Afişare în paralel: LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 şi Pozitia Ministerului Public fata de puterea executiva in dreptul unor state vest-europene si in Romania

Structură Act

nou

Fişă act

Consolidări

Dicţionar

LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)privind organizarea judiciară

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005Data intrării în vigoare 13-09-2005

Formă consolidată valabilă la data 13-07-2020 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 13-07-2020 până la data de 18-08-2020

Atenție, se afișează forma republicată a LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004(Republicata 1) din Monitorul Oficial nr.827 din 13-09-2005

Abrogat de Alineatul (5) , Articolul 168 , Titlul IX din LEGE nr. 304 din 15 noiembrie 2022 la data 16-12-2022

Istoric forme consolidate

Ajutor

**) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor tarii.Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influente extranee.Titlul I Dispoziţii generaleCapitolul I Principiile organizării judiciareArticolul 1(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 1 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei.(3) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.Articolul 2(1) Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 2 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b) curţi de apel;c) tribunale;d) tribunale specializate;e) instanţe militare;f) judecătorii.Articolul 3Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.Articolul 4(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.(2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.Articolul 5Ministerul Justiţiei asigură bună organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.Capitolul II Accesul la justiţieArticolul 6(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sau la un proces echitabil.(2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.Articolul 7(1) Toate persoanele sunt egale în faţă legii, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa, naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.(3) Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.La data de 23-07-2018 Articolul 7 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 8Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate.Articolul 9Hotărârile Secţiei pentru judecători, respectiv ale Secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.La data de 23-07-2018 Articolul 9 din Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Capitolul III Dispoziţii generale privind procedura judiciarăArticolul 10Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.Articolul 11Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.Articolul 11^1(1) Activitatea de judecată se suspendă pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţia României, republicată.(2) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, activitatea de judecată poate continua doar în situaţii excepţionale, de urgenţă deosebită, temeinic justificate, referitoare la protecţia relaţiilor de familie şi la măsurile dispuse prin decret emis de Preşedintele României cu privind la instituirea stării excepţionale.(3) Cauzele care se vor judeca pentru fiecare categorie de instanţe vor fi stabilite, în mod exhaustiv, doar de Consiliul Superior al Magistraturii, după consultarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii, respectiv a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(4) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, în cauzele în care s-a dispus măsura arestării preventive sau în cauzele în care părţile execută pedeapsa în regim privativ de libertate, şedinţele de judecată se vor desfăşura prin videoconferinţă.(5) Pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă, termenele de prescripţie, cele procedurale şi cele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă.La data de 13-07-2020 Capitolul III din Titlul I a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 120 din 9 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 10 iulie 2020Articolul 12Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţa publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.Articolul 13(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio.(2) În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.(3) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.La data de 01-02-2014 Art. 13 a fost modificat de pct. 1 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 14(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţă instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.(3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.(4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.(5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.(6) Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţa.(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.Articolul 15Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.Articolul 16(1) Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.(2) Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.(3) Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.La data de 23-07-2018 Articolul 16 din Capitolul III , Titlul I a fost completat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018La data de 01-02-2014 Art. 16 a fost modificat de pct. 2 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 17(1) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.(2) Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanenţă.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 17 , Capitolul III , Titlul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018La data de 01-02-2014 Art. 17 a fost modificat de pct. 3 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Titlul II Instanţele judecătoreştiCapitolul I Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieSecţiunea 1 Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 18(1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumita Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala tarii.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.(3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.(4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.Articolul 19(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.La data de 02-06-2012 Alin. (1) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii - Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală, Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.La data de 02-06-2012 Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2^1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi completurile de 5 judecători.La data de 23-07-2018 Alineatul (2^1) din Articolul 19 , Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui acesteia, poate aproba înfiinţarea de complete specializate în cadrul secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în funcţie de numărul şi natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secţii, precum şi de specializarea judecătorilor şi necesitatea valorificării experienţei profesionale a acestora.La data de 13-06-2011 Alin. (3) al art. 19 a fost introdus de pct. 2 al art. 215 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.

Notă CTCE Potrivit art. 224 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011, până la intrarea în vigoare a Codului civil, Secţia civilă şi de proprietate intelectuală şi Secţia comercială ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se reorganizează ca Secţia I civilă şi Secţia a II-a civilă.Dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.

