SENTINTA nr. 1488 din 16 iulie 2021ordin de protectie Acesta nu este document finalizat Cod ECLI ECLI:RO:JDTGC:2021:001.. Operator de date cu caracter personal nr. 3924 Dosar nr. . R O M Â N I A JUDECĂTORIA TÂRGU-CĂRBUNEȘTI SENTINȚA CIVILĂ NR. 1488/2021 Ședința din camera de consiliu din data de 16 iulie 2021 Instanța constituită din: Președinte: M. M. G. Grefier: Bătanu A. Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. I. V. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Cărbunești Pe rol se află soluționarea cererii de emitere a ordinului de protecție formulată de petentul Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu – Cărbunești pentru reclamanta B. B., în contradictoriu cu pârâtul C. C.. La apelul nominal făcut în ședința din camera de consiliu se prezintă reclamanta asistată de avocat din oficiu P. I. și pârâtul asistat de avocat din oficiu M. G., cu datele de identificare în caietul grefierului de ședință. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus la dosar răspunsul la relațiile solicitate din partea Inspectoratul de Poliție Județean Gorj – Serviciu Cazier Judiciar, după care: Instanța pune în discuție competența de soluționare a cererii, referitor la care reprezentanta Ministerului Public și mandatarii părților declară că Judecătoria Târgu – Cărbunești este competentă soluționeze prezenta cauză. Instanța constată că este competentă general, material și teritorial pentru soluționarea cauzei, în temeiul art. 94 pct. 3 Cod proc. civ. , coroborat cu art. 34 alin. 6 Legea nr. 217/2003 republicată. Referitor la durata necesară cercetării procesului, reprezentantul Ministerului Public și mandatarii părților apreciază ca fiind necesar un termen pentru soluționarea cauzei. În temeiul art. 238 Cod proc. civ. , instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la un termen de judecată. La interpelarea instanței reclamanta declară că își însușește cererea de emitere a unui ordin de protecție formulată de către petentul A. A. A. A. A. A. A. și depune la dosar certificatul medico-legal nr. 552/16.07.2021, în copie simplă. Instanța acordă cuvântul în probațiune. Reprezentanta Ministerului Public solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar și a probei cu interogatoriul părților. Reclamanta, prin mandatar, solicită încuviințarea probelor cu înscrisurile aflate la dosar, cu interogatoriile părților și cu martorii S. M. și S. S., fiica și respectiv ginerele reclamantei, ambii cu domiciliul în Țicleni, ., județul Gorj. Pârâtul, prin mandatar, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar. Cu privire la cererile de probațiune formulate de către reclamantă, mandatarul pârâtului se opune probei testimoniale, apreciind că nu este utilă soluționării cauzei. În temeiul dispozițiilor art. 255 alin. 1 și 258 alin. 1 Cod proc civ., instanța încuviințează reprezentantei Ministerului Public și părților proba cu înscrisurile aflate la dosar, procurorului și reclamantei și proba cu interogatoriile părților, apreciind că sunt admisibile și pot conduce la soluționarea cauzei. Instanța respinge cererea de probațiune testimonială formulată de către reclamantă, având în vedere dispozițiile art. 316 Cod proc. civ. În continuare, se procedează la administrarea interogatoriilor părților, acestea fiind semnate și atașate la dosarul cauzei. În timpul administrării interogatoriului pârâtului acesta este chemat în repetate rânduri la ordine de către instanță, pârâtul afișând o atitudine recalcitrantă față de instanță, vorbind pe un ton răstit și ridicat. După administrarea interogatoriului, pârâtul, personal, solicită încuviințarea probei testimoniale cu martorii B. S. și M. G., ambii cu domiciliul în Țicleni, ., persoane ce se aflau la momentul altercației la domiciliul situat în aproprierea imobilului în care locuiește reclamanta. La interpelarea instanței, pârâtul arată că martorii propuși nu sunt prezenți la ușa sălii de ședință pentru acest termen de judecată. Instanța pune în discuție cererea de probațiune testimonială formulată de pârât. Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea cererii motivat de faptul că martorii solicitați nu sunt prezenți la ușa sălii de ședință, iar reclamanta, prin mandatar, solicită respingerea cererii având în vedere că aceasta se află în relații de dușmănie cu cei doi martori invocați de către pârât. În deliberare, instanța respinge cererea de probațiune testimonială ca nefiind utilă soluționării cauzei, având în vedere faptul că martorii propuși nu au fost de față la momentul exercitării actelor de violență. De asemenea, instanța constată că pârâtul este decăzut din dreptul de a mai solicita proba testimonială întrucât a fost citat în mod legal cu mențiunea de a prezenta martorii la ușa sălii de ședință pentru acest termen de judecată, dat fiind caracterul urgent al cauzei. La interpelarea instanței reprezentanta Ministerului Public și părțile declară că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul pe fond. Văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat, incidente de soluționat și probe de administrat, instanța declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei. Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea cererii de emitere a ordinului de protecție astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, a se dispune obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime de 50 m față de reclamantă și domiciliul acesteia situat în Țicleni, ., județul Gorj, respectiv reședința din Țicleni, ., județul Gorj, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzută de Legea 217/2003. Reclamanta, prin mandatar, achiesează la concluziile procurorului de ședință, solicitând totodată a se dispune instituirea unui ordin de protecție pentru o durată maximă prevăzută de lege. Pârâtul, prin mandatar, solicită respingerea cererii de emitere a ordinului de protecție, apreciind că din probatoriul administrat nu rezultă că viața și integritatea fizică a reclamantei au fost puse în pericol prin acțiunile pârâtului, existând dubii cu privire la dinamica agresiunii ce ar fi fost exercitate de către acesta față de reclamantă. Instanța reține cauza spre soluționare. INSTANȚA Deliberând asupra cauzei, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.07.2021, sub nr. ., petentul Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu – Cărbunești a solicitat, în numele reclamantei B. B., emiterea unui ordin de protecție împotriva pârâtului C. C. și luarea următoarelor măsuri, obligații și interdicții: -obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate de 50 m față de victimă; -obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate de 50 m față de reședința reclamantei din orașul Țicleni, ., județul Gorj. În motivarea cererii, petentul a arătat că în data de 14.07.2021, în jurul orelor 10:45, pe fondul unui conflict mai vechi, numitul C. C. a pătruns în curtea locuinței surorii sale, B. B., situată în Țicleni, ., județul Gorj și a exercitat acte de violență fizică și psihică asupra acesteia constând în proferarea de injurii și amenințări și aplicarea unei lovituri la nivelul feței cu un obiect contondent din fier (cheie inelară) învelit într-o bucată de material textil, provocându-i leziuni fizice vizibile la nivelul bărbiei, respectiv echimoză în partea stângă a bărbiei. A mai arătat că agresiunile au încetat la intervenția ginerelului și a fiicei victimei, care au anunțat și organele de poliție. În drept, s-au invocat dispozițiile Legii nr. 217/2003. În probațiune, s-au atașat cererii ordinul de protecție provizoriu emis la data de 14.07.2021 (filele 11-12) împreună cu documentația aferentă (filele 13-25). Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, conform art. 41 alin. 2 din Legea nr. 217/2003 republicată. În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar și interogatoriile părților (filele 48, 49). Analizând cererea de emitere a ordinului de protecție prin prisma motivelor invocate, a apărărilor formulate și a probelor administrate, instanța reține următoarele: În fapt, reclamanta este sora pârâtului, părțile locuind în imobile diferite, reclamanta în Țicleni, ., județul Gorj, iar pârâtul în Țicleni, ., județul Gorj. Din certificatul de cazier judiciar aflat la fila 41 din dosar reiese că pârâtul nu este înscris în evidențe cu condamnări. Potrivit fișei de intervenție la eveniment întocmită la data de 14.07.2021 (fila 18), organele de poliție au fost sesizate telefonic de numita S. M. în legătură cu un incident de violență domestică ce a avut loc la aceeași dată, în jurul orelor 10.00, la imobilul în care locuiește reclamanta. Potrivit relatărilor persoanelor audiate cu ocazia deplasării la fața locului și a constatărilor efectuate (filele 16 – 17, 19 – 25), reclamanta a fost victima unor agresiuni fizice și psihice exercitate de către pârât, în sensul că cel din urmă i-a adresat cuvinte și expresii jignitoare, a amenințat-o cu suprimarea vieții, a strâns-o de mână și a lovit-o în zona feței cu un obiect metalic învelit într-o cârpă, provocându-i o leziune în zona bărbiei. Ca urmare a intervenției organelor de poliție, pe numele pârâtului a fost emis un ordin de protecție provizoriu pentru perioada 14.07.2021 ora 12:30 – 19.07.2021 ora 12:30 (filele 11 – 12). Conform art. 3 din Legea nr. 217/2003, „violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.” Art. 4 din Legea nr. 217/2003, prevede că violența domestică se manifestă, printre altele, sub forma violenței verbale, prin limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare; violenței psihologice, prin provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor, constrângeri de orice fel; violenței fizice, vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar. De asemenea, art. 38 din Legea nr. 217/2003, prevede că „(1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții: a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei; c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima; g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.”