Sfaturi şi Scurtături
| CTRL + F sau F3 | Căutare rapidă pe textul actului |
| CTRL + G | Salt la articolul, din act, dorit |
| F1 | Manual de utilizare |
| F12 | Descărcare acces la distanţă |
Afişare în paralel (
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 si
Recursul în casație. Procedura de judecare )
- Titlu I Dispoziţii generale
-
Titlu
II Instanţele judecătoreşti
- Capitolul I Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
- Capitolul III Instanţele militare
-
Titlu
III Ministerul Public
- Capitolul I Atribuţiile Ministerului Public
- Capitolul II Organizarea Ministerului Public
- Titlu IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii
- Titlu V Asistenţii judiciari
- Titlu VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor
- Titlu VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilor
- Titlu VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelor
- Titlu IX Dispoziţii tranzitorii şi finale
-
Anexa
1
-
Anexa
2
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)privind organizarea judiciară
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005Data intrării în vigoare 13-09-2005
-------------*) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 4 noiembrie 2008, cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006***); DECIZIA nr. 345 din 18 aprilie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006; ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 154 din 21 decembrie 2007; LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 137 din 28 octombrie 2008.___________**) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.***) Conform art. VII din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzută la art. 60 alin. (4), cu excepţia dispoziţiilor art. I pct. 11 şi 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin ORDONANŢA DE URGENTA nr. 27 din 29 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 7 aprilie 2006 au fost stabilite măsuri privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţionala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod impartial şi independent de orice influente extranee.Titlul I Dispoziţii generaleCapitolul I Principiile organizării judiciareArticolul 1(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Articolul 2(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unica, impartiala şi egala pentru toţi.(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b) curţi de apel;c) tribunale;d) tribunale specializate;e) instanţe militare;f) judecătorii.Articolul 3Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.Articolul 4(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.Articolul 5Ministerul Justiţiei asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.Capitolul II Accesul la justiţieArticolul 6(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.Articolul 7(1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.Articolul 8Asistenţa judiciară internaţionala se solicita sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.Articolul 9Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţa de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciarăArticolul 10Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţa impartiala şi independenta, constituită potrivit legii.Articolul 11Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecata din motive obiective.Articolul 12Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.Articolul 13*)(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmatiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.(3) La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.-------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006, data prevăzută la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se amana până la 1 ianuarie 2008.Conform articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 154 din 21 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 21 decembrie 2007, termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2009.Articolul 14(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicita să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.(4) În situaţia în care toate părţile solicita sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralitatii şi publicităţii.(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiectiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.Articolul 15Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.Articolul 16Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.Articolul 17Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.Titlul II Instanţele judecătoreştiCapitolul I Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieSecţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 18(1) În România funcţionează o singura instanţa suprema, denumita Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.(4) Cheltuielile necesare funcţionarii se finanţează din bugetul de stat.Articolul 19(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 presedinti de secţii şi judecători.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţa proprie.Articolul 20(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 21Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.Articolul 22Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca:a) în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de prima instanţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.Articolul 23(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;b) conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege;c) orice alte cereri prevăzute de lege.(2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.Articolul 24(1) Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţa de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Completul de 9 judecători judeca şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţa disciplinară.Articolul 25Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:a) judecarea recursurilor în interesul legii;b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.Articolul 26Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.Articolul 27(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 28(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.Articolul 29(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:a) aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;d) organizează şi supraveghează rezolvarea petitiilor, în condiţiile legii;e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;f) exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.Articolul 30Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.Secţiunea a 4-a Completele de judecatăArticolul 31(1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Articolul 32(1) Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Completul de 9 judecători se constituie, de regula, din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.Articolul 33(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participa la judecata.(2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.Articolul 34În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecata trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriileSecţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilorArticolul 35(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Articolul 36(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.(3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Articolul 37(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.Articolul 38(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 39(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.Articolul 40(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cat şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.(3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplică în mod corespunzător.Articolul 41(1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.Articolul 42În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecaţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.Secţiunea a 2-a Conducerea instanţelor judecătoreştiArticolul 43(1) Fiecare instanţa judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.Articolul 44(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.(2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.-----------Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 45(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.Articolul 46(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigura şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.(2) Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.--------------Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Articolul 47Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.Articolul 48Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.Articolul 49(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.(2^1) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.--------------Alin. (2^1) al art. 49 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.Articolul 50(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.Articolul 51Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;c) dezbat probleme de drept;d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;f) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;___________*) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.Secţiunea a 3-a Completele de judecatăArticolul 52(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.Articolul 53(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.Articolul 54(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.