(4) Desemnarea judecătorilor în compunerea completelor competente să judece recursul în interesul legii, precum şi a completelor competente să soluţioneze sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se va realiza în funcţie de specializarea completelor de judecată din care aceştia fac parte.La data de 02-06-2012 Alin. (4) al art. 19 a fost introdus de pct. 3 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.Articolul 20(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structura Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.Secţiunea a 2-a Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 21(1) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.(2) Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului.La data de 23-07-2018 Articolul 21 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.La data de 23-07-2018 Articolul 21 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018La data de 02-06-2012 Art. 21 a fost modificat de pct. 4 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.
Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din prezenta lege raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.Articolul 22Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;c) contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;d) apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;e) recursurile în casaţie împotriva hotărârilor definitive, în condiţiile prevăzute de lege;f) sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei probleme de drept.La data de 01-02-2014 Art. 22 a fost modificat de pct. 4 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 23(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;b) conflictele de competenta, în cazurile prevăzute de lege;c) orice alte cereri prevăzute de lege.(2) Abrogat.La data de 01-02-2014 Alin. (2) al art. 23 a fost abrogat de pct. 5 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 24(1) Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege.(2) Completurile de 5 judecători soluţionează şi recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători.La data de 23-07-2018 Articolul 24 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018La data de 31-10-2016 Articolul 24 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016
Prin DECIZIA nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 20 iulie 2017 - 2 septembrie 2017, dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din prezenta lege raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în măsura în care exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 3 septembrie 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.Articolul 24^1Abrogat.La data de 01-02-2014 Art. 24^1 a fost abrogat de pct. 7 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 25Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:a) abrogată;La data de 25-11-2010 Lit. a) a art. 25 a fost abrogată de pct. 4 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.Articolul 26Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie considera ca este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.Articolul 27(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunica ministrului justiţiei.(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.Secţiunea a 3-a Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieArticolul 28(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi colegiul de conducere.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi câte 2 judecători de la fiecare secţie, aleşi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 28 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 29(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:a) aproba Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) Abrogată.La data de 20-02-2019 Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost abrogată de Punctul 1, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019c) propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;La data de 23-07-2018 Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;f) exercita alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un vicepreşedinte.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unuia dintre vicepreşedinţi sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 29 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.La data de 20-02-2019 Articolul 29 din Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 2, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019Articolul 30Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii;b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.Articolul 30^1(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau unul dintre judecătorii anume desemnaţi de către acesta verifică modul de punere în aplicare în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor prevăzut de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmărire penală.(2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se face în condiţiile prevăzute prin Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afişare pe site-ul oficial al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 30^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018La data de 14-03-2016 Art. 30^1 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.Secţiunea a 4-a Completele de judecatăArticolul 31(1) În materie penală, completele de judecată se compun după cum urmează:a) în cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 3 judecători;b) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători;La data de 23-07-2018 Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018c) pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători;d) pentru contestaţiile împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de judecată este format din 2 judecători.e) pentru contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.La data de 07-02-2014 Lit. e) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.f) pentru contestaţiile prevăzute în art. 250^1 alin. (1) din Codul de procedură penală împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în apel de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 3 judecători.La data de 23-05-2016 Lit. f) a alin. (1) al art. 31 a fost introdusă de art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 18 din 18 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016.g) pentru judecarea recursurilor în casaţie împotriva deciziilor pronunţate în apel de curţile de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după admiterea în principiu, completul de judecată este format din 3 judecători.La data de 31-10-2016 Alineatul (1) din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 70 din 26 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 866 din 31 octombrie 2016h) pentru recursurile împotriva încheierilor prin care curţile de apel şi Curtea Militară de Apel resping cererile de sesizare a Curţii Constituţionale, completul de judecată este format din 3 judecători;La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) În celelalte materii, completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.(3) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, numiţi, prin tragere la sorţi, de către preşedintele sau unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 31 , Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018La data de 01-02-2014 Art. 31 a fost modificat de pct. 8 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 31^1Procedura de judecată în cameră preliminară se desfăşoară de un judecător din completul prevăzut la art. 31 alin. (1) lit. a).La data de 07-02-2014 Art. 31^1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 3 din 5 februarie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 7 februarie 2014.Articolul 32(1) La începutul fiecărui an, la propunerea preşedintelui sau a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Colegiul de conducere aprobă numărul şi compunerea completurilor de 5 judecători.(2) În materie penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători din cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) În alte materii decât cea penală, completurile de 5 judecători sunt formate din judecători specializaţi, în funcţie de natura cauzelor.(4) Judecătorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, în şedinţă publică, de preşedintele sau, în lipsa acestuia, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Schimbarea membrilor completurilor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(5) Completul de 5 judecători este prezidat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de unul dintre cei 2 vicepreşedinţi sau de preşedinţii de secţie atunci când aceştia fac parte din complet, desemnaţi potrivit alin. (4).(6) În cazul în care niciunul dintre aceştia nu a fost desemnat să facă parte din completurile de 5 judecători, completul este prezidat, prin rotaţie, de fiecare judecător, în ordinea vechimii în magistratură a acestora.(7) Cauzele care intră în competenţa completurilor de 5 judecători sunt repartizate aleatoriu în sistem informatizat.La data de 23-07-2018 Articolul 32 din Sectiunea a 4-a , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 33(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreşedinţi prezidează Secţiile Unite, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, precum şi Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Completul de 5 judecători şi orice complet în cadrul secţiilor, când participă la judecată.La data de 02-06-2012 Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 5 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Abrogat.La data de 25-11-2010 Alin. (2) al art. 33 a fost abrogat de pct. 7 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.(3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.Articolul 34În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judeca în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin doua treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.Capitolul II Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriileSecţiunea 1 Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilorArticolul 35(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.(2) În cadrul curţilor de apel funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 35 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 36(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.(2) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.(3) În cadrul tribunalelor funcţionează, în raport cu complexitatea şi numărul cauzelor, secţii sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesionişti, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi completuri specializate pentru cauze maritime şi fluviale.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 36 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 37(1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.(2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti şi au, de regula, sediul în municipiul reşedinţa de judeţ.(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează.La data de 17-11-2013 Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcţionării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluţionare. Tribunalul specializat este competent şi în caz de trimitere spre rejudecare.La data de 17-11-2013 Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.Articolul 38(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.(2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc, cu avizul conform al ministrului justiţiei, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 38 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 39(1) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori şi familie.Articolul 40(1) Completele şi secţiile specializate pentru minori şi familie, precum şi tribunalele specializate pentru minori şi familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cât şi infracţiunile săvârşite asupra minorilor.(2) Când în aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibila disjungerea, competenta aparţine tribunalului specializat pentru minori şi familie.(3) Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplica în mod corespunzător.Articolul 41(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 41 , Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Componenta secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.(3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.Articolul 42În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.Articolul 42^1În cauzele maritime şi fluviale, circumscripţiile tribunalelor Constanţa şi Galaţi sunt următoarele:a) Tribunalul Constanţa: judeţele Constanţa şi Tulcea, marea teritorială, Dunărea până la mila marină 64 inclusiv;b) Tribunalul Galaţi: celelalte judeţe, Dunărea de la mila marină 64 în amonte până la km 1.075.La data de 02-06-2012 Art. 42^1 a fost introdus de pct. 9 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.Secţiunea a 2-a Conducerea instanţelor judecătoreştiArticolul 43(1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte care exercita atribuţiile manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.(2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.(3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercita şi atribuţii de administrare a instanţei.Articolul 44(1) Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.(2) Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.La data de 18-04-2008 Alin. (2) al art. 44 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.Articolul 45(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la celelalte judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 45 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.Articolul 46(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifica respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.(2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.(3) Atribuţiile date prin lege sau prin regulament în competenta preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere.La data de 30-06-2006 Alin. (3) al art. 46 a fost introdus de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Articolul 47Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.Articolul 48Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.Articolul 49(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenta:a) la curţile de apel şi tribunale: preşedintele şi 6 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;b) la tribunale specializate şi judecătorii: preşedintele şi 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.(2^1) În cazul în care, la judecătorii şi tribunale specializate, numărul judecătorilor este de 5 sau mai mic, atribuţiile colegiului de conducere se exercită de preşedinte.La data de 23-07-2018 Alineatul (2^1) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2^2) Dispoziţiile alin. (2^1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţiile în care, din motive obiective, colegiul de conducere nu se poate constitui.La data de 23-07-2018 Articolul 49 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.(4) La şedinţele colegiilor de conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.(5) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.(6) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitaţi şi judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.(7) Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.(8) Colegiile de conducere nu vor putea adopta hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.La data de 20-02-2019 Articolul 49 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 3, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019Articolul 50(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel;b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia;d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă şi la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca şi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanţei.La data de 23-07-2018 Alineatul (4) din Articolul 50 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 51Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii:a) dezbat activitatea anuala desfăşurată de instanţe;b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;c) dezbat probleme de drept;d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;e) formulează puncte de vedere la solicitarea Plenului sau, după caz, a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;La data de 23-07-2018 Litera e) din Articolul 51 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018f) aleg şi revoca membrii colegiilor de conducere;g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;
*) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22-32.h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.Secţiunea a 3-a Completele de judecatăArticolul 52(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.Articolul 53(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.(3) Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice.La data de 23-07-2018 Articolul 53 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 54(1) Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. În condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (1^1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii stagiari pot asista, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată ale completurilor formate din judecători definitivi.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(1^1) Contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate în materie penală de către judecătorii şi tribunale în cursul judecăţii în primă instanţă, de către judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la aceste instanţe se soluţionează în complet format din 2 judecători.La data de 23-07-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(1^2) Abrogat.La data de 23-07-2018 Alineatul (1^2) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Reproducem mai jos prevederile art. VI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, cu modificările aduse prin pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019:
Articolul VI
(1) Dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică apelurilor formulate în procese pornite începând cu data de 1 ianuarie 2021. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv, apelurile se judecă în complet format din 2 judecători.
