Sfaturi şi Scurtături
| CTRL + F sau F3 | Căutare rapidă pe textul actului |
| CTRL + G | Salt la articolul, din act, dorit |
| F1 | Manual de utilizare |
| F12 | Descărcare acces la distanţă |
Afişare în paralel (
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 si
Răspunderea miniștrilor în constituț... )
LEGE nr. 115 din 28 iunie 1999 (**republicată**)privind responsabilitatea ministerială**)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 23 martie 2007Data intrării în vigoare 23-03-2007
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 12-12-2007 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 12-12-2007 până la data de 25-01-2008 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
Notă CTCE -------------*) Textul republicat al legii a publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 23 martie 2007. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 12 decembrie 2007, cu modificările şi completările aduse de: DECIZIA nr. 665 din 5 iulie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 95 din 4 octombrie 2007; DECIZIA nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007.
_____________**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 90/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2002.Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a mai fost modificată şi completată prin:- Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 601/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004;- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 90/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 15 aprilie 2005.Capitolul I Dispoziţii generaleDispoziţii generaleArticolul 1Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a programului de guvernare acceptat de Parlament.Articolul 2(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului, ca urmare a votului de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii.(2) Fiecare membru al Guvernului răspunde politic în mod solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.Articolul 3(1) Răspunderea politică a Guvernului constă în demiterea sa, ca urmare a retragerii încrederii acordate de către Parlament, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, în condiţiile prevederilor art. 113 şi 114 din Constituţia României, republicată.(2) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi comisiilor parlamentare informaţiile şi documentele cerute în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituţia României, republicată, în termen de maximum 20 de zile de la primirea solicitării.(3) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi ori de senatori, în temeiul art. 112 alin. (1) din Constituţia României, republicată, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.Articolul 4(1) În termen de 15 zile de la data încetării mandatului Guvernului sau al unuia dintre membri, potrivit art. 106 şi 110 din Constituţia României, republicată, aceştia vor prezenta situaţia privind gestionarea activităţii ministeriale de care au răspuns, precum şi a problemelor aflate în curs de derulare, pe baza unui protocol de predare-primire.(2) Structura şi conţinutul protocolului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*)._____________*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 2/2001 pentru aprobarea structurii şi conţinutului protocolului de predare-primire întocmit de membrii Guvernului şi de conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice la expirarea mandatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2001.(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi conducătorilor celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale de la data eliberării lor din funcţie.Articolul 5Pe lângă răspunderea politică, membrii Guvernului pot răspunde şi civil, contravenţional, disciplinar sau penal, după caz, potrivit dreptului comun din aceste materii, în măsura în care prezenta lege nu cuprinde dispoziţii derogatorii.Articolul 6În înţelesul prezentei legi, sunt membri ai Guvernului primul-ministru, miniştrii şi alţi membri stabiliţi prin lege organică, numiţi de Preşedintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.Capitolul II Răspunderea penalăRăspunderea penalăArticolul 7(1) Intră sub incidenţa prezentei legi faptele săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor şi care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni.(2) Pentru săvârşirea altor infracţiuni, în afara exerciţiului funcţiei lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun.(3) Persoanele prevăzute la art. 6 răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, potrivit normelor de procedură stabilite prin prezenta lege.Articolul 8(1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 12 ani următoarele fapte săvârşite de membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor:a) împiedicarea, prin ameninţare, violenţă ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării cu bună-credinţă a drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean;b) prezentarea, cu rea-credinţă, de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.(2) Constituie, de asemenea, infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani următoarele fapte săvârşite de către un membru al Guvernului:a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, în termenul prevăzut la art. 3 alin. (2), informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului, potrivit art. 111 alin. (1) din Constituţia României, republicată;b) emiterea de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială, de natură să aducă atingere drepturilor omului.