REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

din 17 decembrie 2013

privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 164,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizele Comitetului Economic şi Social Euro­pean (¹),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (²),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)        Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (³) instituie cadrul în care se înscrie acţiunea Fondului social european (FSE), a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi a Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime şi stabileşte, în special, obiec­tivele tematice, principiile şi normele referitoare la programare, monitorizare şi evaluare, gestionare şi control. Prin urmare, este necesar să se precizeze misiunea şi domeniul de aplicare ale FSE, precum şi priorităţile de investiţii conexe care abordează obiectivele tematice, şi să se prevadă dispoziţii specifice privind tipurile de activităţi care pot fi finanţate din FSE.

(2)        FSE ar trebui să îmbunătăţească şansele de angajare, să consolideze incluziunea socială, să combată sărăcia, să promoveze educaţia, competenţele şi învăţarea pe tot parcursul vieţii şi să dezvolte politici de incluziune activă, cuprinzătoare şi sustenabilă în conformitate cu sarcinile care revin FSE prin articolul 162 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), contribuind astfel la coeziunea economică, socială şi teritorială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, FSE ar trebui să ţină seama de cerinţele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, garantarea unei protecţii sociale cores­punzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum şi de cerinţele privind un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane.

___________________

(¹)            JO C 143, 22.5.2012, p. 82 şi JO C 271, 19.9.2013, p. 101

(²)            Jo C 225, 27.7.2012, p. 127.

(³)            Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de 17 decembrie 2013 stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (A se vedea pagina 320 din prezentul Jurnal Oficial)

(3)        Consiliul European din 17 iunie 2010 a lansat apelul ca toate politicile comune, inclusiv politica de coeziune, să sprijine Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii ("strategia Europa 2020"). Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE la obiectivele acestei strategii, în special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, educaţia, formarea şi combaterea excluziunii sociale, a sărăciei şi a discrimi­nării, FSE ar trebui să sprijine statele membre ţinând seama de orientările integrate relevante şi, de recoman­dările relevante specifice fiecărei ţări adoptate în confor­mitate cu articolul 121 alineatul (2) şi cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi, dacă este cazul la nivel naţional, de programele naţionale de reformă susţinute de strategii naţionale în materie de ocupare a forţei de muncă, rapoarte sociale naţionale, strategii naţionale de integrare a romilor şi strategii naţionale în materie de handicap. De asemenea, FSE ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale implementării iniţiativelor emble­matice, în special „Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă” „Tineretul în mişcare” şi „Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale”. Ar trebui, de asemenea, să sprijine activităţile relevante desfăşurate în cadrul iniţiativelor „O agendă digitală” şi „Uniunea inovării”.

(4)        Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, schimbările tehnologice, îmbătrânirea crescândă a forţei de muncă, precum şi de carenţele tot mai accentuate în materie de competenţe şi de forţă de muncă în anumite sectoare şi regiuni. Provo­cările au fost agravate de recenta criză economică şi financiară, care a determinat creşterea nivelului şomajului, afectând în special tinerii şi alte persoane dezavantajate, cum ar fi migranţii şi minorităţile

(5)        FSE ar trebui să aibă ca obiectiv promovarea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea accesului la piaţa forţelor de muncă, acordând o atenţie deosebită persoanelor cu cele mai puţine şanse de acces la piaţa forţelor de muncă şi sprijinirea mobilităţii voluntare a lucrătorilor. FSE ar trebui să sprijine, de asemenea, îmbă­trânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, inclusiv prin forme inovatoare de organizare a muncii, promovarea sănătăţii şi a siguranţei la locul de muncă şi crescând şansele de ocupare a unui loc de muncă. Pentru promovarea unei mai bune funcţionări a pieţelor forţelor de muncă, prin sporirea mobilităţii geografice transnaţionale a lucrătorilor, FSE ar trebui, în special, să sprijine activităţile EURES (activităţi ale serviciilor europene pentru ocuparea forţei de muncă) în ceea ce priveşte recrutarea şi serviciile conexe de informare, consiliere şi orientare la nivel naţional şi transfrontalier. Operaţiunile finanţate din FSE ar trebui să respecte articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor funda­mentale a Uniunii Europene, care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forţată sau obli­gatorie.

(6)        FSE ar trebui, de asemenea, să promoveze incluziunea socială şi să prevină şi să combată sărăcia în vederea ieşirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generaţie la alta, ceea ce implică mobilizarea unei serii de politici care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, lucrătorii săraci şi femeile mai în vârstă. Ar trebui acordată atenţie participării persoanelor care solicită azil şi a refugiaţilor. FSE poate fi utilizat pentru a îmbunătăţi accesul la servicii de interes general abordabile, viabile şi de înaltă calitate, în special în domeniul asistenţei medicale, al serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi de formare, al serviciilor destinate persoanelor fără adăpost, al îngrijirii în afara şcolii, al îngrijirii copiilor şi al serviciilor de îngrijire pe termen lung. Serviciile spri­jinite pot fi publice, private sau comunitare şi pot fi prestate de diferite tipuri de furnizori, şi anume de admi­nistraţii publice, întreprinderi private, întreprinderi sociale, organizaţii neguvernamentale.

(7)        FSE ar trebui să se angajeze să combată abandonul şcolar, să promoveze accesul egal la educaţie de calitate, să investească în educaţie şi formare, să îmbunătăţească relevanţa pieţei forţei de muncă a sistemelor de educaţie şi formare profesională şi să consolideze învăţarea pe tot parcursul vieţii, inclusiv parcursurile de învăţare formale, nonformale şi informale.

(8)        Pe lângă aceste priorităţi, eficienţa administraţiei publice la nivel naţional şi regional, precum şi capacitatea admi­nistraţiei publice de a acţiona în mod participativ, ar trebui îmbunătăţite în regiunile şi statele membre mai puţin dezvoltate, în vederea stimulării creşterii economice şi a şanselor de angajare. Capacitatea insti­tuţională a părţilor interesate, inclusiv a organizaţiilor neguvernamentale, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ocupării forţei de muncă, al educaţiei, al formării şi al politicilor sociale, inclusiv în domeniul combaterii discriminării, ar trebui să fie consolidată.

(9)        Sprijinul în cadrul priorităţii de investiţii „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii” poate contribui la toate obiectivele tematice stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii sprijinite de FSE ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât în ceea ce priveşte guvernanţa grupului de acţiune locală, cât şi conţinutul strategiei.

(10)      În acelaşi timp, este esenţial să se sprijine dezvoltarea şi competitivitatea microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii din Uniune şi să se asigure că, prin dobândirea de competenţe adecvate şi prin fructificarea oportunităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii, oamenii se pot adapta noilor provocări, cum ar fi trecerea la o economie bazată pe cunoaştere, agenda digitală şi tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi mai eficientă din punct de vedere energetic. Prin urmărirea principalelor sale obiectivelor tematice, FSE ar trebui să contribuie la abordarea acestor provocări. În acest context, FSE ar trebui să susţină tranziţia forţei de muncă de la educaţie la piaţa forţelor de muncă, spre competenţe şi locuri de muncă mai ecologice şi ar trebui să abordeze lipsa personalului calificat, inclusiv cea din sectoarele eficienţei energetice, energiei regenerabile şi transporturilor durabile. FSE ar trebui, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea competenţelor culturale şi creative. Sectorul sociocultural, cel creativ şi cel cultural sunt importante deoarece ele abordează în mod indirect obiectivele FSE; potenţialul lor ar trebui, prin urmare, mai bine integrat în proiectele şi programarea FSE.

(11)      Având în vedere necesitatea continuă de a depune eforturi pentru a soluţiona problema şomajului în rândul tinerilor în Uniune, în ansamblul său, ar trebui creată o iniţiativă „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI) pentru regiunile cele mai afectate. YEI ar trebui să sprijine în astfel de regiuni tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmează un program de educaţie sau formare (NEET), care sunt şomeri sau inactivi, consolidând şi accelerând astfel activităţile sprijinite prin fondurile FSE. Ar trebui atribuite în mod specific fonduri suplimentare YEI, corelate cu finanţare din fonduri FSE în cele mai afectate regiuni. Întrucât vizează mai degrabă persoane fizice decât structuri, YEI ar trebui să urmărească completarea altor operaţiuni de finanţare din FSE şi acţiuni naţionale care vizează NEET, inclusiv prin imple­mentarea Garanţiei pentru tineret, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind crearea unei „Garanţii pentru tineret” (¹), care prevede că tinerii ar trebui să beneficieze de o ofertă de calitate de angajare, de formare continuă, de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni de la intrarea în şomaj sau de la terminarea educaţiei formale. YEI poate de asemenea să sprijine acţiunile de combatere a aban­donului şcolar timpuriu. Accesul persoanei tinere şi al familiei acesteia sau al persoanelor aflate în întreţinerea sa la asigurările sociale nu ar trebui condiţionat de parti­ciparea persoanei tinere la YEI.

