AUTORIZAREA FUNCŢIONĂRII INSTITUŢIILOR EMITENTE DE MONEDĂ ELECTRONICĂ, PERSOANE JURIDICE ROMÂNE
Valabil la data 28-05-2020
Cadrul generalAutorizarea instituţiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române este reglementată de Regulamentul nr. 5 din 13 decembrie 2019 , publicat în Monitorul Oficial nr. 1021 din 19 decembrie 2019.Prezentul regulament se aplică instituţiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române cu sediul real în România, denumite în continuare instituţii emitente de monedă electronică.Volumul mediu al monedei electronice în circulaţie al unei instituţii emitente de monedă electronică reprezintă media aritmetică a obligaţiilor financiare legate de moneda electronică emisă de instituţia emitentă de monedă electronică şi aflată în circulaţie, la finele fiecărei zile calendaristice pe parcursul ultimelor 6 luni calendaristice, şi calculată pentru fiecare lună calendaristică în prima zi calendaristică a acesteia.Persoanele care deţin indirect participaţii la o instituţie emitentă de monedă electronică sunt acele persoane care deţin o cotă-parte din capital sau din drepturile de vot la o instituţie emitentă de monedă electronică, prin intermediul unei societăţi/entităţi asupra căreia acestea exercită controlul.Cerinţe privind informaţiile şi documentaţiaPersoana juridică română care intenţionează să emită monedă electronică în calitate de instituţie emitentă de monedă electronică şi, după caz, să presteze servicii de plată, trebuie să solicite Băncii Naţionale a României autorizarea şi să furnizeze în susţinerea cererii informaţii conforme cu realitatea, actualizate, complete, clare şi relevante pentru activităţile cu monedă electronică şi, dacă este cazul, serviciile de plată pe care intenţionează să le presteze.Solicitanţii trebuie să probeze cu documente adecvate şi actuale informaţiile furnizate Băncii Naţionale a României.Banca Naţională a României poate verifica informaţiile furnizate în acord cu prevederile anterioare, prin solicitarea de documente suplimentare şi/sau prin obţinerea unei confirmări din partea altor autorităţi naţionale ori străine, după caz.Pentru evitarea unor întârzieri în furnizarea informaţiilor necesare în cadrul procesului de autorizare, în anticiparea unei cereri formale, se poate solicita Băncii Naţionale a României organizarea unor întâlniri preliminare în vederea prezentării şi clarificării elementelor legate de proiectul propus, în special dacă acesta prezintă o complexitate deosebită.Datele personale transmise Băncii Naţionale a României vor fi prelucrate de aceasta în îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, în calitate de operator de date cu caracter personal.Documentele vor fi prezentate Băncii Naţionale a României în limba română, iar pentru actele cu caracter oficial redactate într-o limbă străină se va prezenta şi traducerea legalizată a acestora. Pentru documentele redactate într-o limbă de circulaţie internaţională, Banca Naţională a României poate excepta aplicarea cerinţei privind traducerea legalizată.În situaţia în care solicitantul invocă imposibilitatea obţinerii unui document oficial din cele necesar a fi prezentate potrivit prezentului regulament, se va prezenta o declaraţie pe propria răspundere în care se va motiva corespunzător imposibilitatea obţinerii documentului, însoţită de dovezi care să ateste această împrejurare. Banca Naţională a României analizează şi decide cu privire la adecvarea dovezilor furnizate de solicitant.Documentaţia transmisă Băncii Naţionale a României în aplicarea dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 210/2019 referitoare la procedura de notificare pentru desfăşurarea activităţii în afara teritoriului României de către instituţii emitente de monedă electronică autorizate de Banca Naţională a României trebuie prezentată în două exemplare, dintre care unul în limba română, iar celălalt în limba engleză.Actele cu caracter oficial şi cele sub semnătură privată, pentru care nu este prevăzută în prezentul regulament forma în care acestea se remit Băncii Naţionale a României, vor fi prezentate în original sau în copie legalizată.Documentele emise sau legalizate de o autoritate străină vor fi supralegalizate în condiţiile prevăzute de lege ori vor purta apostila prevăzută de Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare. În cazul în care se invocă o situaţie de înlăturare a acestor cerinţe, se va prezenta o confirmare în acest sens din partea autorităţilor române sau străine competente, sarcina probei revenind celui ce invocă o asemenea situaţie.În cazul certificatelor de cazier judiciar, certificatelor de cazier fiscal sau altor documente echivalente, se vor prezenta documentele eliberate de autorităţile competente din ţările în care persoanele în cauză au avut în ultimii 3 ani stabilit/stabilită domiciliul/reşedinţa şi/sau au desfăşurat activitate.Orice curriculum vitae prezentat Băncii Naţionale a României potrivit prezentului regulament va fi semnat şi datat de către persoana în cauză.Solicitantul va structura potrivit art. 28 din regulament informaţiile din documentaţia transmisă în susţinerea cererii de autorizare şi va menţiona documentele prezentate într-un opis.Prevederile din prezentul regulament referitoare la conducerea unei alte persoane decât solicitantul vizează persoanele care, potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare, sunt împuternicite să conducă, să coordoneze activitatea zilnică şi să angajeze răspunderea respectivei persoane.În scopul aplicării cerinţelor referitoare la autorizarea instituţiilor emitente de monedă electronică, procesele, procedurile, sistemele, mecanismele şi măsurile implementate se referă la cele existente şi, în cazul în care acestea nu au fost implementate, la cele pe care instituţia urmează să le implementeze. În cazul în care procesele, procedurile, sistemele, mecanismele şi măsurile nu au fost încă implementate, solicitantul va preciza termenul estimat pentru implementare, ce nu poate depăşi data începerii activităţii.Pentru facilitarea analizării de către Banca Naţională a României, solicitantul va prezenta documentaţia în susţinerea cererii de autorizare şi în format electronic, stocată într-o formă accesibilă pentru consultare.Banca Naţională a României analizează documentele şi informaţiile primite potrivit prezentului regulament din perspectiva cerinţelor aflate în aria sa de competenţă prevăzute de Legea nr. 210/2019, respectiv de Legea nr. 209/2019, precum şi de prezentul regulament şi de Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2019 privind instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi.Cerinţe operaţionale şi elemente privind evaluareaBanca Naţională a României evaluează în procedura de autorizare şi, ulterior, în exercitarea competenţelor de supraveghere, dacă solicitantul îndeplineşte cerinţele aplicabile prevăzute în Legea nr. 210/2019 şi, după caz, în Legea nr. 209/2019, cu luarea în considerare a elementelor prevăzute în prezenta secţiune.În aplicarea art. 17 din Legea nr. 210/2019 cerinţa privind nivelul minim de capital iniţial se va determina în echivalent lei utilizându-se cursul pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data înregistrării cererii de autorizare la Banca Naţională a României.Solicitantul trebuie să specifice tipul de activităţi cu monedă electronică pe care intenţionează să le desfăşoare, respectiv emitere, răscumpărare şi, după caz, distribuţie de monedă electronică şi, dacă intenţionează să presteze servicii de plată, să furnizeze o descriere a tipurilor de servicii de plată avute în vedere, să fundamenteze în mod corespunzător încadrarea pe care o face în activităţile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 209/2019 şi să precizeze dacă acestea sunt legate de emiterea de monedă electronică sau sunt independente de emiterea de monedă electronică.Solicitantul trebuie să demonstreze că poate realiza activităţile propuse cu respectarea cerinţelor aplicabile din Legea nr. 210/2019 şi prezentul regulament, respectiv din Legea nr. 209/2019 şi regulamentul emis în aplicarea acesteia.Din planul de afaceri trebuie să rezulte că solicitantul este capabil să angajeze sistemele, resursele şi procedurile adecvate şi proporţionale care să-i permită atingerea obiectivelor propuse şi desfăşurarea în condiţii de prudenţă a activităţilor cu monedă electronică şi, după caz, a serviciilor de plată.Calitatea persoanelor care deţin, direct sau indirect, participaţii calificate la o instituţie emitentă de monedă electronică trebuie să corespundă cerinţelor asigurării unui management prudent şi sănătos al instituţiei emitente de monedă electronică.Banca Naţională a României evaluează în ce măsură calitatea persoanelor care deţin participaţii calificate este adecvată, potrivit următoarelor criterii cumulative:a) reputaţia;b) capacitatea instituţiei emitente de monedă electronică de a respecta cerinţele legale;c) suspiciuni privind spălarea banilor sau