare prin care se face dovada vinovatiei invinuitului sau inculpatului, in opozitie cu probe in aparare care dovedesc nevinovatia acestuia.
151	acuzat Este persoana invinuita de savarsirea unor fapte penale de o anumita gravitate numite crime. Notiunea corespunde celei de invinuit sau inculpat din legislatia procesual penala romana.
152	acuzator Este persoana care acuza. In procesul penal, dovedirea vinovatiei revine acuzarii, adica procurorului, respectiv partii vatamate, in situatia in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a acesteia adresata direct instantei de judecata. Procurorul nu are numai sarcina de a dovedi invinuirea, ci este obligat sa administreze probe si in favoarea inculpatului.
153	ad libitum Expresie latina: "dupa voie".
154	ad litem In vederea procesului.
155	ad nutum Locutiune latina ce exprima puterea discretionara de a revoca in orice moment fara vreo justificare.
156	ad probationem Locutiune latina utilizata in legatura cu o conditie de forma a unui act juridic,in vederea exprimari faptului ca acesta este cerut de lege pentru dovada actului respectiv,iar nu pentru validarea lui.
157	ad solemnitatem Locutiune latina utilizata pentru a exprima faptul ca o conditie esentiala sau un element constitutiv alunui act juridic este cerut de lege pentru insasi validarea actului respectiv.
158	ad totum Pentru intreg,pentru tot.
159	ad validitatem Expresie latina ce indica conditia ceruta pentru validitatea unui act juridic si nu pentru dovada acestuia.
160	ad valorem Locutiune latina avand sensul de "calcul dupa valoare".
161	adagii juridice procesuale Formulari generale care exprima axiomatic anumite reguli de drept.Adagii juridice procesuale rezuma idei particulare deduse din experienta si traditie.Cea mai mare parte a a.j.p. provine din dreptul roman : in dreptul procesual civil,unele a.j.p. au dobandit forta obligatorie,fiinr inserate in cuprinsul diferitelor taxe de lege,iar altele se impun prin acuratetea rationamentului logic pa care il contin.Ca reguli generale de drept a.j.p. devine inaplivabile in cazurile de excxeptie.
162	adera A deveni parte la un tratat.
163	aderent Parte in contractul de factoring care cedeaza pentru o periada de timp dreptul asupra tuturor creantelor sale comerciale cu termen scurt rezultate din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii catre un comerciant specializat in factoring.
164	adeverinta Inscris prin care se adevereste un drept sau un fapt.
165	adeziune Contract ale carui clauze sunt stabilite de catre une din partile cealalta parte neavand decat posibilitatea de a adera la contract,acceptandu-le ca atare,sau de a nu-l incheia.
166	adjudecar A vedea adjudecarea.
167	adjudecare 1. Notiune specifica care desemneaza atribuirea,in conditiile unor cerinte expres indicate si pe baza indeplinirii unor formalitati prestabilite,inclusiv prin hotararea judecatoreasca,a proprietatilor asupra unui bun vandut prin licitatie publica persoanei fizice sau juridice care a oferit cel mai mare pret. 2. Decizie prin care organizatorii unei licitatii accepta oferta cea mai avantajoasa din punct de vederea al pretului de plata anume prevazute in caietul de sarcini sau in documente similare ce stau la baza licitatiei.
168	adjunctiune Forma a accesiunii mobiliare ce consta in unirea a doua lucruri mobile care desi formeaza un singur tot ,raman totusi distincte unul de altul ,pentru a putea fi despartite si utilizate conform destinatiei fiecarauia,dupa despartire dreptul de proprietate asupra noului bun revine proprietarului lucrului principal,cu obligatia de a plati proprietarului lucrului secundar pretul acelui lucru.In acest caz,se considera ca principal acela dintre lucrurile reunite pentru uzul,ornamentul sau completarea caruia a servit incorporarea celuilalt lucru.Daca insa lucrul utilizat in acest scop are valoare superioara valorii lucrului considerat ca principal,si daca incorporarea s-a facut fara cunostinta proprietarului lucrului mai pretios,acest din urma proprietar isi poate revendica lucrul sau ,cerand despartirea lucrurilor reunite si despartirea lui.Atunci cand nu se poate stabili ca lucrurile reunite a servit pentru uzul,ornamentul sau completarea celuilalt ,este considerat ca principal acela dintre ele care are o valoare mai mare,iar daca ambele au aceiasi valoare a carui volum este mai mare.
169	administra A conduce, a gospodari o intreprindere, o institutie.
170	administrarea bunurilor comune ale sotilor A se vedea bunuri comune ale sotilor.
171	administrarea falimentului ( inainte de intrarea in vigoare si aplicarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii si lighidarii judiciare ),activitate care incepe dupa pronuntarea hotararii judecatoresti declarative de faliment si care avea drept scop constatarea,conservarea si intregirea activului patrimonial al falitului,stabilirea pasivului si a masei credale si gasirea unei solutii amiabile de natura sa dea satisfactie interesului creditorilor in mod proportional cu creanta fiecaruia dintre ei.Administrarea falimentului se infaptuia cu concursul judecatorului sindic ,a masei credale si a instantei judecatoresti.
172	administrarea probelor Etapa procesuala e presupune examinarea a trei aspecte: 1) propunerea probelor ,se face in faza initiala a procesului .De regula propunerea probelor trebuie facuta prin cererea de chemare in judecata si prin intampinare ori cel mai tarziu la prima zi de infatisare.Reclamantul trebuie sa arate in cererea de chemare in judecata dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere si daca reformuleaza cererea reconventionala ,va arata dovezile pe care usi intemeiaza pretentiile.Reclamantul la prima zi de infatisare ,pote cere instantei sai acorde un termen pentru intregirea sau modificarea cererii ,precum si pentru a pune noi dovezi;de asemenea ,reclamantul poate cere un termen pentrua depune intampinarea la cererea reconventionala a paratului si a propune dovezile in aparare.Paratul la cerere intregita sau modificata de catre reclamant ,poate face o noua intampinare ,in care sa indice dovezile cu care se apara fata de noile pretantii ale reclamantului.Daca paratul nu a depus intampinare,la prima zi de ifatisare presedintele ii va pune in vedere sa arate exceptiile dovezile si toate mijloacele sale de aparare,despre care se va face vorbire inincheierea de sedinta.Sanctiunea nerespectarii acestor reguli consta in decaderea partilor din dreptul de a propune probele cu care tind sa-si dovedeasca pretentiile si apararile lor.De la aceasta sanctiune exista trei exceptii,in care partea poate totusi sa ceara probe:cand nevoia dovezii ar reiesii din dezbaterii si partea nu o poate prevedea;cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii;cand dovada nu a fost ceruta in teren din pricina nestintei si lipsei de pregatire a partii.Partile au obligatia sa propuna probele in acelasi timp. Daca o parte a renuntat la o dovada pe care a propus-o ,partea adversa poate sa si-o insuseasca.Instanta poate ordona dovezile pe care le va gasii de cuviinta ,chiar daca partile se impotrivesc. 2) incuvintarea probelor de catre instanta dupa ce imprealabil au fost puse in discutie contradictorie a partilor.Ulterior discutarii probelor ,instanta va da incheierea de admitere sau de respingere a probelor respective,care trebuie sa fie motivata.Incheierea prin care incuvinteaza dovezile va arata faptele ce vor trebui dovedite,precum si mijloacele de dovada ce vor trabui incuvintate .Cand o parte s-a opus la oproba de cealalta parte ,incheierea va arata si temeiurile pentru care proba a fost incuviintata sau respinsa,pentru ca aceasta incheiere,formand un corp comun cu hotararea ce se va pronunta pe fond ,este supusa controlului judiciar.Daca instanta a incuviintat o proba ,ea nu mai poate reveni asupra ei ,decat motivat si numai daca proba a devenit neconcludenta sau inutila.In situatia in care sa incuviintat o dovada ce necesita cheltuieli sub sanctiunea decaderii,partea este obligata sa depuna in termen de 5 zile suma fixata de instanta .Depunerea sumei se va putea face si dupa implinirea termenului,daca prin aceasta nu se amana judecata.Daca proba a fost ordonata de instanta din oficiu,suma se avanseaza de partea in folosul careia se administreaza. 3) administrarea propriu- zisa a probelor
173	administratie Totalitatea organelor administrative ale unui stat. Sectia unei institutii insarcinata cu administrarea acesteia.
174	administrativ Care apartine sau emana de la un organ al administratiei de stat.
175	administrator Persoana care administreaza un bun sau un patrimoniu.
176	administrator al societatii comerciale Persoana fizica sau juridica investita cu aducerea la indeplinere a vointei sociale a unei societati comerciale.Administrarea societati comerciale trebuie sa aibe capacitatea de exercitiu deplina ,sa prezinte onorabilitate,sa aibe,de regula cetatenie romana ( atunci cand legea sau actele constitutive oimpun ),in celelalte cazuri putand fi administratori ai soc. comerciale si investitori straini,sa aibe calitatea de asociat ,cand legea sau actele constitutive impun aceasta ( S.N.C. si S.C.S. );o persoana nu poate functiona in mai mult de trei continente ( in cazurile S.A. si S.C.A. )interdictie ce nu se aplica insa cand a.s.c.este proprietarul a cel putin o patrime din totalul actiunilor sau este administrator a unei societati ce detine o atare proportie.Administratorii soc. com. sunt desemnati la constituirea societatii,sau ulterior de catre adunarea generala.In societatile de persoane,asociati au posibilitatea sa stabileasca durata mandatului administratorilor,solutie ce se aplica si in cazul S.R.L. In societatile de capitaluri primii administratori numiti prin actul constitutiv,pot indeplini aceasta functie pe durata stabilita de asociati fara sa poata depasi patru ani,in cazul in care nu s-a stabilit durata mandatului,legea o prezuma a fi de doi ani.La expirarea duratei mandatului a.s.c. pot fi realesi daca prin actele constitutive nu s-a prevazut altfel.Deasemenea a.s.c. este supusa publicitatii prin registrul comertului,unde se depun si semnaturile a.s.c.imputerniciti.Activitatea a.s.c.este remunerata.Raporturile dintre a.s.c. si societatea comerciala sunt reglementate de regulile aplicabile mandatului.A.s.c. are urmatoarle obligatii:de a indeplini formalitatile de piblicitate necesare constituiri societati:de a depune semnaturile la registrul comertului ,pentru in cazul incare a fost desemnat reprezentant al societatii:de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii comerciale:de a face toate operatiunile ceruta pentru indeplinirea obiectului societati;de a urmari efectuarea de catre efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate ;de a tine corect registrele cerute der lege;de a intocmi bilantul societati si contul de benefii si pierderi,precum si de a repartiza legal beneficiile si plata dividendelor,de a lua parte la toate adunarile societatii,la consiile de administratie si organelor de conducere ale acestora;de a aduce la indeplinire obligatiile prevazute in actele constitutive sau in lege.A.s.c. paote face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obictului societatii,in afara de restrictiile aratate in contractul ce societate,fiin abilitat sa reprezinte societatea in raporturile juridice ale acesteia.Functia de administrator al soc.com. inceteaza prin revocarea administratorului soc. com. prin renuntarea sau demisia acestuia;a se vedea si consiliu de administratie;comitet de directie;contract de mandat.
177	administrator-sechestru Persoana ( juridica si fizica ) careia organul de executareii incredinteaza spre pastrare si conservare,pe durata produceri executarii silite imobiliare,imboldul supus urmaririi. Instituirea administrator-sechestru este prima masura pe care trebuie sa o ia organul de executare ,inainte de a trece la intocmirea formelor de executare a imobilelor urmarite;ea poate privi numai imobilele pentru care s-au luat inscriptii ipotecare in cadrul masurilor asiguratorii care au fost mentionate si in cuprinsul instiintarii de plata.Instituirea administrator-sechestru se consemneaza intr-un proces verbal semnat de organul de executare ,respectiv persoana fizica numita in aceasta calitate:executorul judecatoresc preda imobilul urmarit,administratorul-sechestru facand mentiune in procesul verbal despre starea sa in momentul predarii.In esenta administratorul-sechestru are rolul sa pastreza imobilul urmarit pe durata de executare silita.Pe durata numirii acestuia,debitorul pierde dreptul de a-si administra bunulsupus urmaririi si de a percepe fructele lui.Adiministrator-sechestru are un mandatar legal careia ii revin urmatoarele sarcini:sa asigure pastrarea in bune conditii a imobilului,sens in care ii revine indatorirea sa ia toate masurile necesare pentru conservarea lui; sa adune chiriile si alte venituri ale imobilului,tertii debitorii ( locatarii ) fiind instiintati despre numirea administrator-sechestru pentru a face plata valabila in mainile acestuia;din sumele incasata a.s. va plati cheltuielile curente intretinerii imobilului,precum si impozitele,restul sumelor vor fi consemnate la C.E.C.,in vederea distribuirii pretului.A tributiile ca si mandatul a.s. inceteaza la data efectuarii ultimului act de executare care se apreciaza prin referire la forma in care s-a facut valorificarea imobilului urmarit.La expirarea mandatului a.s. trebuie sa dea socoteala cu privire la veniturile incasate si la cheltuielile facute;socotelile respective vor fi facute in cadrul operatiunii de distribuire a pretului.Instituirea a.s.produce urmatoarele efecte:procesul verbal de instituire ,a.s. produce efectul de indisponibilizare a imobilului urmarit;acest act precedural constituie totodata si un sechestru definitiv prin efectul caruia indisponobilizarea se converteste dintr-o masura asiguratorie intr-omasura definitiva,cu efecte pe toata durata procedurii executarii silite.O copie a procesului verbal de instituire a administrator sechestru trebuie comunicata judecatoriei pentru a fi notata inregistrele de publicitate;formalitatea este necesara pentru ca actul de instituire sa dobandeasca opozabilitatea si fata de terti.Prin efectul instituirii administrator sechestru se produce si intreruperea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.
178	admisibilitatea probelor Ansamblul conditiilor in prezenta carora judecatoul poate incuviinta administrarea dovezilor solicitate de catre participanti la proces.Admisibilitatea probelor este conditionata de indeplinirea urmatoarelor cerinte cunulative: a) proba sa nu fie interzisa de lege:la inscrisurile autentice nu pot fi combatute constatarile personale ale agentului instrumentator decat prin inscrierea in fals: este inadmisibia proba prin care s-ar combate o prezumtie legala absoluta: in situatia in care legea nu ingaduie actiunea in justitie pentru valorificarea unui drept ,proba devine inutila; b) proba sa fie verosimila:obiectul probatiunii nu trebuie sa tinda la dovedirea unor fapte imposibile; c) proba sa fie pertinenta: ea trebuie sa aibe legatura cu obiectul procesului,in caz contrar va constitui un mijloc de tergiversare a judecatii; d) proba sa fie concludenta: ea trebuie sa se refere la imprejurarile care daca sunt cunoscute,pot ajuta instanta la rezolvarea pricinii.Cel ce solicicita incuviintarea unei probe este obligat sa arate instantei ce anume doreste sa dovedeasca ca proba respectiva,pentru ca instanta sa poata aprcia seriozitatea si concludenta acestora.
179	admitere in principiu Faza formativa pentru instanta ,a procedeului de partaj,procedurii de revizuire ( cand este insa oligatoriu finalizata printr-o incheiere interlocutorii care constata de exemplu calitatea de coproprietate a partilor ,cota parte care li se cuvine,bunurilor supuse impartelii,datiriile si creantele fata de defunct,confirma regularitatea introducerii cererii de revizuire precum si exeistenta in cazul dat,a cel putin unui motiv dintre acelea ce potrivit legii fac posibila revizuirea ori verifica daca intervenientul justifica un interes,daca exista legatura intre cererea de interventie si cerea principala,etc.Instanta este legata de aceasta incheiere,astfel ca nu mai poate reveni asupra ei si respinge actiunea ,cererea de interventie sau,respectiv cererea de revizuire.Avand caracter interlocutoriu si rezolvand problemele esentiale ale fondului procesului incheierea de admitere in principiu trebuie sub actiunea nulitatii,sa fie semnata de toti judecatorii din complexul de judecata,precum si de grefier;de asemenea ea trebuie sa fie motivata.Pentru valabilitatea acestei incheieri nu este insa necesara sa se intocmeasca o minuta ,formalitate necesara numai la hotararea de admitere in fond a actiunii,respectiv a cererii de revizuire.Perimarea actiuni de partaj atrage si elucidarea incheierii de admitere in principiu.Incheierea de admitere in principiu trebuie data de instanta competenta sa solutioneza pricina: declinarea de competenta are drept consecinta ca instanta investita prin declinare cu judecata cauzei trebuie sa dea o incheiere proprie iar nu sa continuie judecata pe bza incheierii de admitere in principiu data de instanta competenta care sa desesizat.Instanta de fond nu poate include cu ocazia solutionarii actiunii de partaj in masa de bunuri supusa impartelii si alte bunuri decat cele retinute prin incheierea de admitere in principiu chiar daca existenta lor ar fi fost semnalata prin raportul de expertiza intocmit in cauza pentru definitivarea imparteli;in cazul in care paratul a cerut prin actiune separata intregirea masei cu bunurile neindicate de reclamant ,instanta este obligata sa conexeze aceasta cerere cu actiunea reclamantului chiar daca in actiunea respectiva a fost data deja incheierea de admitere in principiu.Instanta va putea completa inchjeierea de admitere in principiu cu o incheiere suplimentara pentru a include in masa de impartit si acele bunuri din posesia reclamantului care au fost omise din incheierea initiala.Dupa admiterea in principiu in general instanta nu mai poate admite si administra noi probe cu privire la probleme rezolvate prin incheierea respectiva ,de natura sa conduca la pronuntarea altei solutii decat cea prefigurata prin incheierea de admitere in principiu,deoarece s-ar nesocoti astfel caracterul inlocuitoriu al acelei incheieri.Imprejurarea de a nu se fi dat o incheiere de admitere in principiu nu constituie motiv de nulitate a hotarari de partaj,daca dispozitivul acesteia comtine toate datele unei asemenea incheieri si precizeaza modalitatea de sistare a starii de indiviziune.Admiterea in principiu este obligatorie in cazul interventiei voluntare cand instanta se pronunta prin incheiere interlocutorie,in uema ascultarii partilor si tertului intervenit si a modificarii daca tertul justifica un interes,daca exista legatura intre cerererea de interventie si cererea principala,sunt intrunite toate celelalte conditii de exercitiu ale formelor procedurale ce alcatuiesc actiunea civila ( caliatea procesuala si capacitatea procesuala ),daca interventia principala este facuta in termen,daca este admisibila.Prin admiterea in principiu,tertul devine parte in proces si va lua procedura in starea in care se afla in acel moment,actele de procedura urmatoare indeplinindu-se si fata de ei.
180	admiterea actiunii Situatie prin care instanta de fond,apreciind asupra continutului raportului juritic litiginos dedus judecatii ii da castig de cauza reclamantului.Situatia admiteri actiunii corespunde nevoii de aparare pe cale judiciara a dreptului subiectiv incalcat sau nerecunoscut si readucerii lui din nou in starea de a asigura titularului sau prerogativele recunoscute.Prin admiterea actiunii,titularul obligatieie este constrans sa dea ,sa faca sau sa nu faca ceva,in raport de pretentiile pe care titularul dreptului le-a dedus in fata instantei de judecata impotriva sa.Admiterea actiuni poate fi : a) totala-adica asa cum a fost formulata si determinata prin obiectul ei,daca reclamantul si-a dovedit pretentiile in intergime; b) in parte,atunci cand reclamantul nu si-a putut dovedii decat partial pretentiile sale. Se poate ajunge la admiterea actiunii si in caile de atac,ordinare sau extraordinare.
181	adoptarea legilor Proces de colaborare a legilor de la faza de initiere pana la punerea lor in aplicatie.Procedura de elaborare a legilor cuprinde urmatoarele etape: 1) Initiativa legislativa:cuprinde posibilitatea de propune proiecte de legi sau propuneri de legi corelate cu obligatia parlamentului de a examina,dezbate si a pronunta asupra acestora.Se deosebeste de posibilitatea generala a aoricarui subiect de drept de a face propuneri parlamentului.Dreptul de initiativa legislativa este acordat anumitor organisme statale sau politica care prin pozitia si competenta lor au posibilitatea cunoasteri realitati economice,sociale,culturale si de dezvoltare ale colectivitati sociale.In general au initiativa legislativa:camerele parlamentare,comisiile parlamentare,deputatii,senatorii,organele de stat cu activitate permanenta,guvernul ,instanta judecatoreasca suprema,organizatii politice sau cetatenesti,cetatenii..In Romania potrivit Constitutiei in vigoare,au dreptul de institutie legislativa,Guvernul,deputatii,senatorii si catatenii( initiativa legislativa a tarilor trebuie sa provina de cel putinb 250000 de cetateni cu drept de vot:cetatenii care isi manifesta dreptul de initiativa trebuie sa proina din cel putin un sfert din judetele tarii,iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei invitatii;nu pot foma obiect al initiativei cetatenesti:problemele fiscale,cele cu caracter international,amnistia si gratierea :initiativa legislativa a Guvernului se exprima prin prezentarea de proiecte de legi,in timp ce deputatii,senatorii si catatenii prezinta propunerii legislative); 2) Examinarea si aprobarea proiectului de lege de catre comisiile parlamentare; 3) Includerea proiectului de lege sau a propunerilor legislative pe ordinea de zi a sedintei camerei parlamentare; 4) Dezbaterea proiectului de lege in plenul camerelor parlamentului.Dezbaterile incep prin expunerea de motive facuta de catre initiatorul proiectului de lege,urmata de raportul comisiei parlamentare competente;dupa aceea proiectul sau initiativa sunt discutiei generale si apoi discutiei pe articole inainte sau cu ocazia dezbaterilor in plen,deputati pot propune amendamente iar dupa ce discuta textele conventiilor internationale,in vederea ratificarii,pot propune rezerve sau declaratii.Cu pivire la amendamente este instituita regula de a se cere intotdeauna avizul comisiei parlamentare sau a raportului acestei comisii,atunci cand parlamentul le dezbate fara a cere avizul comisiei,precum si de a se asculta initiatorul proiectului de lege.Cel care a propus amendamentul poate sa-l retraga cand este supus votului.Daca se aduc mai multe amendamente la acelasi articol de lege,acestea sunt supuse votului in ordinea propunerii lor,iar daca adoptarea unui amendament implica in mod necesar respingerea altuia,acets din urma nu mai este supus la vot; 5) Votarea proiectului de lege are loc in fiecare camera ,dupa discutarea pe articole a proiectului.Dupa votarea in camera sesizata el se trimite celeilate camere..Daca acesta din urma respinge proiectul de lege sau propunerea legislativa,ele se trimit pentru o noua dezbatere,camerei care le-a adoptat.O eventuala noua respingere este definitiva. 6) Medierea si concilierea,este inaintata in acela situatii in care o camera a cotat un proiect de lege cu modificari fata de prima camera.Potrivit Constitutiei in vigoare este instituita numai medierea ( daca una din camere adopta un proiect de lege au o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea aprobata de cealalta camera,presedintii camerei vor initia,prin intermediul unei comisii de paritate procedura de mediere.In cazul in care comisia nu ajunge la un acord sau daca una din camere nu aproba raportul comisiei de mediere,textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului,in sedinta comuna,care vor adopta textul definitv ); 7) Semnarea legilor de catre presedintele camerei ( in cazul in care sedinta a fost condusa de catre un vicepresedinte ,aceasta va semna legea ); 8) Promulgarea legilor de catre seful statului si publicarea legilor,( promulgarea este actul prin care seful statului autentifica textul legii,in sensul de a constata si atesta regularitatea adoptarii sale: consituie o obligatie daca legea a fost adoptata regulamentar ).Ptrivit constitutiei in vigoare seful statului este obligat sa promulge o lege adoptata in cel mult 20 de zile de la primire ( seful statului insa in exercitarea rolului de garant al respectarii Constitutiei si al bunei functionari a autoritatilor publice poate cere o singura data reexaminarea legii.In acest caz promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale prin care i sa confirmat constitutionalitatea ).Publicarea legilor este operatiunea de care este legata intrarea lor in vigoare.De regula legile intra in vigoare la data publicarii lor oficiale.Dar legeea poate sa prevada o data la care intra in vigoare,data ce poate anterioara ori posterioara datei publicarii ( unele legii pot intra in vigoare odata cu adoptarea lor dar numai pentru organul emitent si pentru subiectele de drept care,in mor oficial au luat cunostinta de prevederile legii ).Consitutia in vigoare dispune ca legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei ); 9) Aprobarea legii prin referendum,se impune in cazul proiectelor de legi de revizuire a Constitutiei.Referendumul trebuie organizat in cel mult 30 de zile la data adoptarii de catre cele doua Camere parlamentare a proiectului sau propuneri de revizuire; 10) Adoptarea proiectului de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta.Urgenta priveste numai dezbaterea si votarea legii in camerele Parlamentului.Poate avea loc din propria initiativa sau la cererea Guvernului ; 11) Angajarea raspunderii Guvernului,asupra unui proiect de lege.In cazul in care Guvernul nu este demis printr-o motiune de cenzura,proiectul de lege se considera adoptat.Aceasta procedura se deruleaza numai in sedinta comuna a celor doua camere,adoptarea legilor in sedinte comune caz in care apare ca inutila procedura de mediere.
182	adoptat Persoana fizica cu referire la care s-a indeplinit procedura prevazuta de lege privind realizarea adoptiei. Regula generala este ca numai minorii pot avea calitatea de a. Legea prevede totusii ca poate fi adoptata si persoana majora care in timpul minoritatii a fost crescuta de cel ce voieste sa o adopte.
183	adoptia Act juridic in temeiul caruia se stabilescraporturi de rudenie,pe de o parte intre adoptat si descendentii sai si adoptor,ori adoptat si rudele acestuia,pe de o parte asemanatoare acelora existente intre parti si copii.Prin adoptie copilul care este lipsit de parinti sau de ingrijire este primit in familia adoptatorului,unde urmeaza a fi crescut ca si un copil firesc al adoptatorului.De aceea ,adoptatorul isi asuma.prin incheierea adoptiei raspunderi ce revin parintelui.Codul familiei reglementeaza doua feluri de adoptie: a) cu efecte restranse.Aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele : 1) legaturi de rudenie dintre adoptat si descendentii sai,pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora,pe de o parte se mentin; 2) intre adoptat si descendentii sai ,pe o parte si adoptator,pe de alta parte se stabilesc raporturi de rudenie asemanatoare acelora dintre parinti si copii: b) cu efecte depline.Aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele : 1) legaturi de rudenie intre adoptat si descendentii sai,pe de o parte si parintii firesti si rudele acestora pe de o parte ,inceteaza: cu toate acestea impedimentul la casatorie rezultand din rudenie se mentine: 2) intre adoptat si descendentii sai,pe de o parte ,si adoptator si rudele acestuia pe de alta parte,se stabilesc raporturi de rudenie.Adoptia prezinta urmatoarele caractere generale:se face in interesul adoptatului.Acest principiu este corespunzator principiilor carora statul ocroteste casatoria si familia si apara interesele mamei si copilului.Interesul adoptatului trebuie avut in vedere nu numai la incuvintatrea adoptiei,ci si in timpul in care acesta exista,precum si atunci cand se pune probleme desfacerii ei.Aprecierea interesului adoptatului trebuie sa se faca in cadrul dispozitiilor legale ,iar interesul adoptatului nu inseamna ca adoptorul nu poate avea si el un interes moral in incheierea adoptiei in dorinta de a-si manifesta sentimentele de ocrotire sociala,pentru a veni in ajutorul copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea parinteasca.De asemenea ,intre interesul adoptatului si cel al adoptatorului nu poate exista opozitie ,deoarece intre membri familiei nu exista conflicte de interes.De aceea ,principiul ca adoptia se face numai in interesul adoptatului trebuie inteles in sensul ca scopul principal al adoptiei este acela de a oferii posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotire parinteasca dea fi crescuti si educati in familia adoptatorului.Adoptia este un act solemn.Caracterul solemn al adoptiei rezulta din urmatoarele : a) consimtamantul necesar in vederea adoptiei se poate da numai in forma autentica prevazuta de lege; b) adoptia se incuviinteaza numai de catre instanta judecatoreasca competenta. Adoptia prezinta urmatoarele conditii de fond: consimtamantul la adoptie ( consimtamantul celui care adopta ,consimtamantul sotului celui care adopta,consimtamantul partilor firesti ai celui ce urmeaza a fi adoptat );cel care adopta trebuie sa aibe capacitate deplina de exercitiu :cel care adopta trebuie sa indeplineasca si celelate conditii care sunt cerute pentru a fi tutore;diferenta de varsta intre cel ce adopta si cel ce urmeaza a fi adoptat sa fie de cel putin 18 ani;adoptia sa fie in interesul celui ce urmeaza a fi adoptat.Pentru a se putea incheia adoptia este necesar sa nu existe impedimente la adoptie ;lipsa impedimentului din rudenie;lipsa impedimentului rezultand din calitatea de sot;lipsa impedimentului rezultand dintr-o adoptie anterioara;confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptie ceruta in cazul in care adoptia se incheie intre un cetatean strain sau un cetatean roman cu domiciliul ori resedinta in strainatate si un cetatean roman.De asemenea se cere ancheta sociala efectuata de autoritatile straine competente de la domiciliul adoptatorilor,in care sa se arate opinia acestora cu privire la adoptie.Adoptia trebuie sa indeplineasca unele conditii de forma referitoare la declaratia de adoptie si la procedura adoptiei.La cererea pentru incuvintarea adoptiei trebuie anexate urmatoarele acte : a) acte privind adoptatul ( certificat de nastere,in copie lagalizata;cartificat de nastere si dupa caz de casatorie sau de deces al parintilor firesti ai minorului,,in copie lagalizata;declaratia autentica de consimtamant la adoptie,data de parintele sau parintii firesti tutore sau ocrotiroti legali ori,dupa caz,avizul autoritatilor tutelare ;certificatul medical privind sanatatea minorului,eliberat dupa caz de piloclinica judeteana,municipala sau de sector,confirmarea Comitetului Roman pentru Adoptii ca minorul nu a putut fi incredintat sau adoptat in tara ,in interval de cel putin sase luni de la luarea in evidenta: b) acte privind adoptatorii ( declaratie autentica in care adoptatorii sa precizeze daca adoptia se face cu efectele depline sau cu efectele restranse:certificat de nastere si casatorie,in copie legalizata;certificatele privind antecedentele penale ;certificate privind starea de sanatate;un act eliberat de autoritatile straine competente,din care sa rezulte ca pot sa adopte potrivit legislatiei tarii respective;ancheta sociala efectuata de autoritatile straine competente de la domiciliul adoptatorulor,in care sa se arate opinia acestora cu privire la adoptie.Competenta materiala pentru incuviintarea adoptiei apartine tribunalului.Incuviintarea adoptiei este de competenta tribunalului de la domiciliul adoptatorului.Aceasta intrucat pe de o parte tribunalul trebuie sa stabileasca daca adoptatorul prezinta toate garantiile ca va putea asigura adoptatului o normala dezvoltare fizica si morala iar acest lucru este in masura sa-l faca in cele mai bune conditii autoritatea competenta de la domiciliul adoptatorului si pe de alta parte prin faptul ca adoptatul locuieste la adoptator,care va exercita drepturile si indatoririle parintesti fata de adoptat,sub indrumarea si controlul autoritatilor tutelare de acel domiciliu.De la regula mentionata exista o singura exceptie in sensul ca pentru incuviintarea adoptiei unui copil parasit sau din parinti nerecunoscuti sau care se afla in ingrijirea unei institutii de acrotire este competent tribunalul in a carui circumscriptie se afla sediul acelei institutii.Cererea pentru incuvintarea adoptiei facuta de un strain sau de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate este de competenta tribunalului in raza caruia dimiciliaza cel ce urmeaza a fi adoptat.In cazul in care cel ce urmeaza a fi adoptat este un cetatean roman cu domiciliul sau resedinta in strainatate,cererea adresata institutiei romane este de competenta Tribunalului municipiului Bucuresti.Instanta de judecata are urmatoarele atributii: 1) Verifica indeplinirea conditiilor de forma,precum si lipsa impedimentelor la adoptie.O atentie deosebita trebuie acordata verificarii consimtamantului necesar pentru adoptie.In unele situatii instanta poate lua consimtamantul parintilor pentru adoptie.Verificarea cerintelor legale pentru adoptie se face cu ajutorul actelor depuse de catre parinti si a anchetei sociale privitoare atat la cel ce urmeaza a fi adoptat. 2) In unele situatii facand verificari,instanta judecatoreasca este chemata sa aprecieza asupra unor imprejurari ( daca adoptia se face in interesul adoptatului,daca cel ce vrea sa adopte are rele purtari sau interese potrivnice cu cele ale celui ce urmeaza a fi adoptat si deci nu indeplineste sub aceste aspecte conditiile de a fi tutore,daca exista motive temeinice pentru incuviintarea adoptiei desi diferenta de vbarsta intre adoptator si adoptat este mai mica ce 18 ani ); 3) Dupa ce verifica indep[linirea cerintelor legale pentru adoptie instanta este obligata sa se pronunte prin hotararea motivata de incuvintare sau de respingerea adoptiei.Hotararea de incuviintare trebuie sa arate felul adoptiei care a fost incuviintata;cu efecte restranse sau cu efecte depline.Faptul ca hotararea este motivata de temeinicia solulutiei adoptate si totodata,partile sunt informate asupra mitivelor solutiei.
184	adulterul Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra familiei, asezate in cap. I, t. IX, art. 304, Cod penal, partea speciala si consta in fapta persoanei casatorite de a avea relatii sexuale in afara de casatorie.
185	adunare Intrunirea mai multor persoane in vederea discutarii unor probleme de interes general.
186	adunarea constituanta Organ al puterii legislative in perioada revolutiei franceze din 1789, care a adoptat constitutia, a desfiintat privilegiile feudale, a pus biserica sub controlul statului, a consacrat principiul inviolabilitatii proprietatii si monarhia constitutionala.
187	adunarea generala a asociatilor Organ de deliberare si de decizii al unei societati comerciale:este formata din totalitatea asociatilorsocietatii,exprima vointa sociala,cu rol decizional in cazul problemelor esentiale ale sociatatii.Este reglementata expres de Legea nr.31/1990 in cazul societati pe actiuni sau comandita pe actiuni ( adunarea generala a actionarilor ) si societati cu raspundere limitata.In cazul societatii in nume colectiv si societati in comandita simpla,deciziile privitoare la societate se iau de catre asociatii pe baza principiilor care guverneaza adunarea generala,cu exceptia cazurilor cand aplicarea lor ar contraveni particularitatilor acestor forme de societate comerciala.Adunarea genarala poate fi: a) Adunarea generala ordinara:se intruneste cel putin odata pe an ,in cel mult trei luni de la incheierea exercitiului financiar.Adunarea generala ordinara poate discuta si decizii asupra oricarei probleme inscrise pe ordinea de zi.Adunarea generala ordinara este obligata sa discute,sa aprobe sau sa modifice bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividendul cuvenit asociatilor;sa aleaga pe adiminstratori si cenzori;sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;sa stabilesca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate,pentru exercitiul urmator.In S.A. sau S.C.A.,pentru valabilitatea deliberarii adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitolul social;hotararile se iau de actionari care detin majoritatea absoluta din capitolul social,reprezentat in adunare,daca in contractulo de societate,statut sau lege nu se prevede o majorare mai mare.Daca nu se realizeaza prezenta cerurta sau majoritatea necesara luarii hotararilor,adunarea ce se va intruni,dupa o a doua convocare,poate sa delibereze asupra acelorasi probleme oricare ar partea de capital reprezentanta de actionarii prezenti,iar hotaraile se iau cu majoritatea celor prezenti.In S.R.L. asupra problemelor obisnuite adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.In cazul S.N.C si S.C.S.deciziile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a cpitalului social.Pentru restul problemelor curente de gestiune se impune necesitatea existentei umanitatii de voturi a asociatilor. b) Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare in problemele care impun modificarea actelor constitutive ale societatii ( prelungirea duratei societatii,marimea sau reducerea capitalului social:schimbare obiectului ori a formei societatii,mutarea sediului,fuziunea cu alte societati,dizolvarea anticipata a societatii ).In S.A. si S.C.A.,pentru validitatea deliberarilor adunarii extraordinare,cand contractul de societate nu prevede astfel,este necesara prezenta actionarilor reprezantand 3/4 din capitalul social,iar hotararile se iau cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin un numar din capitalul social.Daca aceste conditii nu sunt indeplinite,la convocarile urmatoare,pentru validitatea deliberarii este necesara prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social,iar hotararile se iau cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social.In S.R.L. pentru hotararile avand ca obiect modificarile contractului de societate sau ale statului este necesar vorul tuturor asociatilor,afara de cazurile cand legea dispune altfel.Solutia unanimitatii asiciatilor se impune si in cazul modificarilor aduse contractului de societate,in cazul S.N.C. si S.C.S. Adunarea generala se convoaca de catre administrator si de catre asociati.Administratori sunt obligati sa convoace adunarea generala cel putin odata pe an sau de cate ori este necesar.Solutia este aplicabila oricarei societati comerciale,indiferent de forma sa.Asociatii sunt in drept sa ceara convocarea adunarii generale in cazul posibilitati administratorilor.Pentru cazul S.A. sau S.CA. legea preveda ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala,la cererea actionarilor reprezentand 1/10 din capitalul social sau o cota mai mica,daca din contractul de societate se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.In asemenea cazuri adunarea trebuie convocata in termen de o luna de l data cererii.Daca administratorii nu se confomeaza acestei obligatii legale,asociatii se pot adresa institutiei judecatoresti de la sediul societatii,dupa care audierea partilor ,va putea ordona convocarea si va desemna unul dintre actionari sa prezinte adunarea .In cazul S.R.L. un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin 1/4 din capitalul social vor putea cere convocarea adunarii generale,aratand scopul acestei convocari.Desi legea nu o prevede expres,cererea este adresata administratorilor iar in cazul cand acestia nu ii dau curs timp de o luna se va urma procedura reglementata de lege.In cazul S.N.C. si S.C.S ,asociatii au deschisa calea instantei judecatoresti,daca administratorul nu isi indeplineste oblgatia legala privind convocarea adunarii asociatilor.Pentru o buna organizare a adunarii generale ,convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu anumite elemente.Potrivit legii ea trebuie sa contina locul si data adunarii precum si ordinea de zi.Locul adunarii este sediul societatii,daca in actele constitutive nu s-a prevazut altfel.In convocare trebuie sa se precizeze si locul unde se va desfasura adunarea..Data adunarii trebuie astfel fixata incat sa asigure timpul necesar ajungerii convocarii la cunostinta asociatilor.Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 15 zile,de la data comunicarii convocarii.Ordinea de zi trebuie sa fie explicita :ea trebuie sa arate toate problemele care vor face obiectul dezbaterilor adunarii.Daca in ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actelor consitutive,convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerii.Convocarea trebuie adusa la cunostinta asociatilor.Modalitatea de incunostiintare este diferita tinand seama de forma societatii in special de numarul asociatilor.In cazul S.A.sau S.C.A.,care au un numar mare de actionari,instiintarea se face prin publicarea convocarii in Monitorul Oficial,precum si intr-unul din ziarele raspandite din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate.In cazul S.R.L. datorita faptului ca acesta nu poate avea mai mult de 50 de angajati,comunicarea convocarii se face prin scrisoare recomandata,daca prin actele constitutive nu s-a prevazut si o alta modalitate. In cazul S.N.C.si S.C.S comunicarea convocarii trebuie sa se faca in asa fel incat sa asigure participarea asociatilor la adundrea generala.Dreptul asiciatului de a aparticipa la adunarea generala se exercita personal de catre fiecare asociat sau prin reprezentant,in conditii speciale ( actionarii nu vor putea fi reprezentati in adunarea generala decat prin actionari,in baza unei procuri speciale;in cazul actionarilor care nu au capacitate legala,ca si in cazul persoanelor juridice,participarea la adunarea generala se relizeaza prin reprezentantii lor legali care pot s dea procura speciala altor actionari,administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari,sub sanctiunea nulitatii,daca in lipsa votului acestora nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta;acete reguli se aplica si la S.C.S ,S.N.C.,si S.R.L.) .Sedinta adunarii generale se va tine in ziua ,ora si locul arata in convocare.Sedinta adunari generale se deschide de presedintele consiliului de administratie sau de catre acela care ii tine locul.Acesta va desemna dintre actionari doi sau mai multi secretari,care vor verifica lista de prezenta a actionarilor,aratand capitalul pe care il prezinta fiecare,precum si procesul verbal intocmit de cenzori pentru constatarea indeplinirii tuturor formalitatilor cerute de lege si statut pentru tinerea adunarii.In situatia in care sunt intocmite toate conditiile cerute de lege pentru prezenta la adunarea generala si pentru luarea hotarari se trece la dezbaterea problemelor care fac obeictul ordini de zii.In cazul celorlalte forme ale societatii comerciale ,adunarea este condusa de unul dintre admionistratorii societatii si se bazeaza pe aceleasi principii.Dreptul de vot in adunarea generala este determinat de participarea la capitalul social.Orice actiune da dreptul la un vot in adunarea generala,numai daca prin contractul de societate ori statutul acesteia nu se limiteaza numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune in scopul protejarii unor actionari de dominatia celor care detin un numar mare de actiuni.In cazul S.R.L.,dretul de vot al asociatilor se bazeaza pe acelasi principiu,in sensul ca fiecare parte sociala da dretul la un vot.In cazul S.N.C si S.C.S intrucat legea nu reglementeaza dreptul de vot acesta trebuie reglemantat prin contractul de societate,de regula pornindu-se de la participarea la capitalul social.Pentru a-si exercita dreptul de vot in adunarea generala asociati trebuie sa faca dovada calitati lor ;exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu au achitat varsamintele ajunse la scadenta.Dreptul de vot se exercita in adunarea asociatilor ( in cazul S.R.L.,prin statut se va putea stabili ca votarea se poate face prin corespondenta ).Dreptul de vot nu poate fi cedat,iar orice conventie privind exerictarea intr-un anumit fel a dreptului de fond este nula.In cazul unui conflict de interese intre un asociat si societate,asociatul trebuie sa se abtina de la deliberare privind operatia in cauza,in caz contrar asociatul raspunzand pentru daunele produse societatii,in masura in care fara votul sau,nu s-ar fi obtunut majoritatea ceruta.Este interzis administratorilor sa voteze,chiar in baza actiunilor pe care le poseda,descarcarea gestiunii lor sau o chestiune in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie.Pot insa vota bilantul si contul de profit si pierderi in situatia in care fiind posesorii a acel putin 1/2 din capitalul social,nu se poate forma mjoritatea legala,fara votul lor.De regula adunarea generala ia deciziile prin vot deschis..Pe cale de exceptie votul secret este obligatoriu,indiferent de prevederile actelor constitutive,pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor,pentru revocarea lor si pentru luarea hotararilor raferitoare la raspunderea administratorilor.Desfasurarea lucrarilor adunari generale se consemneaza intr-un proces verbal semnat de presedinte si secretar,care va cuprinde mentiuni cu privire la indeplinirea formalitatilor de convocare,data si locul adunarii,actionari prezenti,numarul actiunilor precum si dezbaterile in rezumat si hotararile luate.La cererea actionarilor se va consemna si declaratiile facute de ei in sedinta.La acest proces verbal se anexeaza actele referitoare la convocarea,precum si listele de prezenta a actionarilor.Procesul verbal se trece in registrul adunari generale.Deciziile adunari generale sunt obligatorii pentru toti asociatii ( la S.A. si S.C.A. hotararile adunari generale sunt obligatatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare ori au votat contra.) Pentru a fi opozabile tertilor hotararile adunari generale trebuie supuse publicitatii.Hotaratile adunari generale adoptate cu incalcarea legii ori a actelor constitutive se pota anula pe cale judecatoreasca.Cererea de adunare a ahotararii adunarii generale se poate face in termen de 15 zile de la data piblicarii ei in Monitorul Oficial.Competenta de solutionare in prima instanta apartine tribunalului in a carei raza se afla sediul social.Odata cu sesizarea instantei reclamantul poate cere presdintelui instantei sau judecatorului de serviciu suspendarea executarii hotararii atacate.In aceasta situatie reclamantul poate fi obligat la plata unei sanctiuni.Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de15 zile de la pronuntare.Cererea de anulare a hotarari generale se va judeca in camera de consiliu a instantei.Hotararea definitiva de anulare trebuie sa fie mentionata in registru comertului si publicata in Monitorul Oficial.De la data publicari ei,hotararea de anulare este opozabila tuturor actionarilor.
188	adunarea legislativa Organ al puterii legislative in perioada revolutiei din Franta, care a succedat Adunarea Constituanta; a decretat suspendarea monarhiei si intemnitarea familiei regale.
189	afiliere Alaturarea unei societati fata de o alta in vederea stabilirii unor raporturi de colaborare sau subordonare.
190	afin Persoana aflata intr-un raport juridic de afinitate.
191	afinitate Legatura juridica dintre sot si rudele ( firesti sau din adoptie ) ale celuilat sot.Izvorul afinitati se afla in casatorie:sotii nu sunt afini intre ei;fiecare dintre acestia se afla in legatura de afinitate cu rudele celuilalt.Gradul de afinitate ca si linia acesteia se stabilesc dupa aceleasi reguli ca si rudenia fireasca,fiind identice cu linia si gradul de rudenie dintre celalalt sot si rudele sale.Legea dispune ca judecatorul poate fi recuzat,printre altele si pentru motivul ce este afin pana la al patrulea grad inclusiv vreuna din parti,poate fi considerat motiv de recuzare si faptul ca judecatorul este afin,in linie directa sau colaterala pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau cu mandatarul uneia din parti sau cand este casatorit cu fratele sau sora uneia din parti,de asemenea afinu nu poate fi audiat ca martor.Afinitatea inceteaza odata cu incetarea casatoriei.
192	afipte si publicatii Acte de procedura ale organelor de executare silita pein care se aduce la cunostinta publica data si locul vanzarii unor bunuri imobile supuse urmaririi.In prezent intre afipte si publicatii nu mai exista nici o deosebire de continut fiind utilizate practic,numai afipte.Afiptele si pulicatiile indeplinesc o dubla functie: a) de a incunostiinta persoanele care au drepturi rele asupra imobilelor despre vanzare; b) de a asigura o concurenta cat mai mare la vanzarea imobilului prin licitatie publica.Persoanele care au drepturi relale asupra imobilului supus urmariri le pot comunica instantei spre a fi luate in considerare cu prilejul adunarii pretului.Afiptele si publicatiile urmeaza sa cuprinda urmatoarele elemente: 1) numele ,prenumele,profesia,domiciliul sau resedinta creditorului si ale debitorului; 2) titlul executoriu pe baza caruia se face urmarirea; 3) identificarea completa a imobilelor ce se urmareste; 4) locul,ziua si ora stabilita pentru vanzarea si adjudecarea imobilului; 5) pretul indicat de creditor in cererea adresata instantei competente,inainte de plta taxelor pentu afipte si publicatii; 6) conditiile vanzarii si sarcinile existente asupra imobilului urmarit; 7) somatia catre toti cei care ar pretinde vreun drept real asupra imobilului,ca inaintea adjudecarii,sa arate instantei competente pretentiile lor sub sanctiunea de nu fi luate in seama.Elementele pe care trebuie sa le cuprinda afiptele si publicatiile sunt prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii actelor de urmarire silita,cu exceptia greselilor partiale privitoare la descrierea bunurilor .Afiptele si publicatiile se pun la poarta sau pe pereti casei ce urmeaza sa se adjudece sau in localitatea unde este asezat imobilul respectiv.Vanzarea imobilului poate avea loc doar dupa trecerea unui termen de cel putin cinci zile de la data afisarii ultimelor afipte si publicatii.
193	afirmarea unui drept Sustinere facuta de un reclamant in legatura cu existenta unui raport juridic litiginos.Dreptul afirmat in justitie trebuie sa izvorasca dintr-un raport juridic recunoscut si garantat de lege.
194	afisare Expunerea unor acte de procedura in anumite locuri indicate in mod expres de lege,pentru a incunostiinta pe cei in cauza sau interesati de exeistenta si continutul lor.Legea procesuala prescrie afisarea urmatoarelor acte: a) Afisarea citatiei pe us alocuintei celui citat,in cazul in care acesta lipseste sau refuza primirea ei; b) Afisarea actelor de procedura emise de executorul judecatoresc,prin care se aduce la cunostinta celor interesati prin expunerea lor la locul de afisaj al instantei,primariei localitatii in care este situat imobilul,despre vanzarea la licitatie publica a unui imobil al carui proprietat este debitorul urmarit.
195	afreta A inchiria o nava pentru transport de marfuri.
196	agent comercial Intermediar ,persoana fizica sau juridica,ce desfasoara o activitate independenta cu caracter profesional sau de durata,constantand in mijlocirea unei operatii comerciale in numele si pe seama unui mandat,fara a fi subordonat acestuia.Pentru operatiile pe care le realizeaza are dreptul la un comision in procentaj,calculat la valoarea operatiei.Activitatea agentului comercial se poate desfasura sub doua forme: - fie ca mandatar cu dreptul de reprezentare avand imputernicirea de a negocia si incheia operatii comerciale in numele si pe seama mandatului. - fie ca mandatar fara reprezenta ,comisionar,activitatea sa limitandu-se la obtinerea comenzilor sau ofertelor pe care le transmite mandatului,operatia juridica urmand sa se incheie direct intre mandant si tert.Intermediarii pot fi independenti sau autonomi,in categoria carora se incadreaza intermediarii care poarta denumiri diferite,supusi toti aceluiasi regim juridic.Agentii comerciali se por specializa in tratarea operatiilor comerciale dintr-un anumit sector de activitate profesional,ca de exemplu agentii de schimb,de asigurare,de navlosire ,de bursa etc. a) Agentul de navlosire este agentul numigt de importatori sau exportatori in vederea procurari spatiilor necesare incarcarii marfurilor pe nava,fara a se folosi de acest scop un curtier maritim.Agentul de navlosire negociaza in numele si contul mandatilor sai. b) In operatiile bursiere agentii comerciali sunt:brokerul ( curtierul ),comisionarul ( casele de comision ) si jobberul.Agentul de bursa este intermediarul care pregateste la bursela de marfuri si de valori tranzactiile respective,dar fara dreptul de a le angaia direct.Relatiile dintre agent si persoanele care ii dau insarcinarile sunt reglementate prin contractul de agent.
197	agent de valori imobiliare Persoana fizica legal autorizata care,actioneaza in exclusivitate ca reprezentant al unei societati de intermediere autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Imobiliare,executa ordine de vanzare-cumparare in contul acelei societati.
198	agent diplomatic Trimis al unui stat intr-un alt stat pentru a-l reprezenta in probleme diplomatice.
199	agent economic Orice persoana fizica sau juridica care produce,importa,transporta,depoziteaza sau comercializeaza produse ori parti din acestea,ori presteaza servicii.
200	agent procedural Functionar caruia legea ii impune obligatia de a indeplini anumite cate de procedura.Agentul procentual are obligatii indeosebi in materia inmanarii citatiilor si a comunicarii actelor de procedura.Legea stabileste obligatiile agentului procedural in privinta inmanarii si a comunicarii actelor de procedura.
201	agentia pentru dezvoltare si amenajare rurala Instituite ce administreaza unele categorii de terenuri aflate in proprietatea statului.Exercita dreptul de preemtiune,in cazul in care acest drept nu este exercitat de coproprietarii sau proprietarii vecini cu suprafete de teren,situate in extravilan,pentru stat.Proprietarul terenului care urmeaza sa fie vandut este obligat sa incunostiinteze Agentia pt. dezvoltare si amenajare rurala iar aceasta va comunica in scris persoanelor mentionate despre aceasta intentie,in termen de 15 zile de la data cand a fost incunostiintata.In numele statului si pentru acesta A.p.D.A.R. este obligat sa se pronunte in termen de 30 de zile daca exercita sau nu dreptul de preemtiune.Daca A.p.D.A.R. nu se pronunta in acest termen,terenul se vinde in mod liber.Pana in prezent nu a fost infiintata,blocand practic circulatia juridica a acestor categorii de terenuri.
202	agentia romana de dezvoltare ( A.R.D. ) Departament in subordinea Guvernului,constituita prin reorganizarea Agentiei Romane pentru Promovarea Invstitiilor si Asistentei Economice din Strainatate.A.R.D. urmareste realizarea programului guvernului de reforma si dezvoltare economica prin atragerea si utilizarea resurselor externe de capital. In acest scop A.R.D. are urmatoarele atributii: a) coordonarea asistentei economice externe guvernamentale multilaterale si bilaterale; b) orientarea resurselor externe de capital catre restructurarea si dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei nationale,privatizarea sectorului de stat si incurajarea intreprinderilor particulare; c) corelarea politici in domeniul investitiilor straine cu procesele interne de reforma,urmarirea asigurarii cadrului juridic,institutional si a infrastructurii necesare pentru atragerea capitalului strain in Romania. d) promivarea in exterior a posibilitatilor de investitii in Romania; e) acordarea de asistenta agentilor economici romani publici sau privati,asociatiilor provesionale,institutiilor si organismelor economice guvernamentale de investitii cu participare straina.A.R.D. a preluat atributiile Agentiei Romane pentru Promovarea Investitiilor si Asistentei Economice in Strainatate,prevazute de legea societatilor comerciale,legea privind regimul societatilor straine ,precum si toate celelalte acte normative.A.R.D. este obligata sa-si desfasoare activitatea in stransa colaborare cu agentii economici publici si privati,cu asociatiile profesionale,cu ministarele,departamentele si institutiile de specialitate,guvernamentale si neguvernamentale,care sunt obligate sa-i furnizeze datele si informatiile solicitate,inclusiv cele cu caracte confidential.A.R.D. este persoana juridica,functioneaza ca o institutie publica si isi desfasoara activitatea in conformitate cu statutul.
203	agentie de navlosire Persoana juridica avand ca obiect reprezentarea intereselor navelor comerciale,indiferent de pavilion,intr-un anumit port sau in toate porturile tarii de resedinta a agentului comercial.Cunoscuta in general sub denumirea de agentie maritima agentia de navlosire actioneaza in numele sau si pe contul mandatului ( armator sau comerciant ).Ingrijindu-se ca nava sa primesca o buna asistenta de la sosirea ei pana la plecare,in toate actiunile pe care le desfasoara in portul respectiv,in asa fel incat armatorul sa poata obtine beneficii maxime,agentia de navlosire are in principal,urmatoarele atributii:asista pe comandantul de nava in relatiile sale cu autoritatile portuale,cu incarcatorii si primitorii marfurilor,cu furnizorii si atelierele de reparatii etc.,indeplinind in acest scop in numele navei diferite formalitati,in functie de specificul operatiilor si natura faptelor juridice,savarsite la vama,la capitania portului comercial etc.,obtine libera practica a navei,depune in numele comandantului ,raportul sau protestul maritim la autoritatile competente,depune la vama declaratia vamala de provizii,manifestul vamal de marfuri ce se incarca sau descarca;se ocupa de formele necesare pentru introducerea navei in port,obtinerea danei,a personajului si utilajelor portuare,organizarea incarcari si descarcarii marfurilor si predarea acestora posesorului conosamentului catre destinatari;intocmeste conosamentele si manifestele marfurilor incarcate,incheie time-sheet-ul sau istoricul operatiilor,procura documentele de transport,plateste taxele portuare,incaseaza navluri,informeaza pe armator despre faptele care privesc nava;avuzeaza agentiile din porturile urmatoare de escala despre situatia navei si data sosirii etc.Pentru serviciile prestate de agentia de navlosire primeste o remuneratie si anume o suma fixa denumita " comision de agentie " si un comision special asupra navlurilor incasate prin intermediul lor.
204	agio/disagio Notiune reflectand corelatiilecare exista intre valoarea nominala si cursul ( valoarea ) de piata a unui titlu de credit.Cursul pietii evolueaza relativ independent de valoarea nominala in funtie de raportul cerere-oferta,de factori speculativi etc.Cand cursul pietii este mai mic decat valoarea nominala rezulta o diferenta in minus ( respectiv o pierdere pentru posesor ),numita disagio.
205	agresiune Atac impotriva unui stat sau a unei persoane.
206	agresor Stat care savarseste o agresiune urmarind cotropirea de teritorii si de a inrobi populatii; persoana care savarseste o agresiune si devine susceptibila de a fi trasa la raspundere penala.
207	ajutor de somaj Drept de asigurari sociale apartinand somerului,ca persoana apta de munca,si care nu poate fi incadrata din cauza lipsei locurilor de munca disponibile corespunzatoare pregatirii sale.Ajutorul de somaj este de doua feluri: 1) persoanele al caror contract de munca a fost desfacut din initiativa angajatului pentru motivele prevazute de art.130 alin.1 lit.a-f C.m. sau carora dupa caz le-a incetat calitatea de membru in cooperatia mestesugareasca din motive neinputabile lor. 2) Persoane ar caror contract de munca a fost desfacut din initiativa societatii,daca s-a stabilit prin dispozitia sau hotararea organului competent,nelegalitatea hotarari luate de angajatori ori lipsa vinovatiei persoanei in cauza,iar reintegrarea in munca nu mai este obiectiv posibila la angajatorul la care a fost incadrata anterioar sau la persoana juridica ce a preluat patrimoniul acetuia. 3) Persoanele al caror contract de nunca a fost defacut din initiativa lor,pentru motive care ,potrivit legii,la reancadrare nu intrerup vechimea in munca. 4) Persoanele care au fost incadrate cu contract de munca cu contract de munca pe durata determinata;pentru aceste patru categorii de persoane ( salariati ) acordarea ajutorului de somaj este conditionata de existenta unei perioade de contributie de cel putin 6 luni in ultimele 12 luni premergatoare datei de inregistrare a cererii pentru plata de ajutor de somaj,aceasta conditie nu trebuie indeplinita de: 5) Absolventii de invatamant care incadrandu-se in termen de un an de la absolvire nu au benefiaciat integral de ajutorul de integrare profesionala; 6) Persoanele autorizate sa presteze o activitate individuala cf.D-L nr.54/1990,caz in care aceste persoane trebuie sa fi avut o perioada de contributie de cel putin 12 luni in ultimii 2 ani,anterior inregistrarii cererii daca si-au incheiat activitatea renuntand la autorizatia de functionare;beneficiaza de ajutor de integrare profesionala: 1) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de 18 ani,care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel putin jumatate din salariul minim de baza pe tara si care intr-o perioada de 60 zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; 2) absolventii institutiilor de invatamant in varsta de cel putin 16 ani,in cazuri justificate de lipsa sustinatorilor legali sau imposibilitatea dovedita a acestora de a presta obligatia legala de intretinere datorata minorilor; 3) tinerii care inainte de efectuara stagiului militar nu au fost incadrati cu contract de munca si care intr-o perioda de 30 zile de la lasarea la vatra nu s-au putut angaja; 4) absolventi de scoli speciale pentru handicapati care nu au loc de munca vor fi luati in evidenta imediat dupa absolvire su beneficiaza de plata ajutorului de somaj pentru integrarea lor profesionala de la data incrierii in aceste evidente.Sunt excluse de la beneficiul ajutorului de somaj : 1) persoanele care detin impreuna cu membrii familiei terenuri agricole in suprafete de cel putin 20.000 m.p. in zonele colinare si de ses cel putin 40.000 m.p. in zonele momtane; 2) personele care au surse de venituri proprii sau care realizeaza venituri din prestarea unor activitati autorizate,in conditiile prevazute de lege si care obtin in acest mod un venit de cel putin jumatate din salariul de baza minim brut pe tara din care s-a dedus impozitul prevazut de lege; 3) persoanele carora li s-a oferit un loc de munca corespunzator pregatirii si nivelui studiat,situatie personele si starii de sanatate situat la o distanta de cel putin50 km. de localitatea de domiciliu sau li s-a recomandat de catre oficiul de munca,in scris sa urmeze cursuri de calificare sau recalificare si au refuzat nejustificat oferta sau recomandarea ; 4) persoanele care indeplinesc conditiile de inscriere la pensie pentru munca depusa si limita de varsta;absolventi invatamantului liceal care urmeaza gorme superioare de pregatire,indiferent de forma acestora si de durata lor.Stabilirea cuantumului de ajutor de somaj si de ajutor de somaj de integrare profesionala se face dupa cum urmeaza: 1) 60% din salariul de baza minim brut pe tara din care s-a dedus impozitul prevazut de lege in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj de integrare profesionala care provin din randul absolventilor,invatamantului preuniversutar,profesional sau de ucenici,in varsta de minim 18 ani sau dupa caz\ 16 ani; 2) 70% din salariul de baza minim brut pe tara din care s-a dedus impozitul prevazut de lege,in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj de integrare profesionala care provin din randul absolvetilor invatamantului superior; 3) 50% din media salariului brut de baza avut in ultimele trei luni in care s-a dedus impozitul prevazut de lege in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj care au vachime in munca de pana la 5 ani,dar nu mai putin de 75% din salariul de baza minim brut pe tara din care s-a dedus impozitul prevazut de lege; 4) 55% din media salariului de baza brut,avut in ultimele 3 luni,din care s-a dedus impozitul prevazut de lege,in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj care au vechime in munca de pana la 10 ani ,dar nu mai putin de 80% din salariul de baza minim brut pe tara din care s-a dedus impozitul prevazut de lege; 5) 60% din media salariului de baza brut sau in ultime 3 luni,din care s-a dedus impozitul prevazut de lege,in cazul beneficiarilor de ajutor de somaj care au vechime in munca de minim 15 ani,dar nu mai putin de 85% din salariul minim brut pe tara din care s-a dedus impozitul prevezut de lege.Cuantumul de ajutor de somaj pentru persoanele fizice autoruzate sa presteze o activitate individuala precum si pentru membri asociatiilor familiare care isi desfasoara activitatea in temeiul D-L.nr.54/1990 se stabileste dupa cum urmeaza: 1) 40% din venitul mediu lunar,ramas dupa plata impozitului stabilit potrivit legii,pe ultimele 12 luni,pentru cei care au contribuit la constituirea fondului de somaj o perioada de pana la 5 ani,dar nu mai putin de un an; 2)50% din venitul mediu lunar,ramas dupa plata impozitului stabilit conform legii,pentru cei care au contribuit la constituirea fondului de somaj pe o perioada de peste 5 ani.In cazul salariatilor si memebrilor cooperatiei mestesugaresti dreptul la ajutorul de somaj se naste din momentul incetarii contractului de munca sau a calitatii de membru cooperator,sub conditia inscrierii la oficiul fortelor de munca in termen de 30 zile de la incetarea activitatii;daca inscrierea la oficiile fortei de munca are loc dupa expirarea termenului de 30 zile,dreptul la ajutor de somaj se naste la data inscrierii,in cazul in care salariatii au incetat contractul de munca drept urmare a unor hotarari nelegale de desfacere a acontractului de munca,dreptul la ajutor de somaj se naste din momentul ramanerii definitive si /sau irevocabile a hotararii judecatoresti de reintegrare in munca,a ordonantei de scoatere de sub urmarire penala ori punere in libertate,ori a hotarari de achitare,cu respectarea conditiei ca cererea sa se faca in termen de 30 zile de la data respectiva.In caz contrar dreptul la ajutor de somaj se maste din momentul inscrierii la oficiile fortei de munca. Referitor la beneficiarul ajutorului de reintegrare profesionala: momentul nasterii dreptului se determina dupa cum urmeaza: 1) pentru absolventi invatamantului preuniversitar si universitar dreptul de la ajutorul de somaj se naste dupa o perioada de 30 zile de la data la care au solicitat ofiilor fortei de munca si altor orgabe competente potrivit legii,incadrarea intr-o munca pe masura pregatirii; 2) pentru persoanele care au satisfacut serviciul militar obligatoriu dreptul de ajutor de somaj se dupa 30 zile de la data cand s-au adresat oficiilor fortei de munca pentru incadrarea intr-o munca potrivita cu pregatirea lor; 3) pentru absolventii scolilor speciale de handicapati,dreptul la ajutor de somaj se naste de la data inscrierii la oficiile fortei de munca; 4) pentru femeile care au incetat contractul de munca prin demisie pentru cresterea copilului in varsta de pana la 7 ani si pentru pensionarii carora le-a incetat aceasta calitate au dreptul la ajutor de somaj de la data inscrierii la oficiile fortei de munca. Ajutorul de somaj se plateste la cererea persoanei indreptatite. Plata de ajutor de somaj devine exigibila din momentul dobandirii dreptului;daca cererea de plata a fost formulata dupa expirarea termenului de 30 de zile de la data nasterii dreptului,plata se poate face retroactiv pe cel putin 30 de zile de la data inregistrari cererii.Cererile pentru plata ajutorului de somaj se adreseaza directiilor de munca si protectie sociala judetene si a amunicipiului Bucuresti.Dreptul la plata ajutorului de somaj se face imprescriptibil.Ajutorul de somaj se plateste pe o perioada de 270 de zile.