(3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenta.Articolul 55(1) Completul pentu soluţionarea în prima instanţa a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.(2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motiveaza.(3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.Capitolul III Instanţele militareArticolul 56(1) Instanţele militare sunt:a) tribunalele militare;b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;c) Curtea Militară de Apel Bucureşti.(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Articolul 57(1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.Articolul 58(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.(2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Articolul 59(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.Articolul 60(1) În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.-----------Alin. (3) al art. 60 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 61(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţa unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.-----------Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Titlul III Ministerul PublicCapitolul I Atribuţiile Ministerului PublicArticolul 62(1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.(3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respecta şi protejeaza demnitatea umană şi apara drepturile persoanei.(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.Articolul 63Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;d) exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;e) participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;g) apara drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale disparutilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;j) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;k) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.Articolul 64(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.----------------Alin. (3) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;b) în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenta şi care împiedica rechemarea sa;c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.------------Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.----------------Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Articolul 65(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.Articolul 66(1) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate sa aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.(2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.(3) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.Articolul 67(1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice formă a concluziilor.(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.Articolul 68Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.Articolul 69(1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, ori de ministrul justiţiei.(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalitatii.Capitolul II Organizarea Ministerului PublicSecţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieArticolul 70(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.Articolul 71Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.Articolul 72Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.Articolul 73(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).Articolul 74Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.Articolul 75(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structura specializată în combaterea criminalitatii organizate şi terorismului.(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi sa fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).(6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(11) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată*), se aplică în mod corespunzător.___________*) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.Articolul 76În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.Articolul 77(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.Articolul 78(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Articolul 79Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Secţiunea a 2-a Parchetul Naţional AnticoruptieArticolul 80(1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Parchetul Naţional Anticoruptie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.Articolul 81(1) Parchetul Naţional Anticoruptie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.(2) Parchetul Naţional Anticoruptie este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitandu-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Articolul 82(1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ordonator principal de credite.(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.Articolul 83(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.Articolul 84(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticoruptie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Articolul 85În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.Articolul 86(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.Articolul 87(1) Parchetul Naţional Anticoruptie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi sa fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticoruptie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie.(8) Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(9) La data încetării activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.(10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege specială.(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Articolul 88Parchetul Naţional Anticoruptie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naţional Anticoruptie.Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătoriiArticolul 89(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.Articolul 90(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.Articolul 91În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.Articolul 92(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.----------------Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Articolul 93Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.Articolul 94(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.Articolul 95(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.Articolul 96(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.Articolul 97Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militareArticolul 98(1) Pe lângă fiecare instanţa militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Articolul 99(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.Articolul 100(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).(4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.Articolul 101(1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Articolul 102(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al MagistraturiiArticolul 103(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.Articolul 104(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.--------------Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.--------------Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Articolul 105Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.Articolul 106(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.Articolul 107(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 108(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detasati în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 109Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.Titlul V Asistenţii judiciariArticolul 110Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;b) sunt licentiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o buna reputaţie;d) cunosc limba română;e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.Articolul 111(1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistentilor judiciari.(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistentilor judiciari.(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.Articolul 112Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Articolul 113(1) Asistentilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.(5) Sancţiunile aplicate asistentilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.Articolul 114Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistentilor judiciari.Articolul 115Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelorArticolul 116(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:a) registratura;b) grefa;c) arhiva;d) biroul de informare şi relaţii publice;e) biblioteca.(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare şi un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.Articolul 117(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigura legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantarii transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.Articolul 118(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticoruptie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justiţiei.(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie poate proveni şi din rândul militarilor activi.Articolul 119(1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi sa îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura în mod gratuit.