finanţarea terorismului.Banca Naţională a României evaluează pe baza documentelor prevăzute la art. 39 din regulament doar persoana/persoanele care deţine/deţin în mod direct participaţii calificate şi persoana/persoanele care are/au calitatea de ultim deţinător indirect al participaţiei calificate la instituţia emitentă de monedă electronică vizată, cu excepţia cazului în care Banca Naţională a României consideră ca fiind necesară evaluarea unuia sau a mai multor deţinători intermediari de participaţii calificate din lanţul de deţinători de participaţii calificate identificaţi pe linie de control.Banca Naţională a României decide cu privire la necesitatea evaluării deţinătorilor intermediari de participaţii calificate, inclusiv pornind de la informaţiile publice disponibile cu privire la aceştia şi comunică solicitantului informaţiile ce trebuie transmise. În această situaţie devin incidente dispoziţiile art. 25 alin. (2), ori, după caz, ale art. 25 alin. (5) din Legea nr. 210/2019.La evaluarea reputaţiei persoanelor care deţin participaţii calificate sunt avute în vedere, în măsura în care prezintă relevanţă, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. a) din regulament, cel puţin următoarele aspecte şi situaţii care vizează persoanele respective:a) condamnări pentru care nu a intervenit reabilitarea sau anularea;b) hotărâri definitive, în materie civilă sau administrativă, pentru încălcarea cadrului legislativ şi care au relevanţă pentru procesul de evaluare;c) procedură de insolvenţă, faliment sau alta similară încheiată sau în derulare;d) investigaţii de natură penală în derulare;e) investigaţii sau măsuri ori sancţiuni aplicate, în materie administrativă sau civilă, pentru nerespectarea prevederilor care reglementează domeniul bancar, financiar, al activităţii de asigurare sau a oricăror prevederi relevante pentru evaluare.În plus faţă de cele prevăzute anterior, la evaluarea reputaţiei persoanelor care deţin participaţii calificate, Banca Naţională a României poate avea în vedere şi alte aspecte şi situaţii pe care le consideră relevante, fără a se limita la:a) refuzul înregistrării, autorizării, acordării calităţii de membru sau licenţierii pentru o activitate comercială, o afacere ori o profesie;b) revocarea, retragerea sau anularea înregistrării, a autorizării, a calităţii de membru sau a licenţierii pentru o activitate comercială, o afacere ori o profesie;c) excluderea de către un organism de reglementare în domeniul financiar, o autoritate publică sau de către un organism profesional;d) deţinerea unei poziţii cu responsabilităţi relevante într-o entitate care a făcut obiectul unei condamnări, investigaţii, sancţiuni sau al altei măsuri similare, inclusiv pentru fapte de corupţie, fraudă, înşelăciune, spălarea banilor, finanţarea terorismului sau alte fapte şi infracţiuni în domeniul financiar;e) demiterea sau eliberarea dintr-o poziţie de fiduciar sau o situaţie similară.Dacă persoana care deţine participaţii calificate este persoană juridică, cerinţa de reputaţie trebuie să fie îndeplinită atât de persoana juridică, cât şi de persoanele care asigură conducerea activităţii acesteia.Dispoziţiile se aplică, în mod corespunzător, în relaţie cu orice persoană controlată sau condusă de persoana care deţine participaţii calificate.Banca Naţională a României evaluează relevanţa situaţiilor cum sunt cele prevăzute mai sus, de la caz la caz, având în vedere circumstanţele caracteristice fiecărei situaţii, precum şi faptul că asemenea situaţii pot fi semnificative considerate împreună, chiar dacă luate separat pot să nu prezinte relevanţă.La evaluarea reputaţiei, Banca Naţională a României are în vedere şi dacă persoana care deţine participaţii calificate la solicitant:a) deţine participaţii calificate la o entitate reglementată şi supravegheată de Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară ori de o autoritate de supraveghere cu atribuţii similare dintr-un alt stat membru;b) este o persoană ce asigură conducerea şi/sau administrarea activităţii unei entităţi reglementate şi supravegheate de Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară ori de o autoritate de supraveghere cu atribuţii similare dintr-un alt stat membru;c) este o entitate reglementată şi supravegheată de Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară ori de o autoritate de supraveghere cu atribuţii similare dintr-un alt stat membru.În aplicarea art. 8 alin. (2) lit. b) din regulament, Banca Naţională a României evaluează dacă persoanele care deţin participaţii calificate au capacitatea de a finanţa participaţia şi de a menţine soliditatea financiară pentru a asigura administrarea prudentă şi sănătoasă a instituţiei emitente de monedă electronică.Evaluarea capacităţii de finanţare a participaţiei şi de menţinere a solidităţii financiare se realizează cu luarea în considerare a obiectivului declarat al participării persoanei la capitalul instituţiei emitente de monedă electronică şi cu politica sa privind această participare, iar în cazul acţionarului/ asociatului ce urmează să deţină controlul asupra instituţiei emitente de monedă electronică, cu obiectivele financiare prognozate, compatibile cu strategia cuprinsă în planul de activitate.La evaluarea calităţii unei persoane care deţine participaţii calificate sunt avute în vedere, de la caz la caz, în funcţie de circumstanţele caracteristice fiecărei situaţii, în sensul că pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului prevăzut la art. 8 alin. (2) lit. c) din regulament, cel puţin următoarele aspecte:a) persoana este suspectată, pe plan intern ori internaţional, ca fiind terorist ori că finanţează acte de terorism;b) persoana este stabilită într-un stat sau teritoriu care se află pe listele publicate de Comisia Europeană, FATF - GAFI - Grupul de Acţiune Financiară Internaţională, Moneyval sau alte organisme internaţionale şi care cuprind ţările cu grad înalt de risc ori cu deficienţe majore în regimul naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;c) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a informat Banca Naţională a României, într-un regim de confidenţialitate care permite utilizarea informaţiei de către banca centrală, că persoana este expusă la risc de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.Banca Naţională a României are în vedere şi dacă oricare dintre următoarele persoane se regăseşte într-una dintre situaţiile de mai sus:a) persoanele care conduc activitatea persoanelor juridice care deţin participaţii calificate la solicitant;b) persoanele juridice care participă, direct sau indirect, la capitalul persoanelor juridice care deţin participaţii calificate la solicitant;c) persoanele care gestionează activele, beneficiarii sau participanţii/investitorii în cazul entităţilor fără personalitate juridică ce deţin participaţii calificate la solicitant în nume propriu, precum organismele de plasament colectiv, fondurile de investiţii sau fiduciile;d) beneficiarii reali ai persoanelor ce deţin participaţii calificate la solicitant, definiţi de legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.În aplicarea art. 8 alin. (2) lit. c) din regulament, solicitantul trebuie să demonstreze că fondurile utilizate pentru participarea la capital provin din surse licite.Banca Naţională a României evaluează în ce măsură persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată au o bună reputaţie şi dispun de cunoştinţe şi experienţă adecvate pentru desfăşurarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată.Astfel, Banca Naţională a României poate realiza interviuri profesionale cu persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată.Responsabilităţile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată pot fi exercitate numai de persoane fizice.Persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată alocă suficient timp pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în această calitate.La evaluarea cerinţei de mai sus, Banca Naţională a României are în vedere, în funcţie de natura, extinderea şi complexitatea activităţii entităţii următoarele:a) timpul estimat de solicitant ca fiind necesar pentru îndeplinirea de către persoana în cauză a atribuţiilor încredinţate;b) deţinerea de responsabilităţi de administrare şi/sau de conducere în cadrul altor entităţi;c) exercitarea oricăror altor profesii şi activităţi;d) timpul de călătorie necesar pentru exercitarea de către persoana în cauză a activităţilor la care se face referire la lit. a), b) şi c), în cazul în care se află în oraşe sau ţări diferite;e) necesitatea alocării de timp pentru pregătirea profesională pe bază continuă.Prevederile de mai sus sunt aplicabile şi persoanelor desemnate să asigure conducerea sucursalelor din state terţe ale instituţiilor emitente de monedă electronică.La evaluarea reputaţiei persoanelor responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată, Banca Naţională a României are în vedere, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 9 alin. (1), (2) şi (5) şi art. 10 lit. a) şi b) din regulament, precum şi orice măsuri disciplinare, inclusiv demiterea dintr-o funcţie de conducere.Dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. c) din regualament se aplică, în mod corespunzător, în relaţie cu orice entitate condusă de persoana responsabilă pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată.Solicitantul trebuie să demonstreze că persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată dispun de cunoştinţe teoretice şi practice adecvate cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate de instituţia emitentă de monedă electronică.La evaluarea persoanelor responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată, Banca Naţională a României are în vedere şi dacă planul de activitate şi planul de afaceri prezentate şi semnate de acestea au la bază o abordare realistă şi denotă profesionalism.Cel puţin una dintre persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată pe teritoriul României trebuie să ateste cunoaşterea limbii române.Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naţionale a României că dispune de un cadru de organizare şi administrare a activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată riguros conceput şi de mecanisme de control intern care să asigure efectuarea de verificări permanente şi periodice, inclusiv proceduri administrative, de gestionare a riscurilor şi contabile adecvate, cuprinzătoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea activităţilor cu monedă electronică desfăşurate şi, după caz, a serviciilor de plată prestate.Potrivit naturii, extinderii şi complexităţii activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, a serviciilor de plată prestate, mecanismele de control intern cuprind, după caz, funcţia de administrare a riscurilor, de asigurare a conformităţii şi de audit intern.Solicitantul asigură evaluarea de către funcţia independentă de audit intern a eficacităţii şi eficienţei cadrului aferent controlului intern, respectiv dacă politicile şi procedurile solicitantului sunt conforme cu cerinţele cadrului legal şi de reglementare şi dacă toate activităţile pe care le desfăşoară sunt conforme cu aceste politici şi proceduri.În funcţie de natura, extinderea şi complexitatea activităţii desfăşurate, solicitanţii pot externaliza sarcini operaţionale legate de controlul intern.În aplicarea dispozițiilor de mai sus, solicitanţii trebuie să monitorizeze în mod adecvat activităţile externalizate şi să se asigure că administrează riscurile aferente acestei externalizări. Responsabilul cu funcţia de control intern şi organul de conducere rămân în continuare responsabili pentru aceste activităţi.În cadrul evaluării aducerii la îndeplinire a obligaţiei prevăzute anterior de către instituţiile emitente de monedă electronică care externalizează funcţii operaţionale potrivit art. 46 alin. (2) şi art. 47-50 din Legea nr. 210/2019, prestează servicii de plată în state terţe prin intermediul agenţilor, potrivit art. 51 din Legea nr. 210/2019 coroborat cu art. 65 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 ori prestează în state terţe servicii de distribuţie şi, după caz, de răscumpărare de monedă electronică prin intermediul distribuitorilor, potrivit art. 57 alin. (2) din Legea nr. 210/2019, Banca Naţională a României are în vedere cerinţele din Ghidul EBA/GL/2019/02 privind externalizarea.Instituţiei emitente de monedă electronică îi este interzis să utilizeze pentru alte scopuri contul deschis la o instituţie de credit în care depune fondurile protejate potrivit metodei prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019.Instituţiile emitente de monedă electronică pot deschide conturile pentru protejarea fondurilor numai la instituţii de credit autorizate să desfăşoare activitate într-un stat membru.Contul va avea denumire specifică din care să rezulte clar că este un cont de protejare a fondurilor primite de la deţinătorii de monedă electronică.În aplicarea art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019, activele lichide şi de foarte bună calitate includ elementele care se încadrează în una dintre categoriile stabilite în tabelul 1 din art. 336 alin. (1) din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, denumit în continuare Regulamentul nr. 575/2013, pentru care cerinţa de capital pentru riscul specific nu depăşeşte 1,6%, dar excluzând alte elemente eligibile aşa cum sunt definite la art. 336 alin. (4) din Regulamentul nr. 575/2013.Se consideră active lichide şi de foarte bună calitate şi titlurile de participare în organismele de plasament colectiv în valori mobiliare care investesc numai în activele prevăzute anterior.Instituţia emitentă de monedă electronică ce utilizează metoda prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019 trebuie să ţină evidenţa fondurilor protejate, defalcat pe:a) fondurile păstrate într-un cont bancar potrivit art. 18 din regulament;b) fondurile investite în active lichide şi de foarte bună calitate potrivit art. 19 din regulament.Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naţionale a României că aplicarea metodei prevăzute la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 210/2019 pentru protejarea fondurilor este adecvată, în sensul asigurării unei protecţii depline a deţinătorilor de monedă electronică.Condiţiile minime pentru îndeplinirea cerinţei prevăzute mai sus sunt:a) poliţa de asigurare sau garanţia comparabilă să fie furnizată de un asigurător sau de o instituţie de credit, autorizate să desfăşoare activitate într-un stat membru;b) suma asigurată sau garantată să acopere integral suma fondurilor protejate;c) poliţa de asigurare sau garanţia comparabilă să fie expresă, respectiv protecţia furnizată să fie legată în mod clar de expuneri ce pot fi identificate cu exactitate sau de un portofoliu de expuneri clar delimitat, astfel încât gradul de acoperire a protecţiei este clar definit şi nu poate fi pus la îndoială;d) poliţa de asigurare sau garanţia comparabilă să fie irevocabilă, respectiv, în afara nerespectării de către cumpărătorul protecţiei a obligaţiei de a plăti la scadenţă preţul protecţiei, contractul prin care este furnizată protecţia să nu conţină nicio clauză care ar putea să permită furnizorului protecţiei să anuleze unilateral garanţia;e) poliţa de asigurare sau garanţia comparabilă să fie necondiţionată, respectiv contractul prin care este furnizată protecţia să nu conţină nicio clauză asupra căreia cumpărătorul protecţiei să nu deţină controlul, clauză care să poată scuti garantul de obligaţia de a plăti în termenul stabilit.Instituţia emitentă de monedă electronică trebuie să ţină evidenţa fondurilor protejate potrivit art. 21 din regulament.Instituţia emitentă de monedă electronică informează Banca Naţională a României - Direcţia supraveghere, în termen de 3 zile de la producerea riscului asigurat/garantat, în legătură cu modul în care a funcţionat mecanismul de protecţie prevăzut la art. 21 din regulament.Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naţionale a României că dispune de proceduri şi resurse care să asigure, fără efecte adverse asupra sistemelor de plăţi ori asupra utilizatorilor serviciilor de plată:a) continuitatea activităţii în caz de producere a unor evenimente care ar conduce la pierderea unor persoane cu atribuţii importante, pierderea unor date importante, incapacitatea de a accesa sediile sau defecţiuni ale sistemelor informatice importante;b) executarea tranzacţiilor de plată în derulare şi terminarea contractelor existente în caz de încetare a activităţii de prestare de servicii de plată.Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naţionale a României că dispune de politici, proceduri şi instrumente pentru identificarea, monitorizarea şi gestionarea riscurilor de securitate, care asigură protejarea adecvată a utilizatorilor serviciilor de plată împotriva riscurilor aferente activităţilor prestate, inclusiv a riscului de fraudă şi de utilizare ilegală a datelor sensibile privind plăţile.Măsurile de control şi diminuare a riscurilor de securitate trebuie să asigure un nivel ridicat de securitate tehnică şi de protecţie a datelor, inclusiv în ceea ce priveşte componenta software şi sistemele informatice utilizate de solicitant sau de entităţile la care externalizează operaţiuni.Solicitantul trebuie să demonstreze Băncii Naţionale a României că dispune de un cadru de control intern care să asigure conformarea la cerinţele în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.Instituţiile emitente de monedă electronică care intenţionează să presteze şi oricare dintre serviciile de plată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. g) şi h) din Legea nr. 209/2019 determină cel puţin anual nivelul minim al asigurării de răspundere civilă profesională sau al altei garanţii comparabile, cu respectarea condiţiilor, criteriilor, indicatorilor şi a formulei comunicate public de Banca Naţională a României.