(2) În cauzele penale, dispoziţiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor în complet format din 3 judecători se aplică la judecarea apelurilor în cauzele care au fost înregistrate în primă instanţă începând cu data de 1 ianuarie 2021. Apelurile formulate în cauzele penale înregistrate în primă instanţă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi până la data de 31 decembrie 2020 inclusiv se judecă în complet format din 2 judecători.(3) Abrogat.La data de 01-02-2014 Alin. (3) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(4) Abrogat.La data de 01-02-2014 Alin. (4) al art. 54 a fost abrogat de pct. 11 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 55(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie dintr-un judecător şi 2 asistenţi judiciari. Dispoziţiile art. 11 şi ale art. 52 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.La data de 02-06-2012 Alin. (1) al art. 55 a fost modificat de pct. 10 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(2) Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.(3) Abrogat.La data de 25-11-2010 Alin. (3) al art. 55 a fost abrogat de pct. 9 al art. III din LEGEA nr. 202 din 25 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 714 din 26 octombrie 2010.Capitolul III Instanţele militareArticolul 56(1) Instanţele militare sunt:a) tribunalele militare;b) Curtea Militară de Apel Bucureşti.La data de 01-02-2014 Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 12 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2) Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Articolul 57(1) Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata să se desfăşoare în alt loc.(2) Instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.Articolul 58(1) La şedinţele de judecată, judecătorii şi procurorii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.(2) Abrogat.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 58 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Abrogat.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 58 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 59(1) În municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara funcţionează tribunale militare.(2) Tribunalele militare judeca procesele şi cererile date prin lege în competenta lor.(3) Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte şi doi judecători.Articolul 60Abrogat.La data de 01-02-2014 Art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 61(1) Curtea Militară de Apel funcţionează în municipiul Bucureşti, ca instanţă unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte şi doi judecători.(2) Abrogat.La data de 18-04-2008 Alin. (2) al art. 61 a fost abrogat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007 cu un nou punct.Titlul III Ministerul PublicCapitolul I Atribuţiile Ministerului PublicArticolul 62(1) Ministerul Public îşi exercita atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.(3) Procurorii trebuie să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la un proces echitabil, principiul egalităţii de arme, independenţa instanţelor şi forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al urmăririi penale şi dreptul nediscriminatoriu la informare.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 62 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.Articolul 63Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii:a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;d) exercita acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;e) participa, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;j) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;k) exercită atribuţiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare;La data de 23-07-2018 Litera k) din Articolul 63 , Capitolul I , Titlul III a fost modificată de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.La data de 23-07-2018 Articolul 63 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 64(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.(2) În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 64 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 64 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(4) Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situaţii:a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii;b) în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenţa şi care împiedica rechemarea sa;c) lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.La data de 30-06-2006 Alin. (4) al art. 64 a fost modificat de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(5) Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.La data de 23-07-2018 Alineatul (5) din Articolul 64 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 65(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 65 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 66(1) Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa parchetelor, în condiţiile legii.(2) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.(3) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile, neprelucrate, deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.(4) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.La data de 14-03-2016 Art. 66 a fost modificat de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.Articolul 66^1(1) În vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii.(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.(3) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3^1) Nu pot ocupa funcţia de ofiţer sau agent de poliţie judiciară, lucrători, informatori sau colaboratori, chiar acoperiţi, ai serviciilor de informaţii. Anterior numirii în funcţie, aceştia vor da o declaraţie olografă pe propria răspundere că nu fac şi nu au făcut parte din serviciile de informaţii, că nu sunt şi nu au fost colaboratori sau informatori ai acestora.La data de 23-07-2018 Articolul 66^1 din Capitolul I , Titlul III a fost completat de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi a agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(5) Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare.(6) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 11 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(8) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile alin. (1) îşi păstrează salarizarea avută la data detaşării.(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.(11) Pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute în legile speciale aplicabile acestora.La data de 14-03-2016 Art. 66^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 11 martie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 14 martie 2016.Articolul 67(1) Procurorul participa la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.(2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea în orice formă a concluziilor.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 67 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) În procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.La data de 01-02-2014 Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de pct. 15 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 68Procurorul exercita, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice şi nelegale.Articolul 69(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 69 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.(3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 69 , Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Capitolul II Organizarea Ministerului PublicSecţiunea 1 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi JustiţieArticolul 70(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct.(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ajutat de 3 consilieri.(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.Articolul 71Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.Articolul 72Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.Articolul 73(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când considera necesar.(2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).Articolul 74Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.Articolul 75Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori-şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori-şefi.La data de 22-11-2016 Articolul 75 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 76În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.Articolul 77(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul, şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.Articolul 78(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.Articolul 79Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.La data de 23-07-2018 Articolul 79 din Sectiunea 1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Secţiunea 1^1 Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi TerorismLa data de 22-11-2016 Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 79^1(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului.(2) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de către comisia constituită în acest scop.La data de 16-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(4) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).(5) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice.(6) La evaluarea candidaţilor vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(7) Comisia prevăzută la alin. (3) este numită prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei. Din comisie pot face parte şi specialişti în psihologie, resurse umane şi alte domenii.(8) Procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(9) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 16-10-2018 Alineatul (9) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(10) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, procurorul revine la parchetul de unde provine.La data de 23-07-2018 Alineatul (10) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(11) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.La data de 23-07-2018 Alineatul (11) din Articolul 79^1 , Sectiunea 1^1 , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(12) Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.La data de 22-11-2016 Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 79^2(1) În cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcţii.(2) Colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător.La data de 22-11-2016 Capitolul II, Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 79^3(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se convoacă de către procurorul-şef al acestei direcţii, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.La data de 22-11-2016 Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 79^4Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.La data de 23-07-2018 Sectiunea 1^1 din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Secţiunea a 2-a Direcţia Naţională AnticorupţieArticolul 80(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este specializată în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercita atribuţiile pe întreg teritoriul României şi funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Direcţia Naţională Anticorupţie se organizează ca structura autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Direcţia Naţională Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.Articolul 81(1) Direcţia Naţională Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.(2) Direcţia Naţională Anticorupţie este independentă în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.Articolul 82(1) Direcţia Naţională Anticorupţie este condusă de un procuror-şef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) În activitatea sa, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este ordonator principal de credite.(4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.Articolul 83(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.(2) Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie este constituit din procurorul-şef, unul dintre adjuncţii acestuia şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (3)-(7) se aplica în mod corespunzător.Articolul 84(1) Adunarea generală a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se convoacă de către procurorul-şef al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.(2) Dispoziţiile art. 51 se aplica în mod corespunzător.Articolul 85În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.Articolul 86(1) În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-şef al acestei direcţii, cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 86 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de regula, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.Articolul 87(1) Direcţia Naţională Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la propunerea Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii. La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.La data de 16-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(3) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:a) un interviu transmis în direct, susţinut în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;b) o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate. La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(4) Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum şi altor calităţi specifice.(5) La evaluarea candidaţilor, vor fi avute în vedere şi activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine şi cunoştinţele de operare pe calculator.(6) Evaluarea prevăzută la alin. (3) lit. b) se efectuează de o comisie desemnată de secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori de la Direcţia Naţională Anticorupţie propuşi de procurorul-şef al direcţiei, 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuşi de procurorul general şi un formator propus de Institutul Naţional al Magistraturii. La data de 23-07-2018 Alineatul (6) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(7) Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.(8) Procurorii numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu avizul secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 16-10-2018 Alineatul (8) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(9) La data încetării activităţii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine.La data de 23-07-2018 Alineatul (9) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.La data de 23-07-2018 Alineatul (9^1) din Articolul 87 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(10) Atribuţiile, competenta, structura, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplica în mod corespunzător.Articolul 88Direcţia Naţională Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.La data de 23-07-2018 Articolul 88 din Sectiunea a 2-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Secţiunea a 2^1-a Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţieLa data de 23-07-2018 Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^1(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane.(3) În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.(4) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este condusă de un procuror-şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentei legi.(5) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public.(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.La data de 20-02-2019 Articolul 88^1 din Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 4, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^2(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic.(2) Este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.(3) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează cu un număr de 15 posturi de procuror.La data de 10-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 88^2 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 10 octombrie 2018(4) Numărul de posturi al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Pe durata desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie beneficiază de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii.La data de 16-10-2018 Articolul 88^2 din Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 3, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^3(1) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specifice profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.(2) Componenţa comisiei de concurs este următoarea:a) 3 membri judecători, care fac parte din Secţia pentru judecători şi au funcţionat la o instanţă de grad de cel puţin curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători;b) un membru procuror, care face parte din Secţia pentru procurori şi a funcţionat la un parchet de grad de cel puţin parchet de pe lângă curtea de apel, desemnat de Secţia pentru procurori.(3) Condiţiile pentru ca un procuror să se înscrie la concursul pentru ocuparea postului de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 88^5 alin. (3).(4) Fiecare candidat va depune un curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante în susţinerea candidaturii sale.(5) Documentele depuse de fiecare candidat vor fi publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puţin 10 zile înaintea concursului.(6) Comisia de concurs va propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, după evaluarea candidaturilor şi a proiectelor, în urma unui interviu transmis în direct.(7) Revocarea din funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în caz de neîndeplinire a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2).(8) Procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^4(1) Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei.(2) Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(3) Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^5(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu procurori numiţi de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea continuării activităţii în cadrul secţiei pentru o perioadă totală de cel mult 9 ani.(2) Concursul este susţinut în faţa comisiei de concurs compuse potrivit art. 88^3 alin. (2), din care face parte de drept şi procurorul-şef secţie.(3) Pentru a participa la concursul pentru numirea în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:a) să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani;b) să aibă cel puţin gradul de parchet de pe lângă curte de apel;c) să aibă o vechime efectivă de cel puţin 18 ani în funcţia de procuror;d) să aibă o bună pregătire profesională;e) să aibă o conduită morală ireproşabilă.(4) La concurs poate participa orice procuror care, până la data stabilită pentru începerea concursului, îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (3).(5) Concursul prevăzut la alin. (2) constă în:a) un interviu, transmis în direct şi ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, susţinut în faţa comisiei prevăzute la art. 88^3 alin. (2) din care face parte de drept şi procurorul şef secţie;La data de 16-10-2018 Litera a) din Alineatul (5) , Articolul 88^5 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificată de Punctul 4, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018b) o evaluare a activităţii din ultimii 5 ani;c) o evaluare a unor acte profesionale întocmite de candidaţi din ultimii 3 ani de activitate.(6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice. La interviu participă procurorul-şef secţie şi un psiholog, care pot pune întrebări candidaţilor.(7) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. b) se efectuează de către 2 procurori şi 2 judecători din cadrul Inspecţiei Judiciare, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-şef. Punctajul se acordă în urma unei analize ce va avea în vedere inclusiv durata şi complexitatea cazurilor lucrate de procuror, rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate şi soluţiile date la acestea.(8) Evaluarea prevăzută la alin. (5) lit. c) se efectuează de o comisie desemnată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, formată din 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 2 judecători din Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propuşi de colegiile de conducere ale acestora, precum şi un formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, propus de Consiliul ştiinţific al acestuia.(9) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele de concurs este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 60 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);b) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);c) 20 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).(10) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte, dar nu mai puţin decât următorul punctaj pentru fiecare probă în parte:a) minimum 25 de puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. a);b) minimum 15 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. b);c) minimum 10 puncte pentru proba prevăzută la alin. (5) lit. c).(11) Numirea în funcţia de procuror din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se va face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturile vacante şi în ordinea punctelor obţinute.(11^1) Membrii comisiilor de concurs prevăzute în prezenta secţiune nu devin incompatibili şi îşi exprimă votul în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 20-02-2019 Articolul 88^5 din Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 5, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(11^2) Comisiile de concurs prevăzute de art. 883, respectiv de art. 885 îşi desfăşoară legal activitatea în prezenta a cel puţin 3 membri.La data de 20-02-2019 Articolul 88^5 din Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 5, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(12) Procedurile de numire, continuare a activităţii în cadrul secţiei şi revocare din funcţiile de conducere şi execuţie din cadrul secţiei vor fi detaliate într-un regulament aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018