(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) se pedepseşte.Articolul 9(1) În cazul săvârşirii de către membrii Guvernului a unor infracţiuni în exerciţiul funcţiei lor, altele decât cele prevăzute la art. 8, se aplică pedeapsa prevăzută de legea penală pentru acele infracţiuni.(2) În cazurile prevăzute la art. 7 alin. (1) şi la art. 8, pe lângă pedeapsa principală se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la 3 la 10 ani.Articolul 10Răspunderea penală este personală şi ea priveşte pe fiecare membru al Guvernului în parte, pentru faptele comise în exercitarea funcţiei sale.Articolul 11Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor, de la data depunerii jurământului şi până la încetarea funcţiei, în condiţiile prevăzute de Constituţie.Capitolul III Procedura de urmărire penală şi de judecareProcedura de urmărire penală şi de judecareArticolul 12Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.Articolul 13(1) Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop.(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz.(3) După începerea urmăririi penale membrul Guvernului care este şi deputat sau senator poate fi percheziţionat, reţinut ori arestat numai cu încuviinţarea Camerei din care face parte, după ascultarea sa, cu respectarea prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi a regulilor de procedură cuprinse în regulamentul Camerei din care face parte.Articolul 14(1) La dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului prezenţa celui în cauză este obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedică desfăşurarea lucrărilor.(2) În situaţia în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen.(3) Cel în cauză are dreptul să îşi expună punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal, precum şi asupra cererii de ridicare a imunităţii parlamentare, atunci când este cazul.Articolul 15Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunităţii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.Votul este secret şi se exprimă prin bile.Articolul 16*)(1) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă sesizarea este făcută de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta îl va informa concomitent şi pe primul-ministru.(2) Orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului în exerciţiul funcţiei lor se poate adresa primului-ministru sau procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a solicita sesizarea Preşedintelui României.(3) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru o cerere în acest scop.(4) Comisia specială este formată din 5 judecători, numiţi pentru un mandat de 3 ani, care nu poate fi reînnoit. Propunerile privind componenţa comisiei vor fi aprobate de către Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi vor fi înaintate de către Consiliul Superior al Magistraturii Preşedintelui României. Componenţa comisiei se aprobă prin decret al Preşedintelui României.(5) Membrii comisiei speciale aleg un preşedinte, care prezidează şedinţele acesteia. Şedinţele comisiei speciale nu sunt publice.(6) Membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea are dreptul de a fi audiat de comisie, de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a depune înscrisuri.(7) Comisia specială, după analiza sesizării, a probelor administrate, a declaraţiilor membrului Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală şi a înscrisurilor depuse de acesta, întocmeşte un raport prin care propune Preşedintelui României urmărirea penală sau clasarea sesizării.(8) Raportul comisiei speciale va cuprinde opinia majoritară a membrilor comisiei; opiniile separate se vor menţiona distinct în cuprinsul acestuia.(9) Preşedintele României hotărăşte asupra raportului prezentat de comisia specială. Dacă Preşedintele României nu îşi însuşeşte concluziile raportului, acesta este obligat să îşi argumenteze decizia în fapt şi în drept. Argumentele de fapt şi de drept se aduc, de îndată, la cunoştinţă publică.(10) Concluziile raportului comisiei speciale se aduc la cunoştinţă publică. Acestea, precum şi cererea Preşedintelui României formulată potrivit alin. (3) se comunică imediat de către Administraţia Prezidenţială mijloacelor de informare în masă.(11) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este deputat sau senator, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.(12) În situaţia în care membrul Guvernului pentru care s-a făcut sesizarea este ministrul justiţiei, cererea formulată potrivit alin. (3) se adresează primului-ministru.-------------Art. 16 a fost modificat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 95 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 4 octombrie 2007.------------- Notă CTCE *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 12 decembrie 2007, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.Prin urmare, conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, începând cu data de 12 decembrie 2007, dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2007 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 sunt suspendate de drept.