208	al pari Locutiune latina ,insemnand " la paritate ",situatie in care valoarea nominala a unui titlu de credit,respectiv valoarea nescrisa pe el la emisiune,coincide ci valoarea reala,respectiv cu cea care se negociaza pe piata:deplina concordanta intre valoarea nominala a unei actiuni si cursul ei la bursa.
209	alcatuirea instantei Conditie necesara pentru desfasurarea activitatii procesuale in materie civila si care implica formarea completului de judecata cu numarul de judecatori si alti participanti prevazuti de lege.Instantele judecatoresti isi pot indeplini principalele functii:de cercetare si solutionare a litigiilor doar cu respectarea prevederilor legale cu privire la alcatuirea lor.Alcatuirea instantei implica respectarea regulilor privitoare la colegialitatea ,compunerea si constituirea instantei chemate sa realizeze actul de justitie.
210	aleatoriu Care depinde de un eveniment nesigur,supus intamplarii.Se numeste contract aleatoriu acel contract oneros in care existenta si intinderea prestatiiloruneia sau ambelor parti este incerta,neputandu-se cunoaste in momentul contractarii,daca si cand partile isi vor indeplini prestatiile lor daca vor avea castig sau pierdere.In contractul aleatoriu partile accepta reciproc un risc,in functie de un eveniment incert care joaca rol de conditie.
211	alegere de domiciliu Facultate acordata de lege partilor pentru a-si determina adresa la care urmeza sa fie citate sau unde li se pot comunica anumite acte de procedura.In dreptul procesual civil functioneaza principiul potrivit caruia partea urmeza sa fie citata la domiciliul sau real.Cu toate acestea legea acorda partii posibilitatea de a indica domiciliul altei persoane spre a afi citata intrucat scopul citarii este instiintarea reclamantului sau a paratului despre data si data judecatii.Alegerea de domiciliu poate fi facuta de reclamant prin cererea de chemare in judecata,iar de parat prin intampinarea sau cererea reconventionala.Dupa declansarea procesului partea va fi citata in tot cursul judecatii,la domiciliul ales,iar daca isi schimba domiciliul in cursul procesului este obligata sa depuna la dosar o cerere prin care sa indice adresa unde urmeaza sa fie citata in continuare.In lipsa unei asemenea cereri partea va fi citata legal la vechiul domiciliu.Schimbarea de domiciliu trebuie sa fie comunicata printr-o scrisoare recomandata si parti potrivite citarea la noul domiciliu va fi insa valabila chiar daca modificarea intervenita nu a fost adusa la cunostiinta instantei si a aperti potrivnice.
212	alibi Dovada sau mijloc de aparare prin care o persoana isi dovedeste nevinovatia rezultata din constatarea ca la data savarsirii infractiunii se afla in alta parte decat locul unde s-a comis aceasta; deci, persoana invinuita sau inculpata probeaza absenta dintr-un anumit loc prin prezenta sa in alt loc sau alta parte.
213	alienabil Atribut juridic caracteristic unor categorii de bunuri sau drepturi,exprimand posibilitatea instrainarii acestora prin acte juridice ,in conditiile prevazute de lege.
214	alienare Transfer juridic cu titlu oneros a unui bun sau drept ,de catre titularul acestuia catre o alta persoana cre devine noul titular.Pentru a aputea dispune cel ce instraineaza trebuie sa aibe capacitatea corespunzatoare.Alienarea se materializeaza in mod obisnuit printr-un contract de vanzare comerciala,cesiune,gir sau predarea unei cambii,unui conosament,a actiunilor unei societati comerciale.
215	aliquid novi Locutiune latina ce semnifica un mijloc de stingere a unei obligatii,costand in inlocuirea ei prin vointa partilor,cu o alta obligatie ,diferita.
216	alocatia de stat Este un drept al copilului reglementat de Legea nr. 61/1993. Ea reprezinta un sprijin material acordat de stat familiilor cu copii si consta intr-o suma de bani, fixa, ce se acorda lunar, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
217	alocatie de sprijin Forma a ajutorului de somaj diminuat,acordata insa in conditii mai restrictive decat ajutorul de somaj propriu-zis si care are drept scop asigurarea unui venit minim necesar traiului;alocatia de sprijin se acorda pe o perioada de 18 luni beneficiarilor ajutorului de somaj,cu respectarea cerintelor ca acestia sa nu detina impreuna cu memebri familiei,terenuri agricole cu o suprafata minima de cel putin 20.000 m.p. in zonele colinare si de ses si de cel putin 40.000 m.p. in zonele montane sau sa nu realizeze impreuna cu membrii familiei un venit membru lunar pe membru de familie ,de cel putin 60% din salariul de baza minim brut pe tara,din care s-a scazut impozitul prevazut de lege.In situatia in care solicitantii ajutorului de sprijin indeplinesc conditiile legale ei primesc alocatia timp de 18 luni.Cuantumul ajutorului de sprijin este de 60% din salariul de baza minim brut pe tara din care s-a scazut impozitul.
218	alterius factum alteri nocet Locutiune latina ce inseamna ca faptul unuia dauneaza altuia.
219	alterius mora alteri non nocet Punerea in intarziere a unuia nu se extinde asupra altuia.
220	aluviune Forma a acceiunii imobiliare naturale constand in cresterile de pamant care se fac succesiv pe malurile apelor curgatoare.Cresterile respective revin proprietarului fondului riveran.
221	amanarea executari Pasuire ce poate fi acordata de instanta de judecata debitorului si care consta in stabilirea atunci cand legea permite ,a aunui termen pentru executarea hotararii,pana la care creditorul nu va putea cere punerea in executare silita a hotararii.In cazurile in care instanta poate acorda o astefel de amanare ,ea va aceasta prin chiar hotararea care solutioneaza pricina,aratand si motivele care au dus la incuvintare termenului de executare.Legea dispune ca datornicul nu va putea cere termen si nici nu va putea beneficia de termenul ce i s-a acordat daca este in stare de faliment sau de insolvabilitate cunoscuta sau daca prin fapta sa a micsorat garantiile ce a dat prin contract creditorului sau,precum si daca nu s-au dat garantiile fagaduite.
222	amanarea judacatii Dispozitie data de instanta de judecata de a continua activitatea judiciara la un termen viitor intr-o alta sedinta de judecata.Motivele pentu a se putea dispune amanarea judecatii sunt diferite: a) cand citatia n-a fost inmanata partilor in timp util ( cu 5 zile inaintea termenului de judecata ) si partea interesata solicita un nou termen pentru acest motiv; b) la inceputul sedintei de judecta,peste randul fixat in lista de procese,daca pricina nu este in stare de judecata; c) cand reclamantul la prima zi de infatisare,avand motive sa revina asupra cereri initiale,urmeaza sa si-o intreaga sau sa si-o modifice; d) cand s-a incuviintat dovada cu inscrisuri in conditiile de exceptie prevazute de lege pentru depunerea lor; e) cand partile se invoiesc si cer un termen,urmarind spre exemplu sa efectueze o tranzactie,instanta poate incuvinta o asemenea invoiala insa numai o singura data:cand partea apreciind ca este cazul sa se foloseasca de serviciile unui avocat,solicita termen pentru lipsa de aparare; g) cand din lipsa de timp cauzata de prelungirea dezbaterilor din alte cauze,judecata nu mai poate avea loc;la cererea uneia din parti instanta va fixa un termen scurt,iar partile nu vor mai fi citate; h) pentru orice alte cauze ,temeinic motivate,determinate de necesitatea de a se inlatura ori de cate ori este posibil riscurile unei judecati lipsite de elementele ei pregatitore.Pentru a se pune capat practicilor abuzive partea care provoaca amanarea judecatii fara motive temeinice,va fi obligata la cererea celeilalte parti,sa-i plateasca despagubiri pentru paguba ce i-a fost astfel provocata.Despagubirile la care instanta poate obliga partea care a cauzat in mod nejustificat amanarea judecatii nu reprezinta cheltuieli de judecat deoarece se aplica pe loc,in cursul procesului,fare a se cunoaste care parte va obtine castig de cauza in finalul judecatii. Incheierea de stabilire a depagubirilor este definitiva si poate fi executata in timpul judecatii sau adaugata la cheltuielile de judecata,daca partea a obtinut castig de cauza.
223	amanarea platii Pasuire de plata ce poate fi acordata de catre Ministerul Finantelor pentru sumele ce se urmaresc prin organele financiare subordonate . Amanarea platii pana la sfarsitul anului calendaristic se face de la caz la caz ,timp de cel mult 12 luni.
224	amanarea pronuntarii hotararii Luarea de catre instanta de judecata a masurii de deliberare si pronuntare silita in unele cauze mai complexe intre altele decat aceea in care a avut loc amanarea.Termenul de amanare pronuntarii hotararii poate fi cel mult sapte zile ,calculate de la data incheierii dezbaterilor.Nerespectarea acestui termen ne atrage sanctiuni procesuale,in sensul ca depasirea lui nu duce la nulitatea hotararii astfel pronuntate.Data pronuntarii hotararii trebuie adusa de fiecare data la cunostinta partilor din sedinta publica la sfarsitul sedintei de judecata.Devansartea termenului la care a fost amanata pronuntarea hotararii atrage casarea deoarece se considera ca partile au fos lipsite de posibilitatea de a se apara prin depunerea de concluzii scrise.Desii intervalul de timp de la data inchiderii dezbaterilor si pana la data la care a fost amanata pronuntarea hotararii se poate ca un judecator sa nu mai faca parte din aceasta instanta;acesta ramane insa competent sa se delibereze si sa pronunte hotararea la dta fixata.Daca insa judecatorul si-a pierdut functia ,el nu mai poatr pronunta hotararea si cauza trebuie repusa pe rol.Incheierea pentru amanarea pronuntarii hotararii constituie o formalitate esentiala,iar neintocmirea ei duce la anularea hotararii deoarece face imposobila exercitarea controlului judiciar asupra modului de compunere a instantei,a aprezentei partilor concluziilor formulate si continutului apararilor de fapt si de drept.
225	amanet Obiect de pret predat cuiva (unei societati comerciale etc.) drept garantie a restituirii creditului acordat; zalog, gaj, garantie depusa pentru plata unei datorii sau executarea unei lucrari. Potrivit dispozitiilor Codului civil, amanetul este un contract prin care datornicul remite creditorului sau un lucru mobil spre siguranta datoriei vezi contractul de gaj.
226	amarare Operatiune de fixare a marfurilor care sunt incalcate la abordul navelor,pe locurile in care sunt stivuite precum sis a oricaror obiecte cere nu se afla in stare de fixatie corespunzatoare pe nava,spre a se evita deplasarea lor in timpul transportului. Modalitatile acestei operatii tin seama si de consideratii de ordin comercial.Ea se executa in mod obligatoriu inainte de plecarea navei in cursa constituind o sarcina a acomandantului fiind strans legata de masurile de securitate a navei si a tuturor persoanelor aflate la bord,in timpul navigatiei.Pentru amararea marfurilor in vrac,indeosebi cerealele exista reguli cu caracter social.Tinand seama de caracterul oneros al amarare contractele trebuie sa cuprinda clauzele privibd modul de suportare a cheltuielilor facute cu amarare.
227	ambalarea marfurilor Operatiune de conditionare exterioara a marfurilor in scopul mentinerii cantitative si calitative in timpul transportului,precum si pentru conferirea unui aspect comercial si protector produselor in conformitate cu normele specifice prestabilite in vederea comercializarii acestora.Ambalarea marfurilor joaca un rol important in cazurile in care distantele de transport sunt mari.Norme putand fi incidente si specifice uzuale ori expres stabilite in domeniu de catre autoritatile din tarile importatoare. Astfel in functie de natura marfurilor ,de distantele si duratele de transport,de tipul si mijloacele de transport ,etc. ,este necesar sa se asigure rezistenta adecvata a ambalajelor trebuie sa aibe aspect comercial,sa fie marcate si etichetate corespunzator,conform clauzelor contractuale,uzntelor sau normelor obligatorii de pe piata de distributie ,astfel incat sa permita identificarea coletelor,a greutatii si/sau numarului acestora ,si daca este necesar a aoriginii marfurilor,sa ofere indicatii cerute cu privire la compozitia marfurilor si la modul de utilizare sau consum al acestora,etc.
228	amenda Sanctiune patrimoniala ce se aplica autorului unei fapte ilicite,persoana fizica sau juridica constand in obligarea ei la plata unei sume de bani.Amenda poate fi civila penala,contraventionala,judiciara etc.,dupa natura normelor juridice incalcate.
229	amenda civila 1) Sanctiune civila constand in suma de bani pe care debitorul unei obligatii de a se face sau de a nu face este obligat,prin hotarare judecatoreasca pronuntata la cererea creditorului,in temeiul unui text expres de lege sa o plateasca in folosul statului,pentru fiecare zi de intarziere,pana la executarea in natura a obligatiei sale. 2) Suma de bani pe care autorul unei fapte ilicite este obligat,prin hotarare judecatoreasca,sa o plateasca in folosul statului pentru fiecare zi de intarziere,pana la indeplinirea masurilor stabilite de instanta in vederea retabilirii dreptului nepatrimonial al unei alte persoane caruia i s-a adus atingere prin savarsirea faptei respective.La fel ca si daunele cominatorii amenda civila nu are rol de despagubire ci doar de constrangere patrimoniala in vederea indeplinirii unei obligatii civile sau a unor masuri stabilite de instanta pentru restabilirea unui drept incalcat. Spre deosebire insa de daunele cominatorii plata amenzi civile este definita si ea nu scuteste pe debitor de obligatia de a plati,separat creditorului sau titularului dreptului nepatrimonial incalcat despagubiri civile pentru pagubele cauzate prin intarziere sau neexecutare. Prin aceasta din urma trasatura amenda civila se deosebeste si de penalitatile civile care,avand si o functie reparatorie,nu se cumuleaza cu despagubirile ce i se imputa asupra cuantumului acestora.
230	amenda cu caracter administrativ Prevazuta in t. IV, art. 91, Cod penal, partea generala, sanctiune pe care o aplica instanta de judecata, (procuror) in caz de inlocuire a raspunderii penale cu raspunderea care atrage o sanctiune cu caracter administrativ, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta inlocuire. Limitele amenzii sunt determinate de lege (100.000 - 1.000.000 lei).
231	amenda judiciara Sanctiune de drept procesual civil susceptibil de aplicare catre instanta judecatoreasca unui participant la proces si care consta in obligarea celui vizat la plata unei sume de bani catre stat. Amenda judiciara se aplica mai ales in cazul savarsirii de catre parte a unui abuz de drept procesual;in una din urmatoarele ipoteze: - introducerea cu rea- credinta a unei cereri de recuzare sau prin care se solicita stramutarea pricinii,obtinerea scutirii de plata a taxei de timbru ca urmare a inducerii in eroare a organelor financiare ; - declaratia de rea -credinta a reclamantului ca nu cunoaste domiciliul paratului,datorita caruia acesta din urma este citat prin publicitate; - solicitarea cu rea credinta a verificarii unui inscris care emana de la o parte; - introducerea cu rea-credinta a contestatiei la executare.Instanta dispune aplicarea amandei judiciare printr-o incheiere susceptibila de apel sau de recurs.In anumite cazuri legea prevede ca amenda judiciara este cominatorie,constand in obligarea celui sanctionat la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de intarziere in executarea unei obligatii de a face.De asemenea litigiile de aceasta natura va putea dispune aplicarea unei amende judiciare cominatorii organului administrativ parat pentru asigurarea executarii de catre el a obligatiei privind admiterea unui act administrativ ori eliberarea unui inscris ( certificat,adevarinta ),impusa prin hotararea judecatoreasca. Amenda judiciara este susceptibila de aplicare si unor persoane care desi nu participa la proces in calitate de parti sau terti concura totusi la desfasurarea acestuia ca de exemnplu: agentul de procedura care indeplinind defectuos sau neandeplinind procedura de citare sau de comunicare ,ocazioneaza amanarea judecatii pricinii,martorului care nu se prezinta la instanta cu toate ca a fost legal citat,sau care prezentandu-se,refuza sa depuna marturie;expetului care nu depun in termen raportul de expertiza sau refuza nejustificat indeplinirea insarcinarii ce i se incredinteaza de catre instanta.In toate aceste cazuri ,incheierea prin care se dipune aplicarea amendei judicare este executorie si totodata susceptibila de apel sau recurs;instanta poate reveni asupra amenziisau poate hotara reducerea ei,la cererea celui sanctionat si tinand seama de justificarile invocate de el.
232	amenda penala Pedeapsa principala prevazuta in cap. III, t. III, art. 63, Cod penal, partea generala, care consta in suma de bani pe care infractorul este condamnat de instanta sa o plateasca. Ea este prevazuta, in cele mai multe cazuri, ca o sanctiune alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica numai in limitele prevazute de lege.
233	amendament Text care se introduce intr-un proiect de lege, pentru a preciza, a completa sau modifica unele dispozitii. Amendabil - despre texte de legi care pot fi imbunatatite, modificate prin amendamente.
234	amenintarea Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra libertatii persoanei, reglementate in cap. II, t. II, art. 193, Cod penal, partea speciala si consta in fapta de a ameninta o persoana cu savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptata impotriva ei, a sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa o alarmeze.
235	amiabil Arbitru careia partile i-au conferit puteri speciale,autorizandu-l sa solutioneze litigiul "ex aequo et bono",adica "dupa cuget si chibzuire",fara a fi obligat a se baza pe dispozitiile legale aplicabile litigiului.Valabilitatea unei asemenea imputerniciri de fond de a face o judecata "in echitate",depinde in primul rand de legea aplicabila conventiei arbitrare deoarece vointa partilor determina continutul puterilor pe care ele inteleg sa le confere arbitrilor ,avand deci libertatea sa decida si conditiile in care se supun arbitrajului..Cu toate acestea daca partile prin conventia lor arbitrara au decis sa se adreseze unui centru permanent de arbitraj,la care se aplica un Regulament cu caracter obligatoriu sau o lege care interzice functie de mediator amabil,arbitri nu vor putea rezolva,litigiul ca mediatori amiabili.In acest sens uneori se prevede ca arbitri vor hotari ca mediatorii amiabili,daca aceasta este vointa partilor si daca legea care reglementeaza arbitrajul permite acest lucru.Astefel spus partile vor pot prin conventia lor sa incredinteze arbitrilor puterea de mediatori amiabili numai daca legea procedurala aplicabila o permite. Aplicatia cumulativa a legii conventiei arbitrare si a legii procedurale,in masura in care nu coincid, conduce pana la urma la aplicarea legii respective,respectiv la inlaturarea conventiei arbitrale,privind solutionarea litigiului de catre mediatorii amiabili.
236	amnistia Prevazuta in cap. I, t. VII, art. 119, Cod penal, partea generala; cauza care inlatura raspunderea penala alaturi de prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor. Aceasta cauza inlatura posibilitatea aplicarii sanctiunilor si nu priveste caracterul penal al faptei. Amnistia este un act de clementa al puterii supreme legislative (Parlamentul Romaniei), prin care este inlaturata raspunderea penala pentru fapta savarsita.
237	amortisment 1) Suma determinata de obicei ca nivel anual,destinata compensarii treptate,sub forma valorica a uzurii fizice si morale,a mijloacelor fixe utilizate in activitatea productiva..Amortismentul se constituie pe seama costurilor de productie ,nivelul anual al amortismentului se determina prin raportarea valorii totale a mijloacelor fixe productive amortizabile la durata normala de functionare a acestora. 2) Suma in valuta,destinata efectuarii treptate a aplatilor in vederea rambursarii de catre debitor a unor credite si imprumuturi contractate in strainatate.
238	amortizare 1) Proces economic-financiar de compensare treptata,prin intermediul costurilor de productie a uzurii fizice si morale,exprimata sub forma valorica ,a amijloacelor fixe productive,pe masura transferarii valorii lor asupra produselor rezultate in procesul de productie.Prin acest proces se creaza mijloace financiare necesarte inlocuirii mijloacelor fixe respective,dupa scoaterea lor din functiune. 2) Modalitate de rambursare treptata ,la termenele stabilite ,a ratelor si dobanzilor aferente unui credit sau imprumut extern.
239	amortizarea cambiei Anularea pe cale judecatoreasca,dupa o procedura speciala,a titlului cambial care a fost sustras,pierdut sau distrus,in scopul de a se da astfel posesorului acelui titlu posibilitatea de a-si exercita drepturile cambiale. Ordonanta de amortizare prin care se incheie aceasta procedura ,trebuie notificata trasului,precum si tuturor debitorilor de regres,pentru ca acestia sa ia cunostinta ca nu mai au obligatia sa plateasca celui care ar prezenta titlul anulat.
240	amprenta Urma lasata prin presare pe o suprafata. Ea poate fi: amprenta digitala (urma lasata de tesuturile papilare ale degetului); amprenta palmara (lasata de palma); amprenta plantara (lasata de talpa piciorului descult).
241	analogie Asemanarea intre doua sau mai multe notiuni, situatii, fenomene etc. Metoda de aplicare a normelor juridice care consta in solutionarea unui caz neprevazut in mod direct in vreo norma juridica, fie prin aplicarea normei care prevede cazul cel mai asemanator (analogia legii), fie prin aplicarea principiilor generale ale sistemului de drept, respectiv (analogia dreptului).
242	anatocism Conventie prin care partile stipuleaza ca dobanda sa se adauge la suma datorata si sa produca ea insasi dobanda in continuare.Fiind prea oneros pentru debitor anatocismul este interzis de lege,in afara de unele cazuri expres determinate . Astfel in contractul de cont curent,soldul rezultat la incheierea contului,la sfarsitul fiecarei perioade convenite de parti,cuprinzand si dobanzile din trecut este,la randul sau,producator de dobanzi.
243	ancheta Cercetare facuta de organele publice pentru a lamuri imprejurarile in care s-a produs un fapt, a strange dovezile corespunzatoare si a stabili raspunderile.
244	ancheta in futurum Procedura contagioasa in cadrul careia partile au posibilitatea de a solicita constatarea si conservarea unei probe daca exista pericol de disparitie sau daca acesta ar fi grau de administrat in viitor.
245	andosa A preciza in scris pe dosul unei hartii de valoare (cec, polita etc.) numele persoanei insarcinate sa incaseze contravaloarea acestora.
246	andosant Persoana ce andoseaza.
247	anexa Inscris inlaturat altuia considerat act principal ,fie ca parte integranta a acestuia,de regula cu scopul dea-i detalia continutul ,fie pentru a adovedi unele elemente ale continutului actului principal.
248	anexiune Alipire cu forta de catre un stat a unui teritoriu apartinand altui stat.
249	angajament de plata Act juridic unilateral prin care persoana angajata cu contract de munca recunoaste paguba cauzata societatii comerciale sau regiei autonome si isi asuma obligatia de a o repara.Angajamentul de plata produce efecte asemanatoare unei recunoasteri extrajudiciare si ale unui inscris sub semnatura privata;el are deopotriva valoarea unui titlu executoriuAngajamentul de plata trebuie sa cuprinda mentiuni privitoate la numele si prenumele persoanei incadrate in munca,suma recunoscuta a fi datorata ,data emiterii si semnatura debitorului.
250	angara Obligatie in munca impusa taranimii feudale.
251	animus sibi habendi Locutiune latina prin care se desemneaza elemtul psihologic sau intelectual al posesiei ,concretizat in vointa celui care stapaneste in fapt lucrul,de a exercita acea stapanire pentru sine si de a se comporta fata de bunul respectiv ca un proprietar ori ca titular al altui drept real.
252	antecedent Fapt anterior unei situatii sau a unei date.
253	antecedent penal Fapt penal ce priveste trecutul inculpatului.
254	antecesor Persoana ce a dobandit cu orice titlu de la o alta persoana bunuri, drepturi sau obligatii. Prima persoana se numeste succesor in drepturi, iar cea de a doua autor (in succesiuni).
255	antecesor in drepturi Denumire generala data oricarei persoane fizice sau juridice de la care alte persoane ,denumite in raport cu acesta ,succesorii in drepturi sau avanzi-cauza au dobandit,cu orice titlu,fie un patrimoniu sau o cota parte dintr-un patrimoniu,fie unul sau mai multe bunuri,drepturi sau obligatii determinate.In principiu antecesorul in drepturi transmite succesorilor sai in drepturi elementele patrimoniale in starea in care se gaseau in momentul transmisiunii.
256	antecontract Conventie prin care un din partile contractate (promitent) se obliga fata de cealalta (beneficiar) sa incheie in viitor la cererea acesteia din urma ,un anum,it contract ,determinat in esenta de aceasta conventie.
257	antecontract de vanzare cumparare Acord de vointa contractual prin care partile isi asuma reciproc obligatia de a incheia intre ele,in viitor un anumit contract de vanzare-cumparare,stabilind si continutul esential al acestuia.Antecontractul de vanzare -cumparare nu este reglementat ,fiind o creatie a practicii judiciare, este frecvent utilizat pentru a lega juridiceste partile care pentru moment nu pot sau nu vor sa incheie un contract valabil de vanzare-cumparare a unui imobil. Antecontractul de vanzare-cumparare nu poate avea efect translativ,de proprietate dat constituie un contract valabil din care izvorasc pentru parti obligatii de a face indatorirea de a indeplini toate operatiile necesare pentru ca vanzarea -cumpararea sa poata fi perfectata potrivit legii.Pe langa obligatia de a incheia in viitor contractul promis,partile vor sa-si asume prin antecontract si alte obligatii.Drepturile si obligatiile izvorate din antecontractul de vanzare- cumparare pot fi transmise prin cesiune sau mostenire ,in conditiile dreptului comun.Inncheierea antecontractului de vanzare-cumparare nu este supusa nici unei conditii speciale de forma,antecontractual avand un caracter consensual.Neindeplinirea din culpa uneia dintre parti a obligatiilor de a face sumate prin antecontractul de vanzare-cumparare ,indreptateste cealalta parte la actiunea in rezolutiune,cu consecinta restituirii reciproce a prestatiilor primite,si la antrenarea raspunderii contractuale a partii in culpa,potrivit dreptului comunRestituirea reciproca a prestatiilor intervine si in cazurile in care antecontractul ar fi lovit de nulitate,ca si acela in care perfectarea contractului de vanzare-cumparare promis prin antecontract ar deveni imposibila din motive neimputabile nici uneia dintre parti ,cazuri in care nici una dintre parti nu va putea fi obligata la despagubiri.Dreptul la actiune in restituire este prescriptibil in termenul general de prescriptie de 3 ani care incepe sa curga de la data cand reclamantul a recunoscut faptul ca perfectarea vanzarii nu este posibila.Daca antecontractul de vanzare-cumparare este constant printr-un inscris sub semnatura privata ,pe baza acestui inscris si pe baza constatarii ca desi s-au respectat modalitatile de plata a pretului convenit in antecontract ,una din parti sau succesorii ei in drepturi refuza sa se prezinte la notarul public in vederea autentificarii contractului de vanzare-cumparare promis,instanta judecatoreasca este indreptatita sa pronunte la cererea celeilalte parti o hotarare care sa tina loc de act autentic de instrainare si care sa serveasca la intabularea dreptului de proprietate al cumparatorului in cartea funciara sau la transferarea operatiei in registrul de inscriptii si transcriptii imobiliare;prin aceasta se asigura eficienta juridica a antecontractului de vanzare-cumparare realizandu-se silit prin justitie finalitatea urmarita de parti prin incheierea acestuia.
258	antreprenor Persoana ( fizica sau juridica) care incheiin un contract de antrepriza ,se obliga fata de cocontractantul sau ,numit client sau benefiaciar,sa execute pe riscul sau o anumita lucrare in schimbul unui pret stabilit in raport cu rezultatul munci sale. Daca antreprenorul contracteaza executarea unei parti din lucrarea la care s-a angajat ,cu un subantreprenor ,el se numeste antreprenor general si ramane singur raspunzatoe fata de client pentru intreaga lucrare.
259	antrepriza Contract in temeiul caruia una dintre parti,antreprenorul se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare sau sa presteze un anumit serviciu pentru cealalta parte (beneficiarul),in schimbul unui pret stabilit in raport cu rezultatul activitatii.Contractul este bilateral,cu titlu oneros ,consensual.Este reclementat de C.civ.. ca lege generala si in C.com.ca lege speciala.Uzantele comerciale aplicabile contractului de antrepriza au in general valoarea contractuala,aplicandu-se in temeiul si in limita legii care carmuieste contractul.Contractul de antrepriza il constituie lucrarea sau serviciul promis de natreprenor si pretul datorat de beneficiar.Lucrarea sau serviciul trebuie sa fie posibile si determinate sau determinabile;pretul trebuie sa fie fixat in numerar,determinat sau determinabil ,sincer si serios.Efectele contractului:da nastere la obligatii in sarcina ambelor parti.Antreprenorul este tinut sa execute lucrarea sau sa presteze serviciul la care s-a obligat sa faca predarea si sa garanteze pe beneficiat de conformitatea prestatiei.Antreprenorul are o pzitie independenta fata de beneficiar in desfasurarea activitati,el are deplina libertate in organizarea si conducerea lucrarulor si nu este tinut sa le execute personal,exceptand cazu; cand s-a convenit astfel.Antreprenorul executa lucrarea si presteaza serviciul cu materialele sale,in afara de conventia partilor in alt sens.Daca materialele sunt puse la dispozitie de beneficiar,aceasta se afla in pastrarea antreprnorului,care trebuie sa le utilizeze potrivit cu destinatia lor si cu respectarea regulilor tehnice in materie,sa dea socoteala de intrebuintare si sa restituie ce a ramas ka terminarea lucrarii.Antreprenorul trebuie sa instiinteze fara intarziere pe beneficiar despre imprejurarile care pun in pericol executarea,calitatea sau destinatia lucrarii,cum ar fi materialele ce i sau pus la dispozitie sau instructiunile necorespunzatoare date de beneficiar.In cazul in care beneficiarul desi instiintat nu ia masuri intr-un termen potrivit cu imprejurarile antreprenorul poate sista executarea ,denuntarea contractului sau il executa pe riscul beneficiarului.Beneficiarul are dreptul ca pe cheltuia sa,sa controleze materialele si modul de executare a lucrarilor fara a stanjeni nejustificat pe antrenor si sai comunice observatiile sale.Pentru conformitatea lucrarilor sau serviciilor antreprenorul raspunde,potrivit dispizitiilor de la contractul de vanzare care se aplica in mod corespunzator.Beneficiarul este obligat sa receptioneze si daca este cazul sa preia lucrarea predata de antreprenor,precum si sa plateasca pretul.Dupa ce a primit comunicarea antreprenorului privind terminarea lucrarilor sau serviciilor,beneficiarul in perioada de timp convenita,trebuie sa le ferifice si daca sunt conforme cu cele contractate sa le preia.In functie de natura lucrarii,beneficiarul poate avea obligatia de a le ridica.Beneficiarul care a receptionat lucrarea fara rezerve,pierde dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrarii.Dreptul de proprietate si riscurile asupra lucrarii se transmit beneficiarului in lipsa de alta conventie a partilor pe data receptiei.In functie de natura lucrarii se poate conveni efectuarea unei receptii provizorii,urmate la indeplinirea termenului convenit de receptia definitiva.Beneficiarul este obligat sa plateasca pretul la primirea intregi lucrari in afara de conventia contrara a partilor.Daca lucrarea a pierit sau a fost deteriorata inainte de receptie din cauza de forta majora,beneficiarul nu este tinut de plata pretului in afara de cazul cand este in intarziere.Daca s-a contractat pe baza unui pret ferm,pretul nu poate fi modificat din cauza sporirii preturilor materiilor prime,materialelor sau maini de lucru.Daca in cursul executarii lucrarii apare necesitatea executarii unor lucrari neprevazute in deviz.antreprenorul are dreptul la sporirea corespunzatoare a pretului numai daca nu putea prevedea necesitatea acestor lucrari. Pentru garantarea pretului ,antreprenorul are cu privire la bunul ce formeaza obiectul lucrarii un drept de gaj,daca este bun mobil sau un drept de ipoteca,daca obiectul priveste construirea , reconstruirea sau repararea unui mobil.
260	antropologie criminala Este o ramura a antropologiei care are ca obiect de studiu infractionalismul ca fenomen biologic. Fondatorul scolii antropologice a fost Lombroso Cesare (1835-1909), medic si criminolog italian.
261	anuitate Obligatie baneasca anulata a unui comerciant ,derivata din rambursarea creditelor si imprumuturilor contractate;plata constanta efectuata anual pe o anumita perioada de timp.Anuitatea se compune din ratele scadente in anul respectiv la creditle si imprumuturile angajate ,plus dobanzile aferente.Primul cel care a angajat creditele respective (debitorul) este un element de pasiv (o obligatie) un element de activ (un drept).
262	anulabil Caracterul unui act juridic de a fi susceptibil de anulare.Un act juridic este anulabil din momentul in care a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale de protectie a incapabilior sau viciera consimtamantului unuia din parti si pana in momentul in care el a fost confirmt de catre partea indreptatita a cere anularea lui sau in care dreptul material la actiunea in anulare s-a stins prin prin prescriptie extinctiva.
263	anulare Sanctiune civila constand in desfiinatrea retroactiva,prin hotararea judecatoreasca ,a unui act juridic lovit de nulitatea relativa.
264	anxietate O stare afectiva vaga, pe care individul o resimte ca o insecuritate generala, neliniste continua, fara motive obiective clare. Ea consta in teama de o nenorocire, de un accident, teama amplificata de imaginatie, putandu-se transforma in stari obsesive si determina savarsirea unor fapte antisociale.
265	aparare 1) ( in sens larg ) totalitatea prerogativelor si garantiilor procesuale recunoscute de lege partilor in vederea valorificarii drepturilor si intereselor lor legitime.Legea procesuala acorda partilor o serie de prerogative procesuale,cum sunt :dreptul de a formula cereri,de a solicita probe,de a eercita caile legale de atac,etc. 2) (in sens restrans) actul procesual prin care paratul tinde la respingerea actiunii indreptate impotriva sa.Apararea paratului poate viza insasi temeinicia actiunii,sau numai partea formala a judecatii. In considerarea acestei finalitati se face distinctie intre: a) apararea de fond ( propriu-zisa ),prin care paratul pune in discutie insasi temeinicia pretentiilor invocate de reclamant,urmarind astefel respingerea actiunii;ea poate fi invocata de regula in tot cursul judacatii,hotararea pronuntata pe baza unei aparari de fond dobandeste autoritatea sau putere de lucru judecat; b) apararea procesuala ( pe cale de exceptie ),materializata in obiceiurile formulate de parat si prin care aceasta urmareste fara a nega existenta dreptului subiectiv,intarzierea judecarii sau respingerea actiunii ca inadmisibila;ea poate fi invocata de regula,numai ni limime litis:hotararea pronuntata in temeiul unei exceptii de procedura lasa,in principiu,neatins fondul cauzei.
266	apararea de fond Sustinere pe care paratul o face in fata instantei de pe pozitia sa procesuala,de pretins titular al obligatiei in vederea obtinerii unei solutii care sa-i fie lui favorabila si potrivnica,in tot sau in parte reclamantului.Constituie aparare de fond faptul plati,invocarea unor cauze exoneratorii,compensatia,veneficiul unui drept faptul ca dreptul dedus judecatii este afectat de modalitati (conditie suspensiva). Apararea de fond are urmatoarele reguli: a)intrucat se poarta pe pozitii opuse asupra celuilalt obiect ca si in cazul pretentiei reclamantului instanta trebuie sa-i dea raspuns atat in motivarea cai cat si in dispozitivul hotararii; b)trebuie sa indeplineasca in general aceleasi conditii de exercitiu ca si actiunea reclamatului; c)sub raportul prescriptiei extinctive are aceasi durata in timp ca si actiunea; d)ii da dreptul paratului la contraprobe,daca s-a admis proba pentru reclamant,contra-proba este de drept admisa pentru parat; e)trenuie folosita in urma apararilor ce pot fi facute pe cale de exceptie. Daca paratul obtine castig de cauza in urma folosirii unei aparari de fond,hotararea aparata de instanta in favoarea sa are putere de lucru,judecat cu privire la insusi continutul raportului juridic litigios dedus judecatii;in consecinta reclamantul nu va mai putea relua judecata intr-un nou proces,pentru aceasi cauza si acelasi obiect.
267	aparator Persoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces. De regula aparatorul este un avocat.
268	apartament Suprafata locativa alcatuita din una sau mai multe camere de locuit cu dependinte aferente situate la acelasi nivel diferite, care formeaza impreuna o unitate locativa de sine statatoare determinata ca atare prin constructia sa.
269	apel Mijloc procedural prin care partea nemultumita de hotararea primei instante sau procurorul solicita instantei ierrhice superioara reformarea hotarari atacate.Uneori se adauga in definitie si faptul ca prin inermediul apelului se poate cere uneori doar anularea hotararii apelate.Nu este necesar sa se retina acest aspect in definitie deoarece notiunea de reformare include si simpla anulare a hotararii.Si in aceasta din urma situatie are loc un control judiciar al hotarari apelate ,particularitatea constand in faptul ca instanta de apel nu rejudeca pricina in fond,ci doar respinge cererea pe temeiul unei exceptii procesuale sau desfiintand hotararea atacata,trimite cauza spre rejudecare primei instante,ori instantei competente sau organului cu activitate juridictionala competent.Asadar este o problema referitoare la efectul devolutiv al apelului mai exact la limitele acestui efect.Apelul este o cale de atac ordinara suspensiva de executare,de reformare si devolutiva.Dupa cum apelul constituie o forma de manifestare a actiunii civile,un mijloc procedural,ce intra in continutul acesteia,tot asa dreptul de apel reprezinta o componenta a dreptului la actiune,cu toate consecintele care decurg de aici.Aceasta inseamna ca pentru consecinta dreptului de apel trebuie indeplinite conditii generale de exercitiu ale dreptului la actiune,la care se alatura si unele conditii speciale. Apelul fiind o etapa a fazei judecatii,nu prezinta un proces distinct de cel declansat prin cererea de chemare in judecata ci o continuare a acestuia,hotararea primei instantei neconstituind decat actul prin care se finalizeaza o etapa a procesului respectiv.In mod normal.ar urma ca apelul sa ii vizeze pe cei care au avut calitatea de parte la judecata in prima instanta,indiferent de pozitia procesula pe care au avut-o: reclamant, parat,intervenient voluntar,intervenient fortat. Cel nemultumit de hotarare,pentru a putea exercita dreptul de apel trebuie sa justifice un interes ,ceea ce presupune ca el a cazut total sau partial,in pretentii,ca urmare a judecarii in fata primei instante..Va fi respinsa ca lipsa de interes cererea de apel formulata de partea ce a obtinut castig de cauza in prima instanta.Aceeasi este solutia si in cazul in care ,prin cererea de apel,se invoca faptul ca s-a savarsit neregularitate procedurala fata de adversar,deoarece folosul practic nu se resfrange asupra apelantului,deci interesul nu este personal ( intr-o asemenea situatie apelantul pentru a obtine reexaminarea fondului principii,va trebui sa invoce in termen alte motive de apel ).Insa apelul parti care in prima instanta a obtinut satisfacerea integrala a pretentiilor sale subsidiare nu este lipsit de interes,deoarece hotararea atacanta implica respingerea pretentiilor principale.Ca si judecatya in prima instanta si in apel,calitatea procesula se raporteaza la dreptul substantial.In acest sens legea prevede ca in apel nu se poate schimba calitatea partilor.Datorita faptului ca apelul are ca obiect reformarea unei hotarari judecatoresti,intervine un elemt specific,anume ca oricare dintre partile initiale poate fi apelant sau intimt dupa caz ( daca este aceea parte care a formulat cererea de apel sau impotriva careia s-a declarat apel). Tocmai de aceea in practica se intalnesc expresii precum"in calitate de apelant"sau "in calitate de intimat",in care termenul de calitate primeste o alta acceptiune.Si in apel poate avea loc o transmisiune a calitati procesuale legala sau conventionala.Apelul poate fi formulat de cel cu capacitate deplina de exercitiu,personal sau prin mandatar.Cel cu capacitate de execitiu restransa trebuie sa fie asistat de ocrotitorul sau legal,iat cel fara capacitate de exercitiu (minorul pana la implinirea varstei de 14 ani si persoana pusa sub interdictie) va sta in judecata prin reprezentantul sau legal (parinti,tutore sau curator dupa caz).Daca la judecata in fata primei instante a existat o capacitate procesuala (activa,pasiva sau mixta),se ridica problema conditiilor in care coparticipanti pot sa-si exercite dreptul de a ataca hotararea cu apel.In solutioinarea acesteia se porneste de la regula,potrivita careia ,actele de procedura,apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parti nu pot folosi nici pagubi celorlalti.Asadar se aplica principiul indepandentei procesuale,oricare dintre coparticipanti avand posibilitatea de a declara apel,dar numai pentru apararea propriilor interese.In privinta coparticipantului care a renuntat la dreptul de apel,nu a adeclarat apel,si-a retras apelul,ori ar carui apel a fost anulat sau perimat,hotararea primei instante devine definitiva ,iar asupra acestuia nu se vor extinde ,in principiu efectele admiterii apelului unuia dintre ceilalti coparticipanti.Daca intre coparticipanti exista raporturi de solidaritate sau indivizibilitate ,prin aplicarea acestei reguli,exercitarea carei de atac a apelului de catre unii dintre ei va folosi si celorlanti,in sensul ca efectele admiterii apelului se vor extinde si asupra coparticipantilor care nu au declarat apel sau ale caror cereri de apel au fost respinse in temeiul unor execeptii procesuale.Regula se aplica nu numai atunci cand raportul de drept substantial dedus judecatii este un raport oblicational,ci si atunci cand este vorba de un drept real ce se poarta supra unui bun despre care se pretinde ca apartine in coproprietate sau in diviziune,coparticipantilor.Astfel daca sotii au introdus o cerere in revendicarea unui bun comun,apelul unuia dintre soti profita si celuilalt:apelul unuia dintre cei ce se pretind a fi copropritarii bunului in litigiu profita si coparticipantilor care nu au declarat apel.A nu se accepta aceasta solutie inseamna a se stabili proprietatea exclusiva celui ce a introdus apel desi nu a existat o cerere in acest sens deci a admite,implicit posibilitatea unor cereri noi in apel ,in contra interdinctie categoriei prevazuta in art.294 alin.1 C.proc.civ.. De altfel art.48 alin.2 se refera la "natura juridica" fara a mai face alte distinctii,iar unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa distinga.Se pune problema de a sti daca apelul introdus de catre o persoana ce nu are procura de la partea interesanta poate fi insusit de acesta din urma.In trecut,fostul art.316 din cod prevedea pentru ipoteza mentionata posibilitatea partilor de a ratifica apelul.S-a renuntat la acest text,intrucat el era inutil deoarece la aceasi solutie se ajunge aplicandu-se regulile de la gestiunea de afaceri.Apelul trebuie insa ratificat in termen ceea ce inseamna ca instanta de apel nu mai are posibilitatea de a acorda un termen pentru indeplinirea lipsei de dovezi calitatii de reprezentant conventional.Pentru a putea exercita dreptul de apel,mai este necesar ca partea nemultumita de hotarare sa nu fi renuntat la dreptul de apel.Renuntarea poate sa fie expresa sau tacita,insa aceasta din urma trebuie sa fie dedusa din imprejurari neechivoce.Art.283C.proc.civ.dispune ca partea care arenuntat la apel cu privire la o hotarare nu mai are drept de a face apel.Pentru a aputea renunta la dreptul de apel,partea trebuie sa aiba capacitatea de exercitiu si mai este necesar ca litigiul sa mai poarte asupra unor drepturi de care partile pot dispune.Codul roman nu contine nici o dispozitie expresa cu privire la momentul in care se poate renunta la apel.Renuntarea la apel poate interveni numai dupa pronuntarea hotararii,deoarece numai in acest moment exercitiul dreptului de apel devine posibil.In acest sens sunt si prevederile art.267 C.proc.civ.,care desi nu interzic expres renuntarea inainte de pronuntarea hotararii,arata ca dupa pronuntare partea poate renunta la calea de atac mentionandu-se aceasta imprejurare intr-un proces-verbal,semnat de presedinte si de grafier;textul permite si renuntarea ulterioara momentului pronuntarii,fie prin infatisarea oartii inaintea presedintelui,fie prin inscris autentic.In forma pe care o avea in proiectul Legii de modificare a Codului de procedura civila,art.283 se referea nu numai la renuntarea expresa la dreptul de apel,ci si la renuntarea tacita,aratand ca partea care a executat de buna voie hotararea primei instante nu o mai poate apela.Din imprejurarea ca Legea nr.59/1993 nu a mai adoptat aceasta forma,nu s-ar deduce faptul ca nu mai exista institutia achiesarii tacite la hotarare.Nici in reglemantarea anterioara nu exista un text de lage care sa consacre axpres achiesarea tacita la hotarare,inda existenta acesteia era unanima acceptata in practica judiciara si in literatura de specialitate prin aplicarea unor principii generale.Partea care executa de bunavoie o hotarare care nu este succeptibila de executare silita,face un act juridic unilateral.Daca insa i se recunoaste dreptul de a ataca hotararea pe care a executat-o de bunavoie,inseamna sa se accepte ca partea sa-si revoce actul unilateral,desi aceasta este in principiu irevocabil. Achiesarea tacita la hotarare trebuie admisa cel [utin pentru urmatoarea ipoteza.Ambele parti cad partial in pretentii la judecata in prima instanta,insa uneia nu i se face o comunicare valabila hotararii.Intrucat cele trei cazuri de echipolenta sunt de stricta interpretare ,astfel incat nu se poate considera ca partea a fost decazute din dreptul de a introduce apel,de vreme ce pentru ea termenul de apel nici nu a inceput sa curga.Insa eventualul apel ar fi lipsit de obiect deoarece hotararea primei instante a fost inlocuita de cea a instantei de apel.De aceea se poate spune ca partea a achieseat tacit la hotararea primei instante,astfel ar fi apelat-o si ea mai inainte de pronuntarea hotararii in apelul adversarului.Dreptul de apel se exercita de catre partea nemultumita de hotararea primei instante potrivit parti adverse.In cazul raporturilor juridice simple,cel nemultumit de hotarare (apelantul) introduce cererea de apel impotriva adversarului (intimatul).Daca la prima instanta a existat o coparticipare procesuala,por fi unul sau mai multi apelanti si unul sau mai multi inrimati,dupa cum au declarat apel unul sau mai multi coparticipanti,respectiv s-a formulat apel impotriva unora sau mai multora coparticipanti.In cazul raporturilor juridice procesuale mai complexe cand la judecata in fata primei instante au fost atrasi in proces si terti.Daca s-a formulat o cerere de interventie principala,iar instanta a respins atat cererea de chemare in judecata,cat si cererea de interventie,pot declara apel fie reclamantul,fie intervenientul,fie ambi dar intimat va fi paratul.Reclamantul ar comite o greseala daca ar introduce apelul nu numai impotriva paratului ci si contra intervenientului,intrucat iar crea acestuia din urma posibiliatea de a-si insusi cererea de apel a reclamantului,pana la prima zi de infatisare.In cazul in care instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins cererea de interventie principala,pozitia procesula de apelant poate fi dobandita de parat sau de intervenient,iar reclamantul va deveni intimt.Cand ambele cereri au fost admise in parte,ori cererea a fost admisa in parte si cealalta a fost respinsa,toate cele trei parti pot avea pozitia procesula de apelant cat si cea de intimat in acelasi timp.Solutiiie sunt asemanatoare ca si in cazul in care s-a formulat o cerere de chemare in judecata a altei persoane ce ar putea pretinde acelasi drepturi ca si reclamantul sau o cerere de aratare a titularului dreptului real,deoarece tertul a dobandit potrivit art.58 si art.66 alin.2C.proc.civ.. pozitia de intervenient principal.Daca paratul a introdus o cerere de chemare in garantie,paratul poate declara apel impotriva reclamantului;acest apel nu este conditionat de faptul ca si chematul in garantie sa introduca apel impotriva paratului,deoarece acesta din urma are interes ca eventuala insolvabilitate a garantului sa nu se reflecte in patrimoniul sau iar chematul in garantie poate intenta apel contra paratului,invocand inexistenta obligatiei sale de garantie sau de faptul ca paratul nu avea dreptul sa se indrepte impotriva sa cu o cerere de despagubire dar si contra reclamantului desi intre ei nu exista raporturi de drept substantial,invocand netemeinicia cererii de chemare in judecata si pe cale de consecinta,lipsa de obiect a cererii de chemare in garantie.Cand a admis cererea de chemare in judecata si arespins cererea in garantie formulata de parat,acesta are interes sa declare apel fie contra reclamantului in garantie,fie impotriva ambilor (de regula cererea de apel a paratului are doua capete:unul principal vizand solutia instantei cu privire la cererea de chemare in judecata si altul subsidiar referitor la solutia data in cererea de chemare in garantie).Daca ambele cereri au fost respinse (cea de chemare in judecata ca nefondata,iar cea de chemare in garantie ca lipsita de obiect sau de interes ),reclamantul va intoduce apel impotriva paratului nu si a chematului in garantie intrucat intre ei nu exista raporturi juridice substantiale;insa reclamantul poate introduce apel atat impotriva paratului,cat si a reclamantului in garantie,daca respingerea cererii de chemare in judecata este urmarea apararilor formulate in favoarea paratului.Pentru aceasta situatie se ridica doua probleme:aceea a mijlocului prin care se reia in discutie cererea de chemare in garantie,poate face apel impotriva reclamantului.In cazul in care instanta a admis cererea de chemare in judecata si a respins cererea de chemare in garantie formulata de catre reclamant (ca lipsita de interes sau de obiect),hotararea poate fi apelata de catre parat ,care isi va indrepta cererea de apel impotriva reclamantului,iar uneri chiar si a chematului in garantie,daca solutia referitoare la cererea de chemare in judecata este rezultatul activitatii procesuale a tertului in sprijinul parti garantate;cele doua probleme semnalate se ivesc si in aceasta situatie.Daca ambele cereri au fost respinse,reclamantul poate face apel atat contra paratului cat si a chematului in garantie.Cand s-a respins cererea de chemare in judecata si s-a admis cererea de chemare in garantie,reclamantul poate declara apel impotriva paratului,iar chematul in garantie fie contra reclamantului fie contra paratului. Anterior anului 1955 exista aderarea la apel,cunoscuta si sub denumirea de insusirea apelului.De altfel si proiectul de notificare a codului a aprevazut insusirea cereri de apel, consacrandu-se acesteia art.293,dispozitia respectiva nu a fost adoptata in actuala forma a codului art.293 aparand ca fiind abrogat prin Decretul nr.132/1952,in Monitorul Oficial.In legislatia noastra aderarea la apel a fost introdusa prin art.40 si art.41 ale fostei legi de accelerare a judecatilor din 1929.Se prevede ca intimatul poate sa adere la apelul principal facut de partea adversa cu o cerere proprie facuta odata cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare in apel.Se face distinctia intre trei forme de zpel,anume:apelul principal,apelul incidental si apelul provocat.Apelul principal ar presupune ipoteza in care partea nemultumita de hotararea primei instante introduce cererea de apel impotriva partii adverse (aceasta este singura forma de apel reglementata de legislatia noastra).Apelul incidental ar fi acela facut de partea impotriva careia s-a introdus deja un apel principal si care ar fi indreptat impoptriva apelantului.Intimatul ar avea interesul sa formeze un apel incidental daca a cazut si el partial in pretentii.Daca insa a castigat in prima instanta,intimatul va raspunde cu o simpla intampinare prin care va solicita instantei de apel sa mentina hotararea atacata.Apelul provocat ar fi acela care spre deosebire de apelul incidental nu ar fi putut exista in lipsa apelului principal.Daca in cererea de apel figureaza ca parti numai reclamantul si paratul de la prima instanta ,atunci instanta de apel nu poate sa-l introduca din oficiu ,pe tertul chemat in garantie.Legea acorda calitate procesula activa in anumite conditii,nu numai titularului dreptului ,ci si altor persoane sau organe,in masura in care acestea au participat la judecata in prima instanta,ele vor putea apela hotararea pronuntata.Procurorul poate declara apel impotriva oricarei hotararii judecatoresti nedefinite,indiferent de faptul ca a participat sau nu la judecata,chiar si atunci cand este vorba de o hotarare pronuntata intr-o cerere cu caracter strict personal.Sunt unele situatii in care legiuitorul a suprimat dreptul de apel,prevazand fie ca hotararea este definitiva,fie ca hotararea se da fara drept de apel.In anumite cazuri in care instantele judecatoresti exercita asupra unor acte cu sau fara caracter juridictional,ce emana de la organele care nu fac parte din sistemul instantelor judecatopresti indiferent ca sunt sau nu organe cu activitate jurisdictionala hotararile sunt definitive.Apelul este singura cale de atac pentru care legea nu prevede expres motivele de exercitare.Asadar cauza apelului consta in nemultumirea parti interesate .Termenul de apel suspenda de drept executarea silita iar acest efect suspensiv,este continuat prin introducerea ,in termen a cererii de apel.Apelul nu mai are efect suspensiv daca hotararea de prima instanta a fost data cu executie vremelnica,indiferent ca aceasta din urma este de drept sau judecatoreasca.Efectul devolutiv al apelului vizeaza numai ceea ces-a judecat de catre prima instanta.Un litigiu poate fi dedus in intregime in fata instantei de apel,insa devolutiunea opereaza numai cu privire la aspectele judecate de instanta a carei hotarare este apelata.In apel nu se poate schimba calitatea partilor ,iar sub acest aspect notiunea de calitate se raporteaza la dreptul substantial. Apelul este o cale devolutiva de atac,astfel incat judecata lui ar urma sa se finalizaza cu hotarare care sa inlocuiasca hotararea ce a fost apelata.
270	aplicarea in spatiu a normelor de drept procesual civil Aplicarea normelor de drept procesual civil in spatiu prezinta un aspect intim si unul international.Sub primul aspect art.735 alin.1C.proc.civ.a mentinut in vigoare Legea 389/1943 care la randul ei a mentinut in vigoare Decretul lege nr.115/1938 cat si unele prevederi ale Legii nr.LX /1881 incetata potrivit dispozitiilor art.72 din legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996,la data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriu administrativ al unui judet.In consecinta eventualele probleme referitoare la regimul de publicitate imobiliara se vor rezulta prin aplicarea regulii "locus regit actum".
271	aplicarea legii penale Prevazuta in cap. II, t. I, art. 3 si urm., Cod penal, partea generala, activitate de folosire a legii penale ca temei pentru tragerea la raspundere penala si pentru aplicarea sanctiunilor legale impotriva celor care au savarsit infractiuni. Aplicarea legii penale are loc in raport cu spatiul, timpul, persoanele si faptele.
272	aplicarea legii procesual penale Se face in raport cu spatiul si cu timpul, in privinta normelor de procedura nepunandu-se problema personalitatii, realitatii si universalitatii, asa cum aceste principii sunt aplicabile legii penale. In aplicarea legii procesuale penale in spatiu, guverneaza principiul teritorialitatii potrivit caruia ea isi are aplicabilitatea pe intregul teritoriu al Romaniei.
273	aplicarea legilor de procedura civila asupra persoanelor Principiu ce determina sfera de actiune a normelor de drept procesual civil cu privire la parti si ceilalti participanti in instanta. Aplicarea legilor de procedura asupra persoanelor se intemeiaza pe principiul constitutional al egalitatii in fata legilor a tuturor cetatenilor.In aceasi masura acest principiu se aplica si persoanelor fizice sau juridice straine.Legea procesuala civila intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial.Actele de procedura efectuate sub imperiul vechii legii,cu respectarea e raman valabile,iar actele de procedura indeplineite dupa intrarea in vigoare a vechii legi nu vor fi supuse prevederilor acesteia.Dinstinct de problema neretroactivitatii legilor se ridica problema de a sti care este legea aplicabila efectelor viitoare ale unei situatii juridice,nascute ,modificate sau stinse inainte de abrogarea legii care a carmuit-o.De regula legiuiitor prevede in cuprinsul noului act si dispozitiile referitoare la rezolvarea conflictelor ale normelor.Au fost si situatii in care in lipsa unei dispozitii legale exprese s-au aplicat prevederile corespunzatoare din ultima carte a Codului de procedura civila,precum si dispozitiile tranzitorii din art.V din Legea nr.59/1993,modificata prin Legea nr.69/1993,in masura in care acestea nu au fost declarate neconstitutonale prin Decizia Cutii Constitutionale nr.9 si nr.131.ambele din anul 1994.Pentru rezolvarea conflicatelor in timp ale normelor de drept procesula civil se porneste de clasificarea acestor norme in functie de obiectul lor de reglementare.Normele de organizare judecatoreasca sunt in principiu de imediata aplicare.Astfel in cazul desfiintarii unei instante judecatoresti ,principiile in curs de judecata ,in momentul aparitiei legii noi trece la instanta care ii ia locul.Este posibil ca un litigiu ce a inceput sa fie judecat intr-o anumita compunere sa fie continuat intr-o alta compunere.
274	aport social Obligatia luata de un asociat la intrarea sa intr-o societate comerciala de a aduce o contributie la formarea capitalului social.
275	aprecierea probelor Operatiune mintala care consta in evaluarea si compararea probelor administrate si formularea concluziilor cu privire la puterea probanta si valoarea lor intr-o cauza penala.
276	arenda Contract prin care proprietarul unui bun (de obicei un teren agricol) il cedeaza, in mod temporar, altei persoane (arendas) spre a-l exploata in schimbul unei sume de bani.
277	arest Retinere in temeiul legii a unei persoane care a comis sau care se banuieste ca a comis o infractiune.
278	aresta A lipsi pe cineva de libertate ca urmare a savarsirii unei infractiuni sau in vederea unei judecati sau cercetari. Are loc in temeiul unui mandat de arestare, dat de parchet sau de o instanta judiciara.
279	arestare Privarea de libertate a unei persoane prin arestarea sa.
280	arestarea nelegala si cercetarea abuziva Este o infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei, prevazute in cap. II, t. VI, art. 266, Cod penal, partea speciala; consta in doua fapte prevazute in acelasi text: arestarea nelegala si cercetarea abuziva. Arestarea nelegala consta in retinerea sau arestarea nelegala ori supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative, in alt mod decat cel prevazut prin dispozitiile legale. Cercetarea abuziva, consta in intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente impotriva unei persoane aflate in curs de cercetare, ancheta penala ori de judecata, pentru obtinerea de declaratii, precum si fata de un martor, expert sau interpret.
281	arvuna Acont cu valoare de garantie, dat de o parte contractanta celeilalte parti din contract; joaca rolul fie a unei dovezi, fie a unui mijloc de dezicere.
282	asigurare Raport contractual nascut din lege sau dintr-o conventie in temeiul caruia o persoana numita asigurator se obliga in schimbul unei prime sa plateasca unei alte persoane numita asigurat o suma de bani in cazul producerii unor daune eventuale (moarte, incendiu, accident, inundatie).
283	asigurare de bunuri Asigurare incheiata privind bunurile mobile sau imobile.
284	asigurare de persoane Asigurare privind despagubirea persoanelor fizice.
285	asigurare facultativa Asigurare incheiata prin consimtamantul asiguratorului si asiguratului.
286	asigurare obligatorie Asigurare stabilita in temeiul legii.
287	asigurari sociale Asigurari constituite in vederea garantarii persoanelor in caz de boala, invaliditate, batranete, moarte.
288	asistenta judiciara internationala Sprijinul reciproc pe care si-l dau statele in activitatea de descoperire, judecare si pedepsire a infractorilor. Aceasta activitate se realizeaza in temeiul prevederilor legii procesuale penale, a conventiilor internationale ori pe baza de reciprocitate.
289	asistenta juridica Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare, prevazuta in cap. I, t. V, art. 171, Cod de procedura penala. Potrivit legii, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de un aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.
290	asistenta mutuala Colaborarea internationala politica si militara intre state, stabilita prin tratate, in scopul asigurarii securitatii, preintampinarii agresiunii si apararii comune impotriva unui eventual atac armat. Tratatele incheiate sunt defensive si obliga statele semnatare sa-si acorde sprijin reciproc in cazul in care unul dintre ele este atacat.
291	asociatia de proprietari Organizatie a proprietarilor apartamentelor dintr-o cladire cu mai multe apartamente proprietate privata sau mixta, reglementata de Legea locuintei nr. 114 din 11 octombrie 1996, publicata in M. Of. nr. 254/1996.
292	asociatia internationala a juristilor democrati (a.i.j.d) Creata la Paris in 1946, din initiativa unui grup de juristi francezi. Este o organizatie a juristilor progresisti care lupta pentru promovarea principiilor independentei si egalitatii in drepturi a popoarelor, apararea drepturilor si libertatilor democratice, asigurarea pacii etc.
293	asociatia internationala de stiinte juridice Organizatie infiintata in 1950 sub auspiciile U.N.E.S.C.O.
294	asociatia juristilor din romania Asociatie care grupeaza juristii din diferite ramuri de activitate, infiintata in 1954. Este afiliata la Asociatia Internationala a Juristilor Democrati.
295	asociatia magistratilor din romania Asociatie profesionala a judecatorilor si procurorilor din Romania, cu personalitate juridica si statut propriu. Constituirea ei are la baza recomandarile internationale si prevederile Legii nr. 92/1992 (art.92).
296	asocierea pentru savarsirea de infractiuni Este o infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, prevazute in cap. IV, t. IX, art. 323, Cod penal, partea speciala si consta in fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele contra sigurantei statului (art. 167 Cod penal) ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri.
297	atentatul care pune in pericol siguranta statului Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului, inscrise in t. I, art. 160, Cod penal, partea speciala si consta in atentatul savarsit contra vietii, integritatii corporale ori sanatatii unei persoane care indeplineste o activitate importanta de stat sau alta activitate publica importanta, imprejurari care fac ca fapta sa puna in pericol siguranta statului.
298	atentatul contra unei colectivitati Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra sigurantei statului, reglementate in t. I, art. 161, Cod penal, partea speciala si consta in atentatul savarsit contra unei colectivitati prin otraviri in masa, provocarea de epidemii sau prin orice alt mijloc, de natura sa slabeasca puterea de stat.
299	atesta A dovedi; a confirma. A confirma pe cineva intr-o anumita functie sau calitate.
300	audierea Ascultarea invinuitului sau inculpatului, a celorlalte parti din procesul penal, a martorului, precum si a expertului se poate realiza pe tot cuprinsul procesului penal in modul si conditiile prevazute de lege; constituie act procedural.
301	autentic (Inscris) intocmit de parti sau de un organ competent in forme ce-i atribuie o anumita putere doveditoare.
302	autentifica A face ca un act sa aiba valoare autentica.
303	autonomie Dreptul de a se guverna si administra prin legi proprii.
304	autonomie de vointa Libertate contractuala recunoscuta prin lege persoanelor, cu conditia de a respecta normele legale imperative si ordinea juridica a respectivului stat.
305	autonomie locala Dreptul de administrare proprie, cu respectarea normelor generale date de puterea centrala.
306	autor Participant la savarsirea unei infractiuni alaturi de instigator si complice, prevazut in cap. III, t. II, art. 24, Cod penal, partea generala. Este persoana care savarseste in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala. Aceasta persoana se mai numeste si "autor material", deoarece executa actiunea tipica ce constituie elementul material al infractiunii. In literatura juridica se face deosebire intre autor unic, autori plurali, coatutori etc.
307	autoritate de lucru judecat Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru judecat nemaiputand fi atacate decat prin intermediul cailor de atac extraordinare.
308	autoritatea tutelara Este reglementata in Codul familiei, institutie creata pe langa autoritatile publice locale in vederea ocrotirii intereselor minorului lipsit de ingrijire parinteasca, in cazurile prevazute de lege.
309	autoritatile publice Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt: Parlamentul, care exercita puterea legislativa, presedintele Romaniei, guvernul si Administratia publica, institutii care formeaza puterea executiva; autoritatea judecatoreasca, care exercita puterea judecatoreasca.
310	autoriza A imputernici pe cineva de a exercita un drept de a incheia un act sau de a face ceva. A incuviinta formarea sau functionarea unei persoane juridice.
311	autorizatie Permisiune (oficiala) de a exercita un drept, de a incheia un act sau a face ceva.
312	autorizatie prealabila Act administrativ ce conditioneaza posibilitatea incheierii legale a unui act sau a desfasurarii unei anumite activitati.
313	aval Act prin care o persoana numita avalist garanteaza plata unei cambii unei alte persoane numita avalizat.
314	avalist Persoana ce garanteaza prin aval plata unei cambii.
315	avalizat Debitor cambial a carui obligatie este garantata de un avalist.
316	avanzii cauza Persoanele carora le-au fost transmise drepturile altor persoane.
317	avere Totalitatea bunurilor aflate in patrimoniul unei persoane.
318	avertisment Prevenirea unui angajat ca in cazul unei abateri mai grave va fi si mai aspru pedepsit. Mustrare pentru o abatere. Demers prin care un stat atrage atentia altui stat cu privire la consecintele pe care incalcarile dreptului international ale acestuia le poate avea asupra relatiilor lor reciproce.
319	aviz Document prin care se comunica o instiintare cu caracter oficial; rezolutia unui organ competent cu privire la unele probleme pentru care a fost consultat.
320	avocatul poporului Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor in raporturile acestora cu autoritatile publice, prevazuta de Constitutia Romaniei (art. 55) si Legea nr. 35/1997, publicata in M. Of. nr.48 din 20 martie 1997.
321	avut Avere, patrimoniu.
322	avut obstesc Totalitatea bunurilor publice.
323	avutie Avere, patrimoniu.
324	avutie nationala Totalitatea valorilor materiale si spirituale de care dispune un stat la un moment dat.
325	azil Loc de refugiu inviolabil. Drept de azil - dreptul pe care un stat il acorda unor persoane, urmarite in tara lor pentru convingeri politice, de a se stabili pe teritoriul sau.