Notă CTCE Reproducem mai jos prevederile art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 10 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 862 din 10 octombrie 2018:Articolul II(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 88^3-88^5 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la finalizarea concursurilor organizate pentru numirea în funcţiile de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a celor de execuţie de procuror în cadrul secţiei şi validarea rezultatelor acestora, funcţiile de procuror-şef şi cel puţin o treime din funcţiile de execuţie de procuror vor fi exercitate provizoriu de procurori care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii, selectaţi de comisia de concurs constituită în condiţiile art. 88^3 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Selecţia candidaţilor se realizează de comisia de concurs prevăzută la alin. (1) printr-o procedură derulată în cel mult 5 zile calendaristice de la data declanşării acesteia de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de concurs îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin 3 membri.(3) Candidaţii pentru funcţiile de conducere şi de execuţie prevăzute la alin. (1) depun la structura resurse umane a Consiliului Superior al Magistraturii o scrisoare de candidatură însoţită de orice alte înscrisuri considerate relevante de către candidaţi.(4) În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la primirea listei de candidaţi din partea structurii resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, comisia de concurs verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcţii şi efectuează procedura de selecţie a acestora pe baza dosarului de candidatură şi a unui interviu. Interviul se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a Consiliului.(5) În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procedura de selecţie are în vedere următoarele criterii:a) integritatea candidatului;b) evaluarea activităţii ca procuror.(6) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul interviului.(7) Evaluarea activităţii de procuror se face pe baza ultimului raport de evaluare întocmit şi a aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat, precum şi a aspectelor relevante verificabile rezultate din activitatea sa anterioară.(8) În cazul candidaţilor pentru funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procedura de selecţie se realizează pe baza celor două criterii prevăzute la alin. (5), precum şi a criteriului referitor la competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres.(9) Procurorii selectaţi pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi pentru numirea în funcţiile de execuţie de procuror în cadrul secţiei, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, sunt numiţi în funcţie de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, dintre procurorii selectaţi pentru numirea în cadrul secţiei. La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorii numiţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă revin la parchetele de unde provin.(10) În vederea operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în termen de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură resursele umane şi materiale necesare funcţionării acesteia, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, specialişti şi alte categorii de personal.(11) De la data operaţionalizării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, cauzele de competenţa acesteia, aflate în lucru la Direcţia Naţională Anticorupţie şi alte unităţi de parchet, precum şi dosarele cauzelor referitoare la infracţiunile prevăzute de art. 88^1 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi soluţionate până la data acestei operaţionalizări se preiau de către aceasta.