_________________

(1)           JO C 120, 26.4.2013, p. 1.

(12)      YEI ar trebui integrată pe deplin în programarea FSE, însă, acolo unde este cazul, ar trebui avute în vedere dispoziţii specifice legate de YEI, în vederea atingerii obiectivelor sale. Este necesară simplificarea şi facilitarea implementării YEI, în special în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la gestiunea financiară şi modali­tăţile privind concentrarea tematică. Pentru a garanta că rezultatele YEI sunt demonstrate şi comunicate în mod clar, ar trebui avute în vedere o monitorizare şi evaluare specifice, precum şi dispoziţii în materie de informare şi promovare. Organizaţiile de tineret ar trebui implicate în discuţiile comitetului de monitorizare referitoare la pregătirea şi implementarea YEI, inclusiv la evaluarea sa.

(13)      FSE ar trebui să contribuie la realizarea strategiei Europa 2020, asigurând o mai mare concentrare a sprijinului pentru priorităţile Uniunii. Se stabileşte o cotă minimă din fondurile politicii de coeziune pentru FSE în confor­mitate cu articolul 92 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. FSE ar trebui, în special, să îşi intensifice sprijinul în favoarea combaterii excluziunii sociale şi a sărăciei, prin asigurarea unei alocări minime de 20 % din resursele totale FSE ale fiecărui stat membru. Alegerea şi numărul priorităţilor de investiţii susţinute din FSE ar trebui, de asemenea, limitate, în conformitate cu nivelul de dezvoltare al regiunilor care beneficiază de sprijin.

(14)      Pentru a se asigura o monitorizare mai strictă şi o mai bună evaluare a rezultatelor obţinute la nivelul Uniunii prin intermediul acţiunilor sprijinite din FSE, în cadrul prezentului regulament ar trebui să se stabilească un set comun de indicatori de realizare şi de rezultat. Astfel de indicatori ar trebui să corespundă priorităţii de investiţie şi tipului de acţiune sprijinite în temeiul prezentului regu­lament, precum şi al dispoziţiilor relevante din Regula­mentul (UE) nr. 1303/2013. Indicatorii în cauză ar trebui să fie completaţi, în cazul în care este necesar, cu indi­catori de rezultat şi/sau de realizare specifici programului.

(15)      Statele membre sunt încurajate să raporteze cu privire la efectul investiţiilor FSE asupra egalităţii de şanse, a accesului în condiţii de egalitate şi a integrării grupurilor marginalizate în toate programele operaţionale.

(16)      Ţinând seama de cerinţele în materie de protecţie a datelor legate de colectarea şi stocarea datelor sensibile referitoare la participanţi, statele membre şi Comisia ar trebui să evalueze în mod regulat eficacitatea, eficienţa şi impactul sprijinului acordat de FSE pentru promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, în special în ceea ce priveşte persoanele defavorizate, cum ar fi romii. Statele membre sunt încurajate să raporteze cu privire la iniţiativele finanţate din FSE în rapoartele lor naţionale sociale anexate la programele naţionale de reformă, în special în ceea ce priveşte comunităţile marginalizate, cum ar fi romii şi migranţii.

(17)      Implementarea eficientă şi efectivă a acţiunilor sprijinite din FSE depinde de buna guvernanţă şi de parteneriatul dintre toţi actorii teritoriali şi socioeconomici relevanţi, avându-i în vedere pe actorii care acţionează la nivel regional şi local, în special asociaţiile-umbrelă care reprezintă autorităţile locale şi regionale, organizaţiile societăţii civile, partenerii economici şi, în special, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale. Statele membre ar trebui, prin urmare, să garanteze parti­ciparea partenerilor sociali şi a organizaţiilor neguverna­mentale la guvernanţa strategică a FSE, de la definirea priorităţilor pentru programele operaţionale, la imple­mentarea şi evaluarea rezultatelor FSE.

(18)      Statele membre şi Comisia ar trebui să se asigure că implementarea priorităţilor finanţate din FSE contribuie la promovarea egalităţii între femei şi bărbaţi, în confor­mitate cu articolul 8 din TFUE. Evaluările au arătat importanţa luării în considerare a aspectului privind obiectivele referitoare la egalitatea de gen în toate dimen­siunile sale şi în toate etapele de pregătire, monitorizare, implementare şi evaluare a programelor operaţionale, la timp şi în mod consecvent, asigurându-se, în acelaşi timp, că se iau măsuri specifice de promovare a egalităţii între femei şi bărbaţi, a independenţei economice a femeilor, a educaţiei, a îmbunătăţirii competenţelor şi a reintegrării femeilor care sunt victime ale violenţei pe piaţa forţelor de muncă şi în societate.

(19)      În conformitate cu articolul 10 din TFUE, implementarea priorităţilor finanţate din FSE ar trebui să contribuie la combaterea discriminării pe motive de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, acordându-se o atenţie deosebită persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. Discriminarea pe motive de gen ar trebui înţeleasă în sens larg, pentru a acoperi şi alte aspecte legate de gen, în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Implementarea priorităţilor finanţate din FSE ar trebui să contribuie de asemenea la promovarea egalităţii de şanse. FSE ar trebui să sprijine îndeplinirea obligaţiei Uniunii în temeiul Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce priveşte, inter alia, educaţia, ocuparea unui loc de muncă şi accesibilitatea. FSE ar trebui, de asemenea, să promoveze tranziţia de la asistenţa instituţionalizată la cea acordată la nivelul comunităţii. FSE nu ar trebui să sprijine acţiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială.

(20)      Sprijinirea inovării sociale face ca politicile să răspundă mai bine schimbării sociale. FSE ar trebui să încurajeze şi să sprijine întreprinderile sociale inovatoare şi antre­prenorii sociali inovatori, precum şi proiectele inovatoare asumate de organizaţiile neguvernamentale şi alţi actori din cadrul economiei sociale. În special, testarea şi evaluarea soluţiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt esenţiale pentru îmbună­tăţirea eficienţei politicilor şi, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE. Printre soluţiile inovatoare s-ar putea număra, cu condiţia să se dove­dească eficace, elaborarea unui sistem de apreciere socială, cum ar fi, de exemplu, etichetarea socială.

(21)      Cooperarea transnaţională are valoare adăugată importantă şi ar trebui, prin urmare, să fie sprijinită de toate statele membre, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător, ţinând seama de principiul proporţionalităţii. Este de asemenea necesar ca rolul Comisiei în facilitarea schimburilor de experienţă şi în coordonarea implementării iniţiativelor relevante să fie consolidat.

(22)      În vederea încurajării unei abordări integrate şi globale în materie de ocupare a forţei de muncă şi incluziune socială, FSE ar trebui să sprijine parteneriatele intersectoriale şi bazate pe teritorii.

(23)      Mobilizarea părţilor interesate regionale şi locale ar trebui să contribuie la implementarea strategiei Europa 2020 şi la realizarea obiectivelor sale principale. Pactele teritoriale, iniţiativele locale pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziune socială, strategiile de dezvoltare locală durabilă şi favorabilă incluziunii gestionate de comunităţi în zonele urbane şi rurale şi strategiile de dezvoltare urbană durabilă pot fi utilizate şi susţinute pentru a implica mai activ autorităţile regionale şi locale, oraşele, partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale prin pregătirea şi implementarea programelor operaţionale.

(24)      Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel naţional, cu anumite excepţii în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziţii specifice în ceea ce priveşte FSE.

(25)      Pentru a simplifica utilizarea FSE şi a reduce riscul de erori şi având în vedere caracterul specific al operaţiunilor sprijinite din FSE, este oportun să se prevadă dispoziţii care să completeze Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor.

(26)      Utilizarea de bareme standard pentru finanţarea prin costuri unitare, sume forfetare şi rate forfetare ar trebui să ducă la simplificarea demersurilor pentru beneficiari şi la reducerea sarcinii administrative pentru toţi partenerii proiectelor din cadrul FSE.