(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.Articolul 120(1) În vederea informatizarii activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.(5) Dotarea tehnica necesară informatizarii instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilorArticolul 121(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonata de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.Articolul 122(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţa sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 123Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.Articolul 124Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelorCapitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativArticolul 125(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structura câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigura activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.-----------Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 126(1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;d) Parchetul Naţional Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau proba practica.(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.Articolul 127Managerul economic are următoarele atribuţii principale:a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.Articolul 128Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.--------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. II din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, pe data intrării în vigoare a prezentei legi (respectiv data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare - Ordonanţa de urgenta nr. 27/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 7 aprilie 2006), în ceea ce îi priveşte pe informaticieni, se abroga prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Articolul 129Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.Articolul 130(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;b) asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;c) asigura întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;d) asigura ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitaţi.Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelorArticolul 131(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.Articolul 132(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.(6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.-----------Alin. (6) al art. 132 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).Articolul 133(1) Fiecare instanţa şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 134(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.Articolul 134^1(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcţii de conducere;b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;c) detaşării;d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.--------------Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Articolul 135(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.-----------Alin. (2) al art. 135 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 136*)Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.--------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă la data de 1 ianuarie 2009.Conform art. 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 137 din 28 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 4 noiembrie 2008, termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă la data de 1 ianuarie 2010.Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 137Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;b) oficiile registrului comerţului;c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.Articolul 138(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.Articolul 139(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;e) vacanta judecătorească;f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justitei şi se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 140(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticoruptie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 141Referirile la Curtea Suprema de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 142(1) Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.(3) Funcţia de manager economic se echivaleaza cu funcţia de director executiv.(4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.Articolul 143(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Articolul 144(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005."Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistica sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Targu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie...........................................................................Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."Anexa 1 A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Campeni oraşul Campeni Aiud municipiul Aiud Blaj municipiul Blaj Sebeş municipiul Sebeş Arad Arad municipiul Arad Ineu oraşul Ineu Lipova oraşul Lipova Gurahonţ comuna Gurahonţ Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş Argeş Piteşti municipiul Piteşti Campulung municipiul Campulung Curtea de Argeş municipiul Curtea de Argeş Costeşti oraşul Costeşti Topoloveni oraşul Topoloveni Bacău Bacău municipiul Bacău Onesti municipiul Onesti Moineşti municipiul Moineşti Podu Turcului comuna Podu Turcului Buhuşi oraşul Buhuşi Bihor Oradea municipiul Oradea Beiuş municipiul Beiuş Marghita municipiul Marghita Aleşd oraşul Aleşd Salonta municipiul Salonta Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa Năsăud oraşul Năsăud Beclean oraşul Beclean Botoşani Botoşani municipiul Botoşani Dorohoi municipiul Dorohoi Săveni oraşul Săveni Dărăbani oraşul Dărăbani Braşov Braşov municipiul Braşov Făgăraş municipiul Făgăraş Rupea oraşul Rupea Zărneşti oraşul Zărneşti Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei oraşul Făurei Însurăţei oraşul Însurăţei Buzău Buzău municipiul Buzău Ramnicu Sărat municipiul Ramnicu Sărat Patarlagele oraşul Patarlagele Pogoanele oraşul Pogoanele Caraş-Severin Reşita municipiul Reşita Caransebeş municipiul Caransebeş Oraviţa oraşul Oraviţa Moldova Noua oraşul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Bocsa oraşul Bocsa Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi Olteniţa municipiul Olteniţa Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda Dej municipiul Dej Huedin oraşul Huedin Gherla municipiul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia municipiul Medgidia Hârşova oraşul Hârşova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă oraşul Cernavodă Băneasa oraşul Băneasa Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului Dâmboviţa Târgovişte municipiul Târgovişte Găeşti oraşul Găeşti Pucioasa oraşul Pucioasa Răcari oraşul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băileşti municipiul Băileşti Filiaşi oraşul Filiaşi Segarcea oraşul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet oraşul Bechet Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Tecuci municipiul Tecuci Targu Bujor oraşul Targu Bujor Lieşti comuna Lieşti Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu Targu Cărbuneşti oraşul Targu Cărbuneşti Novaci oraşul Novaci Motru municipiul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Topliţa municipiul Topliţa Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroşani municipiul Petroşani Orăştie municipiul Orăştie Brad municipiul Brad Haţeg oraşul Haţeg Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Feteşti municipiul Feteşti Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Paşcani municipiul Paşcani Harlau oraşul Harlau Răducăneni comuna Răducăneni Ilfov Buftea oraşul Buftea Corneţu comuna Corneţu Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus Targu Lăpuş oraşul Targu Lăpuş Dragomireşti comuna Dragomireşti Şomcuţa Mare oraşul Şomcuţa Mare Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin Strehaia oraşul Strehaia Orşova municipiul Orşova Vanju Mare oraşul Vanju Mare Baia de Arama oraşul Baia de Arama Mureş Targu Mureş municipiul Targu Mureş Sighişoara municipiul Sighişoara Reghin municipiul Reghin Tarnaveni municipiul Tarnaveni Luduş oraşul Luduş Sangeorgiu de Pădure oraşul Sangeorgiu de Pădure Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ Roman municipiul Roman Targu-Neamţ oraşul Targu-Neamţ Bicaz oraşul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia oraşul Corabia Balş oraşul Balş Scorniceşti oraşul Scorniceşti Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte Mizil oraşul Mizil Sinaia oraşul Sinaia Urlaţi oraşul Urlaţi Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negreşti-Oas oraşul Negreşti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei Jibou oraşul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaş municipiul Mediaş Agnita oraşul Agnita Avrig oraşul Avrig Salişte oraşul Salişte Suceava Suceava municipiul Suceava Campulung Moldovenesc municipiul Campulung Moldovenesc Rădăuţi municipiul Rădăuţi Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei Gura Humorului oraşul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roşiori de Vede municipiul Roşiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle oraşul Videle Zimnicea oraşul Zimnicea Timiş Timişoara municipiul Timişoara Lugoj municipiul Lugoj Deta oraşul Deta Sannicolau