ANEXĂ din 28 iunie 2007la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007Data intrării în vigoare 01-10-2007
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICECENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
1.4.1.2. Baremul activităţilor practiceîn clinică de alergologie şi imunologie clinică şi laborator de imunologie– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)1. Teste cutanate alergologiceprick la alergene de mediu: 10002. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 10003. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 10004. Teste cutanate alergologicepatch: 10005. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 5006. Teste gravitaţionale şi volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 27. Teste morfologice de identificare a polenurilor şi plantelor polenizatoare: 1008. Teste morfologice de identificare a acarienilor: 209. Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 5010. Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 511. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 50012. Probe funcţionale ventilatorii (spirometrie): 50013. Probe funcţionale ventilatorii post-bronhodilatator: 50014. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 2015. Teste de provocare alimentară: 10016. Teste de provocare medicamentoasă: 50017. Teste de provocare cu agenţi fizici: 50018. Teste de provocare la efort: 10019. Teste la alergene ocupaţionale: 10020. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 20021. Utilizarea trusei de urgenţă în alergologie: 20022. Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 10023. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 50024. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 10025. Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 5026. Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 1027. Determinarea componentelor sistemului complement: 50028. Determinarea C1-INH: 10029. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare umorale: 20030. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare celulare: 20031. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţe primare ale celulelor fagocitare: 20032. Teste de laborator screening pentru imunodeficienţele dobândite: 30033. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficienţelor: 5034. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 30035. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 10036. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 30037. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 5038. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 539. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 30040. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 30041. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 30042. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 20043. Electroforeza proteinelor serice şi imunoelectroforeza: 10044. Deteminări de subseturilor celule imune: 5045. Deteminări de mediatori celulari, markeri serici de inflamaţie: 10046. Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 1047. Hemoleucograme la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 100048. Investigaţii biochimice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 100049. Exudate faringiene şi nazale, analiza sputei: 50050. Uroculturi la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 50051. Coproculturi, examene coproparazitologice: 50052. Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 10053. Explorări imagistice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 100054. Examene citologice în produse biologice la pacienţi cu patologie imuno-alergică: 10055. Examene anatomopatologice şi imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 2001.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţă (160 ore)1. Bronşita acută şi cronică, emfizemul pulmonar2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică3. Pneumoniile4. Abcesul pulmonar5. Fibrozele pulmonare6. Cancerul bronhopulmonar7. Sindromul de compresie mediastinală8. Pleureziile9. Valvulopatii10. Endocardite infecţioase11. Tulburările de ritm şi de conducere12. Pericarditele13. Miocarditele şi cardiomiopatiile14. Boala cardiacă ischemică15. Sincopa16. Şocul cardiogen17. Bolile arterelor periferice18. Bolile venelor19. Edemul pulmonar acut cardiogen şi necardiogen20. Cordul pulmonar cronic21. Insuficienţa cardiacă congestivă22. Tromboembolismul pulmonar23. Hipertensiunea arterială24. Glomerulonefritele25. Sindromul nefrotic26. Nefropatii interstiţiale27. Insuficienţa renală acută28. Insuficienţa renală cronică29. Transplantul renal şi hemodializa30. Sindroame de malabsorbţie31. Anemiile32. Leucemiile acute33. Sindroamele mielodisplazice34. Sindroamele mieloproliferative cronice35. Sindroamele limfoproliferative cronice36. Gamapatii monoclonale37. Sindroamele hemoragipare38. Sindroamele trombotice39. Diabetul zaharat40. Hemocromatoza1.4.2.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)1. Interpretări ECG: 2002. Examene radiologice: 2003. Explorări funcţionale respiratorii: 904. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 1005. Examinări ultrasonografice (interpretare): 506. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 107. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 2008. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice: 2009. Puncţii venoase la adult: 201.4.3. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)1. Boala de reflux gastroesofagian2. Gastritele acute şi cronice3. Ulcerul gastric şi duodenal4. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal5. Sindromul de malabsorbţie6. Enteropatia glutenică7. Parazitozele intestinale8. Boala Crohn9. Rectocolita hemoragică10. Intestinul iritabil11. Pancreatitele acute şi cronice12. Sindromul icteric13. Colecistitele şi litiaza biliară14. Hepatitele cronice postvirale15. Hepatita autoimună16. Hepatite medicamentoase şi autoimune17. Patologia hepatică indusă de alcool18. Cirozele hepatice19. Tumorile benigne şi maligne ale ficatului şi căilor biliare, chistul hidatic hepatic20. Afecţiuni hepatice cu determinare genetică1.4.3.2. Baremul activităţilor practice (interpretare)1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 602. Endoscopii digestive: 303. Ecografii abdominale: 304. Paracenteza: 305. Puncţie biopsie hepatică: 106. Investigaţii funcţionale în gastroenterologie: 301.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)1. Resuscitarea cardiopulmonară2. Tehnici de menţinere a permeabilităţii căilor aerifere: intubaţia traheală, traheotomia3. Oxigenoterapia4. Tehnicile de suport ventilator5. Defibrilarea electrică şi cardioversia6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic7. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu reacţii sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă şi exacerbările severe ale astmului8. Asistenţa în urgenţă şi terapie intensivă a pacienţilor cu angioedem cu localizare de gravitate9. Anestezia la bolnavii astmatici10. Anestezia la pacienţii cu antecedente de reacţii de hipersensibilitate la medicamente1.4.4.2. Baremul activităţilor practice1. Intubaţia orotraheală şi nazotraheală - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 10.2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare/efectuare (inclusiv pe manechin): 103. Defibrilare, cardioversie - asistare/efectuare: 54. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare şi efectuare: 105. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiţii de necesitate.6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 101.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (70 ore)1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic2. Alimentaţia copilului sănătos şi alergic3. Vaccinările în neonatologie şi pediatrie4. Boala hemolitică neonatală5. Infecţiile tractului respirator superior6. Wheezing-ul recurent şi astmul la copil7. Alergii alimentare la copil, intoleranţa la lactoză şi la gluten8. Sindroamele de malabsorbţie la copil9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil10. Hepatitele în pediatrie11. Sindroamele de hipertensiune portală12. Parazitozele intestinale la copil13. Infecţiile tractului urinar la copil14. Anemiile hemolitice ş sindroamele hemoragipare la copil15. Leucemiile şi limfoamele la copil16. Hematuriile şi proteinuriile copilului17. Glomerulonefritele şi sindroamele nefrotice în pediatrie18. Reumatismul articular acut19. Artritele cronice juvenile20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki21. Vasculite imune în pediatrie22. Imunodeficienţele primare23. Imunodeficienţele dobândite în pediatrie24. Urticaria şi angioedemul la copil25. Dermatita atopică şi tipuri de prurigo în practica pediatrică26. Urgenţele pediatrice majore1.4.5.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)1. Puncţii venoase la copil: 102. Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale: 203. Electrocardiograme: 204. Examene radiologice: 205. Explorări funcţionale respiratorii la copii: 506. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 507. Interpretări de buletine de analize biochimice şi imunologice la copil: 508. Recomandări de preparate de lapte utilizate în alimentaţie: 201.4.6. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)1. Agenţi etiologici în bolile profesionale2. Boli profesionale ale aparatului respirator3. Boli dermatologice profesionale4. Noţiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserţie şi reorientare profesională, noţiuni de legislaţie naţională şi europeană în medicina muncii.1.4.6.2. Baremul activităţilor practice1. Anamneze de boală profesională: 202. Asistarea şi/sau efectuarea testelor de provocare cu agenţi profesionali: 51.4.7. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.B. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută şi dobândită2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia3. Antigenele - structură, epitopi, procesare şi prezentare4. Imunogenetica5. Imunitatea mediată prin celulele Ta) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnaluluib) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor Tc) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante6. Imunitatea mediată prin celule Ba) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnaluluib) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilorc) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umorald) Procese biologice iniţiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentăe) Imunoglobuline - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.f) Reacţii imune mediateg) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.7. Alte mecanisme imunologice, care implicăa) Celulele "natural killer".b) Celulele killer activate de limfokine.c) Bazofile activate.8. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.C. Modularea răspunsului imun.1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.2. Inflamaţia şi modularea ei.a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.D. Imunitatea mucoaselor.1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".E. Imunologia transplantului.1. Mecanismele de rejet2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefăF. Imunologia tumorală1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale3. Mecanismele imunosupravegheriiG. Mecanisme imunoreglatoare1. Mecanismele de toleranţă2. Reţele idiotipic.3. Apoptoza1.4.7.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)1. Tehnici înţelegerea principiilor şi metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de:măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici,fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene saucelule alogenice, complexele imune,examinarea proteinelor crioprecipitate, activităţile complementului seric total şi componentelor complementului şi tiparea histocompatibilităţii.a) Serologic:ELISA, RIA, RAST, FEIA,eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială,nefelometrie, imunoblot,cromatografie în fază lichidă de înaltă performanţă, imunoelectroforeza,CIE CRIEb) Celular:citometrie în flux,evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei,evaluarea proliferării limfocitare, producţiei de imunoglobuline.c) Imunofluorescenţa şi histochimia imună.d) Molecular:Northern, Southern, Western blot, PCRhibridizarea in situ.e) Hibridoame şi anticorpi monoclonali.2. Caracteristicile efectuării testelor:principii de sensibilitate, specificitate şi valoare predictivă1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ1.4.8.1. Tematica curs (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasă, etnie etc.)III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic - pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient3. Relaţia medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore)I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)1. Infecţii cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze2. Prurigouri3. Eczeme/dermatite4. Urticaria, vasculite urticariene5. Mastocitoze6. Dermatoze buloase7. Psoriazisul8. Eritrodermii9. Purpure10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)11. Manifestări cutanate în imunodeficienţe12. Reacţii adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase13. Eritem polimorf14. Eritem nodos15. Limfoame şi pseudolimfoame cutanate16. Boala Kaposi17. Lichen plan şi erupţii lichenoide18. Dermatoze prin agenţi fizici19. Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)20. Medicaţia antiinflamatorie şi imunomodulatorie în patologia cutanată1.4.9.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)1. Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 402. Tehnica imunofluorescenţei în dermatologie: 53. Citodiagnosticul Tzanck: 54. Examenul micologic în dermatologie: 105. Efectuarea biopsiei cutanate: 51.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE1.4.10.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)1. Structura şi funcţia sistemului respirator2. Bolile căilor aerifere3. Tumori toracice4. Infecţii respiratorii non-TB5. Tuberculoza6. Bolile vasculare pulmonare7. Boli pulmonare interstiţiale difuze8. Boli pulmonare iatrogene9. Bolile pleurei10. Insuficienţa respiratorie11. Anomalii pulmonare genetice şi de dezvoltare12. Sindroame de apnee13. Sindromul de tuse cronică14. Manifestări pulmonare în imunodeficienţe1.4.10.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare– demonstrarea abilităţilor de comunicare (prezentări de cazuri, referat) şi cercetare (după caz)1. Peak-flow-metrie: 1002. Spirometrie: 1003. Pletismografie: 204. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 205. Evaluarea gazelor sanguine: 206. Teste de provocare bronşică (nespecifică, specifică): 207. Sputa indusă: 108. Lavajul bronho-alveolar: 109. Toracocenteza: 101.4.11. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE1.4.11.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)1. Rinitele acute şi cronice2. Rinosinuzitele acute şi cronice3. Tumori benigne şi maligne rinosinusale4. Patologia inflamatorie şi infecţioasă faringiană5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare6. Laringitele acute şi cronice7. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană8. Adenopatia cervicală9. Otitele medii acute şi cronice10. Farmacoterapia locală în ORL1.4.11.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Rinoscopie şi rinomanometrie: 202. Bucofaringoscopie: 203. Otoscopie: 104. Examene radiologie şi CT în ORL: 205. Examenul de laborator al secreţiei nazale şi evaluarea funcţiei ciliare: 101.4.12. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE1.4.12.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)1. Patologia pleoapelor şi aparatului lacrimal2. Conjunctivitele3. Keratitele4. Patologia inflamatorie a sclerei5. Patologia inflamatorie a uveei6. Cataractele7. Glaucoamele8. Ochiul roşu şi dureros9. Bolile de sistem cu complicaţii oculare10. Farmacoterapia locală oculară1.4.12.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Examenul polului anterior al ochiului: 202. Examenul pleoapelor şi conjunctivei: 203. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 201.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE1.4.13.1. Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)1. Infecţii ale căilor respiratorii superioare şi inferioare2. Infecţii cutanate şi ale sistemului limfatic3. Gastroenterite şi enterocolite4. Infecţii virale, bacteriene, fungice şi parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase5. Diareea infecţioasă6. Hepatite virale7. Infecţii ale tractului urinar8. Infecţia cu HIV, infecţii la pacienţi cu imunosupresie9. Particularităţi ale tratamentului antiinfecţios la pacienţii cu afecţiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie1.4.13.2. Baremul activităţilor practice– principiu, indicaţii, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare1. Recoltarea produse patologice (spută, secreţii etc.): 202. Hemocultura: 53. Urocultura, coprocultură: 204. Examen coproparazitologic: 105. Exudat faringian, examen de spută: 106. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni şi parazitari: 201.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE1.4.14.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)1. Poliartrita reumatoidă a adultului2. Artrita juvenilă idiopatică şi boala Still3. Spondiloartropatiile seronegative4. Lupusul eritematos sistemic5. Sclerodermia sistemică6. Fenomenul Raynaud7. Miopatiile inflamatoare8. Boala mixtă a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate9. Fasciita enzinofilică difuză şi sindromul mialgie-eozinofilie10. Sindromul Sjogren11. Vasculitele sistemice12. Boala (sindromul) Behcet13. Reumatismul articular acut14. Boala artrozică periferică15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale16. Forme de reumatism abarticular17. Guta şi alte atrite microcristaline18. Artrita psoriazică19. Artritele infecţioase şi reactive20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale22. Osteoporoza şi osteonecroza aseptică23. Manifestări reumatologice din boli endocrine24. Tratamentul inflamator şi imunomodulator în bolile reumatice1.4.14.2. Baremul activităţilor practice (interpretare)1. Teste biologice de inflamaţie şi de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 2002. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 2003. Examene radiologice în reumatologie: 1204. Scintigrafii osoase: 205. Osteodensitometrii: 206. Interpretarea biopsiei sinoviale şi a lichidului sinovial: 20ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ5 ANISTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ(ordinea stagiilor pentru primii 2 ani şi următorii 3 ani estecea preferată de recomandările UEMS 2003)
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
Stagiile de anul I – se desfăşoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică şi se finalizează cu un examen teoretic şi practic. La sfârşitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris şi oral/practic.1.1 STRUCTURA STAGIILOR1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni)Anul I (obligatoriu în acelaşi serviciu, înalt specializat)1.1.2 Patologia generală legată de tehnici de macroscopie şi microscopie se vor desfăşura pe o perioadă de şase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.1.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săptAnul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotaţie)1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni1.3 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni1.5 Dermatopatologie 4 1/2 luni1.6 Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni1.7 Patologie osteoarticulară 2 luni1.8 Neuropatologie 3 lună1.9 Patologie pediatrică (şi necropsii pediatrice) 3 luni1.10 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună1.12 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni1.13 Medicină legală 3 luni1.14 Patologie oncologică 3 luni1.15 Patologie oftalmologică 1 luni1.16 Patologie O.R.L. 2 luniSTAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂTematica lecţiilor conferinţăPatologie generală (Anul I)PATOLOGIA CELULARĂProcesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacţii celulare de adaptare ale creşterii şi diferenţierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenţi. Hialinoza. Calcificarea patologică.INFLAMAŢIA ACUTĂ ŞI CRONICĂGeneralităţi despre procesul inflamator.Inflamaţia acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamaţiei exudative. Inflamaţia seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilităţi de evoluţie ale inflamaţiei acute. Abcesul şi flegmonul, septicemiile şi septico-pioemiile.Inflamaţia cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamaţia cronică nespecifică.Inflamaţia granulomatoasă. Generalităţi şi clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacţia granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.PROCESUL DE VINDECAREAspecte ale creşterii celulare (regenerarea). Repararea prin ţesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor.IMUNOPATOLOGIAModificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficienţă imună primare şi secundare. Amiloidoza.BOLI GENETICEBoli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.MODIFICĂRI HEMODINAMICEModificări morfologice în edem, hiperemie şi congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară şi sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic şi embolia gazoasă. Ischemia acută şi cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în şoc.NEOPLAZIANomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne şi maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea şi stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.MORFOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ŢESUTURILOR MOIBolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părţi moi.MORFOLOGIA BOLILOR INFECŢIOASEInfecţii piogene bacteriene gram-pozitive; infecţii virale eruptive ale copilului şi adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecţii oportuniste şi asociate cu SIDA. Parazitoze.Patologie specialăPATOLOGIA VASCULARĂPatologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecţia de aortă.Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.Patologia intervenţiilor terapeutice în boli vasculare.PATOLOGIA CARDIACĂLeziunile cordului: cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut şi cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficienţa cardiacă.PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATORPatologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite.Sindromul de detresă respiratorie la adult şi copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare. Citologia aparatului respirator şi a epansamentelor.PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIVPatologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute şi cronice. Ulcerul gastro-duodenal.Tumorile benigne şi maligne.Patologia intestinului subţire şi colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare. Tumori benigne şi maligne.Patologia apendicelui: apendicite acute şi cronice; tumori.PATOLOGIA FICATULUI, CĂILOR BILIARE ŞI PANCREASULUI EXOCRINPatologia ficatului: Icterul şi colestaza. Hepatitele infecţioase virale acute şi cronice. Infecţii bacteriene, parazitare şi helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos şi de toxice: afecţiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficienţa de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne şi maligne.Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută şi cronică. Colecistita acută şi cronică.Carcinomul veziculei biliare şi a căilor biliare extra-hepatice.Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute şi cronice. Tumorile benigne şi maligne.PATOLOGIA APARATULUI URINARAnomalii congenitale.Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante şi în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză postinfecţioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă şi proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.Nefropatii tubulo-interstiţiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstiţială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstiţială indusă de medicamente şi toxine.Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă şi malignă; stenoza arterei renale.Obstrucţia tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.Morfopatologia vezicii urinare şi a căilor urinare: anomalii congenitale, inflamaţii, tumori benigne şi maligne.PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ŞI LIMFOIDPatologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii şi boli mieloproliferative: leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice. Proliferări tumorale limfoide: limfoame şi leucemii ale limfocitului B, limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK, limfomul Hodgkin.Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULINMalformaţii, orhiepididimite acute şi cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară şi tumorile prostatei.PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININMetode morfologice de investigaţie. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne şi maligne. Patologia salpingelui: inflamaţii acute şi cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamaţii, ovarul polichistic, pseudotumori şi tumori. Patologia sarcinii: inflamaţiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestaţional.PATOLOGIA GLANDEI MAMARETulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreţie şi puncţie aspirativ. Inflamaţii. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă şi sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne şi maligne. Ginecomastia.PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRINPatologia glandei hipofize: adenoame.Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute şi cronice, guşa difuză netoxică simplă, guşa multinodulară, tumori benigne şi maligne. Citologia prin puncţie aspiraţie a tiroidei.Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar şi secundar.Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficienţa de 21-hidroxilază, insuficienţa adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficienţa cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom.DERMATOPATOLOGIABoli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne şi maligne ale pielii.Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne şi maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETICPatologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficienţe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul şi osteomalacia. Fractura. Infecţii: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.PATOLOGIA MUŞCHIULUI SCHELETICAtrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncţiunii neuromusculare: miastenia gravis.PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ŞI CENTRALPolineuropatii infecţionase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice.Tumori ale nervilor periferici.Malformaţii. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural şi subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală şi hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecţii: meningite acute bacteriene şi virale. Infecţii supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare şi secundare.BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂŢII DE ANATOMIE PATOLOGICĂA. Efectuarea necropsiei: 200B. Diagnostic histopatologic: 80001. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 80002. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 1003. Prelucrare tehnică (secţionare la microtomn şi criotom): 804. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 1005. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale si imunohistochimie): 3006. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 3007. Examinarea histopatologică din patologia digestivă şi anexe: 15008. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 5009. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 30010. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 45011. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 10012. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 80013. Examinarea histopatologică din patologia osoasă şi articulară: 15014. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 10015. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 100016. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 80017. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 10018. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 50019. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 10020. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 10021. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 20022. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 80001. Frotiuri cervicovaginale: 60002. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 10003. Frotiuri puncţie cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000MODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic - pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic - pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient3. Relaţia medic - pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic - pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreTEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂI. PROBA SCRISĂ1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie şi congestie, hemoragie, hemostaza şi tromboza, embolism, infarct, soc)2. Inflamaţia – generalităţi3. Inflamaţia acută4. Inflamaţia cronică granulomatoasă5. Procese de vindecare: regenerarea şi repararea conjunctivă6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficienţă comună I şi II. Amiloidoza.7. Patologia de transplant şi SIDA8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie şi metaplzie)9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenţi, substanţe minerale)10. Agresiuni celulare reversibile şi ireversibile. Necroza şi apoptoza.11. Boli genetice : Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A şi B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creşterea celulară: neurofibromatoza tip 1 şi 2.12. Neoplazii : generalităţi (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale şi sistemice).13. Tumori de parţi moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale ţesutului adipos, ale ţesutului muscular neted şi striat, tumori vasculare)14. Patologie netumorală osoasă.15. Patologie tumorală osoasă.16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign)17. Malformaţii congenitale cardiace18. Cardiopatia ischemică acută şi cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.19. Valvulopatii20. Reumatismul cardiac acut şi cronic.21. Endocardite.22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) şi secundare. Miocardite.23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.25. Vasculite.26. Patologia venelor27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite şi bronşite.28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.29. Infecţii pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstiţiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspiraţie. Abcesele pulmonare.30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.31. Pneumonia la bolnavii imunocompromişi.32. Boli interstiţiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii şi acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare şi secundare35. Patologia tumorală şi netumorală a cavităţii bucale, glandelor salivare şi faringelui36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite şi tumori.37. Gastrite acute şi cronice.38. Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică.40. Anomalii congenitale intestinului subţire şi colonului.41. Patologie inflamatorie intestin subţire şi colon ( Diverticuloza. Enterocolite infecţioase şi neinfecţioase. Sindroame de malabsorbţie. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecţiuni intestinale vasculare.42. Patologie tumorală intestin subţire şi colon.43. Hepatite acute şi cronice44. Ciroze hepatice45. Patologie tumorală hepatică.46. Patologia colecistului şi căilor biliare extrahepatice.47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută şi cronică. Tumori benigne şi maligne.48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar49. Nefropatii glomerulare50. Nefropatii tubulo-interstiţiale51. Patologia tumorală renală.52. Patologia vezicii urinare şi a căilor urinare.53. Leucemii acute şi cronice54. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute şi cronice.55. Limfoame şi leucemii ale limfocitului B56. Limfoame şi leucemii ale limfocitului T şi NK57. Limfomul Hodgkin.58. Patologia mediastinului.59. Malformaţii ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute şi cronice.60. Patologia tumorală a testiculului.61. Patologia tumorală a prostatei.62. Dezvoltarea embriologică şi histologia aparatului genital feminin63. Malformaţiile aparatului genital feminin64. Patologia vulvei şi vaginului65. Patologia netumorală şi tumorală a cervixului uterin66. Boala inflamatorie pelvină: inflamaţia gonococică, infecţii puerperale, tuberculoza67. Hiperplaziile endometrului68. Tumorile corpului uterin69. Patologia salpingelui şi a ligamentului larg70. Tumorile ovarului71. Boala trofoblastică gestaţională72. Examenul macroscopic şi histologia placentei normale73. Anomalii placentare, inflamaţii şi tumori74. Citologia cervico-vaginală75. Patologia netumorală a glandei mamare76. Tumori mamare benigne şi maligne77. Patologie tiroidiană netumorală78. Patologie tiroidiană tumorală79. Patologia glandei CSR.80. Patologia MSR.81. atologia pancreasului endocrin: modificari morfologice in diabetul zaharat tip I şi II. Tumori: insulinom, gastrinom82. Malformaţiile SNC83. Bolile vasculare ale SNC84. Inflamaţiile SNC şi meningelui85. Tumorile SNC şi meningelui86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic88. Legislaţia română privind Anatomia Patologică89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, coloraţiiII. PRIMA PROBA PRACTICĂExecutarea unei necropsii.III. A DOUA PROBA PRACTICĂDiagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale şi cinci preparate tumorale)ANATOMIE PATOLOGICĂ5 aniSTAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢĂSTRUCTURA STAGIILORAnul I1.16.1 Etapa de angajare (2 săptămâni)Anatomie patologică generală, principii şi tehnici1.16.2 Patologie generală, tehnici de macro- şi microscopie 6 luni1.16.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni1.16.4 Tehnici de citogenetică şi interpretare 2 luni1.16.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt1.16.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săptAnul II1.17 Imunohistochimie: tehnici şi interpretare 6 luni1.18 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 6 luniAnul III1.19 Patologie leucemică şi limfoidă 3 luni1.20 Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină 4 luni1.21 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 3 luni1.22 Patologie ORL 2 luniAnul IV1.23 Oftalmopatologie 1 lună1.24 Dermatopatologie 4 ½ luni1.25 Patologia ap. endocrin 1 ½ lună1.26 Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni1.27 Stagiul de medicină legală 3 luniAnul V1.28 Patologia ap. genital feminin 6 luni1.29 Stagiul în patologie oncologică 3 luni1.30 Stagiul în neuropatologie 3 luni
Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare
Specialiştii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.
Aceştia vor efectua stagiile de terapie intensivă şi modulele 14-27CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂTematica modulelor – lecţiilor conferinţă MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI(fiziologie, farmacologie şi fizică aplicată)Fiziologie– somnul şi anestezia– termoreglarea– joncţiunea neuromusculară– sistemul nervos autonomFarmacologie– noţiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacţiuni)– mecanismul de acţiune al anestezicelor– substanţe• anestezice intravenoase• sedative, hipnotice, psihotrope• cu acţiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante )• anestezicele volatile şi gazoase– mecanismul de acţiune al anestezicelor inhalatorii– absorbţia şi distribuţia anestezicelor inhalatorii– efectele circulatorii şi respiratorii ale anestezicelor inhalatorii– metabolismul şi toxicitatea anestezicelor inhalatorii– farmacologia protoxidului de azot– anestezicele volatile halogenate• substanţe cu acţiune relaxantă– farmacologia curarelor non-deporalizante– farmacologia curarelor deporalizante– antagonişti– monitorizarea funcţiei neuromusculare– droguri şi boli care interferă cu acţiunea substanţelor relaxante musculareDurere-analgezie• Fiziopatologia durerii• Opiacee• Alte analgetice• Anestezice localeMecanismul de acţiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenţi alfa agonişti utilizaţi în anestezia regionalăFizica• Fizica gazelor şi vaporilor aplicată la anestezia prin inhalaţieI. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici )Evaluarea preoperatorie– Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicaţii medico-legale)– Implicaţiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice).– Implicaţiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice.– Evaluarea riscului operator şi anestezic.– Riscul alergic.– Premedicaţia (scop, substanţe, căi de administrare, indicaţii).Probleme generale– Intubaţia traheală ( tehnica, complicaţii)– Aparatul de anestezie (maşina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare)– Respiratoare utilizate în anestezie– Abordul venos în anestezie– Tehnici de anestezie intravenoasă (inducţie, menţinere, trezire, combinaţie de substanţe anestezice, modalităţi de administrare: bolus, discontinuu, continuu)– Tehnici de anestezie inhalatorie (inducţie, menţinere, trezire, substanţe anestezice)– Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei– Terapie lichidiană perioperatorie– Supravegherea şi monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei• monitorizarea de rutină• monitorizarea profunzimii anesteziei• monitorizarea concentraţiei gazelor şi vaporilor anestezici• monitorizarea ventilaţiei• monitorizare cardio-vasculară• monitorizarea funcţiei renale• monitorizarea temperaturii• monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliţi, glicemie, osmolaritate, coagulare)– Securitatea electrică în sala de operaţie– Fişa de anestezie– Informatizarea în anestezie– Incidentele şi accidentele anesteziei generale– Hipotermia: prevenire, consecinţe, metode de reîncălzirePerioada postanestezică imediată– Salonul de trezire / postoperator (organizare)– Monitorizare– Complicaţii– Aspecte medico-legale– Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare)MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE /ANESTEZIE LOCOREGIONALĂTehnici de anestezie locoregională (indicaţii, material utilizat, substanţe folosite, complicaţii )• Noţiuni de anatomie– sistem nervos periferic– coloana vertebrală• Anestezia locală prin infiltraţie şi anestezia de contact• Anestezia regională intravenoasă• Blocajele de nervi periferici• Blocajul de nervi intercostali şi blocul intrapleural• Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)• Complicaţiile locale, regionale şi sistemice ale tehnicilor de anestezie regională• Anestezia regională la copil (indicaţii, tehnici, incidente şi accidente specifice)Terapia durerii• Evaluarea durerii acute postoperatorii• Terapia durerii acute postoperatorii• Terapia durerii croniceMODULUL 4. FUNCŢIA RESPIRATORIE ŞI ANESTEZIAAnatomia şi fiziologia aparatului respiratorTestele funcţionale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică şi alte explorări paraclinice.Fiziopatologie– hipoxia– hiperoxia normobară– hipocapnia –hipercapnia– efectele respiratorii ale intubaţiei traheale, ale anesteziei generale şi regionale şi ale actului chirurgicalPatologia respiratorie– insuficienţa respiratorie acută– ALI (injuria pulmonară acută)– ARDS (pulmon de şoc)– insuficienţa respiratorie cronică– boala astmatică – status astmaticus– arsurile de căi aeriene şi inhalarea de fum– pneumonia chimică prin aspiraţie de conţinut gastric– infecţiile bronhopulmonare– obstrucţia căilor aeriene superioare– embolia pulmonară– epanşamentele pleuraleTerapie respiratorie– menţinerea libertăţii căilor aeriene (intubaţia traheală, traheotomia, intubaţia traheală prelungită, vs. traheotomia )– oxigenoterapia normobară şi hiperbară– terapia respiratorie adjuvantă– tehnici de suport ventilator mecanic (indicaţii, aparatură, tehnici convenţionale, tehnici non convenţionale, moduri de ventilaţie)– tehnici de “înţărcare”– oxigenarea extracorporală şi eliminarea extracorporală de CO2Anestezia la bolnavi cu suferinţe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilaţie postoperatorie)– anestezia la astmatic– anestezia la obez– anestezia la bolnavul cu insuficienţă respiratorie cronicăAnestezia în chirurgia toracică– anestezia pentru toracoscopie– anestezia în chirurgia esofaguluiMODULUL 5. FUNCŢIA CARDIOVASCULARĂ ŞI ANESTEZIAAnatomia şi fiziologia sistemului cardio-vascular– circulaţia coronarianăMetode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac şi determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)Fiziopatologie– efectele anesteziei şi operaţiei asupra sistemului cardio-vascular normal (substanţele anestezice, anestezia şi operaţia, ventilaţia artificială)– recunoaşterea, evaluarea şi tratamentul de urgenţă al hipertensiunii arterialeFarmacologie cardiovasculară• Drogurile cu acţiune inotropă şi drogurile vasoactive• Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, tromboliticeAnestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară• Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie • Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm şi conducere • Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea şi stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală) şi stenoza mitrală,• Anestezia la bolnavi cu insuficienţă cardiacă • Anestezia la bolnav hipertensiv • Anestezia la bolnav în şoc Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)Anestezia în chirurgia cardiacă• Anestezia pentru înlocuiri valvulare• Anestezia pentru pontaje coronariene• Anestezia pentru cateterism cardiac şi angioplastie• Anestezia pentru pericarditeTamponada cardiacă (diagnostic, tratament)• Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară şi /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament)Tehnici speciale• Circulaţie extracoporeală• Hipotensiune controlată• Suport circulator mecanic (balon de contra pulsaţie, sisteme de asistare ventriculară)MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ŞI ANESTEZIAAnatomie şi fiziologie nervoasă• Organizarea anatomo - funcţională a sistemului nervos central• Circulaţia cerebrală• Metabolismul cerebralMetode de diagnostic în neurologie• Examenul clinic neurologic• Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.)Fiziopatologie• Edemul cerebral• Stările de comă• Moartea cerebrală (aspecte medicale şi legale)• Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene şi circulaţiei cerebraleMonitorizarea funcţiei sistemului nervos centralAnestezia şi terapia intensivă a donatorului de organeAnestezia în neurochirurgie• Chirurgia intracraniană supratentorială• Chirurgia fosei posterioare• Chirurgia anevrismelor cerebrale• Chirurgia coloanei vertebraleAnestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ŞI ANESTEZIAFiziologia şi fiziopatologia termoreglării• hipotermia indusă şi accidentală• hipertermia malignă• şocul caloricEchilibrul hidroelectrolitic şi acido-bazic normal şi patologicAnestezia la bolnavul diabetic• Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice şi normocetozice, hipoglicemia)Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei• FeocromocitomulAnestezia în chirurgia hipofizei• Tulburările funcţiei hipofizareMODULUL 8. FUNCŢIA RENALĂ ŞI ANESTEZIAAnatomia şi fiziologia rinichiuluiFiziopatologia insuficienţei renale acute şi cronice• Utilizarea diverselor droguri în insuficienţa renală• Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)Anestezia la bolnavul cu insuficienţă renală cronică Anestezia şi terapia intensivă în transplantul renal Anestezia şi terapia intensivă în chirurgia urologicăMODULUL 9. HEMOSTAZA ŞI TRANSFUZIEHemostaza• Coagularea şi fibrinoliza fiziologică• Tulburările congenitale de hemostază• Coagularea intravasculară diseminată• Prevenirea trombozelorTransfuzia• Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)• Sângele integral (recoltare, conservare )• Fracţiunile de sânge (metode de preparare, indicaţii )• Transfuzia de sânge şi fracţiuni• Transfuzia masivă• Complicaţiile transfuziilor de sânge şi fracţiuni• Metode farmacologice de reducere a sângerării şi transfuziei• Metode de transfuzie autologăAnestezia la bolnavi cu suferinţe hematologice (anemia şi policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii şi trombopatii, hemofilie şi alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂAnestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subţire, colon, rect)• Complicaţii postoperatorii, incluzând fistule, infecţia plăgii, evisceraţia• Ocluzia intestinală• Anestezia pentru endoscopia digestivă• Anestezia pentru chirurgia laparoscopică• Anestezie pentru explorări în afara blocului operator• Anestezie pentru radiologie intervenţionalăAnestezia în chirurgia hepato-biliară• Metabolizarea hepatică a drogurilor şi substanţelor anestezice• Anestezia la bolnavi cu suferinţă hepatică• Anestezia pentru chirurgia căilor biliare• Anestezia în chirurgia hepatică• Transplantul hepatic• Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord )Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică şi nonprotetică)Anestezia în chirurgia plastică• Reimplantări de membreAnestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâniMODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL, OFTALMOLOGIE ŞI STOMATOLOGIEAnestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER )• Laringectomie• Chirurgie cu laser• Endoscopie• Chirurgia urechii medii• Amigdalectomie, adenoidectomieAnestezia în chirurgia oftalmologică• Locoregională• Anestezie pentru globul ocular• Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom şi strabismAnestezia în chirurgia maxilo-facialăMODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂModificările fiziologice din timpul sarcinii• Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul naşterii• Căile dureriiFiziopatologie• Transferul placentar al drogurilor anestezice• Efectele substanţelor anestezice asupra mamei şi fătului• Suferinţa fetală acută şi cronică• Sarcina cu risc mare• Eclampsia şi preeclampsiaAnalgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezarianăAnestezia în urgenţele obstetricale Anestezia pentru operaţii în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutuluiMODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂParticularităţile fiziologice ale nou-născutului şi sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatricăGeneralităţi referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie• Evaluare şi pregătire preoperatorie• Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenţiei chirurgicale• Anestezie generală (circuite, intubaţie, anestezice)• Anestezie regională (tehnici, substanţe)• Abordul venos• Echilibrul hidroelectrolitic• Transfuzia în anestezia pediatrică• Supravegherea copilului în timpul anesteziei• Incidente şi accidente perianesteziceAnestezie specifică• Amigdalectomie şi adenoidectomie• Proceduri diagnostice şi terapeutice în afara blocului operator• Copilul cu malformaţii congenitale cardiace• Urgenţele în anestezia pediatrică:– urgenţe chirurgicale– omfalocel, laparoschizis– hernia diafragmatică– atrezia de esofag, ocluzia neonatală– invaginaţia intestinală acută– stenoza pilorică– torsiunea de testicul– apendicectomie– traumatologie:– arsuri– politraumatismeAnalgezie postoperatorieMODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ŞI OBSTETRICALĂTehnici adaptate copilului (abord vascular, intubaţie, ventilaţie)Patologie pediatrică– insuficienţa respiratorie a nou născutului şi copilului– adaptarea cardio-respiratorie la viaţa extra-uterină– oprirea cardiorespiratorie– moartea subită la nou-născut– traumatismele copilului– deshidratarea acută a nou născutului– insuficienţa renală acută a nou-născutului– sindromul hemolitic uremic– corpi străini în căile aeriene– patologia farino-laringiană– convulsiile– purpura– tulburări de hemostază– intoxicaţiile acuteUrgenţe obstetricale– sarcina toxică– hemoragii obstetricale– embolia cu lichid amniotic– sindromul HELLP– mola hidatiformă– placenta praevia– cardiomiopatia peripartumMODULUL 15. MEDICINA DE URGENŢĂ ŞI TOXICOLOGIEOrganizarea unui sistem de medicină de urgenţă Probleme medico-legale ale urgenţelorOrganizarea şi principiile de acordare a asistenţei medicale în caz de catastrofăTehnici folosite în medicina de urgenţă• mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra şi extraspitalicesc)– analgezia şi sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat• evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficienţă respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului• resuscitarea cardiorespiratorie (basic şi advanced life support)• tehnici de resuscitare volemică• tehnici de abord al căilor aeriene şi de ventilaţie artificială• tehnici de monitorizareOprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic şi advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningee Urgenţe hipertensiveSindroame coronariene acute ConvulsiiDurerea şi analgezia în mediu extraspitalicescIntoxicaţii• conduita generală în intoxicaţii• medicamentoase– supradozarea medicamentelor şi întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilaţi, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)• toxicomanii• produse industriale şi domestice– substanţe caustice• gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)• muşcătura de şarpeLeziuni datorate temperaturiia. Hipertermia, şocul termicb. Hipotermia, degerăturileAccidente prin agenţi fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru gravÎngrijirea pielii şi a rănilor Terorismul biologic şi chimicMODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE• Evaluarea primară şi resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului şi la sosirea în spital)• Evaluarea secundară şi transferul unui politraumatism• Imagistica la politraumatizaţi• Traumatisme craniocerebrale• Traumatisme medulare• Traumatisme toracice penetrante şi nepenetrante• Traumatisme abdominale• Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul şi extremităţile• Leziuni prin strivire• Embolia grasoasă• Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore )MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂFiziologieEvaluarea funcţiei cardiace şi a variabilelor hemodinamice• determinanţii debitului cardiac• reglarea presiunii arteriale• principiile transportului şi utilizării oxigenului• efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorieTehnici• principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate• monitorizarea hemodinamică non-invazivă• ecocardiografie• complicaţiile angioplastiei• monitorizarea hemodinamică invazivăa. principiile de funcţionare a transductorilorb. întreţinerea semnalelor, calibrarea, ajustareac. tehnici de afişared. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare şi monitorizarea presiunilorPatologie cardiovasculară• şocul şi complicaţiile sale• insuficienţa cardiacă post circulaţie extracorporeală• infarctul miocardic şi complicaţiile sale• aritmiile şi tulburările de conducere• indicaţiile pentru diversele tipuri de pace-maker• disecţia de aortă• ruptura anevrismului de aortă• embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism• edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen• tamponada cardiacă şi alte afecţiuni percardice acute• valvulopatii acute şi cronice care pun în pericol viaţa• afecţiuni vasculare periferice şi aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă• complicaţiile acute ale cardiomiopatiei şi miocarditei• hipertensiunea pulmonară şi cordul pulmonar• bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicalăTerapie specifica cardiovasculară• tratamentul vasoactiv şi inotrop• terapia trombolitică şi anticoagulantă• antianginoase• antiaritmice• soluţii de umplere volemică• managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii cardiovasculare• managementul urgenţelor hipertensive• metode de asistenţă ventricularăMODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIEFiziologie• reglarea ventilaţiei• mecanica ventilatorie• fiziologia muşchilor respiratori• schimburile gazoase• variaţiile capnieiTehnici• menţinerea permeabilităţii căilor respiratoriia. managementul de urgenţă al căilor respiratoriib. intubaţia endo-trahealăc. traheostomia, deschisă şi percutanăd. intubaţia prelungită vs. traheostomie• ventilaţia mecanicăa. ventilaţie mecanică în presiune şi volumb. presiune pozitivă end-expiratoriec. indicaţiile ventilaţiei mecaniced. moduri de ventilaţie– ventilaţie intermitent obligatorie– presiune continuă pozitivă– ventilaţie cu raport inversat– ventilaţie cu suport presional– ventilaţie cu suport de volum– ventilaţie cu presiune negativă– ventilaţia pulmonară diferenţială– ventilaţia non-invazivă cu control presional– ventilaţia pe un plămân– ventilaţie cu frecvenţă înaltăe. barotrauma şi volutraumaf. criteriile de detubare şi tehnici de sevrareg. oxigenarea extracorporealăh. hipercapnia permisivăi. ventilaţie cu lichidj. terapie cu surfactant pulmonar• oxigenoterapia• oxigenarea hiperbară• drenajul pleural• imagistica toraco-pulmonară• monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spaţiu mort/volum curent, complianţa, rezistenta, capnografie)Patologie• insuficienţa respiratorie acutăa. insuficienţa respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acutăb. insuficienţa respiratorie hipercapnicăc. insuficienţa respiratorie cronică acutizată• statusul astmatic• inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii• aspiraţia• complicaţii respiratorii postoperatorii• traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)• infecţiile bronhopulmonare, inclusiv bronşiolita• obstrucţia căilor respiratorii superioare• fistule bronhopleurale• polineuropatia bolnavilor critici şi efectele prelungite ale blocanţilor neuromusculari• chilotoraxul• hemoragia pulmonară şi hemoptizia• afecţiuni pleurale– Empiemul– Efuziunea pleurală– Pneumotoraxul– HemotoraxulTerapie• oxid nitric şi prostaglandine• bronhodilatatoare• analeptice respiratorii• fluidificante bronşice• kinesiterapia• aerosoloterapie• terapia pozitională (decubit ventral, terapia rotaţională)MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂFiziologie• organizarea anatomo-funcţională a sistemului nervos central• circulaţia cerebrală• metabolismul cerebralTehnici• Examenul clinic neurologic• Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potenţiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc )• Monitorizarea funcţiei sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)• Diagnosticul morţii cerebrale• Diagnosticul şi managementul statusului vegetativ persistentPatologie• Edemul cerebral• Stările de agitaţie acută• Stările de comă– Metabolică– Traumatică– Infecţioasă– Leziuni de substanţă cerebrală– Vasculară-anoxică şi ischemică– Indusă medicamentos Evaluarea şi prognosticul• Hidrocefalia - funcţionalitatea şi disfuncţia şuntului• Statusul epilpetic• Infecţiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)• Sângerările intracraniene traumatice şi netraumatice SubarahnoidianăIntracerebrală EpiduralăAltele (subdurală)• Traumatisme cerebrale• Traumatisme medulare• Leziunea axonală• Hipotermia accidentală• Şocul caloric• Hipertermia malignă• Complicaţiile neuromusculare ale bolnavului critic• Afecţiunile neuro-musculare ce determină insuficienţa respiratorie poliradiculonevritelescleroza laterală amiotrofică miastenia gravismiopatiile (Duchenne etc.)• Probleme psihiatrice la bolnavul critic• Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor şi personalul medicalTerapie• Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenţii neuro- chirurgicale• Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene• Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional şi axial• Blocarea neuro-musculară: utlizare, monitorizare şi complicaţii• Sedarea în reanimareMODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ŞI NUTRIŢIEFiziologie• Metabolismul apei şi electroliţilor• Echilibrul acidobazic• Reglarea glicemiei• Necesarul nutriţional• TermoreglareaTehnici• Monitorizarea hidroelectrolitică şi acidobazică• Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producţia de dioxid de carbon, calorimetria indirectă)Patologie• Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)• Tulburări acidobazice• Diabetul zaharat– coma hiperosmolară cetozică şi non-cetozică– hipoglicemia• Disfuncţia tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul “sick euthyroid”)• Criza şi insuficienţa adrenală (primară şi secundară)• Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic• Feocromocitomul• Insulinomul• Tulburări metabolice moşteniteTerapie• Terapie volemică• Terapia tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice• Managementul glicemiei• Suportul nutriţionala. Enteral şi parenteralb. Evaluarea necesarului nutriţional, incluzând calorimetria indirectăc. Imunonutriţia şi formule specialeMODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂFiziologia• Fiziologia tubului digestiv• Fiziologie hepaticăTehnici• Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică• Explorarea abdominală în reanimarePatologie• Hemoragiile digestive superioare• Hemoragiile digestive inferioare• Insuficienţa hepatică acută fulminantă• Insuficienţa hepatică cronică şi ciroza hepatică• Colecistita nelitiazică• Ocluzia intestinală• Megacolonul toxic şi sindromul pseudo-obstructiv ( Oligvie)• Colite acute grave• Icterul• Afecţiuni inflamatorii acute intestinale• Afecţiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric• Perforaţiile acute ale tractului digestiv• Ruptura de esofag• Peritonitele postoperatorii• Pancreatita acută cu şoc• Fistulele digestive externe postoperatorii• Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficienţa tubului digestiv)Terapia• Dozarea medicamentelor în insuficienţa hepatică• Managementul perioperator al pacientului chirurgical• Profilaxia ulcerului de stress• Modificatori ai tranzitului intestinal• Transplantul hepatic• MARSMODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECŢIOASĂEvaluarea febrei la pacienţii din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecţieDiagnosticul de sepsis Clasificarea infecţiilorInfecţiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital şi în Terapia intensivă Controlul infecţiilor în spital şi în terapie intensivăRiscul infecţios al personalului medical Mecanismele rezistentei la antibioticePatologie• Celulita şi gangrena gazoasă• Tetanos• Infecţii fungice• Mediastinite• Febra postoperatorie• ImunodepresiaInfecţiile oportuniste la pacienţii critici Sindromul imunodeficienţei dobândite Bolnavul cu transplantBolnavul neoplazicTerapie• Controlul infecţiilor în unităţile speciale de terapiea. Dezvoltarea rezistenţei la antibioticeb. Precauţii universalec. Izolarea• Antibioprofilaxie în chirurgie• Antibioterapie de prima intenţie• Reacţiile adverse ale agenţilor antimicrobieni• Antibiotice şi antifungice : mecanisme de acţiune, indicaţii la bolnavul critic• Antivirale• Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienţilor imunodeprimaţiMODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂFiziologie• Formarea urinii• Fiziologie renală• Reglarea renală a echilibrului hidro-electroliticTehnici• Interpretarea electroliţilor urinari• Evaluarea oliguriei• Dozarea medicamentelor în insuficienţa renalăPatologie• Insuficienţa renală acută: prerenală, renală, postrenală() Etiopatogenia insuficienţei renale acute() Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei )() Leziuni anatomopatologice() Simptomatologia insuficienţei renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).() Fazele insuficienţei renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcţională)() Semnificaţia laboratorului în diagnosticul insuficienţei renale acute() Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienţei renale acute() Monitorizarea în insuficienţa renală acută() Particularităţi diagnostice ale formelor patogenice de insuficienţa renală acută: prerenală, renală şi postrenală. Formele clinice ale insuficienţei renale acute.() Complicaţii, evoluţie şi prognostic() Tratamentul suportiv şi nutriţia în insuficienţa renală acută() Antibioticele în insuficienţa renală acută• Insuficienţa renală cronică• Rabdomioliza• Afecţiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)• Uropatii obstructive, retenţia acută de urină• Sângerări ale tractului urinarTerapie• Principiile terapiei de substituţie renală şi metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă)• Metode de epurare extrarenală Hemodializa– Bazele fizico-chimice– Definiţia rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaţionale ale dializorului, aplicaţii clinice ale difuziunii şi ultrafiltrării– Chirurgia dializei. Noţiuni de anatomie, principii şi strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente şi accidente– Dializantul – soluţii de dializă. Compoziţia dializantului, preparare, proprietăţi fizice, chimice şi biologice, controlul, probleme de organizare– Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacţiunea cu suprafeţele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicaţia anticoagulantă, antiagregantă şi trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal– Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calităţi, tipuri, transferul substanţelor prin membrane, componentele funcţionale ale dializorului, circulaţia sângelui şi a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanţelor unui dializor– Monitorizare şi tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvenţială şi dializa cu bicarbonat– Indicaţiile şi contraindicaţiile hemodializei– Strategie şi eficienţa hemodializei. Iniţierea hemodializei, strategii în abordul vascular iniţial, investigarea pacienţilor dializaţi– Incidentele, accidentele şi complicaţiile hemodializei. Complicaţii acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienţilor dializati, complicaţii infecţioase şi manifestări musculo-cutanate; complicaţii generate de soluţia de dializa, de tehnica dializei, de defecţiuni tehnice; incidente şi accidente determinate de accesul vascular; reacţii la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate– Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvenţială: generalităţi, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje şi dezavantaje, perspective– Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat– Epurarea extrarenală în intoxicaţiile acute• Dializa peritoneală– date generale– anatomia funcţională a peritoneului– fiziologia peritoneului– bazele fizico-chimice şi factorii care influenţează eficienţa dializei peritoneale– soluţiile folosite în dializa peritoneală– tehnica dializei peritoneale– determinarea eficienţei dializei peritoneale– indicaţiile şi contraindicaţiile dializei peritoneale– complicaţiile dializei peritoneale.• Plasmafereza– bazele teoretice ale plasmaferezei– principii de tratament– probleme tehnice– aplicaţii terapeutice– complicaţiile plasmaferezei– tehnici noi de plasmafereza• HemoperfuziaMODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ŞI ÎN TRANSPLANTDefecte acute de hemostază• Trombocitopenia/trombopatia• Coagularea intravasculară diseminată• Fibrinoliza acută• Anomalii congenitaleTulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme şi terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplaziceTulburări de hemostaza la nou-născut SiclemiaAnticoagularea şi terapia fibrinolitică• Terapia cu anticoagulante, antiagregante şi terapia fibrinolitică• Profilaxia tromboembolismuluiAnemia în unitatea de terapie intensivă• Indicaţiile transfuzieiImunologie şi transplant• Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menţinerea donatorilor de organe, programele naţionale privind transplantul de organe)• Imunosupresia• Transplantul de organe: indicaţii de terapie pre- şi postoperatorie• Bolile infecţioase legate de transplantPrincipiile terapiei cu produşi de sange• Transfuzia de masă eritrocitară• Transfuzia de plasmă proaspătă congelată• Transfuzia de masă trombocitară• Transfuzia de crioprecipitat• Concentrate de factori specifici ai coagulării• Albumina, fracţiuni ai proteinelor plasmatice• Substituenţi ai hemoglobinei• Agenţi farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)• EritropoetinaMODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC• Răspunsul neuroendocrin, metabolic şi inflamator la agresiune– Fenomenologia sindromului de stress– Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenţia de apă şi sare, modificări metabolice, procesul de reparaţie tisulară, imuno-modularea)– Răspunsul celular la agresiune• Structura şi funcţionarea sistemului imunitar– mecanisme locale– mecanisme sistemice:– răspunsul imun inflamator (elemente celulare şi elemente umorale)– imunitatea specifică (elemente umorale şi elemente celulare )• Modificări imunologice la bolnavul critic• Fiziopatologia generala a stărilor de şoc• Şocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)• Şocul traumatic (fiziopatologie, tratament)• Şocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)• Şocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)• Infecţie, sepsis, şoc septic• Tratamentul şocului septic• Soluţii înlocuitoare de volum sanguin• Droguri cu acţiune cardiotonică şi vasoactivă utilizate în stările de şoc• Sindromul de disfuncţii organice multiple :– cauze (factori declanşatori)– mediatori– efecte la nivelul sistemelor de organe• Tratamentul SDOMMODULUL 26. EVALUARE ŞI ETICĂIndici de prognostic, scoruri de severitate şi scoruri de intervenţie terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire şi cercetare clinică şi epidemiologică în ATI Evaluarea calităţiiUtilizarea statisticii medicaleEtica1. Consimţământ2. Înrolarea în studii3. Decizia de întrerupere a vieţii şi îngrijirea4. Procurarea organelor5. Prognosticul6. Calitatea sfârşitului vieţiiGenetica1. Afecţiuni congenitale ( trisomia, etc.)2. Tezaurismoze ( Hurlers, etc)3. PolimorfismeMODULUL 27. ORGANIZARE, DREPTURI ŞI RESPONSABILITĂŢIAdministraţie1. Clădirea2. Contractul3. Triajul pacienţilor4. Medici, asistenţi şi alt personal5. Complianţa completării documentelor şi calcularea costurilor6. Siguranţa pacienţilorSecuritatea electricăUtilizarea computerelor în unităţile de terapie intensivăMODULUL DE BIOETICĂTEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreCURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂBaremul de activităţi practiceANESTEZIA GENERALĂ• Examenul preanestezic –50• Instalarea de linii venoase periferice –200• Instalarea de linii venoase centrale –100• Intubaţia traheală– orotraheală –200– nasotraheală –50• Anestezia generală cu pivot volatil –100• Anestezie generală i.v. –100• Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA –50• Instalarea de sondă gastrică –50• Instalarea de sonde jejunale –20• Instalarea de sondă uretrovezicală –50• Monitorizare EKG –100• Monitorizare puls oximetrie –100• Monitorizare capnografie –100• Monitorizare PVC –50• Monitorizare presiune capilară pulmonară şi debit cardiac – 10• Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice –100• Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10• Poziţionarea bolnavului pe masa de operaţie –100ANESTEZIA REGIONALĂ• Rahianestezie –50• Anestezie peridurală simplă –50• Anestezie peridurală continuă –20• Blocaj de plex brahial pe cale axilară –20• Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară -10• Anestezie regională intravenoasă –10• Blocaj de nerv sciatic –10• Blocaj de nervi intercostali –20• Analgezie intrapleurală –10• Anestezie regională la copil –10TERAPIE INTENSIVĂLibertatea căilor aeriene• Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi - 200• Intubaţia traheală– orală - 200– nazală – 50• Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50Respiraţie-Ventilaţie• Ventilaţie pe mască – 200• Utilizarea diverselor moduri de ventilaţie: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilaţie cu frecvenţă crescută – 200• Tehnici de înţărcare de pe ventilator –200• Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor şi umidificatoarelor• Tehnici de aspiraţie traheo-bronsică - 100• Tehnici de fizioterapie toracică şi spirometrie - 100• Bronhoscopie –5• Tratamentul pneumotoraxului (puncţie cu ac, inserţie de dren percutan, sisteme de drenaj ) –10• Monitorizarea presiunii în căile aeriene –10• Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică –300• Oxigenoterapie –200• Interpretarea testelor funcţionale pulmonare - 100• Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreţie traheală şi bronşică –100• Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare –100• Interpretarea scintigrafiei pulmonare –10• Interpretarea CT pulmonare –10Circulaţie• Puncţie arterială şi recoltarea de sânge –100• Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale –100• Puncţii venoase periferice –500• Instalarea de catetere venoase centrale :– jugulară –100– subclavie –50– venă femurală –50• Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10• Interpretarea datelor obţinute cu cateter arterial pulmonar - 50• Calcule hemodinamice pe baza acestor date -50• Pericardiocenteza –5• Instalarea de pacemaker transvenos –5• Determinarea debitului cardiac prin termodiluţie –50• Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv –50• Efectuarea ECG în derivaţiile standard – 100• Analiza de segment ST, detectarea de aritmii )-100• Interpretarea ECG în diverse circumstanţe patologice –50• Interpretarea Rx –20• Administrarea drogurilor inotrop pozitive şi vasoactive -100• Utilizarea infuzomatelor şi injectomatelor –200• Resuscitare cardiorespiratorie - 100• Defibrilarea electrică şi cardioversia –50• Insertia şi utilizarea balonului de contrapulsaţie –5• Ecocardiografie transtoracică- 50• Ecocardiografie transesofagiană-50• Interpretarea datelor obţinute prin tehnici de medicină nucleară –20• Interpretarea datelor de cateterism şi angiografie –30Sistemul nervos central• Puncţia lombară diagnostică –20• Monitorizarea EEG –100• Monitorizarea presiunii intracraniene –10• Hipotermie indusă – 10Rinichi• Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie –20• Dializa peritoneală –5• Hemodializa -10• Hemofiltrare: = 50Tub digestiv• Instalarea de sonde nazo-gastrice –200• Instalarea de sonde jejunale pentru alimentaţie –25• Instalarea de sonde Blackmore –50• Alimentaţia pe sonda gastrică şi pe sonda jejunală –200Hematologie-Transfuzie• Recoltarea şi conservarea sângelui - 50• Determinări de grupe sanguine –50• Utilizarea sistemelor de încălzire şi perfuzie rapidă - 100• Utilizarea componentelor de sânge –200• Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluţia acută normovolemică, Cell- saver) - 100• Indicaţia, recoltarea şi interpretarea rezultatelor testelor de coagulare –100• Plasmafereza – 20Infecţie• Tehnici de sterilizare şi profilaxie a infecţiilor în terapie intensivă• Recoltarea şi interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje• Interpretarea sensibilităţii şi nivelelor de antibiotice• Decontaminarea selectivă a tubului digestivMetabolism - Nutriţie• Utilizarea analizorului de gaze sanguine –100• Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 200• Alimentaţia pe sonda gastrică şi enteral –200• Alimentaţia parenterală –100• Monitorizarea şi evaluarea metabolismului şi nutriţiei –50• Menţinerea echilibrului termic - 200Monitoare-Computere• Calibrarea transducerilor• Utilizarea amplificatoarelor şi înregistratoarelor• Utilizarea computerelor în ATI• Elemente de baza de protecţie împotriva accidentelor electriceTrauma• Imobilizarea provizorie a fracturilor –5• Metode de hemostaza provizorie –10• Utilizarea paturilor speciale de TI - 100• Lavajul peritoneal diagnostic –5CURRICULA DE ANESTEZIE ŞI TERAPIE INTENSIVĂEvaluare Evaluare teoretică1. Evaluare periodică: examen scris la sfârşitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului2. Evaluare finală: examen scris naţional la sfârşitul celor 5 ani de rezidenţiat. Responsabil : Comisie naţională de examinareEvaluare practicăEvaluare periodică: la sfârşitul fiecărui stagiu practic se verifica baremul minim de activităţi. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiuluiObservaţii: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenţi trebuie să cunoască noţiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidenţiat.Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos.Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice
* În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică.** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuşi elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecţioase precum şi principiile chimioterapice antibacteriene.***În cadrul stagiu lui de epidemiologie se vor însuşi principiile şi practicile imunizării, managementul în controlul şi prevenirea infecţiilor nosocomiale şi comunitare.
N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobandirea abilităţilor generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.
– Electrocardiograma (1 lună)– Teste de efort (2 săptămâni)– Eco – Doppler vascular (1 lună)TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore)– Anatomia şi irigaţia ţesutului de conducere.– Date de electrofiziologie.– Electrocardiograma normală.– Vectocardiograma normală.– Hipertrofii atriale.– Hipertrofii ventriculare.– Blocuri de ramură.– Ischemie, leziune, necroză.– Tulburări de ritm.– Tulburări de conducere.– Sindromul de preexcitaţie W.P.W.– Modificări ECG în valvulopatii.– Modificări ECG în boli congenitale.– Modificări ECG în cadiopatia ischemică.TESTE DE EFORT– Fiziologia efortului.– Modalităţi de testare.– Teste de efort fizic.– Teste de efort farmacologic.ECO – DOPPLER - 20 ore– Fizica ultrasunetelor.– Fenomenul Doppler.– Examenul ECO bidimensional.– ECO – Doppler spectral şi color.– Ecocardiografia – Doppler.– Examenul ECO – Doppler arterial normal.– Examenul ECO – Doppler venos normal.– Examenul Duplex.– Examenul ECO – Doppler în arteriopatii periferice.– Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului.– Examenul ECO – Doppler în venopatii.– Limitele examenului Doppler.– Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.STAGIUL DE CATETERISM ŞI ANGIOGRAFIE – 3 luniTematica lecţiilor conferinţă (50 ore)1. Istoricul investigaţiilor invazive hemodinamice şi imagistice şi al cardiologiei intervenţionale.Principiile generale ale examenului hemodinamic şi angiografic.Aportul investigaţiei hemodinamice şi angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism faţă de rezultatele medicale şi chirurgicale.2. Noţiuni din practica de cateterism :– structura unei săli de cateterism şi angiografie.– principiul cinematografiei, imagistica digitalică şi substracţia, stocarea imaginii radiologice.– sondele de cateterism.– tehnica Seldinger.– tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen şi al măsurătorii de presiune intravasculară.3. Principii de hemodinamică:– presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale şi patologice.– debite sangvine pulmonare, aortice şi de shunt.– rezistenţe vasculare, calcul, valori normale şi patologice.4. Principii de angiocardiografie (cu exemple) :– anatomia angiografică a cordului şi marilor vase.– tehnica de injectare.– aspecte normale şi patologice.– ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracţiei de ejecţie şi studiul kineticei segmentare.5. Principii de angiografie (cu exemple) :– aortografia toraco – abdominală.– angiopneumografia.– coronarografia.– arteriografia membrelor inferioare şi superioare.– arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă şi a trunchiului celiac.– arteriografia mezenterică superioară şi inferioară.– arteriografia vertebro – carotidiană.– arteriografia bronşică.6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicaţii clinice) :– hipertensiune de debit.– hipertensiune de rezistenţă.– hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut.– hipertensiunea venoasă pulmonară.– hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctaţie de aortă.7. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în barajul diastolic şi sistolic :– pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară.– stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctaţia de aortă.8. Sindromul hemodinamic şi aspectul angiografic în scurtcircuit şi regurgitare valvulară:– comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng – atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă şi incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept.– comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul.– canalul arterial, fereastra aorto – pulmonară.– fistula arteriovenoasă.– insuficienţa valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.9. Investigaţia invazivă în cardiopatia ischemică :– indicaţiile coronarografiei.– aspectul anatomo – angiografic al patului coronarian.– poziţiile radiologice.– gradarea şi tipologia stenozelor coronariene.– indicaţia operatorie şi de angioplastie în raport cu aspectul angiografic.– valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanţei cardiace.10. Investigaţia invazivă în sindromul de ischemie periferică.11. Investigaţia invazivă în sindroamele de insuficienţă sau tromboză venoasă.12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenţionale :– Angioplastia– Valvuloplastia– Embolizarea arterială– Extragerea de corpi străini din circulaţia sangvină– Septostomia atrială– Închiderea defectelor septale– Închiderea canalului arterial– Filtrul cav.13. Investigaţii computer – tomograf cardiovasculare.BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE1. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă femurală - 202. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă axilară - 53. Puncţia Seldinger arterială şi venoasă brahială - 54. Cateterismul cordului drept - 105. Cateterismul cordului stâng - 106. Arteriografia membrelor inferioare - 207. Puncţie translombară - 58. Arteriografie celiaco – mezenterică - 59. Arteriografie cerebrală - 210. Coronarografie - 10STAGIUL DE CIRCULAŢIE EXTRACORPOREALĂ - 2½ luni (BY PASS CARDIOPULMONAR)Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore):1. Fiziologia şi fiziopatologia circulaţiei extracorporale.2. Maşina cord pulmonar artificial.3. Oxigenatoare :– cu bule– cu membraneCaracteristici – performanţe :– hemodinamice– schimburi gazoase– volumul “primingului”– hemoliza, leziuni plachetare, etc.4. Pregătirea pentru CEC. Conducerea CEC :– canulari arteriale, venoase By pass-ul standard:– Heparina şi Protamina– Parametrii CEC :– debitul sangvin– gazele în arteră şi echilibrul acido-bazic– Hematocritul– Potasiul– Debitul urinar– CEC în flux continuu– CEC în flux pulsatil– CEC la adulţi– CEC la nou-născuţi şi copii– Intrarea în by pass– Ieşirea din by pass– Incidente şi complicaţii ale by pass-ului cardiopulmonar5. CEC în chirurgia aortică.6. CEC în normotermie, hipotermie moderată, hipotermie profundă.7. Protecţia miocardului în timpul CEC :– metabolismul cardiac– restabilirea funcţiei miocardice după ischemie– perfuzia coronară– inducerea fibrilaţiei ventriculare– hipotermia– stopul ischemic– embolismul coronarian Stimulente cardiace :– izoprenalina– adrenalina– calciu– glucoză– insulină – potasiu– glucagon Droguri antiaritmice :– potasiu– lidocaina – xilocaina– agenţi blocanţi beta – adrenergici (Oxprenolol = Trasicor)– DigoxinDroguri ce influenţează fluxul coronar :– vasopresoare injectabile– metaraminol– phenylephrine– adrenalina, etc.– cardioplegia rece– cardioplegia cu sânge cald– cardioplegia retrogradă (sinusul coronar).BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE :1. Conducerea CEC - 5MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariţiei bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii şi metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc).III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relaţiei medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore1. Consimţămîntul informat.2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.3. Relaţia medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Liberertatea procreaţiei.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia şi suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurămîntului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţămîntului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreSTAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ - 3 aniTematica lecţiilor conferinţă (600 ore):1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces).3. Anatomia descriptivă şi topografică a pericardului, cordului şi marilor vase (căi de acces).4. Vascularizaţia şi inervaţia cordului – variante anatomice ale vascularizaţiei.5. Sistemul excito – conductor al cordului.6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă.7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac.8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac.9. Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical. 10. Hemodinamica postoperatorie.11. Aritmiile postoperatorii. Cauze, tratament. 12. Alimentaţia bolnavului cardiac operat :– evaluarea status-ului nutriţional– evaluare clinică– markeri biochimici– aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) şi ale anabolismului (insulină şi hormonii de creştere)13. Infecţia în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.14. Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie şi tratament.15. Oprirea cardiacă :– etiologie– fiziopatologie– metode de resuscitare– indicaţii de resuscitare, etc.16. Insuficienţa renală acută postoperatorie (etiologie – fiziopatologie, tratament).17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.18. Stopul respirator:– cauze– fiziopatologie– metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice. 20. Hemoragia – şocul hemoragic, hemostaza.21. Tulburări ale echilibrului fluido – coagulant în perioada perioperatorie :– cauze– fiziopatologie– diagnostic– mijloace terapeutice22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicaţii, tipuri de cardio – stimulatoare.23. Insuficienţa cardiacă stângă:– definiţie– semne clinice şi paraclinice– tratament– complicaţii 24. Insuficienţa cardiacă dreaptă:– diagnostic– fiziopatologie– etiologie– semne clinice şi paraclinice– tratament– complicaţii 25. Valvulopatii mitrale:– definiţie– fiziopatologie– cauze– semne clinice şi paraclinice– tratament– complicaţii 26. Chirurgia valvei mitrale:– comisurotomie– valvuloplastie– anuloplastie– înlocuire 27. Valvulopatii aortice:– definiţie– fiziopatologie– etiologie– semne clinice şi paraclinice– tratament 28. Chirurgia valvei aortice:– valvulotomie– înlocuire valvulară– chirurgia stenozelor subvalvulare– cardiomiopatia obstructivă, etc.29. Valvulopatiile tricuspidiene:– definiţie şi mecanisme– fiziopatologie– etiologie– semne clinice şi paraclinice– tratament 30. Chirurgia valvei tricuspide:– anuloplastie– comisurotomie– înlocuire valvulară tricuspidiană 31. Protezele mecanice valvulare cardiace:– istoric– tipuri de proteze : cu disc, cu bilă, etc.– aspecte hemodinamice ale diferitelor tipuri de proteze - indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate32. Bioproteze valvulare cardiace:– istoric– tipuri de bioproteze– aspecte hemodinamice – indicaţii, urmărire postoperatorie, fiabilitate 33. Disfuncţii de proteze valvulare cardiace:– etiologie– fiziopatologie– metode de diagnostic– tratament medico – chirurgical34. Conducte valvulare – indicaţii. Înlocuiri multivalvulare. 35. Endocardite:– etiologie– fiziopatologie– forme clinice– aspecte terapeutice 36. Chirurgia arterelor coronare:– indicaţii pentru intervenţie chirurgicală– tactica şi strategia chirurgicală– tehnici chirurgicale– complicaţii, rezultate– reintervenţii37. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic şi tratament. 38. Defectul septal ventricular post infarct:– indicaţii chirurgicale– strategie chirurgicală– anatomie chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate39. Embolii pulmonare.40. Canalul arterial permeabil:– indicaţii chirurgicale– strategie chirurgicală– anatomia chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate41. Coarctaţia de aortă:– indicaţii pentru angioplastie– indicaţii chirurgicale– strategie anatomo – chirurgicală– tehnici chirurgicale 42. Shunturi pulmonaro – sistemice.43. Stenoza valvulară pulmonară:– valvuloplastie– valvulotomie 44. Defectul septal atrial:– diagnostic– clasificare– indicaţii chirurgicale– tehnici chirurgicale45. Canalul atrio-ventricular complet:– diagnostic– indicaţie chirurgicală– strategie anatomo – chirurgicală– tehnici chirurgicale 46. Drenajul venos pulmonar aberant:– diagnostic– indicaţii chirurgicale– tehnici chirurgicale47. Defectul septal ventricular:– diagnostic– clasificare– anatomie topografică– indicaţie chirurgicală– strategie anatomo – chirurgicală– tehnici chirurgicale48. Complexul Fallot:– diagnostic– clasificare– indicaţii chirurgicale– strategie anatomo – chirurgicală– tehnici chirurgicale 49. Transpoziţia de mari vase:– diagnostic– clasificare– indicaţii chirurgicale– strategie anatomo – chirurgicală– tehnici chirurgicale– rezultate50. Disecţia de aortă:– diagnostic– fiziopatologie– clasificare– tratament51. Traumatismele cardiace :– diagnostic– cauze– fiziopatologie– clasificare– tratament52. Traumatismele marilor vase, intratoracice:– diagnostic– cauze– fiziopatologie– tratament53. Pericardite:– etiologie– diagnostic– indicaţii chirurgicale54. Tamponada cardiacă:– etiologie– diagnostic– tratament55. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac :– indicaţii– tehnici, rezultate 56. Anevrismele aortei toracice:– etiologie– diagnostic– indicaţii chirurgicale– tehnici chirurgicale 57. Transpoziţia de mari vase corectate:– leziuni asociate– diagnostic– indicaţii chirurgicale58. Boli congenitale cianotice la adult:– diagnostic– etiologie– indicaţii şi contraindicaţii chirurgicale 59. Cardiomiopatii:– etiopatogenie– diagnostic– indicaţii chirurgicale 60.Asistarea mecanică a circulaţiei :a) asistarea stângă exclusivă:– balonul de contrapulsaţie aortică– hemopompab) asistare dreaptă exclusivă (pompa Biomedicus)c) – asistare dreapta – dreapta, stânga – stânga, bivalvulară– asistarea cu ventricul artificial (Jarvik, Symbion, Thoratec)d) cordul artificial 61.Transplantul cardiac 62.Transplantul cord – pulmonBAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE1. Canal arterial permeabil - 52. Defect septal interatrial - 53. Defect septal interventricular - 54. Protezare valvulară mitrală - 55. Protezare valvulară aortică - 56. Protezare valvulară tricuspidiană - 17. By pass aortocoronarian - 58. Anevrism de aortă ascendentă - 29. Protezare bivalvulară - 210. Coarctaţie de aortă - 2STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ - 1 anTematica lecţiilor conferinţă (200 ore):1. Istoricul chirurgiei vasculare.2. Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic).3. Noţiuni de anatomie descriptivă vasculară:– sistemul aortic superior– sistemul aortic inferior– sistemul cav superior– sistemul cav inferior– sistemul limfatic– vascularizaţia cardio-pulmonară– vascularizaţia viscerală4. Sistemul nervos vegetativ.5. Noţiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos şi limfatic:a) Fiziologia microcirculaţiei:() anatomia funcţională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase).() rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculaţiei.() schimburile la nivelul microcirculaţiei (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.).() dinamica schimburilor lichidiene interstitiale (edemele).() reglarea fluxului sangvin şi microcirculaţiei (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).() autoreglarea.b) Fiziopatologia microcirculaţiei:– microcirculaţia în:– diabetul zaharat– nefropatii– afecţiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord, etc.– coagularea intravasculară diseminată– microcirculaţia în transplantul cardiac şi în fenomenele de rejetc) Fiziologia circulaţiei arteriale:– anatomia funcţională a arterelor– presiunea arterială– presiunea pulsului– reglarea presiunii arterialed) Fiziologia circulaţiei venoase :– anatomia funcţională a sistemului nervos– parametrii hemodinamici ai circulaţiei venoase (volum sangvin – debit, presiunea venoasă, viteza de circulaţie, etc.)– capacitatea venoasă– funcţia de rezervor sangvin a sistemului nervos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat)– sistemul nervos şi debitul cardiace) Fiziologia sistemului limfatic:– anatomia funcţională a sistemului limfatic– rolul circulaţiei limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziţia limfei, circulaţia limfei)6. Explorarea funcţională a sistemului vascular:– explorare neinvazivă– explorare invazivă7. Anomalii congenitale vasculare:– canalul arterial permeabil– coarctaţia de aortă– stenoze aortice supravalvulare– fereastra aorto – pulmonară– trunchi arterial aorto – pulmonar comun– anomalii de arc aortic– anomalii venoase– anomalii limfatice– fistule arteriovenoase congenitale8. Traumatismele aortice.9. Traumatismele arteriale, inclusiv cele de campanie. 10. Traumatismele sistemului cav (superior – inferior). 11. Traumatismele vaselor limfatice.12. Anevrismele arteriale (aortice, viscerale, periferice). 13. Sindromul de crosă aortică.14. Boala Takayasu.15. Insuficienţa circulatorie (cerebrală, viscerală, periferică) acută – cronică. 16. Hipertensiunea arterială reno-vasculară.17. Sindromul obstrucţiilor aorto – iliace. 18. Arteriopatii periferice:– etiologie– patogenie– clasificare– principii de tratament 19. Emboliile arteriale.2. Tromboza arterială acută. 21. Anevrismul disecant.22. Sindromul de furt arterial sanguin. 23. Sindroamele vasomotorii ale extremităţilor. 24. Sindromul de lojă tibială anterioară.25. Întrebări şi răspunsuri de baza în tratamentul bolilor arteriale. 26. Tumorile vasculare.27. Boala varicoasă şi varicele secundare.28. Boala tromboembolică.29. Embolia pulmonară. 30. Sindromul post-trombotic. 31. Insuficienţa venoasă cronică.32. Sindromul de hipertensiune portală.33. Sindroamele de compresie neurovasculară (entrapment syndrom). 34. Operaţia de salvare a membrelor cu safena “in situ”.35. Operaţii combinate în ischemiile grave ale membrelor inferioare.36. Edemele limfatice cronice ale membrelor.37. Tratamentul medical al bolilor arteriale (vasodilatator, anticoagulant, antiagregant, trombofibrinolitic).38. Autotransfuzia în practicarea operaţiilor vasculare. 39. Descoperiri ale arterelor, venelor şi limfaticelor:a) Descoperirea arterelor membrelor superioare:– descoperirea arterei subclavii– descoperirea arterei axilare– descoperirea arterei humerale– descoperirea arterei radiale– descoperirea arterei ulnare– descoperirea arcadelor palmare, superficială şi profundă– descoperirea arterelor colaterale digitaleb) Descoperirea arterelor membrelor inferioare:– descoperirea arterelor iliace primitive– descoperirea arterelor femurale– descoperirea arterelor poplitee– descoperirea arterelor tibiale anterioare– descoperirea arterelor tibiale posterioarec) Descoperirea venelor membrului superior:– descoperirea venelor bazilice– descoperirea venelor cefalice– descoperirea venelor axilare– descoperirea venelor subclaviid) Descoperirea venelor membrului pelvin:– descoperirea venelor safene interne– descoperirea venelor safene externe– descoperirea venelor poplitee– descoperirea venelor femurale40. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale şi simpaticului lombar (celiotomiile).41. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile şi mediastinotomiile):– toracotomia posterolaterală– toracotomia axilară– toracotomia anterioară– toracotomia anterolaterală submamară– căi de abord neobişnite– sternotomia mediană– sternotomia42. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operaţii):– simpatectomia toracică– simpatectomia lombară– simpatectomia cervicotoracică– suprarenalectomia– splanhnicectomia– intervenţii operatorii asociate :(simpatectomia lombară + splanhnicectomia + suprarenalectomia)– fasciotomia43. Chirurgia limfedemelor şi al elefantiazisului (intervenţii de drenaj şi exereza). 44.Chirurgia canalului toracic.BAREMUL ACTIVITĂŢILOR PRACTICE :1. Simpatectomia lombară - 102. Embolectomia - 253. Simpatectomia toracică - 54. Suprarenalectomia - 55. Suturi vasculare - 256. Trombendarterectomie - 107. Angioplastia de lărgire cu petec - 58. Restabiliri de flux arterial :– aorto – iliace - 10– aorto – femural - 10– femuro – femural - 20– femuro – popliteu - 20– extra-anatomice - 109. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 1010. Anastamoze porto – cave; tronculare; radiculare - 111. Cura chirurgicală a varicelor - 2512. Amputaţii:– antepicior - 5– gambă - 5– coapsă - 5CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ DURATA: 7 ANISTAGII PRACTICE şi CURSURI – CONFERINŢĂI. • CHIRURGIE CARDIACĂ (I.1) 6 LUNI• CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 AN• ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 LUNI• CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 6 LUNI• A.T.I. CARDIOVASCULAR (I.5) 6 LUNI• EKG-ECO-DOPPLER STANDARD ESOFAGIAN (I.6) 3 LUNI• IMAGISTICĂ VASE+CATETERISM-ANGIOGRAFIE(I.7)3 LUNI• BY-PASS CARDIOPULMONAR (I.8) 2½ LUNI• BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâniII. • CHIRURGIE VASCULARĂ (II.1) 12 LUNI• CHIRURGIE CARDIACĂ (II.2) 2 ANI şi 6 LUNI
1. DefiniţieChirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu şi care se ocupă cu studiul, prevenirea şi tratamentul inclusiv chirurgical al afecţiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicaţii ale cariilor dentare Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:1. chirurgia endodontică2. chirurgia preprotetică3. chirurgia parodontală4. accidentele de erupţie ale dinţilor5. incluziile dentare6. traumatisme dento-parodontale7. tratamentul edentaţiilor prin implanturi dentare2. Durata rezidenţiatului: 3 aniCurriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute şi 40 – 50 de ore de studiu individual.Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruireDin timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităţilor practice şi studiului individual.La sfârşitul fiecărui modul de pregătire ( cel puţin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu şi îndrumător.Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări ştiinţifice şi de educaţie continuă.3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidenţiat3A.1. Etapa de angajare şi luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate: 2 săptămâni3A.2. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 7½ luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie orală şi maxilo-facială: 2 luni 3A.4. Stagiul de Patologie orală: 1 lună 3A.5. Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună 3A.6. Stagiul de Implantologie: 6 luni3A.7. Stagiul de Parodontologie: 4 luni 3A.8. Stagiul de Ortodonţie, Pedodonţie: 1+1 luni 3A.9. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni 3A.10. Stagiul de Endodonţie: 3 luni3A.11. Stagiul de Protetică: 6 luni3A.12. Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni*Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfăşoară în Secţiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială.3B. Ordinea de rotaţie a stagiilor în rezidenţiat
3C. Barem de promovare:Anul IExamen scris Prezentare caz Examen practicdin:a. Chirurgie Dento-Alveolară,b. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facialăc. Patologie Oralăd. Managementul cabinetului dentarAnul IIExamen scris Prezentare caz Examen practicdin:a. Implantologie oralăb. Parodontologiec. Ortodonţie şi PedodonţieAnul IIIExamen scris Prezentare caz Examen practicdin:a. Odontoterapie restauratoareb. Endodonţiec. Protetică4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire4.1. Anul I4.1.1. Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 7 ½ luni4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 oreCursuri1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăţi2. Tehnici de anestezie loco-regională3. Accidente şi complicaţii în anestezia loco-regională4. Anestezia generală în stomatologie5. Extracţia dentară. Indicaţii, contraindicaţii, tehnici generale6. Tehnica extracţiei dentare pe grupe de dinţi, tehnici speciale7. Extracţii dentare la copii, indicaţii, tehnici8. Extracţia dinţilor incluşi9. Accidentele extracţiei dentare, cauze, prevenţie, tratament10. Complicaţiile extracţiei dentare, etiologie, tratament11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare14. Accidente ale erupţiei dentare şi tratamentul lor chirurgical15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar16. Antibioterapia în leziunile traumatice şi inflamatorii ale cavităţii orale17. Urgenţe şi afecţiuni medicale în cabinetul stomatologicPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.1.2. Pregătire practică:1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 52. Extracţii dentare: 53. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 24. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 55. Odontectomii molari de minte inferiori: 56. Odontectomii canini superiori: 57. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 18. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică: 19. Rezecţii apicale: 1010. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 111. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 112. Gingivectomie: 213. Gingivoplastii: 214. Intervenţii chirurgicale proprotetice în: 3– mucoasa subţire– creasta gingivală balantă– fibromatoză tuberozitară– hiperplazie epitelio-conjunctivă– deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale– bride vestibulare şi paralinguale– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale)– regularizări de creastă– plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare15. Deschiderea de supuraţii periosoase: 54.1.2. Stagiul de Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială: 2 luni4.1.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20Cursuri1. Traumatologie orală şi maxilo-facială2. Supuraţii periosoase3. Supuraţii ale lojilor superficiale, profunde şi supuraţii difuze4. Adenitele specifice şi nespecifice5. Sinuzita maxilară de cauză dentară6. Tumori benigne ale părţilor moi orale şi maxilo-faciale7. Tumori benigne ale oaselor maxilare8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale şi maxilo-faciale9. Forme clinice de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne de părţi moi orale şi maxilo-faciale10. Forme de debut şi în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale şi maxilo-faciale12. Patologia glandelor salivare13. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare14. Anomalii cranio-maxilo-faciale15. Despicături labio-maxilo-palatinePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.2.2. Pregătire practică4.1.3. Stagiul de Patologie orală: 1 lună4.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 oreCursuri1. Completarea foii de observaţie în patologia orală2. Sistemul imunitar al cavităţii orale3. Afecţiuni cu potenţial de malignizare şi afecţiuni premaligne orale4. Lichenul plan oral şi lupusul oral5. Stomatitele buloase şi ulcerative6. Hiperplazii gingivale7. Alergii nespecifice ale cavităţii orale8. Examene complementare în patologia orală9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne oralePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.1.3.2. Pregătire practicăMODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţămîntul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore1. Liberertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.2. Anul II4.2.1. Stagiul de implantologie orală: 6 luni4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 oreCursuri1. Rolul şi locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelaţia dintre implantologia orală şi celelalte discipline dentare2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecţia şi poziţionarea implanturilor pe creasta alveolară.3. Clasificarea edentaţiilor în terapia implanto-protetică, edentaţii şi modalităţi de soluţionare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.4. Evaluarea câmpului protetic şi a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanţ preprotetic, analiza şi planificarea secvenţială a cazului, indicaţii şi contraindicaţii5. Biomecanica A.D.M. şi rolul acesteia în terapia implanto-protetică6. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale şi membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării şi patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavităţii orale, chirurgia mucoasei patologice şi a leziunilor parodontale9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice10. Reconstrucţia crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie şi mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susţinute în principal de membrane biologice.11. Distracţia osoasă în vederea creării ofertei implantare12. Sisteme şi tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13.Inserţia imediat postextracţională a implanturilor orale14. Inserţia implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme şi oferte osoase.15. Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare şi realizare a lucrărilor protetice16. Accidente şi incidenea în practica medicinei dentare17. Dispensarizarea pacienţilor purtători de implanturiPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.1.2. Pregătire practică4.2.2. Stagiul de Parodontologie: 4 luni4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 oreCursuri1. Etiopatogenia bolilor parodontale2. Metode de investigaţie în bolile parodontale3. Forme clinice ale bolii parodontale4. Tratamentul complex al bolilor parodontale5. Rolul şi locul profilaxiei în bolile parodontalePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.2.2. Pregătire practică4.2.3. Stagiul de ortodonţie, pedodonţie: 1+1 luni = 2 luni4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 oreCursuri1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare2. Formarea, creşterea şi dezvoltarea masivului facial3. Dezvoltarea ocluziei4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare5. Principii şi metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare6. Diagnosticul în ortodonţie7. Principii de bază în tratamentul ortodontic8. Examinarea pacientului copil şi adolescent. Foaia de observaţie. Cronologia formării dinţilor9. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor temporari şi implicaţiile în patologia odontală. Particularităţi morfologice şi de structură ale dinţilor permanenţi tineri şi implicaţiile în patologia odontală10. Caria precoce severă a dinţilor temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă11. Caria complicată la dinţii permanenţi tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgenţă12. Patologia molarului de şase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă şi în destrucţia mare coronară13. Traumatismele la dinţii temporari şi permanenţi tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgenţă14. Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament15. Metode de prevenire a cariei şi bolii parodontale la copil şi adolescentPrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.2.3.2. Pregătire practică4.3. Anul III4.3.1. Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15Cursuri1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare2. Metode uzuale şi speciale de preparare a cavităţilor în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturaţie coronară bazate pe adeziune3. Tratamentul actual al plăgii dentinare şi adeziunea la structurile dure dentare4. Modalităţi terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice5. Tratamentul cariei simple cu destrucţii coronare întinse6. Tratamentul cariei simple prin incrustaţii metalice şi nemetalicePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.3.1.2. Pregătire practică4.3.2. Stagiul de Endodonţie: 3 luni4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 151. Metode de tratament în pulpita acută şi cronică2. Metode de tratament în gangrena pulpară3. Extirparea vitală cu obturaţie de canal14. Obturaţia de canal – metode şi tehnici moderne15. Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronicePrezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitate4.3.2.2. Pregătire practică4.3.3. Stagiul de protetică dentară: 6 luni4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 oreCursuri1. Diagnosticul şi tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)3. Particularităţi clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară5. Tratamentul protetic al edentaţiei unidentare6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil8. Variante de protezare a edentaţiilor terminale9. Metode şi tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentaţiei totale10. Metode şi tehnici de înregistrare şi transfer al rapoartelor de ocluzieCHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ 3 aniSTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ• CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1) 7½ luni• CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.2) 2 luni• PATOLOGIE ORALĂ (I.3) 1 lună• MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (I.4) 1 lună• IMPLANTOLOGIE (I.5) 6 luni• PARODONTOLOGIE (I.6) 4 luni• ORTODONŢIE, PEDODONŢIE (I.7) 1 + 1 lună• ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (I.8) 3 luni• ENDODONŢIE (I.9) 3 luni• PROTETICĂ (I.10) 6 luni• BIOETICĂ (I.12) 2 săptămâni
Prezentări de cazRecenzii ale articolelor de specialitatePregătire practică
N.B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.