În cadrul evaluării aducerii la îndeplinire a obligaţiei prevăzute mai sus, Banca Naţională a României are în vedere condiţiile, criteriile, indicatorii şi formula prevăzute de Ghidul EBA/GL/2017/08 privind criteriile de stabilire a valorii monetare minime a asigurării de răspundere civilă profesională sau a altei garanţii comparabile, în conformitate cu art. 5 alin. (4) din Directiva (UE) 2015/2.366.Poliţa de asigurare de răspundere civilă profesională sau garanţia comparabilă trebuie să fie furnizată de un asigurător sau de o instituţie de credit, autorizate să desfăşoare activitate într-un stat membru, care nu face parte din acelaşi grup cu solicitantul.Autorizarea instituţiilor emitente de monedă electronicăInstituţiile emitente de monedă electronică pot emite monedă electronică şi pot presta servicii de plată, după caz, numai ulterior obţinerii autorizaţiei de funcţionare emise de Banca Naţională a României, începând cu data înscrierii în registrul prevăzut la art. 64 din Legea nr. 210/2019.Autorizaţia pentru emiterea de monedă electronică şi, după caz, prestarea de servicii de plată emisă de Banca Naţională a României cuprinde activităţile şi serviciile pentru care este fundamentată în mod corespunzător în documentaţia prezentată în susţinerea cererii de autorizare capacitatea instituţiei emitente de monedă electronică de a le desfăşura şi este însoţită de aprobările pentru persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată, de confirmarea persoanelor care deţin participaţii calificate în instituţia emitentă de monedă electronică, de aprobarea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii aferent activităţii de prestare a serviciilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, şi de numărul de înscriere în registrul prevăzut la art. 64 din Legea nr. 210/2019.În termen de 5 zile de la data începerii activităţii pentru care a fost autorizată, instituţia emitentă de monedă electronică notifică acest fapt Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere şi transmite acesteia:a) o declaraţie semnată de persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată, din care să rezulte că instituţia emitentă de monedă electronică dispune de un sistem informatic care să îi permită furnizarea raportărilor solicitate de Banca Naţională a României potrivit prezentului regulament;b) elementele de identificare ale oricărui auditor care prestează instituţiei emitente de monedă electronică alte servicii decât audit statutar;c) numele persoanelor responsabile cu conducerea structurilor organizatorice ale instituţiei emitente de monedă electronică;d) numele şi funcţiile persoanelor, din cadrul instituţiei emitente de monedă electronică, responsabile pentru activităţile externalizate;e) copii ale contractelor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. s), art. 31 alin. (1) lit. c), art. 32 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) lit. d) şi art. 40 alin. (1) lit. g) din regulament.În termenul prevăzut anterior, instituţia emitentă de monedă electronică transmite Băncii Naţionale a României - Direcţia monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor:a) datele de contact ale persoanelor responsabile cu acordarea asistenţei clienţilor în caz de fraudă, probleme tehnice şi cu gestionarea solicitărilor de recuperare de fonduri ca urmare a operaţiunilor neexecutate sau executate incorect;b) numele şi funcţiile persoanelor care au acces la datele sensibile privind plăţile;c) copii ale contractelor prevăzute la art. 34 lit. g) din regulament.În cazul în care contractele prevăzute anterior conţin modificări comparativ cu versiunile acestora prezentate în procesul de autorizare, instituţiile emitente de monedă electronică furnizează Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere, respectiv Direcţia monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor şi explicaţii/ fundamentări ale modificărilor intervenite.În aplicarea art. 24 din Legea nr. 210/2019, în vederea obţinerii autorizaţiei de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare a serviciilor de plată, solicitanţii trebuie să prezinte Băncii Naţionale a României - Direcţia reglementare şi autorizare o cerere de autorizare, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la regulament, însoţită de următoarele informaţii şi documente:a) actul constitutiv, statutul şi/sau contractul de societate, după caz, şi dovada înregistrării acestora la oficiul registrului comerţului;b) certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului;c) planul de activitate cuprinzând informaţiile prevăzute la art. 29 din regulament, semnat de persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată;d) planul de afaceri cuprinzând informaţiile prevăzute la art. 30 din regulament, semnat de persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată;e) descrierea elementelor de organizare a activităţii, cuprinzând informaţiile prevăzute la art. 31 din regulament;f) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, din care să rezulte că societatea nou-constituită deţine un nivel al capitalului social situat la nivelul stabilit de lege pentru capitalul iniţial sau, în cazul unei societăţi care funcţionează, un raport întocmit de un auditor financiar ori o firmă de audit, în baza verificărilor efectuate în conformitate cu principiile prevăzute de cadrul de reglementare contabilă aplicabil, din care să rezulte că aceasta deţine capital iniţial la nivelul prevăzut de Legea nr. 210/2019; în cazul societăţilor care au obligaţia legală de auditare a situaţiilor financiare, raportul trebuie elaborat de către auditorul financiar sau de firma de audit a acestora;g) descrierea măsurilor ce urmează a fi întreprinse în conformitate cu art. 34 alin. (1) şi, după caz, art. 37 din Legea nr. 210/2019 în vederea protejării fondurilor deţinătorilor de monedă electronică şi, respectiv, ale utilizatorilor de servicii de plată, care să cuprindă elementele relevante prevăzute la art. 32 alin. (1) sau, după caz, art. 32 alin. (2) din regulament;h) descrierea cadrului de administrare şi a mecanismelor de control intern, potrivit art. 33 din regulament;i) descrierea procedurilor pentru monitorizarea, soluţionarea şi urmărirea incidentelor de securitate şi a plângerilor utilizatorilor serviciilor de plată, legate de securitate, potrivit art. 34 din regulament;j) descrierea procesului pentru evidenţa, monitorizarea, urmărirea şi restricţionarea accesului la datele sensibile privind plăţile potrivit art. 35 din regulament;k) descrierea aranjamentelor de asigurare a continuităţii activităţii, care să cuprindă identificarea de către solicitant a operaţiunilor critice, planuri de urgenţă eficace şi o procedură pentru testarea şi revizuirea periodică a caracterului adecvat şi a eficacităţii acestor planuri, potrivit art. 36 din regulament;l) descrierea principiilor şi definiţiilor utilizate pentru colectarea datelor statistice privind activitatea, tranzacţiile şi frauda, care să cuprindă categoriile de date colectate în raport cu clienţii, tipul serviciilor de plată, canalul de iniţiere a plăţii/distribuţie a instrumentului de plată, instrumentele de plată, jurisdicţia şi moneda; aria de acoperire a colectării de date, din perspectiva activităţii şi entităţii implicate, inclusiv sucursale, agenţi şi distribuitori; mijloacele de colectare; obiectivele colectării de date; frecvenţa colectării de date; descrierea modului de formalizare la nivelul instituţiei a sistemului de colectare de date şi a modului în care funcţionează sistemul;m) descrierea politicii de securitate aferente serviciilor de plată prestate, potrivit art. 37 din regulament;n) descrierea cadrului de control intern instituit de solicitant pentru a se conforma obligaţiilor legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, potrivit art. 38 din regulament;o) lista persoanelor care deţin participaţii calificate, mărimea participaţiilor deţinute de fiecare dintre acestea şi documentaţia prevăzută la art. 39 din regulament pentru persoanele care deţin în mod direct participaţii calificate şi pentru persoanele care au calitatea de ultim deţinător indirect al participaţiei calificate;p) lista persoanelor responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată şi, pentru fiecare dintre acestea, documentaţia prevăzută la art. 40 din regulament;q) elementele de identificare a auditorului financiar sau a firmei de audit, inclusiv numele, adresa şi datele de contact, dacă este cazul;r) informaţiile referitoare la aranjamentele de audit şi măsurile organizatorice destinate asigurării protejării intereselor deţinătorilor de monedă electronică şi, după caz, ale utilizatorilor de servicii de plată, precum şi emiterii de monedă electronică şi, după caz, prestării de servicii de plată potrivit premiselor descrise la lit. e), g), h) şi i);s) valoarea asigurării de răspundere civilă profesională sau a garanţiei comparabile estimată pentru