1	a baculo ad angulum. De la baston la unghi. De la una la alta; in mod incoerent.
2	a bove maiori discat arare minor. De la boul mai virstnic sa invete cel mai tanar sa are.
3	a dicto secundum quid ad dictum simpliciter non valet consequentia. De la o afirmatie relativa la ceva catre o afirmatie pur si simplu consecinta nu este valabila.Principiu al dialecticii scolastice, conform caruia in concluzie nu poate fi folosit in mod absolut un termen intrebuintat in premise doar in sens relativ.
4	a fortuna desertum (derelictum) esse A fi abandonat (parasit) de noroc.
5	a minima Prea putin
6	a posse ad esse. De la posibilitate la realitate.
7	a posteriori. Dedus din cele ce urmeaza.
8	a priori. Dedus din ceea ce a fost inainte.
9	ab abio expects, alteri quod feceris. Din partea altuia sa te astepti la ceea ce tu insuti faci altuia.
10	ab abusu ad usum non valet consequentia. De la abuz catre uzanta nu se instituie niciodata o regula.Principiu al dialecticii scolastice.
11	ab acia et acu In mod amanuntit; de-a fir a par.
12	ab acia et acu. De la fir si de la ac. In mod amanuntit; de-a fir a par.
13	ab amico indiscreto libera nos, domine! De un prieten indiscret scapa-ne, Doamne !
14	ab hac et ab hoc. De la aceasta si de la acesta. A sari de la un lucru la altul; a vorbi vrute si nevrute.
15	ab igne ignem. Focul (se aprinde) de la foc.A permite cuiva sa-si aprinda focul de la tine este o datorie omeneasca elementara.
16	ab immemorabili (tempore). Din vremuri imemoriale.
17	ab immo pectore. Din adancul inimii.
18	ab initio De la inceputuri.
19	ab initio nullum, semper nullum Ceea ce a fost nimic de la inceput, ramane intotdeauna nimic.
20	ab initio nullum, semper nullum. Ceea ce a fost nimic de la inceput ramane intotdeauna nimic.
21	ab initio. De la inceputuri.
22	ab inope ne avertas oculos tuos, et non reliquas quaerentibus ... ... TIBI RETRO MALEDICERE. Sa nu-ti intorci privirile de la cel aflat in nevoie si sa nu dai prilej celor care iti cer ceva sa te blesteme.
23	ab intestato. Fara o indicatie expresa. De exemplu a mosteni pe cineva in mod automat, in absenta unui testament.
24	ab iove principium. Inceputul se face de la Jupiter. Sa incepem cu inceputul.
25	ab irato La manie.
26	ab irato (ira). La manie.
27	ab odio Din ura.
28	ab odio. Din ura.
29	ab omni parte beatus. Fericit in orice privinta.
30	ab oportere ad esse valet consequentia. De la necesitate la fiintare consecinta este valabila. Principiu al metafizicii scolastice, conform caruia o judecata dovedita ca necesara implica adevarul asupra unei judecati referitoare la existenta.
31	ab origine De la origine.
32	ab re Departe de subiect; fara rost, nepotrivit cu imprejurarea;
33	ab re. Departe de subiect.
34	ab universali ad particulare valet consequentia. De la universal catre particular consecinta este valabila.Principiu al matafizicii scolastice conform caruia un adevar universal este valabil si in cazurile particulare.
35	abdicere liberum A nu-ti recunoaste copilul.
36	abdicere liberum. A nu-ti recunoaste copilul legitim.
37	abdita loca. Locuri ascunse.
38	abhorrentes lacrimae. Lacrimi nepotrivite (cu situatia).
39	abiecta oratio Vorbire neingrijita.
40	abiectioni falsa pietatis et religionis species est... ... ET QUAMVIS ABIECTIO SUPERBIAE SIT CONTRARIA, EST TAMEN ABIECTUS SUPERBO PROXIMUS. Dispretul de sine este o forma falsa de onestitate si de religiozitate; si, cu toate ca dispretul de sine este contrariul trufiei, totusi, cel care se dispretuieste pe sine este foarte aproape de cel trufas.
41	abiit illud tempus Atrecut vremea aceea!
42	abolitio legis. Anularea unei legi. Expresie juridica.
43	abrupte cadere in narrationem. A incepe povestirea in mod abrupt. A incape ceva pe neasteptate.
44	absentem qui rodit amicum Acela care isi birfeste prietenul care nu este de fata.
45	absineto irarum. Sa te abtii de la manie.
46	absoluta neccesitudo. Necesiatate absoluta.
47	abstractum est altitudo, super suum concretum existens, eo quod ... ... SUAESSENTIA EST. Abstractul este acel nivel inalt care se situeaza deasupra concretului sau prin faptul ca este esenta acestuia.
48	absumere oratio. Un discurs bogat.
49	abundanter loqui. A vorbi pe larg.
50	abundare ingenio et doctrina. A fi plin de talent si invatatura.
51	abundater loqui A vorbi pe larg.
52	abusus non tollit usum Abuzul nu inlatura uzanta; Incalcarea repetata a unei reguli nu anuleaza respectiva regula;
53	abusus non tollit usum. Abuzul nu suprima uzanta. Incalcarea repetata a unei reguli nu anuleaza respectiva regula.
54	abutere muliere A dezonora o femeie.
55	abutere muliere. A abuza de o femeie.
56	abutere verbum A folosi un cuvant intr-un sens impropriu.
57	abutere verbum. A abuza de un cuvant. A folosi un cuvant intr-un sens impropriu.
58	accipere secundis auribus A te arata binevoitor.
59	accipitri columbas credere. A incredinta porumbeii uliului. A pune lupul paznic la oi.
60	acerrima proximorum odia Dusmaniile cele mai inversunate sunt cele ala rudelor.
61	acies ingenii Ascusisul mintii.
62	acta est fabula. Piesa s-a sfarsit.Formula de incheiere a spectacolului dramatic.
63	acta probant homines, non verba, genus neque vestes. Faptele ii arata pe oameni, nu cuvintele, neamul, nu hainele.
64	acta re. Faptul fiind savarsit. Formula juridica.
65	acta, non verba Fapte, nu vorbe.
66	acta, non verba. Fapte nu vorbe.
67	actiones sunt suppositorum. Actiunile apartin obiectelor desemnate.In dialectica scolastica, expresie a ideii ca actiunile concrete apartin obiectului real ca atare, nu unuia dintre accidentele sale.
68	actus (sau facultas)intelligendi. Actiunea (sau putinta) de a intelege. In metafizica scolastica, atributul fundamental al ratiunii.
69	actus ad fraudas Iscusit in inselatorie.
70	actus est prior potentia Actul este prioritar fata de potenta.
71	actus est prior potentia. Actul este prioritar fata de potenta. In metefizica scolastica, principiu referitor la prioritatea ontologica sau gnoseologica a actiunii fata de posibilitate.
72	acute cogitare A gandi profund.
73	acute cogitare. A gandi profund.
74	ad absurdum Pana la absurd.
75	ad absurdum. Pana la absurd. Despre o demonstratie.
76	ad aliena voluntatem logui. A vorbi conform vointei altuia.
77	ad aliena voluntatem loqui A vorbi conform vointei altuia.
78	ad aperturam libri (sau: aperto libro). La deschiderea cartii. A comenta, traduce etc. un text la prima vedere.
79	ad assem perdere. A pierde pana la ultimul banut.
80	ad calandas graecas La calandele grecesti; la sfantul asteapta;
81	ad calendas graecas. La calendrele grecesti.La sfantul asteapta; grecii nu aveau calende(denumirea romana pentru prima zi a lunii).
82	ad exemplar Dupa exemplul.
83	ad exemplar. Dupa exemplul.
84	ad extremum Pana la capat.
85	ad extremum. Pana la capat.
86	ad gloriam In scopul gloriei.
87	ad hoc Pentru aceasta; intr-un scop anume;
88	ad hoc. Pentru aceasta. Intr-un scop anume.
89	ad hominem. Cu referire la om. Despre un tip de argumentare dialectico-retorica.
90	ad honores. In mod onorific.Fara a primi o plata.
91	ad infinitum La infinit.
92	ad interim Pentru un rastimp determinat.
93	ad interim. Pentru un rastimp determinat.
94	ad libitum. La alegere.Dupa preferinta.
95	ad litem. Cu privire la un proces(juridic).
96	ad literam Cuvant cu cuvant, in mod literal.
97	ad notam Spre cunostinta; de retinut;
98	ad notam. Spre cunostinta.De retinut; despre o informatie importanta.
99	ad oculos In fata ochilor.
100	ad oculos. In fata ochilor.Despre o demonstratie bazata pe evidenta.
101	ad omnes casus Pentru orice imprejurare.
102	ad ostentationem In mod ostentativ.
103	ad ostentationem. In mod ostentativ.
104	ad pias causas In scopuri binecuvantate.
105	ad publicandum Spre stiinta publica.
106	ad publicandum. Spre stiinta publica.
107	ad referendum. Spre dare de seama.Despre documente carora urmeaza sa li se dea o rezolutie.
108	ad rem La obiect.
109	ad rem. La obiect.
110	ad usum Dupa obicei.
111	ad verbum Cuvant cu cuvant; literal;
112	ad verbum. Cuvant cu cuvant.Literal.
113	ad verecundiam. Bazat pe respect si reverenta.Despre argumentari intemeiate pe autoritatea maestrilor recunoscuti.
114	adhuc sub indice lis est Pana in acest moment, litigiul se afla la dispozitia judecatorului.
115	adhuc sub iudice lis est. Pana in acest moment, litigiul se afla la dispozitia judecatorului. Controversa inca nu este decisa.
116	adulterini nummi Bani falsi.
117	affirmatio est prior negatione Afirmatia este prioritara fata de negatie.
118	alea iacta est Zarul a fost aruncat.
119	aliena negotia non curare A nu te amesteca unde nu-i traba ta.
120	alienis gloriari bonis A te impaca cu meritele altuia.
121	aliud est celare, aliud tacere Una este sa tainuiesti, altceva sa taci.
122	aliunde stare, aliunde sentire A se situa intr-o tabara si a fi de parerea celeilalte.
123	alter ego Un alt eu.
124	alterius lucra dolet invidus ut sua damna Castigurile celuilalt il indurereaza pe invidios asemenea unor pagube proprii.
125	amor vincit omnia Iubirea invinge orice.
126	amota ludu Lasand gluma la o parte.
127	animam debere A fi foarte vinovat.
128	apta oratio. Cuvantare corect alcatuita.
129	apud. La. Se foloseste pentru a indica faptul ca un citat a fost preluat de la altcineva.
130	argument ad hominem. Argument impotriva unei persoane.
131	argumentum ab autctoritate. Argumentul autoritatii.
132	argumentum achilleum. Argument fals.
133	argumentum ad ignorantiuam. Argument fundamentat pe necunoasterea lucrurilor.
134	argumentum ad rem. Argument la chestiune.
135	argumentum est ficta res, quae tamen fieri protest. Argumentul este un fapt imaginat care ar putea totusi sa se petreaca.
136	argumentum ex concessis. Argument intemeiat pe consecinte.In dialectica scolastica, tip de argumentare bazat pe acceptarea provizorie a premiselor adversarului, in scopul de a utiliza in folosul propriei teze consecintele acestora.
137	argumentum ex silentio. Argument (rezultat) din tacere.Tacerea preopinentului este un argument ca accepta afirmatia enuntata.
138	argumentum ponderantur, non numerantur. Argumentele se cantaresc, nu se numara.
139	aristotelico more. In chipul lui Aristotel; dupa metoda aristotelica.
140	ars combinatoria. Stiinta combinatiilor.Sintagma desemnind in dialectica scolastica tirzie, cu ecouri ulterioare, un sistem formalizat de semne, care sa acopere toate tipurile posibile de relatii logice.
141	audi prudenter et responde sapienter. Asculta cu chibzuinta si raspunde cu intelepciune.
142	aura popularis. Adiere populara.Popularitate indoielnica.
143	auro loquente omnis oratio inanis est. Cand aurul vorbeste, orice discutie este zadarnica.