(27)      Este important să se asigure buna gestiune financiară a fiecărui program operaţional şi implementarea sa într-o manieră cât mai eficientă şi accesibilă. Statele membre ar trebui să evite adăugarea unor norme care ar îngreuna utilizarea fondurilor de către beneficiari.

(28)      Statele membre şi regiunile ar trebui încurajate să genereze un efect de multiplicare al FSE prin intermediul unor instrumente financiare pentru a sprijini, de exemplu, studenţii, crearea de locuri de muncă, mobi­litatea lucrătorilor, incluziunea socială şi antreprenoriatul social.

(29)      FSE ar trebui să completeze alte programe ale Uniunii şi ar trebui dezvoltate sinergii strânse între FSE şi alte instrumente financiare ale Uniunii.

(30)      Investiţia în capitalul uman este principalul instrument pe care se poate baza Uniunea pentru a-şi asigura competi­tivitatea la nivel internaţional şi relansarea durabilă a economiei sale. Niciun tip de investiţie nu poate produce reforme structurale dacă nu este însoţită de o strategie coerentă, orientată către creştere, pentru dezvoltarea capitalului uman. Prin urmare, este necesar să se garanteze că, în perioada de programare 2014-2020, resursele destinate îmbunătăţirii compe­tenţelor şi creşterii nivelului de ocupare a forţei de muncă permit luarea unor măsuri la o scară corespunză­toare.

(31)      Competenţa de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a defini baremurile standard pentru costurile unitare şi sumele forfetare, precum şi valorile maxime ale acestora, conform diferitelor tipuri de operaţiuni. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experţi. Atunci când pregăteşte şi elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, în timp util şi adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European şi către Consiliu.

(32)      Comisia ar trebui asistată la administrarea FSE de comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE.

(33)      Întrucât prezentul regulament înlocuieşte Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), regulamentul în cauză ar trebui abrogat. Cu toate acestea, prezentul regulament nu ar trebui să afecteze continuarea sau modificarea asistenţei aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 sau al altor dispoziţii legale aplicabile respectivei asistenţe la 31 decembrie 2013. Respectivul regulament sau acele alte dispoziţii legale aplicabile ar trebui în consecinţă să se aplice în continuare şi după 31 decembrie 2013 asistenţei sau proiectelor în cauză până la finalizarea lor. Cererile de asistenţă prezentate sau aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 ar trebui să rămână valabile,

_________________

(¹)            Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1784/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 12).

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabileşte misiunile Fondului social european (FSE), inclusiv a iniţiativei „Locuri de muncă pentru tineri” (YEI), domeniul de aplicare a sprijinului acordat prin intermediul FSE, dispoziţiile specifice şi tipurile de cheltuieli eligibile pentru asistenţă.

Articolul 2

Misiuni

(1)        FSE promovează niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă şi de calitate a locurilor de muncă, îmbunătăţeşte accesul la piaţa forţelor de muncă, sprijină mobilitatea geografică şi profesională a lucrătorilor şi facilitează adaptarea acestora la schimbările în domeniul industriei şi la schimbările din sistemele de producţie necesare pentru evoluţiile durabile, încu­rajează un nivel ridicat de educaţie şi formare pentru toţi şi sprijină tranziţia de la educaţie la încadrarea în muncă pentru tineri, combate sărăcia, îmbunătăţeşte incluziunea socială şi promovează egalitatea de gen, nediscriminarea şi egalitatea de şanse, contribuind astfel la realizarea priorităţilor Uniunii în ceea ce priveşte consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.

(2)        FSE îşi îndeplineşte misiunile prevăzute la alineatul (1) prin sprijinirea statelor membre în îndeplinirea priorităţilor şi a obiectivelor principale ale Strategiei Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii ("strategia Europa 2020") şi permiţând acestora să abordeze provocările specifice cu care se confruntă în vederea atingerii obiectivelor strategiei Europa 2020. FSE sprijină elaborarea şi implementarea poli­ticilor şi a acţiunilor legate de misiunile sale, ţinând seama de orientările integrate aferente strategiei Europa 2020 relevante şi de recomandările relevante specifice fiecărei ţari adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) şi cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE şi, după caz, la nivel naţional, de programele naţionale de reformă, precum şi de alte strategii şi rapoarte naţionale relevante.

(3)        Beneficiarii FSE sunt persoane, inclusiv persoane dezavan­tajate, cum ar fi şomerii pe termen lung, persoanele cu handicap, migranţii, minorităţile etnice, comunităţile marginalizate şi persoanele de toate vârstele, care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială. De asemenea, FSE acordă sprijin lucrătorilor, întreprinderilor, inclusiv actorilor din economia socială, şi întreprinzătorilor, precum şi sistemelor şi structurilor, pentru a facilita adaptarea acestora la noile provocări, inclusiv reducerea discrepanţelor în materie de competenţe, şi pentru a promova buna guvernanţă, progresul social şi implementarea reformelor, în special în domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei, formării şi politicilor sociale.

Articolul 3

Domeniul de aplicare a sprijinului

(1)        În cadrul obiectivelor tematice enunţate la articolul 9 primul paragraf punctele 8, 9, 10 şi 11 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 care corespund literelor (a), (b), (c) şi (d) din prezentul alineat, şi în conformitate cu misiunile sale, FSE sprijină următoarele priorităţi de investiţii:

(a)        pentru obiectivul tematic „Promovarea unor locuri de muncă durabile şi de calitate şi sprijinirea mobilităţii lucră­torilor”:

(i)         accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi pentru persoanele inactive, inclusiv pentru şomerii de lungă durată şi pentru persoanele cu şanse mici de angajare, inclusiv prin iniţiative locale de angajare şi sprijin pentru mobi­litatea forţei de muncă;

(ii)        integrarea durabilă pe piaţa forţelor de muncă a tine­rilor, în special a celor care nu au un loc de muncă, care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor care se confruntă cu riscul excluziunii sociale şi a tinerilor din comunităţile marginalizate, inclusiv prin implementarea garanţiei pentru tineri;

(iii)       activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare;

(iv)       egalitate între femei şi bărbaţi în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, evoluţia în carieră, reconcilierea vieţii profesionale cu cea privată şi promovarea unei remuneraţii egale pentru muncă egală;

(v)        adaptarea la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor şi a antreprenorilor;

(vi)       îmbătrânire activă şi în condiţii bune de sănătate;

(vii)      modernizarea instituţiilor pieţei forţelor de muncă, precum serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţind satisfacerea nevoilor pieţei forţelor de muncă, prin măsuri de stimulare a mobilităţii transnaţionale a lucrătorilor şi prin programe de mobilitate şi printr-o mai bună cooperare între instituţii şi părţile interesate relevante;

(b)        pentru obiectivul tematic „Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare”:

(i)         incluziune activă, inclusiv în vederea promovării egalităţii de şanse, a participării active şi a îmbunătăţirii capacităţii de inserţie profesională;

(ii)        integrarea socio-economică a comunităţilor marginalizate, cum ar fi romii;

(iii)       combaterea tuturor formelor de discriminare şi promovarea egalităţii de şanse;

(iv)       creşterea accesului la servicii accesibile, durabile şi de înaltă calitate, inclusiv asistenţă medicală şi servicii sociale de interes general;

(v)        promovarea antreprenoriatului social şi a integrării profesionale în întreprinderile sociale şi promovarea economiei sociale şi solidare pentru a facilita accesul la locuri de muncă;

(vi)       strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunităţii;

(c)        pentru obiectivul tematic „Efectuarea de investiţii în domeniul educaţiei, al formării şi al formării profesionale în vederea dobândirii de competenţe şi a învăţării pe tot parcursul vieţii”:

(i)         reducerea şi prevenirea abandonului şcolar timpuriu şi promovarea accesului egal la învăţământul preşcolar, primar şi secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învăţare formale, nonformale şi informale pentru rein­tegrarea în educaţie şi formare;

(ii)        îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei învăţământului terţiar şi a celui echivalent şi a accesului la acestea, în vederea creşterii participării şi a nivelului de educaţie, în special pentru grupurile defavorizate;

(iii)       creşterea accesului egal la învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru toate grupele de vârstă în cadre formale, nonformale şi informale, actualizarea cunoştinţelor, a competenţelor şi a aptitudinilor forţei de muncă şi promovarea unor parcursuri de învăţare flexibile, inclusiv prin orientarea profesională şi validarea compe­tenţelor dobândite;