Articolul 88^6(1) La expirarea termenului de 3 ani, procurorul poate cere continuarea activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pe o nouă perioadă de 3 ani, fără a depăşi în total 9 ani de activitate în cadrul secţiei.(2) Cu 3 luni înainte de expirarea termenului de numire, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va analiza cererea depusă de procurorul care solicită continuarea activităţii în cadrul secţiei şi decide asupra acesteia, având în vedere evaluarea activităţii desfăşurate de acesta în ultimii 3 ani.(3) La data încetării activităţii în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, procurorul revine la parchetul de unde provine.(4) De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul secţiei.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^7(1) Procurorii numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie pot fi revocaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea motivată a procurorului-şef al secţiei, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.(2) În cazul revocării, procurorul revine la parchetul de unde provine şi îşi redobândeşte gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^8(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt următoarele:a) efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa;b) sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a);c) constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă;d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.La data de 20-02-2019 Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 88^8 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificată de Punctul 6, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019e) exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.La data de 20-02-2019 Alineatul (1) din Articolul 88^8 , Sectiunea a 2^1-a , Capitolul II , Titlul III a fost completat de Punctul 7, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(2) Participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei se asigură de procurori din cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^9Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă, nu mai târziu de luna februarie a anului următor, Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 23-07-2018 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 88^10(1) În vederea desfăşurării activităţilor specifice prevăzute de Codul de procedură penală, în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie funcţionează, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege.(2) Detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se dispune la solicitarea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora.(3) Numirea în funcţie a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se face prin ordin al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.(4) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.(5) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare din poliţia judiciară nicio însărcinare.(6) Dispoziţiile procurorilor din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară. Actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.(7) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(8) Salarizarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) se realizează potrivit dispoziţiilor legale aplicabile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.(9) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.(10) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1).La data de 07-03-2019 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019Articolul 88^11(1) Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se încadrează cu specialişti în domeniul prelucrării şi valorificării informaţiilor, economic, financiar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală.(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) sunt numiţi în cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie prin ordin al procurorului-şef al acesteia şi au calitatea de funcţionar public.(3) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 1 lit. e) şi art. 22 alin. (1)-(3) din capitolul VIII al anexei nr. V din aceeaşi lege. Specialiştii beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioareLa data de 07-03-2019 Sectiunea a 2^1-a din Capitolul II , Titlul III a fost completata de Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019Secţiunea a 3-a Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătoriiArticolul 89(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.(2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.(3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.Articolul 90(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structura secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structura şi câte o secţie pentru minori şi familie.(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 90 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018
Punctul 46 al art. I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 827 din 13 septembrie 2005, prevede:
„46. La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii specializate”.
Anterior, același alineat (2) al articolului 90 a fost abrogat de pct. 16 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.Articolul 91În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.Articolul 92(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi al parchetelor din circumscripţie.(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita şi atribuţii de administrare a parchetului.(5) Dispoziţiile art. 46 alin. (3) se aplica în mod corespunzător.La data de 30-06-2006 Alin. (5) al art. 92 a fost introdus de pct. 5 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Articolul 93Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.Articolul 94(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, judecătoriile care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ, precum şi parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.La data de 23-07-2018 Alineatul (1) din Articolul 94 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.Articolul 95(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora.(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.Articolul 96(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.(3) Dispoziţiile art. 49 alin. (2)-(7) se aplica în mod corespunzător.Articolul 97Dispoziţiile art. 50 şi 51 se aplica în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.Secţiunea a 4-a Organizarea parchetelor militareArticolul 98(1) Pe lângă fiecare instanţă militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.La data de 01-02-2014 Alin. (1) al art. 98 a fost modificat de pct. 17 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2) Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Articolul 99(1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.Articolul 100(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplica în mod corespunzător.(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocaţi pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinaţionale, în condiţiile în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română. Procurorii militari participa la şedinţele de judecată ce se desfăşoară potrivit art. 57.(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor şi faţă de care exercita atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).(4) Dispoziţiile art. 96 şi 97 se aplica în mod corespunzător.Articolul 101Când persoana cercetată este militar activ, urmărirea penală se efectuează de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.La data de 23-07-2018 Articolul 101 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II , Titlul III a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 102(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.(2) Pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, precum şi pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor şi salariaţilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare şi secţiile prevăzute în alin. (1) organizează şi desfăşoară, conform competenţei, activităţi comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.La data de 01-02-2014 Alin. (2) al art. 102 a fost modificat de pct. 19 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Titlul IV Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al MagistraturiiArticolul 103(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.(1^1) Institutul Naţional al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii de formare profesională a judecătorilor şi procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Naţional al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.La data de 23-07-2018 Articolul 103 din Titlul IV a fost completat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.(3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.Articolul 104(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.La data de 08-10-2007 Alin. (2) al art. 104 a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.(4) Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.La data de 08-10-2007 Alin. (4) al art. 104 a fost introdus de pct. 2 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Articolul 105Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.Articolul 106(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.(2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator terţiar de credite.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 106 , Titlul IV a fost modificat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 107(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.(2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 108(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.(2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, la plata cu ora, se face în funcţie de activităţile desfăşurate şi de indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător cu funcţie de execuţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu vechimea cea mai mare în muncă şi în funcţie, astfel:a) în cazul activităţilor de predare de tip curs sau conferinţă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 2,5;b) în cazul activităţilor de seminar, precum şi al altor activităţi didactice şi/sau conexe procesului de formare iniţială şi continuă, orele efectuate se înmulţesc cu un coeficient de 1,5;c) celelalte activităţi specifice formării iniţiale şi continue vor fi cuantificate pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului.La data de 23-07-2018 Alineatul (3) din Articolul 108 , Titlul IV a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 109Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.Titlul V Asistenţii judiciariArticolul 110Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu;b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucura de o bună reputaţie;d) cunosc limba română;e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.Articolul 111(1) Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.(2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile judecătorilor şi procurorilor se aplica şi asistenţilor judiciari.(3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihna, asistenţa medicală gratuita şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplica şi asistenţilor judiciari.(4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.Articolul 112Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Articolul 113(1) Asistenţilor judiciari li se aplica dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.(2) Sancţiunile disciplinare se aplica de către ministrul justiţiei.(3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat.La data de 02-06-2012 Alin. (3) al art. 113 a fost modificat de pct. 11 al art. 51 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012.(4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.(5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunica Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.Articolul 113^1(1) Asistenţii judiciari sunt supuşi unor evaluări privind calitatea activităţii din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenţilor judiciari se face la un an de la numirea în funcţie.(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de preşedintele tribunalului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea asistentul judiciar. Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător şi asistenţilor judiciari, raportat la atribuţiile exercitate de aceştia potrivit legii.(3) Asistenţii judiciari nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la ministrul justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluţionarea contestaţiei, ministrul justiţiei poate solicita conducătorului tribunalului orice informaţii pe care le consideră necesare şi va proceda la audierea asistentului judiciar.(4) Asistentul judiciar care primeşte în urma evaluării calificativul «nesatisfăcător» este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către ministrul justiţiei.(5) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.La data de 23-07-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 114Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.Articolul 115Magistraţii consultanţi în funcţie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continua activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.Titlul VI Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelorArticolul 116(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate:a) registratura;b) grefa;c) arhiva;d) biroul de informare şi relaţii publice;e) biblioteca.(2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) şi art. 140 alin. (1).(3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 116 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 5, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(4) Instanţele şi parchetele militare au în structura şi un compartiment de documente clasificate.(5) În cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.La data de 01-02-2014 Alin. (5) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(6) Specialiştii prevăzuţi la alin. (5) au calitatea de funcţionar public.La data de 01-02-2014 Alin. (6) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(7) Funcţia de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.La data de 01-02-2014 Alin. (7) al art. 116 a fost introdus de pct. 20 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 117(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masa, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.(2) Conducătorul biroului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.Articolul 118(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.(3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 118 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 6, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(4) Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.(5) Personalul auxiliar de la instanţele şi parchetele militare, de la secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie poate proveni şi din rândul militarilor activi.La data de 01-02-2014 Alin. (5) al art. 118 a fost modificat de pct. 21 al art. 72, Titlul II din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 119(1) Grefierii care participa la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.(2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.(3) La şedinţele de judecată, grefierii militari sunt obligaţi să poarte uniforma militară.Articolul 120(1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.La data de 22-11-2016 Alineatul (1) din Articolul 120 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) În cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 120 , Titlul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar şi funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.(5) Dotarea tehnica necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.(5^1) Începând cu luna martie 2019, specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.La data de 07-03-2019 Articolul 120 din Titlul VI a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019(5^2) Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5).La data de 07-03-2019 Articolul 120 din Titlul VI a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019(6) Abrogat.La data de 20-02-2019 Alineatul (6) din Articolul 120 , Titlul VI a fost abrogat de Punctul 8, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(7) Abrogat.La data de 20-02-2019 Alineatul (7) din Articolul 120 , Titlul VI a fost abrogat de Punctul 8, Articolul 14 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019Articolul 120^1În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.La data de 29-06-2013 Art. 120^1 a fost introdus de art. 24 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 74 din 26 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 29 iunie 2013.Articolul 120^2(1) În vederea efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal şi vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează, prin detaşare, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii.(2) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează acte de cercetare penală în cauzele prevăzute la alin. (1), în care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de procuror ori în care procurorul a dispus preluarea în vederea efectuării urmăririi penale, conform prevederilor art. 324 alin. (2) din Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la alin. (1) pot efectua acte de cercetare penală şi în cauzele preluate de parchetul de pe lângă curtea de apel de la parchetele de pe lângă tribunale. (4) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurori, sub directa conducere, supravegherea şi controlul nemijlocit al acestora. (5) Dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, actele întocmite de aceştia din dispoziţia scrisă a procurorilor fiind efectuate în numele acestora.La data de 23-07-2018 Titlul VI a fost completat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 120^3(1) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară prevăzuţi la art. 120^2 sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 6 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 în 3 ani, cu acordul acestora. (2) Numirea în funcţii a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la parchetele prevăzute la art. 120^2 alin. (1).(3) Încetarea detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară se poate dispune înaintea perioadei prevăzute la alin. (1), prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Pe durata detaşării, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi de la organele ierarhic superioare nicio însărcinare. (5) Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi în condiţiile prezentului articol au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru ofiţerii de poliţie, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege, şi beneficiază, în mod corespunzător, de drepturile prevăzute la art. 13 şi art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.(6) Salariul de bază şi sporurile ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi sunt cele prevăzute pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, reduse cu 20%.(7) Drepturile salariale sunt suportate din bugetul Ministerului Public şi se acordă de către parchetul unde este detaşat. La data de 23-07-2018 Titlul VI a fost completat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 120^4(1) Atribuţiile prevăzute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile şi răspunderile ce revin ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Atribuţiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară detaşaţi se exercită de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie evaluează anual activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară detaşaţi, în condiţiile legii. (4) Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător în raport cu activitatea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară.(5) Funcţia de ofiţer şi agent de poliţie judiciară prevăzută la art. 120^2 alin. (1) este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.(6) Numărul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul parchetelor prevăzute la art. 120^2 alin. (1), precum şi repartizarea acestora se stabileşte, în funcţie de necesităţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.La data de 23-07-2018 Titlul VI a fost completat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Titlul VII Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor şi protecţia magistraţilorArticolul 121(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigura, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului afacerilor interne, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 121 , Titlul VII a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.Articolul 122(1) Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Apărării Naţionale.(2) Poliţia militară pusă în serviciul instanţelor şi parchetelor militare este subordonată preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.(3) Paza sediilor instanţelor şi parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor şi valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigura, în mod gratuit, de către Poliţia Militară.(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 123Poliţia Română şi Jandarmeria Română au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru bună desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora.Articolul 124Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor şi procurorilor, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne.La data de 22-11-2016 Articolul 124 din Titlul VII a fost modificat de Punctul 8, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Titlul VIII Gestiunea economico-financiară şi administrativă a instanţelor şi parchetelorCapitolul I Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativArticolul 125(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.La data de 22-11-2016 Alineatul (1) din Articolul 125 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 9, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.(3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.(4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.La data de 18-04-2008 Alin. (4) al art. 125 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 2^1.Articolul 126(1) Poate fi numita în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;d) Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.e) Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru managerul economic al acestei direcţii.La data de 22-11-2016 Articolul 126 din Capitolul I , Titlul VIII a fost completat de Punctul 10, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare şi o vechime în specialitate de minimum 5 ani.(3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.La data de 22-11-2016 Alineatul (4) din Articolul 126 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 11, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.La data de 22-11-2016 Alineatul (5) din Articolul 126 , Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 11, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016Articolul 127Managerul economic are următoarele atribuţii principale:a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;d) organizează elaborarea, fundamentarea şi prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;h) urmăreşte şi răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum şi a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei şi parchetului din circumscripţia în cadrul căreia funcţionează şi controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată;j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor din circumscripţiile în cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.Articolul 128Managerii economici şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Notă CTCE Conform art. II din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, pe data intrării în vigoare a prezentei legi (respectiv data intrării în vigoare a legii speciale de salarizare - Ordonanţa de urgenţă nr. 27/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 314 din 7 aprilie 2006), în ceea ce ii priveşte pe informaticieni, se abroga prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Articolul 129Prin derogare de la prevederile legislaţiei în domeniul finanţelor publice, preşedinţii instanţei şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.La data de 23-07-2018 Articolul 129 din Capitolul I , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 130(1) Instanţele militare care nu au sediul în municipiul Bucureşti şi parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.(2) Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale:a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor;b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor;c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;d) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;e) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitaţi.Capitolul II Bugetele instanţelor şi parchetelorArticolul 131(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.(2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Bugetele instanţelor şi parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.Articolul 132(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.La data de 22-11-2016 Alineatul (3) din Articolul 132 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 12, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.(6) Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel, iar cele ale parchetelor militare de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor militare, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.La data de 23-07-2018 Alineatul (6) din Articolul 132 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).Articolul 133(1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.(2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secţiei pentru judecători sau al Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 133 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 134(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 134 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) Pentru instanţele şi parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale.Articolul 134^1(1) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma:a) numirii în funcţii de conducere;b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;c) detaşării;d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii;e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.(2) Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 134^1 , Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 60, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018(3) După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.(4) Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.La data de 11-05-2016 Alin. (4) al art. 134^1 a fost modificat de art. II din HOTĂRÂREA nr. 328 din 27 aprilie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 361 din 11 mai 2016.(5) Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.(6) În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.(7) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.La data de 08-10-2007 Art. 134^1 a fost introdus de pct. 3 al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Articolul 135(1) Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei.(2) Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.La data de 23-07-2018 Articolul 135 din Capitolul II , Titlul VIII a fost modificat de Punctul 61, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 136Abrogat.La data de 07-12-2017 Articolul 136 din Capitolul II , Titlul VIII a fost abrogat de Articolul 28, Capitolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 6 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 973 din 07 decembrie 2017Titlul IX Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 137Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;b) oficiile registrului comerţului;c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.Articolul 138(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.La data de 22-11-2016 Alineatul (2) din Articolul 138 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 14, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016(3) Drepturile materiale şi băneşti ale personalului instanţelor şi parchetelor militare şi mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor şi parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi secţiei sau serviciului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie se asigură de Ministerul Apărării Naţionale.Articolul 139(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc:a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii şi continuităţii;c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;e) vacanta judecătorească;f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.(2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 139 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 140(1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;La data de 22-11-2016 Litera a) din Articolul 140 , Titlul IX a fost modificată de Punctul 15, Articolul 26, Capitolul V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 16 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 938 din 22 noiembrie 2016b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul ministrului justiţiei.La data de 23-07-2018 Alineatul (2) din Articolul 140 , Titlul IX a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din LEGEA nr. 207 din 20 iulie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 20 iulie 2018Articolul 141Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 142(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 17-11-2013 Alin. (1) al art. 142 a fost modificat de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.(2) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.(3) Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.(4) Până la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov şi a parchetului de pe lângă aceasta instanţă, cauzele de competenta acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti şi, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.Articolul 143(1) Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplica treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.Articolul 144(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi 4, art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 1^1 -1^3 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 69^1 -69^5, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Dispoziţiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.
Reproducem mai jos prevederile art. II-IV, VII şi VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 şi care se aplica, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVI al Legii nr. 247/2005.Articolul II(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcţiile de judecător inspector şi procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.(2) Activităţile aflate în curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori şi procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.Art. III. - Dispoziţiile prezentei legi privind înregistrarea şedinţelor de judecată, precum şi cele privind numirea la birourile de informare şi relaţii publice a absolvenţilor unei facultăţi de jurnalistică sau a specialiştilor în comunicare se aplica de la 1 iulie 2006.Art. IV. - (1) Circumscripţiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Oradea, Ploieşti şi Târgu Mureş care se desfiinţează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordanta cu circumscripţiile teritoriale ale instanţelor militare în aceste localităţi, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2) Funcţiile reduse ca urmare a reorganizării instanţelor şi parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcţii ale Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanţare prin transferul la aceste instituţii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.(3) Spaţiile şi dotările materiale ale parchetelor militare desfiinţate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripţiile teritoriale ale unităţilor desfiinţate.(4) Personalul auxiliar civil şi militar din cadrul instanţelor şi parchetelor militare care optează pentru transfer la instanţele şi parchetele civile sau ale căror funcţii au fost reduse va fi transferat, ţinându-se seama de opţiunea exprimată, la instanţele şi parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităţi.(5) La transferul personalului auxiliar civil şi militar de la instanţele şi parchetele militare la instanţele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă şi de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie...........................................................................Art. VII. - Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează şi se adopta în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. VIII. - (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor.(2) Atribuţiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).Anexa nr. 1A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA


Județul	Judecătoria	Localitatea de reședință
Alba	Alba Iulia	municipiul Alba Iulia
	Câmpeni	orașul Câmpeni
	Aiud	municipiul Aiud
	Blaj	municipiul Blaj
	Sebeș	municipiul Sebeș
Arad	Arad	municipiul Arad
	Ineu	orașul Ineu
	Lipova	orașul Lipova
	Gurahonț	comuna Gurahonț
	Chișineu-Criș	orașul Chișineu-Criș
Argeș	Pitești	municipiul Pitești
	Câmpulung	municipiul Câmpulung
	Curtea de Argeș	municipiul Curtea de Argeș
	Costești	orașul Costești
	Topoloveni	orașul Topoloveni
Bacău	Bacău	municipiul Bacău
	Onești	municipiul Onești
	Moinești	municipiul Moinești
	Podu Turcului	comuna Podu Turcului
	Buhuși	orașul Buhuși
Bihor	Oradea	municipiul Oradea
	Beiuș	municipiul Beiuș
	Marghita	municipiul Marghita
	Aleșd	orașul Aleșd
	Salonta	municipiul Salonta
Bistrița-Năsăud	Bistrița	municipiul Bistrița
	Năsăud	orașul Năsăud
	Beclean	orașul Beclean
Botoșani	Botoșani	municipiul Botoșani
	Dorohoi	municipiul Dorohoi
	Săveni	orașul Săveni
	Darabani	orașul Darabani
Brașov	Brașov	municipiul Brașov
	Făgăraș	municipiul Făgăraș
	Rupea	orașul Rupea
	Zărnești	orașul Zărnești
Brăila	Brăila	municipiul Brăila
	Făurei	orașul Făurei
	Însurăței	orașul Însurăței
Buzău	Buzău	municipiul Buzău
	Râmnicu Sărat	municipiul Râmnicu Sărat
	Pătârlagele	orașul Pătârlagele
	Pogoanele	orașul Pogoanele
Caraș-Severin	Reșița	municipiul Reșița
	Caransebeș	municipiul Caransebeș
	Oravița	orașul Oravița
	Moldova Nouă	orașul Moldova Nouă
	Bozovici	comuna Bozovici
	Bocșa	orașul Bocșa
Călărași	Călărași	municipiul Călărași
	Oltenița	municipiul Oltenița
	Lehliu-Gară	orașul Lehliu-Gară
Cluj	Cluj-Napoca	municipiul Cluj-Napoca
	Turda	municipiul Turda
	Dej	municipiul Dej
	Huedin	orașul Huedin
	Gherla	municipiul Gherla
Constanța	Constanța	municipiul Constanța
	Medgidia	municipiul Medgidia
	Hârșova	orașul Hârșova
	Mangalia	municipiul Mangalia
	Cernavodă	orașul Cernavodă
	Băneasa	orașul Băneasa
Covasna	Sfântu Gheorghe	municipiul Sfântu Gheorghe
	Târgu Secuiesc	municipiul Târgu Secuiesc
	Întorsura Buzăului	orașul Întorsura Buzăului
Dâmbovița	Târgoviște	municipiul Târgoviște
	Găești	orașul Găești
	Pucioasa	orașul Pucioasa
	Răcari	orașul Răcari
	Moreni	municipiul Moreni
Dolj	Craiova	municipiul Craiova
	Băilești	municipiul Băilești
	Filiași	orașul Filiași
	Șegarcea	orașul Șegarcea
	Calafat	municipiul Calafat
	Bechet	orașul Bechet
Galați	Galați	municipiul Galați
	Tecuci	municipiul Tecuci
	Târgu Bujor	orașul Târgu Bujor
	Liești	comuna Liești
Giurgiu	Giurgiu	municipiul Giurgiu
	Bolintin-Vale	orașul Bolintin-Vale
	Comana	comuna Comana
Gorj	Târgu Jiu	municipiul Târgu Jiu
	Târgu Cărbunești	orașul Târgu Cărbunești
	Novaci	orașul Novaci
	Motru	municipiul Motru
Harghita	Miercurea-Ciuc	municipiul Miercurea-Ciuc
	Odorheiu Secuiesc	municipiul Odorheiu Secuiesc
	Toplița	municipiul Toplița
	Gheorgheni	municipiul Gheorgheni
Hunedoara	Deva	municipiul Deva
	Hunedoara	municipiul Hunedoara
	Petroșani	municipiul Petroșani
	Orăștie	municipiul Orăștie
	Brad	municipiul Brad
	Hațeg	orașul Hațeg
Ialomița	Slobozia	municipiul Slobozia
	Urziceni	municipiul Urziceni
	Fetești	municipiul Fetești
Iași	Iași	municipiul Iași
	Pașcani	municipiul Pașcani
	Hârlău	orașul Hârlău
	Răducăneni	comuna Răducăneni
Ilfov	Buftea	orașul Buftea
	Cornetu	comuna Cornetu
Maramureș	Baia Mare	municipiul Baia Mare
	Sighetu Marmației	municipiul Sighetu Marmației
	Vișeu de Sus	orașul Vișeu de Sus
	Târgu Lăpuș	orașul Târgu Lăpuș
	Dragomirești	comuna Dragomirești
	Șomcuta Mare	orașul Șomcuta Mare
Mehedinți	Drobeta-Turnu Severin	municipiul Drobeta-Turnu Severin
	Strehaia	orașul Strehaia
	Orșova	municipiul Orșova
	Vânju Mare	orașul Vânju Mare
	Baia de Aramă	orașul Baia de Aramă
Mureș	Târgu Mureș	municipiul Târgu Mureș
	Sighișoara	municipiul Sighișoara
	Reghin	municipiul Reghin
	Târnăveni	municipiul Târnăveni
	Luduș	orașul Luduș
	Sângeorgiu de Pădure	orașul Sângeorgiu de Pădure
Neamț	Piatra-Neamț	municipiul Piatra-Neamț
	Roman	municipiul Roman
	Târgu-Neamț	orașul Târgu-Neamț
	Bicaz	orașul Bicaz
Olt	Slatina	municipiul Slatina
	Caracal	municipiul Caracal
	Corabia	orașul Corabia
	Balș	orașul Balș
	Scornicești	orașul Scornicești
Prahova	Ploiești	municipiul Ploiești
	Câmpina	municipiul Câmpina
	Vălenii de Munte	orașul Vălenii de Munte
	Mizil	orașul Mizil
	Sinaia	orașul Sinaia
	Urlați	orașul Urlați
Satu Mare	Satu Mare	municipiul Satu Mare
	Carei	municipiul Carei
	Negrești-Oaș	orașul Negrești-Oaș
Sălaj	Zalău	municipiul Zalău
	Șimleu Silvaniei	orașul Șimleu Silvaniei
	Jibou	orașul Jibou
Sibiu	Sibiu	municipiul Sibiu
	Mediaș	municipiul Mediaș
	Agnita	orașul Agnita
	Avrig	orașul Avrig
	Săliște	orașul Săliște
Suceava	Suceava	municipiul Suceava
	Câmpulung Moldovenesc	municipiul Câmpulung Moldovenesc
	Rădăuți	municipiul Rădăuți
	Fălticeni	municipiul Fălticeni
	Vatra Dornei	municipiul Vatra Dornei
	Gura Humorului	orașul Gura Humorului
Teleorman	Alexandria	municipiul Alexandria
	Roșiori de Vede	municipiul Roșiori de Vede
	Turnu Măgurele	municipiul Turnu Măgurele
	Videle	orașul Videle
	Zimnicea	orașul Zimnicea
Timiș	Timișoara	municipiul Timișoara
	Lugoj	municipiul Lugoj
	Deta	orașul Deta
	Sânnicolau Mare	orașul Sânnicolau Mare
	Făget	orașul Făget
	Jimbolia	orașul Jimbolia
Tulcea	Tulcea	municipiul Tulcea
	Babadag	orașul Babadag
	Măcin	orașul Măcin
Vaslui	Vaslui	municipiul Vaslui
	Bârlad	municipiul Bârlad
	Huși	municipiul Huși
	Murgeni	orașul Murgeni
Vâlcea	Râmnicu Vâlcea	municipiul Râmnicu Vâlcea
	Drăgășani	municipiul Drăgășani
	Horezu	orașul Horezu
	Brezoi	orașul Brezoi
	Bălcești	orașul Bălcești
Vrancea	Focșani	municipiul Focșani
	Panciu	orașul Panciu
	Adjud	municipiul Adjud
București	Judecătoria sectorului 1	municipiul București
	Judecătoria sectorului 2	municipiul București
	Judecătoria sectorului 3	municipiul București
	Judecătoria sectorului 4	municipiul București
	Judecătoria sectorului 5	municipiul București
	Judecătoria sectorului 6	municipiul București