1	ab initio V. ex tunc; retroactivitate
2	ab intestat V. motenire; mostenitor
3	abandonarea bunurilor ereditare Facultate recunoscuta de lege mostenitorului care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar de a preda toate bunurile ce fac parte din averea succesorala creditorilor mostenirii si legatarilor atunci cand apreciaza ca administrarea si lichidarea acelor bunuri este prea impovaratoare pentru el. Constituie o deplasare pura si simpla a posesiunii acelor bunuri si totodata o renuntare la insarcinarea de a lichida succesiunea. A.b.e. nu stirbeste drepturile succesorale pe care cel care o infaptuieste le are in virtutea vocatiei sale ereditare. De aici urmatoarele consecinte juridice: a) daca dupa plata tuturor datoriilor, sarcinilor si legatelor, ceea ce semnifica lichidarea definitiva a succesiunii, ramane un excedent de activ, acesta se cuvine de drept mostenitorului care a abandonat bunurile succesorale; b) si in cazul in care cel ce a recurs la a.b.e. este mostenitor rezervatar, acesta pastreaza dreptul de a cere reductiunea liberalitatilor facute de de cujus cu incalcarea drepturilor sale rezervatare; c) mostenitorul care abandoneaza bunurile succesorale va preda creditorilor si legatarilor numai bunurile ramase dupa defunct in masa succesorala, iar nu si cele raportate de ceilalti mostenitori. Legea nu cere ca a.b.e. sa fie facuta intr-o anumita forma pentru a fi valabila. Este insa recomandabil ca mostenitorul in cauza sa faca notificari tuturor creditorilor si legatarilor cunoscuti spre a le aduce la cunostinta faptul abandonarii bunurilor succesorale la dispozitia lor, precum si o declaratie in acest sens pe care sa o depuna la notariatul competent. Prin efectul predarii creditorii si legatarii devin obligati sa administreze si sa lichideze succesiunea cu observarea regulilor stabilite de lege pentru mostenitorul care a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar. Lichidarea succesiunii poate fi realizata fie personal de toti creditorii si legatarii impreuna, fie prin intermediul unui curator numit de instanta judecatoreasca competenta la cererea lor. Aceasta ultima solutie vizeaza prioritar situatia in care exista neintelegeri intre creditori si legatari, ca si atunci cand exista creditori necunoscuti. Sin. abandonarea mostenirii; predarea bunurilor ereditare.
4	abandonarea fondului aservit Facultate recunoscuta de lege proprietarului fondului aservit de a abandona acest fond la dispozitia proprietarului fondului dominant pentru a se libera de servitute. Poate fi facuta chiar atunci cand proprietarul fondului aservit s-a obligat in titlu sa faca pe cheltuiala sa lucrarile necesare pentru exercitarea sau pentru conservarea servitutii. O atare obligatie nu are caracter personal, ci este un accesoriu al dreptului de servitute care este un drept real principal. Ea are deci caracter de obligatie propter rem si de specificul tuturor obligatiilor de acest gen este faptul ca cel tinut de ele se poate libera renuntand la drepturile sale asupra fondului sau lucrului lasandu-le la libera dispozitie a titularului dreptului corelativ respectivei obligatii care astfel nu mai poate urmari pe debitor deoarece el nu mai poseda fondul. Desi legea se refera la abandonarea intregului fond aservit ea trebuie interpretata in sensul ca proprietarul acelui fond poate abandona si numai o parte din el, anume aceea afectata de servitute.
5	abandonarea imobilului ipotecat Facultate recunoscuta de lege tertului care a dobandit un imobil ipotecat in perioada de timp dintre momentul constituirii ipotecii si momentul inceperii realizarii acesteia, de a delasa sau abandona acel imobil spre a fi scos la vanzare de catre creditor fara participarea sa. Pentru ca a.i.i. sa fie valabila trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) datoria pentru care este urmarit imobilul sa nu fie o datorie personala a proprietarului actual; b) tertul proprietar sa aiba capacitate deplina de exercitiu; c) abandonarea sa fie totala si fara rezerve si sa fie facuta cu indeplinirea formelor prevazute de lege. Aceste forme constau intr-o declaratie facuta de proprietarul actual la grefa judecatoriei. Judecatoria constata abandonarea printr-o incheiere si numeste un curator pentru administrarea imobilului abandonat. Urmeaza apoi vanzarea acestui imobil in armonie cu regulile aplicabile la expropriere si in contradictoriu cu cel care a fost numit curator. V. ipoteca.
6	abandonarea mostenirii Abandonarea bunurilor ereditare
7	abitatie Drept de abitatie.
8	absenta Termen ce desemneaza o stare de fapt datorita careia existenta unei persoane este incerta. In tehnica juridica conceptul de absenta are o semnificatie speciala: aici ea se refera la situatia aceluia care lipseste de la domiciliu o perioada mai indelungata de timp fara a exista informatii cu pivire la locul unde se afla sau daca se mai afla in viata, astfel incat nu exista dovezi nici ca traieste si nici ca a murit. De esenta a. este incertitudinea cu privire la persoana disparuta. Institutia a. a fost reglementata in Codul civil roman (Cartea I, Titlul IV, cap. l) dar a fost abrogata implicit prin Legea nr. 173/1941 si apoi in mod expres prin Decretul nr. 339/1948, fiind inlocuita in reglementarea legala actualmente in vigoare cu institutia disparitiei si a mortii prezumate.
9	absolut V. drept absolut; nulitate absoluta.
10	absolvire de raspundere civila V. exonerare de raspundere civila.
11	absorbtie Forma de comasare a persoanelor juridice constand in inglobarea de catre o persoana juridica existenta si care isi mentine fiinta, a uneia sau a mai multor persoane juridice, care inceteaza astfel sa mai fiinteze. Are ca efecte transmisiunea universala a intregului patrimoniu al persoanei (persoanelor) absorbite catre persoana juridica absorbanta.
12	abuz de drept Fapta ilicita constand in exercitarea drepturilor subiective intr-un mod contrar scopului lor social economic, legii sau regulilor de convietuire sociala. Cazurile cele mai caracteristice de a.d. sunt: exercitarea unui drept subiectiv exclusiv in scopul de a pagubi pe altul, de a face sicane altuia si de a obtine foloase ilicite.
13	acceptant Termen prin care in limbajul juridic se desemneaza persoana care accepta neconditionat oferta de contractare ce i-a fost adresata de catre o alta persoana.
14	acceptant pentru onoare Tert care intervine pentru garantarea onorarii unei cambii in suferinta, acceptand acea cambie in locul trasului ce a refuzat acceptarea ei.
15	acceptarea ofertei Manifestarea vointei juridice a unei persoane de a incheia contractul propus de ofertant in conditiile prevazute in oferta ce i-a fost adresata de acesta intr-un atare scop. Pentru a produce efecte juridice a.o. trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute de lege pentru vointa juridica in general. A.o. poate fi expresa sau tacita. Este expresa cand se exprima ca atare in scris sau verbal de o maniera ce nu lasa loc la incertitudini. Este tacita atunci cand rezulta neindoielnic din anumite actiuni sau atitudini (de ex., inceperea executarii de catre mandatar a mandatului primit semnifica acceptarea ofertei facuta de mandante in acest sens).
16	acceptarea succesiunii Mod de exercitare a dreptului de optiune succesorala concretizat in actul juridic unilateral prin care succesibilul avand vocatie universala sau cu titlu universal primeste mostenirea la care este indreptatit si, totodata, isi consolideaza drepturile succesorale dobandite in privinta acesteia din momentul deschiderii ei
17	accesiune Mod de dobandire a drepturilor reale constand in incorporarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important si in virtutea careia, daca cele doua lucruri au apartinut unor proprietari diferiti, proprietarul lucrului mai important dobandeste dreptul de proprietate si asupra lucrului mai putin important incorporat; in anumite conditii, proprietarul lucrului incorporat este indreptatit sa primeasca o despagubire
18	acord de vointa Intalnirea concordanta a vointelor individuale a doua sau mai multe persoane exprimate cu intentia de a produce efecte juridice. Mecanismul formarii lui comporta propunerea unei persoane facuta alteia de a incheia un contract (denumita oferta) si acceptarea pura si simpla, neconditionata a acelei propuneri de catre cel caruia i-a fost adresata (denumita acceptarea ofertei). Sin. consimtamant
19	act abdicativ Act prin care se renunta la un drept iainte de a se fi facut acceptarea ceruta de lege pentru dobandirea lui. Este a.a. renuntarea la o mostenire deschisa ori la un legat, daca se face anterior acceptarii acelei mosteniri sau acelui legat.
20	act administrativ Act juridic unilateral, obligatoriu si executoriu emis de catre un organ administrativ, in temeiul puterii de stat, prin care se aduc la indeplinire dispozitiile legii sau ale unui act normativ subordonat legii. O serie de a.a. au tangenta cu raporturile juridice de drept civil, astfel anumite a.a. (cum sunt actele autoritatii tutelare) servesc la asigurarea ocrotirii intereselor minorilor si incapabililor, facilitand totodata participarea acestora la circuitul juridic civil
21	act aparent Act juridic (contract) convenit de parti cu scopul de a crea pentru terti impresia existentei unei situatii juridice care nu are corespondent in realitate. Are rolul de a disimula intentia reala a partilor in vederea ascunderii fata de terti, prin crearea unei false aparente, a adevaratelor raporturi juridice dintre ele
22	act de administrare Act savarsit asupra unui lucru sau asupra unui patrimoniu in scopul intretinerii si folosirii lui. Au acest caracter: perceperea fructelor si recoltelor sau incasarea veniturilor; inchirierea; orice masuri de utilizare, amenajare, exploatare ori punere in valoare a bunului etc
23	act de conservare Orice masura urmarind ocrotirea si pastrarea unui drept in scopul de a se evita pierderea lui. Asemenea acte, care nu comporta decat cheltuieli reduse comparativ cu valoarea dreptului ce se conserva, pot fi savarsite si de catre cei lipsiti in tot sau in parte de capacitatea de exercitiu. Sunt a.c.: intreruperea unei prescriptii; inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu in registrele de publicitate etc.
24	act de dispozitie Act prin care un lucru este scos, temporar sau definitiv, partial sau integral, dintr-un patrimoniu, fie trecand intr-un alt patrimoniu, fie incetand sa mai existe ca urmare a consumarii sau distrugerii lui. Au acest caracter actele de instrainare (indiferent daca sunt cu titlu oneros sau cu titlu gratuit), actele de constituire a unor drepturi reale (uzufruct, uz, abitatie, servitute) care duc la restrangerea exercitiului dreptului de proprietate, actele de consumare sau distrugere materiala a lucrului etc.
25	act de instrainare Act juridic prin care titularul unui drept real asupra unui lucru sau al unui drept de creanta transmite, cu orice titlu, acel drept altei persoane.
26	act deghizat Act ostensibil simulat prin care fie se ascunde natura juridica a actului secret (numit contrainscris) ce exprima vointa reala a partilor, fie, fara a masca natura acelui act, se ascund prin omisiune numai anumite clauze sau efecte ale lui
27	act fictiv Act ostensibil simulat, avand ca finalitate prin excelenta crearea unei aparente inselatoare, incheiat concomitent cu un act secret (numit contrainscris)in continutul caruia partile stabilesc ca acesta (adica a.f.) este lipsit de orice valoare juridica, deoarece operatia pe care o atesta nu s-a consumat in realitate. A.f. este inexistent din punct de vedere juridic (colorem habet, substantiam vero nullum).
28	act juridic abstract Act juridic care este detasat de elementul cauza, ceea ce face ca aprecierea cu privire la valabilitatea lui sa nu implice analiza acestui element
29	act juridic cauzal Act juridic civil a carui valabilitate se apreciaza necesarmente si prin referire la cauza ori scopul sau presupunand in acest sens o analiza a lui (adica a scopului). Atunci cand scopul lipseste, ori este imoral sau ilicit, actul juridic este lovit de nulitate
30	act juridic nepatrimonial Act juridic civil ce exprima un continut care nu este succeptibil de evaluare baneasca. Asa este bunaoara conventia prin care parintii firesti ai unui copil nascut din afara casatoriei se pun de acord ca acesta sa ia numele de familie al unuia dintre ei sau numele reunite ale ambilor parinti. In caz de anulare a unui act nepatrimonial nu se pune problema restituirilor.
31	act notarial Denumire generica data oricarui act juridic a carui intocmire sau autentificare este "potrivit legii" de competenta notarilor publici sau a altor organe carora legea le confera atributii notariale.
32	act secret Act juridic ce exprima vointa reala a partilor, materializand adevaratul raport juridic stabilit intre ele, care insa este ascuns tertilor prin incheierea concomitenta a unui act aparent diferit, simulat.
33	actio de in rem verso Denumire latina data mijlocului juridic procedural prin care cel care a suferit o saracire ca urmare a imbogatirii fara justa cauza a altei persoane (numita generic imbogatit) poate reclama in justitie de la aceasta restituirea imbogatirii dobandite in detrimentul lui
34	actionar Persoana care poseda actiuni la o societate pe actiuni sau la o societate in comandita pe actiuni.
35	actiune cambiala Mijloc juridic prin care posesorul unei cambii isi realizeaza dreptul sau de creanta izvorat din acesta, urmarind, in cazul in care plata este refuzata, pe debitorul principal ori pe debitorii de regres.
36	actiune civila Mijlocul legal cel mai important de protejare prin constrangere judiciara a drepturilor civile incalcate sau a intereselor ocrotite de lege. A.c. reprezinta totodata si un instrument juridic eficient de aparare a legalitatii si ordinii de drept precum si de intarire a disciplinei sociale.
37	actiune in anulare Varietate a actiunii in nulitate servind ca mijloc procedural partii interesate de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate relativa.
38	actiune in constatare Actiune civila prin care se cere ca instanta de judecata sa constate, prin hotararea sa, fie existenta unui drept (atunci cand nu este posibila promovarea unei actiuni in realizarea acelui drept), fie inexistenta unui pretins drept al paratului.
39	actiune in regres Varietate a actiunii civile prin care persoana care a platit pentru altul sau pentru altii (in virtutea unei obligatii legale sau conventionale, ori din proprie initiativa) poate reclama in justitie obligarea celui sau celor pentru care a platit la restituirea platii facute pe seama lor, fie subrogandu-se in drepturile creditorului platit, fie invocand raporturi juridice directe (generate de mandat, gestiunea de afaceri, imbogatire fara justa cauza) pentru a putea obtine alaturi de suma achitata creditorului si daunele interese aferente (concretizate in dobanzi, alte cheltuieli etc.).
40	actiune in revendicare Actiune civila reala prin care proprietarul ce a pierdut posesia bunului sau cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. A.r. constituie astfel un mijloc juridic specific de aparare a dreptului de proprietate; ea are caracter petitoriu, deoarece tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului si, totodata, caracter real de proprietate.
41	actiune in reziliere Mijloc procedural prin care partea contractanta ce si-a executat prestatia asumata printr-un contract sinalagmatic cu executare succesiva poate solicita justitiei rezilierea acelui contract atunci cand cealalta parte nu si-a executat culpabil obligatiile contractualmente asumate
42	actiune in rezolutiune Mijloc procedural prin care partea contractanta care si-a executat prestatia asumata se poate adresa justitiei pentru a solicita rezolutia contractului, respectiv atunci cand cealalta parte contractanta nu si-a executat culpabil propria sa prestatie.
43	actiune in simulatie Mijloc procedural prin care se cere instantei de judecata sa constate existenta si continutul actului secret cu scopul de a inlatura actul aparent sau acele clauze ale sale care anihileaza sau mascheaza actul real.
44	actiune ipotecara Actiune reala care se naste din ipoteca si care serveste creditorului ipotecar la recuperarea creantei sale ajunse la scadenta, prin urmarirea bunului ipotecat.
45	actiune obilica Actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, substituindu-i-se, drepturile si actiunile patrimoniale neexercitate de catre acesta. A.o. se fondeaza pe dreptul de gaj general al creditorului, constituie un mijloc preventiv de aparare impotriva pericolului insolvabilitatii debitorului si urmareste ca scop conservarea patrimoniului acestuia.
46	actiune pauliana Actiune civila prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitor. Vizand existenta acelor acte, a.p. este indreptata impotriva debitorului cat si impotriva tertului care a beneficiat de pe urma lor; fundamentul ei juridic fata de debitor rezida, pe de o parte, in dreptul de gaj al creditorului, iar pe de alta parte in ideea ca prin actele sale frauduloase debitorul comite un delict civil impotriva creditorului, delict ale carui consecinte negative este obligat a le repara; fata de tertul beneficiar al actului, daca acesta a fost complice la frauda.
47	actiune petitorie, Actiune reala imobiliara care tinde la apararea dreptului de proprietate sau a altui drept real imobiliar. A.p. priveste insusi fondul dreptului si ca atare apartine numai titularului dreptului real contestat sau incalcat. Au acest caracter: actiunea in revendicare, actiunea confesorie si cea negatorie.
48	actiune posesorie Actiune reala imobiliara prin care se urmareste aplicarea posesiunii imobilului. Poate fi intentata de posesor, indiferent daca este sau nu si proprietarul acelui imobil. A.p. este de doua feluri si anume: a) in complangere; b) in reintegrare.
49	activ patrimonial Totalitatea drepturilor cu continut economic susceptibile de evaluare baneasca - si implicit a bunurilor la care ele se refera -aflate in patrimoniul unei persoane.
50	activ succesoral Ansamblul valorilor pozitive (drepturi patrimoniale si bunuri) existente in patrimoniul unei persoane fizice la data decesului acesteia, care formeaza obiectul transmisiunii mostenirii si totodata al impartelii succesorale..
51	ad probationem Locutiune latina ce exprima ideea ca o anumita conditie de forma a unui act juridic este ceruta de lege numai pentru dovada acelui act, iar nu pentru insasi validitatea lui.
52	adjudecare Mod de dobandire a dreptului de proprietate constand in atribuirea, prin hotarare judecatoreasca, a unui bun scos la licitatie publica, persoanei (numita adjudecatar) care ofera pretul cel mai mare.
53	adoptat Persoana fizica cu referire la care s-a indeplinit procedura prevazuta de lege privind realizarea adoptiei. Regula generala este ca numai minorii pot avea calitatea de a. Legea prevede totusii ca poate fi adoptata si persoana majora care in timpul minoritatii a fost crescuta de cel ce voieste sa o adopte.
54	afini Persoane intre care exista legatura de afinitate. Sunt a. sotul si rudele celuilalt sot. Nu sunt a. nici sotii intre ei si nici rudele unuia dintre soti cu rudele celuilalt sot. V. si afinitate.
55	alienabil Atribut juridic caracteristic unor categorii de bunuri sau de drepturi, exprimand posibilitatea instrainarii acestora prin acte juridice, in conditiile prevazute de lege.
56	anatocism Termen ce desemneaza capitalizarea dobanzilor sumei de bani imprumutate, operatiune ce se concretizeaza in cumularea dobanzii scadente si neachitate cu suma datorata si aplicarea in continuare a dobanzii la valoarea astfel rezultata.