(iv)       sporirea relevanţei pe piaţa forţelor de muncă a educaţiei şi a sistemelor de formare, facilitarea tranziţiei de la educaţie la piaţa forţelor de muncă şi consolidarea formării şi a sistemelor de formare profesională, precum şi a calităţii lor, inclusiv prin mecanisme de anticipare a competenţelor, adaptarea programelor de învăţământ şi instituirea şi dezvoltarea unor sisteme de învăţare la locul de muncă, inclusiv a unor sisteme de învăţare duală şi programe de ucenicie;

(d)        pentru obiectivul tematic „Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor şi părţilor interesate publice şi a eficienţei administraţiei publice”:

(i)         efectuarea de investiţii în capacitatea instituţională şi în eficienţa administraţiilor şi a serviciilor publice la nivel naţional, regional şi local în perspectiva realizării de reforme, a unei mai bune legiferări şi a bunei guvernanţe;

Această prioritate de investiţii este aplicabilă doar în statele membre eligibile pentru sprijinul din Fondul de coeziune sau în statele membre care au una sau mai multe regiuni de nivelul NUTS 2 menţionate la articolul 90 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013;

(ii)        consolidarea capacităţilor pentru toate părţile interesate care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei, al învăţării pe tot parcursul vieţii, al formării şi al ocupării forţei de muncă şi al politicilor sociale, inclusiv prin pacte sectoriale şi teritoriale în vederea mobilizării în favoarea realizării de reforme la nivel naţional, regional şi local.

(2)        Prin priorităţile de investiţii prevăzute la alineatul (1), FSE contribuie, de asemenea, la celelalte obiective tematice enumerate la articolul 9 primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în principal prin:

(a)        sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, rezistentă la schimbările climatice, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi durabilă din punct de vedere ecologic, prin îmbunătăţirea sistemelor de educaţie şi de formare necesare pentru adaptarea compe­tenţelor şi a calificărilor, perfecţionarea forţei de muncă şi crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu şi de energie;

(b)        îmbunătăţirea accesibilităţii tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acestora, prin dezvoltarea competenţelor digitale şi e-learning, precum şi prin investiţii în e-incluziune, e-competenţe, precum şi în competenţe antreprenoriale conexe;

(c)        consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării prin dezvoltarea studiilor postuniversitare şi a aptitudinilor antreprenoriale, formarea cercetărilor, activităţi de colaborare în reţea şi parteneriate între instituţii de învăţământ superior, centre de cercetare şi tehnologice şi întreprinderi;

(d)        creşterea competitivităţii şi a sustenabilităţii pe termen lung a întreprinderilor mici şi mijlocii, prin promovarea adapta­bilităţii întreprinderilor, a administratorilor şi a lucrătorilor, sporirea investiţiilor în capitalul uman şi sprijinirea orga­nismelor care oferă educaţie sau formare profesionale orientate către practică.

Articolul 4

Coerenţă şi concentrare tematică

(1)        Statele membre se asigură că strategia şi acţiunile prevăzute în programele lor operaţionale răspund şi sunt în concordanţă cu provocările identificate în cadrul programelor lor naţionale de reformă, precum şi, după caz, în cadrul altor strategii naţionale care vizează combaterea şomajului, a sărăciei şi a excluziunii sociale şi, de asemenea, în cadrul recomandărilor relevante ale Consiliului adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, pentru a contribui la realizarea obiectivelor principale ale strategiei Europa 2020 privind ocuparea forţei de muncă, educaţia şi reducerea sărăciei.

(2)        În fiecare stat membru, cel puţin 20 % din totalul resurselor FSE sunt alocate obiectivului tematic „promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare” prevăzut la articolul 9 primul paragraf punctul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(3)        Statele membre urmăresc realizarea concentrării tematice, conform următoarelor modalităţi:

(a)        în ceea ce priveşte regiunile mai dezvoltate, statele membre concentrează cel puţin 80 % din suma alocată din FSE fiecărui program operaţional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorităţi de investiţii stabilite la articolul 3 alineatul (1);

(b)        în ceea ce priveşte regiunile de tranziţie, statele membre concentrează cel puţin 70 % din suma alocată din FSE fiecărui program operaţional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorităţi de investiţii stabilite la articolul 3 alineatul (1);

(c)        în ceea ce priveşte regiunile mai puţin dezvoltate, statele membre concentrează cel puţin 60 % din suma alocată din FSE fiecărui program operaţional în vederea îndeplinirii a cel mult cinci priorităţi de investiţii stabilite la articolul 3 alineatul (1).

(4)        Axele prioritare menţionate la articolul 11 alineatul (1) se exclud din calculul procentelor prevăzute la alineatele (2) şi (3) din prezentul articol.

Articolul 5

Indicatori

(1)        Indicatorii comuni de realizare şi de rezultat şi, dacă este cazul, indicatorii specifici de program sunt utilizaţi în confor­mitate cu articolul 27 alineatul (4) şi cu articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctele (ii) şi (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Toţi indicatorii comuni de realizare şi de rezultat trebuie raportaţi pentru toate priorităţile de investiţii. Indicatorii de rezultat prevăzuţi în anexa II la prezentul regu­lament sunt raportaţi în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol. Atunci când este aplicabil, datele sunt defalcate în funcţie de gen.

În ceea ce priveşte indicatorii de realizare comuni şi specifici de program, valorile de referinţă se stabilesc la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operaţiunilor susţinute, pentru aceşti indicatori se stabilesc valori-ţintă cuantificate cumulativ pentru anul 2023. Indicatorii de realizare sunt exprimaţi în cifre absolute.

În cazul indicatorilor de rezultat comuni şi specifici programului pentru care s-a stabilit o valoare-ţintă cuantificată cumulativă pentru 2023, valorile de referinţă se stabilesc folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informaţii rele­vante. Indicatorii de rezultat specifici programului şi obiectivele aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi.

(2)        Pe lângă dispoziţiile de la alineatul (1), sunt utilizaţi indi­catorii de rezultat stabiliţi în anexa II la prezentul regulament pentru toate operaţiunile sprijinite în cadrul priorităţii de investiţii menţionate la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) pentru implementarea YEI. Toţi indicatorii prevăzuţi în anexa II la prezentul regulament sunt corelaţi cu o valoare-ţintă cuantificată cumulativă pentru 2023 şi cu o valoare de referinţă.

(3)        Odată cu rapoartele anuale de implementare, fiecare auto­ritate de management transmite electronic date structurate pentru fiecare axă prioritară, defalcate în funcţie de prioritatea de investiţii. Datele sunt prezentate pentru categoriile de inter­venţii menţionate la articolul 96 alineatul (2) litera (b) punctul (vi) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi pentru indicatorii de realizare şi de rezultat. Prin derogare de la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, datele transmise pentru indicatorii de realizare şi de rezultat se referă la valori pentru operaţiuni implementate parţial sau în totalitate.

CAPITOLUL II

DISPOZIŢII SPECIFICE PRIVIND PROGRAMAREA ŞI IMPLEMENTAREA

Articolul 6

Implicarea partenerilor

(1)        Participarea partenerilor menţionaţi la articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 la implementarea programelor operaţionale poate lua forma unor granturi globale, astfel cum sunt definite la articolul 123 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Într-un astfel de caz, programul operaţional identifică partea programului operaţional vizată de grantul global, inclusiv alocarea financiară indicativă pentru fiecare axă prioritară a componentei respective.

(2)        În scopul de a încuraja participarea adecvată a parte­nerilor sociali la acţiunile sprijinite din FSE, autorităţile care gestionează un program operaţional într-o regiune, astfel cum este definită la articolul 90 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sau într-un stat membru eligibil pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune se asigură că, în funcţie de nevoi, o sumă corespunzătoare din resursele FSE este alocată acţiunilor de consolidare a capaci­tăţilor, sub formă de cursuri de formare, măsuri de colaborare în reţea şi consolidare a dialogului social, precum şi activităţilor întreprinse în comun de partenerii sociali.

(3)        În scopul de a încuraja participarea adecvată şi accesul organizaţiilor neguvernamentale la acţiunile sprijinite din FSE, în special în domeniile incluziunii sociale, egalităţii între bărbaţi şi femei şi egalităţii de şanse, autorităţile care gestionează un program operaţional într-o regiune, astfel cum este definită la articolul 90 alineatul (2) literele (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sau într-un stat membru eligibil pentru sprijinul acordat din Fondul de coeziune se asigură că o sumă corespunzătoare din resursele FSE este alocată consolidării capa­cităţilor organizaţiilor neguvernamentale.