primul an de activitate, descrierea modului de calcul al acesteia şi copie a proiectului contractului de asigurare sau al celui privind garanţia comparabilă, din care să rezulte respectarea cerinţelor prevăzute la art. 26 din regulament în cazul instituţiilor emitente de monedă electronică care prestează oricare dintre serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. g) şi h) din Legea nr. 209/2019;t) descrierea grupului din care face parte solicitantul şi indicarea întreprinderii-mamă;u) prezentarea structurii capitalului social şi a drepturilor de vot, inclusiv numele/denumirea şi cota de participare/drepturi de vot ale persoanelor care deţin participaţii în mod direct şi indirect, cu indicarea persoanelor care deţin participaţii calificate şi natura relaţiilor din perspectiva art. 5 alin. (1) pct. 33 din Legea nr. 209/2019.Documentaţia prevăzută la lit. i)-m) vizează activitatea de prestare de servicii de plată de către instituţia emitentă de monedă electronică, inclusiv servicii de plată cu monedă electronică.Cererile de autorizare formulate de societăţi în curs de constituire intră sub incidenţa prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 210/2019.După dobândirea personalităţii juridice, solicitantul transmite, în completarea documentaţiei, anexa nr. 1 la regulament, însoţită de documentele prevăzute la lit. a), b) şi f), precum şi alte documente sau informaţii solicitate de Banca Naţională a României potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 210/2019.Planul de activitate prevăzut la art. 28 alin. (1) lit. c) include cel puţin următoarele:a) descrierea activităţilor cu monedă electronică ce urmează a fi efectuate, respectiv emitere, răscumpărare, distribuţie;b) dacă este cazul, descrierea detaliată a serviciilor de plată ce urmează a fi efectuate şi fundamentarea încadrării în categoriile prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 209/2019, cu indicarea dacă aceste servicii de plată vor fi furnizate independent de serviciile de emitere de monedă electronică sau dacă sunt legate de emiterea de monedă electronică;c) dacă este cazul, declaraţia privind intrarea sau neintrarea în posesia fondurilor utilizatorilor de servicii de plată;d) descrierea modului de executare pentru fiecare dintre activităţile cu monedă electronică descrise la şi, dacă este cazul, pentru fiecare dintre serviciile de plată descrise potrivit , inclusiv părţile implicate, termenele de executare, diagrama fluxurilor de fonduri şi aranjamentele de decontare;e) opinia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la proiectul contractului dintre emitentul şi deţinătorul de monedă electronică persoană fizică şi la proiectele contractelor-cadru prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 209/2019 pentru furnizarea de servicii de plată persoanelor fizice, dacă există obligaţia încheierii de astfel de contracte;f) numărul estimat al sediilor din care solicitantul intenţionează să presteze servicii de emitere de monedă electronică, servicii de plată sau să desfăşoare activităţi legate de emiterea de monedă electronică sau de prestarea de servicii de plată, dacă este cazul;g) descrierea serviciilor operaţionale şi conexe activităţilor cu monedă electronică şi, dacă este cazul, serviciilor de plată pe care intenţionează să le presteze;h) dacă solicitantul intenţionează să furnizeze servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, declaraţia privind intenţia solicitantului de a acorda credite prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea nr. 209/2019 şi caracteristicile acestora în raport cu cerinţele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 209/2019;i) declaraţie privind intenţia solicitantului de a desfăşura activităţi cu monedă electronică şi, dacă este cazul, de a presta servicii de plată în alte state membre sau în state terţe;j) prezentarea activităţilor comerciale ce se vor desfăşura, altele decât activitatea cu monedă electronică şi, dacă este cazul, de prestare de servicii de plată, cu detalierea tipului şi volumului activităţilor aşteptat pentru primii 3 ani de funcţionare şi a procedurilor ce asigură că aceste activităţi comerciale nu prejudiciază soliditatea situaţiei financiare a instituţiei emitente de monedă electronică ori capacitatea Băncii Naţionale a României de a supraveghea respectarea de către instituţia emitentă de monedă electronică a obligaţiilor impuse de Legea nr. 210/2019 şi de prezentul regulament, precum şi, după caz, de Legea nr. 209/2019 şi de Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2019 privind instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi;k) în cazul în care solicitantul intenţionează să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. g) sau h) din Legea nr. 209/2019, informaţiile necesare calculării valorii minime a asigurării de răspundere civilă profesională sau a altei garanţii comparabile estimate pentru primul an de activitate, potrivit .Planul de afaceri prevăzut la art. 28 alin. (1) lit. d) din regulament include cel puţin următoarele:a) un plan de marketing cuprinzând analiza poziţiei concurenţiale a solicitantului pe segmentul de piaţă pe care instituţia emitentă de monedă electronică intenţionează să desfăşoare activitate, descrierea clientelei şi a canalelor de distribuţie; în cazul în care se intenţionează desfăşurarea activităţilor cu monedă electronică şi, după caz, prestarea de servicii de plată în relaţie cu persoanele fizice, se va prezenta şi opinia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la proiectele materialelor de promovare;b) situaţiile financiare anuale aferente ultimilor 3 ani, depuse la organele fiscale sau, în cazul în care pentru solicitant nu a intervenit încă obligaţia depunerii situaţiilor financiare anuale la organele fiscale, o descriere succintă a situaţiei financiare a acestuia;c) estimările situaţiilor financiare pe următorii 3 ani de activitate;d) estimările fondurilor proprii disponibile pentru următorii 3 ani de activitate şi componenţa acestora, cu detalierea elementelor componente ale capitalului iniţial, pentru activitatea de emitere de monedă electronică şi, dacă este cazul, prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 209/2019;e) estimările necesarului minim de fonduri proprii aferent următorilor 3 ani de activitate, determinat potrivit art. 42 alin. (1) din regulament, dacă solicitantul intenţionează să desfăşoare doar activităţi cu monedă electronică, precum şi prin fiecare dintre metodele prevăzute la art. 51 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2019 privind instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi, dacă solicitantul intenţionează să furnizeze servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, cu detalierea pe componente pentru metoda aleasă de solicitant, potrivit art. 34 alin. (2) din Legea nr. 209/2019 pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a)-f) din respectiva lege.Astfel, solicitantul transmite pentru următorii 3 ani de activitate:a) estimări ale bilanţului, contului de profit şi pierdere şi situaţiilor fluxurilor de trezorerie, atât în scenarii de bază, cât şi în scenarii de stres, cu prezentarea ipotezelor care stau la baza estimărilor, de tipul: volumul şi valoarea tranzacţiilor, numărul de clienţi, politica de stabilire a preţurilor, valoarea medie a unei tranzacţii, creşteri aşteptate ale pragului de rentabilitate;b) explicaţii privind principalele elemente de venituri şi cheltuieli, datoriile financiare şi activele imobilizate.Estimările prevăzute la lit. c)-e) trebuie să fie corelate atât în scenariile de bază, cât şi în scenariile de stres.Descrierea elementelor de organizare a activităţii prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) din regulament include cel puţin următoarele:a) organigrama detaliată a solicitantului şi descrierea atribuţiilor fiecărei structuri;b) evoluţia aşteptată a numărului de angajaţi pe următorii 3 ani de activitate;c) descrierea politicilor în domeniul externalizării, potrivit art. 17 alin. (6) din regulament, prezentarea activităţilor externalizate şi a caracteristicilor acestora, identificarea şi datele de contact ale furnizorilor de servicii externalizate şi proiectele contractelor de externalizare din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 46-50 din Legea nr. 210/2019 şi, după caz, a cerinţelor prevăzute la art. 54 şi 55 din Legea nr. 209/2019;d) informaţii privind intenţia de utilizare a agenţilor, a distribuitorilor sau de deschidere de sucursale, ce se vor referi cel puţin la: descrierea modalităţii prin care solicitantul se asigură de respectarea cerinţelor legale de către agenţi, distribuitori şi/sau sucursale, prin controale la faţa locului şi raportări cu frecvenţă cel puţin anuală; sistemele informatice, procedurile şi infrastructura folosite de agenţi şi distribuitori; politica de selecţie, monitorizare şi instruire profesională a agenţilor şi distribuitorilor;e) indicarea sistemelor de plăţi sau, după caz, a aranjamentelor de plată la care instituţia emitentă de monedă electronică va participa, dacă este cazul;f) lista persoanelor care au legături strânse cu instituţia emitentă de monedă electronică şi, pentru fiecare dintre acestea, o încadrare a naturii relaţiilor din perspectiva prevederilor art. 5 alin. (1) pct. 33 din Legea nr. 209/2019.