1	abatere disciplinara Incalcare cu vinovatie de catre salariat - indiferent de functia sau postul pe care il ocupa - a obligatiilor sale, inclusiv a normelor de comportare.(C.m.,art 100).
2	absolventi ai institutiilor de invatamant (incadrare in munca), se intelege, in sensul L. invatamantului 84/1995 (modificata prin O.U.G. 36/1997, urmatoarele categorii: ai invatamantului gimnazial; ai invatamantului profesional; ai invatamantului liceal; ai invatamantului postliceal; ai invatamantului superior.
3	accident de munca Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces (L. 90/1996, art. 23)
4	acord (salariu in ~), v. Forma de salarizare.
5	acordul partilor Intelegerea dintre angajator si salariat prin care inceteaza contractul individual de munca (v.)(art.129C.m.)
6	acreditare a reprezentantilor diplomatici v. Numire
7	act aditional la contractul individual de munca (in sens larg), act juridic - intocmit in scris - prin care se modifica ori se completeaza contractul individual de munca (v.), in special cu privire la salariu (v.), locul muncii(v.),felul muncii(v.), s.a.
8	adaos la salariul de baza Element accesoriu al salariatului(v.), mentinat, ca atare, in L. 14/1991. Legea nu defineste si nici nu precizeaza, fie si exemplificativ, care drepturi salariale constituie a. las. de b.
9	alegere in functie Conditie speciala prealabila incheierii (modificarii) contractului individual de munca pentru incadrarea in munca [sau trecerea (v.)] in functiile eligibile a persoanelor fizice.
10	angajament de plata (asumat) in scris Titlu executoriu, specific legislatiei muncii, reglementat prin art. 107 alin. 2 C.M., ce constituie, alaturi de decizia de imputare (v.), una dintre cele doua modalitati de recuperare a prejudiciului, in situatia raspunderii materiale (v.) a salariatiilor sau a obligatiei de restituire (v.) a acestora, fata de angajator.
11	angajator Oricare persoana juridica sau fizica ce incadreaza (angajeaza) personal (v.) prin incheierea, cu fiecare dintre salariati (v.), a cate unui contract individual de munca (v.), iar cand se convine in acest sens, si a contractului colectiv de munca (v.) la nivel de unitate.
12	asigurari sociale de sanatate Forma a asigurarilor sociale de stat (v.), reglementata prin L. 145/1997 ( ce intra in vigoare, partial, de la 1 ianuarie 1997 si integral de la 1 ianuarie 1998).Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste din ziua incheierii contractului individual de munca si se mentine pe toata durata acestuia.
13	asigurari sociale de stat Ansamblu de masuri constand in indemnizatii (venituri de inlocuire), prestatii si servicii care se asigura de catre stat in cazul producerii efectelor unor riscuri sociale stabilite prin lege; beneficiaza de a.s. de s., categoria principala a salariatiilor , dar si alte categorii de persoane prevazute de actele normative.
14	asociatie patronala V. Organizatie patronala
15	atestare profesionala (pe post), consata in examinarea (testarea) salariatului spre a se verifica - tinandu-se seama si de activitatea sa anterioara - daca si in ce masura corespunde postului pe care il detine potrivit contractului sau de munca. Nu exista un concept definit legal, dar termenul a.p. (pe post) este utilizat in diverse acte normative
16	avansare Modalitate de modificare a contractului individual de munca, realizata prin schimbarea felului muncii (v.), in sensul trecerii salariatului in aceiasi unitate (v.) - ori in alta, prin transfer (v.) - dintr-o functie (v.) sau meserie intr-o alta superioara, ceea ce, de regula, implica si o majorare a salariului de baza, iar, daca este cazul, si acordarea ori majorarea indemnizatiei de conducere