Articolul 7

Promovarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei

Statele membre şi Comisia asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei prin acordarea unei importanţe de prim ordin acestui aspect, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regula­mentul (UE) nr. 1303/2013, pe tot parcursul pregătirii, imple­mentării, monitorizării şi evaluării programelor operaţionale. Prin intermediul FSE, statele membre şi Comisia sprijină, de asemenea, acţiuni punctuale specifice în cadrul oricăreia dintre priorităţile de investiţii menţionate la articolul 3, în special la articolul 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din prezentul regulament, în scopul creşterii participării durabile a femeilor la ocuparea forţei de muncă şi al creşterii numărului de femei angajate, combătând astfel feminizarea sărăciei, reducând segregarea pe motive de gen, combătând stereotipurile de gen pe piaţa forţelor de muncă şi în educaţie şi formare şi promovând reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa privată pentru toţi, precum şi repartizarea egală a responsabilităţilor de îngrijire între bărbaţi şi femei.

Articolul 8

Promovarea egalităţii de şanse şi nediscriminarea

Statele membre şi Comisia promovează egalitatea de şanse pentru toţi, fără discriminare în funcţie de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, prin acordarea unei importanţe de prim ordin principiului nediscriminării la toate nivelurile, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Prin intermediul FSE, statele membre şi Comisia susţin şi acţiuni specifice în cadrul oricărora dintre priorităţile de investiţii, astfel cum sunt menţionate la articolul 3 şi, în special, la articolul 3 alineatul (1) litera (b) punctul (iii) din prezentul regulament. Astfel de acţiuni vizează combaterea tuturor formelor de discri­minare, precum şi îmbunătăţirea accesului persoanelor cu handicap, în vederea îmbunătăţirii integrării pe piaţa forţelor de muncă, în educaţie şi formare, consolidând astfel incluziunea socială, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte nivelul de educaţie şi starea de sănătate şi facilitând tranziţia de la asistenţa instituţionalizată la cea acordată la nivelul comunităţii, în special în cazul celor care se confruntă cu discriminarea multiplă.

Articolul 9

Inovare socială

(1)        FSE promovează inovarea socială în toate sectoarele care intră în domeniul său de aplicare, astfel cum sunt definite la articolul 3 din prezentul regulament, în special în scopul testării, evaluării şi aplicării la scară largă a soluţiilor inovatoare, inclusiv la nivel local şi regional, pentru a răspunde nevoilor sociale, în colaborare cu partenerii relevanţi şi, în special, cu partenerii sociali.

(2)        În cadrul programelor lor operaţionale sau într-o etapă ulterioară în cursul implementării, statele membre identifică domenii pentru inovare socială, care corespund nevoilor lor specifice.

(3)        Comisia facilitează consolidarea capacităţilor în materie de inovare socială, în special prin sprijinirea învăţării reciproce, crearea de reţele de colaborare, precum şi diseminarea şi promovarea bunelor practici şi metodologii.

Articolul 10

Cooperare transnaţională

(1)        Statele membre sprijină cooperarea transnaţională în scopul promovării învăţării reciproce, sporind astfel eficacitatea politicilor susţinute din FSE. Cooperarea transnaţională implică parteneri din cel puţin două state membre.

(2)        Prin derogare de la alineatul (1), statele membre care dispun de un program operaţional unic sprijinit de FSE sau de un program operaţional bazat pe fonduri multiple, pot alege în mod excepţional să nu sprijine acţiunile transnaţionale de cooperare, în cazuri justificate corespunzător şi ţinând seama de principiul proporţionalităţii.

(3)        Statele membre, în colaborare cu partenerii relevanţi, pot selecta teme de cooperare transnaţională pe baza unei liste de teme comune propuse de către Comisie şi aprobate de către comitetul menţionat la articolul 25 sau pot selecta orice alte teme care corespund nevoilor lor specifice.

(4)        Comisia facilitează cooperarea transnaţională privind temele comune ale listei menţionate la alineatul (3) şi, după caz, alte teme alese de statele membre prin intermediul învăţării reciproce şi al unor acţiuni coordonate sau comune. În special, Comisia utilizează o platformă la nivelul UE pentru a facilita crearea unor parteneriate transnaţionale, schimbul de experienţă, consolidarea capacităţilor şi colaborarea în reţea, precum şi valorificarea şi difuzarea rezultatelor relevante. În plus, Comisia dezvoltă un cadru de implementare coordonată, inclusiv criterii comune de eligibilitate, tipuri de acţiuni şi calendarul acestora, precum şi abordări metodologice comune pentru monitorizare şi evaluare, în vederea facilitării cooperării transnaţionale.

Articolul 11

Dispoziţii specifice fondurilor privind programele operaţionale

(1)        Prin derogare de la articolul 96 alineatul (1) din Regula­mentul (UE) nr. 1303/2013, programele operaţionale pot stabili axe prioritare pentru implementarea inovării sociale şi a cooperării transnaţionale, astfel cum se prevede la articolele 9 şi 10 ale prezentului regulament.

(2)        Prin derogare de la articolul 120 alineatul (3) din Regu­lamentul (UE) nr. 1303/2013, rata maximă de cofinanţare prevăzută pentru o axă prioritară se majorează cu zece puncte procentuale, dar nedepăşind 100 %, în cazul în care o axă prioritară vizează în întregime inovarea socială sau cooperarea trans­naţională, ori o combinaţie a celor două.

(3)        Pe lângă prevederea de la articolul 96 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, programele operaţionale stabilesc, de asemenea, contribuţia acţiunilor planificate care beneficiază de sprijin din FSE la:

(a)        obiectivele tematice enumerate la articolul 9 primul paragraf punctele 1 - 7 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 în funcţie de axa prioritară, după caz;

(b)        inovarea socială şi cooperarea transnaţională, astfel cum se prevede la articolele 9 şi 10 ale prezentului regulament, în cazul în care acestea nu sunt reglementate de o axă prio­ritară dedicată.

Articolul 12

Dispoziţii specifice privind tratarea caracteristicilor teritoriale speciale

(1)        FSE poate sprijini strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunităţii în zonele urbane şi rurale, astfel cum se prevede la articolele 32, 33 şi 34 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, pacte teritoriale şi iniţiative locale pentru ocuparea forţei de muncă, inclusiv ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, educaţie şi incluziune socială, precum şi investiţii teritoriale integrate (ITI), astfel cum se prevede la articolul 36 din Regulament (UE) nr. 1303/2013.

(2)        Ca o completare a intervenţiilor FEDER, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului (¹), FSE poate sprijini dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acţiuni integrate pentru abordarea provocărilor economice, ecologice şi sociale care afectează zonele urbane identificate de statele membre pe baza principiilor prevăzute în acordurile lor respective de parteneriat.

CAPITOLUL III

DISPOZIŢII SPECIFICE PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ

Articolul 13

Eligibilitatea cheltuielilor

(1)        FSE acordă sprijin cheltuielilor eligibile care, în confor­mitate cu articolul 120 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013., pot include orice resurse financiare la care contribuie în mod colectiv angajatorii şi lucrătorii.

________________

(¹)            Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare rurală şi dispoziţiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 (A se vedea pagina 289 din prezentul Jurnal Oficial).

(2)        FSE poate acorda sprijin cheltuielilor angajate pentru operaţiuni care au loc în afara zonei vizate de program, dar pe teritoriul Uniunii, sub rezerva îndeplinirii următoarelor două condiţii:

(a)        operaţiunea este în beneficiul zonei vizate de program;

(b)        obligaţiile autorităţilor referitoare la programul operaţional în ceea ce priveşte gestionarea, controlul şi auditul operaţiunii sunt îndeplinite de către autorităţile responsabile de programul operaţional în cadrul căruia operaţiunea respectivă este susţinută sau acestea încheie acorduri cu autorităţile din statul membru în care operaţiunea este implementată, sub rezerva îndeplinirii în statul membru respectiv a obligaţiilor prevăzute la alineatul (2) litera (a) şi a obligaţiilor în ceea ce priveşte gestionarea, controlul şi auditul operaţiunii.