Mare oraşul Sannicolau Mare Făget oraşul Făget Jimbolia oraşul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag oraşul Babadag Macin oraşul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huşi municipiul Huşi Murgeni oraşul Murgeni Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea Drăgăşani municipiul Drăgăşani Horezu oraşul Horezu Brezoi oraşul Brezoi Bălceşti oraşul Bălceşti Vrancea Focşani municipiul Focşani Panciu oraşul Panciu Adjud municipiul Adjud Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Arad Arad municipiul Arad Argeş Argeş municipiul Piteşti Bacău Bacău municipiul Bacău Bihor Bihor municipiul Oradea Bistriţa-Năsăud Bistriţa-Năsăud municipiul Bistriţa Botoşani Botoşani municipiul Botoşani Braşov Braşov municipiul Braşov Brăila Brăila municipiul Brăila Buzău Buzău municipiul Buzău Caraş-Severin Caraş-Severin municipiul Reşita Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Constanta Constanta municipiul Constanta Covasna Covasna municipiul Sfîntu Gheorghe Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgovişte Dolj Dolj municipiul Craiova Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Gorj Gorj municipiul Targu Jiu Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc Hunedoara Hunedoara municipiul Deva Ialomiţa Ialomiţa municipiul Slobozia Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Ilfov Ilfov oraşul Buftea Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin Mureş Mureş municipiul Targu Mureş Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ Olt Olt municipiul Slatina Prahova Prahova municipiul Ploieşti Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Sălaj Sălaj municipiul Zalău Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Suceava Suceava municipiul Suceava Teleorman Teleorman municipiul Alexandria Timiş Timiş municipiul Timişoara Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Valcea Valcea municipiul Ramnicu Valcea Vrancea Vrancea municipiul Focşani Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tribunalele cuprinse Curtea de apel în circumscripţia Localitatea de curţii de apel reşedinţa────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia Sibiu Hunedoara────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti Valcea────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău Neamţ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea Satu Mare────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava Botoşani────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov Covasna────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Teleorman────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Bistriţa-Năsăud Maramureş Sălaj────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta Tulcea──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova Gorj Mehedinţi Olt──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Brăila Vrancea──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Vaslui──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────13. Curtea de Apel Targu Mureş Mureş municipiul Targu Mureş Harghita──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti Buzău Dâmboviţa──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara Arad Caraş-Severin──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Anexa 2 Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┐│Nr. │Instanţa militară şi │ Parchetul militar şi │Circumscripţia ││crt.│ localitatea de │localitatea de reşedinţa │ teritorială ││ │ reşedinţa │ │ │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.1 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Argeş ││ │Bucureşti │Tribunalul Militar │Călăraşi ││ │Sediul: Municipiul │Bucureşti │Giurgiu ││ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │Ialomiţa ││ │ │Bucureşti │Ilfov ││ │ │ │Olt ││ │ │ │Teleorman ││ │ │ │Valcea ││ │ │ │Municipiul ││ │ │ │Bucureşti ││ │ │ │Constanta ││ │ │ │Tulcea ││ │ │ │Brăila ││ │ │ │Buzău ││ │ │ │Dâmboviţa ││ │ │ │Prahova │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.2 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Braşov ││ │Cluj │Tribunalul Militar Cluj │Covasna ││ │Sediul: Municipiul │Sediul: Municipiul Cluj- │Sibiu ││ │Cluj-Napoca │Napoca │Alba ││ │ │ │Bistriţa-Năsăud ││ │ │ │Cluj ││ │ │ │Sălaj ││ │ │ │Harghita ││ │ │ │Mureş ││ │ │ │Bihor ││ │ │ │Maramureş ││ │ │ │Satu-Mare │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.3.│Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Bacău ││ │Iaşi │Tribunalul Militar Iaşi │Neamţ ││ │Sediul: Municipiul Iaşi│Sediul: Municipiul Iaşi │Suceava ││ │ │ │Vrancea ││ │ │ │Botoşani ││ │ │ │Galaţi ││ │ │ │Iaşi ││ │ │ │Vaslui │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.4 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Dolj ││ │Timişoara │Tribunalul Militar │Gorj ││ │Sediul: Municipiul │Timişoara │Hunedoara ││ │Timişoara │Sediul: Municipiul │Mehedinţi ││ │ │Timişoara │Arad ││ │ │ │Caraş-Severin ││ │ │ │Timiş │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│II. │Tribunalul Militar │Parchetul Militar de pe │Competenţa ││ │Teritorial Bucureşti │lângă Tribunalul Militar │teritorială ││ │Sediul: Municipiul │Teritorial Bucureşti │generală ││ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ ││ │ │Bucureşti │ │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│III.│Curtea Militară de │Parchetul Militar de pe │Competenţa ││ │Apel Bucureşti │lângă Curtea Militară de │teritorială ││ │Sediul: Municipiul │Apel Bucureşti │generală ││ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ ││ │ │Bucureşti │ │└────┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘____________
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 04-11-2008 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 04-11-2008 până la data de 03-06-2009 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
-------------*) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 4 noiembrie 2008, cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006***); DECIZIA nr. 345 din 18 aprilie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006; ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 154 din 21 decembrie 2007; LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 137 din 28 octombrie 2008.___________**) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.***) Conform art. VII din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare, prevăzută la art. 60 alin. (4), cu excepţia dispoziţiilor art. I pct. 11 şi 35, care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I. Prin ORDONANŢA DE URGENTA nr. 27 din 29 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 314 din 7 aprilie 2006 au fost stabilite măsuri privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţionala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod impartial şi independent de orice influente extranee.Titlul I Dispoziţii generaleCapitolul I Principiile organizării judiciareArticolul 1(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Articolul 2(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unica, impartiala şi egala pentru toţi.(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b) curţi de apel;c) tribunale;d) tribunale specializate;e) instanţe militare;f) judecătorii.Articolul 3Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.Articolul 4(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apara ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.Articolul 5Ministerul Justiţiei asigura buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.Capitolul II Accesul la justiţieArticolul 6(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.Articolul 7(1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.Articolul 8Asistenţa judiciară internaţionala se solicita sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.Articolul 9Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţa de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciarăArticolul 10Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţa impartiala şi independenta, constituită potrivit legii.Articolul 11Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecata din motive obiective.Articolul 12Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.Articolul 13*)(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmatiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.(3) La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.-------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006, data prevăzută la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se amana până la 1 ianuarie 2008.Conform articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 154 din 21 decembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 883 din 21 decembrie 2007, termenul prevăzut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, de la care se aplică dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la înregistrarea şedinţelor de judecată, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2009.Articolul 14(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicita să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.(4) În situaţia în care toate părţile solicita sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralitatii şi publicităţii.