1	a l'usine Formula prin care, in cadrul regulior 'Incoterms', se desemneaza vanzarea ce comporta cele mai putine obligatii pentru vanzator, acesta fiind indatorat numai sa tina marfa la dispozitia cumparatorului la uzina, precum si de a suporta cheltuielile aferente operatiilor de verificare a ei sub aspect calitativ si cantitativ, eventual si cheltuielile de ambalare.
2	a la baisse Denumire data operatiunii speculative la termen prin care operatorul vinde marfa apreciind ca pretul acesteia va scadea pana la scadenta livrarii.In cazul in care aprecierea este corecta, el va putea cumpara marfa de acelasi gen la un pret mai mic inregistrand astfel un castig.
3	a la hausse Denumire data operatiunii speculative la termen prin care operatorul cumpara marfa la o anumita data, urmand ca livrarea si plata sa se faca la o data ulterioara, estimand ca se va produce o crestere a pretului in intervalul de timp cuprins intre momentul incheierii contractului si acela al executarii lui.
4	a quai Conditie de livrare 'Incoterms'desemnand o vanzare 'la destinatie' sau 'la sosire' prin efectul careia toate cheltuielile si toate riscurile cad in sarcina vanzatorului pina in momentul cand marfa individualizata este pusa la dispozitia cumparatorului la chei sau intr-un antrepozit in portul convenit.
5	a.m.u. Unitate de cont in care se tin conturile Uniunii de cliring asiatice si care este egala cu o unitate D.S.T..
6	abandon Termen prin care se desemneaza renunterea titularului unui drept de proprietate avand ca obiect bunuri individual determinate sau bunuri de gen, la acele bunuri, ca si renuntarea posesorului unor astfel de bunuri la exercitarea posesiei lor atunci cand ele se afla intr-o situatie care legitimeaza o atare atitudine.
7	abruf Termen prin care se desemneaza numarul de ordine dat dispozitiei letrice sau telegrafice prin care importatorul comunica ( direct sau prin mandatarul lui, care de regula este o casa de expeditii internationale ) exportatorului instructiunile privind expedierea si transpportul marfii obiect al contractului de vanzare comerciala internationala convenit.
8	absortie Forma a fuziunii societatilor comerciale prin efectul careia o societate avand o putere ecinimica mai mare ( numita societate absorbanta ) incorporeaza in patrimoniul sau patrimoniul altei societati ( sau a altor ) societati cu putere economica mai mica ( numite absorbite ) care astfel isi inceteaza existenta atat ca entitate economica distincta, cat si ca entitate juridica ( pierzandu-si calitatea de subiect de drept ).
9	accept 1. Manifestare de vointa exprimata in forma scrisa, prin care o persoana - numita acceptant - isi asuma o obligatie intr-un raport juridic preexistent, sau prin intermediul careia se naste un raport juridic; 2. Inscrisul constatator al unei manifestari de vointa prin efectul careia acceptantul isi asuma o obligatie in cadrul unui raport juridic preexistent, sau se naste un raport juridic nou.
10	accept bancar 1. Varietate de accept concretizata in garantarea de catre o banca a platii sumei de bani inscrisa pe un document de credit. 2.Sintagma prin care se desemneaza garantarea expresa de catre o banca a platii unei sume de bani prevazuta intr-o cambie.
11	accept cambial Confirmare de catre tras prin inscrierea pe titlu a mentiunii "acceptat", intarita cu semnatura lui, in virtutea careia se recunoaste obligatia sa de plata asumei precizate in cuprinsul cambiei.
12	acceptant Persoana care, facand unaccept,isi asuma o obligatie in cadrul unui raport juridic preexistent sau al unui raport juridic ce astfel se naste.
13	acceptant pentru onoare Tert care intervine pentru garantarea onorarii unei cambii in suferinta, acceptand acea cambie in locul trasului ce a refuzat acceptarea ei.
14	acceptare cu modificari Varietate de acceptare a ofertei care se distinge prin aceea ca raspunsul dat ofertantului cuprinde in continutul sau elemente complementare sau diferite de cele continute de oferta, ce nu altereaza insa in mod substantial stipulatiile acesteia din urma si pe care autorul ofertei nu le releva ( fara o intarziere justificata ), fie in mod verbal, fie printr-un aviz emis in acest scop.
15	acceptare tardiva Acceptarea ofertei pe care destinatarul o aduce cu intarziere la cunostinta ofertantului.
16	acceptarea ofertei Manifestare de vointa concretizata intr-o declaratie sau in orice alta comportare a destinatarului ofertei, exprimand acordul acestuia in legatura cu continutul ofertei.
17	acceptarea ofertei cu termen Varietate de acceptare a ofertei, caracterizata prin aceea ca efectele sale sunt conditionate de ajungerea ei la ofertant intermenul expres mentionat in cuprinsul ofertei.
18	accessorium sequitur principalem Adagiu latin utilizat pentru a exprima ideea cu valoarea de pricipiu potrivit careia bunul sau contractul accesoriu urmeaza soarta juridica a bunului sau contractului principal de care depinde.
19	acciza Denumire data taxei de consum instituita si perceputa in unele state cu titlu de impozit indirect asupra anumitor produse precum: marfuri de lux, tutun, bauturi alcoolice, produse petroliere etc.
20	achizitia de risc Varietate a capitalului de risc concretizata in cumpararea de catre o mare companie comerciala de actiuni minoritare intr-o firma de mai mici dimensiuni care este implicata in valorificarea unor tehnologii noi.
21	acoperire 1. Termen utilizat pentru a desemna suma de bani aflata in depozit la tras, pe baza careia deponentul poate emite un titlu de credit ( cambie sau cec ) urmand ca depozitarul sumei sa achite la scadenta acel titlu. 2. Operatiunea de inchidere a unei pozitii "short" la vanzarile scurte prin cumpararea titlurilor datorate. 3. Depozit facut de client la broker pentru asigurarea unei tranzactii la termen. 4.Operatiunea de contrabalansare a unei pozitii deschise la bursa concretizata in efectuarea unei vanzari-cumparari la termen sau la disponibil.
22	acoperire la termen Metoda de recuperare a pierderilor decurgand din riscul valutar.
23	acoperirea importurilor prin exporturi Expresie ce defineste indicatorul care reflecta in procente posibilitatea achitarii platilor pentru importuri cu incasarile obtinute din exporturi.
24	acord ( sinonim conventie ) Denumire generica data conventiilor internationale ( bi sau multilaterale ) ce stabilesc cadrul juridic de desfasurare a raporturilor de comert international si cooperare economica si tehnico-stiintifica internationala.
25	acord bancar Intelegere ( conventie ) intre doua sau ami multe banci cu privire la fectuarea unor anumite operatiuni precis determinate de interes reciproc.
26	acord comercial international 1. Intelegere intre doua sau mai multe tari prin care se stabilesc modalitati si reguli de desfasurare a raporturilor comerciale ( in general sau numai in anumite domenii ale comertului international ) ale tarilor respective intre ele, ori privind cooperarea lor pe terte piete. 2. Act juridic prin care se reglementeaza schimbul de marfuri intre tarile semnatare.
27	acord comercial si de plati Conventie internationala ( de regula bilaterala ) prin care se reglementeaza desfasurarea schimburilor comerciale, precum si modul de infaptuire a platilor internationale intre statele semnatare.
28	acord de barter Operatie de schimb convenita intre doua parti care se pun de acord sa schimbe intre ele marfuri echivalente ca valoare, respectand stipulatiile prevazute in contractul de schimb.
29	acord de cooperare economica internationala Conventie internationala ( bi sau multilaterala ) avand ca obiect promovarea si dezvoltarea relatiilor de cooperare economica.
30	acord de swap Intelegere unilaterala convenita intre bancile centrale din tari dezvoltate avand ca obiect efectuarea schimbului de monede nationale.
31	acord general de imprumut Conventie internationala in baza careia F.M.I.(Fondul Monetar International)isi procura fonduri suplimentare care,impreuna cu fondurile propii,sunt utilizate pentru desfasurarea activitatilor sale specifice.
32	acord general pentru tarife si comert (g.a.t.t.) Tratat multilateral interguvernamental,semnat in 1947 la Geneva,avand 88 de tari ca parti contractante (Tunusia cu statutul de aderare provizorie) si fiind aplicata "de facto" de alte 29 de tari.A fost creat sub auspiciile O.N.U. si constituie cadrul organizatorico-juridic in care majoritatea statelor lumii negociaza reducerea treptata a taxelor vamale, inlaturarea restrictiilor camtitative si a celorlalte obstacole netarifare, in scopul liberalizarii schimburilor comerciale.
33	acordarea exclusivitatii comerciale Mijloc de promovare a vanzarilor pe o anumita piata, utilizat in practica de comert international, susceptibil de aplicare in cadrul contractului de reprezentanta, sub forma de comision sau consignatie, precum si incadrul contractului de vanzare comerciala internationala ( in special cand acest contract are caracterul de concesiune comerciala ).
34	acorduri de confidentialitate Angajamente de confidentialitate.
35	acreditiv 1. Modalitate de decontare prin care platile intre agentii economici se efectueaza pe masura livrarii marfurilor si prestarii serviciilor dintr-o sursa de bani rezervata de catre platitorul-beneficiar si tinuta la dispozitia furnizorului la o banca intr-un cont special. 2. Modalitate de decontare presupanand unei banci din tara cumparatorului - pe baza ordinului acestuia - la plata de catre vanzator, prin intermediul unei banci din tara lui, a unei sume de bani, cu conditia ca el sa depuna la termenul fixat documentele doveditoare ale expedierii marfii comandate.
36	acreditiv documentar netransferabil Orice acreditiv din cuprinsul caruia lipseste mentiunea expresa ca este transferabil.
37	acreditiv documentar back-to-back Acreditiv documentar subsidiar.
38	acreditiv documentar cesionat Denumire data acreditivului documentar care formeaza obiectul unei cesiuni facuta de beneficiarul acestuia ( ca intermediar ) in calitate de cedent, in favoarea exportatorului real al marfii care devine, astfel, cesionar acreditiv.
39	acreditiv documentar cu clauza rosie Varietate de acreditiv documentar care, prin exceptie de la regula de baza ca plata se face la prezentarea documentelor ce atesta indeplinirea intocmai obligatiilor contractuale asumate de exportator,permite ca efectuarea platii de catre exportator sa se faca inaintea primirii documentelor privind atestarea exportuli marfii. Se numeste cu "clauza rosie"deoarece, la originea utilizarii sale, clauza derogatorie de la regula de plata mentionata era inscrisa cu cerneala rosie pentru a avertiza la modul frapant asupra naturii speciale a relatiilor care se stabileau intre partile implicate.
40	acreditiv documentar cu clauza verde Varietate de acreditiv documentar care permite ca efecturea platii de catre exportator sa se faca inaintea prezentarii documentelor priviind atestarea exportului marfii, avasul de plata fiind acordat acestuia numai cu conditia ca el sa-si asume in scris obligatia de a prezenta documentele de export la timp.
41	acreditiv documentar reciproc " a valoir " Tip de acreditiv documentar reciproc ce contine alaturi de clauza " de intrare in vigoare " si o alta clauza denumita " a valoir " ( privind stabilirea ulterioara a valorii ) in virtutea careia disponibilitatile valutare rezultate dintr-unul din acreditivele documentare urmeaza sa fie utilizate pentru acoperirea ( plata ) celuilalt acreditiv documentar, iar plata sa se faca numai in limita valorii efectiv utilizate.
42	acreditiv documentar reciproc " escrow " Tip de acreditiv documentar reciproc care se distige prin aceea ca in cuprisul lui se include, pe langa clauzele " de intrare in vigoare " si " de folosire a fondurilor de catre parteneri ", o clauza denumita " escrow " ( sau de garantie ) prin care banca emitenta isi asuma angajamentul ferm si neconditionat de a efectua plata in valuta in cazul cand acreditivul partenerului expira, fara a fi fost utilizat macar partial, datorita faptului ca partenerul, in contrapartida, nu livreaza in termenul convenit tot lotul sau renunta dintr-un motiv oarecare al livrarea lui.
43	acreditiv documentar reciproc cu clauza de garantie Acreditiv documentar reciproc " escrow "
44	acreditiv documentar reciproc simplu Tip de acreditiv documentar reciproc, presupunand includerea, de catre fiecare partener contractual in documentul de deschidere a acreditivului documentar, a clauzei denumita " de intrare in vigoare " care, de aceasta data, se limiteaza la mentionarea obligatiei partilor de adepune documentele in conditiile contractuale stricte, indiferent daca acreditivul documentar al partenerului este sau nu utilizat.
45	acreditiv documentar subsidiar Varietate a acreditivului documentar presupunand utilizarea combinata a doua acreditive in paralel - unul de export si unul de import suprastructurat pe cel de export - in realizarea efectiva a operatiunii care este astfel structurata incat beneficiarul primului acreditiv documentar sa aiba calitatea de ordonator al al celui de-al doilea.
46	acreditiv documentar transferabil Acreditivul ce confera beneficiarului indreptatirea de a ceda drepturile si obligatiile sale decurgand din documentul unui alt furnizor ( sau mai multor furnuzori ).
47	acreditiv domiciliat in tara cumparatorului Acreditiv caracterizat prin aceea ca incasarea sumei de catre exportator devine posibila numai dupa ce banca importatorului a primit de la banca acestuia toate documentele aferente unei asemenea modalitati de plata, le-a verificat si a constatat ca beneficiarul ( exportatorul ) si-a indeplinit intocmai obligatiile contractuale.
48	acreditiv domiciliat in tara vanzatorului Acreditiv presupunand ca plata sumei prevazute in valuta sa se faca la prezentarea si verificarea de catre banca a documentelor de expeditie, fara nici un scazamant.
49	acreditiv domiciliat intr-o tara terta Acreditiv presupunand avizarea beneficiarului asupra deschiderii sale de o banca din tara lui si efectuarea platii sumei ce formeaza obiectul documentului la o banca din tara terta unde el a fost deschis.
50	acreditiv nerevocabil Angajament ferm asumat de banca ordonatoare fata de beneficiar de a plati sau dea face sa se plateasca suma de bani precizata in document.
51	acreditiv nerevocabil confirmat Acreditv deschis la banca importatorului ( cumparatorului, ordonatorului ) si transmis unei banci din tara exportatorului ( beneficiarului, vanzatorului ), care il confirma si apoi avizeaza pe beneficiar despre deschiderea acreditivului confirmat.
52	acreditiv nerevocabil neconfirmat Acreditiv deschis al banca importatorului ( cumparatorului, ordonatorului ) si transmis unei banci din tara exportatorului ( beneficiarului, vanzatorului ) fara ca acesta din urma sau o banca agreata sa-l confirme in sensul angajarii efectuarii platii.
53	acreditiv pentru livrari esalonate Acreditivul in cuprinsul caruia se specifica in mod expres ca livrarea marfii se face esalonat in timp, in anumite transe determinate cantitativ si la anumite termene.
54	acreditiv pirat Denumire data acreditivelor documentare false puse in circulatie de catre unii participanti incorecti la raporturile juridice de comert international.
55	acreditiv revocabil Acreditivul care poate fi modificat sau anulat in orice moment, fara ce benficiarul sa fi fost instiintat in mod prealabil.
56	acreditiv revolving Varietate de acreditiv presupunand efectuarea livrarii in transe si care se distinge prin aceea ca initial este deschis numai pentru suma corespunzatoare valorii primei transe ( de exemplu 15% ), banca avand dreptul sa-l reactivezepentru suma aferenta transei urmatoare, daca livrarea a fost efectuata inauntru perioadei de valabilitate indicata pentru fiecare transa si cu indeplinirea tuturor celorlalte conditii prevazute in cuprinsul sau.
57	acreditiv utilizabil integral Acreditivul in temeiul caruia beneficiarul este indreptatit sa incaseze dintr-o data intreaga suma ce i se cuvine ca urmare a executarii integrale a obligatiilor asumate prin contract.
58	acreditiv utilizabil partial Acreditivul in temeiul caruia beneficiarul poate incasa numai esalonat suma ce i se cuvine, corespunzator valorii produselor livrate in fiecare transa.
59	acreditive documentare reciproce Varietati de acreditiv documentar adaptat la specificul operatiunilor de compensatie care, in principiu, presupun schimbul direct in marfuri si diminuarea importantei sau chiar eliminarea banilor camijloc de plata.
60	act aditional 1. Conventie accesorie intervenita intre partile unui contract preexistent prin care se modifica,se completeaza sau restrange acel contract. 2. Inscrisul constatator al unei conventii accesoriiprin care partile unui contract preexistent modifica, completeaza sau restrang acel contract.
61	act comercial unilateral Manifestare unilaterala de vointa care produce efecte juridice in raporturile comerciale internationale.Au un atare caracter: oferta, comanda, renuntare la mandat,revocarea mandatului, cererea de oferta etc.
62	act de comert 1. Manifestare de vointa avand ca finalitate nasterea, modificarea sau stingereaunui raport juridic reglementat de o norma de drept comercial. 2. Act juridic ( unilateral sau bilateral ) ale carui conditii de validitate si ale carui efecte sunt determinate prin normele dreptului comercial. 3. Mijloc juridic servind la infaptuirea activitatii de comert.
63	act de compromis 1. Actul juridic numit compromis. 2. Inscrisul constatator al unui astfel de act juridic.
64	act de misiune a arbitrilor Act de procedura arbitrala caracteristic arbitrajului in fata Curtii de Arbitraj a Camerei de Comert International din Paris, constand in redactarea unui inscris continand toate datele mai importante ale litigiului, expunerea sumara a pretentiilor,aratarea obiectului aflat in litigiu, a circumstantelor cauzei, a problemelor litigioase ce urmeaza sa fie rezolvate de catre arbitri, precum si orice alte mentiuni necesare pentru ca sentinta sa fie susceptibilade sanctiune legala.
65	act mixt Act juridic cu dubla natura ( civila si comerciala ) incheiat intre o persoana avand calitatea de comerciant si o alta persoana, care nu are o asemanea calitate. Au un atare caracter, de exemplu, actele incheiate de magazinele de desfacere cu amanuntul cu clientii lor etc.
66	act obiectiv de comert Act comercial considerat ca atare prin prisma unui criteriu obiectiv - acela al obiectului reglementarii juridice - , care este comertul ( activitatea comerciala ) , avadu-se in vedere operatiile necesare vietii comerciale ( actele si faptele comerciale prin ele insele ) , indiferent de calitatea aceluia ce le savarseste.
67	act sau fapt de comert international Concepte juridice avand aceeasi semnificatie, anume aceea de operatiuni comerciale sau de cooperare economica si tehnico-stiitifica priviind vanzarea-cumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transportul si expeditiile internationale, proiectarea sau executarea de lucrari, asistenta sau colaborarea tehnica, vanzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea inventiilor sau procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, operatiunile valutare, asigurarile,turismul si, in general orice acte de comert in raporturile dintre participantii la comert.
68	acte auxiliare de comert Operatiunile care se interpun in sfera schimburilor comerciale ( cum sunt: transportul maritim si fluvial, precum si mijlocirea de tranzactii ).
69	actionar Persoana care, achizitionand una sau mai multe actiuni ( nominative sau la purtator ) emise de o societate comerciala pe actiuni, dobandeste calitatea de asociat, adica drepturile si obligatiile acestei calitati fata de societatea respectiva.
70	actionar semnificativ Sintagma prin care se desemneaza orice persoana care, nemijlocit si singura ori prin intermediul cuiva sau impreuna si in legatura cu alte persoane, detine sau este propietar de actiuni sau alte valori mobiliare dandu-i dreptul la actiuni care cumulat,ar reprezenta fie cel putin 5% din capitalul subscris al emitentului ( persoana juridica angajata in procedura unei oferte publice ),fie i-ar conferi cel putin 5% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului.
71	actiune (la curtea de arbitraj comercial international bucuresti ) Mijloc juridic prin intermediul caruia partea interesata declanseaza procedura arbitrala in vederea solutionarii de catre Curtea Romana de Arbitraj Comercial International Bucuresti a unui litigiu izvorat dintr-un raport de drept comercila international.
72	actiune arbitrala Cererea de arbitrare
73	actiune cambiala Mijloc juridic prin care posesorul unei cambii isi realizeaza dreptul sau de creanta izvorat din aceasta, urmarind, in cazul in care plata este refuzata, pe debitorul principal ori pe debitorii de regres.
74	actiune emisa de societatea comerciala pe actiuni Titlu reprezentativ al unei parti sociale constituind o fractiune a capitalului social si conferind posesoruluisau calitatea de asociat cutoate drepturile si obligatiile aferenteacestei calitati ( cum ar fi: dreptul la dividende, cel de a participa la adunarile generale ale sociatatii etc.).
75	actiune in concurenta neloiala Mijloc de aparare pe cale judiciara a fondului de comert prin care comerciantul, victima al unor fapte de concureta neloiala savarsite de catre alt comerciant, se poate adresa instantei, cerandu-i sa ordone incetarea acestor fpate si obligarea autorului lor la despagubiri chiar pentru un prejudiciu eventual (afectarea clientelei) sau moral.
76	actiune in constatare Actiune civila prin care se cere ca instanta de judecata sa constate, prin hotararea sa,fie existenta unui drept (atunci cand nu este psibila promovarea unei actiuni in realizarea acelui drept), fie inexistenta unui pretins drept al paratului.
77	actiune in restituirea imbogogatirii fara justa cauza Actiune civila prin care persoana ce a suferit o diminuare a patrimoniului ei, ca urmare a imbogatirii fara justa cauza a patrimoniului altei persoane,se adreseaza justitiei cerand obligarea acesteia din urma la restituirea valorii imbogatirii realizata in detrimentul ei.
78	actiune la purtator Varietate a actiunilor emise de societatea comerciala pe actiuni care se distinge prin aceea ca pe titlu nu este mentionat numele titularului.
79	actiune nominativa Varietate a actiunilor emise de societatea comerciala pe actiuni care se distinge prin aceea ca mentiunea referitoare la numele titularului este scrisa atat pe titlu cat si intr-un registru al societatii.
80	actiune oblica Actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitarea acesta o neglijeaza sau o refuza.
81	actiune pauliana Actiune civila prin care creditorul poate cere revocarea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitor.
82	actiune privilegiata Varietate a actiunilor emise de societatea comerciala pe actiuni carese distinge prin aceea ca este creata prin actul constitutiv al societatii respective, asigurandu-i posesorului ei avantaje mai mari decat actiunile obisnuite, in sensul ca fie ii da dreptul la dividende speciale, fie comporta posibilitatea prelevarii dividendelor mai inainte de orice alta repartizare, fie confera un vot plural in adunarea ganerala a actionarilor, fie, in fine, confera dreptul la dividende desi posesorul sau nu are calitatea de asociat.
83	actiuni aflate pe piata Totalitatea actiunilor emise de o societate comerciala de capitaluri si vandute de aceasta fie fandatorilor, fie altor persoane si pentru care emitenta plateste posesorilor lor, in anii de profit, dividende.
84	actiuni autorizate Sintagma prin carese desemneaza numarul maxim de catiuni aprobat de organul de stat competent spre a fi emis de o societate comerciala in intreaga sa existenta.
85	actiuni comune Actiuni ordinare.
86	actiuni emise Sintagma ce desemneaza atat actiunile autorizate vandute pe piata de societatea emitenta si care sunt detinute de catre posesorii lor cat si actiunile ce urmeaza a fi supuse distributiei primare (deci care inca nu sunt vandute ci se afla in stoc la societatea emitenta, urmand afi puse in vanzare la cererea celor interesati).
87	actiuni neemise Sintagma ce desemneaza totalitatea actiunilor autorizate care urmeaza a fi emise intr-un viitor nedeterminat.
88	actiuni ordinare Sintagma ce exprima actiunile pentru care societatea emitenta plateste dividende variabile corespunzator rezultatelor economice obtinute,distribuirea dividendelor cuvenite facandu-se numai dupa achitarea prealabila a dividendelor aferente actiunilor preferentiale ( privilegiate ).
89	actiuni preferentiale Actiuni ce nu confera posesorului lor dreptul de vot in adunarea generala a actionarilor, dar care dau acestuia prioritate la incasarea de dividende.
90	actiuni preferentiale convertibile Actiuni preferentiale, care, la cererea posesorului ( detinatorului, titularului ) pot fi convertite in actiuni ordinare.
91	actiuni preferentiale cu dobanda variabila Actiuni preferentiale ce comporta dividende exprimate procentual carese ajusteaza in functie de dobanda curenta.
92	actiuni preferentiale cumulative Actiuni preferentiale neachitate de societatea emitenta din lipsa de lichiditati financiare si carese cumuleaza pina la data cand situatia economica a acestei societati va permite achitarea lor.
93	actiuni preferentiale non-cumulative Actiuni preferentiale cu referire la care dividendele aferente neachitate datorita lipsei de lichiditati financiare sau a situatiei economice precare a societatii emitente nu se cumuleaza.
94	actiuni preferentiale non-partipante Actiuni preferentiale caracterizate prin aceea ca primesc dividende prestabilite cu ocazia emisiunii lor.
95	actiuni preferentiale participante Actiuni preferentiale care confera tiutlarului lor dreptul de a incasa un dividend fix prestabilit la emisiune, precum si un dividend suplimentar in functie de rezultatele economice ale societatii emitente.
96	actiuni preferentiale prioritare Actiuni preferentiale care-l indreptatesc pe titulerul lor sa incasesze dividende inaitea titularilor celorlalte actiuni preferentiale.
97	actiuni preferentiale revocabile Actiuni preferentiale in privinta carora societatea emitenta isi rezerva dreptul sa ceara titularilor sa depuna la sediul acesteia titlurile pe care le detin invederea rascumpararii lor de catre emitenta la un pret prestabilit.
98	actiuni puse in vanzare Expresie prin care se desemneaza actiunile aflate in procesul distributiei primare si cu referire la societatea emitenta nici nu a incasat contravaloarea si nici nu are obligatia sa plateasca dividende.
99	actiuni tezaurizate Actiuni pe care societatea emitenta le-a rascumparat de pe piata ulterior finalizarii distributiei primare, spre a le vinde la un pret mai convenabil.
100	actor incumbit onus probandi Locutiune latina exprimand regula potrivit careia cel ce afirma (propune)ceva in fata instantei trebuie sa dovedeasca afirmatia (propunerea)respectiva.
101	actor sequitur forum rei Locutiune latina exprimand regula potrivit careia fiecare organ de jurisdictie este competent, din punct de vedere teritorial, sa judece actiunile indreptate impotriva paratilor care domicialiaza in raza lui de activitate.In armonie cu aceasta regula, daca legea nu dispune altfel, reclamantul trebuie sa introduca actiunea sa la instanta in a carei raza teritoriala domiciliaza paratul.
102	actore non probante reus absolvitur Adagiu latin exprimand regula potrivit careia paratul este exonerat de tot ceea ce reclamantul n-a reusit sa probeze;el poate fi obligat fata de reclamant numai in masura in care acesta din urma si-a dovedit pretentiile formulate prin actiunea sa.
103	ad probatem Locutiune latina exprimand ideea ca o anumita conditie de forma a unui act juridic este ceruta de lege numai pentru dovada actului respectiv,iar nu insasi pentru validitatea lui.
104	ad validitatem Locutiune latina exprimand ideea ca o conditie esentiala sau un element constitutiv al unui act juridic se cere de lege pentru insasi validitatea acelui act,iar nu doar pentru dovada actului respectiv.
105	ad valorem Expresie utilizata pentru a sugera modalitatea de calculare a unor taxe,comisioane etc.,luandu-se in considerare ca element determinant valoarea marfii cu referire la care se calculeaza procentul stabilit.
106	aderent Parte contractanta in contractul international de factoring, avand calitatea de vanzator de bunuri sau furnizor de servicii care cedeaza creantele ce le are fata de cumparatorii sai celuilalt contractant, numit factor, subrogandu-l in drepturile ei.Ii revine obligatia de a plati comisionul convenit si de a mentiona pe factura invitatia sa ca acesta sa fie platit societatii de factoring.
107	adjudecare 1.( In dreptul intern ) mod de dobandire a dreptului de propietate constand in atribuirea, prin hatarare judecatoreasca, a unui bun scos la licitatie publica, persoanei ( numita adjudecatar ) care ofera pretul cel mai mare. 2.( In dreptul comertului international ) mijloc de incheiere a unor contracte in urma organizarii vanzarilor prin licitatie.
108	administrarea contractului prin arbitraj Functie indeplinita de catre arbitrajul comercial international, la cererea partilor, constand in precizarea de catre arbitri a unui element al contractului lasat obscur de catre contractanti, ori in revizuirea si adaptarea contractului ( mai ale sin cazul cand este incheiat pe lunga durata si implica o cooperare continua intre partile contractante-join ventures ).Indeplinirea unei astfel de funtii depaseste sarcinile jurisdictionale ale arbitrajului, dar ea devine utila si chiar necesara atunci cand partile o reclama ca atare.
109	administrator 1.Persoana abilitatata prin actul constitutiv al unei societati coemrciale sau prin hatararea adunarii genarale a asociatilor ( respectiv a actionarilor ) sa prezinte si sa angajeze juridic societatea in raporturi cu tertii, precum si sa gestioneze patrimoniul si afacerile acesteia.
110	adunarea creditorilor Organ de aplicare a procedurii de reorganizare si lichidare judiciara format din totalitatea creditorilor cunoscuti ai debitorului falit.
111	adunarea generala a actionarilor Organ suprem de decizie al societatii pe actiuni,indeplinind rolul de depozitar al vointei sociale.Are plenitudine de competenta si de atributii:numeste celelalte organe ale societatii,fixeaza limitele sferrei lor de activitate,executa un control riguros asupra activitatii acestora,decide modificarea actului constitutiv al societatii potrivit necesitatilor din scopul urmarit de societate.Puterile adunarii generale,desi depline si multivalente,nu sunt totusi nelimitate;intinderea lor este limitata de actul constitutiv al societatii-pe care,ce-i drept,ca organ suprem al acesteia,ea il poate modifica,respectand anumite conditii,prin dispozitiiile imperative ale legiisi prin drepturile intangibile si inderogabile ale actionarilor.Se compune din totalitatea actionarilor;acestia participa la formarea vointei functionale proportional cu valoarea aporturilor lor sociale .
112	affectio societatis Element definitoriu al contractului de societae exprimand vointa asociatilor de a colabora,in conditii de egalitate, la realizarea scopului comun care este obtinerea de beneficii ce urmeaza afi impartite intre ei.
113	afretare Navlosire.
114	agency 1.Institutie juridica specifica dreptului anglo-american,cuprinzand intermedierea cu toate formele sale de manifestare ( inclusiv cea realizata in baza unui contract de munca ),precun si gestiunea de afaceri,contractul de antrepriza,raspunderea delictuala indirecta,contractul de munca,precum si toate formele de reprezentare,mai putin reprezentarea incapabilului si reprezentarea propie dreptului familiei. 2.Raport juridic stabilit prin intermediul imputernicirii date de o persoana numita 'principal'unei alte persoane numita 'agent',care accepta sa actioneze in numele acesteia.
115	agency act of the parties Expresie prin care in terminologia dreptului anglo-american,se desemneaza varietatea de 'agency'convenita prin acordul de vointe interveni intre principal si agent.
116	agency by agreement Varietate de 'agency' presu[unand ca raportul juridic stabilit intre pricipal si agent are ca bursa acordul partilor.
117	agency by consent Expresie prin care se desemneaza ( in dreptul anglo-american ) varietatea de 'agency' fundata pe acordul de vointe interveni intre pricipal si agent.
118	agency by estoppel Expresie prin care,interminologia dreptului anglo-american,se desemneaza varietatea de 'agency',presupunand ca sursa a raportului juridic dintre principal si agent prezumtia legala de reprezentare fundata pe o imputernicire aparenta ( a celui dintai pentru acesta din urma ).
119	agent Persoana care primind o imputernicire-in temeiul unui contract de 'agency'-de la pricipal,accepta sa achizitioneze in numele acestuia.
120	agent comercial Intermediar ( persoana fizica sau persoana juridica ) ce desfasoara o activitate cu caracter profesional,independenta si permanenta,constand in negocierea de afaceri comerciale in numele si pe seama altui subiect de drept,de care este legat printr-un contract de mandat.
121	agent de compensatie Denumire data persoanei delegata de fiecare societate bancara pentru a participa la sedintele de compensatie multilaterala interbancara.
122	agent de nava Intreprindere comercial avand ca obiect reprezentarea,in portul unde este situata,a intereselor navelor aflate in acel port.
123	agent de piata Participant la realizarea operatiunilor comerciale pe pietele de marfuri si valori.
124	agent de schimb Intermediar avand calitatea de comerciant si exclusivitatea operatiilor de negociere ( vanzare si cumparare ) a titlurilor in bursa.
125	agent economic Denumire ganerica prin care,in economia de piata se desemneaza comerciantii persoane fizice,comerciantii persoane juridice,precum si regiile autonome,ca participanti la raporturile economice si juridice care in totalitatea lor concretizeaza procesele economice in desfasurarea acestora.
126	agent pentru valori mobiliare Expresie ce desemneaza persoana fizica legal autorizata care,actinand ca reprezentant exclusic al unei societati de valori mobiliare,executa ordinele de vanzare si/sau cumparare de valori mobiliare sub numele si pe contul acelei societati.
127	agent servant Agentul care,primind o imputernicire de la principal printr-un contract de 'agency',actioneaza sub controlul si pe baza dispozitiilor acestuia.
128	agentie comerciala Expresie prin care se desemneaza in mod ganaric reprezentanta, sucursala sau filiala constituita de societate comerciala pe teritoriu unei tari decat cea care a dat nationalitatea acelei societati.
129	agenturare Termen prin care se desemneaza in mod generic activitatea desfasurata de firme speicalizate in diferite domenii precum:transportuir maritime,operatiuni valutare,asigurari,operatiuni cu marfuri etc.
130	agio Termen utilizat deopotriva la actiunile de bursa ca si la acelea de 'switch',exprimand in primul caz beneficiul ce revine posesorului unui titlu de credit cand cursul pietei depaseste valoarea nominala a titlului sau,iar in cel de-al doilea caz ( cand operatiunea de 'switch' este initiata de o firma din tara debitoare, in contul de cliring ), diferenta incasata in plus, calculata in procente, in raport cu valuta convertibila platita.
131	ajustare fiscala la frontiera Expresie prin care se desemneaza regimul fiscal indeplinind rolul de bariera netarifara in armonie cu care produsele exportate sunt scutite de impozite indirecte, iar produsele importate sunt impozitate la fel care si ce indigene.
132	alimbare Operatiune constand in transferarea ( descarcarea ) partiala sau completa a incarcaturii ( caricul ) unei nave maritime pe o nava de tonaj mai mic in vederea micsorarii pescajului acesteia cu scopul dezesuarii ei sau pentru a crea posibilitatea trecerii sale peste o bariera, ori, in fine atunci cand pescajul ei sau alte motive nu permit preluarea incarcaturii respective pe danele portului, pentru efectuarea preluarii caricului la locul unde acea nava a fost ancorata.
133	allonge Termen prin care, in limbajul juridic francez, se desemneaza adaosul la titlul cambial, adaos ce semnifica o prelungire a spatiului grafic al acelui tiltu.
134	amarare Denumire generica data operatiei de fixare a marfurilor stivuite in magaziile navei sau pe puntea ei in scopul de a se evita pierderea stabilitatii acestora, precum si avarierea lor, ori producerea altor accidente datorita tangajului si ruliului.
135	american arbitration association ( Asociatia Americana de Arbitraj ), institutie arbitrala din S.U.A., creata in anul 1926, avand rolul de a organiza tribunale arbitrale ce cuprind personalitati atat dintre cetatenii americani cat si dintre rezidentii straini.Are sediul in New York, dar arbitrajele se efectueaza in cele mai diferite orase ale Federatiei americane.
136	amiable compositeur Expresie prin care se desemneaza calitatea arbitrilor de mediatori a unei impacari a partilor litigante, pe care ei o pot dobandi prin efectul insarcinarii primite de la acestea intr-un atare scop.
137	amortizare a imprumuturilor Sintagma ce desemneaza stingerea treptata a imprumuturilor prin rambursarea sumelor imprumutate facuta prin plati periodice la intervale de timp convenite de parti.
138	amortizarea titlului de credit Mijloc juridic prin care se lipseste de eficienta un titlu de credit.
139	anatocism Cpitalizarea periodica ( de regula la sfarsitul fiecarui an, uneeori chiar la intervale de timp mai mici, de exemplul la contractul de cont curent la fiecare trei luni ) a dobanzii corespunzatoare unei sume de bani imprumutate, presupunand adaugarea dobanzilor scadente si neachitate la suma datorata si calcularea, incontinuare, a dobanzii la intreaga suma astfel rezultata.
140	andosament Mentiune scrisa pe verso unui titlu de credit (cambie, cec,bilet la ordin ) invirtutea careia acest titlu setransmite unui nou dobinditor ( numit andosatar).
141	andosant Vezi andosator.
142	andosare Denumire data operatiunii prin care se efectueaza transmiterea titlurilor de credit ( camcie, cec, cilet la ordin ).
143	andosatar Persoana careia i s-a transmis prin andosare untitlu de valoare,precum:cambie, cec, bilet la ordin etc.
144	andosator Persoana care posedeaza un tiltu de credit, cade exemplu, o cambie, un cec, un bilet la ordin etc. transmitandu-l andosatarului.
145	angajamente de confidentialialitate Denumire generica data indatoririlor asumate de parti de a pastra discretie cu privire la diferite aspecte implicate de desfasurarea raportului juridic obligational stabilit intre ei.Urmaresc ca finalitate protejarea anumitor informatii transmise intre parti cu prilejul executarii contarctului consulting-engineering, precum si a contractelor de vanzare-cumparare internationala, de asistenta tehnica, de licenta, de brevete de inventii etc.
146	anti-dumping Vezi dumping.
147	antitrust Concept prin care se desemneaza ansamblul de reglementari legale din diferite tari ce interzice realizarea de intelegeri monopoliste intre participantii la comert de natura sa determine limitarea sau chiar disparitia liberei concurente.
148	antrepozit Denumire generica data cladirilor din incinta porturilor sau punctelor cu trafic intens de transport care sunt special amenajate pentru depozitarea marfurilor.
149	antrepozit vamal Antrepozitul aflat sub controlul organelor vamale ale unui stat, destinat sa serveasca la depozitarea marfurilor ce urmeaza a fi vamuite si care sunt eliberate numai dupa indeplinirea formalitatilor aferente vamuirii si efectuarea platii taxelor corespunzatoare.
150	antrepriza Vezi contract de antrepriza.
151	anuitate 1. Denumire data sumei de bani platita anual catre debitorul cu titlu de rate scadente din imprumutul contractat, precum si cu tiltu de dobanda aferenta acelui imprumut. 2. Renta fixa anuala care se plateste neconditionat sau in funtie de producerea unor evenimente.
152	aport social Denumire generica data obligatiei pe care si-o asuma orice asociat la intrarea intr-o societate comerciala, in sensul de a aduce o contributie ( constand in mijloace materiale, mijloace de plata etc. ) la formarea capitalului social.
153	aranjament comercial Intelegere convenita in scris inmtre parteneri de afaceri din tari diferite prin care se dau rezolvari problemelor generate de raporturile comerciale stabilite intre acestia.
154	arbiter Termen prin care in Codul lui Iustinian era desemnat arbitrul propiu-zis.Acesta actiona in cadrul unei proceduri de arbitraj 'stricto sensu'.
155	arbitraj ad-hoc ( Sau ocazional ), forma de jurisdictie nestatala, cu caracter particular, suscepribila de utilizare in raporturile de comert international, constituita prin vointa partilor litigante in vederea solutionarii litigiului ivit intre ele.Constituie dreptul comun in materie de arbitraj comercial international.
156	arbitraj cu competenta generala Arbitraj cu sfera generala de activitate jurisdictionala in ce priveste litigiile izvorate din raporturile de comert international si cooperare economica internationala.
157	arbitraj cu competenta speciala Arbitraj specializat pe solutionarea anumitor litigii, de regula cele izvorate din comertul cu anumite marfuri ( sau produse ).
158	arbitraj cu vocatie universala Arbitraj a carui competenta teritoriala se extinede la scara planetara, fiindabilitat sa solutioneze litigii dintre participantii la raporturile de comert international din toate tarile lumii, indiferent de zona geograficain care acestea sunt situate.
159	arbitraj de comert international 1. Mijloc corespunzator de a regla rapid si echitabil litigiile internationale care pot sa rezulte din tranzactiile comerciale in domeniul schimbului de bunuri si de servicii si din cantractele de cooperare industriala. 2. Metode de solutionare a litigiilor nascute din relatiile comerciale internationale. 3. Jurisdictie speciala si derogatorie de le dreptul comun procesual, menita sa asigure rezolvarea litigilor izvorate din raporturile comerciale internationale si totodata sa faciliteze participarea cat mai intensa a statului la diviziunea mondiala a muncii.
160	arbitraj de credit ( de dobanda ) Vezi arbitraj valutar.
161	arbitraj de drept strict Varietate a arbitrajului de comert international care se distinge prin aceea ca arbitrii statueaza potrivit normelor de drept incidente in cazul dat pe care ei sunt obligati sa le respecte.
162	arbitraj de echitate Acea forma a arbitarjului comercial international care se realizeaza dupa principiile de echitate si nu potrivit normelor de drept.
163	arbitraj de tip bilateral Arbitraj creat printr-o conventie bilaterala a carui competenta este limitata la solutionarea litigiilor izvorate din raporturile de comert international dintre subiectii de drept apartinand ordinii juridice nationale a statelor parti la acea conventie.
164	arbitraj de tip regional Arbitraj constituit printr-o conventie multilaterala perfectata intre statele dintr-o anumita zona geofrafica si care are competenta sa solutioneze litigiile de comert internatioanal ivite intre subiectii de drept apartinand ordinii juridice nationale din statele semnatare ale acelei conventii.
165	arbitraj fortat Varietate de arbitraj neutilizat in comertul internatioanal, care se distinge prin aceea ca, in opozitie cu arbitrajul la care partile recurg in temeiul autonomiei lor de vointa, este intalnit in situatia in acre pentru o anumita materie legea prevede ca orice contencios va fi solutionat numai pe cale de arbitraj si numai dupa o anumita procedura.
166	arbitraj institutional Forma a arbitarjului de comert exterior a carei exeistenta nu depinde de durata unui anumit litigiu si care presupune exercitarea atributiilor jurisdictionale in mod neintrerupt, fiind organizat in cadrul intitutionalizat prevazut prin lege si avand un caracter de permanenta continuitate.
167	arbitraj national Arbitrajul referitor la un contract lipsit de aderente internationale, intrucat toate elementele susceptibile de a-i conferi asemenea aderente ( precum: locul incheierii lui, cel al executarii obligatiilor asumate de parti, domiciuliul, resedinta, cetatenia persoanei fizice ori sediul persoanei juridice etc. ) se afla intr-un singur stat, au legatura cu un singur stat.
168	arbitraj strain Concept prin care ( uneori ) in doctrina juridica si practica de comert international se desemneaza arbitrajul referitor la un contract cu aderente internationale ( adica avand legatura cu cel putin doua state diferite, cu cel putin doua sisteme nationale de drept ).
169	arbitraj valutar Operatiune bancara de punere in miscare a unor fonduri in valuta urmarind obtinerea de castig din diferentele de curs ori de dobanda ale unei sau mai multor valute pe o piata sau pe mai multe piete simultan ori succesiv, dupa scurgerea unei anumite perioade de timp.
170	arbitraj valutar de curs Varietate a arbitarjului valutar concretizata intr-o operatiune bancara de vanzare-cumparare de valute avand ca finalitate obtinerea unui castig provenit din: diferenta dintre cursurile acelorasi valute inregistrate pe aceeasi piata la date diferite; diferenta aceleiasi valute inregistrata in acelasi timp pe piete diferite; diferenta intre valute diferite pe piete diferite in acelasi timp sau la date diferite.
171	arbitraj valutar de dobanda Varietate a arbitrajului valutar constand intr-o operatiune bancara concretizata in efectuarea unui plasament de fonduri in valuta pe termen scurt cu finalitatea obtinerii unui castig provenit din: diferenta de dobanda existenta la un moment dat la caeeasi valuta pe aceeasi piata intre instrumente diferite de plasare; diferenta de dobanda existenta la un moment dat al aceeasi valuta pe piete diferite; diferenta de dobanda la aceeasi valuta pe aceeasi piata sau pe piete diferite prezumata a se realiza in timp; diferenta de dobanda intre valute diferite, luata in considerare impreuna cu arbitrajul valutar de curs, pentru eviterea riscului valutar.
172	arbitrator Termen prin care in Codul lui Iustinian se desemneaza ceea ce in dreptul modern este numit expert.Acesta era un tert care actiona in cadrul unei proceduri de expertiza.
173	arbitri ( In litigiu de comert exterior ), persoane cu inalta calitate juridica si cunostinte de specialitate in materie de comert exterior si relatii economice internationale ( necesare solutionarii litigiilor in acest domeniu ), desemnate si inscrise, in aceasta calitate, pe o lista de catre organul competent, dintre care partile litigante aleg pe componentii instantei arbitrale cu vocatie de a solutiona litigiul ivit intre ele.
174	arbitrum boni viri Sintagma prin care, in Codul lui Iustinian, era denumita expertiza.
175	arbitrum merum Sintagma prin care, in Codul lui Iustinian, era desemnat arbitarjul propiu-zis.
176	arierate financiare Sume de bani pe un stat le datoreaza altui stat, neachitate la scadenta si care pot proveni din operatiuni juridice diverse, precum: imprumuturi, emisiuni de obligatii nerambursate la termen, nationalizarea fara despagubiri a unor bunuri apartinand statului creditor ori cetatenilor acestuia, aflte pe teritoriul statului debitor, precum si din orice alte fapte pagubitoare.
177	arimare Termen prin care se desemneaza operatiunea de distribuire, ordonare si asezare compacta si metodica a marfurilor in compartimentele navei, ori pe puntea acesteia, a carei efectuare se indeplineste conform planului de incarcare ( 'cargo-plan' ).
178	armarea navei Operatiune infaptuita de armator, concretizata in dotarea si asigurarea navei cu tot ceea ce este necesar pentru ca aceasta sa corespunda cerintelor aferente indeplinirii misiunii ce i-a fost incredintata.
179	armator Denumire data persoanei fizice sau persoanei juridice care asigura armarea unei nave in vederea transportului de marfuri, de pasageri, de efecte postale etc. pe apa, in scopul castigarii navlului.Organizeaza expeditia marfii asumandu-si o anumita raspundere cu referire la acel transport.
180	armonizare fiscala Set de masuri adoptat de mai multe tari, de regula membre ale unei uniuni vamale sau ale unei zone de liber schimb, menite sa realizeze uniformozarea regimului fiscal din acele tari.
181	asigurare multipla Asigurarea presupunand incheierea de catre asigurat a unei pluralitati de contracte de asigurare, cu mai multi asiguratori, pentru unul si acelasi eveniment asigurat.
182	asigurare pentru raspundere civila Varietate de contract international de asigurare practicata deopotriva in domeniul trasportului auto, aerian si maritim, care se distinge prin aceea ca este menita sa acopere riscurile unui fapt cauzator de prejudicii pentru o terta persoana
183	asigurat Participant la contractul de asigurare care, in ipoteza producerii cazului asigurat, este indreptatit sa pretinda de la asigurator plata indemnizatiei de asigurare aferenta tipului de asigurare.
184	asigurator Participantul la contractul de asigurare caruia, in ipoteza producerii cazului asigurat, ii revine obligatia sa indeplineasca prestatia implicata de tipul respectiv de asigurare.
185	asigurator reasigurat Intreprinderea de asigurare care, incheind un contract de asigurare cu un asigurat pentru riscuri majore, se reasigura la randu-i prin efectul unui contract de reasigurare perfectat cu un reasigurator care se obliga sa participe la plata despagubirilor, in ipoteza realizarii acestor riscuri.
186	asociat Persoana fizica sau persoana juridica ce participa la formarea unui capital social subsciind un aport social care se poate concretiza in numerar, bunuri in natura, drepturi de propietate industriala etc.La societatile de capitaluri asociatul se numeste actionar.
187	asociatia europeana a liberului schimb ( a.e.l.s. ) Organizatie economica internationala cu caracter regional, infiintata in anul 1960 prin Conventia de la Stockholm, ca reactie la constituirea Comunitatii Economice Europene, avand ca obiective principale expansiunea cativitatii economice in statele membre, ocuparea deplina a fortei de munca, utilizarea rationala a rezervelor, eliminarea obstacolelor din calea comertului, precum si inlaturarea concurentei neloiale.
188	asociatia internationala pentru dezvoltare ( a.i.d. ) Agentie interguvernamentala pentru acordarea de credite in conditii foarte avantajoase ( nivel minim al dobanzii, perioada lunga de garantie - 10 ani - si termen indelungat de rambursare - 50 ani ) statelor membre cel mai putin dezvoltate in vederea infaptuirii unor proiecte de dezvoltare economica prioritare, temeinic fundamentate si productive.Desfasoara o activitate paralela cu cea a Bancii Mondiale, pe langa care este afiliata, creditele sale constituind o completare necesara a imprumuturilor pentru dezvoltare acordate de banca.
189	asociatia latino-americana de integrare ( a.l.a.i. ) Organism economic international cu caracter regional creat in anul 1980 prin Tratatul de la Montevideo, avand ca obiectiv principal, pe termen scurt, constituirea unei zone de preferinte economice, iar pe termen lung, realizarea treptata si progresiva a unei piete comune latino- americane.
190	asociatia natiunilor din asia de sud-est ( a.s.-e.a.n. ) Organizatie economica internationala cu caracter regional avand sediul la Bangkok si ca obiective principale accelerarea dezvoltarii economice a tarilor membre, consolidarea stabilitatii economice, sociale si culturale a zonei, incurajarea cooperarii pentru dezvoltarea agriculturii, industriei, comertului si transporturilor.A fost infiintata in anul 1967, prin tratatul semnat de Filipine, Indonezie, Malaezia, Singapore si Thailanda.
191	assegno circolare Sintagma prin care in dreptul italia se defineste cecul circular.
192	attorney at law Expresie prin care, in terminologia dreptului anglo-american, se desemneaza un avocat aparator.
193	auctioneer Agent comercial imputernicit prin lege sa vanda la licitatie publica pentru principal bunuri ( mai cu seama imobile ).
194	ausfurkredit ( a.k.a. ) Organism financiar-bancar national infiinatat in Germania in anul 1952 de catre un consortiu de banci.Este specializar in finantarea exporturilor de echipament industrial pe termen mijlociu sau lung.
195	authority Termen prin care in sistemul common law se desemneaza imputernicirea data de principal agentului pentru ca acesta din urma sa actioneze pe seama si sub controlul celui dintai in realizarea unei afaceri comerciale.
196	autoreceptie Denumire data receptiei marfurilor ce formeaza obiectul contractului extern efectuata in numele si pe seama cumparatorului, atunci cand acesta din urma nu a receptionat, din culpa sa, acea marfa in termenul convenit prin contract.
197	autoritate vamala Instituie guvernamentala constituita si organizata in vederea aplicarii politicii vamale a tarii unde functioneaza.
198	autorizatie de import/export Inscris oficial continand aprobarea data de organele de stat competente, in conditiile prevazute de lege, participantilor la raporturile de comert international, subiecti de drept din ordinea juridica ( persoane fizice sau persoane juridice ) pentru realizarea operatiunilor de import sau export de produse.
199	auxiliar de comert Persoana ce desfasoar o activitate de intermediere pentru o alta persoana ( numita reprezentant ), pe baza unui contract de munca incheiat cu aceasta si in exercitarea atributiilor sale de serviciu.Spre deosebire de agentii de comert - care sunt intermediari profesionisti independenti -, auxiliarul de comert isi desfasoara activitatea de intermediere aflandu-se in raporturi de subordonare fata de reprezentant.
200	aval Actul prin care o persoana numita 'avalist' garanteaza altei persoane, numita 'avalizat', plata unei cambii.
201	avalist Persoana car garanteaza plata unei cambii dand aval. Este tinut in acelasi mod ca si cel pe care l-a garantat ( girant, acceptant sau tars ): obligatia este identica sub aspectul continutului si intinderii, cu obligatia garantata; el apare astfel ga fiind garantul unui semnatar al cambiei.
202	avalizat Debitorul cambial a carui obligatie este garantata de un avalist.
203	avans ( In raporturile de comert international ), suma de bani datorata de importator exportatorului inaite de livrarea marfii sau de executarea prestatiei la care acesta s-a angajat.
204	avans pe marfa Forma clasica de credit in industrie si comert constand intr-o operatiune de finantare a unei intreprinderi si de preluare in contrapartida pentru aceasta finantare de marfuri care sunt puse gaj la creditor.
205	avans pe piata Forma de credit adaptata la un activ circulant din bilant,suportul finantarii aflindu-se in 'valorile de exploatare', in special productia neterminata, sau in incasari viitoare la rubrica 'clienti'.
206	avans pe tilturi Forma de credit utilizata mai rar in activitatea industriala si comerciala concretizata intr-o operatie de finantarea in vederea satisfacerii nevoilor de fond de rulment ale unei intreprinderi presupunand depunerea in gaj la creditor a unui nunar de titluri de valoarecu negociere curenta. Garantia concretizata in titluri de gaj trebuie sa cuprinda valori cotate pe o piata larga si sa constituie o acoperire a creditului consimtit.
207	avarie 1. ( In limbaj curent ), deteriorare, stricaciune, defectare a unei instalatii, masini, agregat etc. 2. ( In transportul maritim ), paguba materiala rezulatata din distrugerea sau degradarea ( partiala sau totala ) a unei marfi transportate cu o nava sau a insasi navei respective. 3. ( In materie de asigurari ), pierdere totala sau partiala a marfurilor asigurate, distrugerea integrala sau partiala a acestora, ori deteriorarea lor de o maniera care sa le modifice caracteristicile fizice sau chimice.
208	aviz de prelevare Document financiar-contabil, servind la realizarea viramentului bancar in conditiile stabilirii unor raporturi juridice complexe cu participarea debitorului, a bancii sale si a creditorului.
209	aviz de primire Document prin care primitorul unei marfi atesta celui care i-a predat marfa primirea acesteia.
210	avizare ( In materie de vanzare comerciala internationala ), formalita constand intr-o instiitare scrisa prin care un contractant il informeaza pe celalalt contractant cu privire la indeplinirea obligatiei sale contractuale sau ca cel instiintat nu si-a indeplinit corespunzator propia lui obligatie, urmand a se conforma contractului convenit intre parti.
211	avizarea exportatorului Instiintare facuta de banca exportatorului printr-o notificare trimisa acestuia, pe baza documentului primit de la banca importatorului, prin care i se aduce la cunostintalui, angajamentul acesteia din urma de a-i plati contravaloarea marfii exportate in armonie cu documentele ce atesta expedierea marfii si indeplinirea conditiilor stipulate in acreditivul documentar.