(3)        În limita a 3 % din bugetul unui program operaţional sprijinit din FSE sau a cotei care revine FSE în cadrul unui program operaţional sprijinit din mai multe fonduri, cheltuielile efectuate în afara Uniunii sunt eligibile pentru o contribuţie din partea FSE cu condiţia ca acestea să vizeze obiectivele tematice prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) sau la articolul 3 alineatul (1) litera (c), şi dacă comitetul de monitorizare relevant şi-a dat acordul pentru operaţiunea sau pentru tipurile de operaţiuni în cauză.

(4)        În plus faţă de cheltuielile prevăzute la articolul 69 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, achiziţionarea de infrastructuri, terenuri şi bunuri imobiliare nu este de asemenea eligibilă pentru o contribuţie din partea FSE.

(5)        Contribuţiile în natură sub formă de indemnizaţii sau salarii plătite de un terţ în beneficiul participanţilor la o operaţiune pot fi eligibile pentru o contribuţie din partea FSE, cu condiţia ca contribuţiile în natură să fie angajate în confor­mitate cu normele naţionale, inclusiv normele contabile, şi ca valoarea acestora să nu depăşească costul suportat de către partea terţă.

Articolul 14

Opţiuni de costuri simplificate

(1)        În plus faţă de opţiunile menţionate la articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Comisia poate rambursa cheltuielile efectuate de către statele membre pe baza bare- murilor standard pentru costuri unitare şi sume forfetare definite de către Comisie. Sumele calculate pe această bază sunt considerate drept sprijin public plătit beneficiarilor şi drept cheltuieli eligibile, în sensul aplicării Regulamentului (UE) nr. 1303/2013.

În sensul primului paragraf, Comisia are competenţa de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 privind tipul de operaţiuni vizate, definiţiile baremurilor standard pentru costuri unitare şi sume forfetare, precum şi valorile maxime ale acestora, care pot fi ajustate conform metodelor aplicabile convenite de comun acord, luând în considerare în mod corespunzător experienţa dobândită în cursul perioadei de programare anterioare.

Obiectivul exclusiv al auditelor financiare este de a verifica îndeplinirea condiţiilor în vederea rambursării de către Comisie, pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare şi sume forfetare.

În cazul utilizării finanţării pe baza baremurilor standard pentru costuri unitare şi sume forfetare în conformitate cu primul paragraf, statul membru poate să aplice propriile sale practici contabile pentru susţinerea operaţiunilor. În sensul prezentului regulament şi al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, astfel de practici contabile şi sumele rezultate nu fac obiectul unui audit efectuat de către autoritatea de audit sau de către Comisie.

(2)        În conformitate cu articolul 67 alineatul (1) litera (d) şi alineatul (5) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, o rată forfetară de până la 40 % din costurile directe de personal eligibile poate fi folosită pentru a acoperi restul costurilor eligibile ale unei operaţiuni, fără ca statului membru să i se impună să execute vreun calcul în vederea determinării ratei aplicabile.

(3)        În plus faţă de metodele prevăzute la articolul 67 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în cazul în care finanţarea publică pentru granturi şi asistenţă rambur­sabilă nu depăşeşte 100 000 EUR, sumele menţionate la articolul 67 alineatul (1) literele (b), (c) şi (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pot fi stabilite de la caz la caz prin trimitere la un proiect de buget convenit ex ante de către autoritatea de management.

(4)        Fără a aduce atingere articolului 67 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, granturile şi asistenţa rambursabilă pentru care finanţarea publică nu depăşeşte 50 000 EUR se acordă sub formă de baremuri standard pentru costuri unitare sau de sume forfetare în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol sau cu articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ori de rate forfetare în conformitate cu articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013,cu excepţia operaţiunilor care beneficiază de sprijin în cadrul unei scheme de ajutor de stat. În cazul în care se foloseşte finanţarea prin rată forfetară, categoriile de costuri utilizate la calculul ratei pot fi rambursate în conformitate cu articolul 67 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Articolul 15

Instrumente financiare

În temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, FSE poate sprijini acţiuni şi politici care fac parte din domeniul său de aplicare prin intermediul unor instrumente financiare, inclusiv microcredite şi fonduri de garantare.

CAPITOLUL IV

INIŢIATIVA „LOCURI DE MUNCĂ PENTRU TINERI”

Articolul 16

Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”

YEI sprijină lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor în regiunile eligibile ale Uniunii, prin acordarea de sprijin acţiunilor în temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament. Aceasta vizează toţi tinerii cu vârsta sub 25 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează un program de educaţie sau formare, care au reşedinţa în regiunile eligibile, care sunt inactivi sau şomeri (inclusiv şomeri de lungă durată) şi indiferent dacă sunt înregistraţi sau nu ca persoane în căutarea unui loc de muncă. În mod voluntar, statele membre pot decide să extindă grupul-ţintă pentru a include tinerii cu vârsta sub 30 de ani.

În scopul YEI pentru perioada 2014-2015, „regiuni eligibile” înseamnă regiunile de nivelul NUTS 2 care au înregistrat rate ale şomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 24 de ani de peste 25 % în 2012 şi, pentru statele membre în care rata şomajului în rândul tinerilor a crescut cu peste 30 % în 2012, regiunile de nivelul NUTS 2 care au rate ale şomajului în rândul tinerilor de peste 20 % în 2012.

Resursele alocate YEI pot fi revizuite şi mărite pentru perioada 2016-2020 în cadrul procedurii bugetare, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 1311/2013. Pentru stabilirea regiunilor eligibile pentru YEI în perioada 2016-2020, trimiterea la datele din 2012 din al doilea paragraf se interpretează ca o trimitere la ultimele date anuale disponibile. Defalcarea pe state membre a resurselor supli­mentare urmează aceleaşi etape ca alocarea iniţială, în confor­mitate cu anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

În acord cu Comisia, statele membre pot decide să aloce o sumă limitată de maximum 10 % din fondurile acordate în cadrul YEI tinerilor care au reşedinţa în subregiuni în care se înregistrează niveluri ridicate ale şomajului în rândul tinerilor şi care sunt în afara regiunilor de nivelul NUTS 2 eligibile.

Articolul 17

Concentrare tematică

Alocarea specifică pentru YEI nu se ia în considerare în calculul concentrării tematice menţionate la articolul 4.

Articolul 18

Programare

YEI este integrată în programarea FSE în temeiul articolului 96 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Statele membre stabilesc, după caz, acorduri de programare corespunzătoare pentru YEI în acordul lor respectiv de parteneriat şi în programul lor operaţional.

Acordurile de programare pot îmbrăca una sau mai multe din următoarele forme:

(a)        un program operaţional specific;

(b)        o axă prioritară specifică în cadrul unui program operaţional;

(c)        o parte a uneia sau mai multor axe prioritare.

Articolele 9 şi 10 din prezentul regulament se aplică, de asemenea, YEI.

Articolul 19

Monitorizare şi evaluare

(1)        În plus faţă de funcţiile comitetului de monitorizare prevăzute la articolul 110 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, cel puţin o dată pe an, comitetul de monito­rizare examinează implementarea YEI în contextul programului operaţional şi progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor acesteia.

(2)        Raportul anual de implementare şi raportul final, menţionate la articolul 50 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, includ informaţii suplimentare privind implementarea YEI. Comisia transmite Parlamentului European un rezumat al acestor rapoarte, astfel cum este prevăzut la articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Comisia participă la dezbaterea anuală din Parlamentul European cu privire la rapoartele respective.

(3)        Începând din aprilie 2015 şi pe parcursul anilor următori, în acelaşi timp cu rapoartele anuale de implementare menţionate la articolul 50 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, autorităţile de management transmit în format electronic Comisiei date structurate pentru fiecare axă prioritară sau orice parte a acesteia care sprijină YEI. Datele transmise privind indicatorii se referă la valorile indicatorilor prevăzuţi în anexele I şi II la prezentul regulament şi, după caz, la indicatorii specifici ai programului. Acestea se referă la operaţiuni implementate parţial sau în totalitate.

(4)        Rapoartele anuale de implementare menţionate la articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau, după caz, raportul de progres menţionat la articolul 111 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 şi raportul anual de implementare prezentat la 31 mai 2016, prezintă principalele concluzii ale evaluărilor menţionate la alineatul (6) din prezentul articol. De asemenea, rapoartele prezintă şi evaluează calitatea ofertelor de muncă primite de participanţii la YEI, inclusiv tinerii dezavantajaţi, cei care provin din comu­nităţi marginalizate şi cei care părăsesc sistemul educaţional fără a fi obţinut o calificare. Rapoartele prezintă şi evaluează, de asemenea, progresele lor în ceea ce priveşte educaţia continuă, găsirea unor locuri de muncă durabile şi decente sau orientarea către ucenicie sau stagii de calitate.