(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiectiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.Articolul 15Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.Articolul 16Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.Articolul 17Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.Titlul II Instanţele judecătoreştiCapitolul I Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieSecţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 18(1) În România funcţionează o singura instanţa suprema, denumita Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.(4) Cheltuielile necesare funcţionarii se finanţează din bugetul de stat.Articolul 19(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 presedinti de secţii şi judecători.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţa proprie.Articolul 20(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 21Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.Articolul 22Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judeca:a) în prima instanţa, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de prima instanţa a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.Articolul 23(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;b) conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege;c) orice alte cereri prevăzute de lege.(2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.Articolul 24(1) Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţa de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Completul de 9 judecători judeca şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţa disciplinară.Articolul 25Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:a) judecarea recursurilor în interesul legii;b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.Articolul 26Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.Articolul 27(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 28(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.(3) Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.Articolul 29(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:a) aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;d) organizează şi supraveghează rezolvarea petitiilor, în condiţiile legii;e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;f) exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.Articolul 30Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.Secţiunea a 4-a Completele de judecatăArticolul 31(1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Articolul 32(1) Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Completul de 9 judecători se constituie, de regula, din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzei.Articolul 33(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participa la judecata.(2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.Articolul 34În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecata trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriileSecţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilorArticolul 35(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Articolul 36(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.(3) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.Articolul 37(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care se înfiinţează.Articolul 38(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 39(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.Articolul 40(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cat şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea, competenţa aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.(3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplică în mod corespunzător.Articolul 41(1) Secţiile şi completele specializate ale curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.Articolul 42În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecaţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.Secţiunea a 2-a Conducerea instanţelor judecătoreştiArticolul 43(1) Fiecare instanţa judecătorească este condusă de un preşedinte care exercită atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.Articolul 44(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.(2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.-----------Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 45(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.Articolul 46(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigura şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.(2) Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenţa preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.--------------Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Articolul 47Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.Articolul 48Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.Articolul 49(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.(2^1) În cazul în care la judecătorii şi tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.--------------Alin. (2^1) al art. 49 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.Articolul 50(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei.Articolul 51Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;c) dezbat probleme de drept;d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;f) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;___________*) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.Secţiunea a 3-a Completele de judecatăArticolul 52(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.Articolul 53(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.Articolul 54(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de prima instanţa a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.(3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condiţiile legii.(4) Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenta.Articolul 55(1) Completul pentu soluţionarea în prima instanţa a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.(2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motiveaza.(3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.Capitolul III Instanţele militareArticolul 56(1) Instanţele militare sunt:a) tribunalele militare;b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti;c) Curtea Militară de Apel Bucureşti.(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Articolul 57(1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.Articolul 58(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.(2) Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecată, precum şi procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Articolul 59(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenţa lor.(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.Articolul 60(1) În municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.-----------Alin. (3) al art. 60 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 61(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţa unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.-----------Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Titlul III Ministerul PublicCapitolul I Atribuţiile Ministerului PublicArticolul 62(1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.(3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respecta şi protejeaza demnitatea umană şi apara drepturile persoanei.(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.Articolul 63Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;d) exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;e) participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;g) apara drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale disparutilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;j) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;k) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.Articolul 64(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale.----------------Alin. (3) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;b) în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenta şi care împiedica rechemarea sa;c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.------------Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(5) Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.----------------Alin. (5) al art. 64 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 6 septembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006.Articolul 65(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.Articolul 66(1) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate sa aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.(2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.(3) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.Articolul 67(1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţa concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice formă a concluziilor.(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.Articolul 68Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.Articolul 69(1) Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, ori de ministrul justiţiei.(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie informări asupra activităţii parchetelor şi sa dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalitatii.Capitolul II Organizarea Ministerului PublicSecţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieArticolul 70(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.Articolul 71Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.Articolul 72Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.Articolul 73(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).Articolul 74Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.Articolul 75(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structura specializată în combaterea criminalitatii organizate şi terorismului.