B. TRIBUNALELE, TRIBUNALELE SPECIALIZATE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂTRIBUNALE ŞI TRIBUNALE SPECIALIZATE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ

Judeţul	Tribunalul şi tribunalul specializat	Localitatea de reşedinţa
Alba	Alba Iulia	municipiul Alba Iulia
Arad	Arad	municipiul Arad
Argeş	Argeş	municipiul Pitești
Bacău	Bacău	municipiul Bacău
Bihor	Bihor	municipiul Oradea
Bistriţa-Năsăud	Bistriţa-Năsăud	municipiul Bistriţa
Botoşani	Botoşani	municipiul Botoşani
Braşov	Braşov	municipiul Braşov
Brăila	Brăila	municipiul Brăila
Buzău	Buzău	municipiul Buzău
Caras-Severin	Caras-Severin	municipiul Reșița
Călăraşi	Călăraşi	municipiul Călăraşi
Cluj	Cluj	municipiul Cluj-Napoca
Constanţa	Constanţa	municipiul Constanţa
Covasna	Covasna	municipiul Sfântu-Gheorghe
Dâmboviţa	Dâmboviţa	municipiul Târgoviște
Dolj	Dolj	municipiul Craiova
Galaţi	Galaţi	municipiul Galaţi
Giurgiu	Giurgiu	municipiul Giurgiu
Gorj	Gorj	municipiul Târgu Jiu
Harghita	Harghita	municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara	Hunedoara	municipiul Deva
Iaşi	Iaşi	municipiul Iaşi
Ilfov	Ilfov	municipiul Buftea
Maramureş	Maramureş	municipiul Baia Mare
Mehedinţi	Mehedinţi	municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mureş	Mureş	municipiul Târgu Mureş
Neamţ	Neamţ	municipiul Piatra-Neamţ
Olt	Olt	municipiul Slatina
Prahova	Prahova	municipiul Ploiești
Satu Mare	Satu Mare	municipiul Satu Mare
Sălaj	Sălaj	municipiul Zalău
Sibiu	Sibiu	municipiul Sibiu
Suceava	Suceava	municipiul Suceava
Teleorman	Teleorman	municipiul Alexandria
Timiş	Timiş	municipiul Timişoara
Tulcea	Tulcea	municipiul Tulcea
Vaslui	Vaslui	municipiul Vaslui
Vâlcea	Vâlcea	municipiul Râmnicu Vâlcea
Vrancea	Vrancea	municipiul Focșani
Bucureşti	Bucureşti	municipiul Bucureşti