(5)        Rapoartele de progres menţionate la articolul 52 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 includ informaţii supli­mentare şi o evaluare cu privire la implementarea YEI. Comisia transmite Parlamentului European un rezumat al acestor rapoarte, astfel cum este prevăzut la articolul 53 alineatul (2) din regulamentul respectiv şi participă la dezbaterea din Parlamentul European cu privire la rapoartele respective.

(6)        Cel puţin de două ori în cursul perioadei de programare, se evaluează eficacitatea, eficienţa şi impactul sprijinului comun oferit din FSE şi al alocării specifice pentru YEI, inclusiv pentru implementarea Garanţiei pentru tineret.

Prima evaluare se finalizează până la 31 decembrie 2015, iar a doua evaluare până la 31 decembrie 2018.

Articolul 20

Măsuri de informare şi de comunicare

(1)        Beneficiarii se asigură că cei care participă la o operaţiune sunt informaţi în mod specific cu privire la sprijinul acordat YEI prin intermediul finanţării din partea FSE şi al alocării specifice pentru YEI.

(2)        Orice fel de documente referitoare la implementarea unei operaţiuni şi publicate pentru public sau participanţi, inclusiv certificatele de prezenţă sau alte certificate, includ o declaraţie cu privire la faptul că operaţiunea a fost sprijinită în cadrul YEI.

Articolul 21

Asistenţă tehnică

Alocarea specifică pentru YEI poate fi luată în considerare de către statele membre în calculul limitei sumei totale a fondurilor alocate pentru asistenţă tehnică în fiecare stat membru.

Articolul 22

Sprijin financiar

(1)        Decizia Comisiei de adoptare a unui program operaţional stabileşte pentru fiecare axă prioritară cuantumul maxim al spri­jinului din alocarea specifică pentru YEI şi sprijinul cores­punzător din FSE, ca o sumă globală şi de asemenea în funcţie de categoria de regiune. Pentru fiecare axă prioritară, sprijinul corespunzător din FSE este cel puţin egal cu alocarea specifică pentru YEI.

(2)        Pe baza sumelor menţionate la alineatul (1), decizia Comisiei menţionată la alineatul (1) stabileşte, de asemenea, raportul dintre categoriile de regiuni eligibile pentru sprijinul FSE pentru fiecare axă prioritară.

(3)        În cazul în care YEI este implementată prin intermediul unei axe prioritare specifice care vizează regiunile eligibile din mai multe categorii, cea mai mare rată de cofinanţare se aplică în ceea ce priveşte sumele alocate din FSE.

Alocarea specifică pentru YEI nu face obiectul cerinţei naţionale privind cofinanţarea.

Rata de cofinanţare totală a axei prioritare stabilită prin decizia Comisiei menţionată la alineatul (1) se calculează ţinând seama de rata de cofinanţare din sumele alocate din FSE împreună cu alocarea specifică pentru YEI.

Articolul 23

Gestiunea financiară

În plus faţă de articolul 130 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, atunci când Comisia rambursează plăţile inter­mediare şi achită soldul final pentru YEI în funcţie de axele prioritare, rambursarea din bugetul Uniunii se repartizează în mod egal între FSE şi alocarea specifică pentru YEI. După rambursarea tuturor resurselor din alocarea specifică pentru YEI, Comisia alocă rambursările restante din bugetul Uniunii către FSE.

Comisia repartizează rambursarea din cadrul FSE între cate­goriile de regiuni, în conformitate cu raportul prevăzut la articolul 22 alineatul (2).

CAPITOLUL V

DELEGAREA DE COMPETENŢE ŞI DISPOZIŢII FINALE

Articolul 24

Exercitarea delegării

(1)        Competenţa de a adopta acte delegate este conferită Comisiei sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute la prezentul articol.

(2)        Competenţa de a adopta acte delegate menţionată la articolul 14 alineatul (1) se conferă Comisiei de la 21 decembrie 2013 până la 31 decembrie 2020.

(3)        Delegarea de competenţe menţionată la articolul 14 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competenţe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menţionată în decizie. Decizia nu aduce atingere validităţii actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)        De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European şi Consiliului.

(5)        Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European şi Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European şi Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţii. Respectivul termen se prelungeşte cu două luni la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 25

Comitetul în temeiul articolului 163 din TFUE

(1)        Comisia este asistată de un comitet („comitetul FSE”) instituit în temeiul articolului 163 din TFUE.

(2)        Membrul Comisiei însărcinat să prezideze comitetul FSE poate să delege această funcţie unui înalt funcţionar al Comisiei. Secretariatul comitetului FSE este asigurat de Comisie.

(3)        Fiecare stat membru numeşte câte un reprezentant al guvernului, un reprezentant al organizaţiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizaţiilor angajatorilor şi un supleant pentru fiecare membru pe un termen de maximum şapte ani. În absenţa unui membru, supleantul său primeşte automat dreptul de a participa la deliberări.

(4)        Comitetul FSE include câte un reprezentant al fiecărei organizaţii care reprezintă organizaţiile lucrătorilor şi organi­zaţiile angajatorilor la nivelul Uniunii.

(5)        Comitetul FSE poate invita la şedinţele sale reprezentanţi fără drept de vot ai Băncii Europene de Investiţii şi ai Fondului European de Investiţii, precum şi reprezentanţi fără drept de vot ai organizaţiilor relevante ale societăţii civile, în cazul în care ordinea de zi a reuniunii respective impune participarea acestora.

(6)        Comitetul FSE:

(a)        este consultat cu privire la proiecte de decizie ale Comisiei privind programele operaţionale şi programarea, în cazul în care se prevede sprijinul FSE;

(b)        este consultat cu privire la intenţia de utilizare a asistenţei tehnice în cazul unui sprijin din partea FSE, precum şi la alte chestiuni relevante pentru FSE cu impact asupra imple­mentării strategiilor la nivelul Uniunii;

(c)        aprobă lista de teme comune referitoare la cooperarea trans­naţională, după cum se prevede la articolul 10 alineatul (3).

(7)        Comitetul FSE poate emite avize referitor la:

(a)        chestiuni legate de contribuţia FSE la implementarea stra­tegiei Europa 2020;

(b)        chestiuni legate de Regulamentul (UE) nr. 1303/2013., relevante pentru FSE;

(c)        întrebări legate de FSE, transmise de Comisie, altele decât cele menţionate la alineatul (6).

(8)        Avizele comitetului FSE se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate şi se comunică Parlamentului European spre informare. Comisia informează comitetul FSE despre modul în care a ţinut seama de avizele sale.

Articolul 26

Dispoziţii tranzitorii

(1)        Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modi­ficarea, inclusiv anularea totală sau parţială, a asistenţei aprobate de Comisie în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 sau al altei legislaţii aplicabile acestei asistenţe la 31 decembrie 2013. Respectivul regulament sau acea altă legislaţie aplicabilă se aplică în consecinţă în continuare şi după 31 decembrie 2013 asistenţei respective şi operaţiunilor în cauză până la încheierea lor.

(2)        Cererile de asistenţă prezentate sau aprobate înainte de 1 ianuarie 2014 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 rămân valabile.

Articolul 27

Abrogare

Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 26 din prezentul regulament, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2014.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament şi se citesc în conformitate cu tabelul de corespondenţă din anexa III.

Articolul 28 Revizuire

Parlamentul European şi Consiliul revizuiesc prezentul regu­lament până la 31 decembrie 2020, în conformitate cu articolul 164 din TFUE.

Articolul 29

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Bruxelles, 17 decembrie 2013.

Pentru Parlamentul European

Preşedintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Preşedintele

R. ŠADŽIUS

________________

ANEXA I

Indicatorii comuni de realizare şi de rezultat privind investiţiile realizate din FSE

(1)        Indicatori comuni de realizare privind participanţii

„Participanţi” (¹) sunt persoanele care beneficiază în mod direct de o intervenţie din FSE, care pot fi identificate şi cărora li se pot solicita caracteristicile, şi pentru care sunt angajate cheltuieli specifice. Alte persoane nu vor fi clasificate ca participanţi. Toate datele sunt defalcate în funcţie gen.