Articolul 17Preşedintele României va fi înştiinţat despre înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor sau a Senatului a raportului prevăzut la art. 13 alin. (1).Articolul 18Dacă una dintre cele două Camere ale Parlamentului sau Preşedintele României a cerut urmărirea penală, dosarul cauzei se trimite, de îndată, ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru pentru a proceda potrivit legii.Articolul 19Urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se efectuează, după caz, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către Direcţia Naţională Anticorupţie, iar judecarea acestora, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit legii.Articolul 20În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie.Articolul 21În cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru comunică Preşedintelui României data la care a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a acestuia.Articolul 22(1) În caz de infracţiuni flagrante, persoanele prevăzute la art. 6 pot fi reţinute şi percheziţionate. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care face parte membrul Guvernului sau, după caz, pe Preşedintele României.(2) În situaţia în care cel în cauză este ministrul justiţiei, sesizarea prevăzută la alin. (1) se face de către primul-ministru.Capitolul IV Dispoziţii finaleDispoziţii finaleArticolul 23(1) Regulile de procedură prevăzute în prezenta lege se completează cu cele cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului şi în Codul de procedură penală, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.------------- Notă CTCE *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 665 din 5 iulie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 547 din 10 august 2007, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.Prin urmare, conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.În consecinţă, în perioada 10 august 2007-24 septembrie 2007, dispoziţiile art. 23 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată sunt suspendate de drept, iar începând cu data de 25 septembrie 2007 acestea şi-au încetat efectele juridice.
Articolul 24(1) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoanele prevăzute la art. 6 sunt considerate nevinovate.(2) Hotărârea definitivă de condamnare a unui membru al Guvernului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.(3) Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă, va fi demis din funcţie de Preşedintele României, la propunerea primului-ministru.Articolul 25(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice dispoziţii contrare.NOTĂ:Reproducem mai jos art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, aprobată cu modificări prin Legea nr. 90/2005, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 115/1999 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2005:"Art. II. - Comisia prevăzută la art. 16 alin. (2)*) din Legea nr. 115/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se constituie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."_____________*) În urma republicării şi renumerotării textelor, art. 16 alin. (2) a devenit art. 16 alin. (4).-----
Răspunderea miniștrilor în constituțiile române: relația dintre răspunderea politică și răspunderea juridicăRevista ”Dreptul”, Nr. 10/2018, pag. 20Autor: Ștefan DeaconuNota - Compartimentul juridic - C.T.C.E. Piatra-Neamț:Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia. Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială. Întrucât nu intenționăm să ne substituim interpretării date de autor asupra problemei de drept reținute spre analiză în acest articol, vă prezentăm, cu titlu exemplificativ, câteva paragrafe din acest studiu:Din această perspectivă a răspunderii miniștrilor față de Parlament, Constituțiile socialiste stabileau că orice deputat avea dreptul de a pune întrebări sau de a interpela guvernul sau pe miniștri în parte, Primul-ministru sau ministrul întrebat și interpelat fiind obligat să răspundă, verbal sau în scris, în aceeași ședință sau în termen de cel mult 3 zile.Urmărirea penală a unui ministru poate fi realizată totdeauna pentru o faptă penală și nu pentru o decizie politică. A îniția și aproba în Guvern, spre exemplu, un act normativ sau administrativ alături de ceilalți membri ai Guvernului este o decizie eminamente politică a unui ministru. Or, o astfel de decizie politică nu poate face obiect al vreunei infracțiuni.(Textul complet al articolului se regăsește în publicația menționată mai sus)
Dacă doriți o formă consolidată, selectați data din calendar:
Dacă doriți o formă consolidată, selectați data din calendar:
Selectați data din calendar pentru monitorizare:
Adăugare sau ştergere act listă:
Adăugare sau ştergere act listă:
Adaugă comentariu:
Adaugă adnotare:
Jurisprudenţă
Aparţine tematicii
- Tematici
Aparţine tematicii
- Tematici
Aparţine tematicii
- Tematici
Aparţine tematicii
- Tematici