. Legea nr. 217/2003 urmărește prin însăși titulatura ei, în primul rând să prevină, iar în subsidiar să combată efectele violenței în familie, iar ordinul de protecție reprezintă un instrument complex care poate fi utilizat în regim de urgență pentru a evita expunerea victimelor la tratamente agresive. Din coroborarea textelor de lege enunțate rezultă că, pentru emiterea unui ordin de protecție este necesar a fi îndeplinite următoarele condiții: să fi fost pusă în pericol viața, libertatea, integritatea fizică sau psihică a presupusei victime, printr-un act de violență din partea unui membru de familie, iar măsura să aibă un caracter provizoriu și urgent. În concret, instanța reține că victima și agresorul au calitatea de soră și frate, motiv pentru care este îndeplinită cerința ca părțile să aibă calitatea de membru de familie, în sensul art. 5 din Legea nr. 217/2003. În fața instanței, reclamanta a confirmat cele declarate organelor de poliție, arătând că, din cauza unor nemulțumiri mai vechi ale pârâtului, referitoare la modul în care reclamanta administrează averea părintească, în urma unor discuții ce au avut loc la data de 14.07.2021, fratele său a proferat expresii și cuvinte jignitoare la adresa reclamantei, fiicei acesteia și ginerelui său, amenințându-i cu suprimarea vieții; a strâns-o puternic de brațul drept pe reclamantă și a lovit-o cu o cheie de fier-beton pe care a luat-o din portbagajul mașinii, învelind-o într-o cârpă de culoare albă. De asemenea, a menționat că îi este teamă că pârâtul se va întoarce la imobilul în care locuiește și va pune în aplicare amenințările proferate. Cu ocazia audierii la termenul de judecată stabilit în cauză, reclamanta prezenta urme vizibile ale agresiunilor exercitate asupra sa, și anume, o echimoză violacee pe brațul drept, în proximitatea cotului, cu un diametru de 6/5 cm, respectiv o echimoză violacee cu un diametru de 12/10 cm, în dreptul bărbiei spre partea stângă a obrazului, leziuni constatate și de către medicul legist, conform certificatului medico-legal aflat la dosar (fila 47). Faptele imputate pârâtului au fost parțial recunoscute de către acesta, care a afirmat că, într-adevăr, a strâns-o de braț pe sora sa și că a luat din portbagajul mașinii o cheie inelară de 21-23, însă nu a avut intenția de a o lovi și nici nu a lovit-o pe reclamantă cu acest obiect, scopul înarmării fiind acela de a-l agresa pe ginerele reclamantei care sărise în ajutorul soacrei sale. La interpelarea instanței, pârâtul a încercat să explice modalitatea în care reclamanta a dobândit echimoza de culoare violacee din dreptul bărbiei, arătând că acesta s-a produs ca urmare a încercărilor repetate ale surorii sale de a se elibera din strânsoarea exercitată de pârât asupra brațului acesteia, ocazie cu care victima s-a lovit cu capul de pumnul agresorului. Instanța apreciază că aceste susțineri ale pârâtului nu sunt conforme cu realitatea, având în vedere faptul că este puțin probabil ca de la o simplă lovitură cu pumnul să se creeze o echimoză de intensitatea și culoarea celei observate nemijlocit cu ocazia audierii, după trecerea a aproximativ 48 de ore de la momentul producerii agresiunii. În susținerea acestei poziții, instanța va avea în vedere și declarațiile numiților S. M. și S. S., audiați de către organele de poliție (filele 22-23, 24 – 25), care confirmă modul în care s-au petrecut evenimentele, astfel cum au fost descrise de către reclamantă. Din coroborarea probelor administrate în cauză, instanța reține conduita culpabilă a pârâtului, care, i-a adresat cuvinte și expresii jignitoare reclamantei, a amenințat-o cu suprimarea vieții, a strâns-o de mână și a lovit-o în zona feței cu un obiect metalic învelit într-o cârpă, provocându-i o leziune în zona bărbiei. Astfel, instanța apreciază că pârâtul a săvârșit în mod intenționat acte de violență domestică, așa cum sunt enumerate de art. 4 din Legea nr. 217/2003, întrucât, pe fondul mâniei și capacității de autocontrol reduse, acesta a urmărit și acceptat producerea rezultatului vătămător, respectiv atingerea adusă integrității fizice și psihice a reclamantei. În opinia instanței, orice neînțelegeri preexistente între părți nu pot fi reținute drept o cauză justificativă pentru folosirea de către agresor a violenței fizice și psihice. Din punct de vedere juridic nu există o cerință expresă sau implicită ca actele de violență care stau la baza emiterii ordinului de protecție să fi avut un caracter repetat sau sistematic, deși, într-o astfel de situație, este sigur că emiterea sa este cu atât mai justificată. Chiar și un singur incident violent poate justifica emiterea unui ordin de protecție, dacă prin natura, intensitatea și circumstanțele acestuia rezultă în mod evident agresivitatea și periculozitatea persoanei culpabile și starea de pericol