(3) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(4) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi sa fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).(6) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.(7) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(10) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(11) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată*), se aplică în mod corespunzător.___________*) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.Articolul 76În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.Articolul 77(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.Articolul 78(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Articolul 79Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Secţiunea a 2-a Parchetul Naţional AnticoruptieArticolul 80(1) Parchetul Naţional Anticoruptie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Parchetul Naţional Anticoruptie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Parchetul Naţional Anticoruptie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.Articolul 81(1) Parchetul Naţional Anticoruptie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.(2) Parchetul Naţional Anticoruptie este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitandu-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Articolul 82(1) Parchetul Naţional Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie este ordonator principal de credite.(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat.Articolul 83(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.Articolul 84(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticoruptie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.Articolul 85În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.Articolul 86(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.Articolul 87(1) Parchetul Naţional Anticoruptie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi sa fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticoruptie. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(7) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie evalueaza, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticoruptie.(8) Procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(9) La data încetării activităţii în cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.(10) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticoruptie sunt stabilite prin lege specială.(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.Articolul 88Parchetul Naţional Anticoruptie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naţional Anticoruptie.Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătoriiArticolul 89(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.Articolul 90(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.Articolul 91În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.Articolul 92(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.----------------Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Articolul 93Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.Articolul 94(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.Articolul 95(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.Articolul 96(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.Articolul 97Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militareArticolul 98(1) Pe lângă fiecare instanţa militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Articolul 99(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.Articolul 100(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercită atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).(4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplică în mod corespunzător.Articolul 101(1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Articolul 102(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalitatii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie organizează şi desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al MagistraturiiArticolul 103(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.Articolul 104(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.--------------Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.--------------Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Articolul 105Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.Articolul 106(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.Articolul 107(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 108(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detasati în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 109Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.Titlul V Asistenţii judiciariArticolul 110Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;b) sunt licentiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o buna reputaţie;d) cunosc limba română;e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.Articolul 111(1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistentilor judiciari.(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistentilor judiciari.(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.Articolul 112Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Articolul 113(1) Asistentilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.(5) Sancţiunile aplicate asistentilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.Articolul 114Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistentilor judiciari.Articolul 115Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelorArticolul 116(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:a) registratura;b) grefa;c) arhiva;d) biroul de informare şi relaţii publice;e) biblioteca.(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie au, de asemenea, în structura un compartiment de documentare şi un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.Articolul 117(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigura legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantarii transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.Articolul 118(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticoruptie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justiţiei.(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticoruptie poate proveni şi din rândul militarilor activi.Articolul 119(1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnarile despre desfăşurarea acestora şi sa îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura în mod gratuit.(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.Articolul 120(1) În vederea informatizarii activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului Naţional Anticoruptie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.(5) Dotarea tehnica necesară informatizarii instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, precum şi a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilorArticolul 121(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonata de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.Articolul 122(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţa sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 123Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.Articolul 124Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelorCapitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativArticolul 125(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticoruptie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structura câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigura activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.-----------Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 126(1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;d) Parchetul Naţional Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau proba practica.(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie.Articolul 127Managerul economic are următoarele atribuţii principale:a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.Articolul 128Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.--------------NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. II din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, pe data intrării în vigoare a prezentei legi (respectiv data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare - Ordonanţa de urgenta nr. 27/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 7 aprilie 2006), în ceea ce îi priveşte pe informaticieni, se abroga prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Articolul 129Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.Articolul 130(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;b) asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;c) asigura întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;d) asigura ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitaţi.Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelorArticolul 131(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.Articolul 132(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.