1	a ajusta A adapta anumite date, cum ar fi cursul unei actiuni, dividendul pentru a tine cont de detasarea dreptului de subscriptie ( cu ocazia unei cresteri de capital sau a emiterii de obligatiuni convertibile) de impartire a actiunilor sau reunirea actiunilor.
2	a aliena Transferarea proprietatii unui lucru sau a unui drept (prin vanzare, cesiune, amanetare, etc).
3	a amortiza (1) A rambursa o datorie. (2) A reduce valoarea bilantului fondurilor fixe sau a titlurilor de portofoliu, pentru a tine cont de deprecierea lor.
4	a garanta A furniza asigurari pentru garantarea unei datorii.
5	a inchide o pozitie In termeni bursieri reprezinta efectuarea unei operatiuni inverse alteia anterioare, pentru a o compensa.
6	a solda Lichidarea unui cont sau a unui libret de economii.
7	a+ Cea mai buna apreciere a unei actiuni la bursa. Exista 7 grade de apreciere a actiunilor dupa sistemul firmei Standard and Poor's, si anume: A+ , A , A- , B+ , B- , B si C.
8	abandon Retragere dintr-o operatiune cu prima contra cedarii unei sume de bani numita prima. Antonim: ridicarea titlurilor negociate.
9	acceptare Polita acceptata de banca pe baza careia se va elibera o suma de bani. Acceptele bancare sunt titluri ale pietei monetare curente in SUA, documente care se bazeaza pe tranzactii comerciale exprimate in general, in dolari SUA; aceste titluri au scadenta de 90-180 zile, sunt remunerate pe baza scontului si servesc mai ales la finantarea importurilor/exporturilor.
10	acceptare partiala Trasul poate accepta o polita numai pentru o parte a sumei inscrise. In acest caz, el va raspunde numai in termenii acceptarii date.
11	acceptarea titlurilor Dobandirea de titluri la termen.Vezi Operatiune la termen; operatiune cu prima. Antonim: abandonarea primei.
12	accesorii Obiecte mobile afectate direct in procesul de productie sau legate intim de un mijloc fix. Ipoteca imobiliara care afecteaza un imobil si accesoriile (anexele) sale, va mentiona o lista completa a acestor accesorii care va fi inaintata registrului funciar pentru a evita orice litigiu intre banca ce acorda creditul ipotecar si debitor.
13	achizitie de sustinere Cumparare destinata prevenirii scaderii cursului la bursa a unei actiuni, valute, etc.
14	acoperire in actiuni Forma exterioara a unei societati anonime, care nu mai desfasoara o activitate economica, dar care are inca o existenta juridica.
15	acoperire in aur Gradul de acoperire a bancnotelor aflate in circulatie, exprimata in % prin aurul aflat in depozitele Bancii Nationale.
16	acord de cliring Conventie intre state, destinata sa compenseze creantele reciproce intr-un flux reglementat al partilor reciproce care trece printr-un oficiu central din fiecare din tarile semnatare.
17	acord de reesalonare a datoriilor Conventie destinata reesalonarii datoriei tarilor in curs de dezvoltare. Sinonim: consolidare.
18	acord de transfer Conventie intre doua tari privind fluxul platilor internationale.
19	acreditiv Instrument de credit in virtutea caruia o banca se angajeaza la ordinul clientului sau sa puna o suma determinata la dispozitia unui beneficiar, in general prin intermediul unei banci corespondente.
20	actionar Posesorul uneia sau mai multor actiuni.
21	actiune Titlul reprezentand o parte din capitalul social al unei societati anonime. Ea confera detinatorului drepturi sociale si drepturi patrimoniale.
22	actiune cu drept de vot privilegiat Actiune a unei societati care beneficiaza de acelasi drept de vot ca o alta actiune cu o valoare mai mare sau o actiune care are un drept de vot superior unei alte actiuni cu aceeasi valoare nominala.
23	actiune fara valoare nominala Gen de actiuni frecvent intalnite in SUA; actiune fara valoare nominala.
24	actiune gratuita Actiune emisa pe baza rezervelor de capital al intreprinderii si care este distribuita gratuit actionarilor.
25	actiune in crestere Actiune a unei intreprinderi care datorita capacitatii sale rapide de a realiza profit, are sansa de a i se ridica rapid cursul la bursa.
26	actiune privigeliata cumulativa Actiuni privilegiate avand un dividend cumulativ. Daca o societate nu poate varsa dividendele corespunzatoare acestei categorii de actiuni, dividendele acumulate in exercitiul financiar urmator vor fi platite detinatorilor de actiuni privilegiate, inaintea distributiei catre detinatorii de actiuni obisnuite.
27	actiuni ale administratorilor Actiuni pe care administratorii unei societati anonime sunt obligati sa le depuna ca garantie a responsabilitatii lor pe toata durata mandatului. Ele nu difera fata de celelalte actiuni emise de societate.
28	actiuni de folosinta Titlu emis in locul unei actiuni rambursate si care da drept la o parte din activele ce ar rezulta din lichidarea societatii si incorporand drepturi sociale.
29	actiuni noi Actiuni emise in cursul unui exercitiu financiar in cadrul unei cresteri a capitalului social. De regula, aceste actiuni nu au acelasi statut ca cele vechi; ele sunt deci cotate separat pana la plata dividendului urmator.
30	activ Suma ce figureaza in creditul unui cont sau al unui libret si reprezinta excedentul creditelor in raport cu debitele.
31	activ curent Elemente de activ absorbite si transformate in ciclul de productie. In afara lichiditatilor, in aceasta categorie mai intra stocurile de marfuri si creantele usor realizabile.
32	active Disponibilitati in cont, creante, plasamente, participatii, etc.
33	active fixe Elemente de activ ale unei intreprinderi care folosesc in mod permanent in procesul de productie (terenuri, cladiri, instalatii, masini etc.) precum si elemente nemateriale (brevete, licente, etc.).
34	active in banca Depozite ale unei banci in terte banci (corespondente) si la administratii postale straine.Sunt de doua feluri: (1) La vedere: Depozite de bani pe termen foarte scurt ce se pot anula dupa cel mult 48 de ore. (2) La termen : In conformitate cu anumite legislatii, depozitele pana la 90 de zile trebuie sa figureze separat in bilant.
35	active minimale Rezerve minime.
36	active nete Activ contabil (active circulante si active fixe) minus pasivul exigibil.
37	active transformabile usor in lichiditati Parte din lichiditatile unei banci, cum ar fi efecte de comert si obligatiuni admise la rescontare sau gajare de catre Banca Nationala.
38	administrarea activelor Administrarea unor patrimonii sau elemente ale acestora de catre o banca sau o persoana mandatata in acest scop.
39	administrarea titlurilor (1) Ansamblu de operatiuni pe care le face o banca pentru clientii sai care i-au incredintat un depozit de titluri. (2) Departament (serviciu) al unei banci care executa aceste oparatiuni.
40	affidavit Declaratie facuta sub juramint asupra posesiei si originii unor titluri intr-o zi de referinta.
41	agent de schimb Persoana detinind un loc in bursa unde executa ordinele de vanzare - cumparare ale clientilor sai.
42	agent de schimb valutar Specialist bancar in comertul cu devize.
43	agio (1) Supravaloare a unei monede in raport cu paritatea sa sau o dobanda pivot. Antonim; disagio. (2) Diferenta intre cursul unui titlu strain cotat mai bine in afara tarii sale de origine decat la bursele nationale.
44	ajustare la convertire Suma care in momentul convertirii obligatiunilor rezulta din diferenta intre pretul de rambursare al vechilor obligatiuni si pretul celor noi tinand cont, daca este cazul, de dobanzile care au curs.
45	ajustarea valorii Ridicarea sau scaderea valorii unui post de activ din bilant pana la valoarea zilei respective. Rezerva facuta pentru a tine cont de deprecierea unui post de activ din bilant.
46	aller et retour/trading Termen de bursa ce desemneaza cumpararea si revinderea dupa o scurta perioada, in perspectiva realizarii unui beneficiu de curs.
47	alonja Pagina atasata unei cambii sau actiuni nominative si destinata andosarilor succesive.
48	amanet Contract prin care un debitor remite in gaj unui creditor, pentru a-si garanta datoria, un bun (in general mobiliar) sau o creanta.El ii confera astfel un drept real asupra acestui bun.Creditorul care nu este despagubit are astfel dreptul de a i se plati prin ceea ce se obtine prin valorificarea gajului.
49	amca Fonduri Intrag.
50	amortizare (1) Procedeu contabil ce consta in reducerea valorii fondurilor fixe pentru a tine cont de uzura si depreciere.(2)Rambursarea unei datorii la scadenta sau anticipat sau a unui imprumut prin tragere la sorti de obligatiuni pe piata.
51	analiza bilantului Analiza economica efectuata pe baza unui bilant si a conturilor anuale ale unei firme pentru a-i aprecia solvabilitatea.
52	analiza de portofoliu Analiza unui depozit de titluri, luand drept criteriu valoarea bursiera, venitul, ca si repartitia plasamentelor pe ramuri, tari si monede. Aceasta prestatie este oferita de catre banci in cadrul consultantiei plasamentele.
53	analiza financiara Analiza sistematica a diferitelor titluri pentru a elabora o stratagie de plasament.(1) Analiza fundamentala - examinarea bilantului, a conturilor anuale, a pozitiei pe piata si a perspectivelor unei intreprinderi in contextul macroeconomic, apoi a sectoarelor si ramurilor. (2) Analiza tehnica - examenul evolutiei bursei, al cotatiei, al comportamentului anumitor titluri sau sectoare, apoi a titlurilor in sine.
54	andosare Declaratie scrisa pe spatele unui titlu pentru transferul de proprietate catre andosant.
55	andosare conditionata Angajament rezultand dintr-o acceptare, dintr-o garantie/cautiune si care nu devine efectiv decat in anumite conditii. Aceste angajamente apartinand unei banci figureaza in afara bilantului.
56	andosare in alb Andosare care nu contine numele noului proprietar al titlului, ci numai semnatura cedantului. Andosarea la purtator echivaleaza cu o andosare in alb.
57	andosare prin procura Prin aceasta andosare, beneficiarul (girantul) nu dobandeste proprietatea , nici asupra politei, nici asupra creantei. Girantul este numai reprezentantul celui care a facut andosarea.
58	andosare restrictiva Girantul care insereaza intr-un titlu / polita cuvintele " nu la ordin" sau o expresie echivalenta, nu ramane garant pentru acceptare si plata decat catre o singura persoana - beneficiarul andosarii. Daca acesta va dori sa transmita acest titlu care nu mai este la ordin, nu va putea face acest lucru decat in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
59	andosat Beneficiarul unui gir; cel care beneficiaza de transferul de proprietate al unui titlu si drepturile aferente pe calea andosarii.
60	angajamente Datorii, fonduri ale tertilor. In unele tari se face distinctie prin lege intre pasivele pe termen scurt (la vedere si pana la o luna) si totalul angajamentelor/pasivelor tertilor.
61	angajamente fata de strainatate Datorii fata de strainatate, mai ales sub forma depozitelor bancare.
62	anuitate Suma constanta varsata in fiecare an ca plata pentru dobanzi la o datorie si a unei parti a amortizarii sale. Anuitatea ramanand invariabila, cu exceptia cazului in care se modifica rata dobanzii, partea dobanzii descreste treptat si partea amortizarii creste.
63	anulare Procedura legala ce consta in declararea ca nul a unui titlu pierdut. In unele tari, trebuie prezentat de trei ori in publicatii oficiale un aviz de prezentare a titlului.Odata depasit termenul legal, titlul este anulat prin decizie judecatoreasca.
64	arbitraj (1) Actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau profit mai mare in perspectiva.(2) Operatiune ce consta in folosirea diferentelor de curs ce exista la diferite burse. (practicata si pentru devize, bancnote si pentru ratele dobanzii).
65	arbitrajist Operator bursier care practica arbitrajul.
66	arvuna-aconto Suma varsata la semnarea unui contract si care ramana vanzatorului daca cumparatorul nu executa contractul.Daca vanzatorul nu il poate executa, trebuie sa-i verse cumparatorului dublul arvunei primite.
67	asanare Pachet de masuri destinate sa restabileasca viabilitatea economica a unei intreprinderi practicand o politica financiara mai stricta, reducand capitalul si in general datoriile, furnizand noi fonduri proprii, etc.
68	asigurare de credit Contract ce garanteaza unui creditor ca va reintra in posesia fondurilor sala in caz de slabire a puterii unui debitor.
69	asked Termen anglo -saxon pentru a desemna cursul de vanzare cerut la bursa.
70	assented bonds Expresie americana ce desemneaza obligatiunile pentru care plata dobanzii si rambursarea nu se mai fac decat partial.Imprumut in suspensie.
71	atribuire Contract prin care atribuitul este autorizat sa inmaneze atribuitorului o suma de bani, hartii de valoare(titluri) sau alte bunuri fungibile, pe care atribuitorul are inputernicirea / mandatul sa le perceapa in numele sau. Atribuitele care nu sunt definite in titlu ca efecte de schimb, dar sunt in mod expres create la ordin si, pe de alta parte, satisfac conditiile cerute pentru cambii, sunt asimilate acestora din urma.
72	autofinantare Alocarea pentru investitii a unei parti din beneficiile sau rezervele intreprinderii. Antonim : Recurgerea la credit.
73	autorizatie de ramburs Autorizatie date de o banca corespondentului sau strain de a trage asupra ei o suma garantata in general printr-un credit documentar irevocabil din partea bancii cumparatorului.
74	aval Garantie solidara garantand plata unei cambii si materializata printr-o semnatura.
75	avans contra amanet Imprumut garantat printr-un gaj. Vezi Credit lombard.
76	avans pe termen fix Imprumut bancar de o anumita valoare ce trebuie rambursat la o scadenta determinata sau la o denuntare prealabila (6 saptamani, 3 sau 6 luni in general).
77	averaging Metoda de plasament ce consta in alocarea regulata a aceleiasi sume pentru cumpararea de titluri determinate (actiuni, parti din fondul de plasament), ceea ce permite sa se stabileasca o medie (average) si sa coboare pretul de achizitie a titlurilor. Investitorul primeste mai multe titluri atunci cand cursul este scazut si mai putine cand este ridicat.
78	aviz In domeniul cambiiilor, informatie obligatorie pentru purtatorul unei cambii, care a facut obiectul unui protest din partea andosatorului imediat si al tragatorului, daca trasul refuza sa-si execute obligatiile.
79	aviz de confirmare Aviz expediat titularului unui cont sau unui depozit de titluri care il va returna semnat bancii sale pentru a confirma exactitatea unui extras. Daca avizul nu este returnat bancii in terenul convenit, aceasta reprezinta o recunoastere tacita a exactitatii sale.
80	aviz de credit Document ce indica faptul ca in creditul unui cont a fost facuta o inregistrare. Antonim : aviz de debit.
81	aviz de debit Document ce indica faptul ca a fost facuta o inregistrare in debitul contului. Antonim : aviz de credit.
82	aviz de notificare Persoana a carei nume este mentionat intr-o cambie de catre tragator, si care va accepta sau va plati efectul in lipsa trasului.