La data de 17-11-2013 Titlul lit. B din anexa 1 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. B din anexa 1 a fost modificată de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA

Curtea de apel	Tribunalele şi tribunalelespecializate cuprinse în circumscripţia curţii de apel	Localitatea de reşedinţa
1. Curtea de Apel Alba Iulia	Alba	municipiul Alba Iulia
	Sibiu
	Hunedoara
2. Curtea de Apel Piteşti	Argeş	municipiul Piteşti
	Vâlcea
3. Curtea de Apel Bacău	Bacău	municipiul Bacău
	Neamţ
4. Curtea de Apel Oradea	Bihor	municipiul Oradea
	Satu Mare
5. Curtea de Apel Suceava	Suceava	municipiul Suceava
	Botoşani
6. Curtea de Apel Braşov	Braşov	municipiul Braşov
	Covasna
7. Curtea de Apel Bucureşti	Bucureşti	municipiul Bucureşti
	Călăraşi
	Giurgiu
	Ialomiţa
	Ilfov
	Teleorman
8. Curtea de Apel Cluj	Cluj	municipiul Cluj-Napoca
	Bistriţa-Năsăud
	Maramureş
	Sălaj
9. Curtea de Apel Constanţa	Constanţa	municipiul Constanţa
	Tulcea
10. Curtea de Apel Craiova	Dolj	municipiul Craiova
	Gorj
	Mehedinţi
	Olt
11. Curtea de Apel Galaţi	Galaţi	municipiul Galaţi
	Brăila
	Vrancea
12. Curtea de Apel Iaşi	Iaşi	municipiul Iaşi
	Vaslui
13. Curtea de Apel Târgu Mureş	Mureş	municipiul Târgu Mureş
	Harghita
14. Curtea de Apel Ploieşti	Prahova	municipiul Ploieşti
	Buzău
	Dâmboviţa
15. Curtea de Apel Timişoara	Timiş	municipiul Timişoara
	Arad
	Caras-Severin

La data de 17-11-2013 Denumirea coloanei a doua din tabelul de la lit. C din anexa 1 a fost modificată de pct. 6 al art. unic din LEGEA nr. 296 din 14 noiembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 14 noiembrie 2013.Anexa nr. 2Circumscripţiile instanţelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea şi localităţile de reşedinţa

Nr. crt.	Instanţa militară şi localitatea de reşedinţa	Parchetul militar şi localitatea de reşedinţa	Circumscripţia teritorială
I.1	Tribunalul Militar Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti	Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti	Argeş Călăraşi Giurgiu Ialomiţa Ilfov Olt Teleorman Vâlcea Municipiul Bucureşti Constanţa Tulcea Brăila Buzău Dâmboviţa Prahova
I.2	Tribunalul Militar Cluj Sediul: Municipiul Cluj-Napoca	Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj Sediul: Municipiul Cluj- Napoca	Braşov Covasna Sibiu Alba Bistriţa-Năsăud Cluj Sălaj Harghita Mureş Bihor Maramureş Satu-Mare
I.3.	Tribunalul Militar Iaşi Sediul: Municipiul Iaşi	Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi Sediul: Municipiul Iaşi	Bacău Neamţ Suceava Vrancea Botoşani Galaţi Iaşi Vaslui
I.4	Tribunalul Militar Timişoara Sediul: Municipiul Timişoara	Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara Sediul: Municipiul Timişoara	Dolj Gorj Hunedoara Mehedinţi Arad Caras-Severin Timiş
II.	Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti	Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti	Competenţa teritorială generală
III.	Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti	Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti Sediul: Municipiul Bucureşti	Competenţa teritorială generală

Notă CTCE Conform art. 7 din LEGEA nr. 148 din 5 iulie 2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 19 iulie 2011, anexa nr. 1 la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

-------

Structură Act

Fişă act

Dicţionar

Pozitia Ministerului Public fata de puterea executiva in dreptul unor state vest-europene si in RomaniaRevista "Dreptul", Nr. 5/2006, pag. 102Autori : Diaconescu Horia, Danisor Dan Claudiu(...)a) In sistemul italian. <<Ministerul Public (...) a fost sustras oricarei dependente ierarhice fata de administratie si asezat intre organele magistraturii>> devenind astfel <<o magistratura de aparare a vietii private>> si de <<organizare a vietii publice>> in scopul realizarii justitiei. Era o reactie fata de realitatea amplorii fenomenului criminal si fata de evolutia tot mai viguroasa si indrazneata a structurilor organizate ale acestuia adeseori cu puternice legaturi in lumea politicului si deci a puterii executive.(...)(...)Concluzia care se impune, avand in vedere cele aratate mai sus, este ca nu exista un <<model european>> in materia realatiilor dintre Ministerul Public si ministerul justitiei. In conditiile existentei practic a tuturor sistemelor posibile in dreptul european comaparat si doar a unor conditii minimale impuse de jurisprudenta Curtii Europene a Dreptului Omului, pentru motivele expuse in cele ce preced, credem ca ar trebui ca legislatia romana sa fie modificata, in sensul acordarii statului autentic de magistrat membrilor Ministerului Public, asadar, procurorilor.(...)

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

Setări profil

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Istoric forme consolidate

Istoric forme consolidate

Structură Act

Explicaţii Acte

ultimele 20 acte accesate

0 monitorizari

Setări profil

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Istoric forme consolidate

Istoric forme consolidate

Structură Act

Jurisprudenţă

Explicaţii Acte