4. Programul de activitate teoretică şi practică pe ani de pregătire4.1. Anul ICuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială 11 ½ luni şi modulul de bioetică, ½ lună4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 oreCursuri: 80 ore1. Anatomia capului şi gâtului: 10 ore2. Probleme generale ale chirurgiei orale şi maxilo-faciale: 4 ore– particularităţile chirurgiei orale şi maxilo-faciale– examenul clinic oral şi maxilo-facial3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală şi maxilo-facială: 4 ore– anestezia generală în chirurgia orală şi maxilo-facială– reanimare şi reechilibrare funcţională în chirurgia orală şi maxilo-facială– anestezia loco-regională şi locală: substanţe, tehnici, accidente şi complicaţii4. Extracţia dentară: indicaţii, tehnici, accidente, complicaţii: 4 ore5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice şi terapeutice: 4 ore5. Chirurgie endodontică: 4 ore6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore7. Chirurgia proprotetică: 4 ore8. Incluzia dentară şi patologia erupţiei dentare: 6 ore9. Infecţiile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: 4 ore– generalităţi, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică– supuraţii periosoase10. Implantologie orală: 10 ore11. Atitudinea terapeutică faţă de pacienţii cu afecţiuni generale asociate: 20 ore12. Antibioterapia în leziunile traumatice şi supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 orePrezentări de caz: 80 oreRecenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.1.2. Pregătire practică:Intervenţii de mică dificultate:1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 1502. Extracţii chirurgicale: 1503. Extracţii alveoloplastice cu protezare imediată: 44. Decapuşonări în tratamentul accidentelor de erupţie: 155. Odontectomii molari de minte inferiori: 306. Odontectomii canini superiori: 57. Odontectomii, alţi dinţi incluşi: 38. Evidenţierea caninilor incluşi cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 29. Rezecţii apicale: 3010. Replantări de dinţi (post-traumatic sau intenţional): 211. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 512. Gingivectomie: 213. Operaţii parodontale cu lambou: 314. Gingivoplastii: 316. Intervenţii chirurgicale proprotetice în:– mucoasa subţire: 2– creasta gingivală balantă: 2– fibromatoză tuberozitară: 1– hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6– deficienţe ale frenurilor labiale sau linguale: 6– bride vestibulare şi paralinguale: 4– îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de şanţuri vestibulare sau paralinguale): 2– regularizări de creastă: 3– plastii de adiţie în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 217. Deschiderea de supuraţii periosoase: 204.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidenţiat:1. Participare la cursuri şi seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operatorMODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniTEMATICĂ CURS 20 oreI. Introducere în Bioetică- 2 ore1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii- 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală- 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii- 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane- 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani- 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică- 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate-comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate-discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor-reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete- 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete- 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore4.2. Anul IICuprinde stagiu de chirurgie generală: 12 luni4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 oreCursuri: 70 ore1. Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generală: 4 ore2. Instrumentarul de chirurgie generală şi folosirea lui: 2 ore3. Tehnici de drenaj: 2 ore4. Tehnici de sutură: 2 ore5. Tehnica pansamentului: 2 ore6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecţiei tetanice: 4 ore7. Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore10. Tehnici de hemostază medicală şi chirurgicală: 4 ore11. Transfuzia (indicaţii, contraindicaţii, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenţi de sânge: 2 ore12. Reechilibrarea hidroelectrică şi echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgenţe): 2 ore14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore16. Tubajul şi spălătura gastrică: 2 ore17. Sondajul vezical: 2 ore18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore19. Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore24. Urgenţe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 orePrezentări de caz: 80 oreRecenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.2.2. Pregătire practică:1. Participare la:– tiroidectomii subtotale: 2– tiroidectomii totale: 2– tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2– gastrostomii: 5– pleurotomii: 2– apendicectomii: 10– colecistoctemii: 102. Asistare la intervenţii sau manopere chirurgicale:– chirurgia reconstructivă vasculară– urgenţe (camera de gardă) la:– politraumatizaţi:10– traumatisme toracice:10– traumatisme abdominale:103. Manopere:– abord venos periferic: 40– aspiraţii şi spălături gastrice:10– cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10– tratamentul infecţiilor mâinii şi degetelor: 54.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidenţiat:1. Participare la cursuri şi seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole4.3. Anul IIICuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 oreCursuri: 64 ore1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore– plăgile părţilor moi orale şi maxilo-faciale: particularităţi anatomo-clinice, tratament de urgenţă şi definitiv– şocul şi reanimarea în traumatismele orale şi maxilo-faciale– fracturile mandibulei– fracturile maxilarului– fracturile orbito-zigomatice– fracturile asociate2. Infecţiile orale şi maxilo-faciale: 10 ore– supuraţiile lojilor superficiale– supuraţiile lojilor profunde şi supuraţiile difuze– particularităţile proceselor infecţioase orale şi maxilo-faciale la copii– osteita şi osteomielita maxilarului şi mandibulei– necroza maxilarelor– infecţiile specifice orale şi maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza– limfadenite acute şi cronice3. Afecţiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore4. Tumorile benigne ale părţilor moi: 10 ore– pseudotumori– tumori benigne epiteliale– tumori benigne mezenchimale– chisturile părţilor moi– chisturi şi fistule5. Tumorile benigne osoase: 6 ore– tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene– tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale– chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene6. Patologia glandelor salivare: 10 ore– infecţiile glandelor salivare– traumatismele glandelor salivare– litiaza salivară– tumorile benigne şi maligne ale glandelor salivare– sialozele7. Patologia articulaţiei temporo-mandibulare: 6 ore– sindroame disfuncţionale temporo-mandibulare– artropatiile acute şi cronice temporo-mandibulare– traumatismele articulaţiei temporo-mandibulare– luxaţiile articulaţiei temporo-mandibulare– constricţia mandibulei– anchiloza temporo-mandibulară8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore– osteita fibroasă– boala Recklinghausen– boala Paget– Leontiasis ossea9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală şi maxilo-facială: 2 ore10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 orePrezentări de caz: 80 oreRecenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore4.3.2. Pregătire practică:Intervenţii de mică dificultate:1. Rezecţii apicale: 302. Deschiderea de supuraţii periosoase: 103. Imobilizarea de urgenţă a fracturilor dentare la copii şi adulţi: 104. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă în fracturile de mandibulă: 105. Imobilizarea de urgenţă şi definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feţei: 106. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală şi maxilo-facială: 107. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinţilor: 68. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planşeului oral şi ale gingiei: 58. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuităţii osoase:210. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 211. Extirpare de tumori ale glanedelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz şi planşeu oral: 212. Reducerea nechirurgicală a luxaţiei de articulaţie temporo-mandibulară: 2Intervenţii de dificultate medie:1. Deschidere de abcese ale lojilor superficiale:102. Deschidere de supuraţii ale lojilor profunde ale feţei şi gâtului (fosa infratemporală, spaţiul laterofaringian, loja marilor vase):103. Deschidere de supuraţii difuze ale planşeului oral sau feţei:34. Deschiderea supuraţiilor limfonodulilor feţei şi gâtului:105. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare:56. Tratamentul supuraţiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC):37. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară:38. Plastia comunicării oro-sinuzale:39. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor:210. Corticotomia în osteomielita maxilarelor:211. Tratamentul primar şi secundar al plăgilor orale şi cervicofaciale:2012. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale şi ale arcadei temporo-zigomatice:513. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuţe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 514. Ligatura arterei carotide externe: 315. Traheotomie: 34.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidenţiat:1. Participare la cursuri şi seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.4. Anul IVCuprinde stagii de:– otorinolaringologie: 2 luni– chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni– chirurgie orală şi maxilo-facială: 6 luni4.4.1. Stagiul de oto-rino-laringologie: 2 luni4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore1. Metode de explorare rino-sinuzală2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale3. Epistaxisul4. Sinuzite acute şi cronice5. Complicaţiile sinuzitelor6. Alergia rino-sinuzală7. Amigdalita şi adenoidita acută8. Tumorile benigne ale faringelui9. Tumorile maligne laringiene10. Tumorile parafaringiene11. Insuficienţa respiratorie acută de cauză laringiană12. Tumorile benigne laringiene13. Tumorile maligne laringiene14. Corpii străini traheo-bronşici15. Metode de explorare traheo-bronşică16. Afecţiunile urechii externe17. Tumorile benigne şi maligne ale urechii18. Traumatismele urechii4.4.1.2. Pregătire practică (participare):1. Tamponament nazal anterior: 102. Tamponament nazal posterior: 103. Puncţii sinuzale maxilare: 104. Reducere fracturi piramidă nazală: 25. Incizie flegmon periamigdalian: 56. Chirurgia sinuzitei maxilare: 57. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 58. Traheotomia: 29. Traheotomii în condiţii dificile: 110. Asistenţă la intervenţii cu lasser în sfera ORL: 54.4.2. Stagiul de chirurgie plastică şi reconstructivă: 3 luni4.4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)2. Chirurgia arsului3. Arsuri asociate cu traumatisme4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale)4.4.2.2. Pregătire practică (participare):1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluţiei:22. Excizia primară a arsurilor profunde şi limitate:13. Incizii de decompresiune circumvolare:24. Grefarea plăgilor granulare:25. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale:26. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 27. Plastii pediculate cu lambouri locale:18. Neurorafii:19. Plastia cu lambouri loco-regionale:110. Plastia cu lambouri de la distanţă:111. Plastia de transpoziţie de la nivelul scalpului:112. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical:14.4.3. Stagiul de neurochirurgie: 1 lună4.4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore1. Examen clinic neurochirurgical 2. Traumatisme craniocerebrale3. Diagnosticul şi tratamentul comelor4. Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală şi vertebro-medulară4.4.3.1. Pregătire practică1. Examene clinice neurochirurgicale:102. Puncţii rahidiene lombare :2 (paticipare):3. Puncţii rahidiene suboccipitale: 2 (participare)4. Neurorafie:2 (participare)4.4.4. Stagiul de chirurgie orală şi maxilo-facială: 6 luni4.4.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 oreCursuri: 40 ore1. Tumori maligne orale şi maxilo-faciale: 40 ore– Noţiuni de biologie a procesului neoplazic– Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială– Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Adenopatia metastatică cervicală– Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale– Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I)– Tumorile maligne ale buzelor– Tumorile maligne ale limbii şi planşeului bucal– Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur şi vălului palatin– Tumorile maligne ale maxilarului şi mandibulei– Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale– Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială– Tumorile maligne ale glandelor salivare– Accidente şi complicaţii ale tratamentului multimodal (RT+CT)Prezentări de caz: 40 oreRecenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore4.4.4.2. Pregătire practicăIntervenţii de dificultate medie:1. Submaxilectomie: 3Intervenţii de dificultate mare:1. Rezecţie de platou palato-alveolar: 22. Hemirezecţii de maxilar cu amprentare şi aplicare de obturator: 43. Hemirezecţii de mandibulă (participare): 24. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 55. Hemiglosectomie (participare): 56. Hemipelvectomie (participare): 57. Hemiglosopelvectomie (participare):58. Evidare cervicală supraomohioidiană: 29. Extirpare de tumoră laterocervicală: 24.4.5. Barem de promovare a anului IV de rezidenţiat:1. Participare la cursuri şi seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operator4.5. Anul VCuprinde stagiu de chirurgie orală şi maxilo-facială: 12 luni4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 oreCursuri: 35 ore1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală şi maxilo-facială: 20 ore– fiziopatologia lambourilor– clasificarea metodelor de plastie reconstructivă– tipuri de închidere primară– grefe de piele– lambouri locale– lambouri loco-regionale pediculate– lambouri liber vascularizate– grefe osoase nevascularizate– tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic2. Anomalii dento-faciale şi tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore– prognatismul şi retrognatismul mandibular– prognatismul şi retrognatismul maxilar– proalveolia şi proalveolodentia– ocluzia deschisă– laterodeviaţiile mandibulare– anomalii asociate3. Malformaţiile congenitale orale şi maxilo-faciale: 5 ore– despicăturile labio-maxilo-palatine– malformaţii cranio-facialePrezentări de caz: 20 oreRecenzii ale articolelor de specialitate: 10 orePregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore4.5.2. Pregătire practicăIntervenţii de dificultate mare:1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 22. Extirpare de tumori superficiale ale feţei şi gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 23. Evidare cervicală radicală: 24. Evidare cervicală radicală modificată: 25. Parotidectomia totală sau segmentară: 26. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 27. Plastii de boltă, văl moale şi luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor:28. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 29. Faringoplastii în insuficienţe velare: 210. Osteotomii ale mandibulei şi maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 211. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecţie: 212. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate şi anastomozate microchirurgical (participare): 24.5.3. Barem de promovare a anului V de rezidenţiat:1. Participare la cursuri şi seminarii2. Participare la activitatea practică3. Promovarea examenului scris4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice5. Recenzie a minimum 3 articole6. Examen practic din baremul operatorCHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ 5 aniSTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE şi BOLI METABOLICE (32 luni)1. Tematica cursurilor (550 ore)1. Metabolismul intermediar şi energetic al glucidelor, lipidelor şi proteinelor. 2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic.3. Insulina, biosinteză, secreţie, mecanism de acţiune.4. Istoria naturală şi stadializarea diabetului zaharat.5. Diabetul zaharat-diagnostic şi clasificare.6. Diabetul zaharat-epidemiologie, forme clinice.7. Diabetul tip I şi tip 2- etiopatogeneză.8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii şi strategia genarală. 9. Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat.10. Educaţia în diabetul zaharat –principii, obiective, evaluare. 11. Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat.12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat.13. Cetoacidoza diabetică.14. Coma diabetică hiperosmolară şi acidoza lactică.15. Hipoglicemiile.16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.18. Neuropatia diabetică-sceening, diagnostic, management.19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.20. Riscul şi patologia cardiovasculară în diabetul zaharat.21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide, copii, vârstnici). 22.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra-şi postoperator.23. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie.24. Obezitatea – etiopatogeneză. 25.Managementul obezităţii.26. Obezitatea – factor de risc în patologie.27. Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic.28. Dislipidemiile – etiopatogeneză. 29.Managementul dislipidemiilor.30. Sindromul X metabolic.31. Evaluarea şi managementul riscului cardiovascular.32. Hiperuricemiile – diagnostic, tratament.33. Hemocromatoza – diagnostic, tratament.34. Boala Wilson - diagnostic, tratament.35. Porfiriile – diagnostic, tratament.36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.37. Principiile alimentaţiei sănătoase, comportament alimentar.38. Principii de dietoterapie.39. Tulburări de nutriţie, tulburări de comportament alimentar.40. Alimentaţia parenterală.41. Principii de gastrotehnie.42. Principiile studiului epidemiologic.II. Activităţi practice, manevre şi tehniciDiagnosticul şi managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic.1. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetre.2. Elaborarea planurilor de intervenţie nutriţională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriţie şi hipovitaminoze, hiperuricemii).3. Evaluarea riscului cardiovascular.4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.5. Profilul glicemic – tehnica şi interpretare.6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnica şi interpretare.7. Explorarea funcţională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence creatininic)8. Oftalmoscopia directă – tehnică şi interpretare.9. Explorarea echilibrului acido-bazic şi hidro-electrolitic – tehnica şi interpretare. 10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente).11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.12. Tehnica şedinţelor de educaţie individuală şi de grup.13. Principii de gastrotehnie.14. Ancheta alimentară15. Metodologia testului de toleranţă la glucoza oral.16. Screeningul familial în bolile metabolice. 17.Metodologia cercetării epidemiologice.18. Diagnosticul şi managementul diabetului gestaţional.19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial 20.Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienţilor cu risc.COMENTARIU:ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENTIATRezidentul va menţiona atât pe durata trunchiului comun cât şi a celui de specialitate în caietul de monitorizare atât cursurile, conferinţele şi alte forme de pregătire teoretică la care participă cât şi activităţile practice pe care le desfăşoară individual. Vor fi menţionate, de asemenea, activităţile de cercetare la care participă medicii aflaţi în pregătire.Pentru evaluarea activităţii practice se va ţine cont de următoarele principii:– pregătirea teoretică să nu depăşească 25% din timpul efectiv de lucru,– să participe la gărzi şi consultaţii în ambulatoriu,– sa urmărească individual minimum 60 pacienţi cu diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie şi 20 pacienţi cu diabet zaharat secundar afecţiunilor endocrine.MODALITATEA DE EVALUARE1. La finalizarea fiecărui modul din trunchiul comun– evaluare teoretică,– evaluare pe baza caietului de monitorizare a pregătirii (activităţi practice din timpul stagiului).2. Evaluare la sfârşitul fiecărui an de pregătire din stagiul de diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie– evaluare teoretică,– evaluare practică (prezentare de caz),– evaluarea portofoliului.3. Evaluare la sfârşitul programului de pregătire în specialitatea diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie– evaluare teoretică prin test scris la nivel naţional,– evaluare practică (prezentare de caz, probă de laborator),– evaluarea portofoliului.Barem de deprinderi practice în clinică şi laborator:1. Diagnosticul şi tratamentul diabetului zaharat şi a principalelor afecţiuni metabolice şi de nutriţie.2. Manevre practice specificea. Evaluarea stării de nutriţie, antropometrie, perimetrie.b. Prescrirea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice şi de nutriţie.c. Evaluarea semicantitativă a sensibilităţii (diapazon, monofilamente).d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.e. Examinarea fundului de ochi şi utilizarea oftalmoscopului.f. Evaluarea riscului cardiovascular.g. Ancheta alimentară.2. Abilităţi de comunicare:a. identificarea problemelor şi aşteptărilor pacientuluib. comunicarea compretensibilă a informaţiei medicalec. înţelegerea impactului bolii asupra pacientuluid. formularea şi implementarea managementului bolilor cronicee. educaţia pacienţilor3. Însuşirea metodologiei cercetării moderne:a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicaţii medicale recente, ghiduri de practică şi consensuri medicale;b. înţelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate;c. participarea la studii locale;d. prezentări de cazuri.4. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgenţă diabet zaharat, boli metabolice şi de nutriţie (minim 1 gardă/ lună) şi îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)STAGIUL DE BIOCHIMIEI. Tematica cursurilor (20 ore)1. Glucidele şi metabolismul lor.2 Lipidele şi metabolismul lor.3 Proteinele şi metabolismul lor.4. Apa şi electroliţii.5. Enzimele.6. Hormonii şi vitaminele.7. Metabolismul energetic.8. Reglări şi interferenţe metabolice.9. Date generale privind biochimia plasmei şi ţesuturilor.II Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Determinarea glicemiei.2. Determinarea glicozuriei.3. Determinarea corpilor cetonici urinari şi sanguini.4. Determinarea ureei sanguine şi a azotului urinar.5. Interpretarea aspectului serului pentru lipide.6. Tehnica electroforezei: principii, interpretare.7. Analiza biochimică şi interpretare.Baremul activităţilor practice1. Interpretarea rezultatelor glicemiei, glicozuriei corpilor cetonici urinari şi sanguini: minim 300 buletine;2. Interpretarea rezultatelor ureei sanguine şi a azotului urinar: minim 150 buletine;3. Interpretarea rezultatelor electroforezei: minim 50 buletine;Stagiul de Igiena alimentaţieiI. Tematica cursurilor (20 ore)1. Necesarul de energie.2. Metabolismul bazal şi factorii de variaţie.3. Cheltuiala de energie în condiţii obişnuite de viaţă.4. Carnea şi derivatele din carne.5. Laptele şi derivatele din lapte.6. Ouăle.7. Grăsimile.8. Cerealele şi derivatele sale.9. Legumele şi leguminoasele uscate.10. Fructele.11. Zahărul şi produsele zaharoase.12. Băuturi alcoolice.13. Condimentele.14. Noţiuni de conservare a alimentelor.15. Toxiinfecţiile alimentare.16. Intoxicaţiile cu substanţe nocive din alimente.17. Alimentaţia raţionala a omului sănătos pe grupe de vârsta, sex, activitate fizică, în colectivităţi de copii şi adulţi.18. Ancheta alimentară.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Tehnici de determinare a conţinutului alimentelor în principii nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, C, D).2. Tehnica anchetei alimentare.3. Determinarea nitriţilor şi nitraţilor în alimente.Baremul activităţilor practiceEfectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.Stagiul de Medicină internăI. Tematica cursurilor (130 ore)1. Pneumoniile.2. Bronşita cronică.3. Emfizemul pulmonar.4. Astmul bronşic.5. Supuraţiile bronho–pulmonare.6. Cancerul bronho-pulmonar.7. Sindromul mediastinal.8. Tuberculoza pulmonară.9. Hipertensiunea arterială (esenţială şi secundară).11. Sindromul de ischemie perferică acută şi cronică.12. Ulcerul gastric şi duodenal.13. Cancerul gastric.14. Diareea şi constipaţia.15. Cancerul de colon şi rectosigmoidian.16. Rectocolita ulcero-hemoragică.17. Litiaza biliară.18. Colecistita acută.19. Hepatitele virale acute.20. Hepatita cronică.21. Ciroza hepatică.22. Pancreatitele acute şi cronice.23. Pielonefritele acute şi cronice.24. Litiaza urinară.25. Anemiile.26. Leucemiile acute şi cronice.27. Sindroamele mieloproliferative.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Explorări hematologice (sânge periferic, puncţie medulară).2. Explorarea funcţională ventilatorie.3. Toracocenteza exploratorie.4. Paracenteza exploratorie.5. Ecografie digestivă.6. Explorarea funcţională:– hepatică– pancreaticăBaremul activităţilor practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 300 cazuri.2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 120 buletine.4. Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 200 ecografii.5. Toracocenteza: 20 toracocenteze.6. Paracenteza: 20 paracenteze.7. Tehnici de explorare a secreţiei gastrice şi interpretarea rezultatelor: 60 buletine.8. Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine.9. Interpretarea probei de digestie: 20 buletine.10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduva pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute şi cronice, sindroame mieloproliferative şi limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduva osoasă.11. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine.Stagiul de EndocrinologieI. Tematica cursurilor (50 ore)1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acţiune.2. Sistemul endocrin – rolul şi funcţiile sale.3. Adenohipofiza – fiziologie, secreţia hormonala şi efectele sale biologice.4. Acromegalia.5. Insuficienta antehipofizară la adult şi copii.6. Neurohipofiza – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.7. Diabetul insipid8. Tiroida –fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice.9 Hipertiroidia.10. Hipotiroidia.11. Guşa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)12. Paratiroidele – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.13. Hiperparatiroidia – hipercalcemii secundare14. Insuficienţa paratiroidiană.15 Corticosuprarenale – fiziologie, secreţie hormonală şi efectele sale biologice.16. Sindroame de hiperfuncţie corticosuprarenală.17. Sindroame de hipofuncţie corticosuprarenală.18. Medulosuprarenale – secreţie hormonală şi efectele sale biologice.19. Gonadele - secreţie hormonală şi efectele sale biologice. Pubertatea.20. Menopauza.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Principalele dozări hormonale.2. Tehnici dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor.3. Scintigrafia şi iodocaptarea tiroidiană.4. Reflexograma achiliană.5. Interpretarea radiografiilor:– şa turcească– pumn (creste)6. Managementul disfuncţiei erectile.7. Explorarea funcţională a pancreasului endocrin.Baremul activităţilor practice1. Palparea glandei tiroide şi concordanţa cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri2. Interpretarea scintigramei şi iodocaptării tiroidiene: 20 buletine3. Reflexograma achiliană: 20 buletine4. Interpretarea radiografiilor şa turcească (20), pumn (10)5. Efectuarea şi interpretarea testelor dinamice de apreciere a secreţiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene şi ale gonadelor: 50Stagiul de Cardiologie (100 ore)I. Tematica cursurilor1. Electrocardiografia.2. Hipertensiunea primară şi secundară.3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament.4. Moarte subită: cauze şi mecanisme, clinica morţii subite, diagnostic, prevenirea morţii subite, evoluţie şi pronostic.5. Reanimarea cardio–respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio–respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare.6. Hipertensiunea arterială.7. Ateroscleroza: etiopatogenia şi factorii de risc, evoluţia şi istoria naturală, profilaxia.8. Cardiopatia ischemică:– fiziopatologia ischemiei miocardice,– angina pectorală stabilă,– angina pectorală instabilă,– varianta anginei,– infarctul miocardic,– ischemia miocardică acută,– boala coronariană neaterosclerotică,– tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică,9. Insuficienţa cardiacă.10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare.11. Cost-eficienţă în cardiologie.II. Activităţi practice, manevre şi tehniciEvaluarea factorilor de risc cardiovascular1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism2. Însuşire de tehnici:– înregistrarea ECG, potenţiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler,– tehnica de reanimare cardio-respiratorie,– puncţii pleurale şi pericardice, -conversia electrică.Baremul activităţilor practice1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecgStabilirea axului electric şi modificările patologice ale axuluiHipertrofiiie atriale şi ventriculareModificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatiiDiagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic Tulburări de ritm cardiac2. Tulburări de conducere.3. Indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort.4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin.6. Defibrilarea şi cardioversia: 5 manevre.7. Denudare venă antebraţ: 3 cazuri.8. Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri.9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri.Stagiul de nefrologie (50 ore)I. Tematica cursurilor1. Explorarea funcţională a rinichilor.2. Nefropatiile glomerulare.3. Nefropatiile tubulare.4. Nefropatiile interstiţiale.5. Insuficienţa renală acută.6. Insuficienţa renală cronică7. Diabetul zaharat, nutriţia, boli metabolice şi patologia nefrologică.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Explorarea funcţională a funcţiei excretorii.2. Hemodializa acută.3. Dializa peritoneală.4. Managementul pacientului diabetic cu complicaţii renale.Baremul activităţilor practice1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine2. Teste funcţionale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţie/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletineStagiul de neurologieI. Tematica cursurilor (40 ore)1. Examenul neurologic.2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos.3. Principalele sindroame neurologice.4. Patologia nervilor rahidieni.5. Accidentele vasculare cerebrale.6. Tumorile sistemului nervos.7. Traumatismele sistemului nervos.8. Epilepsia.9. Comele.10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriţie şi metabolism.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie şi senzitivă.2. Reflexograma achiliană.3. Interpretarea E.E.G.4. Evaluarea vascularizaţiei şi interv. mbr. inferior.5. Tehnica (principiile) şi interpretarea potenţialelor evocate.6. Determinarea sensibilităţilor termică, vibratorie şi dureroasă.7. Diagnosticul şi managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică.Baremul activităţilor practice1. Examinarea fundului de ochi: 202. Efectuarea şi interpretarea puncţiei rahidiene: 53. Interpretarea electroencefalogramei: 204. Determinarea sensibilităţii termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuriStagiul de DermatologieI. Tematica cursurilor (20 ore)1. Simptomatologia bolilor de piele.2. Piodermite stafilococice.3. Piodermite streptococice.4. Micoze cutanate superficiale.5. Candidoza urogenitală.6 Tricomoniaza urogenitală.7. Manifestări alergice superficiale.8. Vascularite alergice superficiale.9. Dermatita de stază, ulcer cronic de gambă.10. Pruritul localizat şi generalizat, boli dismetabolice congenitale.11. Privire generală asupra afecţiunilor maligne şi ale pielii.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Efectuarea biopsiei cutanate.2. Tehnica electrocauterizării.3. Efectuarea examenului micologic direct şi ale culturilor micotice.4. Efectuarea unor manevre fizice şi chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia şi chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.Baremul activităţilor practice1. Electrocauterizări: 10 cazuri2. Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri3. Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuriStagiul de Terapie IntensivăI. Tematica cursurilor (20 ore)1 Echilibrul nutritiv – energetic şi tulburarea lui.2. Echilibrul respirator şi tulburarea lui.3. Echilibrul circulator şi tulburarea lui.4. Echilibrul excretor şi tulburarea lui.5. Durerea şi combaterea ei.6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă.7. Terapia intensivă a bolilor infecţioase.8. Terapia intensivă a intoxicaţiilor acute.9. Coma depăşită.10. Tehnici şi aparatură specifice terapiei intensive.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări).2. Tehnica de aspiraţie a căilor respiratorii.3. Introducerea unei sonde gastrice.4. Sondajul vezical.5. Tehnica respiraţiei asistate.6. Tehnica defibrilării şi cardioversiei.7. Tehnica puncţiei lombare.8. Alimentaţia parenterală (preparate, indicaţii).Baremul activităţilor practice de anestezie• Instalarea de linii venoase periferice –50• Instalarea de linii venoase centrale –20• Intubaţia traheală– orotraheală –10– nasotraheală –10• Instalarea de sondă gastrică –50• Instalarea de sondă uretrovezicală –20• Monitorizarea temperaturii centrale şi periferice –50• Menţinerea libertăţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi, inconştienţi, paralizaţi -10• Utilizarea aparatelor de ventilaţie mecanică –10• Oxigenoterapie –10• Puncţie lombară–10Stagiul de PediatrieI. Tematica cursurilor (20 ore)1. Alimentaţia sugarului - aspecte generale.2. Alimentaţia copilului.3. Evaluarea stării de nutriţie.4. Deficienţe nutriţionale.5. Bolile înnăscute ale metabolismului.6. Bolile aparatului respirator.7. Bolile aparatului cardiovascular - aspecte generale.8. Bolile digestive.9. Bolile aparatului urinar.10. Bolile hematologice – aspecte generale.11. Principalele probleme neurologice la copil.12. Urgenţe pediatrice.II. Activităţi practice, manevre şi tehnici1. Alimentaţia sugarului şi copilului mic.2. Preparate dietetice folosite în puericultură.3. Tehnici de alimentare parenterală.4. Determinarea clinică a stării de nutriţie a sugarului şi copilului mic.5. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale.6. Diagnosticul şi managementul tulburărilor de creştere şi dezvoltare.Baremul activităţilor practice1. Determinarea clinică a stării de nutriţie a sugarului şi copilului mic: 30 cazuri2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri3. Dieta sugarului şi copilului mic cu afecţiuni metabolice: 10 dieteStagiul de Oftalmologie (20 ore)1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi a altor complicaţii ale ochiului diabetic.2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;3. Determinarea acuităţii vizuale.4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic.5. Urgenţe oftalmologice.Activităţi practice OFTALMOLOGIE / DIABET1. Diagnosticul retinopatiei diabetice şi cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;3. Determinarea acuităţii vizuale.Baremul activităţilor practice1. Oftalmoscopie: 202. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană:103. Determinarea acuităţii vizuale: 10MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniA.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariţiei bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii şi metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relaţiei medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore1. Consimţământul informat.2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.3. Relaţia medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia şi suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.A.8.2 TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete– 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreDIABET ZAHARAT, NUTRITIE şi BOLI METABOLICE 5 aniSTAGII PRACTICE şi CURSURI CONFERINŢĂ
Observaţii:1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamica, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale;2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei;3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo–paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot;4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică);5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament .BAREM DE MANUALITǍŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIE IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMAREPENTRU MEDICI REZIDENŢI (INVǍŢǍMÂNT PRACTIC)PremizeExplorarea ecografică, fiind o investigaţie “în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.Realizarea acestui deziderat presupune:a) existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură încât prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;b) existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;d) existenţa unei “biblioteci de imagini“ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceasta “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecărei specialităţi medicale.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:– pornirea aparatului.– selectarea transductoarelor.– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii.– optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor.– măsurători pe imagine.– salvarea imaginii.– structura şi redactarea unui buletin ecografic.2. Abdomenul Ficatul– identificarea organului.– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligamentul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele).– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate.Sistemul venos port– evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică).Căile biliare– evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepatice.Colecistul– evidenţierea colecistului.– identificarea componentelor anatomice.– măsurarea lumenului şi a pereţilor.– identificarea raporturilor anatomice principale.Pancreasul– evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante ).– identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic.– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport direct.Spaţiul retroperitoneal– aorta• identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle.• identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali.• precizarea raporturilor aortei abdominale .– vena cavă inferioară• identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale.• identificarea vaselor emergente.• precizarea raporturilor anatomice.– ţesutul grăsos retroperitoneal• identificare şi caracterizare.Splina• identificarea şi măsurarea splinei.• vizualizarea hilului.• precizarea elementelor vasculare componente.• identificarea organelor cu care splina intră în raport.Rinichii• evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare.• identificarea elementelor componente.* parenchim- evaluare, măsurare.*sinus.*aparat pielo–caliceal-evaluare.• identificarea ureterului.Lojele suprarenaliene• identificarea lojelor suprarenaliene.• evaluarea stucturii glandelor suprarenale.• măsurarea glandelor suprarenale.Tubul digestiv• identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros).• măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutului.Structurile mezentero-epiploice• identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice.• identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană.• identificarea peritoneului parietal.3. Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară• identificarea în condiţii de repleţie şi de vacuitate.• evacuarea şi măsurarea pereţilor.• identificarea organelor învecinate.b) prostata (explorare suprapubiană )• identificare, măsurare.• precizarea lobilor.• identificarea organelor cu care prostata intră în raport.c) uterul (explorare suprapubiană )• identificare.• măsurare.• recunoaşterea elementelor componente.• evaluarea ecostructurii.d) ovare• identificarea şi măsurarea ovarelor.• evaluarea ecostructurii.1.3.2.2.9. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ DE CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariţiei bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii şi metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relaţiei medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.IV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat.2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.3. Relaţia medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relaţia medic – pacient.V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia şi suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.3.2.3. STAGIUL DE GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE:1 an, 10 luni şi 2 săptămâniTematica lecţiilor conferinţă (500 ore)1. Gerontologia şi Geriatria.2. Date demografice şi epidemiologice la vârsta a treia.3. Teoriile imbătrânirii.4. Evaluarea medico-psiho-socială a vârstnicului.5. Ateroscleroza. Aterotromboza.6. Îmbătrânirea normală a sistemului nervos.7. Accidentele vasculare cerebrale la vârsta a treia.8. Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.9. Crizele comiţiale tardive şi neuropatiile la vârstnic.10. Demenţele de tip Alzheimer şi non-Alzheimer.11. Afecţiunile organelor de simţ la vârstnic.12. Depresia la vârstnic.13. Psihoze şi nevroze la vârsta a treia.14. Tulburări ale somnului la vârstnici.15. Îmbătrânirea normală a aparatului cardio-vascular.16. Hipertensiunea arterială la vârstnic.17. Cardiopatia ischemică şi infarctul miocardic la vârstnic.18. Tulburările de ritm şi conducere la vârstnic.19. Valvulopatiile la vârsta a treia.20. Cardiomiopatiile la vârstnic.21. Insuficienţa cardiacă la vârstnic.22. Afecţiuni vasculare periferice la vârsta a treia. Sindromul de ischemie periferică.23. Îmbătrânirea normală a aparatului bronho-pulmonar.24. Afecţiuni bronho-pleuro-pulmonare acute şi cronice la vârstnic.25. Cordul pulmonar cronic.26. Îmbătrânirea normală a aparatului digestiv.27. Boala de reflux gastro-esofagian. Hernia gastrică transhiatală. Diverticuloza digestivă.28. Gastrite şi ulcerul gastroduodenal la vârstnic.29. Formaţiuni tumorale la nivelul aparatului digestiv la vârstnic (diagnostic).30. Patologia ischemică digestivă (infarctul mezenteric) şi angiodisplazia intestinală.31. Patologia colonului la vârstnic.32. Afecţiuni hepato-biliare şi pancreatice la vârsta a treia.33. Îmbătrânirea normală a aparatului uro-genital.34. Infecţiile urinare la vârstnic.35. Insuficienţa renală cronică la vârstnic.36. Adenomul şi cancerul de prostată (elemente de diagnostic).37. Uropatia obstructivă (diagnostic, conduită terapeutică).38. Îmbătrânirea normală a sistemului osteo-articular.39. Afecţiuni degenerative osteo-articulare.40. Poliartrita reumatoidă şi alte afecţiuni reumatismale autoimune la vârstnic.41. Polimialgia reumatică şi arterita cu celule gigante.42. Îmbătrânirea normală a sistemului hematopoietic.43. Sindroamele anemice la vârstnic.44. Afecţiuni hematologice întâlnite la vârsta a treia: leucemii, limfoame, sindroame mielodisplazice, sindroame mieloproliferative, mielomul multiplu.45. Coagulopatiile la vârstnic. Terapia antiagregantă şi anticoagulantă.46. Îmbătrânirea normală a sistemului endocrin.47. Hipotiroidia şi hipertiroidia la vârstnic.48. Menopauza şi insuficienţa gonadică a vârstnicilor.49. Osteoporoza, osteomalacia, boala Paget a osului.50. Dislipidemii.51. Hiperuricemii.52. Diabetul zaharat la vârstnic.53. Obezitatea la vârstnic.54. Particularităţi ale farmacoterapiei la vârstnici.55. Afecţiuni dermatologice la vârstnici.56. Căderile şi tulburările de mers la vârstnic.57. Incontinenţa de urină la vârstnic.58. Sindromul de imobilizare.59. Urgenţe în geriatrie.60. Principii de recuperare la vârstnic.61. Instituţionalizarea. Legislaţia privind protecţia vârstnicilor.Baremul activităţilor practice1. Interpretarea examenului radiologic la afecţiunile prevăzute în tematică: 200 cazuri.2. Interpretarea electrocardiogramei: 200 cazuri. 3. Interpretarea explorării Holter: 50 cazuri.4. Interpretarea principalelor date de ecocardiografie pentru patologia prevazută în tematică: 100 cazuri.5. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.6. Interpretarea rezultatelor examenului sângelui periferic şi al măduvei osoase pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică: 30 cazuri.7. Infiltraţia paravertebrală, intraarticulară, periarticulară: 20 cazuri. 8. Electroencefalograma – interpretare: 50 cazuri.9. Examen Doppler vascular - interpretare: 30 cazuri. 10. Evaluarea stării de nutriţie la vârstnic – 50 cazuri. 11. Evaluare cognitivă la vârstnic – 50 cazuri.12. Evaluarea capacităţii funcţionale a vârstnicului – 50 cazuri.GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE 5 ANISTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢǍ• GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.1) 6 luni• MEDICINǍ INTERNǍ (I.2) 5 luni• CARDIOLOGIE (I.3) 5 luni• NEUROLOGIE (I.4) 5 luni• PSIHIATRIE (I.5) 5 luni• PNEUMOLOGIE (I.6) 2 luni• HEMATOLOGIE (I.7) 2 luni• ENDOCRINOLOGIE (I.8) 2 luni• DIABET ZAHARAT, NUTRIŢIE ŞI BOLI METABOLICE (I.9) 2 luni• BIOETICĂ (I.10) ½ lună• ECOGRAFIE GENERALĂ (I.11) 3 luni• GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.11) 1 an 10 luni şi 2 săptămâni