creată pentru victimă. Raportat la textele de lege invocate, scopul pentru care se poate institui măsura specială a ordinului de protecție este acela de a înlătura o stare de pericol, stare de pericol a cărei existență instanța o apreciază dovedită în cauză. De asemenea, legea are în vedere și riscul, rezonabil apreciat, de producere în viitor, a unor fapte de natură să pună în pericol valorile sociale ocrotite. Comportamentul violent al membrilor de familie este incompatibil cu ordinea și morala familială și este de natură să pună în pericol integritatea fizică și psihică a victimei. În acest caz, actele antisociale ale agresorului trebuie sancționate cu promptitudine și fermitate în vederea restabilirii raporturilor normale, a reeducării celui vinovat și prevenirii unor manifestări similare. De altfel, este îndeobște recunoscut, de principiu, că lipsa reacției sociale adecvate ar încuraja atitudinea agresorului în tentația sa de a crede că faptele sale vor fi, în continuare, nesancționate și că, în concret, nu a cauzat nicio încălcare serioasă a vreunei norme, de vreme ce autoritățile competente nu au reacționat. Față de cele expuse anterior, instanța consideră că, raportat la materialul probator administrat în cauză, pârâtul constituie un pericol pentru reclamantă, împrejurare ce justifică îngrădirea drepturilor persoanei prin voința autorităților. Așadar, pentru a proteja victima de agresiunile exercitate asupra sa, pentru a preveni extinderea unui conflict între membrii familiei, respectiv ajungerea la rezultate mai grave decât cele produse până la momentul promovării cererii de emitere a ordinului de protecție, precum și pentru a-i asigura victimei siguranța cotidiană, se impune limitarea contactului dintre aceasta și pârât, în mod provizoriu, prin obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe de 50 de metri față de reclamantă, respectiv față de domiciliul și reședința acesteia. D. urmare, față de situația de fapt reținută, luând în considerare principiul proporționalității, astfel cum este reglementat de art. 53 din Constituție, instanța apreciază că se impune ca pârâtul să-și reconsidere conduita în raport cu reclamanta, o durată de trei luni pentru măsurile care vor fi dispuse fiind una rezonabilă. Instanța va aduce la cunoștința pârâtului că încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 alin. 1 din legea nr. 217/2003 și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Potrivit art. 44 alin. 1 din Legea nr. 217/2003, ordinul de protecție este executoriu, iar raportat la starea de fapt reținută în prezenta cauză, ordinul se va executa fără somație și fără trecerea vreunui termen. Văzând dispozițiile art. 42 din Legea nr. 217/2003 și pe cele ale Protocolului privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară încheiat între Ministerul Justiției, Ministerul Public și Uniunea Națională a Barourilor din România, se vor stabili onorariile pentru avocații părților, desemnați din oficiu, doamna avocat P. I. (pentru reclamantă) și domnul avocat M. G. (pentru pârât), la suma de 500 de lei fiecare, ce vor fi achitate din fondul special al Ministerului Justiției, în favoarea Baroului Gorj. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE: Admite cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de petentul Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu - Cărbunești, cu sediul în Târgu - Cărbunești, ., județul Gorj, pentru reclamanta B. B., CNP ., cu domiciliul în Țicleni, ., județul Gorj și reședința în Țicleni, ., județul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul C. C., CNP ., cu domiciliul în Țicleni, ., județul Gorj. Dispune emiterea unui ordin de protecție pentru o perioadă de 3 (trei) luni, începând cu data pronunțării prezentei hotărâri, constând în următoarele măsuri: - obligarea pârâtului C. C. la păstrarea unei distanțe minime de 50 de metri față de reclamanta B. B.; - obligarea pârâtului C. C. la păstrarea unei distanțe minime de 50 de metri față de domiciliul reclamantei din Țicleni, ., județul Gorj și reședința acesteia situată în Țicleni, ., județul Gorj. Prezenta hotărâre este executorie fără somație sau fără trecerea vreunui termen. Pune în vedere pârâtului că încălcarea măsurilor dispuse prin prezentul ordin de protecție constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Pune în vedere reclamantei că respectarea ordinului de protecție este obligatorie și pentru persoana protejată prin intermediul său. Stabilește onorariile pentru avocații părților, desemnați din oficiu, doamna avocat P. I. (pentru reclamantă) și domnul avocat M. G. (pentru pârât), la suma de 500 lei fiecare, ce vor fi achitate din fondul special al Ministerului Justiției, în favoarea Baroului Gorj. Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu - Cărbunești. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 16 iulie 2021. Președinte, Grefier, M. M. G. Bătanu A. Red. MMG/ Tehnored. I.E/17.07.2021/6 ex.