(6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.-----------Alin. (6) al art. 132 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).Articolul 133(1) Fiecare instanţa şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 134(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.Articolul 134^1(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcţii de conducere;b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;c) detaşării;d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.--------------Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Articolul 135(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.(2) Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.-----------Alin. (2) al art. 135 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008.Articolul 136*)Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.--------------*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă la data de 1 ianuarie 2009.Conform art. 2 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 137 din 28 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 4 noiembrie 2008, termenul prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă la data de 1 ianuarie 2010.Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 137Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;b) oficiile registrului comerţului;c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.Articolul 138(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticoruptie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticoruptie se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.Articolul 139(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;e) vacanta judecătorească;f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justitei şi se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 140(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticoruptie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 141Referirile la Curtea Suprema de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 142(1) Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate şi localităţile în care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.(3) Funcţia de manager economic se echivaleaza cu funcţia de director executiv.(4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă această instanţă, cauzele de competenţa acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.Articolul 143(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Articolul 144(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abroga:a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005.NOTĂ:Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005."Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistica sau a specialiştilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Targu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie...........................................................................Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1)."Anexa 1 A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Campeni oraşul Campeni Aiud municipiul Aiud Blaj municipiul Blaj Sebeş municipiul Sebeş Arad Arad municipiul Arad Ineu oraşul Ineu Lipova oraşul Lipova Gurahonţ comuna Gurahonţ Chişineu-Criş oraşul Chişineu-Criş Argeş Piteşti municipiul Piteşti Campulung municipiul Campulung Curtea de Argeş municipiul Curtea de Argeş Costeşti oraşul Costeşti Topoloveni oraşul Topoloveni Bacău Bacău municipiul Bacău Onesti municipiul Onesti Moineşti municipiul Moineşti Podu Turcului comuna Podu Turcului Buhuşi oraşul Buhuşi Bihor Oradea municipiul Oradea Beiuş municipiul Beiuş Marghita municipiul Marghita Aleşd oraşul Aleşd Salonta municipiul Salonta Bistriţa-Năsăud Bistriţa municipiul Bistriţa Năsăud oraşul Năsăud Beclean oraşul Beclean Botoşani Botoşani municipiul Botoşani Dorohoi municipiul Dorohoi Săveni oraşul Săveni Dărăbani oraşul Dărăbani Braşov Braşov municipiul Braşov Făgăraş municipiul Făgăraş Rupea oraşul Rupea Zărneşti oraşul Zărneşti Brăila Brăila municipiul Brăila Făurei oraşul Făurei Însurăţei oraşul Însurăţei Buzău Buzău municipiul Buzău Ramnicu Sărat municipiul Ramnicu Sărat Patarlagele oraşul Patarlagele Pogoanele oraşul Pogoanele Caraş-Severin Reşita municipiul Reşita Caransebeş municipiul Caransebeş Oraviţa oraşul Oraviţa Moldova Noua oraşul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Bocsa oraşul Bocsa Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi Olteniţa municipiul Olteniţa Lehliu-Gara oraşul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda Dej municipiul Dej Huedin oraşul Huedin Gherla municipiul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia municipiul Medgidia Hârşova oraşul Hârşova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă oraşul Cernavodă Băneasa oraşul Băneasa Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc Întorsura Buzăului oraşul Întorsura Buzăului Dâmboviţa Târgovişte municipiul Târgovişte Găeşti oraşul Găeşti Pucioasa oraşul Pucioasa Răcari oraşul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băileşti municipiul Băileşti Filiaşi oraşul Filiaşi Segarcea oraşul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet oraşul Bechet Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Tecuci municipiul Tecuci Targu Bujor oraşul Targu Bujor Lieşti comuna Lieşti Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale oraşul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu Targu Cărbuneşti oraşul Targu Cărbuneşti Novaci oraşul Novaci Motru municipiul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Topliţa municipiul Topliţa Gheorgheni municipiul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petroşani municipiul Petroşani Orăştie municipiul Orăştie Brad municipiul Brad Haţeg oraşul Haţeg Ialomiţa Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Feteşti municipiul Feteşti Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Paşcani municipiul Paşcani Harlau oraşul Harlau Răducăneni comuna Răducăneni Ilfov Buftea oraşul Buftea Corneţu comuna Corneţu Maramureş Baia Mare municipiul Baia Mare Sighetu Marmaţiei municipiul Sighetu Marmaţiei Vişeu de Sus oraşul Vişeu de Sus Targu Lăpuş oraşul Targu Lăpuş Dragomireşti comuna Dragomireşti Şomcuţa Mare oraşul Şomcuţa Mare Mehedinţi Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin Strehaia oraşul Strehaia Orşova municipiul Orşova Vanju Mare oraşul Vanju Mare Baia de Arama oraşul Baia de Arama Mureş Targu Mureş municipiul Targu Mureş Sighişoara municipiul Sighişoara Reghin municipiul Reghin Tarnaveni municipiul Tarnaveni Luduş oraşul Luduş Sangeorgiu de Pădure oraşul Sangeorgiu de Pădure Neamţ Piatra-Neamţ municipiul Piatra-Neamţ Roman municipiul Roman Targu-Neamţ oraşul Targu-Neamţ Bicaz oraşul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia oraşul Corabia Balş oraşul Balş Scorniceşti oraşul Scorniceşti Prahova Ploieşti municipiul Ploieşti Câmpina municipiul Câmpina Vălenii de Munte oraşul Vălenii de Munte Mizil oraşul Mizil Sinaia oraşul Sinaia Urlaţi oraşul Urlaţi Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negreşti-Oas oraşul Negreşti-Oas Sălaj Zalău municipiul Zalău Şimleu Silvaniei oraşul Şimleu Silvaniei Jibou oraşul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaş municipiul Mediaş Agnita oraşul Agnita Avrig oraşul Avrig Salişte oraşul Salişte Suceava Suceava municipiul Suceava Campulung Moldovenesc municipiul Campulung Moldovenesc Rădăuţi municipiul Rădăuţi Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei Gura Humorului oraşul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roşiori de Vede municipiul Roşiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele Videle oraşul Videle Zimnicea oraşul Zimnicea Timiş Timişoara municipiul Timişoara Lugoj municipiul Lugoj Deta oraşul Deta Sannicolau Mare oraşul Sannicolau Mare Făget oraşul Făget Jimbolia oraşul Jimbolia Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag oraşul Babadag Macin oraşul Macin Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Bârlad municipiul Bârlad Huşi municipiul Huşi Murgeni oraşul Murgeni Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea Drăgăşani municipiul Drăgăşani Horezu oraşul Horezu Brezoi oraşul Brezoi Bălceşti oraşul Bălceşti Vrancea Focşani municipiul Focşani Panciu oraşul Panciu Adjud municipiul Adjud Bucureşti Judecătoria sectorului 1 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 2 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 3 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 4 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 5 municipiul Bucureşti Judecătoria sectorului 6 municipiul Bucureşti──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Judeţul Judecătoria Localitatea de reşedinţa────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Arad Arad municipiul Arad Argeş Argeş municipiul Piteşti Bacău Bacău municipiul Bacău Bihor Bihor municipiul Oradea Bistriţa-Năsăud Bistriţa-Năsăud municipiul Bistriţa Botoşani Botoşani municipiul Botoşani Braşov Braşov municipiul Braşov Brăila Brăila municipiul Brăila Buzău Buzău municipiul Buzău Caraş-Severin Caraş-Severin municipiul Reşita Călăraşi Călăraşi municipiul Călăraşi Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Constanta Constanta municipiul Constanta Covasna Covasna municipiul Sfîntu Gheorghe Dâmboviţa Dâmboviţa municipiul Târgovişte Dolj Dolj municipiul