ANUL I ŞI ANUL IICONŢINUTUL STAGIILOR1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE 6 luni1.4.1.1 Tematica introductivă în M.F (100 ore)1. Introducere în problematica M.F2. Condiţiile de lucru ale M.F3. Descrierea cabinetului4. Echipa de lucru a M.F5. Locul M.F în medicina modernă6. Obiectul şi metodologia M.F7. Principiile M.F8. Funcţiile M.F9. Definiţia şi conţinutul M.F10. Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale11. Activitatea preventivă în M.F12. Activitatea curativă în M.F13. Asistenţa medicală a familiei14. Asistenţa medicală a unei colectivităţi15. Relaţiile M.F cu celelalte specialităţi1.4.1.2 Baremul activităţilor practice1. Prezentarea cabinetului şi a echipei de lucru: 12. Participarea la consultaţiile curente: 303. Participarea la consultaţiile preventive: 204. Participarea la vizitele la domiciliu: 105. Acordarea primului ajutor medical : 106. Completarea unor documente: 107. Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 108. Analiza unor probleme epidemiologice: 59. Monitorizarea unor bolnavi cronici: 2010. Asistenţa medicală a copilului: 2011. Asistenţa medicală a bătrânului: 201.4.2 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 4 luni1.4.2.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore).1. Traheobronşite acute2. Bronhopneumonii3. Pneumopatiile acute4. Astm bronşic5. Bronhopatii cronice obstructive6. Bronşiectazii7. Embolia pulmonară8. Edem pulmonar9. Pneumotorax spontan10. Cancer bronho-pulmonar11. Pleureziile12. Insuficienţa respiratorie13. Tulburări de ritm şi de conducere14. Cardiopatia ischemică15. Pericarditele şi miocarditele16. Afecţiuni valvulare17. HTA şi criza hipertensivă18. Insuficienţa cardiacă19. Arteriopatii acute şi cronice20. Insuficienţa venoasă, varice, hemoroizi21. Lipotimia, sincopa, colapsul, şocul22. Cefaleea şi migrena23. Gastritele24. Ulcerul gastro-duodenal25. Cancerul gastric26. Hepatitele acute şi cronice27. Ciroza hepatică28. Bolile colecistului29. Afecţiuni pancreatice30. Icterul31. Hemoragiile digestive32. Constipaţia33. Colonul iritabil şi colita ulcerativă34. Cancerul colo-rectal35. Infecţii urinare şi ale tractului urinar36. Glomerulonefritele37. Insuficienţa renală38. Sindromul nefrotic39. Lupusul eritematos sistemic40. Poliartrita reumatoidă41. Artritele42. Artrozele43. Spondilozele şi lombalgiile44. Guta45. Piciorul dureros46. Epicondilita, tenosinovite, bursite47. Osteoporoza48. Obezitatea49. Diabetul zaharat50. Sindromul hipoanabolic51. Anemiile52. Adenopatiile53. Leucemiile54. Limfoamele55. Sindroame hemoragice56. Intoxicaţii acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanţe organo-fosforice, substanţe organo- clorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene57. Intoxicaţiile cronice profesionale şi neprofesionale58. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară.1.4.2.2 Baremul activităţilor practice1. Examinarea clinică a bolnavului: 3002. Interpretarea examenului radiologic şi afecţiunile prevăzute şi tematica pe aparate şi sisteme: 303. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 304. Interpretarea unei EKG: 305. Interpretarea principalelor date ecografice şi endoscopice pentru patologia prevăzută şi programa: 306. Interpretarea oscilometriei: 107. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 108. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi măduvă: 109. Interpretarea rezultatelor obţinute prin tehnicile de explorare a secreţiei gastrice: 1010. Sondajul şi spălătura gastrică: 511. Examenul de fund de ochi: 1012. Interpretarea datelor de explorare funcţională renală, hepatică, pancreatică: 3013. Recoltarea şi interpretarea examenului coprologic: 514. Alimentaţia omului sănătos : 5015. Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecţiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 5016. Puncţia pleurală: 51.4.3 STAGIUL DE PEDIATRIE: 4 1/2 luni1.4.3.2 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (80 ore)1. Creşterea şi dezvoltarea copilului2. Alimentaţia sugarului şi copilului sănătos3. Malnutriţia protein-energetică4. Rahitismul5. Diabetul copilului6. Anemiile7. Sindroame hemoragice8. Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice9. Limfoamele maligne hodgkiniene şi non-hodgkiniene10. Malformaţii congenitale11. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice12. RAA şi cardiopatia reumatismală13. Artritele cronice juvenile14. Sindromul febril prelungit15. Durerea toracică la copil şi adolescent16. Infecţiile tractului respirator superior17. Amigdalitele18. Sinuzitele19. Otita medie acută şi cronică.20. Bronşiolita acută21. Bronhopneumonia22. Pneumoniile acute şi cronice23. Miocarditele24. Pericarditele25. Endocarditele infecţioase26. Tulburări de ritm şi de conducere27. Tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară la copil28. Stomatitele, glositele şi cheilitele29. Hemoragiile digestive la un nou născut şi copil30. Diareea cronică şi sindromul de malabsorbţie31. Parazitozele digestive32. Hepatitele acute şi cronice33. Sindromul nefrotic34. Glomerulonefritele acute35. Insuficienta renală şi cronică36. Enurezisul şi encoprezisul37. Urgenţe pediatrice majore:• convulsiile• intoxicaţiile acute• înţepături de insecte veninoase• muşcături de animale• insolaţia• şocul• insuficienţa cardio-respiratorie• sindroame de deshidratare acută• comele38. Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului.1.4.3.2. Baremul activităţilor practice1. Examinarea clinică a copilului: 502. Măsurători antroprometrice şi interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 503. Aprecierea creşterii şi dezvoltării copilului: 504. Puncţii şi recoltări venoase la sugar şi copil: 505. Instalarea unui cateter venos: 106. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste: 57. Interpretarea examenului de sânge periferic şi LCR: 208. Examen otoscopic la sugar şi copilul mare: 109. Examenul fundului de ochi: 1010. Interpretarea EKG-ului la sugar şi copilul mare: 2011. Interpretarea probelor funcţionale respiratorii: 1012. Interpretarea probelor hepatice: 3013. Interpretarea probelor renale: 3014. Interpretarea probelor de digestie: 3015. Interpretarea radiografiei toracice: 2016. Interpretarea radiografiei schelet: 2017. Interpretarea radiografiei craniene: 1018. Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 2019. Interpretarea urografiei: 520. Efectuarea bilanţului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 5021. Urmărirea epidemiologică şi igienică a colectivităţilor de copii: 3022. Prescrierea medicamentelor în funcţie de vârsta: 5023. Stabilirea necesitaţilor nutriţionale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani şi adolescenţi:5024. Alimentaţia nou-născutului, sugarului şi copilului pe etape de vârsta (alimentaţia naturală, preparate dietetice): 5025. Preluarea copilului la domiciliu: 101.4.4 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ŞI SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE, TRAUMATOLOGIE. 2 Luni1.4.4.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)1. Plăgile2. Hemoragii posttraumatice3. Arsurile4. Degerăturile5. Electrocutarea6. Entorse7. Luxaţii8. Fracturi9. Rinita acută10. Sinuzita acută11. Laringita acută12. Angine acute13. Flegmon amigdalian14. Epistaxis15. Otita acută16. Traumatisme fizice, chimice şi termice ale ochiului17. Ochiul roşu şi dureros18. Cataractele19. Glaucomul20. Hemoragia digestivă superioară21. Hemoragia digestivă inferioară22. Complicaţiile ulcerului gastro-duodenal23. Litiaza biliară24. Colecistita acută25. Pancreatita acută26. Cancerul de cap de pancreas27. Abdomenul acut chirurgical28. Apendicita acută29. Peritonitele30. Ocluzia intestinală31. Icter mecanic32. Cancer gastric33. Cancer de colon34. Cancer de rect35. Litiaza renală36. Adenom de prostată37. Cancer de prostată38. Retenţia acută de urină39. Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine40. Tumorile sânului1.4.4.2 Baremul activităţilor practice1. Sutura plăgilor: 202. Hemostaza provizorie: 203. Tamponament nazal anterior şi posterior şi epistaxis: 104. Aspiraţia nazală: 105. Extragerea corpilor străini din canalul auditiv şi din fosele nazale: 106. Inhalaţii: 107. Pulverizări: 108. Administraţiile de aerosoli: 109. Instilaţia şi spălătura auriculară: 1010. Fundul de ochi: 2011. Acuitatea vizuală: 3012. Acuitatea cromatică: 3013. Spălătura oculară: 2014. Instilaţia oculară: 2015. Îndepărtarea corpilor străini oculari: 516. Reducerea luxaţiilor: 517. Imobilizarea cu pansamente compresive şi gipsate: 1018. Incizia şi drenajul unor colecţii: 519. Denudare venoasă: 1020. Perfuzii şi transfuzii: 3021. Paracenteza evacuatoare: 1022. Puncţie articulară: 523. Infiltraţii: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenţi: 2024. Traheostomie25. Spălătura gastrică şi intestinală: 526. Puncţie vezicală27. Sondaj vezical: 51.4.5 STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE- 2 Luni1.4.5.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (40 ore)1. Noţiuni de planning familial2. Diagnosticul de sarcină3. Sarcina normală4. Sarcina cu risc obstetrical crescut5. Sarcina patologică6. Lăuzia7. Iminenţa de avort8. Placenta praevia9. Eclampsia10. Apoplexia utero-placentară11. Metroragiile12. Sarcina extrauterină13. Vulvovaginita acută14. Boala inflamatorie pelviană15. Fibrom uterin16. Cervicite acute şi cronice17. Cancer genito-mamar1.4.5.2 Baremul activităţilor practice1. Examenul clinic şi genital al femeii gravide: 502. Asistarea naşterii normale: 303. Naşterea patologică: 54. Perineotomie şi perineorafie: 55. Colporafie6. Tamponament şi hemoragiile genitale: 57. Recoltarea : 108. Indicarea metodelor contraceptive: 209. Montarea unui sterilet: 51.4.6 STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ – 2 LuniA. Tematica cursurilor adaptată obiectivelor şi funcţiilor medicinei de familie (40 ore)1. Etiologia cancerului (1,3)– factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)– factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie)– factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)2. Factori de pronostic în cancer (1,3)– factori legaţi de tumoră– factori legaţi de gazdă3. Principii şi metode de diagnostic în cancer (1,3)– diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte)– diagnosticul biologic– diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)– particularităţile diagnosticului în cancer. Dificultăţi şi erori.4. Rolul chirurgiei în oncologie (1,3)– rolul chirurgiei în profilaxia cancerului– rolul chirurgie în diagnosticul cancerului– rolul chirurgiei în tratamentul cancerului– principiile tratamentului chirurgical5. Principiile radioterapiei în oncologie (3)– definiţia şi scopurile radioterapiei în oncologie– tipuri şi surse de radiaţii utilizate– mărimi şi unităţi de măsură în radioterapie– bazele fizice şi biologice ale radioterapiei– tipuri de iradiere– incidentele şi complicaţiile radioterapiei6. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului (1,2,3)– date generale– cinetica celulare– mecanismul de acţiune al citostaticelor– rezistenţa la citostatice– căi de administrare a citostaticelor– indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei– incidentele şi complicaţiile chimioterapiei– tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor– clasificarea citostaticelor– evalurarea răspunsului la chimioterapie– principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice7. Principiile tratamentului hormonal în oncologie (1,3)– principalele efecte ale hormonilor în cancer– principalele obiective ale tratamentului hormonal– clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului.8. Urmărirea bolnavului (1.3)9. Infecţiile în cancer (1,4)10. Complicaţiile cancerului (1)11. Urgenţele în oncologie (1,3)12. Durerea în cancer (1,3)– anatomia şi fiziologia durerii– sindroame dureroase în cancer– tratamentul durerii în cancer13. Tratamentele paleative în cancer (1,3)14. Aspecte de psiho-oncologie (1,3)15. Alimentaţia în oncologie (1,3)16. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educarea sanitară a populaţiei (1,3)17. Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament (1,3)18. Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)19. Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)20. Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.II)21. Cancer ale sferei capului şi gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)22. Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)23. Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie ) (1,2,4)24. Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)25. Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5)26. Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol.I)27. Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,5 vol. II)28. Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)29. Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)30. Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2,4)31. Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie) (1,2)B. Baremul activităţilor practice1. Examen chimic general şi loco-regional al bolnavului oncologic2. Examen al ariilor ganglionare superficiale3. Examen general al tegumentelor şi mucoaselor4. Examen al cavităţii bucale5. Examen al sânului6. Examen ginecologic şi examen citologic cervico-vaginal7. Tuşeu rectal şi examen al prostatei8. Interpretarea explorărilor biologice şi imagistice1.4.7 STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE – 1 Lună1.4.7.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)1. Rujeola2. Rubeola3. Varicela4. Gripa5. Parotidita6. Infecţii cu protozoare şi metazoare7. Boala diareică acută8. Mononucleoza infecţioasă9. Zona zoster10. Scarlatina11. Hepatitele virale acute12. Febra tifoidă13. Salmonelozele14. Toxiinfecţiile alimentare15. Tetanos16. Meningite17. Encefalite18. Holera19. Enterocolite20. SIDA şi infecţia HIV la adult şi copil21. Antibiotice1.4.7.2 Baremul activităţilor practice1. Interpretarea rezultatelor obţinute la hemocultură: 102. Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 103. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 104. Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice şi transportul lor: 201.4.8 STAGIUL DE PSIHIATRIE 1 Lună1.4.8.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)1. Normalitate, anormalitate şi boala psihică2. Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice3. Reacţii psihopatologice4. Neurastenia şi tulburările de somatizare5. Tulburări psihopatologice ale alimentaţiei, somnului şi sexualităţii6. Psihozele endogene7. Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri şi tutun8. Delirium tremens9. Demente10. Anxietatea şi atacurile de panică11. Depresia12. Personalităţi particulare şi patologice1.4.8.2 Baremul activităţilor practice1. Examinarea pacientului şi perspectiva psihopatologică(observarea expresivităţii şi comportamentului, dialogul): 302. Interviuri şi chestionare semistructurate şi structurate ale psihopatologiei generale: 203. Anamneza biografica. Foaia de observaţie standardizată şi psihiatrie: 204. Scale de evaluare cantitativă a anxietăţii şi depresiei: 105. Scale de evaluare comportamentală a deficitelor şi disabilităţilor comportamentele şi psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 106. Evaluarea reţelei de suport social şi rolul ei şi evoluţia tulburărilor psihice: 107. Evaluarea interacţiunilor intrafamiliale şi relaţia cu familia ce are în componenţă un bolnav psihic: 108. Evaluarea riscului suicidar: 59. Modalităţi de intervenţie şi situaţii de criză psihologică: 1010. Tehnici de psihoterapie: 101.4.9 STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE -1 Lună1.4.9.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)1. Dermatozele2. Dermatita de contact3. Eczeme4. Infecţii streptococice ale pielii5. Infecţii stafilococice ale pielii6. Urticaria şi angioedemul7. Eczema sugarului şi a copilului mic8. Boli de colagen9. Boli buloase10. Bolile arterelor şi venelor11. Afecţiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee şi sudoripare12. Afecţiuni ale mucoasei bucale şi genitale13. Boli cu transmitere sexuală14. Psoriazis15. Pemfigus16. Lichenul plan şi erupţii lichenoide17. Tumori cutanate benigne şi maligne18. Scabia19. Pediculoza1.4.9.2 Baremul activităţilor practice1. Semne importante pentru diagnosticul clinic: 102. Interpretarea examenului micologic: 103. Interpretarea examenului bacteriologic: 104. Interpretarea examenului serologic şi ultramicroscopic: 55. Drenaj de colecţii şi evacuarea de hematoame: 56. Electrocauterizări: 57. Prescrierea şi utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecţiunile menţionate: 108. Biopsia cutanată: 51.4.10 STAGIUL DE NEUROLOGIE - 1 Lună1.4.10.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)1. Cefaleea şi migrena2. Vertijul3. Tremurăturile4. Boala Parkinson5. Epilepsia6. Scleroza multiplă7. Polinevritele8. Accidentele vasculare cerebrale9. Comele1.4.10.2 Baremul activităţilor practice1. Examinarea bolnavului neurologic: 202. Puncţia lombară: 53. Interpretarea examenului LCR: 51.4.11 STAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIE – 1 Lună1.4.11.1 Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (20 ore)1. DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie2. DZ aspecte clinice, factori de risc, investigaţii paraclinice3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO ( 2 cursuri )5. DZ complicaţii, evoluţie, prognostic6. DZ rezistenţa la insulină7. DZ dispensarizare, ghiduri de practică1.4.11.2 Baremul activităţilor practice– prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie– prezentarea DZ tip II , metode de dispensarizare prin medicul de familie– examinarea clinică iniţială a pacientului cu DZ– investigaţii paraclinice la prima vizită la medicul de familie– realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie– efectuarea fundului de ochi– examinarea piciorului diabetic– principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II– realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidraţi– scheme terapeutice– prevenirea complicaţiilor1.4.12 STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ŞI MANAGEMENT SANITAR - 1 Lună1.4.12.1.a Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)1. - Epidemiologia definiţie, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile şi epidemiologia bolilor netransmisibile2. - Epidemiologia de teren3. - Prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale4. - Sănătate publică, educaţia pentru sănătate5. - Servicii de igiena alimentaţiei6. - Servicii de igiena mediului, igiena şcolară, colectivităţilor7. - Elemente de biostatistică, indicatori statistici1.4.12.1.b Tematica lecţiilor conferinţă adaptate obiectivelor şi funcţiilor medicinii de familie (10 ore)1. Sistemele de sănătate2. Locul medicinii de familie şi sistemele de sănătate3. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate4. Relaţiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate5. Evaluarea stării de sănătate a unei colectivităţi6. Managementul cabinetului de medicina de familie1.4.12.2.a Baremul activităţilor practice de epidemiologie epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice1. evaluarea riscului de îmbolnăvire2. epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice3. prevenirea şi controlul infecţiilor nosocomiale4. noţiuni despre dezinfecţii, sterilizare, decontaminare, curăţare5. produse biocide noi6. aprecierea stării de sănătate a unei colectivităţi7. elaborarea de programe profilactice privind condiţiile de igienă din colectivităţi8. proiectarea şi realizarea programelor de vaccinări9. supravegherea şi controlul sterilizării şi unităţilor sanitare10. recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern( apă, aer, sol )11. interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern12. recoltarea de probe pentru analiza alimentelor13. aprecierea dezvoltării fizice a şcolarilor14. aprecierea dezvoltării psihice a şcolarilor15. evaluarea regimului de activitate al şcolarilor16. realizarea unui program de acţiuni privind educaţia pentru sănătate (individual, familial, pe grupe , colectivităţi)1.4.12.2.b Baremul activităţilor practice de management sanitar1. Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 52. Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivităţi: 53. Managementul unui cabinet de medicină de familie: 54. Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 51.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăA.8.2 TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.14 STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - 9 Luni (180 ore)INTRODUCERE : în anul III rezidenţii urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din:• Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală• Seminarii ţinute de medicii instructori de medicină generală• Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie , ţinute de cadre didactice de medicină defamilie sau instructori acreditaţi şi acest sens de Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar• Elaborarea şi susţinerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie• În general rezidenţii vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână ( o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs şi seminarii, 4 ore curs şi 3 ore seminarii.• Seminariile se vor ţine din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie• Medicii instructori acreditaţi vor efectua evaluarea periodică şi finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.1.4.14.1 Tematica cursurilor de medicină de familie1. Particularităţile M.F2. Caracterul interdisciplinar al M.F3. Pacientul sănătos şi pacientul bolnav4. Relaţia dintre normal şi patologic5. Despre conceptul de sănătate6. Problemele medicale ale omului sănătos7. Etapele de dezvoltare ale fiinţei umane8. Nevoile medicale ale fiecărei etape9. Activitatea preventivă în M.F10. Importanta prevenţiei primare11. Promovarea sănătăţii în M.F12. Despre conceptul de boală13. Despre conceptul de bolnav14. Trecerea de la sănătate la boală15. Patogenia psihosomatică16. Rolul stresului şi patologia umană17. Importanţa particularităţilor individuale18. Particularităţile consultaţiilor în M.F19. Sursele de informaţie şi M.F20. Importanţa comunicării în M.F21. Particularităţile diagnosticului în M.F22. Strategia investigaţiilor paraclinice23. Particularităţile tratamentului în M.F24. Supravegherea tratamentului în M.F25. Psihoterapia şi M.F26. Terapiile alternative27. Asistenţa medicală la domiciliu28. Îngrijirile paleative29. Rolul familiei şi viaţa individului30. Structura şi funcţiile familiei31. Ciclurile familiei32. Problemele medicale ale familiei33. Asistenţa medicală a unei colectivităţi34. Asistenţă de M.F şi mediul rural35. Bolile sociale36. Atitudinea M.F în faţa unui bolnav cu o simptomatologie comună37. Atitudinea M.F în faţa unei adenopatii38. Atitudinea M.F în faţa unei astenii39. Atitudinea M.F în faţa unei anxietăţi40. Atitudinea M.F în faţa unei cianoze41. Atitudinea M.F în faţa unei convulsii42. Atitudinea M.F în faţa unei depresii43. Atitudinea M.F în faţa unei cefalei44. Atitudinea M.F în faţa unei diarei45. Atitudinea M.F în fata dispneei46. Atitudinea M.F în faţa unei dureri precordiale47. Atitudinea M.F în faţa unei dureri lombare48. Atitudinea M.F în faţa unei febre49. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii digestive50. Atitudinea M.F în faţa unei hemoragii genitale51. Atitudinea M.F în faţa unei hematurii52. Atitudinea M.F în faţa unei insomnii53. Atitudinea M.F în faţa unui icter54. Atitudinea M.F în faţa unei palpitaţii55. Atitudinea M.F în faţa unui tremor56. Atitudinea M.F în faţa unei stări confuzionale57. Diagnosticul diferenţial în M.F58. Dificultăţile de diagnostic în M.F59. Sinteza diagnostică şi M.F60. Îngrijirea bolnavului cu infecţii ale căilor respiratorii superioare61. Îngrijirea bolnavului cu astm bronşic62. Îngrijirea bolnavului cu BPOC63. Îngrijirea bolnavului cu HTA64. Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană65. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă cardiacă66. Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric şi duodenal67. Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian68. Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică69. Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil70. Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă71. Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat72. Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie73. Îngrijirea bolnavului cu obezitate74. Îngrijirea bolnavului cu infecţie urinară75. Îngrijirea bolnavului cu insuficienţă renală76. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral77. Îngrijirea bolnavului cu artroze78. Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă79. Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare80. Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă81. Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuţie82. Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson83. Managementul cabinetului de M.F84. Drepturile pacientului85. Obligaţiile M.F86. Probleme de etică şi deontologie87. Răspunderea M.F88. Informatizarea activităţii de M.F89. Posibilităţile şi limitele M.F1.4.14.2 Tematica seminarilorÎn tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.a. Istoria naturală a bolilor (efectuare şi interpretare de cazuri)b. Evaluarea riscului primar pentru diferite afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)c. Evaluarea riscului secundar pentru complicaţii şi agravări ale unor afecţiuni (analize de cazuri şi elaborare de modele de investigaţie)d. Evaluarea riscului pentru femeia gravidă şi noul născut (elaborare de riscograme)e. Îngrijirea sugarului la domiciliuf. Sindroame mai frecvente în MFg. Abordarea consultaţiei primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situaţii - pacienţi cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)h. Strategia de investigaţii paraclinice (analize de cazuri)i. Elaborarea diagnosticului în condiţiile asistenţei primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)j. Sinteza diagnostică şi terapeutică în M.Fk. Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)l. Supravegherea tratamentului în MFm. Programul profilactic şi practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)n. Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)o. Cercetarea ştiinţifică şi M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)p. Comunicarea în M.F1.4.14.3 Baremul activităţilor practice şi dispensarA. Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:• Participarea la consultaţiile efectuate de medicul primar sau instructor MF şi discuţia cazurilor: 300• Efectuarea personală de investigaţii paraclinice accesibile: 100• Participarea la consultaţiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienţilor: 100• Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50• Efectuarea unor sinteze diagnostice şi terapeutice: 50• Analiza unor familii cu probleme medicale: 30• Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50• Participarea la acordarea ajutorului de urgenţă şi toate condiţiile de necesitate: 50• Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50• Participarea la activităţile de asistenţă comunitară în care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50• Participarea la activităţile manageriale ale unitarii: 30• Efectuarea nemijlocită de acţiuni de educaţie pentru sănătate: 30• Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10• Elaborarea de planuri terapeutice şi discutarea lor: 100• Elaborarea de planuri profilactice şi discutarea lor: 50• Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută în unitatea respectivă: 50• Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidităţii etc.): 30B. În decursul activităţii efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:• Asistenţa medicală a omului sănătos de diferite vârste.• Asistenţa pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate• Asistenţa de urgenţă• Asistenţa gravidei şi a noului născut• Asistenţa copilului şi adolescentului• Asistenţa bolnavilor cronici• Asistenţa bătrânilor• Asistenţa comunitară• Management sanitar(la nivelul asistenţei primare)• Educaţia pentru sănătate• Asistenţa şi îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.• Asistenţa familieiPropuneri privind durata de pregătire a MF în clinici universitare (MI) şi în alte unităţi medicale MII)
MEDICINĂ DE FAMILIE 3 aniSTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ
I.1 STAGIUL DE BIOCHIMIE – 8 LUNITematica lecţiilor conferinţă / 200 ore(1). METABOLISMUL PROTEIC– Peptide biologic active.– Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terţiară, supraterţiară şi quaternară a proteinelor).– Biosinteza proteică– Degradarea aminoacizilor: reacţiile de transaminare şi reacţia de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.– Biosinteza ureei.(2). ENZIME– Structura şi caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.– Funcţia catalitică a ARN.– Noţiuni de cinetică enzimatică.(3). METABOLISMUL GLUCIDIC– Glicoliza.– Gluconeogeneza.– Ciclul acizilor carboxilici.(4). METABOLISMUL LIPIDIC– Biosinteza acizilor graşi.– Degradarea acizilor graşi.– Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.– Derivaţi ai acizilor graşi: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.– Biosinteza colesterolului.– Acizii biliari.– Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare şi secundare).(5). VITAMINE şi HORMONI(6). APA şi ELECTROLIŢI(7). MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:– Patologia renală.– Patologia hepatică.– Patologia cardiacă şi vasculară.– Maladii metabolice şi endocrine.(8). MARKERI TUMORALI(9) BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ(10) BIOCHIMIA INFLAMAŢIEI(11) BIOCHIMIE GERIATRICĂ(12) BIOCHIMIE PEDIATRICĂ(13) TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT(14) ORGANIZAREA şi MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂŢII ANALIZELOR(15) METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICEStagiul practic / 900 oreÎn cadrul acestui stagiul se vor desfăşura 2 tipuri principale de activităţi:– prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;– efectuarea practică a testului respectiv.1 Cunoaşterea principalelor tehnici, metode şi aparate cu aplicaţii în Laboratorul Clinic de Biochimie.– metode de măsură (spectrometrice, optice, electrochimice etc)– tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)– tehnici chimice, enzimatice şi imunologice de recunoaştere şi dozare– sisteme analitice automatizate, mono şi multiparametrice– tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracţie de acizi nucleici, PCR, Microarray2 Principalele teste de laborator. Principii, metode şi tehnici de determinare şi interpretarea rezultatelor; baremul activităţilor practiceEXAMENUL DE URINĂ1. Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densităţii, glucozei, al albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare şi pigmenţilor biliari. – barem 100 determinări2. Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări3. Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări4. Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinăriB. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI1. Substanţele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări2. Electroforeza proteinelor – metode ; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări3. Compuşi azotati non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări4. Glucoza: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări5. Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare şi interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat şi parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.6. Corpii cetonici: metode de dozare; variaţii fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.7. Lipidelor totale, colesterolului total şi trigliceridelor: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări.8. Lipoproteinele plasmatice, fracţiunile apo: metode de dozare; variaţii fiziopatologice - 50 determinări.9. Enzimele serice: metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 100 determinări– transaminazele (TGP, TGO),– creatinkinaza (CK), izoenzime;– lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;– fosfataza acidă şi alcalină;– gamma glutamil transpeptidaza (GGT)– amilaza;– lipaza.C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 25 determinări.D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variaţii fiziopatologice – barem 50 determinări.I.2 MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ• Conferirea unor baze de înţelegere a tehnicilor şi aplicaţiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.• Medicii rezidenţi trebuie să cunoască şi să aplice condiţiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienţilor şi calitatea probelor biologice de analizat, precum şi conservarea acestora; cunoaşterea condiţiilor de utilizare a diferitelor medii biologice, a precauţiilor legate de contaminarea probelor biologice şi a laboratorului.• Înţelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (şi urmăririi evoluţiei) unor boli.• În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenţi trebuie să-şi însuşească aspectele teoretice şi practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcţionare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenţei rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acţiunile lor trebuie să ţină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.• De asemenea, medicii rezidenţi trebuie să ţină cont de respectarea controlului de calitate intern şi extern conforme cu legislaţia în vigoare.A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)I. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic şi esenţa replicării ADN-ului.Implicaţii şi aplicaţii medicale din studiul replicării ADN-ului. Esenţa transcrierii şi aplicaţii medicale.Esenţa traducerii şi aplicaţii medicale.Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.II. Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracţia ADN-ului.Extracţia ARN-ului.Bazele tehnologiei ADN-ului şi importanţa clonării ADN-ului.Reacţia de amplificare a ADN-ului (PCR, “polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje şi dezavantaje. Aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al bolilor genetice şi al predispoziţiei ereditare la bolile comune, detectarea infecţiilor criptice virale şi bacteriene, depistarea mutaţiilor răspunzătoare de apariţia cancerelor.Hibridizarea acizilor nucleici. Definiţie şi principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot- blot”, “Southern–blot”, “Northern-blot”, hibridizarea în situ cromosomială şi tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).Aplicaţii medicale ale hibridizării:a) în diagnosticul prenatal al unor afecţiuni produse de mutaţii punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);b) tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdeleţiilor cromosomiale şi stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;c) detectarea anomaliilor cromosomiale numerice şi structurale în celulele interfazice, evidenţierea prezenţei în celule a genomurilor virale, etc.Enzimele modificatoare ale ADN-ului şi digestia ADN-ului cu enzime de restricţie. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de restricţie (RFLP; “restriction fragment length polymorphism”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănţuirii genetice; importanţa înlănţuirii dezechilibrate în distribuţia haplotipurilor HLA şi asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ş.a.). Analiza înlănţuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoţi ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ş.a.).Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză şi în gel de poliacrilamidă.Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformaţiei ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE, “denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicaţii medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ş.a.).Secvenţarea ADN-ului.Studiul structurii, expresiei şi funcţiei genelor: analiza diferenţială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor şi în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice şi genetice.III. Tehnici de analiză a proteinelorPurificarea proteinelor.Electroforeza proteinelor în sistem denaturant şi nedenaturant şi focalizarea izoelectrică. Cromatografia proteinelor.Difracţia razelor X.Secvenţarea proteinelor şi cartografierea peptidelor. Dozarea proteinelor.Electroeluţia. Electro-transferul.Identificarea cu anticorpi.Aplicaţii medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.IV. Noţiuni de glicobiologie: definiţie şi tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicaţii medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.B. PARTEA PRACTICĂ1. Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate şi cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională.2. Colorarea, interpretarea şi uscarea gelurilor de poliacrilamidă.3. Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluţia proteinelor pe gelul de poliacrilamidă.4. Extracţia ADN- ului din ţesuturi (ficat).5. Extracţia ADN-ului din sânge (leucocite).6. Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutaţiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie.7. Digestia ADN-ului cu enzime de restricţie.8. Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.EXAMEN1. Test scris din tematica teoretică.2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI)A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore)1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica.c. Mutaţiile: cauza majoră de boală.d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe).e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.2. Bolile cromozomiale.3. Bolile monogenice.4. Bolile multifactoriale.a. Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.b. Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronşic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.5. Retardul mental.6. Patologia genetică a sistemului imun.7. Genetica bolii canceroase.8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.B. PARTEA PRACTICĂ9. Consultul genetic.10. Explorarile genetice.a. Cromozomiale.b. Moleculare.11. Sfatul genetic.12. Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populaţional).13. Diagnosticul prenatal.EXAMEN3. Test scris din tematica teoretică.4. Proba practică (indicaţiile consultului genetic, indicaţiile, interpretarea şi valoarea diagnostică a testării genetice prenatale şi postnatale, indicaţiile şi utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).I.4 Modulul de Imunologie (4 luni)Tematica lecţiilor conferinţă (60 ore)A. Anatomia şi elementele celulare ale sistemului imunitar1. Organele limfoide: anatomie şi funcţie.2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecţia pozitivă şi negativă în cursul ontogenezei.B. Mecanismele imunologice1. Imunitatea înnăscută şi dobândită.2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară şi funcţia.3. Antigenele – structură, clasificare, procesare şi prezentare.4. Alergenele - structură, epitopi.5. Imunogenetica.6. Imunitatea mediată prin celulele T.a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoaşterea epitopilor şi moleculele accesorii în transducţia semnalului.b) Citokinele şi moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.7. Imunitatea mediată prin celule B.a) Activarea celulelor B - interacţiunea cu celulele T şi transducţia semnalului.b) Producţia de imunoglobuline şi recunoaşterea epitopilor.c) Izotipuri de anticorpi şi maturarea răspunsului umoral.d) Procese biologice iniţiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.e) IgE - structură, funcţie, sinteză, reglare, receptori.f) Reacţia IgE - mediată imediată şi de fază tardivă.g) Complexele imune - proprietăţi fizice, imunologice şi mecanisme de clearance.8. Alte mecanisme imunologice, care implică:a) Celulele "natural killer".b) Celulele killer activate de limfokine.c) Bazofile activate.9. Interacţiuni receptor - ligand în funcţionarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducţia semnalului ca rezultat al interacţiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.C. Modularea răspunsului imun.1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune şi factori de creştere.2. Inflamaţia şi modularea ei.a) Mediatori - preformaţi şi neoformaţi.b) Celule efectoare în inflamaţie (alergică şi altele).c) Mastocitele şi bazofilele - structură, activare, mediatori preformaţi, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.D. Imunitatea mucoaselor.1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.2. Imunologică - ţesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producţia celulară şi de anticorpi, traficul celular şi procesul de "homing".E. Imunologia transplantului.1. Mecanismele de rejet.2. Reacţia grefă contra gazdă şi gazdă contra grefă.F. Imunologia tumorală.1. Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice şi antigene tumorale asociate.2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocaţii cromozomiale.3. Mecanismele imunosupravegherii.G. Mecanisme imunoreglatoare.1. Mecanismele de toleranţă.2. Reţele idiotipice.3. Apoptoza.II. Tematica activităţilor practiceProgramul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secţiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:1. Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser şi alte produse biologice.2. Tehnici şi metode de imunochimie: fracţionare şi purificare de proteine serice.3. Identificarea şi caracterizarea crioglobulinelor.4. Detectarea calitativă şi cantitativă a paraproteinelor.5. Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.6. Măsurarea proteinelor de fază acută.7. Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică şi alternativă.8. Analize funcţionale ale activităţii hemolitice a complementului.9. Evidenţierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).10. Măsurarea IgE total şi specific.11. Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.12. Detectarea markerilor de suprafaţă şi citoplasmatici în imunodeficienţe (cuantificarea subseturilor limfocitare şi ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).13. Teste de funcţionalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene şi antigene.14. Testarea funcţionalităţii neutrofilelor şi macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).15. Măsurarea producţiei de citokine şi cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.16. Tipizarea HLA prin metode moleculare şi serologice.17. Apoptoză.18. Tehnici şi metode de imunohistopatologie.19. Tehnici de izolare şi purificare a populaţiilor celulare, cultivare şi crioprezervare.20. Hibridoame şi anticorpi monoclonali.21. Citometrie în flux.22. PCR.23. Dobândirea cunoştinţelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare (Good Laboratory Practice).IV. Demonstrarea abilităţilor de comunicare şi cercetare1. Referate generale – cel putin 1 prezentare.2. Referat specific de validare a importanţei şi valorii unei anume metode de investigaţie imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.1.5. STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) şi HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ (2 luni)1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (200 ore)• Laborator clinic• Hematologie(1). Hematopoeza– generalităţi– celula stem(2). Structura măduvei osoase – (noţiuni de embriologie)(3). Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)(4). Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)(5). Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)(6). Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcţii)(7). Seria limfatică: organe limfatice centrale; populaţii limfocitare (funcţia imună; citochimia; genetica)(8). Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.(9). Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic şi vitamina B12.(10). Anemii macrocitare şi megaloblastice (diagnostic de laborator)(11). Anemii hemolitice.– generalităţi– clasificare(12). Anemii hemolitice dobândite (schema de investigaţii în laborator).(13). Imunoserologia unei anemii hemolitice.(14). Anemii hemolitice congenitale.Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.(15). Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.(16). Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare cromozomiale).(17). Sindromul mielodisplazic.(18). Sindromul mieloproliferativ cronic.(19). Sindromul limfoproliferativ cronic.– Leucemie limfatică cronică.– Boli proliferative limfatice de graniţă.– Generalităţi limfoame.(20). Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).(21). Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).(22). Gamopatii monoclonale maligne.(23). Gamopatii monoclonale benigne.(24). Hemostaza (generalităţi).(25). Exploatarea unui sindrom hemoragipar.(26). Purpura trombocitopenică.(27). Coagulare intravasculară diseminată.(28). Boala tromboembolică şi fibrinoliza.(29). Porfirii – clasificare, diagnostic.1.5.2. Baremul activităţilor practice1. Recoltare: 102. Colonare: 103. V.S.H.; Hematocrit: 104. Indici eritrocitari: 105. Reticulocite: 206. Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaşti; peroxidaze: 207. Test Hamm: 58. Test Coombs – anti Ig G, -anti C: -59. Celule lupice: 1010. Determinări F.A.N.: 511. Imunograma: 512. Determinări complement seric, proteina C reactivă: 1013. Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 1014. Grupe sanguine şi RH: 515. Electroforeza – imunoelectroforeza: 1016. Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 1017. Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 5018. Examinare frotiu medular: 25I.6. MODULUL BACTERIOLOGIE - 8 luniTematica lecţiilor conferinţă (160 ore)Bacteriologie generală1. Microbiologia medicală – importanţa în diagnosticul, tratamentul şi prevenirea bolilor infecţioase. Aplicaţii în managementul cazurilor clinice şi al situaţiilor epidemice naturale şi induse (2 conferinţe).2. Morfologia şi structura celulei bacteriene ( 2 conferinţe).– Peretele celular şi membrana citoplasmatică.– Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele).– Nucleul – cromosomul şi variabilitatea genetică la bacterii.3. Noţiuni de microbiologie moleculară (2 conferinţe).4. Fiziologia bacteriană (2 conferinţe).– Nutriţia– Respiraţia– Creşterea – multiplicarea– Aplicaţii – cultivarea, principii de izolare şi identificare, caracterizare fenotipică5. Comportamentul bacteriilor faţă de agenţi fizici, chimici şi biologici (5 conferinţe).– Agenţi fizici: desicaţie, căldură, radiaţii, sterilizare.– Agenţi chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranţi.– Agenţi biologici.– Bacteriocine.– Bacteriofagi.– Antibiotice.6. Interacţiunea bacterie - gazdă (5 conferinţe).• Patogenitatea bacteriilor.– Mecanisme de patogenitate.– Bacterii patogene şi condiţionat patogene.• Rezistenţa naturală.– Factori nespecifici de rezistenţă antiinfecţioasă.• Rezistenţa dobândită.– Antigenele bacteriene.– Factori de apărare specifică: umorali, celulari.• Particularităţi ale imunităţii antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară.7. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferinţă).8. Controlul infecţiilor în spital şi în comunitate (1 conferinţă).Bacteriologie specială9. Grupe bacteriene cu importanţă în patologia umană ** Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiţie/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.Bacili gram negativ glucozo-fermentativi.• Familia Enterobacteriaceae (7 conferinţe).– Genul: Escherichia, Shigella, Edwarsiella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Yersinia, altele descrise în patologie.• Familia Vibrionaceae ( 2 conferinţe).– Genul: Vibrio, Plesiomonas, AeromonasBacili gram negativ glucozo-oxidativi (1 conferinţă).– Familia Pseudomonadaceae. Genul Pseudomonas.Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferinţă).– Genul: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes.Bacili gram negativ aerobi (3 conferinţe).– Genul: Brucella, Bordetella, Legionella, Francisella Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferinţe).– Genul: Haemophilus, Flavobacterium, Streptobacillus.Bacili gram negativ anaerobi (1 conferinţă).– Genul: Bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia.Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferinţă).– Genul: Campylobacter, Vibrio.Bacili gram pozitiv nesporulaţi (1 conferinţă).– Genul: Lysteria, Erysipelotrix, Lactobacillus.Bacili gram pozitiv sporulaţi (3 conferinţe).– Genul: Bacillus, Clostridium.Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferinţă).– Genul: Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium.Coci gram pozitivi (3 conferinţe).• Familia Micrococcaceae.– Genurile: Staphylococcus, Micrococcus.• Familia Streptococcaceae.– Genul: Streptococcus.Coci gram negativ (1 conferinţă).– Genul: Neisseria.Bacili alcoolo-acido-rezistenţi (2 conferinţe).– Genul: Mycobacterium.Bacteriile spiralate (3 conferinţe).– Genul: Treponema, Borellia, Leptospira.Bacterii simbiotice (2 conferinţe).• Familia Rickettsiaceae.– Genul: Rickettsia.• Familia Chlamydiaceae.Genul: Chlamydia.Bacterii cu perete celular deficient (1 conferinţă).– Genul: Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma. Total conferinţe: 54Baremul activităţilor practice (lp – lucrare practică, d = demonstraţie)1. Microscopia– optica: directă, contrast de faza (lp)– în imunofluorescenţă (d )2. Coloranţii în microbiologie– gram (lp)– albastru de metilen (lp)– Ziehl-Neelsen (lp)– Giemsa(lp)– speciale (Spori, Rickettsia etc.)3. Medii de cultură– nutritive, de conservare şi transport (lp)– de izolare - îmbunătăţire, selective (lp)4. Teste de identificare: sisteme convenţionale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);5. Controlul sterilizării prin:– agenţi fizici (d)– agenţi chimici (lp, d)6. Testarea sensibilităţii la antibiotice şi chimioterapie– metoda difuzimetrică (lp)– metoda diluţiilor (d)– E - test7. Tipizări bacteriene prin agenţi biologici– antibiotipia (lp)– fagotipia (lizotipia) (lp)– bacteriocino/geno/tipia (d)8. Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare - în vitro (lp) - în vivo (d)9. Virulenţa: metode de evidenţiere– în vitro (enzimatic, culturi de celule) (d)– în vivo (d)10. Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian:– umoral: diagnosticul serologic (lp)– în vitro– metode convenţionale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel), fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescenţa (lp şi d)– metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp şi d)– în vivo– reacţii imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)– teste de imunoprotecţie pe animal (d)11. Testarea stării de hipersensibilitate în vivo la tuberculină (d)12. Izolarea bacteriilor din:• Materii fecale - Coprocultura (lp)• Sânge - Hemocultura (d)• Urină - Urocultura (lp)• L.c.r. (d)• Exsudat faringian (lp)• Exsudat nazal (lp)• Exsudat otic (d)• Exsudat conjunctival (d)• Spută (lp)• Exsudat pleural (d)• Exsudat peritoneal (d)• Secreţie uretrală (d)• Secreţie vaginală (d)• Secreţie col uterin (d• Lichid articular (d)• Exsudat abcese părţi moi (d)• Alimente• Apă13. Identificarea bacteriilor de interes medical (lp şi d)• Enterobacteriaceae• Vibrio• Campylobacter, Helicobacter• Pseudomonas• Bacili gram negativ nefermentativi: Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes• Bacili gram negativ anaerobi (d)• Brucella• Bordetella• Legionella• Haemophilus• Lysteria• Bacillus• Clostridium• Corynebacterium• Staphylococcus• Streptococcus• Neisseria• Mycobacterium• Treponema• Borellia• Leptospira• Rickettsia• Chlamydia• Mycoplasma, UreaplasmaI.7. MODULUL MICOLOGIE – 1 lunaTematica lecţiilor conferinţă (20 ore)1. Biologia şi morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei şi fiziologiei fungilor.2. Genul Candida. Infecţiile candidomicotice.3. Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza.4. Infecţii produse de ciuperci “oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) şi Geotrichum (geotricoza).5. Fungii dermatofiţi: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.6. Agenti antifungici. Antifungigrama.Baremul activităţilor practice.1. Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp2. Diagnosticul de laborator al criptococozei. d3. Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d4. Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d5. Diagnosticul de laborator al infecţiilor produse de dermatofiţi. d6. Antifungigrama. lpI.8. MODULUL VIRUSOLOGIE - 4 luniTematica lecţiilor conferinţăVirusologie generală - 40 ore1. Generalităţi despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor. 2 ore2. Diferenţe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile. 2 ore3. Replicarea virusurilor. 2 ore4. Genetică virală. 1 oră5. Funcţionarea celulei parazitate viral. 1 oră6. Patogenia infecţiei virale. Persistenţa virală. 2 ore7. Imunitatea în viroze. Efectorii imunităţii naturale. Interferoni. Efectorii imunităţii dobândite. 8 ore8. Chimioterapie antivirală. Rezistenţa la antivirale- 3 ore9. Noţiuni de epidemiologie a virozelor. 2 ore10. Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea şi cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular şi umoral în viroze. Diagnostic prin evidenţierea genomului viral. 2 ore11. Evoluţia virusurilor. Zoonoze. 4 ore12. Vaccinuri virale. 4 ore13. Principalele sindroame de etiologie virală. 5 ore14. Co-infecţii bacterii-virusuri şi virusuri-virusuri. 2 ore Virusologie specială - 63 ore1. Picornaviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinuri anti polio. Medicamente antivirale - 4 ore2. Gastroenterite virale. Agenţi etiologici virali impilicaţi în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenţie - 4 ore3. Arbovirusuri. Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie şi tratament - 4 ore4. Rhabdoviridae. Structură, sensibilitate la agenţi fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică - 3 ore5. Ortomixoviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4 ore6. Paramyxoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR - 4 ore7. Retroviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore8. HIV-SIDA. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecţia HIV versus SIDA, diferenţiere prin argumente clinice şi de laborator. Terapia antiretrovirală - 5 ore9. Parvoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 2 ore10. Virusuri hepatitice cu transmitere fecal- orală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 3 ore11. Virusuri hepatitice cu transmitere parenterală. Definiţii. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie şi tratament - 4 ore12. Adenoviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie - 3 ore13. Herpesviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3 ore14. Papovaviridae. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin - 4 ore15. Poxviridae. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare - 2 ore16. Virusuri şi cancer. Oncogene şi antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN şi ARN implicate în carcinogeneză - 5 ore17. Virusuri emergente. Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3 ore18. Diagnosticul şi prevenirea infecţiilor virale cu potenţial bioterorist - 3 oreActivităţi practice (20 săptămâni)1. Principii generale de diagnostic virusologic. Prelevare, transport, prelucrarea produselor patologice. Stocarea tulpinilor. Etichetare şi evidenţã (traseibilitate). Organizarea unei colecţii de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranţa activităţii în laborator. Tehnicile de decontaminare şi sterilizare. Întreţinerea şi controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare şi acreditare. Cunoştinţe necesare unui management corect al datelor. 1 săptămâna2. Culturi de celule. Criterii de clasificare. Dotarea şi menţinerea laboratorului de culturi de celule. Menţinerea aparaturii aferente. Surse de obţinere a unor culturi de celule. Prepararea şi controlul mediilor de culturã. Metode de obţinere a culturilor celulare primare şi a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicaţii practice în diagnosticul virusologic; producţia de vaccinuri virale; producţia de anticorpi monoclonali. 2 săptămâni3. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare (DIC50 PFU). 2 săptămâni4. Diagnosticul serologic viral (I). Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul serologic viral. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare. Virusuri hemaglutinante şi hemadsorbante. Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare. 1 săptămână5. Diagnosticul serologic viral (II). Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiţie, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare 1 săptămână6. Evidenţierea genomului viral. Mod de funcţionare şi întreţinere a aparaturii. Prepararea reagenţilor. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacţia de hibridizare genică. PCR şi RT-PCR. Real time PCR. Electroforezã. Evidenţierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidenţiere pentru proteine şi pentru acizi nucleici. 1 săptămână7. Diagnosticul rapid în viroze respiratorii. Agenţi etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sinciţial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacţii imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecţia antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral. Serologie. 1 săptămână8. Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană. Agenţi etiologici posibili: rotavirusuri, calicivirusuri. Recoltarea produselor patologice. Reacţii imunoenzimatice. Reacţii de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidenţierea genomului viral 1 săptămână9. Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate şi infecţiior oculare. Agenţi etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescenţa. Serologie. Evidenţierea genomului viral. 1 săptămână10. Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale ale sistemului nervos central. Agenţi etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei;v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidenţierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacţia de virusneutralizare. Serologie. Evidenţierea acizilor nucleici virali. 1 săptămână11. Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală. Agenţi etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane şi genotipare pentru evidenţierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii şi mycoplasme. 1 săptămână12. Diagnosticul de laborator în infecţiile virale congenitale şi perinatale. Agenţi etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecţia antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescenţă. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral (PCR pentru ADN CMV şi ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc) 1 săptămână13. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale acute. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral-tehnici calitative 1 săptămână14. Diagnosticul de laborator al hepatitelor virale cronice. Diagnostic serologic. Detecţia genomului viral - tehnici cantitative. Genotipare. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei.2 săptămâni15. Diagnosticul de laborator al infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane dobândite (HIV) şi a altor agenţi virali cu transmitere parenterală. Risc profesional şi al infecţiilor iatrogene. Izolarea agenţilor virali. Serologie –screening ELISA. Criterii de pozitivitate. Diagnosticul de confirmare în infecţia cu HIV. Western Blot. Principii. Tehnica. Interpretare. Imunofluorescenţa. 1 săptămână16. Markeri predictivi ai evoluţiei infecţiei HIV. Antigenemia p24. Tehnici de determinare a încărcării virale. Genotipare. Determinarea rezistenţei la antivirale 2 săptămâniBarem activităţi obligatorii:1. Prepararea şi controlul mediilor de cultură - 10 activităţi2. Menţinerea culturilor de celule în 10 pasaje succesive - 10 activităţi.3. Determinarea viabilitatii celulare - 10 activităţi4. Izolarea virusurilor citopatogene pe culturi de celule - 20 activităţi5. Recunoaşterea efectelor citopatice pe frotiuri colorate - 20 activităţi6. Titrarea infectivităţii pe culturi celulare - 5 activităţi7. Prelucrarea probelor pentru diagnosticul virusologic - câte 10 probe8. Reacţia de hemaglutinare şi reacţia de hemaglutinoinhibare - câte 20 reacţii9. Seroneutralizarea - câte 10 reacţii10. Detecţia antigenelor virale prin imunofluorescenţă (v. respiratorii, herpesvirusuri) - 30 probe11. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru detecţia markerilor infecţiilor cu virusuri hepatitice (VHA; VHB; VHC; VHD) - câte 50 reacţii12. Tehnici RIBA/Western Blot pentru confirmarea infecţiei VHC - câte 20 reacţii13. Tehnici imunoenzimatice ELISA pentru diagnosticul de triaj al infecţiei HIV - câte 30 reacţii14. Tehnica Western Blot pentru confirmarea infectiei HIV - câte 20 reacţii15. Izolare/purificare ARN/ADN viral din diferite produse patologice- câte 20 reacţii16. PCR şi RT-PCR calitativ pentru amplificarea acizilor nucleici virali- câte 20 de reacţii17. PCR şi RT-PCR cantitativ pentru determinarea încărcării virale în infecţia cu VHB, VHC şi HIV - câte 20 reacţii18. Detecţia ampliconilor după electroforeză - 20 de reacţii19. Reacţia de hibridizare (Southern/Northern) - 20 reacţii20. Genotipare HPV - 20 reacţiiI.9. MODULUL PARAZITOLOGIE - 3 luniTematica lecţiilor conferinţa (I – IX), 50 oreBaremul activităţilor practice (Tehnici de diagnostic)I. Diagnosticul infecţiilor parazitare cu localizare digestivăA. Infecţii determinate de protozoare patogene: amoebioza, giardioza, criptosporidioza,B. Infecţii determinate de helminţi: cestodoze (tenioze, himenolepidoza, botriocefaloza), trematodoze (fascioloza, schistosomioza intestinală), nematodoze ( ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza, strongiloidoza, hoockworms)Tehnici de diagnostic:1. Examenul coproparazitologic direct între lamă şi lamela, în ser fiziologic şi Lugol.2. Examenul coproparazitologic prin concentrarea probelor: metodele Willis, Tellemann – Langeron, Kato – Miura.3. Tehnici speciale: coprocultura pe mediu Loeffler, coprocultura pe cărbune, amprenta anală, coloraţia Ziehl – Nielsen modif. Hendricson4. Tehnici pentru depistarea coproantigenelor: metoda imunoenzimatică, reacţia de imunofluorescenţă cu anticorpi monoclonali marcaţi.II. Examenul parazitologic al sângeluiA. Diagnosticul hematologic al malariei.B. Diagnosticul hematologic al babesiozei.C. Diagnosticul hematologic al tripanosomiozelor.D. Diagnosticul hematologic al filariozelor hemolimfatice.Tehnici de diagnostic:1. Tehnica frotiului.2. Tehnica picăturii groase.III. Examenul parazitologic al sputei şi al secreţiei laringo - traheale:A. Diagnosticul pneumocistozei.B. Sindromul Loeffler.Tehnici de diagnostic:1. Coloraţia Giemsa.2. Coloraţia cu albastru de toluidină.3. Tehnici de depistare a antigenelor parazitare.IV. Diagnosticul parazitozelor cu localizare tisulară (cutanată şi viscerală) :A. Diagnosticul leishmaniozei cutanate şi viscerale.B. Diagnosticul cisticercozei.C. Diagnosticul hidatidozei.D. Diagnosticul trichinelozei.E. Diagnosticul filariozelor cutaneodermice.F. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans viscerală”.G. Diagnosticul sindromului de “Larva migrans cutanată”.Tehnici de diagnostic:1. Coloraţia Giemsa.2. Cultivarea formelor promastigote de Leishmania pe mediul NNN.3. Teste serologice imonoenzimatice.V. Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia sarcinii:A. Diagnosticul toxoplasmozei congenitale.Tehnici de diagnostic:1. Izolarea parazitului din produsele patologice.2. Teste serologice imunoenzimatice şi imunoflorescenţă indirectă.3. Teste de tip PCR.4. Teste pentru depistarea antigenelor circulante cu anticorpi monoclonali marcaţi.Diagnosticul parazitozelor implicate în patologia tractului urogenital:A. Diagnosticul trichomonozei urogenitale,B. Diagnosticul schistosomiozei cu S. haematobium.Tehnici de diagnostic:1. Examenul secreţiei vaginale.2. Examenul secreţiei uretrale.3. Examenul secreţiei prostatice.4. Examenul sedimentului urinar.5. Tehnici de cultivare.VII. Diagnosticul afecţiunilor SNC produse de amoebele libere potenţial patogene aparţinând genurilor Naegleria şi AcanthamoebaTehnici de diagnostic:1. Tehnici de izolare a amoebelor.2. Tennici de cultivare a amoebelor.3. Examinarea L.C.R. ului.VIII. Eozinofilia şi infecţiile parazitareIX. EctoparaziţiA. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul IxodesB. Clasa Arahnida, Familia Ixodidae: genul SarcoptesC. Clasa Insecta, Familia Pediculidae: genurile Pediculus şi PtiriusI.10. MODULUL MANAGEMENT - 2 luniTematica lecţiilor conferinţă (30 ore)1. Organizarea unui laborator de analize medicale (2 conferinţe)a. planificarea activităţilor;b. amenajarea şi organizarea spaţiului laboratorului, utilităţi, mobilier şi echipamente;c. managementul personalului, evaluarea personalului;d. aprovizionarea cu reactivi, materiale, echipamente şi servicii (ex. întreţinere, service, etalonări, eliminare deşeuri etc), gestiunea stocurilor, etc;e. întocmirea bugetului laboratorului. Finanţarea serviciilor laboratorului;2. Normele de funcţionare a laboratoarelor de analize medicale (1 conferinţă).3. Biosiguranţa şi biosecuritatea laboratorului de analize medicale. (1 conferinţă).4. Sistemul de management al calităţii:a. Noţiuni fundamentale şi vocabular (1 conferinţă)b. Cerinţe de management (2 conferinţe)c. Cerinţe tehnice (1 conferinţă)d. Auditul intern (1 conferinţă)e. Asigurarea calităţii rezultatelor. Controlul intern al calităţii. Scheme de comparare interlaboratoare. (2 conferinţe)f. Controlul echipamentelor de analiză (1 conferinţă)g. Trasabilitatea măsurării. Materiale de referinţă. (1 conferinţă)h. Procedura de acreditare a unui laborator de analize medicale. (1 conferinţă)5. Managementul datelor. Sistemul informatic al laboratorului medical. Etica şi confidenţialitatea în laboratorul de analize medicale. (1 conferinţă)Baremul activităţilor practiceÎntocmirea unui proiect de amenajare a unui laborator 1 d Evaluarea riscului microbiologic. 1 lpFişa de siguranţă (substanţe chimice, agenţi infecţioşi) 1 d Întocmirea unei organigrame şi a unei fişe de post 1 lp Întocmirea bugetului laboratorului 1 lpElaborarea documentaţiei sistemului de management. Manualul de management. Proceduri şi înregistrări. 2 lpEfectuarea auditului intern. Elaborarea unui chestionar de audit şi a raportului de audit. 1 lp Construirea graficelor de control Levey Jennings. Regulile Westgard. 1 lpValidarea metodelor de analiză. Estimarea incertitudinii de măsurare. 2 lp Raportarea rezultatelor analizelor. Întocmirea unui raport de analiză. 1 lpI.11. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.2. Contextul apariţiei bioeticii.3. Definirea bioeticii.4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.5. Teorii şi metode în bioetică.II. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă.2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii.3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.).III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient.2. Paternalism versus autonomie.3. Modele ale relaţiei medic-pacient.4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătate.IV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore1. Consimţământul informat.2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient.3. Relaţia medic-pacient minor.4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacient.V. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare.2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice.3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicală.VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei.2. Dileme etice în avort.3. Etica reproducerii umane asistate medical.4. Probleme etice în clonarea reproductivă.VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină.2. Probleme etice în stările terminale.3. Tratamente inutile în practica medicală.4. Eutanasia şi suicidul asistat.5. Îngrijirile paliative.VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru.2. Donarea de organe de la persoana vie.3. Etica alocării de resurse în transplant.IX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii.2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman.3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală.4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.5. Terapia genică.6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii genetice.X. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani.2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani.3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani.4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale.5. Comitetele de etică a cercetării.6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică.TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale.2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezent.III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă.2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă.3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacient.IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă.3. Rolul comitetelor de etică din spitale.V. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis.2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicale.VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 orePERFECŢIONAREA APLICATIVĂ ÎNTR-UN DOMENIU OPŢIONAL DIN I.1-I.9 11½ LuniBIOCHIMIE, BIOLOGIE MOLECULARĂBACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE, MICOLOGIETematica lecţiilor conferinţă (180 ore)(1). Diagnosticul etiologic al infecţiilor acute şi cronice ale tractului respirator: virale, bacteriene, micotice (8 cursuri)– Rinosinuzite : 1 curs– Angine : 2 cursuri– Bronşite : 1 curs– Pneumonii : 2 cursuri– Infecţii bronho-pulmonare cronice (TBC, micoze) : 2 cursuri(2). Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale infecţioase: virale, bacteriene, micotice şi parazitare : 16 cursuri– Virale: 1 curs– Bacteriene: 8 cursuri– Micotice: 1 curs– Parazitare: 6 cursuri(3). Toxiinfecţiile alimentare – caracteristici etiologice, clinice şi epidemiologice: 2 cursuri.(4). Infecţii urogenitale – particularităţi etiologice şi de laborator: 2 cursuri(5). Sindromul meningeal – diagnostic etiologic: 2 cursuri(6). Septicemiile/bacteriemiile – conduita examenului bacteriologic: 2 curs(7). Diagnosticul etiologic al exudatelor purulente ale cavităţilor şi părţilor moi: 1 curs(8). Particularităţi etiologice şi epidemiologice ale infecţiilor nosocomiale: 2 cursuri(9). Investigaţia bacteriologică a mediului înconjurător: 1 curs(10). Investigaţia bacteriologică a apelor potabile şi reziduale: 2 cursuri şi 2 demonstraţii.(11). Investigaţia bacteriologică a alimentelor: 5 cursuri şi demonstraţii– Norme de control microbiologic al alimentelor: 1 curs– Controlul parazitologic al produselor alimentare: 1 curs– Controlul bacteriologic al cărnii şi produselor din carne: 1 curs (inclusiv al produselor conservate)– Controlul bacteriologic al laptelui şi produselor lactate: 1 curs– Controlul bacteriologic al ouălelor şi derivatelor de ou: 1 curs– Controlul bacteriologic al altor produse alimentare (dulciuri, produse vegetale, etc.): 1 curs(12). Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul bolilor virale, bacteriene, micotice şi parazitare: 2 cursuri(13). Hepatitele virale – determinări ale markerilor etiologici: 2 cursuri(14). Infecţia cu HIV – cerinţe ale diagnosticului etiologic: 2 cursuri1. Baremul activităţilor practice1. Metodologia diagnosticului microbiologic al prelevatelor patologice în infecţii acute şi cronice ale tractului respirator.Secreţii rinosinusale – 1 l.p.Exudate faringo-amigdaliene – 1 d. + 2 l.p. Sputa 1d. + 3 l.p.2. Diagnosticul etiologic al infecţiilor gastro-intestinale.2.1. Izolarea şi identificarea de virusuri enterice (2 d + 4 l.p.)2.2. Coprocultura ( 2 d + 9 l.p.)2.3. Examenul microscopic al scaunului (Bacteriologic-Parazitologic) (5 l.p.)3. Examenul microbiologic al infecţiilor urogenitale-parazitologic, bacteriologic, micologic (1 d + 2 l.p.)4. Examenul l.c.r. : citologic, microbiologic ( 1 d + 1 l.p.)5. Hemocultura ( 1 d.)6. Examenul bacteriologic al exudatelor purulente ( abcese, exudate, plăgi chirurgicale, exudate pleurale, peritoneale, articulare) (1 d.)7. Particularităţi şi cerinţe ale investigaţiei microbiologice în infecţiile nosocomiale (1 d.)8. Investigaţia bacteriologică a mediului înconjurător ( 1 d.)9. Investigaţia bacteriologică a apelor potabile reziduale ( 2 l.p.)10. Norme şi metodologii de control microbiologic al alimentului ( 1d. + 7 l.p.)11. Metode convenţionale şi moderne în diagnosticul etiologic al bolilor infecţioase (4 d.)12. Hepatitele virale – markeri etiologici cu valoare epidemiologică ( 2 d.)13. Infecţia cu HIV. Cerinţe ale diagnosticului etiologic ( 2 d.)14. Metode serologice de investigare în microbiologie. 1d.MEDICINA DE LABORATOR 5 ANI• Biochimie I.1 – 8 luni• Biologie moleculară I.2 – 3 luni• Genetică I.3 – 3 luni• Imunologie I.4 – 4 luni• Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzională (2 l) I.5 – 12 luni• Bacteriologie I.6 – 8 luni• Micologie I.7 – 1lună• Virusologie I.8 – 4 luni• Parazitologie I.9 – 3 luni• Managementul şi asigurarea calităţii I.10– 2 luni• Bioetică I.11- 2 săptămâniII. Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional şi cu acordul directorului de program – 11 1/2 luni
STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂTematica lecţiilor conferinţă de sinteză va privi următoarele afecţiuni (320 ore):1. Bronşita cronică.Emfizemul pulmonar.Bronhopneumonia cronică obstructivă2. Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia3. Astmul bronşic4. Abcesul pulmonar5. Cancerul bronşic6. Pleureziile7. Endocardita infectioasă8. Valvulopatiile mitrale şi aortice9. Tulburările de ritm ale inimii 10.Tulburările de conducere ale inimii11. Pericarditele12. Miocarditele şi cardiomiopatii13. Cardiopatia ischemică14. Edemul pulmonar cronic15. Cordul pulmonar cronic16. Insuficienţa cardiacă congestivă17. Tromboembolismul pulmonar18. Hipertensiunea arterială esenţială şi secundară19. Glomerulonefritele acute, rapid progresive şi cronice20. Sindromul nefrotic21. Nefropatii interstiţiale acute şi cronice22. Insuficienţa renală acută23. Insuficienţa renală cronică24. Ulcerul gastric şi duodenal ; esofagita de reflux25. Cancerul gastric26. Cancerul colonului27. Cancerul rectal28. Hepatita cronică29. Cirozele hepatice30. Icterele31. Pancreatite acute şi cronice32. Cancerul de pancreas33. Hemoragiile digestive superioare34. Anemiile feriprive35. Anemiile megaloblastice36. Leucoza limfatică cronică37. Sindromul mieloproliferativ (leucoza mieloidă cronică, policitemia vera, trombocitemia esentială, metaplazia mieloidă cu mieloscleroză)38. Limfoame maligne39. Reumatismul articular acut40. Poliartrita reumatoidă41. Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite, boala mixtă de ţesut conjunctiv)42. Vasculite sistemice43. Fibrozele pulmonare interstiţiale difuze44. Insuficienţa respiratorie45. Tromboflebitele46. Bolile aortei şi arterelor periferice47. Infecţiile urinare48. Insuficienţa hepatică şi encefalopatia portal sistemică49. Anemiile hemolitice: clasificare, diagnostic, principii terapeutice50. Leucozele acute: clasificare, diagnostic, principii terapeutice51. Sindroame hemoragipare: clasificare, diagnostic, principii terapeutice52. Spondilartrite seronegative, artrite infecţioase şi prin microcristale53. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial al comelor54. Accidentele vasculare cerebrale55. Principiile generale de radiodiagnostic56. Tehnica explorării radiologice 57.Explorarea radiologică convenţională58. Principiile tomodensiometriei (tomografie computerizată)59. Principiile RMN60. Diagnosticul radiologic al cancerelor bronhopulmonare 61.Diagnosticul radiologic al cancerului gastric 62.Diagnosticul radiologic al cancerului esofagian63. Diagnosticul radiologic al cancerului de colon şi rect64. Diagnosticul radiologic al tumorilor renale 65.Diagnosticul radiologic al tumorilor vezicii urinare66. Diagnosticul radiologic al tumorilor mamare 67.Tomografia computerizată– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor primare şi secundare cerebrale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor bronhopulmonare şi mediastinale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor hepatice– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor retroperitoneale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor suprarenale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor renale– Diagnosticul computer tomografic al tumorilor pelviabdominale68. Principiile ultrasonografiei (echografiei)69. Diagnosticul ultrasonografic al:– tumorilor hepatice– tumorilor căilor biliare– tumorilor splenice– tumorilor pancreatice– tumorilor renale– tumorilor prostatei– tumorilor testiculare– tumorilor ovariene70. Indicaţiile RMN71. Principiile şi aparatura folosită în medicina nucleară72. Radionuclizii folosiţi în diagnosticul leziunilor neoplazice73. Antigene tumorale folosite ca markeri în diagnosticul şi monitorizarea bolnavilor de cancer74. Principiile şi tehnicile ultrasonografiei75. Indicele de captare şi importanţa sa diagnosticăBaremul activitatilor practice1. Interpretarea examenului radiologic în afecţiunile prevăzute în tematică, pe aparate şi sisteme: 500 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie şi determinarea gazelor sanguine): 100 buletine3. Interpretarea electrocardiogramei: 500 EKG– stabilirea axului electric şi modificările patologice ale axului– hipertrofiile atriale şi ventriculare– modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii– diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut şi cronic– tulburări de ritm cardiac– tulburări de conducere– indicaţiile, tehnica şi interpretarea probei de efort4. Efectuarea ecocardiografiei pentru patologia prevăzută în tematică: 100 ecocardiografii5. Efectuarea ecografiei abdominale: 100 ecografii6. Toracocenteza: 30 toracocenteze7. Paracenteza: 20 paracenteze8. Interpretarea oscilometriei: 30 buletine9. Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 25 de manevre pe manechin10. Defibrilare şi cardioversia: 20 manevre11. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic şi maduvă pentru principalele afecţiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute, şi cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare): 60 buletine din sângele periferic, 30 buletine maduvă osoasă, 60 buletine probe de coagulare12. Efectuarea esogastroscopiei: 50 manevre13. Efectuarea colonoscopiei:20 manevre14. Interpretarea tomografiei computerizate pentru patologia toracică şi abdominală: 50 buletine15. Interpretarea rezultatelor examenului fundului de ochi: 20 buletine16. Radionuclizii folosiţi în diagnosticul leziunilor neoplazice: 3017. Scintigrafia hepatică-tehnică, interpretare: 5018. Scintigrafia osoasă-3019. Scintigrafia renală- 5020. Imunoscintigrafia- 2021. Dozarea antigenelor tumorale: CA 15-3, CA 19-9, CA 125, SPA 1022. Efectuarea şi interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea ficatului, căilor biliare, a venei porte, venei splenice şi pancreasului23. Efectuarea şi interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea splinei şi spaţiului retroperitoneal24. Efectuarea şi interpretarea a 50 ecografii pentru explorarea aparatului urinar25. Efectuarea şi interpretarea a 20 ecografii pentru explorarea pelvisului26. Efectuarea şi interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea cordului27. Efectuarea şi interpretarea a 25 ecografii pentru explorarea vaselorSTAGIUL DE DIABET ŞI BOLI DE NUTRIŢIETematica lecţiilor conferinţă (40 ore)1. Urgenţe metabolice2. Diabetul zaharat3. Dislipidemiile4. ObezitateaBaremul de activităţi practice1. Metode de determinare a glicemiei: 30 determinari2. Metode de determinare a glicozuriei: 30 determinari3. Metode de determinare a corpilor cetonici în urină: 30 determinari4. Interpretarea hiperglicemiei provocate: 10 determinari5. Interpretarea hipoglicemiei provocate: 5 determinari6. Filmul lipidelor: 10 interpretări7. Oscilometria (efectuare şi interpretare): 10 determinari8. Alcătuirea regimului alimentar pentru un om bolnav (pe principalele grupe de afecţiuni): minim 50STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (50 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Tuberculoza primară2. Tuberculoza adultului3. Metode moderne în explorarea aparatului respirator4. Pneumonii în condiţii speciale (cu anaerobi, la imunodeprimaţi, de aspiraţie)5. Alveolitele fibrozante6. Sindroame de detresă respiratorie acută şi cronică7. Insuficienţa respiratorie acută şi cronică8. Sarcoidoza 9. Pneumoconiozele10. Determinări pulmonare în boli sistemice şi colagen vasculare11. Tumori pulmonare (altele decât cancerul bronşic )12. Patologia mediastinuluiBaremul activităţilor practice1. Radiografia pulmonară (interpretare): 3002. Bronhoscopia (asistat): 303. Computer tomograf (interpretare): 504. Puncţie-biopsie pleurală: 5-10 efectuat5. Efectuare şi interpretare IDR: 256. Efectuare şi interpretare, citologie spută şi lichid pleural: 50STAGIUL DE CARDIOLOGIE (50 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Explorarea ecocardiografică modernă şi local sau în diagnosticul şi evaluarea patologiei cardiace2. Testele de efort în evaluarea bolii coronare3. Explorarea Holter şi explorări electrofiziologice în aritmii4. Sindomul de preexcitatie5. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm şi de conducere6. Şocul cardiogen7. Cardiopatii hipertrofice, restrictive.Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice)8. Aterogeneza9. Sincopa. Moartea subită10. Evaluarea şi tratamentul post infarct miocardic11. Problemele actuale în cardiologia interventională12. Cardiopatiile congenitale ale adultului13. Hipertensiunea pulmonară primitivă14. Tumorile cardiace15. Sarcina şi bolile cardio-vasculare16. Determinări cardiace în bolile ţesutului conjunctiv17. Tratamentul anticoagulant şi fibrinolitic în cardiologie18. Indicaţii şi tratamente chirurgicale în boli vasculare19. Urmărirea bolnavilor protejaţi valvular.Patologia protezaţilor20. Indicaţii şi tratament chirurgical al cardiopatiei ischemiceBaremul de activităţi practice1. Puncţie pericardică: 1-2 cazuri2. Defibrilare şi cardioversie: 20 cazuri3. Resuscitare cardiacă: 10 cazuri4. Implantare pacing (asistat):1-2 cazuri5. Cateterism cardiac (asistat)1-2 cazuri6. Efectuare şi interpretare test de efort ECG: 25 cazuriSTAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (50 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Litiaza biliară2. Pancreatita acută şi cronică3. Cancerul de pancreas4. Cancerul de rect5. Sindromul de malabsorbţie6. Rectocolita hemoragică7. Boala Crohn8. Suferinţele stomacului operat9. Noţiuni de endoscopie digestivăBaremul activităţilor practice1. Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 1002. Analiza chimică a sucului gastric (interpretare)3. Test Adler: 24. Proba de digestie (interpretare):205. Endoscopie gastrică (asistat): 106. Rectoscopie (asistat): 107. Colonoscopie (asistat): 58. Puncţie biopsie hepatică (asistat şi interpretare): 109. Ecografie abdominală (interpretare): 200STAGIUL DE NEFROLOGIE (30 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Insuficienţa renală acută şi cronică2. Determinări renale în boli sistemice3. Uropatia obstructivă4. Noţiuni de dializă şi transplant renal: indicaţii, metode, patologia bolnavului hemodializat5. Rinichiul în sarcinăBaremul activitatilor practice1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine2. Teste funcţionale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine3. Teste funcţionale tubulare (proba concentraţie/diluţie, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri4. Evaluarea pacientului dializabil şi bilanţ al dializei: 30 cazuri5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste6. Buletin biopuncţie renală (interpretare): 20 buletineSTAGIUL DE HEMATOLOGIE (30 ore)Tematica lecţiilor conferintă1. Probleme generale de imunohematologie2. Anemiile hemolitice3. Sindromul mielodisplazic4. Leucopenii, agranulocitoza, reacţii leucemoide5. Leucoze acute6. Clasificare, morfogeneza şi stadializarea limfoamelor maligne7. Principii şi tactica terapeutică in limfoame maligne8. Explorarea coagulării sanguine în practica clinică9. Sindroame hemoragice prin anomalii de coagulare10. Coagularea diseminată intravasculară şi fibrinoliza11. Gamapatii monoclonale12. Transplantul de maduvă13. Noţiuni de transfuziologieBaremul de activităţi practice1. Efectuare şi interpretare frotiu sânge periferic: 502. Interpretarea puncţiei medulare: 203. Interpretarea puncţiei biopsie osoasă: 54. Teste citogenetice (interpretare): 205. Teste enzimologice şi biochimice în leucemii (interpretare: 30)6. Teste de transformare blastică (interpretare) 10STAGIUL DE REUMATOLOGIE (30 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Reumatismul abarticular2. Manifestări reumatice în alte boli3. Explorarea clinică şi paraclinică în bolile reumatismale4. Artrozele5. Sciatica6. Artritele seronegative, infecţioase şi prin microcristaleBaremul activităţilor practice1. Puncţie articulară (efectuare): 3-52. Infiltraţii articulare: 203. Teste imunologice specifice bolilor reumatice (interpretare): 1004. Scintigrafie osteo-articulara (interpretare): 20STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE (40 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Hepatita cronică2. Enterocolita acută3. Infecţia streptococică4. Tetanosul5. Infecţia stafilococică6. Gripa7. Herpes Zoster8. Holera9. Antibiotice10. Sindromul meningeal11. Septicemiile14. Infectia HIVBaremul activităţilor practice1. Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi şi anaerobi: 20 determinări2. Frotiu, produse patologice: 20 determinări3. Recoltare şi insamantare urocultură: 20 determinări4. Puncţia rahidiană, insămânţări şi colorări: 10 determinări5. Interpretarea antibiogramei şi concentraţie minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări6. Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări7. Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecţioase (pentru fiecare boală): 10 determinăriSTAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂTematica lecţiilor conferinţă (140 ore):1. Oncologie medicală şi oncologie generală. Istoric, definiţie.Cancerul. Definiţie şi importanţa lui ca problemă de sănătate publică2. Epidemiologia cancerului3. Etiologia cancerului4. Evoluţia naturală a cancerului. Teorii care explică carcinogeneza5. Carcinogeneza6. Nomenclatura şi clasificarea tumorilor7. Clasificarea stadială a neoplaziilor maligne8. Markeri tumorali9. Factori de prognostic în cancer10. Principii şi metode de diagnostic în cancer11. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic şi tratament12. Rolul chirurgiei în oncologie13. Principiile radioterapiei în oncologie14. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului15. Principiile tratamentului hormonal în oncologie 16.Imunologia cancerului şi principii de imunoterapie17. Aspecte particulare ale tratamentului cancerului18. Transplantul medular19. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmărirea bolnavului20. Principii generale de oncologie pediatrică21. Infecţiile în cancer22. Complicaţiile cancerului23. Urgenţele în oncologie24. Durerea în cancer25. Tratamentele paleative în cancer26. Calitatea vieţii în oncologie27. Aspecte de psiho-oncologie28. Alimentaţia în oncologie29. Principiile şi metodologia trialurilor clinice. Etica cercetării clinice30. Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educaţia sanitară a populaţie31. Leziunile precursoare ale malignităţii. Definiţie,clasificare, diagnostic, tratament32. Determinările secundare cu punct de plecare neprecizat (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM şi histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluţie, indicaţie terapeutică, principale asocieri de chimioterapie)33. Determinări oncologice ORLBaremul activităţilor practice1. vezi baremul de activităţi practice de la stagiul de medicină internăSTAGIUL DE EXPERTIZA MEDICALĂ ŞI RECUPERARE A CAPACITĂŢII DE MUNCĂTematica lecţiilor conferinţă (40 ore)1. Expertiza medicală a capacităţii de muncă, parte integrantă a medicinei sociale2. Legislaţia de asigurări sociale şi pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislaţia privind handicapaţii3. Organizarea,funcţionarea şi competenţa unităţilor de expertiză medicală a capacităţii de muncă4. Boală,accident,infirmitate,deficienţă, handicap, invaliditate5. Înregistrarea şi raportarea cazurilor - statistica invalidităţii6. Munca profesională şi componentele ei7. Clasificarea profesiunilor8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exerciţiu. Antrenament9. Profesiologie medicală10. Condiţii ambientale şi psiho-sociale ale locului de muncă11. Psihologia muncii12. Sociologia muncii. Implicaţiile sociale ale bolii şi invalidităţii13. Particularităţile muncii în funcţie de sex şi vîrstă14. Biotipologia profesională15. Factorii de adaptare în munca profesională16. Elemente de stabilire şi formulare a diagnosticului funcţional, a incapacităţii adaptative şi de evaluare a capacităţi de muncă în bolile şi sechelele invalidante17. Oboseala în munca profesională. Metode de testare a oboselii. Particularităţile oboselii la persoanele cu deficienţe18. Complexul de dezadaptare în munca profesională. Factorii limitativi şi extensivi ai capacităţii de muncă19. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului respirator20. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile cardio – vasculare21. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în bolile digestive şi bolile de nutriţie22. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile renale23. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile aparatului locomotor24. Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor neuropsihici25. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile endocrine26. Expertiza medicală a capacităţii de muncă a deficienţilor vizuali27. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile ORL28. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiuni neoplazice29. Expertiza medicală a capacităţii de muncă în afecţiunile dermatologice30. Recuperarea capacităţii de muncă31. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilităţi de cuantificare32. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacităţii de muncă33. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularităţi, posibilităţi compensatorii şi dezvoltarea acestora.Crierii de urmărire a adaptării la muncă34. Noţiuni de ergonomie (concepţia ergonomiei, organizarea activităţii de ergonomie –ergonomie de proiectare şi ergonomie de corecţie)35. Îndrumarea,orientarea şi reorientarea profesională a persoanelor cu deficienţe invalidante sau handicapante36. Inserţia şi reinserţia socio – profesionalăBaremul activităţilor practice1. Interpretare rezultatelor explorărilor funcţionale generale şi cu caracter specific în stagiile de specialitate2. Participarea la comisiile consultative de expertiză, finalizarea cazurilor expertizate şi întocmirea sintezelor3. Efectuarea unei analize de loc de muncă şi întocmirea profesiogrameiSTAGIUL DE NEUROLOGIE (35 ore)Tematica lecţiilor conferinţă1. Traumatisme cranio-cerebrale2. Boli vasculare cerebrale3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică4. Discopatii5. Leziuni ale nervilor periferici6. Polineuropatii7. Boli extrapiramidale şi cerebeloase8. Miopatii9. Epilepsia10. Tumori cerebrale şi cu alte localizăriBaremul de activităţi practice1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic: 30 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri3. Formularea planului terapeutic şi de recuperare (după caz) la bolnavii încredinţaţi: 30 cazuri4. Interpretarea rezultatelor unor explorări (eventual sub formă de demonstraţii):– examen FO: 20– examen LCR: 10– radiografie simplă de craniu şi coloană vertebrală: 20– examen radiologic cerebral şi medular cu substanţă de contrast: 10– tomografie computerizată cerebrală: 5– EMG şi elemente de interpretare: 10– RMN a structurilor nevraxiale centrale şi periferice: 5– EEG: 5STAGIUL DE PSIHIATRIETematica lecţiilor conferinţă (35 ore)1. Tulburări de personalitate (psihopatiile şi stările psihopatoide)2. Tulburări nevrotice legate de stres şi somatoforme3. Psihoze (endogenii)– Schizofrenia– Psihoza afectivă– Tulburări delirante persistente4. Tulburări psihice de presenium de intensitate nevrotică, psihotică şi dementiere5. Tulburări psihice în cadrul afecţiunilor organice cerebraleBaremul de activităţi practice1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observaţie, propuneri de explorări şi formulare de diagnostic: 30 cazuri2. Interpretarea rezultatelor de investigaţii în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului): 30 cazuri3. Formularea planului terapeutic şi de recuperare (după caz) la bolnavii încredinţaţi: 30 cazuri4. Interpretarea investigaţiilor psihologice: 50 cazuri– de performanţă (QI şi indice de deteriorare)– aptitudinale– de personalitate5. Formularea obiectivelor şi interpretarea unei investigaţii sociale în contextul clinic al cazului: 30 cazuriSTAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALĂDURATA 3 LUNI ( 50 ore)La terminarea modulului de ecografie generală, medicul rezident aflat în stagiul de pregătire pentru obţinerea specialităţii trebuie să cunoască urmatoarele aspecte legate de explorarea ecografică:– indicaţii şi limite ale explorării ecografice– pregatirea pacientului pentru examinare– alegerea trasductorului în raport cu zona anatomică care va fi explorată– alegerea ferestrei de explorare adecvate– reglarea echipamentului (sistemul de “gain “, compensarea în timp a ecourilor– TGC, plasarea focarului /focarelor ,stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de măsurare în distanţe şi volume– obţinerea imaginii ecografice optimale ,folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie– recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora– deosebirea stării de” organ normal “de cea de “organ patologic “prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice– precizarea stării patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic– documentarea imaginilor– redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectă a unui buletin ecografic emis de către un coleg cu experienţă similară sau mai mare ;– recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinică şi ecografică a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţă optim, cu durata de timp minimalăTEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALĂNIVEL DE FORMARE 1-pentru medici rezidenţi(invăţamânt teoretic)TRUNCHIUL COMUN
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ (completarea trunchiului comun)
Total general = 46 ore curs Observaţii:1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnică de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal si patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectului normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)5. tematica prelegerilor de ecografie interventională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratamentBAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE –NIVEL DE FORMARE PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)Premise Explorarea ecografică, fiind o investigaţie “ în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţa, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.Realizarea acestui deziderat presupune:a) existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;b) exisenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior incepători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesarpersonal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice; c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;d) existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceasta “ biblioteca”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent intâlnite în practică.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noţiuni de bază privind utilizarea apartelor de ultrasonodiagnostic :– pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura şi redactarea unui buletin ecografic2. Abdomenul Ficatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii şi segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinateSistemul venos port– evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)Căile biliare– evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepaticeColecistul– evidenţierea colecistului– identificara componentelor anatomice– măsurarea lumenului şi pereţilor– identificarea raporturilor anatomice pricipalePancreasul– evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante )– identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport directSpaţiul retroperitoneal– aorta• identificare în secţiuni longitudinale şi transversale• identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali• precizarea raporturilor aortei abdominale– vena cavă inferioară• identificarea vasului în secîiuni longitudinale şi transversale• identificarea vaselor emergente• precizarea raporturilor anatomice– ţesutul grăsos retroperitoneal• identificare şi caracterizareSplina• identificarea şi măsurarea splinei• vizualizarea hilului• precizarea elementelor vasculare componente• identificarea organelor cu care splina intră în raportRinichii• evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare• identificarea elementelor componente* parenchim- evaluare , măsurare*sinus*aparat pielo –calicial-evaluare• identificarea ureteruluiLojele suprarenaliene• identificarea lojelor suprarenaliene• evaluarea stucturii glandelor suprarenale• masurarea glandelor suprarenaleTubul digestiv• identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros)• măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutuluiStructurile mezentero-epiploice• identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice• identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană• identificarea peritoneului parietal3. Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară• identificarea în condiţii de depletie şi de vacuitate• evacuarea şi măsurarea pereţilor• identificarea organelor învecinateb) prostata (explorare suprapubiană )• identificare, măsurare• precizarea lobilor• identificarea organelor cu care prostata intră în raportc) uterul (explorare suprapubiană )• identificare• măsurare• recunoaşterea elementelor componente• evaluarea ecostructuriid) ovare• identificarea şi măsurarea ovarelor• evaluarea ecostructuriiB. TEMATICA PROPRIE MEDICINEI INTERNE1. CORDUL , PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică). identificarea şi evaluarea structurilor cardiace-cavităţi,aparate valvulare,miocard şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;2. VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)• identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice• diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat• identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată color3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida , paratiroida , glande salivare(parotida,submandibulara,sublinguala)limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, măsurarea lumenului , aprecierea structurii pereţilor– fosa supraclaviculară şi suprasternală– identificarea structurilor anatomice4. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)– explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetaleSTAGIUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâniA. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăB. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreMEDICINA INTERNĂ 5 aniSTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ• MEDICINA INTERNĂ (I.1) 25,5 luni• CARDIOLOGIE (I.2) 3 luni• PNEUMOLOGIE (I.3) 3 luni• GASTROENTEROLOGIE (I.4) 3 luni• REUMATOLOGIE (I.5) 2 luni• HEMATOLOGIE (I.6) 2 luni• NEUROLOGIE (I.7) 2 luni• PSIHIATRIE (I.8) 2 luni• NEFROLOGIE (I.9) 2 luni• BOLI INFECŢIOASE (I.10) 2 luni• ONCOLOGIE MEDICALĂ (I.11) 3 luni• EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂŢII DE MUNCĂ (I.12) 4 luni• ECOGRAFIE GENERALĂ (I.13) 3 luni• BIOETICĂ (I.14) ½ luna• DIABET, BOLI DE NUTRIŢIE (I.15) 3 luni
1.5.3. CURRICULA REZIDENŢIATULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ este urmatoarea:
1.6. Metodologia desfăşurării stagiilorProgramul de învăţământ se va desfăşura conform :– Curriculei generale de medicină legală mai sus prezentată cât şi a programelor analitice corespunzătoare fiecărui stagiu de pregătire inclusiv baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice pentru fiecare stagiu (ANEXA I)– Liste de baremuri privind necesarul minim de execuţii tehnice stabilit pe întreaga perioada a pregătirii de specialitate (ANEXA II)– Norme de formare a specialiştilor de medicină legală precum şi a desfăşurării stagiului de rezidenţiat de medicină legală (ANEXA III)1.7. Evaluarea cunoştinţelor teoretice şi practice se va face:1.7.1. La sfârşitul fiecărui stagiu de pregătire (ex. Neurologie/neurochirugie, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-ginecologie, Ortopedie, tanatologie, toxicologie medico-legală, identificare şi serologie medico-legală, genetică medico- legală, etc.). Examen scris şi oral, nota minimă:71.7.2. La sfârşitul fiecărui an de pregătire. Examen scris şi oral, nota minimă:7 Eliminatoriu pentru a putea intra în anul următor de pregătire.1.7.3. Prin evaluarea cel puţin a unei lucrări ştiinţifice sau comunicări ştiinţifice până la sfârşitul pregătirii de rezidenţiat1.7.4. Prin evaluarea unei lucrări finale (teză) din temele aflate la dispoziţie prin care candidatul va înfăţişa cunoştiinţele sale teoretice despre o tema anume cât şi aptitudinile sale de cercetare cât şi practice.2. ORGANIZATORUL PROGRAMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT:Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar3. ACREDITAREA TITLULUI DE MEDIC SPECIALIST:Ministerul Sănătăţii PubliceANEXA I. Programele analitice ale stagiilor de pregătire în programul de rezidenţiat în specialitatea medicină legală şi baremurile corespunzătoare fiecărui stagiu1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 6 luniCursuri predare conform programei analitice (100 ore).1.1. DEFINIŢIEDefiniţie: ştiinţa care se ocupă cu studiul asupra morţii şi semnelor morţii precum şi a modificărilor care survin în organismul uman după încetarea vieţii.1.2. DURATA: 6 luni1.3. STRUCTURA STAGIULUI1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate1.3.2. Stagiul de Tanatologie Medico-Legală propedeutică şi semiologie tanatologică. Declararea şi înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului).1.3.3. Stagiul de Diagnostic Tanatologic medico-legal. Aprecierea intervalului postmortem1.4. CONŢINUTUL STAGIULUI1.4.1. TANATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ PROPEDEUTICĂ ŞI SEMIOLOGIE TANATOLOGICĂ.Declararea şi înregistrarea decesuluiTematica lecţiilor conferinţă1. Introducere în medicina legală, definiţie, conţinut, evoluţie istorică a probaţiunii medico- legale.2. Bazele procedurale ale expertizei, organizarea reţelei de medicină legală.3. Legea privind organizarea şi funcţionarea Instituţiilor şi Serviciilor medico-legale în România, aspecte europene.4. Moartea : definiţie, clasificare.5. Etapele morţii, semnele morţii: semnele negative de viaţă (semnele clinice ale morţii, letargia, preagonia, agonia, coma, moartea clinică, moarte cerebrală, moartea somatică, moartea biologică) semnele morţii reale6. Modificări cadaverice precoce şi tardive (semnele morţii reale), fenomene naturale de conservare a cadavrelor, metode artificiale de conservare, tehnici de tanatopraxie .7. Manifestări postvitale.8. Examinarea postmortem: aspecte generale şi speciale (proceduri şi tehnici speciale)9. Descrierea normală şi patologică morfopatologică a ţesuturilor şi organelor10. Exhumarea, autopsierea şi reautopsierea cadavrelor.11. Prezentarea aspectelor legale şi procedurale privind înregistrarea decesului (acte de deces, certificatul medical constatator al decesului, recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului). Documente care însoţesc solicitarea autopsiei medico-legale. Raportul de necropsie. Certificatul medical constatator al decesului. Certificatul de deces/certificatul de naştere. Documente ce însoţesc recoltarea ţesuturilor şi organelor în vederea transplantului. Legea transplantului de ţesuturi şi organe12. Aspecte etice, legale si sociale legate de moarte si autopsie13. Aspecte legate de iatrogenie şi protecţia personalului ce lucrează în săli de prosectură şi laboratoare medico-legale1.4.2. DIAGNOSTIC TANATOLOGIC MEDICO-LEGAL. APRECIEREA INTERVALULUI POSTMORTEMTematica lecţiilor conferinţă1. Mecanisme tanatogenetice, sindroamele tanatogeneratoare în morţi violente şi neviolente. 2. Tanatocronologia3. Transplantul de ţesuturi şi organe4. Diagnosticul cauzelor morţii. Raportul de cauzalitate în tanatogeneză.Baremul lucrărilor practice1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului ,semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.Manopere: 100 execuţtii2. Tehnica îmbălsămării şi conservării cadavrului precum şi alte îngrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparţinatorilor: atitudine de urmat. Manopere: 10 execuţii3. Redactarea raportului de autopsie Manopere: 50 execuţii4. Tehnica examenului la faţa locului: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor Manopere: 5 examinări5. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteiaManopere: 1 participare6. Verificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului Manopere: 100 execuţii7. Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legală/anatomopatologică.Manopere: 10 examinări8. Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe Manopere: 5 execuţii9. Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe. Manopere: 50 cazuri2. ANATOMIE PATOLOGICĂ 1 anCursuri predare conform programei analitice (200 ore)1.1. DEFINIŢIEAnatomia patologică este specialitatea care se ocupă cu diagnosticul morfologic (macro şi microscopic) al bolilor, utilizând atât tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie), cât şi tehnicile moderne (microscopie electronică, histochimie şi enzimologie, etc.)1.2. DURATA: 1 an1.3. CONŢINUTUL STAGIULUI DE ANATOMIE PATOLOGICĂ1.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă1. Tulburări circulatorii: Hiperemia activă şi pasivă, staza. Embolia Tromboza. Coagulopatia de consum. Sludge.Ischemia. Infarctul. Hemoragia2. Distrofii hidroprotidice celulare şi interstiţiale-diagnostic diferenţial cu autoliza. Distrofii protelce –distrofie hialină, amiloidoză.3. Distrofii lipidice–steatoze, lipomatoza, citosteatonecroza, distrofii lipidice complexe. Distrofii glucidice–glicogenoze, mucoviscidoza4. Forme anatomopatologice ale inflamaţiei exudative. Leziuni inflamatorii elementare. Elemente celulare componente ale exudatului inflamator. Tipuri de inflamaţie (exudative, alternative, proliferative). Inflamaţii produse de paraziţi animali.5. Morfopatologia inflamaţiei tuberculoase6. Procese de regenerare şi reparaţie tisulară. Reacţia vitală7. Morfopatologia tumorilor benigne8. Morfopatologia tumorilor maligne9. Morfopatologia reumatismului10. Endocarditele11. Cardiopatia ischemică12. Boala aterosclerotică13. Arterite şi flebite14. Pneumopatii acute15. Diagnosticul diferenţial al plamanului respirat-nerespirat. Aspiratul amniotic. Pneumopatii16. Tuberculoza pulmonară17. Tumori bronhopulmonare18. Gastritele19. Ulcerul gastric20. Cancerul gastric21. Enterocolitele acute şi cronice22. Tumori intestinale23. Hepatitele acute şi cronice24. Cirozele hepatice25. Colecistitele26. Tumorile ficatului şi ale căilor biliare27. Leucemii28. Limfoame maligne nonhodgkiniene şi boala Hodgkin29. Nefropatii glomerulare, tubulare şi interstiţiale30. Tumorile prostatei şi testiculului31. Endomiometrite. Resturi de sarcină. Patologia placentei. Leziuni dishormonale ale endometrului32. Tiroidite33. Meningite34. Leziuni vasculare ale S.N.C1.3.2. Baremul activităţilor practice1. Efectuarea necropsiei: 5 (cazuri)2. Orientarea materialului biopsic: 50 (cazuri)3. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 20 (cazuri)4. Prelucrare tehnică (microtomie): 20 (cazuri)5. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): 20 (cazuri)6. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale): 20 (cazuri)7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: 50(cazuri)8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 50(cazuri)9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 50(cazuri)10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 20(cazuri)11. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: 20(cazuri)12. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: 20(cazuri)13. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: 20(cazuri)14. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 20(cazuri)15. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 20(cazuri)16. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 20(cazuri)17. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 20(cazuri)18. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 20(cazuri)19. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 20(cazuri)20. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală şi meningeală: 50(cazuri)3. PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ 1 AN (200 ORE)Cursuri predare conform programei analitice1.1. DEFINIŢIEPatologia medico-legală este ştiinţa medico-legală care se ocupă cu studiul şi diagnosticul morfologic şi fiziopatologic al bolilor traumatice şi netraumatice şi care facând uz de tehnicile clasice (necropsie şi histopatologie) evidenţiază mecanismele morţii (tanatogeneză), cauzele morţii şi felul morţii (violenţa/neviolenţa).1.2. DURATA: 1 an1.3. STRUCTURA STAGIILOR1.3.1. Stagiul de Medicină legală modul I Patologie medico-legală traumatică (6 luni)1.3.2. Stagiul de Medicină legală modul II Patologie medico-legală netraumatică (6 luni)1.4. CONŢINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ TRAUMATICĂ1.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)1. Traumatologia medico-legală generală. Probleme de traumatologie generală, aspecte medico-sociale ale traumatologiei contemporane, clasificarea agenţilor traumatici, leziunile traumatice primare(semiologia medico-legală), mecanismul lor de producere şi anatomia patologică, caracterul vital al leziunilor.2. Traumatologie medico-legală sistemică.3. Traumatologie medico-legală topografică. TCC, traumatismele toracice, abdominale, din sfera ORL, OMF, oftalmologie. Urgenţe traumatologice. Şocul traumatic.4. Traumatisme mecanice prin hetero şi autoagresiune, prin accidente rutiere, accidente de muncă, cădere şi precipitare, prin arme de albe, arme de foc, asfixii mecanice.5. Agenţi traumatici fizici : leziuni şi moartea prin modificările de temperatură, agresiunea atmosferică, acţiunea curentului electric, radiaţii, razeX, ultrasunete.6. Agenţi traumatici biologici.7. Problemele expertizei medico-legale ale gravidităţii, naşterii, avortului. 8. Pruncuciderea. Aspecte probatorii ale expertizei.9. Violul .Expertiza aberaţiilor sexuale, capacitatea sexuală la procreere.10. Evaluarea leziunilor traumatice în caz de deces. Evaluarea vechimii leziunilor traumatice. Problematica juridică şi medico-legală a comorienţilor.11. Criterii de individualizare a efectelor traumatice de fondul patologic preexistent. Particularităţile de evoluţie, complicaţii, sechele.12. Cauzalitatea medico-legală în traumatisme letale. Tanatogeneza.13. Cercetarea la faţa locului. Etapa dinamică. Metodologia cercetării la faţa locului Proceduri legalePrelevarea probelor, securizarea acestora, trimiterea către laboratorDelimitarea şi securizarea zonelor cercetate şi stabilirea importanţei zonelor desemnatePrezentarea truselor de cercetare la faţa locului Delimitarea răspunderilor şi a lanţului de comandăMijloace de investigaţie criminalistică Metode de documentare Documentarea la faţa loculuiSituaţiile în care se solicită investigaţia criminalistică şi a serviciului omoruriBaremul lucrărilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinarea internă şi interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului şi membrelor.Manopere: 50 execuţii2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuţii3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou- născut şi sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical, avort, pruncucidere, intoxicaţie , etc.)Manopere: cel puţin câte una în fiecare caz4. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânţări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreţie vaginală, anală şi anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai îimpuşcării, etc.Manopere: 50 execuţii5. Tehnica examenului la faţa locului şi cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. Folosirea şi utilizarea aparaturii din dotarea truselor. Documentarea.Manopere: 5 examinări6. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase , organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteiaManopere: 1 participare7. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împuşcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ştrangulare), înjunghiere, expunere la agenţi traumatici fizici (frig, căldura, curent electric, radiaţii, variaţii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentraţie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincţia între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)Manopere: 50 execuţii8. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicaţii (supradoză stupefiante, gaze toxice –CO, cianizi, pesticide,etc.)Manopere: 20 examinări9. Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicaleManopere: 2 cazuri1.5. CONŢINUTUL STAGIULUI DE PATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ NETRAUMATICĂ1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)1. Moartea subită. Definiţie. Aspecte necroptice morfopatologice2. Cauze de deces în moartea subită grupate pe aparate şi sisteme.– sistemul cardiovascular– aparatul respirator– aparatul digestiv– aparatul urinar– aparatul genital– sistemul endocrin şi metabolic– alte cauze3. Moartea subită versus moarte suspectă4. Embolia între moarte neviolentă şi moarte violentă5. Investigaţii tanatochimice, bacteriologice6. Investigaţii de laborator aprofundate în moartea subită pe grupuri de etiologie7. Moartea de cauze cardiace. Moartea subită cardiacă.8. Moartea neviolentă din boli cronice şi/sau consumptive9. Cauzalitatea medico-legală în moartea subită şi moartea neviolentă. Tanatogeneză.Baremul lucrarilor practice1. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: examinare internă şi interpretarea leziunilor incompatibile cu viaţa a leziunilor orgnice cronice şi a leziunilor nespecifice.Manopere: 50 execuţii2. Redactarea raportului de autopsie în cazurile analizate Manopere: 50 execuţii3. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.Manopere: 50 execuţii4. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase, organe etc, pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteiaManopere: 1 participare5. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)Manopere: 50 examinări6. Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori medicaleManopere: 2 cazuri4. LABORATOR MEDICO-LEGALCursuri predare conform programei analitice4.1. DEFINIŢIELoboratorul medico-legal vine în sprijinul identificării şi determinării cauzelor decesului în complementaritate cu examenul necroptic şi în contextul unei investigaţii moderne.4.2. DURATA: 6 luni4.3. STRUCTURA STAGIILOR4.3.1. Stagiul de toxicologie medico-legală: 3 luni4.3.2. Stagiul de Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologie medico-legală, entomologie medico-legală: 1 lună4.3.3. Stagiul de Laborator criminalistic si medico-legal: 1 lună4.3.4. Stagiul de Filiaţie şi hemogenetică medico-legală: 1 lună4.4. CONŢINUTUL STAGIULUI DE TOXICOLOGIE MEDICO-LEGALĂ4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (50 ore)Programa analitică1. Noţiuni de toxicitate; toxic2. Investigaţia la faţa locului în intoxicaţii3. Clasificarea toxicelor4. Toxice la poarta de intrare5. Toxice la poarta de ieşire6. Toxice cu toxicitate viscerală şi celulară7. Toxice care se depozitează în organism8. Farmacodinamia principalelor toxice9. Farmacodinamia drogurilor stupefiante10. Clasificarea drogurilor stupefiante11. Morfopatologia drogurilor stupefiante12. Droguri stupefiante şi metaboliţi. Legislaţie naţională şi internaţională13. Recoltarea produselor biologice în vederea stabilirii stării de intoxicaţie14. Metode şi tehnici de detecţie a drogurilor şi metaboliţilor15. Metode şi tehnici de toxicologie medico-legală. Particularităţi ale toxicologiei medico- legale în raport cu toxicologia clinică.16. Intoxicaţia cu alcool17. Interferenţe medicamentoase, reactii adverse la medicamente, agenţi terapeutici18. Toxicologia medico-legală a principalelor substanţe toxice îintâlnite în practica curentă medico-legală şi de laborator medico-legal19. Organizarea managementul şi funcţionarea unui laborator modern de toxicologie medico-legală20. Baza de date toxicologică. Aspecte etice.4.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere: 201. Tehnici şi metode de înregistrare a probelor Manopere: 202. Tehnici şi metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidenţierea calitativă şi cantitativă a principalelor toxice curenteManopere: 103. Tehnici de extracţie în vederea determinării gaz cromatografice Manopere: 54. Analiza spectre GC şi cromatograme Manopere: 55. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum şi GC Head space Manopere: 54.5. CONŢINUTUL STAGIULUI DE IDENTIFICARE MEDICO-LEGALĂ, ODONTO- STOMATOLOGIE, ANTROPOLOGIE MEDICO-LEGALĂ, ENTOMOLOGIE MEDICO-LEGALĂ4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)Programa analitică1. Tehnici şi metode moderne de identificare şi individualizare2. Odontostomatologie medico-legalăa. Expertiza după oase, dinţi, fragmente de ţesuturi şi organe, pentru stabilirea vârstei, sexului, taliei, speciei, identificare, patologie de bază, data decesului, data inhumării, etc.b. Identificarea prin criterii odonto-stomatologice. Bazele teoretice ale identificării şi identificarea criminalistică. Identificarea de grup şi individuală. Identificarea reconstructivă şi comparativă.3. Metode antropologice de identificare în stabilirea speciei, vârstei şi a caracterelor individuale. Identificarea prin studiul urmelor produse prin muşcare.4. Entomologie medico-legalăMetode de conservare şi de distrugere a cadavrului Studiul general al insectelor necrofage.Ciclu de viaţă al insectelorContribuţiile entomotologiei la investigarea criminalistică şi medico-legală Artefacte constatate la cadavru ce pot fi atribuite acţiunii insectelor Metode şi tehnici şi proceduri în investigaţia şi cercetarea entomologicăValoarea studiului entomologic în stabilirea datei probabile a morţi, locului inhumării, identificării, diagnosticului toxicologic4.5.2. Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentareManopere: 202. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere: 203. Identificarea odontostomatologicăManopere: 204. Expertiza corpurilor delicte Manopere: 55. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortemManopere: 54.6. CONŢINUTUL STAGIULUI DE LABORATOR CRIMINALISTIC ŞI MEDICO-LEGAL4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)Programa analiticăCercetarea locului faptei. Etape: sesizarea, măsuri luate de organul judiciar sosit primul la faţa locului, reguli generale metodologice de investigare a omoruluiConstituirea echipei de cercetarePregătirea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice Efectuarea cercetării la faţa locului– cercetarea la faţa locului în faza statică– cercetarea la faţa locului în faza dinamicăPrincipalele acţiuni care se înteprind în cadrul investigării unei infracţiuni dispunerea expertizelor medico-legaledispunerea expertizelor criminalistice– expertiza dactiloscopică– expertiza urmelor obiectelor vulnerante– expertiza urmelor de picioare– expertiza urmelor de dinţi şi buze– expertiza urmelor de vopsea, sticlă, etc.– expertiza balisticăExpertiza criminalistică a urmelor biologice– expertiza urmelor de sânge– expertiza criminalistică a urmelor de saliva şi sperma– expertiza criminalistică a firului de păr4.6.2. Baremul lucrărilor practice1. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă,Manopere: 202. Utilizarea truselor şi echipamentelor de bază Manopere: 204.7. CONŢINUTUL STAGIULUI DE SEROLOGIE ŞI HEMATOLOGIE MEDICO-LEGALĂCursuri predare conform programei analitice4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)Programa analitică1. Bazele genetice2. Sisteme serologice folosite în filiaţieTehnica şi metodologia investigaţiei grupelor de sânge şi a altor sisteme genetice Examinarea antrolopologică în filiaţie3. Sistemul HLA în filiaţie4. Profilul ADN în filiaţieIstoricul investigaţiei ADN Identificarea medico-legală Noţiuni generale de geneticăTehnica şi metodologia invesitigaţiei ADN Interpretarea rezultatelorMarkeriCazuri de studiu Documentarea rezultatului Formularea concluziilor4.7.2. Baremul lucrărilor practice1. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri2. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri3. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri4. Tehnica şi metodologie în recoltarea şi conservarea probelor în vederea stabilirii filiaţiei (sange, saliva, etc.)Manopere: 20 cazuri5. Documentarea cazurilor şi formularea concluziilor Manopere: 20 cazuri5. MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ 12 LUNICursuri predare conform programei analitice5.1. DEFINIŢIEMedicina legală clinică reprezintă ştiinţa medico-legală care analizează şi obiectivează la persoana în viaţă leziunile traumatice, consecinţelor şi implicaţiile juridice pe termen scurt sau lung, prezentând în sensul celor exprimate o opinie cu caracter expertal ştiinţifică, obiectivă, imparţială şi reproductibilă.Expertiza medico-legală la persoana în viaţă se efectuează în toate cauzele juridice cu implicaţii medicale precum şi în toate cazurile medicale cu implicaţii juridice.5.2. DURATA:12 luni5.3. STRUCTURA STAGIILOR5.3.2. Stagiul de Medicină legală clinică Propedeutică şi semiologia medico-legală a examinării pe persoană: 6 luni5.3.3. Stagiul de Medicină legală clinică cu evaluarea gravităţii leziunilor traumatice, psihiatrie judiciară şi elemente de drept medical, răspundere profesională: 6 luni5.4. CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ PROPEDEUTICĂ ŞI SEMIOLOGIA MEDICO-LEGALĂ A EXAMINĂRII PE PERSOANĂ5.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)1. NOŢIUNI GENERALEDefiniţie, domenii de activitate, prezentarea principalelor tipuri de expertize medico-legale. Actele medico-legale (aspecte generale).. Aspecte procedurale în raport cu legislaţia în vigoareOrganizarea reţelei de medicină legală. Medicina legală şi medicul de familie2. ACTELE MEDICO-LEGALE• Examinările medico-legale la solicitarea parţii interesate (certificatul medico-legal, CML)• Examinările medico-legale dispuse de instanţele de judecată sau de organele de urmărire penală (raportul de constatare/expertiză).