În cazul în care persoanele care au legături strânse cu instituţia emitentă de monedă electronică sunt situate în state terţe şi nu fac obiectul prevederilor art. 39 alin. (3) lit. e) din regulament, solicitantul va prezenta şi o analiză a impactului legăturii strânse asupra capacităţii instituţiei emitente de monedă electronică de a furniza la timp informaţii adecvate autorităţilor competente.În cazul optării pentru metoda de protejare a fondurilor primite în schimbul monedei electronice prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 210/2019, respectiv la art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 209/2019, descrierea măsurilor de protejare a fondurilor va include cel puţin următoarele:a) denumirea instituţiei de credit la care sunt/urmează să fie deschise conturile pentru protejarea fondurilor, numărul şi funcţiile persoanelor din cadrul instituţiei emitente de monedă electronică care au acces la aceste conturi bancare şi/sau, după caz, descrierea politicii de investiţii în active lichide şi de foarte bună calitate;b) descrierea mecanismelor prin care instituţia emitentă de monedă electronică se asigură că sumele păstrate în conturi separate la o instituţie de credit sau investite în active lichide şi de foarte bună calitate acoperă integral şi în orice moment fondurile deţinătorilor de monedă electronică şi, după caz, ale utilizatorilor de servicii de plată ce trebuie protejate potrivit Legii nr. 210/2019 şi, după caz, potrivit Legii nr. 209/2019;c) proiectul contractului cu instituţia de credit la care este/sunt/va/vor fi deschis/deschise contul/conturile bancar/bancare pentru protejarea fondurilor, din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 18 din regulament;d) declaraţia de conformare la cerinţele prevăzute la art. 34, 36 şi 37 din Legea nr. 210/2019.În cazul optării pentru metoda prevăzută la art. 34 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 210/2019, respectiv la art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 209/2019, descrierea măsurilor de protejare a fondurilor va include cel puţin următoarele:a) confirmarea faptului că poliţa de asigurare sau garanţia comparabilă este emisă de o instituţie de credit sau o societate de asigurare care nu face parte din grupul solicitantului;b) descrierea mecanismelor prin care instituţia emitentă de monedă electronică se asigură că suma asigurată sau garantată acoperă integral şi în orice moment fondurile deţinătorilor de monedă electronică şi, după caz, ale utilizatorilor de servicii de plată ce trebuie protejate potrivit Legii nr. 210/2019 şi, după caz, potrivit Legii nr. 209/2019;c) durata şi condiţiile de înnoire a poliţei sau garanţiei comparabile;d) proiectul contractului de asigurare sau al garanţiei comparabile din care să rezulte îndeplinirea cerinţelor prevăzute la din prezentul regulament, respectiv art. 22 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2019 privind instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi.Descrierea cadrului de administrare şi a mecanismelor de control intern prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. h) din regulament include următoarele:a) descrierea riscurilor identificate şi a procedurilor implementate în vederea evaluării şi prevenirii apariţiei acestora, aferente activităţilor cu monedă electronică şi, după caz, serviciilor de plată prestate;b) descrierea procedurilor şi a programului de controale periodice şi permanente, inclusiv frecvenţa controalelor periodice şi resursele umane alocate;c) descrierea procedurilor contabile pentru înregistrarea informaţiilor financiare şi mecanismele de raportare potrivit cerinţelor legale;d) componenţa organelor de administrare, conducere şi control ale solicitantului stabilite potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi, după caz, a altor comitete sau structuri cu atribuţii similare acestora;e) modul în care funcţiile externalizate sunt monitorizate şi controlate pentru a nu prejudicia calitatea funcţiilor de control intern ale solicitantului;f) descrierea procedurilor de control intern care asigură monitorizarea şi verificarea activităţilor desfăşurate prin intermediul sucursalelor, agenţilor şi distribuitorilor;g) descrierea cadrului de administrare a grupului, în cazul în care solicitantul este filială a unei entităţi reglementate într-un stat membru;h) criteriile de desemnare a persoanei/persoanelor responsabile cu funcţiile de control intern şi curriculum vitae pentru fiecare dintre aceste persoane din care să rezulte îndeplinirea criteriilor.Descrierea procedurilor pentru monitorizarea, soluţionarea şi urmărirea incidentelor de securitate şi a plângerilor utilizatorilor serviciilor de plată legate de securitate prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. i) din regulament include următoarele:a) măsurile organizatorice şi instrumentele de prevenire a fraudelor;b) structurile/compartimentele responsabile cu acordarea asistenţei clienţilor în caz de fraudă, probleme tehnice şi cu gestionarea solicitărilor de recuperare de fonduri ca urmare a operaţiunilor neexecutate sau executate incorect;c) liniile de raportare a fraudelor;d) punctul de contact pentru clienţi, inclusiv denumirea şi adresa de poştă electronică;e) procedurile de raportare internă şi externă a incidentelor de securitate, inclusiv în cazul solicitanţilor care intenţionează să presteze servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, notificarea incidentelor majore potrivit prevederilor art. 219 din Legea nr. 209/2019;f) instrumentele de monitorizare, măsurile şi procedurile pentru diminuarea riscurilor de securitate;g) proiectele contractelor cu părţile implicate în furnizarea de servicii de plată de către solicitant, respectiv, după caz: alţi prestatori de servicii de plată, furnizorii infrastructurilor pieţei financiare şi schemele de plată cu carduri.Descrierea procesului pentru evidenţa, monitorizarea, urmărirea şi restricţionarea accesului la datele sensibile privind plăţile prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. j) din regulament include următoarele:a) identificarea datelor clasificate ca date sensibile privind plăţile în contextul modelului de afaceri propus şi prezentarea fluxului acestora;b) procedurile de autorizare a accesului la date sensibile privind plăţile;c) instrumentele de monitorizare a accesului la astfel de date;d) politica privind drepturile de acces la toate componentele infrastructurii şi la sistemele relevante, inclusiv la baze de date şi infrastructurile de rezervă;e) modul în care instituţiile emitente de monedă electronică care prestează şi alte servicii de plată decât cele de la art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 209/2019 înregistrează datele colectate şi scopul în care vor fi utilizate la nivel intern şi extern, inclusiv de către contrapărţi;f) descrierea sistemului informatic şi a măsurilor tehnice de securitate implementate, inclusiv a procedurilor de criptare a datelor şi utilizare a dispozitivelor pentru autentificarea electronică;g) identificarea structurilor care au acces la datele sensibile privind plăţile;h) modul în care vor fi detectate şi rezolvate breşele de securitate;i) programul anual de control intern al securităţii sistemului informatic.Descrierea aranjamentelor de asigurare a continuităţii activităţii prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. k) din regulament include:a) descrierea modului de gestionare a activităţii în eventualitatea întreruperii activităţii normale, inclusiv analiza de impact asupra afacerii, detalierea proceselor pentru reluarea funcţiilor critice, termene, obiective punctuale şi active protejate;b) identificarea locaţiei de rezervă, descrierea accesului la infrastructura informatică, la principalele programe şi date necesar a fi recuperate în caz de dezastru sau eveniment perturbator;c) descrierea modului în care solicitantul va asigura continuitatea activităţii în cazul dezastrelor şi evenimentelor perturbatoare identificate, precum încetarea funcţionării unor sisteme sau pierderea datelor critice, imposibilitatea de a intra în locaţii, pierderea unor angajaţi importanţi;d) frecvenţa cu care solicitantul testează planul de continuitate al afacerii şi de recuperare în caz de dezastre, inclusiv modul în care va înregistra rezultatele testelor;e) măsuri de diminuare a efectelor adverse în caz de încetare a activităţii de prestare de servicii de plată şi modalitatea în care va asigura executarea ordinelor acceptate spre executare, inclusiv în cazul încetării contractelor existente.Descrierea politicii de securitate prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. m) din regulament cuprinde următoarele:a) evaluarea detaliată a riscurilor de securitate aferente serviciilor de plată pe care solicitantul intenţionează să le desfăşoare/presteze, inclusiv riscul de fraudă şi descrierea măsurilor de control de securitate şi de diminuare a riscurilor identificate pentru protejarea utilizatorilor serviciilor de plată;b) descrierea sistemului informatic, inclusiv: arhitectura sistemului şi elementele reţelei; sistemele suport ale afacerii, precum website-ul, portofelul electronic, motorul de plăţi, motorul de gestionare a riscurilor şi fraudelor şi sistemul de evidenţă a clienţilor; sistemul informatic folosit pentru organizarea şi administrarea instituţiei emitente de monedă electronică, precum: sistemul de contabilitate, raportări în conformitate cu cadrul legal, gestiunea personalului, gestiunea relaţiei cu clienţii, serverul de e-mailuri şi de fişiere cu date interne; informaţii legate de utilizarea curentă a sistemului de către solicitant sau grupul din care face parte sau, după caz, data estimată a implementării;c) prezentarea tipurilor de conexiuni externe permise, precum cele cu parteneri, furnizori externi, entităţi din grup şi angajaţi care lucrează de la distanţă, însoţită de justificarea acestor conexiuni şi măsurile de securitate aferente acestora, natura şi frecvenţa verificărilor pe care solicitantul le efectuează asupra conexiunilor respective: din perspectivă tehnică şi organizaţională, preventivă sau investigatorie, monitorizare în timp real sau verificare periodică prin utilizarea pe server a unui director separat de grup, deschiderea/închiderea liniilor de comunicare, configurarea echipamentelor de securitate, generarea de parole sau certificate de autentificare, monitorizarea sistemelor, autentificare, confidenţialitatea comunicaţiilor, sisteme de conectare, detectarea accesului nepermis, sisteme antivirus;d) măsurile şi mecanismele de securitate care guvernează accesul la sistemul informatic, inclusiv natura tehnică sau organizaţională şi frecvenţa fiecărei măsuri, respectiv dacă este preventivă sau investigatorie şi dacă este aplicată în timp real, precum şi modul în care este gestionată problema delimitării clare a mediului în care este permis accesul clienţilor în cazul în care resurse informatice ale instituţiei sunt partajate cu aceştia;e) măsurile şi mecanismele de securitate fizică la intrarea în sedii, precum acces controlat şi securitatea mediului de lucru;f) securitatea proceselor de plată, inclusiv: descrierea procedurii de autentificare a clientului, atât pentru consultarea informaţiilor, cât şi pentru efectuarea de tranzacţii şi, dacă este cazul, pentru fiecare instrument de plată; prezentarea modului în care se asigură transmiterea în siguranţă şi nealterate către utilizatorul legitim al serviciilor cu monedă electronică şi, dacă este cazul, al serviciilor de plată, a dispozitivelor şi procedurilor de autentificare, respectiv tokenuri şi aplicaţii mobile, atât la iniţierea relaţiei, cât şi la prelungirea acesteia; descrierea sistemelor şi procedurilor pe care instituţia emitentă de monedă electronică le-a implementat pentru a analiza tranzacţiile şi a identifica tranzacţii neobişnuite sau suspecte;g) lista procedurilor scrise referitoare la sistemul informatic.Descrierea cadrului de control intern instituit de solicitant pentru a se conforma obligaţiilor legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. n) din regulament se va referi cel puţin la următoarele:a) evaluarea de risc prin care se identifică şi evaluează riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la care este expusă instituţia, inclusiv riscurile inerente clienţilor, produselor şi serviciilor furnizate, canalelor de distribuţie folosite şi ariei geografice în care aceasta îşi desfăşoară activitatea şi metodologia de realizare şi de actualizare a evaluării de risc;b) măsurile implementate pentru a diminua riscurile identificate potrivit evaluării de la pct. a) şi pentru a asigura conformarea la obligaţiile în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv procedurile de monitorizare permanentă a operaţiunilor derulate de clienţi în scopul detectării şi raportării tranzacţiilor suspecte;c) sistemele şi mecanismele de conformitate implementate pentru a se asigura că sucursalele, agenţii şi distribuitorii respectă cerinţele în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv în cazul în care agenţii, distribuitorii şi sucursalele sunt stabiliţi în alte state membre, şi nu expun entitatea la riscuri crescute de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului;d) aranjamentele implementate pentru a se asigura că angajaţii, agenţii şi distribuitorii sunt instruiţi în mod corespunzător în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;e) sistemele şi mecanismele de control implementate pentru a se asigura că politicile şi procedurile privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului sunt de actualitate, eficace şi relevante.f) normele interne privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului destinate personalului din care să rezulte că există premisele respectării cerinţelor legale în domeniu;g) standardele pentru desemnarea ofiţerului de conformitate care coordonează implementarea politicilor şi procedurilor interne în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului şi dovada că respectiva persoană dispune de suficientă experienţă pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor ce-i revin, potrivit acestor standarde.Pentru fiecare dintre persoanele juridice sau entităţile fără personalitate juridică ce deţin participaţii calificate se prezintă următoarele documente:a) certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului sau orice alt document oficial echivalent eliberat de autoritatea similară din ţara de origine;b) actul constitutiv, statutul şi/sau contractul de societate sau, în cazul persoanelor şi entităţilor înregistrate în alte state membre, menţiuni succinte privind forma juridică, modul de organizare şi funcţionare al entităţii, persoanele împuternicite legal să reprezinte persoana sau entitatea şi obiectul de activitate al acesteia;c) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier fiscal sau alte documente echivalente eliberate de autorităţile competente din ţara de origine şi, dacă este disponibil, orice document oficial din care să rezulte informaţii referitoare la aspectele şi situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) din regulament;d) lista entităţilor conduse sau controlate de persoana care deţine participaţii calificate, cota de participare directă sau indirectă, existenţa şi descrierea oricăror proceduri de insolvenţă sau similare în relaţie cu acestea;e) lista persoanelor care conduc activitatea şi, pentru fiecare dintre acestea, numele, locul şi data naşterii, adresa, codul numeric personal sau echivalent, curriculum vitae potrivit alin. (2) lit. b) şi informaţiile prevăzute la alin. (2) lit. e) şi pct. 3-16 din anexa nr. 2 la regulament;f) structura acţionariatului, inclusiv numele, data şi locul naşterii, adresa şi codul numeric personal sau numărul de înregistrare sau echivalent, cota de participare la capital şi drepturile de vot aferente, deţinute în mod direct sau indirect, şi beneficiarii reali definiţi potrivit legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;g) în cazul în care persoana care deţine participaţii calificate face parte dintr-un grup financiar supus supravegherii pe bază consolidată, descrierea grupului, indicarea întreprinderii-mamă şi a instituţiilor de credit, societăţilor de asigurare, reasigurare sau societăţilor de investiţii din grup, a autorităţilor competente cu supravegherea la nivel individual şi consolidat a acestora;h) situaţiile financiare anuale individuale, consolidate şi subconsolidate, dacă este cazul, auditate potrivit obligaţiilor legale, aferente ultimilor 3 ani, incluzând bilanţul, contul de profit şi pierdere, raportul anual, anexele şi orice alte documente depuse la autorităţile competente sau, în cazul în care nu a intervenit încă obligaţia depunerii situaţiei financiare anuale la organele competente, cea mai recentă situaţie financiară disponibilă;i) în cazul persoanelor care deţin participaţii calificate şi au sediul într-o ţară terţă, descrierea cadrului legislativ şi instituţional din statul terţ aplicabil, care să cuprindă, după caz, informaţii referitoare la: autoritatea responsabilă cu supravegherea şi sistemul de supraveghere, legislaţia în domeniul secretului profesional şi al schimbului de informaţii, al prevenirii spălării banilor şi al finanţării terorismului şi orice alte informaţii relevante;j) în cazul altor entităţi fără personalitate juridică ce deţin participaţii calificate în nume propriu, precum organismele de plasament colectiv, fondurile de investiţii sau fiduciile, identitatea persoanelor care gestionează activele, a beneficiarilor sau