Indicatorii comuni de realizare pentru participanţi sunt:

—         şomeri, inclusiv şomeri pe termen lung*;

—         şomeri pe termen lung*;

—         persoane inactive*;

—         persoane inactive, care nu urmează studii sau cursuri de formare*;

—         angajaţi, inclusiv persoane care desfăşoară o activitate independentă*;

—         persoane cu vârsta sub 25 de ani*;

—         persoane cu vârsta peste 54 de ani*;

—         participanţi cu vârsta peste 54 de ani care sunt şomeri, inclusiv şomeri de lungă durată, sau inactivi, care nu urmează studii sau cursuri de formare*;

—         persoane cu studii primare (ISCED 1) sau gimnaziale (ISCED 2)*;

—         persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;

—         persoane cu studii superioare (ISCED 5 - 8)*;

—         participanţi care trăiesc în gospodării fără persoane ocupate;

—         participanţi care trăiesc în gospodării fără persoane ocupate cu copii aflaţi în întreţinere;

—         participanţi care trăiesc în gospodării alcătuite dintr-un părinte unic cu copii aflaţi în întreţinere;

—         migranţi, participanţi de origine străină, minorităţi (inclusiv comunităţi marginalizate, cum ar fi romii)**;

—         participanţi cu handicap**;

—         alte persoane defavorizate**.

Numărul total de participanţi va fi calculat automat, pe baza indicatorilor de realizare.

Aceste date privind participanţii care iau parte la o operaţiune sprijinită din FSE sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) şi (2) şi la articolul 111 alineatul (1) din Regula­mentul (UE) nr. 1303/2013.

—         persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;

—         persoane din zonele rurale* (²).

_______________

(¹)            Autorităţile de management instituie un sistem care înregistrează şi stochează datele individuale ale participanţilor sub formă electronică astfel cum este prevăzut la articolul 12 5 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Dispoziţiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie să fie conforme cu dispoziţiile Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31), în special articolele 7 şi 8. Datele raportate privind indicatorii marcaţi cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din Directiva 95/46/CE. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c) din Directiva 95/46/CE]. Pentru definiţia operatorului, a se vedea articolul 2 din Directiva 95/46/CE.

Datele raportate privind indicatorii marcaţi cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 8 din Directiva 95/46/CE. Sub rezerva unor garanţii corespunzătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare faţă de cele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE fie în legislaţia internă, fie prin decizia autorităţii de supraveghere [articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46/CE].

(²)            Datele se colectează la nivelul unităţilor administrative mai mici (unităţi administrative locale 2) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/200 al Parlamentului European Şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).

Datele privind participanţii care se încadrează la cei doi indicatori menţionaţi mai sus vor fi furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Datele sunt colectate pe baza unui eşantion reprezentativ de participanţi în cadrul fiecărei priorităţi de investiţii. Valabilitatea internă a eşantionului este asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivel de prioritate de investiţii.

(2)        Indicatorii comuni de realizare pentru entităţi sunt:

—         numărul de proiecte implementate integral sau parţial de parteneri sociali sau de organizaţii neguvernamentale;

—         numărul de proiecte dedicate participării durabile şi progresului femeilor pe piaţa forţelor de muncă;

—         numărul de proiecte care se adresează administraţiilor publice sau serviciilor publice la nivel naţional, regional sau local;

—         numărul de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici şi mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste şi întreprinderi din economia socială).

Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) şi (2) şi la articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

(3)        Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanţi sunt:

—         persoane inactive angajate în căutarea unui loc de muncă la încetarea calităţii de participant*;

—         persoane care urmează studii/cursuri de formare la încetarea calităţii de participant*;

—         persoane care dobândesc o calificare la încetarea calităţii de participant*;

—         persoane care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, la încetarea calităţii de participant*;

—         persoane defavorizate angajate în căutarea unui loc de muncă, în educaţie/formare, în dobândirea unei calificări, care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, la încetarea calităţii de participant**.

Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) şi (2) şi la articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Toate datele sunt defalcate în funcţie de gen.

(4)        Indicatorii comuni de rezultat pe termen mai lung pentru participanţi sunt:

—         persoane care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant*;

—         persoane a căror situaţie pe piaţa forţelor de muncă s-a îmbunătăţit în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant*;

—         participanţi cu vârsta de peste 54 de ani care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant**;

—         persoane dezavantajate care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant**.

Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Datele sunt colectate pe baza unui eşantion reprezentativ de participanţi în cadrul fiecărei priorităţi de investiţii. Valabilitatea internă a eşantionului este asigurată astfel încât datele să poată fi gene­ralizate la nivel de prioritate de investiţii. Toate datele sunt defalcate în funcţie de gen.

______________

ANEXA II

Indicatori de rezultat pentru YEI

Aceste date sunt furnizate în rapoartele anuale de implementare, astfel cum se prevede la articolul 50 alineatele (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. [1303/2013] [RDC] şi în raportul care trebuie prezentat în aprilie 2015, astfel cum se menţionează la articolul 19 alineatul (3) din prezentul regulament. Toate datele sunt defalcate în funcţie de gen.

(1)        Indicatori comuni de rezultat imediat pentru participanţi

„Participanţi” (') se referă la persoanele care beneficiază în mod direct de o intervenţie YEI, care pot fi identificate, cărora li se pot solicita caracteristicile şi pentru care sunt angajate cheltuieli specifice.

Indicatorii de rezultat imediat sunt:

—         participanţii şomeri care participă la intervenţia sprijinită de YEI până la finalizarea sa*;

—         participanţii şomeri care primesc o ofertă de muncă, de participare la un program de educaţie continuă, ucenicie sau de stagiu la încetarea calităţii de participant *;

—         participanţii şomeri care urmează un program de educaţie/formare, care sunt în curs de a obţine o calificare sau care au un loc de muncă, inclusiv ca independenţi, la încetarea calităţii de participant *;

—         participanţii şomeri de lungă durată care participă la intervenţia sprijinită de YEI până la finalizarea sa*;

—         participanţii şomeri de lungă durată care primesc o ofertă de muncă, de participare la un program de educaţie continuă, ucenicie sau de stagiu la încetarea calităţii de participant*;

—         care obţin o calificare, sau care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, la încetarea calităţii de participant*;

—         participanţii inactivi care nu urmează studii sau cursuri de formare, care participă la intervenţia sprijinită de YEI la încetarea calităţii de participant*;

—         participanţii inactivi care nu urmează studii sau cursuri de formare şi care primesc o ofertă de muncă, de participare la un program de educaţie continuă, ucenicie sau de stagiu la încetarea calităţii de participant*;

—         i care nu urmează un program de educaţie sau de formare, care urmează un program de educaţie/formare, sunt în curs de a obţine o calificare sau care au un loc de muncă, inclusiv cele care desfăşoară o activitate independentă, la încetarea calităţii de participant*.

(2)        Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanţi

Indicatorii de rezultat pe termen lung sunt:

—         persoanele care primesc oferte de participare la programe de educaţie continuă, de formare în vederea obţinerii unei diplome, de ucenicie sau de stagiu în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant*.

—         persoanele care obţin un loc de muncă în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant*;

—         persoanele care încep o activitate independentă în termen de şase luni de la încetarea calităţii de participant*.

Datele privind indicatorii de rezultat pe termen mai lung sunt colectate pe baza unui eşantion reprezentativ de participanţi în cadrul fiecărei priorităţi de investiţii. Valabilitatea internă a eşantionului este asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivel de prioritate de investiţii.

_______________

(¹)            Autorităţile de management instituie un sistem care înregistrează şi stochează datele individuale ale participanţilor sub formă electronică astfel cum este prevăzut la articolul 125 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul 1303/2013. Dispoziţiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie să fie conforme cu dispoziţiile Directivei 95/46/CE, în special articolele 7 şi 8.

Datele raportate privind indicatorii marcaţi cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din Directiva 95/46/CE. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c) din Directiva 95/46/CE]. Pentru definiţia operatorului, a se vedea articolul 2 din Directiva 95/46/CE.

Datele raportate privind indicatorii marcaţi cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 8 din Directiva 95/46/CE. Sub rezerva unor garanţii corespunzătoare, statele membre pot prevedea, pentru un motiv de interes public important, derogări suplimentare faţă de cele prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 95/46/CE fie în legislaţia internă, fie prin decizia autorităţii de supraveghere (articolul 8 alineatul (4) din Directiva 95/46/CE).

_______________

ANEXA III

Tabel de corespondenţă