• Alte examinari3. EXAMINAREA MEDICO-LEGALĂ GENITALĂ PE PERSOANA ÎN VIAŢĂ• Viol• Abuzul sexual al minorului• Minorul supus violenţelor fizice: "sindromul copilului bătut (agresat)".5.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă:Manopere: 50 cazuri3. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumaticeManopere: 50 cazuri4. Formularea concluziilor intr-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri5.5. CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE MEDICINĂ LEGALĂ CLINICĂ CU EVALUAREA GRAVITĂŢII LEZIUNILOR TRAUMATICE ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE CODULUI PENAL5.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)• Constatarea medico-legală a vătămării corporale. Evaluarea medico-legală a vătămării corporale în conformitate cu Art. 180, 181, 182,184• Avizele Comisiei de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale• Motive de contestare a actelor medico-legale. Căi procedurale de atac.• Instituţia expertului medico-legal (oficial şi parte)• Evaluarea corectă a număruui de zile de îngrijire medicală. Supra şi sub evaluarea numărului de zile de îngrijire medicală: cauze, metodologie.• Prevederile art. 182 CP.5.5.2. Baremul lucrărilor practice1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă:Manopere: 50 cazuri3. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumaticeManopere: 50 cazuri4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri5. Participare în comisii (Comisia de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico-legale)Manopere: 50 cazuri6. SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE ŞI TRAUMATOLOGICE, PARACLINICE 3 LUNICursuri predare conform programei analitice6.1. DEFINIŢIESpecialităţile chirurgicale şi traumatologice constituie adesea prin cazuistica lor solicitări frecvente în practica medico-legală. Pregătirea în rezidenţiatul de medicină legală include minime cunoştiinţe postuniversitare din specialităţile de neurochirurgie, ortopedie-traumatologie, radiologie şi imagistică medicală pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.6.3. DURATA:6 luni6.3. STRUCTURA STAGIILOR6.3.1. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună6.3.2. Stagiul de Ortopedie-traumatologie: 1 lună6.3.3. Stagiul de Radiologie şi imagistică medicală: 1 lună6.4. CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE NEUROCHIRURGIE: 1 LUNĂ6.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)I. Efecte traumatice primare1.1. Comoţia cerebrală1.2. Leziuni axonale difuze1.3. Contuzia cerebrală 1.4.Delacerarea cerebralăII. Efecte traumatice secundare Hematoame intracraniene posttraumatice1.1. Hematoame extradurale 2.2.Hematoame subdurale 2.3.Hematoame intraparenchimatoase 2.4.Hematoame lntraventriculareIII. Colecţii lichidiene intracraniene traumatice3.1. Hygroma dureimater(HDN) 3.2. Meningita seroasă(MS)3.3. Edemul cerebral acut postraumatic3.4. Colapsul cerebroventricular(sindromul de hipotensiune intracraniană) 3.5. Fongusul cerebral3.6. Fistule LCRIV. Leziuni şi sindroame vasculare postraumatice A. Sindroame vasculare ocluzive4.1. Sindroame ocluzive din sistemul carotidian6.5. Ocluzii traumatice indirecte în sistemul arterei carotide interne6.6. Sindroame ocluzive in sistemul vertebro-bazilar6.7. Sindroame ocluzive ale sinusurilor dureimater şi venelor aferenteB. Fistule arterio-venoase6.8. Fistule carotido –cavernoase6.9. Fistule arterio-venoase în sistemul vaselor vertebraleC. Anevrismele intracerebrale postraumaticeV. Efecte cerebrale tardive evolutive ale traumatismelor5.1. Encefalopatia posttraumatică5.2. Epilepsia posttraumaticăVI. Traumatismele vertebrocebrale6.1. Clasificarea traumatismelor vertebrocerebrale ( mecanisme de producere: flexia, rotaţie, extensia, compresia, forfecarea)6.2. Tratament al traumatismelor vertebrocerebrale6.3. Tipuri particulare de fracturi cervicale6.4. Sindrom centromedular posttraumatic6.5. Tratamentul leziunilor toraco-lombareVII. Leziuni traumatice ale nervilorA. Clasificarea leziunilor traumatice ale nervilor periferici Tipuri particulare ale leziunilor nervilor periferici9.1. Sindromul de tunel carpian9.2. Strivirea nervului ulnar la cot9.3. Leziunile nervului radial9.4. Lezarea nervului peronier9.5. Leziunile plexului brahialB. Leziuni traumatice ale nervilor cranieni9.6. Nervul oculomotor9.7. Nervul trigemen9.8. Nervul facial9.9. Nervul acustico-vestibular9.10. Nervii caudali(IX-XII)VIII. Principalele asociaţii posttraumatice8.1. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism vertebromedular 8.2. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatism toracic8.3. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatisme abdominale8.4. Traumatisme craniocerebrale asociate cu traumatisme ale membrelor şi centurilor8.5. Principii de tratament şi ierarhizarea metodelor terapeutice în politraumatisme6.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Examene clinice neurologice – pregatire, documentare, interpretare date, punându-se accentul pe diagnosticul diferenţial, leziuni traumatice/leziuni patologice, diagnosticul mecanismului de producere al leziunilor Manopere: 20 cazuri2. Examinarea urgenţei neurochirurgicale şi evaluarea risc şi prognosticului Manopere: 20 cazuri3. Explorări paraclinice neurochirurgicale – interpretare date Manopere: 20 cazuri4. Prezentare de caz Manopere: 3 cazuri5. Participare în operaţie Manopere: 1 caz6.5. CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE: 1 LUNĂ6.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă (20 ore)1. Generalităţi asupra fracturilor (definiţie, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicaţii generale şi locale, imediate şi la distanţă)2. Fracturile claviculei cu deplasare, fără deplasare (mecanism de producere)3. Fracturile omoplatului cu deplasare, fără deplasare4. Luxaţia scapulo-humerală recentă şi recidivantă.5. Luxaţia sterno-şi acromioclaviculară6. Fractura extremităţii proximale a humerusului, fractura diafizei humerale, fractura paletei humerale .7. Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului, sindromul de retracţie, ischemia Volkmann.8. Fracturile de la nivelul cotului9. Luxaţiile cotului10. Fracturile extremitatilor distale ale oaselor antebratului11. Entorsa articulaţiei pumnului12. Fractura scafoidului, semilunarului şi a altor oase ale carpului13. Fracturi oase metacarpiene14. Luxaţii carpiene şi metacarpiene15. Fractura bazinului16. Entorsa şi luxaţia coxo-femurală17. Fractura extremităţii proximale a femurului (col femural, masiv trohanterian)18. Fractura diafizei femurale19. Fracturile extremităţii distale ale femurului20. Entorsa genunchiului, fără/cu rupturi de ligamente, cu rupturi de menisc21. Fracturi ale extremităţii proximale ale tibiei22. Fractura de pilon tibial23. Fractura de peroneu24. Fracturi maleolare25. Fractura oaselor piciorului (calcaneu, astragal, alte oase tarsiene, oase metatarsiene, fracturi ale falangelor)26. Entorsele gleznei27. Luxaţia tibio-astragaliană28. Luxaţia articulaţiei tarso-metatarsiană29. Luxatia interfalangiana30. Fracturi deschise6.5.2. Baremul lucrărilor practice1. Examene clinice ortopedie – pregătire, documentare, interpretare date, punându-se accentul pe diagnosticul diferenţial, leziuni traumatice/leziuni patologice, diagnosticul mecanismului de producere al leziunilorManopere: 20 cazuri2. Examinarea urgenţelor din ortopedie-traumatologie şi evaluarea risc şi prognostic Manopere: 20 cazuri3. Explorări paraclinice ortopedie – interpretare date Manopere: 20 cazuri4. Criteriile opţiunilor terapeutice: imobilizare gipsată /osteosinteza Manopere: 20 cazuri5. RecuperareaManopere: 20 cazuri6. Prezentare de caz Manopere: 3 cazuri7. Participare în operaţie Manopere: 1 caz6.6. CONŢINUTUL STAGIULUI SECUNDAR DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ: 1 LUNĂSpecialitatea care utilizează radiaţiile Röentgen în scopul investigaţiei morfofuncţionale a diferitelor organe şi sisteme. Sub termenul de imagistică medicală sunt incluse, alături de radiodiagnostic, metode în care obţinerea imaginii diagnostice se realizeaza şi cu ajutorul altor agenţi fizici implicând existenţa unui lanţ informatic de prelucrare a imaginii primare.6.6.1. DURATA 1 lună6.6.2. STRUCTURA STAGIILOR6.6.3. Tematica lecţiilor de conferinţă (20 ore)1. Aparatul Röentgen– părţi componente– principii de funcţionare– tipuri particulare, dedicate2. Razele X– modul de producere al razelor X– proprietăţi fizice, chimice şi biologice– formarea imaginii radiologice– particularităţile şi legile formării imaginii3. Protecţia în radiologie– dozarea razelor X– principii, modalitate, legislaţie4. Prelucrarea materialului fotografic în radiologie– camera obscură– filmul radiologic - particularităţi de fabricatie, tipuri– casete, folii întăritoare.– aprecierea calităţii filmelor şi a imaginii obţinute– developare automată– filmul termic.5. Alte modalităţi de obiectivare a imaginii radiologice. Imaginea digitală6. Metode de examinare în radiologie – tehnici de bază şi variante, (fără şi cu substanţe de contrast) la nivelul:– aparatului respirator– aparatului cardio-vascular– tubului digestiv, căilor biliare– aparatului urinar– aparatului osteoarticular– sistemului glandular– obstetrică-ginecologie– glandei mamare– oftalmologie– ORL– neurologie– stomatologie.7. Substanţe de contrast utilizate în radiologie.– tipuri de substanţe, sfera de utilizare– incidente, accidente– reacţii adverse şi tratamentul lor8. Bazele fizice şi tehnice ale ultrasonografiei9. Bazele fizice şi tehnice ale computertomografiei.10. Principiile fizice ale RM.11. Imaginea radiologică normală (torace, tub digestiv, căi biliare, aparat renal, schelet osos, aparat genital)12. Semiologia radiologică în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular13. Diagnosticul radiologic al malformaţiilor cutiei toracice, căilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar şi vasculare pulmonare.14. Diagnosticul radiologic în afecţiunile căilor respiratorii (trahee şi bronşii)15. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute si cronice – alveolare şi interstiţiale16. Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare inclusiv vertebroligamentare şi craniocerebrale17. Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor osteoarticulare18. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor articulare şi periarticulare .19. Examinarea radiologică în ORL şi OMF20. Examinarea radiologică în obstetrică-ginecologie21. Politraumatisme22. Tehnici şi metode de imagistică modernă în radiologie (mielografie, CT, RMN, etc.)6.6.4. Baremul activităţilor practice1. Participarea la un număr de explorări radiologice simple sau complexe şi interpretarea lor:– radiografii craniu (neuro şi viscerocraniu) şi coloana vertebrala-10– radiografii torace – 10– radiografii bazin-10– radiografii de schelet (oase lungi, etc.)– 202. Asistarea în radiologia imagistică modernă şi interpretarea rezultatelor– CT - 10– ecografii -10– mielografie - 57. PSIHIATRIE, PSIHOPATOLOGIE MEDICO-LEGALĂ ŞI ELEMENTE DE CRIMINOLOGIE 6 LUNICursuri predare conform programei analitice7.1. DEFINIŢIEPsihopatologia medico-legală şi elementele de criminologie întregesc o mare parte din activitatea expertală medico-legală constituind o adevarată supraspecialitate medico- legală. De multe ori particularitatea cazurilor şi implicaţiile juridice implică individualizări ce necesită cunoştiinţe postuniversitare de psihiatrie. Stagiul este absolut necesar pentru o mai bună înţelegere şi documentare a cazurilor ce apar frecvent în practica medico-legală.7.2. DURATA: 6 luni7.3. STRUCTURA STAGIILOR7.3. Stagiul de psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie: 6 luni7.4. CONŢINUTUL STAGIULUI7.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (100 ore)1. Obiectul psihiatriei medico-legale, cadrul juridic şi organizatoric şi relaţiile cu diferitele ramuri ale dreptului, cu criminologia şi socio-psihiatria2. Expertiza medico-legală psihiatrică-domeniu al asistentei medico-social-juridice şi al cercetării interdisciplinare3. Fundamentarea teoretică a obiectivelor generale ale expertizei cu implicaţiii medico-legale din domeniul psihopatologiei. Desfăşurarea.4. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Capacitatea psihică5. Personalitatea – funcţie de sinteză a psihismului şi concept definitoriu în criteriologia medico-legală a patologiei psihice marginale7. Discernământul şi conştiinţa. Relaţiile cu tipurile de personalitate, cu capacitatea psihică şi responsabilitatea – iresponsabilitatea7. Minoritatea. Comportamentul deviant şi delincvenţa minorilor. Regimul juridic şi problemele expertizei. Măsuri de siguranţă şi speciale de ordin coerciv – educativ şi medico-pedagogice.8. Implicaţiile medico-legale psihiatrice ale etilismului acut. Beţia patologică. Regimul juridic al lecţiei.9. Obligarea la tratamentul medical şi măsurile de siguranţă. Interdicţia.10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică.11. Agresivitate-agresiune-violenţă-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia.12. Evoluţia conceptului clinic de psihopatie şi implicaţiile în practica medico-legală psihiatrică.13. Valoarea şi limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică.14. Tulburările de dezvoltare a personalităţii cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune)15. Implicaţiile medico-legale neuropsihiatrice ale traumatismelor cranio-cerebrale. Epilepsia.16. Valoarea şi limitele investigaţiilor paraclinice în expertiza psihiatrică.17. Psihoze endogene şi psihogenii cu implicaţii medico-legale. Psihoza de detenţie.18. Ancheta socială în cadrul expertizei medico legale psihiatrice.19. Tulburări psihice ale vârstei a treia, implicaţii medico-legale.20. Simularea în expertiza medicinei-legale psihiatrice.21. Probleme de sexologie cu implicaţii medico-legale psihiatrice .22. Semiologia psihiatrică7.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Metodologia examinării dosarului cauzei şi selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, scolare, profesionale, penale etc.) şi de anchetă.Manopere: 20 cazuri2. Metodologia investigării clinice. Manopere: 20 cazuri3. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică-parţi componente metodologia redactării.Manopere: 10 cazuri4. Investigările paraclinice şi de specialitate –indicaţii. Manopere: 20 cazuri5. Teste psihologice uzuale –indicaţii. Manopere: 10 cazuri6. Ancheta socială . Manopere: 5 cazuri7. Coroborarea rezultatelor investigărilor complementare. Manopere: 20 cazuri8. Metodologia redactării concluziilor . Manopere: 20 cazuri9. BiodetecţiaManopere: 20 cazuri10. Analiza de acte (rapoarte) şi avizări medico-legale Manopere: 10 cazuri8. ELEMENTE JURIDICE: DREPT MEDICAL, RĂSPUNDERE PROFESIONALĂ 6 săpt.Cursuri predare conform programei analitice8.1. DEFINIŢIEElementele juridice împletesc practica medico-legală. Nu este posibilă practica medico- legală fără minime cunoştiinţe juridice şi judiciare. Răspunderea profesională medicală şi malpraxis-ul susţin de asemenea aprofundarea cunoştiinţelor juridice cât şi logice, deontologice, etc.8.2. DURATA: 6 săpt.8.3. STRUCTURA STAGIILORStagiul constând în elemente juridice de drept medical, raspundere profesională: 6 săpt.8.4. CONŢINUTUL STAGIULUI8.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (30 ore)• Metodologie şi organizare a sistemului juridic actual. Implicaţii medico-legale. Noţiuni de Jurisprudenţă.• Legislaţie privind activitatea medico-legală• Elemente teoretice de drept penal• Elemente teoretice de drept civil• Aspecte de drept în infracţiunile din domeniul vieţii sexuale, Vătămarea corporală, Omorul, Leziuni cauzatoare de moarte• Noţiuni de drept medical• Noţiuni de răspundere profesională. Malpraxis.• Aspecte etice ale practcii medico-legale• Expertul parte medic legist8.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri2. Studiu pe dosar în cazul de omor: Manopere: 2 cazuri3. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte: Manopere: 2 cazuri4. Studiu pe dosar în cazul infraţiunilor din domeniul vieţii sexuale Manopere: 2 cazuri5. Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri5. Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri6. Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri9. BIOETICĂ 2 săpt.9.1. DEFINIŢIEStudiul implicaţiilor morale şi etice ale progreselor medicale şi biologice. Aplicarea eticii la ştiinţa şi practica medicinii. O ramură a eticii care se ocupă de ingrijirile de sănătate şi ştiinţele biologice şi biomedicale. Se adresează problematicilor morale şi etice ce derivă din practica medicnii cercetare ştiinţifică, alocarea resurselor, accesul la tehnologia biomedicală (avortul, eutanasia, fertilizarea în vitro, clonarea, celulele embrionice, etc.). Este o disciplină medicală de sine stătătoare începând cu anul 1970.9.2. DURATA: 2 săpt.9.3. STRUCTURA STAGIILOR9.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţă, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica repartizată, alegerea îndrumătorului şi fixarea planului de activitate9.3.2. Stagiul de bioetică: 2 săpt.9.4. CONŢINUTUL STAGIULUI9.4.1. Tematica lecţiilor conferinţăIntroducere în Bioetică1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăI. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)II. Relaţia medic-pacient I1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIII. Relaţia medic-pacient II1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic- pacientIV. Greşeli şi erori în practica medicală1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală- definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăV. Probleme etice la începutul vieţii1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVI. Probleme etice la finalul vieţii1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantVIII. Probleme etice în genetică şi genomică1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeIX. Etica cercetării pe subiecţi umani1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică9.4.2. Tematica seminariilorI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticăII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor- reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete-1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începului vieţii pe baza unor cazuri concreteVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concreteVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concreteIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concreteX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concreteBaremul lucrărilor practice1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri2. Studii de caz cu implicaţii bioetice Manopera: 10 cazuri3. Aspecte de deontologie profesională şi implicaţii juridice Manopera: 10 cazuri10. SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT 1 LUNĂCursuri predare conform programei analitice10.1. DEFINIŢIESănătatea publică este ramura medicinii care se ocupă de supravegherea sănătăţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promovează sănătatea şi de evaluarea serviciilor de sănătate.10.2. DURATA: 1 lună10.3. STRUCTURA STAGIULUI10.4. Stagiul de Sănătate publică şi management: 2 luni10.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă (40 ore)• Măsurarea şi evaluarea stării de sănătate şi a determinanţilor ei• Management sanitar• Sănătate publică şi management• Organizarea instituţiilor sanitare• Legislaţie medicală• Informatică sanitară• Măsurare şi evaluare a stării de sănătate şi a determinanţilor ei:• Noţiuni de epidemiologie aplicată în sănătatea publică• Promovarea sănătăţii şi strategii preventive• Cercetarea serviciilor de sănătate• Sănătatea mediului, ocupaţională şi nutriţională• Sănătate publică şi management10.4.2. Baremul lucrărilor practice1. Elemente de statistică medicală Manopere: 20 cazuri2. Organizarea şi managementul instituţiilor medicale Manopere: 5 cazuri 3.Managementul bazelor de date Manopere: 5 cazuriANEXA II. Liste de baremuri privind necesarul minim de execuţii tehnice stabilit medicilor pe perioada pregatirii de specialitate (medicină legală)I. Tanatologie şi Patologie medico-legală1. Examenul extern al cadavrului: elemente de identificare a cadavrului , semnele morţii, particularităţi şi indicii patognomonici, semne de violenţă, semne diverse particulare, urme de tratament, examenul genital.Manopere: 100 execuţii2. Executarea tehnică a autopsiei medico-legale: autopsierea şi interpretarea leziunilor la nivelul capului, trunchiului şi membrelor.Manopere: 100 execuţii3. Executarea tehnicilor speciale de autopsie (pneumotorax, embolie, tromboflebita, fracturi vertebrale, deschiderea sinusurilor, deschiderea mastoidei, la copilul nou-născut şi sugar, incizie în Y, traumatismul obstetrical ,avort, pruncucidere, intoxicaţie, etc.)Manopere: cel puţin câte una în fiecare caz4. Tehnica îmbălsămării şi conservării cadavrului precum şi alte ingrijiri de tanatopraxie. Asistarea aparţinătorilor: atitudine de urmat.Manopere: 10 execuţii5. Redactarea raportului de autopsie în fiecare caz autopsiate Manopere: 150 execuţiiTehnica examenului la faţa locului şi cercetarea: examenul corpurilor delicte, al hainelor, identificarea şi recoltarea probelor. Folosirea şi utilizarea aparaturii din dotarea truselor, DocumentareaManopere: 10 examinări6. Tehnica exhumării şi a reautopsierii: examenul de fragmente de corp uman: oase ,organe etc. pentru stabilirea speciei, sexului vârstei, datei morţii şi cauzei acesteiaManopere: 3 participare7. Verificarea semnelor morţii şi evaluarea intervalului postmortem şi a orei decesului Manopere: 100 execuţii8. Cunoaşterea şi prezentarea normelor şi procedurilor care stau la baza solicitării unei autopsii medico-legale, a distincţiei între autopsia medico-legală/anatomopatologică.Manopere: 10 examinări9. Cunoaşterea şi prezentarea procedurilor legate de transplantul de ţesuturi şi organe Manopere: 5 execuţii10. Consemnarea documentelor ce însoţesc declararea decesului şi alte acte conexe.Manopere: 50 cazuri11. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzatoare decesului de cauze traumatice (nenaturale): împuşcare, asfixie mecanică (spânzurare, sugrumare, ştrangulare), înjunghiere, expunere la agenţi traumatici fizici (frig, căldură, curent electric, radiaţii, variaţii de presiune ale aerului atmosferic, apei sau de concentraţie ale gazelor respiratorii), chimici, biologici, psihici. Distincţia între moartea violentă/neviolentă (traumatică/netraumatică, naturală/nenaturală)Manopere: 50 execuţii12. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare principalelor intoxicaţii (supradoză stupefiante, gaze toxice –CO, cianizi, pesticide,etc.-)Manopere: 20 examinări13. Cunoaşterea şi prezentarea atitudinii şi metodologiei autopsiei medico-legale în cazul constatării unor erori chirurgicaleManopere: 4 cazuri14. Cunoaşterea şi prezentarea semnelor corespunzătoare decesului de cauze patologice (naturale)Manopere: 50 examinăriLaborator medico-legal1. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze netraumatice (violente): recoltarea produselor biologice pentru examinări tanatochimice, bacteriologice.Manopere: 50 execuţii2. Tehnica recoltării de organe şi produse biologice de la cadavru pentru examinări de laborator în cauze traumatice: însămânţări pentru examen bacteriologic, recoltări pentru examen biologic, pete de sânge, secreţie vaginală, anală şi anatomie patologică, toxicologie, factori suplimentari ai împuşcării, etc.Manopere: 50 execuţii3. Recoltări de produse biologice în vederea examenului toxicologic Manopere: 204. Tehnici şi metode de înregistrare a probelor toxicologice Manopere: 205. Tehnici şi metode clasice de toxicologie medico-legală pentru evidenţierea calitativă şi cantitativă a principalelor toxice curenteManopere: 106. Tehnici de extracţie în vederea determinării gaz cromatografice Manopere: 57. Analiza spectre GC şi cromatograme Manopere: 58. Determinarea alcoolemiei în laborator prin metoda clasică precum şi GC Head space Manopere: 59. Recoltarea probelor de ţesut şi os, utilizarea truselor şi echipamentelor de bază, a metodelor avansate de identificare, documentare antropologicăManopere: 2010. Identificarea pe resturi scheletale (inclusiv cu ocazia exhumărilor) Manopere: 2011. Identificarea odontostomatologică Manopere: 2012. Expertiza corpurilor delicte Manopere: 513. Evaluarea stadiului de dezvoltare a insectelor şi a intervalului postmortem Manopere: 514. Recoltarea probelor criminalistice, Dispunerea tipului de expertiză, documentare, fotografiere, conservare, delimitarea perimetrului, lanţul custodiei probleor, împărţirea sarcinilor în echipă,Manopere: 2015. Utilizarea truselor şi echipamentelor de bază Manopere: 2016. Tipajul grupelor de sânge (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri17. HLA (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri18. Profil ADN (documentare, redactare, interpretare) Manopere: 10 cazuri19. Tehnică şi metodologie în recoltarea şi conservarea probelor în vederea stabilirii filiaţiei (sânge, salivă, etc.)Manopere: 20 cazuri20. Documentarea cazurilor şi formularea concluziilor în expertizele de filiaţie Manopere: 20 cazuri21. Efectuarea necropsiei anatomo-patologice: Manopere: 5 cazuri22. Orientarea materialului biopsic: Manopere: 50 cazuri23. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): Manopere: 20 cazuri24. Prelucrare tehnică (microtomie): Manopere: 20 cazuri25. Prelucrare tehnică (coloraţii uzuale): Manopere: 20 cazuri26. Prelucrare tehnică (coloraţii speciale): Manopere: 20 cazuri27. Examinarea histopatologică din patologia digestivă: Manopere: 50 cazuri28. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: Manopere: 50 cazuri29. Examinarea histopatologică din patologia urinară: Manopere: 50 cazuri30. Examinarea histopatologică din patologia pielii: Manopere: 20 cazuri31. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a ţesuturilor moi: Manopere: 20 cazuri32. Examinarea histopatologică din patologia tiroidei: Manopere: 20 cazuri33. Examinarea histopatologică din patologia suprarenalei: Manopere: 20 cazuri34. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: Manopere: 20 cazuri35. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: Manopere: 20 cazuri36. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: Manopere: 20 cazuri37. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: Manopere: 20 cazuri38. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: Manopere: 20 cazuri39. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: Manopere: 20 cazuri40. Examinarea histopatologică din patologia cerebrală şi meningeală Manopere: 50 cazuriMedicină legală clinică1. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă: Manopere: 50 cazuri2. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri3. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizării în termen, obiectivarea leziunilor traumaticeManopere: 50 cazuri4. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri5. Constatarea leziunilor traumatice la persoane în viaţă: Manopere: 50 cazuri6. Examen clinic medico-legal Manopere: 50 cazuri7. Documentarea medico-legală a cazului şi urmărirea lui sub raportul finalizarii în termen, obiectivarea leziunilor traumaticeManopere: 50 cazuri8. Formularea concluziilor într-o examinare medico-legală pe persoana în viaţă Manopere: 50 cazuri9. Participare în comisii (Comisia de avizare şi control precum şi ale Comisiei superioare medico- legale)Manopere: 50 cazuri10. Metodologia examinării dosarului cauzei şi selectarea datelor antecedente (medicale, sociale, şcolare, profesionale, penale etc.) şi de anchetă.Manopere: 20 cazuri11. Metodologia investigării clinice. Manopere: 20 cazuri12. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică-părţi componente metodologia redactării.Manopere: 10 cazuri13. Investigările paraclinice şi de specialitate –indicaţii. Manopere: 20 cazuri14. Teste psihologice uzuale –indicaţii. Manopere: 10 cazuri15. Ancheta socială .Manopere: 5 cazuri16. Metodologia redactării concluziilor expertizei medico-legale psihiatrice Manopere: 20 cazuri17. Analiza de acte (rapoarte)si avizari medico-legale Manopere: 10 cazuri18. Studiu pe dosar în cazul vătămării corporale Manopere: 2 cazuri19. Studiu pe dosar în cazul de omor Manopere: 2 cazuri20. Studiu pe dosar în cazul leziunii cauzatoare de moarte Manopere: 2 cazuri21. Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul vieţii sexuale Manopere: 2 cazuri22. Studiu pe dosar în cazul infracţiunilor din domeniul culpei medicale Manopere: 2 cazuri23. Participare în instanţî la termene de judecată în cazuri penale Manopere: 2 cazuri24. Participare în instanţă la termene de judecată în cazuri civile Manopere: 2 cazuri25. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis Manopera: 10 cazuri26. Studii de caz bioeticManopera: 10 cazuri27. Aspecte de deontologie profesională şi implicaţii juridice Manopera: 10 cazuri
NB : cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale, iar lucrările practice în clinici de medicina muncii/boli profesionale, institute de sănătate publică, autorităţi de sănătate publică, locaţie adaptată, pe centre universitare, situaţiilor concrete existente (personal, baza materială, laboratoare acreditate).NOŢIUNI TEORETICEMEDICINA MUNCII-ASPECTE INTRODUCTIVEMedicina muncii: definiţie, evoluţia conceptului de medicina muncii, scopuri, domeniile componente ale medicinii muncii, medicina muncii bazată pe dovezi.Istoria medicinii muncii pe plan internaţional şi naţional. Terminologie specifică domeniului sănătate şi securitate în muncă. Condiţia de muncă: factorii componenţi ai condiţiei de muncă.Noxele profesionale (factori nocivi profesionali): definiţie, clasificare, mod de acţiune asupra organismului.1. FIZIOLOGIA MUNCII ŞI ERGONOMIA1.1. FIZIOLOGIA MUNCIISCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind fiziologia muncii1.1.1. Bazele anatomice, fiziologice şi biochimice ale efortului profesional predominant musculo-osteo-articular.1.1.2. Bazele anatomice, fiziologice şi biochimice ale efortului profesional neuro-psiho- senzorial.1.1.3. Munca statică şi munca dinamică.1.1.4. Oboseala profesională.1.1.5. Capacitatea de muncă.1.1.6. Munca femeii, adolescentului, tânărului, vârstnicului.1.1.7. Munca în schimburi alternante.1.2. ERGONOMIASCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi tehnice privind conceptul de ergonomie1.2.1. Ergonomia: definiţii; etape de dezvoltare; definirea conceptului de analiză ergonomică a unui post de muncă, principalele metode şi tehnici de analiză ergonomică a unui post de muncă, a muncii; relaţiile ergonomice; etapele unei cercetări ergonomice; funcţiile sistemului om-masină-mediul de muncă; model check-list ergonomic.1.2.2. Consilierea privind:• planificarea şi organizarea muncii inclusiv proiectarea locurilor de muncă, selecţia, întreţinerea şi condiţiile necesare echipamentelor tehnice şi substanţelor utilizate la locul de muncă;• introducerea noilor procese tehnologice;• includerea factorului uman în procesul de proiectarea a întreprinderii, locului de muncă şi a instrumentelor de muncă.2. IGIENA INDUSTRIALĂ- MEDIUL DE MUNCĂ: AGENŢI FIZICI ŞI PULBERISCOP - insuşirea cunoştinţelor teoretice, practice şi tehnice privind igiena industrială2.1. Ambianţa termică profesională (microclimatul profesional): definiţie, surse, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse la ambianţe termice calde sau reci; acţiune asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.2. Ambianţa sonoră profesională (zgomotul profesional): definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la o ambiantă sonoră anormală; acţiune asupra urechii şi asupra întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.3. Vibraţiile mecanice profesionale: definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la vibraţii mecanice profesionale; acţiune asupra organismului sistem mană-braţ şi acţiune asupra întregului organism.2.4. Ambianţa luminoasă profesională (iluminatul profesional): definiţii; surse; procese tehnologice, locuri de muncă şi profesiuni expuse la o ambianţă luminoasă anormală; acţiune asupra ochiului şi a întregului organism; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.2.5. Presiunea atmosferică• legile fizice ale gazelor; efectele mecanice, biochimice şi biofizice;• presiunea atmosferică crescută: definiţii, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acţiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.• presiunea atmosferică scazută: definiţii, procese tehnologice, locuri de muncă, profesiuni expuse; acţiune asupra organismului; tehnici de evaluare; prevenire.2.6. Pulberile profesionale: definiţii; clasificări; acţiunea combinată a pulberilor profesionale; relaţia dintre structura mineralogică şi chimică a pulberilor şi acţiunea asupra plămânilor; relaţii doză-efect şi relaţii doză-răspuns, tehnici de evaluare; prevenire.Limite admise: definiţii, mod de stabilire a acestor limite.Legislaţie naţională, europeană în problema pulberilor profesionale.2.7. Alimentaţia fiziologică a angajaţilor. Igiena alimentaţiei pentru prevenirea toxiinfecţiilor alimentare în unităţi economice şi instituţii. Alimentaţia de protecţie.2.8. Medicina muncii şi ecologia: poluarea aerului atmospheric, îndepărtarea reziduurilor industriale din intreprinderi sau instituţii.2.9. Ventilaţia industrială din intreprinderi sau instituţii: definiţii, clasificare.2.10. Echipamentul individual de protecţie: definiţii, clasificare.– evaluarea sistemului de control proiectat să elimine sau să reducă expunerea– selecţia echipamentului de protecţie personal utilizând asistenţa altor experţi3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂSCOP - instruirea teoretică, practică şi tehnică privind noţiunile de toxicologie profesională, toxicologia mediului3.1. Toxicele profesionale: definiţii; clasificări; acţiunea combinată a toxicelor profesionale; relaţia dintre structura chimică şi acţiunea toxică; relaţii doză-efect şi relaţii doză-răspuns; limite admise; definiţii, mod de stabilire a limitelor admise.Legislaţia naţională, europeană în problema toxicelor profesionale.4. PSIHOLOGIA MUNCIISCOP - aprofundarea cunoştinţelor fundamentale teoretice şi practice privind psihologia muncii4.1. Psihologia muncii: definiţii; importanţa psihologiei muncii în unităţile economice şi de servicii; personalitatea şi aptitudinea în muncă; comportamentul, inteligenţa, dexteritatea în activitatea profesională.4.2. Colaborarea dintre medicul de medicina muncii şi psihologul specialist în psihologia muncii.4.3. Selecţie şi orientare profesională5. STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNăTATE ŞI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCIISCOP: instruirea privind noţiuni fundamentale de statistică medicală, programe de sănătate şi comunicarea riscului profesional cu aplicaţii în medicina muncii5.1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute în urma monitorizării mediului de muncă şi a stării de sănătate a muncitorilor expuşi la factorii de risc de la locul de muncă : media, abaterea standard, coeficientul de corelaţie, indici de frecvenţă, indici de gravitate, indici de durată medie5.2. Programe de medicina muncii. Definiţie. Metodologia de elaborare. Metodologia de aplicare. Evaluarea eficienţei ăi eficacităţii unui program de medicina muncii.5.3. Metode şi tehnici de comunicare a riscului: metode şi tehnici de informare şi formare a angajatorilor şi a angajaţilor în probleme de medicina muncii.6. IGIENA RADIAŢIILORSCOP - instruirea privind noţiunile teoretice şi practice de igiena radiaţiilor şi patologia profesională indusă de radiaţiile electromagnetice6.1. Radiaţii electromagnetice ionizante şi neionizante: definiţii; proprietăţi fizice; clasificare; surse; procese tehnologice, profesiuni expuse; acţiuni asupra organismului; limite admise; tehnici de evaluare; prevenire.6.2. Noţiuni de radiobiologie.6.3. Noţiuni de radioprotecţie.6.4. Boli profesionale prin expunere la radiaţii (câmpuri) electromagnetice neionizante.6.5. Noţiuni de radiopatologie. Boli profesionale prin expunere la radiaţii ionizante.7. EVALUAREA RISCULUI PROFESIONAL ŞI EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCIISCOP - instruirea privind noţiunile teoretice şi practice în evaluarea riscului profesional şi epidemiologia în medicina muncii7.1. Identificarea riscurilor profesionale, dintr-o unitate economică sau de servicii, dintr- o sectie, loc de muncă, post de muncă.7.2. Evaluarea de risc profesional a locurilor de muncă într-o unitate economică sau de servicii.7.3. Monitorizarea factorilor condiţiei de muncă ( fizici, chimici, biologici, ergonomici, psihosiciali, s.a.)() organizarea şi derularea vizitei locurilor de muncă;() organizarea supravegherii medicale a angajaţilor expuşi la agenţi nocivi profesionali;7.4. Metoda epidemiologică aplicată la bolile netransmisibile, cu referire specială la bolile profesionale şi bolile legate de profesiune.ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Profesiograma: elaborarea unei profesiograme; intepretarea şi aprecierea unei profesiograme.2. Evaluarea (determinare, interpretare, apreciere) efortului profesional predominant osteo-musculo-articular. Interpretare de buletine.3. Evaluarea efortului profesional predominant neuro-psiho-senzorial (determinare, interpretare, apreciere). Interpretare de buletine.4. Tehnici psihologice de testarea personalitaţii, comportamentului, inteligenţei, dexterităţii; metodologie, efectuare, tehnici, interpretare de buletine.5. Evaluarea ambianţei termice (microclimatul profesional) prin determinarea şi aprecierea ambianţei termice şi a influenţei acestora asupra organismului în diferite activităţi profesionale; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.6. Evaluarea ambianţei sonore (zgomotul profesional) prin determinarea şi aprecierea ambianţei sonore la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.7. Evaluarea funcţiei auditive prin audiometrie tonală liminară şi audiometrie vocală, în scopurile medicinii muncii; metodologie, tehnici, interpretare de audiograme.8. Evaluarea vibratiilor mecanice la un loc de muncă şi a influenţei lor asupra organismului: tehnici, efectuare, intepretare (test de provocare la rece, test presor la rece, calcularea indicelui Pyykkö).9. Evaluarea ambianţei luminoase (iluminatul profesional) la un post de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.10. Evaluarea functiei vizuale în scopurile medicinei muncii: acuitate vizuală, simţ cromatic, câmp vizual: tehnici, efectuare, interpretare de buletine.11. Probe funcţionale cardio-vasculare pentru evaluarea riscului profesional: metodologie, tehnică, efectuare, interpretare (Teslenko, Crampton etc.).12. Evaluarea aptitudinii la efort profesional predominant musculo-osteo-articular; proba Astrand.13. Evaluarea toxicelor profesionale la un loc de muncă: în aerul locurilor de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.14. Monitorizarea biologică: indicatori de expunere şi indicatori de efect biologic: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.15. Evaluarea pulberilor profesionale la un loc de muncă: metodologie, tehnici, interpretare de buletine.16. Evaluarea globală a riscului profesional de la un loc de muncă.17. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic; modalităţi de analiză a sistemului om-masină-sarcină profesională; caracteristici antropometrice; recomandări conform legislaţiei în vigoare de medicina muncii.18. Informatica în medicina muncii.19. Biostatistica în medicina muncii.20. Softuri specifice : gestiunea factorilor de risc, baze de date, softuri de analiză şi predictie.21. Sisteme de comunicaţii : internet şi intranet.22. Elaborarea unor programe de medicina muncii. Aprecierea unor programe de medicina muncii elaborate.23. Identificarea şi ierarhizarea problemelor de sănătate în muncă24. Evaluarea globală a riscurilor profesionale (factorilor nocivi profesionali) de la un loc de muncă. Aprecierea unor documente medicale elaborate în acest scop.25. Evaluarea radiaţiilor electromagnetice neionizante la un loc de muncă; metodologie, tehnici, interpretare de buletine.26. Starea de sănătate a populaţiei angajate : factori care o influenţează, factori de risc profesional.27. Anchete epidemiologice în sănătatea populaţiei active : principii, metode, aplicaţii.28. Morbiditatea profesională : principii, măsurare, interpretare, atribuţiile serviciilor de medicina muncii, circuitul informaţiilor.29. Screeningul şi alte examene medicale de masă : tipuri, condiţii de realizare, evaluare.30. Educaţia pentru sănătate şi marketing social în medicina muncii.ANUL II