participanţilor/investitorilor şi prezentarea succintă a politicii de investiţii şi a restricţiilor aplicabile;k) chestionarul pentru persoanele care deţin participaţii calificate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la regulament, completat şi semnat de reprezentantul legal al persoanei care deţine participaţii calificate.Pentru fiecare dintre persoanele fizice care deţin participaţii calificate se prezintă următoarele documente:a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate;b) curriculum vitae, care cuprinde informaţii legate de studiile absolvite şi experienţa profesională;c) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier fiscal sau alte documente echivalente eliberate de autorităţile competente din ţara de origine şi, dacă este disponibil, orice document oficial din care să rezulte informaţii referitoare la aspectele şi situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2);d) chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2 la regulament, completat şi semnat de persoana care deţine participaţii calificate;e) lista societăţilor pe care solicitantul le-a identificat în urma unei analize corespunzătoare ca fiind conduse sau controlate de persoana care deţine participaţii calificate, cota de participare directă sau indirectă, existenţa şi descrierea oricăror proceduri de insolvenţă sau similare în relaţie cu acestea.În plus faţă de documentele prevăzute anterior, pentru fiecare dintre persoanele care deţin participaţii calificate se prezintă un document privind strategia referitoare la participaţia deţinută şi modul de finanţare a acesteia, care cuprinde cel puţin următoarele:a) motivele dobândirii participaţiei în instituţia emitentă de monedă electronică şi intenţia de păstrare, majorare, diminuare şi calendarul aferent;b) intenţia de implicare în funcţionarea instituţiei emitente de monedă electronică, inclusiv cu privire la politica de dividende, dezvoltarea strategică, alocarea resurselor instituţiei, dacă intenţionează sau nu să acţioneze ca acţionar minoritar activ şi motivaţia aferentă;c) disponibilitatea de a furniza fonduri suplimentare în caz de dificultate sau în vederea dezvoltării afacerii;d) informaţii privind orice acorduri referitoare la instituţia emitentă de monedă electronică, încheiate cu alte persoane care deţin participaţii;e) analiza privind eventualul impact al deţinerii participaţiei asupra capacităţii instituţiei emitente de monedă electronică de a furniza la timp informaţii adecvate autorităţilor competente, inclusiv din perspectiva legăturilor strânse dintre instituţie şi persoană;f) identitatea persoanelor responsabile cu conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică sau, dacă este cazul, de prestare de servicii de plată numite de persoana respectivă sau la propunerea acesteia;g) sursele de finanţare pentru achiziţia participaţiei calificate, inclusiv: detalii privind accesul la pieţe financiare, inclusiv instrumente financiare emise; detalii privind utilizarea de resurse împrumutate, numele creditorului, caracteristicile împrumutului, inclusiv scadenţa, condiţii, garanţii şi sursele de rambursare; sursa sumelor împrumutate în cazul în care împrumutătorul nu este creditor profesionist; informaţii privind orice aranjamente financiare cu alte persoane care deţin participaţii.Pentru fiecare dintre persoanele fizice responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată va fi transmisă următoarea documentaţie:a) copia actului de identitate, a cărei conformitate cu originalul va fi certificată de posesorul actului de identitate;b) certificatul de cazier judiciar şi certificatul de cazier fiscal sau alte documente echivalente eliberate de autorităţile competente din ţara de origine şi, dacă este disponibil, orice document oficial din care să rezulte informaţii referitoare la aspectele şi situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) din regulament;c) o evaluare a adecvării persoanei efectuată de solicitant din perspectiva respectării cerinţelor prevăzute la art. 14-16 din regulament;d) curriculum vitae, care va cuprinde cel puţin informaţii legate de: studiile absolvite, cu menţionarea instituţiei de învăţământ, a naturii cursurilor şi a anului absolvirii; activităţile desfăşurate, cu indicarea denumirii şi a profilului entităţii în cadrul căreia a activat/activează, a naturii şi duratei responsabilităţilor exercitate, cu sublinierea activităţilor relevante pentru funcţia vizată şi, după caz, a autorităţii însărcinate cu supravegherea fiecăreia dintre entităţile în cadrul cărora persoana respectivă a desfăşurat/desfăşoară activitate;e) chestionarul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3 la regulament, completat şi semnat de aceste persoane;f) dacă există, orice document oficial din care să rezulte informaţii referitoare la aspectele şi situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (1) din regulament;g) decizia de numire, proiectul de contract din care să rezulte timpul necesar îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin în această calitate, ofertă de angajare sau alte documente relevante.Solicitantul realizează evaluarea pe baza unor informaţii conforme cu realitatea şi actuale, furnizate de persoana responsabilă pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi, după caz, de prestare de servicii de plată sau obţinute din alte surse.Astfel, solicitantul:a) colectează informaţii prin diverse canale şi instrumente, precum diplome şi certificări, scrisori de recomandare, curriculum vitae, interviu profesional, chestionarul din anexa nr. 3 la regulament;b) solicită persoanei evaluate să verifice şi, după caz, să demonstreze corectitudinea informaţiilor furnizate;c) verifică, în măsura în care este posibil, corectitudinea informaţiilor pe baza cărora realizează evaluarea;d) supune analizei organelor de administrare, conducere şi control ale solicitantului stabilite potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultatele evaluării realizate;e) dacă este cazul, adoptă măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (3)-(5), art. 15 şi 16 din regulament.Cerinţe de raportareInstituţiile emitente de monedă electronică raportează trimestrial Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere necesarul de fonduri proprii aferent activităţii de emitere de monedă electronică.Instituţiile emitente de monedă electronică calculează până la finele primei luni a fiecărui an necesarul de fonduri proprii aferent activităţii de prestare a serviciilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică pentru anul în curs, şi raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia supraveghere aceste date în termenul prevăzut pentru depunerea la Banca Naţională a României a situaţiilor financiare anuale.Raportările prevăzute la art. 75 din regulament trebuie însoţite de prezentarea detaliată a calculului aferent acestora, realizat pe baza datelor auditate.Instituţiile emitente de monedă electronică raportează trimestrial indicatorii utilizaţi în calculul necesarului de fonduri proprii aferent activităţii de prestare a serviciilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, determinaţi pentru perioada de raportare pe baza datelor contabile, prin completarea şi transmiterea anexei nr. 4 la Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 4/2019 privind instituţiile de plată şi furnizorii specializaţi în servicii de informare cu privire la conturi.Instituţiile emitente de monedă electronică determină lunar şi raportează trimestrial nivelul şi componenţa fondurilor proprii, potrivit prevederilor prezentului capitol, pe baza datelor înscrise în evidenţa contabilă şi a datelor calculate extracontabil.Instituţiile emitente de monedă electronică utilizează pentru raportarea fondurilor proprii formularul de raportare C01.00, anexă la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor în ceea ce priveşte instrucţiunile, formularele şi definiţiile, cu modificările şi completările ulterioare.În aplicarea art. 33 din Legea nr. 210/2019, anexa va fi însoţită de balanţa de verificare a conturilor sintetice şi, după caz, a conturilor analitice, întocmită pentru data pentru care se realizează raportarea.În aplicarea art. 41 din Legea nr. 210/2019, instituţiile emitente de monedă electronică raportează anual informaţiile contabile reprezentând elemente de bilanţ şi cont de profit şi pierdere referitoare la activitatea de emitere de monedă electronică şi, dacă este cazul, la serviciile de plată, în termenul prevăzut pentru depunerea la Banca Naţională a României a situaţiilor financiare anuale.Raportarea se realizează prin completarea şi transmiterea anexei nr. 4 la regulament şi trebuie însoţită de raportul de audit.Instituţiile emitente de monedă electronică transmit Băncii Naţionale a României raportările prevăzute în prezentul capitol atât electronic, cât şi letric, în cel mult 30 de zile de la sfârşitul perioadei pentru care acestea se întocmesc, dacă nu se prevede altfel.