1	A.N.D.R. Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala
2	a plati A stinge o creanta bugetara.
3	abordare inovativa Utilizarea unei metodologii de lucru care implica elemente de noutate, pe plan local, national sau mondial, care permit obtinerea unor rezultate mai bune decat in cazul altor metodologii.
4	acciza Impozit indirect asupra unor bunuri si servicii. Este o taxa speciala de consumatie care se aplica produselor din tara si din import, suportata de consumatori. Se aplica unor bunuri precum produsele petroliere, bauturile alcoolice, tigarile, cafeaua, etc.
5	accize Taxe speciale de consum datorate bugetului de stat, pentru anumite produse precizate prin reglementari fiscale.
6	achizitie Bunurile si serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare si importuri de bunuri.
7	acont Suma platita inainte de primirea bunului, executarea lucrarii sau prestarea serviciului. Partea care da acontul pierde aceasta suma daca renunta la contract.
8	acord de parteneriat Actul prin care se stabilesc responsabilitatile si modul de colaborare pentru realizarea unui proiect sau activitati (vezi si "parteneriat").
9	acquis comunitar Ansamblul reglementarilor legale precum si a politicilor si institutiilor care asigura implementarea si respectarea lor in Uniunea Europeana.
10	acreditiv Dispozitia data de importator bancii sale de a rezerva (a bloca intr–un cont separat) o suma de bani din disponibilul propriu sau dintr–un eventual credit bancar, suma din care sa se faca plata marfii importate, daca aceasta corespunde conditiilor stipulate in acreditiv.
11	act aditional Conventie incheiata intre doua parti contractante prin care se modifica, se restrange sau se completeaza un contract preexistent.
12	act administrativ fiscal Actul emis de organul fiscal in exercitarea atributiilor de administrare a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale, pentru stabilirea unei situatii individuale si in scopul de a produce efecte juridice fata de cel caruia si este adresat.
13	act constitutiv Contractul de societate si/sau statutul incheiate de asociati in scopul constituirii unei societati comerciale.
14	actiune Titlu de proprietate care reprezinta o fractiune indivizibila, de valoare egala, din capitalul social al unei societati pe actiuni
15	actiune cheie Actiune esentiala pentru atingerea obiectivelor unui proiect.
16	active corporale fixe Orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului.
17	activitate Orice activitate desfasurata de catre o persoana in scopul obtinerii de venit.
18	activitate dependenta Orice activitate desfasurata de o persoana fizica intr–o relatie de angajare generatoare de venituri.
19	activitate dependenta la functia de baza Orice activitate desfasurata in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, declarata Angajatorului ca functie de baza de catre angajat; in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, angajatul este obligat sa declare numai angajatorului ales ca locul respectiv este locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
20	activitate economica Toate activitatile economice desfasurate de o persoana.
21	activitate independenta Orice activitate desfasurata de catre o persoana fizica in scopul obtinerii de venituri, care indeplineste cel putin 4 dintre urmatoarele criterii: 3.1. persoana fizica dispune de libertatea de alegere a locului si a modului de desfasurare a activitatii, precum si a programului de lucru; 3.2. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea pentru mai multi clienti; 3.3. riscurile inerente activitatii sunt asumate de catre persoana fizica ce desfasoara activitatea; 3.4. activitatea se realizeaza prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfasoara; 3.5. activitatea se realizeaza de persoana fizica prin utilizarea capacitatii intelectuale si/sau a prestatiei fizice a acesteia, in functie de specificul activitatii; 3.6. persoana fizica face parte dintr–un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare si supraveghere a profesiei desfasurate, potrivit actelor normative speciale care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei respective; 3.7. persoana fizica dispune de libertatea de a desfasura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terte persoane in conditiile legii.
22	activitati eligibile Tipuri de activitati pentru care se poate solicita finantare printr–un proiect; lista lor difera functie de finantator si de programul de finantare.
23	actul administrativ fiscal Actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale
24	administrarea creantelor fiscale Oricare din activitatile desfasurate de organele fiscale in legatura cu: a)inregistrarea fiscala a contribuabililor/platitorilor si a altor subiecte ale raporturilor juridice fiscale; b)declararea, stabilirea, controlul si colectarea creantelor fiscale; c)solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale; d)asistenta/indrumarea contribuabililor/platitorilor, la cerere sau din oficiu; e)aplicarea sanctiunilor in conditiile legii;
25	an fiscal Perioada de 12 luni calendaristice consecutive in care se inregistreaza obligatiile fiscale ale unei persoane juridice.
26	analiza de risc Activitatea efectuata de organul fiscal in scopul identificarii riscurilor de neconformare in ceea ce priveste indeplinirea de catre contribuabil/platitor a obligatiilor prevazute de legislatia fiscala, de a le evalua, de a le gestiona, precum si de a le utiliza in scopul efectuarii activitatilor de administrare fiscala.
27	analiza trendului Analiza ratelor financiare ale unei firme, pe o perioada de mai multi ani, cu scopul de a scoate la iveala slabiciunile sau, dimpotriva, punctele forte ale firmei.
28	anexa la contract Document prin care se detaliaza anumite clauze ale unui contract (parametri tehnici sau calitativi, diverse conditii si termene etc.).
29	anexele proiectului Documente care insotesc o cerere de finantare; pot fi anexe obligatorii solicitate expres de finantator (buget, matrice cadru logic, acte constitutive ale solicitantului etc.) sau anexe facultative (care au valoare explicativa si justificativa pentru un proiect, de tipul studiilor de piata, a datelor statistice etc.).
30	antet Inscris in partea superioara a documentelor de corespondenta ale unei organizatii in care se indica denumirea completa, sigla, adresa, capitalul social, codul comercial, contul bancar (eventual obiectul de activitate etc.).
31	anuitate Suma de bani (incluzand o parte din capital si dobanda corespunzatoare) care se plateste periodic (de obicei anual) spre a rambursa un capital sau o datorie.
32	articol bugetar Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
33	audit al proiectului Activitate de verificare a documentelor si inregistrarilor contabile realizate in cadrul unui proiect.
34	autofinantare Partea din capacitatea de autofinantare ramasa firmei dupa distribuirea dividendelor.
35	autoritate de implementare Institutie (publica sau privata) care implementeaza efectiv contractul de finantare incheiat de o anumita autoritate contractanta, asigurand organizarea si desfasurarea in bune conditii a licitatiei de proiecte, a evaluarii proiectelor depuse si a implementarii proiectelor castigatoare.
36	autoritate fiscala centrala Ministerul Finantelor Publice, institutie cu rolul de a coordona aplicarea unitara a prevederilor legislatiei fiscale.
37	autoritate fiscala competenta Ministerul Finantelor Publice si serviciile de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz, care au responsabilitati fiscale.
38	autorizatie de construire Act de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor.
39	avans Prima transa dintr–un imprumut nerambursabil, acordata de obicei inainte de inceperea efectiva a activitatilor proiectului.
40	avertismentul Sanctiunea contraventionala (cu caracter administrativ) cea mai usoara aplicata unui angajat pentru o abatere disciplinara, prin care se atrage atentia acestuia ca va fi sanctionat mai aspru la o noua abatere.
41	aviz de credit Documentul care indica trecerea unui inscris in creditul unui cont.
42	aviz de insotire Documentul care insoteste marfa dintr–un loc in alt loc atat in cadrul unitatii de la o subunitate la alta subunitate cat si in relatia client–furnizor. Serveste ca document de descarcare/incarcarea a gestiunii.

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

ultimele 20 acte accesate

Setări profil

Sfaturi şi Scurtături

1

abac

2

abaca

3

abager

4

abagerie

5

abagiu

6

abajur

7

abandon

8

abandona

9

abanos

10

abataj

11

abate

12

abatere

13

abatesa

14

abatie

15

abatiza

16

abator

17

abatut

18

abazie

19

abces

20

abdica

21

abdomen

22

abdominalgie

23

abductie

24

abductor

25

abecedar

26

aberant

27

aberatie

28

aberativ

29

aberoscop

30

abhora

31

abia

32

abientin

33

abietacee

34

abil

35

abilita

36

abilitare

37

abilitate

38

abiogen

39