Craiova Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Gorj Gorj municipiul Targu Jiu Harghita Harghita municipiul Miercurea-Ciuc Hunedoara Hunedoara municipiul Deva Ialomiţa Ialomiţa municipiul Slobozia Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Ilfov Ilfov oraşul Buftea Maramureş Maramureş municipiul Baia Mare Mehedinţi Mehedinţi municipiul Drobeta-Turnu Severin Mureş Mureş municipiul Targu Mureş Neamţ Neamţ municipiul Piatra-Neamţ Olt Olt municipiul Slatina Prahova Prahova municipiul Ploieşti Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Sălaj Sălaj municipiul Zalău Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Suceava Suceava municipiul Suceava Teleorman Teleorman municipiul Alexandria Timiş Timiş municipiul Timişoara Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Valcea Valcea municipiul Ramnicu Valcea Vrancea Vrancea municipiul Focşani Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Tribunalele cuprinse Curtea de apel în circumscripţia Localitatea de curţii de apel reşedinţa────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia Sibiu Hunedoara────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Curtea de Apel Piteşti Argeş municipiul Piteşti Valcea────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău Neamţ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea Satu Mare────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava Botoşani────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Curtea de Apel Braşov Braşov municipiul Braşov Covasna────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Curtea de Apel Bucureşti Bucureşti municipiul Bucureşti Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Teleorman────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Bistriţa-Năsăud Maramureş Sălaj────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta Tulcea──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────10. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova Gorj Mehedinţi Olt──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────11. Curtea de Apel Galaţi Galaţi municipiul Galaţi Brăila Vrancea──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────12. Curtea de Apel Iaşi Iaşi municipiul Iaşi Vaslui──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────13. Curtea de Apel Targu Mureş Mureş municipiul Targu Mureş Harghita──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────14. Curtea de Apel Ploieşti Prahova municipiul Ploieşti Buzău Dâmboviţa──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────15. Curtea de Apel Timişoara Timiş municipiul Timişoara Arad Caraş-Severin──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Anexa 2 Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa┌────┬───────────────────────┬───────────────────────────────┬────────────────┐│Nr. │Instanţa militară şi │ Parchetul militar şi │Circumscripţia ││crt.│ localitatea de │localitatea de reşedinţa │ teritorială ││ │ reşedinţa │ │ │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.1 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Argeş ││ │Bucureşti │Tribunalul Militar │Călăraşi ││ │Sediul: Municipiul │Bucureşti │Giurgiu ││ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │Ialomiţa ││ │ │Bucureşti │Ilfov ││ │ │ │Olt ││ │ │ │Teleorman ││ │ │ │Valcea ││ │ │ │Municipiul ││ │ │ │Bucureşti ││ │ │ │Constanta ││ │ │ │Tulcea ││ │ │ │Brăila ││ │ │ │Buzău ││ │ │ │Dâmboviţa ││ │ │ │Prahova │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.2 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Braşov ││ │Cluj │Tribunalul Militar Cluj │Covasna ││ │Sediul: Municipiul │Sediul: Municipiul Cluj- │Sibiu ││ │Cluj-Napoca │Napoca │Alba ││ │ │ │Bistriţa-Năsăud ││ │ │ │Cluj ││ │ │ │Sălaj ││ │ │ │Harghita ││ │ │ │Mureş ││ │ │ │Bihor ││ │ │ │Maramureş ││ │ │ │Satu-Mare │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.3.│Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Bacău ││ │Iaşi │Tribunalul Militar Iaşi │Neamţ ││ │Sediul: Municipiul Iaşi│Sediul: Municipiul Iaşi │Suceava ││ │ │ │Vrancea ││ │ │ │Botoşani ││ │ │ │Galaţi ││ │ │ │Iaşi ││ │ │ │Vaslui │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│I.4 │Tribunalul Militar │Parchetul de pe lângă │Dolj ││ │Timişoara │Tribunalul Militar │Gorj ││ │Sediul: Municipiul │Timişoara │Hunedoara ││ │Timişoara │Sediul: Municipiul │Mehedinţi ││ │ │Timişoara │Arad ││ │ │ │Caraş-Severin ││ │ │ │Timiş │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│II. │Tribunalul Militar │Parchetul Militar de pe │Competenţa ││ │Teritorial Bucureşti │lângă Tribunalul Militar │teritorială ││ │Sediul: Municipiul │Teritorial Bucureşti │generală ││ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ ││ │ │Bucureşti │ │├────┼───────────────────────┼───────────────────────────────┼────────────────┤│III.│Curtea Militară de │Parchetul Militar de pe │Competenţa ││ │Apel Bucureşti │lângă Curtea Militară de │teritorială ││ │Sediul: Municipiul │Apel Bucureşti │generală ││ │Bucureşti │Sediul: Municipiul │ ││ │ │Bucureşti │ │└────┴───────────────────────┴───────────────────────────────┴────────────────┘____________
Recursul în casație. Procedura de judecareRevista "Dreptul", Nr. 5/2017, pag. 100Autor: Otilia Ghenici Nota - Compartimentul juridic - C.T.C.E. Piatra-Neamț:Competența unică de soluționare a recursului în casație împotriva hotărârilor definitive aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.Când instanța care admite, în principiu, cererea de recurs în casație, sau completul care judecaă recursul în casație apreciază că se impune suspendarea executării hotărârii atacatepoate lua față de condamnat una dintre obligațiile instituite la măsura controlului judiciar.Efectele recursului în casație sunt următoarele: efectul devolutiv, care este parțial doar la persoana care a declarant această cale de atac, precum și cu privire la persoana la care se referă recursul în casație. Efectul extensiv care se referă la extinderea efectelor recursului în casație și la părțile care nu au declarant recurs, cât și cu privire la părțile care au declarat recurs după expirarea termenului prevăzut de lege. Un alt efect al recursului în casație îl constituie efectul neagravării situației în propria cale de atac, în sensul că, dacă un recurs în casație este formulat de una dintre părți nu i se poate crea o situație mai grea decât cea din hotărârea recurată. Întrucât nu intenționăm să ne substituim interpretării date de autor asupra problemei de drept reținute spre analiză în acest articol, vă prezentăm, cu titlu exemplificativ, câteva paragrafe din acest studiu(…) Soluționarea recursului în casație. Instanța, judecând recursul în casație fie îl respinge ca nefondat, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1, fie îl admite , în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 C.pr.pen.Atunci când instanța constată că hotărârea recurată este conformă dispozițiilor legale respinge recursul în casațue ca nefondat, confirmându-se autoritatea de lucru judecat a deciziei din apel. Recursul în casație nu poate fi respins ca tardiv sau inadmisibil, a recursului în casare, admisibilitatea în principiu fiind o etapă premergătoare judecării recursului în casare, care a fost parcursă, iar potrivit art. 448 C.pr.pen, soluțiile care pot fi dispuse la judecata recursului în casație sunt, exclusiv, fie de admitere, fie de respingere a căii extraordinare de atac.Dacă în cee ace privește soluția de respingere a recursului textul e limpede, nu același lucru se poate afirma și când e vorba de soluția de admitere a recursului în casație, textul prezentând câteva neconcordanțe.Articolul 448 prevede în alin. (1) pct. 2 lit. a) C.pr.pen. că atunci când instanța admite recursul în casație, casând hotărârea, dispune o soluție de achitare, încetarea procesului penal ori înlăturarea greșitei aplicări a legii.Așadar, în cazul admiterii acestei căi extraordinare de atac hotărârea recurată va fi casată, total sau partial, în funcție de temeiurile invocate și constatate întemeiate și de faptele sau persoanele la care acestea se raportează.Achitarea se poate dispune doar în cazul prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C.pr.pen, când instanța de recurs în casație constată că s-a dispus condamnarea pentru o faptă neprevăzută de legea penală. Temeiul de achitare îl constituie art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen.(…)(…) Hotărârea instanței de recurs în casație. În caz de admitere a recursului în casație, hotărârea atacată se casează în limitele prevăzute la art. 442 și art. 443 C.pr.pen., care definesc efectul devolutiv și extensive al recursului în casație, prezentate în secțiunea a 3-a a prezentului capitol.Art. 449 alin. (2) C.pr.pen. prevede că hotărârea poate fi desființată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ceea ce privește latura penală sau civilă, dacă aceasta nu împiedică justa soluționare a cauzei.”(…) (Textul complet al articolului se regăsește în publicația menționată mai sus)
Dacă doriți o formă consolidată, selectați data din calendar:
Dacă doriți o formă consolidată, selectați data din calendar:
Selectați data din calendar pentru monitorizare:
Adăugare sau ştergere act listă:
Adăugare sau ştergere act listă:
Adaugă comentariu:
Adaugă adnotare:
Jurisprudenţă
Aparţine tematicii
- Tematici
Aparţine tematicii
- Tematici
Aparţine tematicii
- Tematici
Aparţine tematicii
- Tematici