NOŢIUNI TEORETICE1. NOȚIUNI GENERALEBolile profesionale-definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire; tabelul de boli profesionale cu declarare obligatorie în România; semnalarea, declararea, şi evidenţa bolilor profesionaleBolile legate de profesiune-definiţie, clasificare, risc relativ, fracţie etiologică, prevenţie.2. BOLILE PROFESIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIESCOP - instruirea privind noţiunile teoretice şi practice ale bolilor aparatului respirator2.1. Bolile profesionale ale aparatului respirator: definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.2.2. Pulberile profesionale ca factor etiologic: definiţie, clasificare, acţiune asupra organismului cu referire specială asupra aparatului respirator, măsuri generale de combatere a pulberilor profesionale.2.3. Silicoza.2.4. Azbestoza.2.5. Alte pneumoconioze colagene sau necolagene cauzate de alte pulberi anorganice; pneumoconioza minerului la cărbune, sideroza, aluminoza, berilioza, silicatoza etc.2.6. Afecţiuni pulmonare benigne: pleurezie benignă, atelectazii rotunde, plăci pleurale.2.7. Astmul bronşic profesional; RADS.2.8. Bronşita acută şi cronică.2.9. Emfizem pulmonar.2.10. BPOC profesional.2.11. Bronhoalveolita alergică extrinsecă (pneumonia prin sensibilizare).2.12. Sindromul toxic al pulberilor organice (boala de siloz s.a.).2.13. Bisinoza.2.14. Inflamaţia şi iritaţia acută şi cronică a căilor aeriene superioare.2.15. Cancerul bronhopulmonar profesional.2.16. Mezoteliomul pleural profesional.2.17. Pneumopatia cauzată de sistemele de aer condiţionat şi de umidifiere a aerului.2.18. Rinite.2.19. Ulcerul nazal şi/sau perforaţia septului nazal.2.20. Laringita.2.21. Noduli ai corzilor vocale (“nodulii cântăreţilor”).2.22. Alte boli respiratorii profesionale produse de pulberi, gaze,vapori (fibroza pulmonară produsă de gazele de sudură, pneumonia chimică, edemul pulmonar acut toxic s.a).2.23. Boli ale aparatului respirator legate de profesie.3. TOXICOLOGIE PROFESIONALĂSCOP: aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind toxicologia profesională3.1. Toxicele profesionale ca factor etiologic: definiţie, clasificare, mecanism de acţiune, indicatori de expunere şi indicatori de efect biologic; măsuri generale de combatere a toxicelor profesionale.3.2. Intoxicaţia profesională cu plumb şi compuşii lui.3.3. Intoxicaţia profesională cu mercur şi compuşii lui.3.4. Intoxicaţia profesională cu crom şi compuşii lui.3.5. Intoxicaţia profesională cu cadmiu şi compuşii lui.3.6. Intoxicaţia profesională cu mangan şi compuşii lui.3.7. Intoxicaţia profesională cu beriliu şi compuşii lui.3.8. Intoxicaţia profesională cu nichel şi compuşii lui.3.9. Intoxicaţia profesională cu alte metale: vanadiu, taliu, staniu etc. şi compuşii lor.3.10. Intoxicaţia profesională cu metaloizi şi compuşii lor: arsen şi hidrogen arseniat, fosfor şi hidrogen fosforat, stibiu, telur.3.11. Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi alifatice şi compuşii lor halogenaţi.3.12. Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi aromatice şi compuşii nitro- şi amino-.3.13. Intoxicaţia profesională cu alcooli (butilic, metilic, izopropilic).3.14. Intoxicaţia profesională cu glicoli: etilenglicol, dietilenglicol, 1-4-butan-diol, precum şi derivaţii nitraţi ai glicocolilor şi glicerolului.3.15. Intoxicaţia profesională cu cetone: acetonă, cloracetonă, bromacetonă, hexafluoracetonă, metiletilcetonă, diaceton alcool, mezitiloxid, 2-metilciclohexanonă.3.16. Intoxicaţia profesională cu metileter, etileter, izopropileter, vinileter, diclorizopropileter, gaiacol, metileter şi etileter al etilenglicoluilui.3.17. Intoxicaţia profesională cu acizi organici şi derivaţii lor.3.18. Intoxicaţia profesională cu aldehide: formaldehida.3.19. Intoxicaţia profesională cu izocianaţi.3.20. Intoxicaţia profesională cu oxiclorura de carbon.3.21. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi alifatici.3.22. Intoxicaţia profesională cu naftalen si omologii sai. Intoxicatia profesionala cu vinilbenzen si divinil benzene.3.24. Intoxicatia profesionala cu derivaţi ai hidrocarburilor aromatice.3.25. Intoxicaţia profesională cu fenol sau omologii sau derivaţii lor halogenaţi.3.26. Intoxicaţia profesională cu derivaţii halogenaţi ai alchil-ariloxizi.3.27. Intoxicaţia profesionala cu derivati halogenati ai alchil-aril-sulfuros.3.28. Intoxicatia profesională cu benzochinonă.3.29. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi halogenaţi.3.30. Intoxicaţia profesională cu antimoniu (stibiu) şi derivaţi.3.31. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi halogenaţi.3.32. Intoxicaţia profesională cu nitroderivaţi ai fenolilor sau ai omologilor lor.3.33. Intoxicaţia profesională cu hidrocarburi alifatice şi alchilice, constituenţi ai eterului de petrol şi ai benzinei.3.34. Intoxicaţia profesională cu amide, poliamide, poliesteri, poliuretani.3.35. Intoxicaţia profesională cu sulfură de carbon.3.36. Intoxicaţia profesională cu oxid de carbon.3.37. Intoxicaţia profesională cu gaze şi vapori iritanţi.3.38. Intoxicaţia profesională cu pesticide: organo-fosforice, organo-mercuriale, organo- clorurate, carbamice, ierbicide.4. BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALESCOP - instruirea privind diagnosticul bolilor neurologice profesionale4.1. Parkinsonism secundar (mangan)4.2. Afecţiuni extrapiramidale şi tulburări de motilitate4.3. Neuropatia membrelor superioare: sindrom de canal carpian, leziuni ale nervului ulnar, leziuni ale nervului radial.4.4. Sindrom de compresie a nervului sciatic.4.5. Polineuropatie cauzată de agenţi toxici4.6. Alte neuropatii.4.7. Mielita.4.8. Nevrita trigeminală.4.9. Paralizii.4.10. Encefalopatie toxică.5. BOLI INFECŢIOASE PROFESIONALESCOP - instruirea privind noţiunile teoretice şi practice ale bolilor infecţioase profesionale5.1. Boli profesionale datorită unor agenţi infecţioşi sau parazitari din mediul de muncă (bacterioze, viroze, rickettsioze, micoze, protozoare, helmintiaze, artropode) la care riscul de infecţie a fost evaluat.5.2. Tetanos.5.3. Bruceloza.5.4. Hepatite virale A, B, C, E.5.5. Tuberculoza.5.6. Amoebiaza.5.7. Infectia cu virusul HIV.5.8. Parazitoze.6. BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIESCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile psihiatrice6.1. Boli profesionale prin suprasolicitarea sistemului nervos- generalităţi.6.2. Sindrom posttraumatic ( accident de muncă).6.3. Sindrom reactiv (situaţii stresante la locul de muncă).6.4. Boli legate de profesie- nevroze şi alte afecţiuni neuropsihice.7. BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIESCOP - instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în bolile cardiovasculare7.1. Bolile aparatului circulator- definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.7.2. Sindromul Raynaud.7.3. Varicele membrelor inferioare complicate cu boli trofice sau tromboflebite. 7.4.Tromboflebita de efort a membrelor superioare.7.5. Tromboflebita profundă a membrelor inferioare.7.6. Bolile legate de profesie: HTA, boala cardiacă ischemică.8. BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALESCOP: instruirea privind diagnosticul de profesionalitate în cazul bolilor dermatologice8.1. Dermatozele profesionale- definiţie, etiologie, locuri de muncă, profesii expuse, patogenie, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferenţial, complicaţii, principii de tratament, prevenire.8.2. Urticarie, angioedem (edem Quincke), şoc anafilactic.8.3. Radiodermita.8.4. Acnee profesională.8.5. Porfirie cutanată tardivă.9. ALTE BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIESCOP - instruirea privind cunoştinţele practice şi teoretice în alte boli profesionale9.1. Boli profesionale datorită ambianţei termice nefavorabile calde sau reci (microclimatului cald sau rece).9.2. Boli profesionale datorită ambianţei sonore nefavorabile (zgomot profesional peste limitele admise).9.3. Boli profesionale datorită vibraţiilor mecanice nefavorabile, peste limitele admise.9.4. Boli profesionale datorită presiunii atmosferice crescute sau scăzute: hiperbară sau hipobară.9.5. Boli profesionale datorită suprasolicitarii sistemului musculo-osteo-articular.9.6. Boli profesionale datorită suprasolicitarii analizatorului vizual.9.7. Electropatologia.9.8. Cancerul profesional.9.9. Alte boli legate de profesie : digestive, osteo-musculo-scheletale şi ale ţesutului conjunctiv, ale aparatului excretor.10. ACCIDENTELE DE MUNCĂSCOP - instruirea privind managementul accidentelor de muncă10.1. Accidentele de muncă: definiţie, clasificare, comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa accidentelor de muncă, formular pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM), indicatori statistici, evaluare post-accident, reabilitare medicală, reinserţie profesională, reorientare profesională.10.2. Riscuri de accidente de muncă : mine, siderurgie, agricultură, industria constructoare de maşini, industria chimică şi petrochimică, mase plastice, industria alimentară, pielărie, încălţăminte, coloranţi, industria textilă, petrolieră, cauciucului, sudură, utilizarea solvenţilor organici, industria pescuitului, spitale, unităţi comerciale, societăţi bancare, primării, transporturi- căi ferate, navale şi aeriene.ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea radiografiilor pulmonare standard (RPA) în principalele afecţiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoza, silicoza, azbestoza, alte pneumoconioze, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.)2. Efectuarea şi interpretarea de teste funcţionale respiratorii, teste bronhomotorii specifice şi nespecifice.3. Interpretarea buletinelor de analiză a gazelor sanguine.4. Efectuarea şi interpretarea de ECG în scopul diagnosticului complicaţiilor cardiace în bolile profesionale.5. Efectuarea şi interpretarea testelor cutanate pentru alergologie (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic de boală profesională).6. Teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor profesionale.7. Test de provocare la rece şi test presor la rece pentru diagnosticul sindromului Raynaud profesional.8. Efectuarea de audiometrii tonale şi vocale în scopul depistării precoce şi diagnosticului de surditate şi hipoacuzie profesională.9. Probe vestibulare: tehnici de efectuare şi interpretare.10. Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).11. Tehnici de determinare pentru : acuitate vizuală, simţ cromatic, vedere în relief, câmp vizual.12. Efectuarea de anamneze profesionale.13. Algoritm de diagnostic în bolile profesionale.14. Elaborarea de scheme de tratament în boli profesionale.15. Metodologia de prevenire a unei boli profesionale.ANUL III
NOŢIUNI TEORETICE1. MEDICINA INTERNĂSCOP - aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind : 1.1. Hepatitele cronice, ciroze.1.2. Porfiriile. 1.3. Anemiile. 1.4. Poliglobuliile. 1.5. Aplaziile medulare.1.6. Boala artrozică.1.7. Spondilita anchilopoetică. 1.8. Poliartrita reumatoidă 1.9. Insuficienţa cardiacă.1.10. Miocarditele şi cardiomiopatiile.1.11. Edemul pulmonar acut cardiogen.1.12. Hipertensiunea arterială.1.13. Boala cardiacă ischemică (dureroasă şi nedureroasă); infarctul miocardic acut.1.14. Tulburările de ritm şi de conducere.1.15. Pericarditele.1.16. Bolile vasculare periferice (Sindromul Raynaud. Trombangeita obliterantă. Boala varicoasă).2. PNEUMOLOGIESCOP - aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile aparatului respirator2.1. Boli obstructive:• Bronşita acută.• BPOC: Bronşita cronică. Emfizemul pulmonar.• Astmul bronşic.2.2. Fibrozele pulmonare.2.3. Pleureziile benigne/ maligne.2.4. Tuberculoza pulmonară.2.5. Cancerul bronhopulmonar.2.6. Insuficienţa respiratorie.2.7. Bronşiectaziile.2.8. Trombembolismul pulmonar.2.9. Oxigenoterapia.2.10. Tulburări de somn.3. ALERGOLOGIESCOP - aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind imunologia şi alergologia clinică3.1. Biologia sistemului imunitar/ mecanisme imune.3.2. Bolile alergice prin deficit imun.3.3. Boli alergice respiratorii, cutanate, digestive, vasculare, oculare. Tulburări de hipersensibilitate.3.4. Astmul bronşic alergic; rinita alergică.4. TOXICOLOGIE CLINICĂSCOP - instruirea privind cunoştinţele teoretice şi practice de bază în toxicologia clinică4.1. Toxice-noţiuni generale.4.2. Măsuri de prim ajutor în intoxicaţiile acute:a. îndepărtarea toxicelor din organismb. utilizarea antidoturilor4.3. Diagnosticul și tratamentul sindroamelor respiratorii acute în caz de intoxicaţii (edem pulmonar acut, insuficientă respiratorie acută).4.4. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor cardiovasculare în caz de intoxicaţii (tulburări de ritm şi de conducere, colapsul, şocul toxic).4.5. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor digestive în caz de intoxicaţii (esofagita acută corozivă, hepatita acută toxică).4.6. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor acute renale (necroza acută tubulară toxică).4.7. Diagnosticul şi tratamentul sindroamelor hematologice acute (hemoglobinemia acută toxică, anemia hemolitică toxică, anemia aplastică toxică).4.8. Manevre de resuscitare cardiorespiratorie.4.9. Măsuri de prim ajutor în urgenţe medico-chirurgicale; organizarea primului ajutor şi a tratamentului de urgenţă; metode şi tehnici pentru acordarea primului ajutor .5. NEUROLOGIESCOP: aprofundarea unor noţiuni de bază privind diagnosticul neurologic5.1. principalele simptome neurologice.5.2. examenul clinic neurologic.5.3. polineuropatiile.5.4. encefalopatiile.6. BOLI INFECŢIOASESCOP - aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile infecţioase6.1. Bolile infecţioase: aspecte epidemiologice, diagnostic, prevenire.7. PSIHIATRIESCOP - aprofundarea privind noţiuni de bază ale bolilor psihiatrice7.1. Nevroze, psihoze: diagnostic şi probleme legate de reinserţia profesională.8. DERMATOLOGIESCOP - aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice privind bolile dermatologice8.1. Diagnosticul afecţiunilor cutanate: tipuri de leziuni; dispoziţia topografică a leziunilor; metode diagnostice specifice. Principii generale de tratament în dermatologie.8.2. Dermite: clasificare; diagnostic.8.3. Infecţii cutanate clasificare; diagnostic.8.4. Micoze cutanate clasificare; diagnostic.8.5. Parazitoze cutanate clasificare; diagnostic.8.6. Afecţiuni papuloscuamoase clasificare; diagnostic8.7. Tumori: clasificare; diagnostic.9. CHIRURGIESCOP - aprofundarea unor noţiuni de recunoaştere şi prim ajutor în urgenţele chirurgicale9.1. Abdomenul acut.9.2. Pancreatita acuta.9.3. Hemoragiile digestive.9.4. Ocluziile intestinale.9.5. Arsuri.9.6. Măsuri de prim ajutor în caz de urgenţe chirurgicale.10. TRAUMATOLOGIE-ORTOPEDIESCOP: aprofundarea unor noţiuni de recunoaştere şi prim ajutor10.1. Măsuri de prim ajutor în caz de fracturi.10.2. Măsuri de prim ajutor în caz de traumatisme ( cranio- cerebrale, la nivelul membrelor superioare şi inferioare, la nivelul toracelui şi abdomenului).11. MEDICINA LEGALĂSCOP - instruirea privind aspectele medico- legale cu aplicaţii în medicina muncii11.1. Deontologie şi etică aplicată medicina muncii: responsabilităţi medicale, civile, penale.11.2. Aspecte medico- legale în exercitarea profesiei de medic specialist de medicina muncii.11.3. Aspecte medico- legale privind accidentele de muncă şi bolile profesionale.12. OFTALMOLOGIESCOP - instruirea privind aspectele oftalmologice cu aplicaţii în medicina muncii12.1. urgenţe oftalmologice12.2. acuitatea vizuală, simţul cromatic, vederea în relief, câmpul vizual, fundul de ochi.12.3. diagnosticul bolilor oftalmologice care constituie contraindicaţii pentru munca la inălţime, munca la ecran, şoferi.13. ORLSCOP - instruirea privind aspectele ORL cu aplicaţii în medicina muncii13.1. urgenţe ORL13.2. acuitate auditivă, probe vestibulare13.3. diagnosticul bolilor ORL care constituie contraindicaţii pentru munca la înălţime, şoferi, suprasolicitarea analizatorului auditiv, expunerea la agenţi ototoxici.ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Interpretarea de radiografii pulmonare standard (RPA) în principalele afecţiuni pulmonare (tbc, cancer pulmonar, sarcoidoză, emfizem pulmonar, pleurezii, abces pulmonar etc.).2. Interpretarea altor examene de imagistică pulmonară, articulară (CT, RMN).3. Efectuarea de explorări funcţionale pulmonare şi interpretarea de buletine.4. Efectuarea şi interpretarea testelor cutanate pentru alergologie.5. Respiraţia artificială şi respiraţia asistată.6. Resuscitarea cardio-vasculară.7. Oxigenoterapia.8. Interpretarea buletinelor de explorare funcţională hepatică.9. Interpretarea buletinelor de explorare funcţională renală.10. Interpretarea analizelor de sânge periferic.11. Interpretarea de electrocardiograme.12. Interpretarea rezultatelor examenului ecocardiografic.13. Intepretarea de radiografii de coloană vertebrală (examen medical la angajare, control medical periodic, diagnostic).14. Manevre de prim ajutor în caz de urgente oftalmologice.15. Manevre de prim ajutor în caz de urgenţe ORL.17. Manevre de prim ajutor în caz de urgenţe chirurgicale.18. Manevre de prim ajutor în caz de traumatisme şi fracturi.19. Documente medico- legale cu aplicaţii în medicina muncii.20. Examenul de screening oftalmologic pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.21. Examenul de screening ORL pentru examenele medicale preventive în medicina muncii.ANUL IV
NB : *cursurile în clinici de medicina muncii/boli profesionale**stagiul practic în cabinete de medicina muncii NOŢIUNI TEORETICE1. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică1.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore2. REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂSCOP - instruirea privind problemele de reabilitare medicală după boală profesională şi accident de muncă2.1. Reabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă: definiţie, instituţii prestatoare de servicii medicale, circuite, medic currant, medic expert.2.2. Reinserţia profesională: definiţie, metodologie. 2.3.Reclasare: definiţie, metodologie.2.4. Reorientarea profesională.2.5. Ergonomia pentru persoanele cu handicap.2.6. Legislaţia privind ocrotirea şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Promovarea adaptării muncii la om; evaluarea incapacităţii, handicapului, inaptitudinii şi a aptitudinii în muncă.3. LEGISLAŢIA NATIONALĂ ŞI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCIISCOP - cunoaşterea legislaţiei naţionale şi europene cu referire la medicina muncii3.1. Organizarea şi funcţionarea medicinii muncii: pe plan naţional şi european.3.2. Legislaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă: pe plan naţional şi european.3.3. Statutul medicului de medicina muncii.3.4. Aptitudinea în muncă. Definiţie. Rolul medicului de medicina muncii în stabilirea aptitudinii în muncă din punct de vedere medical. Metode şi tehnici. Legislaţie.3.5. Examenul medical la angajare, examenul medical de adaptare în muncă, controlul medical periodic, examenul medical la reluarea muncii.3.6. Probleme speciale de medicina muncii:• munca femeii• munca adolescenţilor şi tinerilor• munca vârstnicilor• munca stângacilor• munca celor cu vedere monoculară• munca diabeticilor• munca epilepticilor• reumatismul şi munca• tuberculoza şi munca• fumatul şi munca• alcoolul şi munca• cardiopatiile şi munca• absenteismul medical3.7. Inspecţia muncii. Comitetul de sănătate şi securitate în muncă. Asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. Relaţiile dintre sistemul de asigurări de sănătate şi sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.4. PRACTICA ÎN CABINETE DE MEDICINA MUNCIISCOP - pregătirea prin stagii practice în cabinete de medicina muncii în intreprinderi4.1. Sisteme de medicina muncii în UE : descriere, analiza comparată, modalitaţi de finanţare, standarde în medicina muncii.4.2. Managementul serviciilor de medicina muncii.4.3. Managementul financiar în serviciile de medicina muncii.4.4. Managementul decizional în domeniul sănătăţii în muncă.4.5. Managementul resurselor umane în domeniul sănătăţii în muncă.4.6. Semnalarea, cercetarea şi declararea de boli profesionale. Fişa BP1 şi BP2.4.7. Organizarea examenelor medicale de angajare, controlului medical periodic, examenului medical de adaptare, examenelor medicale la reluarea activităţii profesionale.4.8. Consultanţa în medicina muncii.ACTIVITATE PRACTICĂBarem de demonstraţii practice, lucrări practice, stagii la locuri de muncă1. Întocmirea unui plan de reabilitare medicală în caz de boală profesională, accident de muncă.2. Semnalarea, cercetarea şi declararea de boli profesionale. Fişa BP1 şi BP2.3. Efectuarea de examene medicale de angajare, control medical periodic, examen medical de adaptare, examen medical la reluarea activităţii profesionale. Aprecierea unor documente medicale elaborate în aceste scopuri.4. Acordarea de consultanţă în medicina muncii. Aprecierea unor documente medicaleMEDICINA MUNCII 4 ANIANUL IStagiul de medicina muncii (I.1) – 12 luniANUL IIBolile profesionale şi bolile legate de profesie (I.2) – 1 lunăBolile profesionale şi bolile legate de profesie ale aparatului respirator (I.3) – 3 luniToxicologie profesională (I.4) – 2 luniBoli neurologice profesionale (I.5) – 2 săptămâniBoli infecţioase profesionale (I.6) – 1 lunăBoli psihiatrice profesionale şi legate de profesie (I.7) – 2 săptămâniBoli cardiovasculare profesionale şi legate de profesie (I.8) – 1 lunăBoli dermatologice profesionale (I.9) – 1 lunăAlte boli profesionale şi boli legate de profesie (I.10) – 1 lunăAccidentele de muncă (I.11) – 1 lunăANUL IIIMedicina internă (I.12) – 2 luni şi 2 săptămâniPneumologie (I.13) – 2 luniAlergologie (I.14) – 2 săptămâniToxicologie clinică (I.15) – 1 lunăNeurologie (I.16) – 1 lunăBoli infecţioase (I.17) - 2 săptămâniPsihiatrie (I.18) – 2 săptămâniDermatologie (I.19) – 1 lunăChirurgie (I.20) – 1 lunăOrtopedie si traumatologie (I.21) – 2 săptămâniMedicina legala (I.22) – 2 săptămâniOftalmologie (I.23) – 2 săptămâniORL (I.24) – 2 săptămâniANUL IVBioetica (I.25) - ½ lunăReabilitarea medicală în caz de boală profesională sau accident de muncă (I.26) – 1 lună Legislatia natională si europeană în medicina muncii (I.27) – 1 lunăPractica în cabinete de medicina muncii (I.28) – 9 luni si 2 săpt.
1=cunoştinţe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experienţăII. Metode de evaluare formativă
1=cunoştinţe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experienţăIII. Metode de evaluare sumativă
1=cunoştinţe; 2=aptitudini; 3=atitudini; 4=experienţăIV. Metode de evaluare certificativăLa sfârşitul programului, rezidenţii susţin un examen complet (probă scrisă, probe clinice şi probă practică), care evaluează toate componentele competenţei profesionale. Accesul la acest examen este condiţionat de promovarea tuturor examenelor anterioare. Examenul de la sfârşitul programului va fi conceput de către responsabilul de program, în aşa fel încât să evalueze nivelul de cunoştinţe teoretice şi practice şi judecata clinică în toate domeniile în care medicul specialist nefrolog este obligat să aibă un înalt nivel de competenţă.Examenul constă în patru probe:• probă scrisă (subiecte de Medicină internă şi Nefrologie);• două probe clinice (1 caz de Medicină internă şi 1 caz de Nefrologie);• probă practică de interpretare a unor investigaţii.Tematica de examen este cea din Anexa 1. Programa_MI, Anexa 3. Programa_Nefro, Anexa 2. Barem_MI, Anexa 4. Barem_Nefro. Domeniile de interes nefrologic care vor fi acoperite în mod obligatoriu de examenul scris sunt menţionate în Anexa 12. Teza.La acest examen, organizat anual:• toate probele sunt eliminatorii;• pentru fiecare probă se va acorda o notă de la 1 la 10, iar în final se va face o medie, care va fi nota de absolvire;• media minimă de promovare este 7,00 (şapte). Examenul nu poate fi repetat decât de 2 ori.Evaluările sumative şi certificative se vor se vor baza pe toate metodele de evaluare de mai sus şi vor analiza toate componenteleV. Componentele curricum-ului de Nefrologie1. Date fundamentale (embriologie, anatomie, histologie, anatomie patologică, fiziologie, fiziopatologie)
2. Imunologie
3. Semiologie nefrologică: anamneza nefrologică, examenul fizic al bolnavului renal, durerea nefrogenă – colica nefretică, tulburările diurezei, tulburările de micţiune, edemul renal)
4. Semiologie nefrologică paraclinică (examenul de urină, explorare funcţională renală, explorare imagistică, biochimie serică)
5. Proteinuria asimptomatică
6. Hematuria
7. Homeostazia apei şi electroliţilor; homeostazia acid-bazică
8. Hipertensiunea arterială
9. Sindromul nefrotic; sindromul nefritic
10. Insuficienţa renală acută
11. Insuficienţa renală cronică
12. Boala cardio-vasculară la pacienți renali
13. Dislipidemiile la bolnavii renali
14. Boala osoasă renală
15. Infecţia la pacientul renal
16. Anemia renală
17. Glomerulonefritele acute
18. Glomerulonefritele subacute (rapid progresive)
19. Glomerulonefritele cronice
20. Infecţia tractului urinar
21. Nefropatiile tubulo-interstițiale (acute și cronice)
22. Nefropatiile vasculare (stenozele de arteră renală, nefroangioscleroza, nefropatia ischemică, necroza papilară, necroza bilaterală, bolile trombo-embolice renale, tromboza venei renale)
23. Bolile microvasculare renale (sindromul Goodpasture, sindromul hemolitic uremic, purpura trombotică trombocitopenică, nefropatia din siclemie, boala atero- embolică renală)
24. Vasculitele renale
25. Nefropatiile din lupusul eritematos sistemic şi din alte colagenoze
26. Boli renale secundare în sarcoidoză, amiloidoză, boli hematologice, dismetabolice şi hepatice, insuficienţa cardiacă, boli infecţioase şi parazitare, neoplazii, nefropatia de iradiere
27. Nefropatia diabetică
28. Litiaza renală
29. Obstrucţia tractului urinar şi vezica neurogenă
30. Nefropatiile ereditare şi malformaţiile renale congenitale
31. Polichistoza renală (PKR)
32. Nefropatiile toxice şi medicamentoase
33. Tuberculoza reno-urinară
34. Tumorile renale
35. Rinichiul în sarcină
36. Rinichiul şi îmbătrânirea
37. Particularități ale bolilor renale la copii
38. Nutriţia la bolnavii renali
39. Administrarea medicamentelor în insuficienţa renală
40. Biopsia renală
41. Ecografia
42. Realizarea abordului vascular temporar pentru hemodializă
43. Hemodializa – principii şi efectuare
44. Dializa peritoneală
45. Plasmafereza
46. Metode lente continue de tratamentul de substituţie a funcţiilor renale
47. Transplantul renal
Anexa 1. Tematica pentru Medicină Internă
Anexa 6. Experienţa practică clinică – Pregătire Generală de Medicină internăExperienţa la camera de gardă şi la ambulatorul spitalului– Rezidenţii trebuie să desfăşoare activitate de consultaţii la camera de gardă de cel puţin 7 ore pe săptămână (cu excepţia stagiilor de terapie intensivă).– În medie, rezidenţii vor trebui să fie responsabili de 1-3 pacienţi noi şi 3-6 reveniţi la control în timpul unei zile desfăşurate la camera de gardă sau în ambulator.Experienţa intraspitalicească– Rezidenţii trebuie să desfăşoare activitate clinică cel puţin 7 ore pe zi (inclusiv contravizite şi gărzi).– În medie, rezidenţii vor trebui să fie responsabili de minimum 75 pacienţi noi pe an şi 100 pacienţi reveniţi la control pe an.Experienţa practică propriu-zisăPresupune examinarea, diagnosticarea şi recomandarea terapeutică în următoarele situaţii (în anumite situaţii şi efectuarea de manevre specifice):
Anexa 2. Baremul de manevre şi tehnici diagnostice şi terapeutice – Pregătire Generală de Medicină internăLa sfârşitul celor doi ani ai trunchiului comun, rezidentul trebuie să cunoască şi să fie familiarizat cu următoarele proceduri, inclusiv indicaţiile, contraindicaţiile, complicaţiile şi interpretarea rezultatelor, ca şi cu raportul cost- eficienţă şi aplicarea adecvată la îngrijirea pacientului.Aceste manevre se împart în mai multe categorii:– obligatorii care vor putea fi efectuate exclusiv sub supraveghere. În cei 3 ani de pregătire de specialitate, acestea vor fi examinate de minimum 3 evaluatori, fiecare evaluator în câte 2 ocazii diferite. Se propune introducerea unor formulare standardizate de evaluare, care să fie folosite la fiecare manevră supravegheată. (1a)– obligatorii care vor putea fi efectuate şi fără supraveghere. Vor fi contabilizate şi evaluate doar cele supraveghate. Cele nesupravegheate sunt acoperite de practica zilnică. (1b)– neobligatorii care vor fi efectuate exclusiv sub supraveghere (2a)– neobligatorii care vor putea fi efectuate şi fără supraveghere (2b)În toate cele 4 situaţii, obţinerea competenţei în efectuarea oricărei manevre va fi notată în Caietul de stagiu şi portofoliu de către responsabilul de program, sub semnătură.A) Să execute corect următoarele manevre:
B) Să recomande şi să interpreteze corect următoarele:
Anexa 2MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâniTEMATICĂ CURSI. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc)III. Relaţia medic-pacient I - 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II - 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic-pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică - 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutului vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 oreStructura generală a Programului de Rezidenţiat în Nefrologie – pregătire de specialitate
* Ecografia generală este obligatorie conform legislaţiei române (Ordin MSF Nr. 923, 18.12.2001, M. Of. Nr. 117, 13.02.2002), dar nu şi în recomandările UEMS şi nici în programele de formare din Europa şi SUA. Se juxtapune peste stagiile de Nefrologie clinică.** Durata este stabilită în funcţie de obiectivele individuale ale rezidentului, cu acordul responsabilului de program, în funcţie de prevederile legale. In total, nu vor depăşi 36 de săptămâni.
*** în câteva ţări procedeele neurochirurgicale ale nervilor periferici în trecut nu au constituit o cerinţă obligatorie.NEUROCHIRURGIE DURATA: 7 ANISTAGII PRACTICE ŞI CURSURI – CONFERINŢĂ• NEUROCHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 6 luni• MEDICINA DE URGENŢĂ (I.2) 1 lună• CHIRURGIE GENERALĂ (I.3) 2 luni• O.R.L. (I.4) 1 lună• CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.5) 1 lună• OFTALMOLOGIE (I.6) 1 lună• NEUROLOGIE GENERALĂ ŞI NEUROFIZIOLOGIE (I.7) 3 luni• IMAGISTICA MEDICALĂ (I.8) 3 luni• NEUROANESTEZIE (I.9) 2 luni• TRAUMATOLOGIE CRANIO-CEREBRALĂ (I.10) 4 luni• TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE (I.11) 12 luni• PATOLOGIE SPINALĂ (I.12) 12 luni• PATOLOGIE CRANIO-CEREBRALĂ NETRAUMATICĂ (I.13) 24 luni• BIOETICA (I.14) ½ lună• NEUROCHIRURGIE SPECIALĂ. PATOLOGIE VASCULARĂ (I.15) 11 luni şi 2 săpt.
II. Neurologie adulţi – 6 luniIII. Neurologie pediatrică - 2 ani 6 luni, din care:III.1. EEG - 3 luniIII.2. Neurologie pediatrică – 2 ani 3 luniSubmodule:a. Neuroimagistica (submodul în cadrul: neurologie adulţi, neurochirurgie, neurologie pediatrică)b. Echografie transfontanelară (submodul în cadrul: pediatrie, neonatologie, neurologie pediatrică)c. EMG, VCN, PEC (submodul în cadrul: neurologie adulţi, neurologie pediatrică)d. Genetica (submodul în cadrul: neonatologie, pediatrie, neurologie pediatrică)e. Recuperare - reabilitare pediatrică (submodul în cadrul: neurologie pediatrică)IV. Bioetica - 2 săpt.
2. Examinarea colposcopică
3. Trăsăturile colposcopice ale cervixului normal
4. Trăsăturile colposcopice ale tractului genital inferior anormal
5. Proceduri practice
6. Măsuri organizatorice
7. Măsuri de comunicare
Baremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în colposcopie1. MANEVRE– poziţionarea pacientei pentru examenul colposcopic– punerea în funcţiune a colposcopului– reglarea aparatului pentru obţinerea unei imagini optime din punct de vedere al calităţii şi dimensiunilor– pregătirea colului pentru examenul colposcopic2. TEHNICI– introducerea speculum-ului– prelevarea frotiurilor citologice şi efectuarea acestora– pregătirea colului cu acid acetic– testul de impregnare cu lugol– prelevarea unei biopsii– examinarea colposcopică şi interpretarea imaginilor atât la nivelul colului, cât şi a fundurilor de sac, pereţilor vaginali şi valvei– examen genital complet– prescrierea şi efectuarea de tratamente specifice patologiei cervicale, vaginale, vulvare.3. ACTIVITĂŢI PRACTICE– fiecare cursant va învăţa în timpul stagiilor să efectueze examinări colposcopice, să preleveze frotiuri citologice şi biopsii, să efectueze conizaţii cu ansa sau acul diatermic (ERAD, LEEP). Numărul minim al acestora va fi stabilit de către responsabilii de curs în funcţie de numărul de aparate disponibile.– În perioada de pregătire individuală, fiecare cursant va efectua personal un număr de minimum 150 de colposcopii sub supervizarea unui medic care are competenţă în colposcopie. Efectuarea acestor examinări este obligatorie, se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medicul care a asigurat supervizarea şi condiţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă.STAGIUL DE HISTEROSCOPIE - 1 LUNĂTematica lecţiilor conferinţă (20 ore)I. Anatomia aparatului genital feminin, 1.1. anatomia1.2. embriologiea aparatului genital feminin 1.3. malformaţii ale tractului genital inferior şi ale uterului 1.4. histologia tractului genital inferior şi a uterului2. Examinarea histeroscopică 2.1. istoric,baze morfologice2.2. aparatură,instrumentar:histeroscopul propriu-zis şi aparatura auxiliară 2.3. etape3. Histeroscopia diagnostic 3.1. tehnică 3.2. aspecte normale3.3. indicaţii şi contraindicaţii 3.4. incidente,accidente,complicaţii4. Histeroscopia terapeutică4.1. tehnici chirurgicale histeroscopice 4.1.1. minora: tehnici, indicaţii, contraindicaţii4.1.2. majoră: tehnici, indicaţii, contrindicaţii, complicaţii.5. Ablalităţi de endometru5.1. definiţie, indicaţii, contraindicaţii5.2. selecţia cazurilor, pregătirea hormonală a endometrului 5.3.tehnica, anestezie6. Miomectomia histeroscopică 6.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 6.2. tehnici6.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii7. Polipectomia histeroscopică7.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 7.2. tehnic7.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii8. Metroplastia histeroscopică8.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 8.2. tehnici8.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii9. Sinechioliza tubară histeroscopică9.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 9.2. tehnici9.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii10. Sterilizarea tubarăa histeroscopică 10.1. indicaţii, contraindicaţii, avantaje 10.2. tehnici10.3. supraveghere postoperatorie, rezultate, complicaţii 11. Rezecţia şi/sau extracţia unui DIU încastrat sau deterioratBaremul de manevre, tehnici şi activităţi practice în histeroscopie1. Manevre– Poziţionarea pacientei– Montarea şi demontarea histeroscopului– Pregătirea mediilor de distensie– Montarea camerei video şi a fibrei optice2. Tehnici– Introducerea speculului,– Dilataţia colului uterin– Introducerea histeroscopului– Recunoaşterea structurilor cavităţii uterine3. Activităţi practice– În perioada de pregătire individual se va efectua personal un număr de 50 histeroscopii sub supravegherea: unui medic cu competenţa în histeroscopie– Efectuarea acestor examinări este obligatoriu şi se dovedeşte printr-o adeverinţă eliberată de către medical supraveghetor şi coniţionează posibilitatea de înscriere a candidatului la examenul final de competenţă– Rezecţie de polip perhisteroscopic– Sinechioliza– Extracţie DIUTematica modulului de pregătire în rezidenţiatECOGRAFIE OBSTETRICALĂ ŞI GINECOLOGICĂDurata 3 luni – 72 ore
NIVELUL I – corespunde asistenţei medicale primare. La acest nivel ar trebui să fie asigurat:1. Oferirea de informaţii în ceea ce privesc factorii de risc şi resursele disponibile;2. Depistarea primară a factorilor de risc (sarcina la femei peste 35 de ani, femei care au în antecedente copii cu malformaţii, boli asociate sarcinii, etc.) şi încadrarea acestor femei în categoria sarcinilor cu risc.Efectuarea unei ecografii de nivel I: depistarea sarcinii şi urmărirea ei până la 18 săptămâni. Nivelul 1- explorarea ecografică presupune ca examinatorul să aibă cunoştinţe de bază. Nivelul 1 însumează cunoştinţele dobândite de medicul rezident în timpul modulului de ecografie generală în obstetrică şi ginecologie, inclus în programa de pregătire de specialitate.Practicată la acest nivel, investigaţia poate fi privită ca făcând parte din examenul clinic al pacientului, corespunzând nivelului de începator în domeniul ultrasonografiei.În consecinţă:• practicarea metodei se face în condiţiile în care face parte integrantă din algoritmul de diagnostic al pacientului;• certificarea nivelului 1 de cunoştinţe în ecografia obstetricală şi ginecologică este implicită, prin confirmarea ca medic specialist în obstetrică şi ginecologie.Tematica modulului de pregătire în rezidenţiatCHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂDurata 3 luni (50 ore)PROGRAMA ANALITICĂ A CURSURILOR TEORETICE DE PREGĂTIRE ÎN CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂISTORIC, PRINCIPII, ETAPE DE FORMARE ŞI ATESTARE ÎN LAPAROSCOPIE– Istoricul, actualităţi şi perspective în chirurgia laparoscopică.– Chirugia laparoscopică – principii generale, avantaje, dezavantaje, indicaţii, contraindicaţii.– Particularităţi specifice chirurgiei laparoscopice ginecologice.– Etape de formare în chirurgia laparoscopică ginecologică; probleme de responsabilitate, nivele de pregătire, obţinerea competenţei ( atestatului de pregatire complementară), informarea pacientelor asupra tehnicii laparoscopice şi obţinerea acordului informat.BAZELE FIZIOPATOLOGICE ALE LAPAROSCOPIEI– Principii generale şi particularităţi ale chirugiei laparoscopice, deosebiri faţă de chirurgia clasică deschisă.– Efectele mecanice ale distensiei abdominale– Efectele farmacologice ale CO2 ( locale şi sistemice).– Răspunsul imunologic la abordul laparoscopic.PREZENTAREA APARATURII ŞI INSTRUMENTARULUI DE CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ (caracteristici tehnice, mod de funcţionare, incidente, accidente specifice – tehnice şi chirurgicale)– Aparatura laparoscopică:– lanţul imagistic– insuflatorul de CO2– aparatura de lavaj – aspiraţie– generator de electrochirurgie.– Tipuri de instrumente uzuale ( abord, tăiere, disecţie, prehensiune, electrocoagulare, etc. )– Instrumentar special: aplicator de clipuri, instrumente pentru secţionare mecanică, instrumentar de sutură, fire şi ace de sutură, morselatoare, dilatatoare, saci endoscopici etc.– Caracteristici tehnice şi modalităţi de utilizare ale diferitelor instrumente. Incidente, accidente şi complicaţii specifice produse de fiecare tip de instrumenteELECTROCHIRURGIA, CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ ULTRASONICĂ, UTILIZAREA LASERILOR– Electrochirurgia – mono şi bipolară – aparatura, mod de funcţionare şi utilizare, incidente, accidente specifice.– Chirurgia laparoscopică ultrasonică şi utilizarea laserilor( indicaţii, avantaje, dezavantaje, alternative).EVALUAREA PREOPERATORIE A BOLNAVELOR, INDICAŢIILE ŞI CONTRAINDICAŢIILE ABORDULUI LAPAROSCOPIC.ABORDUL LAPAROSCOPIC– Sala de operaţii laparoscopice ( organizare )– Dispozitivul operator în intervenţiile laparoscopice ginecologice ( diagnostice sau operatorii)– Abordul chirurgical laparoscopic: instituirea pneumoperitoneului, poziţionarea trocarelor, finalizarea intervenţiei.– Îngrijiri postoperatorii, criterii de externare.LAPAROSCOPIA DIAGNOSTICĂ– Indicaţii, contraindicaţii, tehnici de abord.– Explorarea pelvică şi abdominală.– Aportul laparoscopiei diagnostice în patologia ginecologică.– Biopsia laparoscopică; recoltarea de produse patologice pentru examinări citologice sau bacteriologice.LAPAROSCOPA OPERATORIE GINECOLOGICĂ PATOLOGIA ANEXIALA POSIBILITĂŢI TERAPEUTICELAPAROSCOPICE – (evaluare, conduită terapeutică generală, posibilităţi chirurgicale laparoscopice)Patologia tubară:– Sterilizarea chirurgicală tubară– Sarcina tubară– Sterilitatea feminină cu origine tuboperitonealăPatologia ovariană benignă:– Evaluarea chirurgicală a tumorilor ovariene ( benigne, maligne ) şi conduita terapeutică chirurgicală– Chirurgia ovarului: biopsii ovariene; ovarectomia; anexectomia; tehnici chirurgicale conservatoare ( foraj ovarian – drilling ovarian, rezecţie parţială a ovarelor)– Torsiunea ovariană, sindromul ovarului restant, sindromul ovarelor polichistice– Modalităţi de extragere din abdomen a pieselor operatoriiPATOLOGIA INFLAMATORIE GENITALĂ (BIP)– Patologia anexială inflamatorie– Tehnici şi posibilităţi chirurgicale laparoscopice în patologia inflamatorie pelvianăENDOMETRIOZA– Evaluare şi posibilităţi terapeutice laparoscopice– Complicaţii, incidente, accidenteSINDROMUL ADERENŢIAL ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ– Paciente cu risc în chirurgia laparoscopică– Tehnici de abord laparoscopic la paciente cu intervenţii chirurgicale în atecedente, şi de diagnostic a aderenţelor intraabdominale.– Sindromul aderenţial postoperator: fiziopatologie, adezioliza laparoscopică, tehnici de disecţie laparoscopică, incidente şi complicaţii specifice.PATOLOGIA TUMORALĂ UTERINĂ BENIGNĂFibromul uterin – posibilităţi terapeutice chirurgicale conservatoare laparoscopice: miomectomiile laparoscopice (miomectomiile laparoscopice pure, miomectomii asistate laparoscopic).INCIDENTE, ACCIDENTE ŞI COMPLICAŢII ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ– Incidente, accidente, complicaţii tehnice prin nefuncţionarea sau funcţionarea defectuoasă a echipamentelor laparoscopice.– Incidente şi accidente chirurgicale specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic; posibilităţi de evitare a acestora.– Incidente, accidente şi complicaţii ale abordului chirurgical, ale pneumoperitoneului, complicaţii generale şi anestezice.– Incidente, accidente şi complicaţii chirurgicale intraoperatorii prin leziuni viscerale sau vasculare, posibilităţi terapeutice laparoscopice sau prin chirurgie clasică deschisă.– Complicaţii postoperatorii ( imediate şi tardive ) în chirurgia laparoscopică ginecologică– Conversia la laparotomie.ANESTEZIA ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂ PREGATIREA PRACTICĂBAREMUL DE ACTIVITĂŢI PRACTICE, TEHNICI ŞI MANEVRE CHIRURGICALE ÎN LAPAROSCOPIA GINECOLOGICĂA. MANEVRE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ1. Sala de intervenţii chirurgicale laparoscopice – organizare, aparatura, instrumentar.2. Dispozitivul operator în chirurgia laparoscopică ginecologică.3. Aparatura laparoscopică.4. Instrumentar specific laparoscopic.5. Pregatirea instrumentarului pentru intervenţia chirurgicală.6. Modalităţi de utilizare a diferitelor instrumente chirurgicale, incidente şi accidente specifice diferitelor tipuri de instrumentar laparoscopic ( grade de libertate tehnica manevrării instrumentelor laparoscopice).7. Instrumentar şi aparatura de electrochirurgie: utilizare, avantaje, dezavantaje, incidente, accidente specifice.8. Tehnici chirurgicale laparoscopice: suturi mecanice, suturi manuale, tehnica efectuării nodurilor laparoscopice intra şi extracorporale, utilizarea firelor preinnodate.9. Extragerea pieselor operatorii din abdomen – trasparietal cu sau făra morselare, prin canule, pe cale vaginală, utilizarea sacilor laparoscopici, mini laparotomia.10. Evaluarea şi pregătirea preoperatorie a bolnavelor supuse intervenţiilor chirurgicale laparoscopice.11. Abordul chirurgical laparoscopic: tehnica inserţiei acului Veress, inserţia trocarelor şi canulelor, verificarea poziţiei intraperitoneale a instrumentelor, alternative la inserţia ombilicală, inserţia directă a trocarelor şi canulelor, inducerea pneumoperitoneului şi verificarea lui, tehnica diagnosticării aderenţelor visceroparietale anterioare.12. Paciente cu risc crescut pentru abordul laparoscopic.13. Incidente, accidente, complicaţii ale abordului chirurgical laparoscopic.14. Tehnica manevrării telescopului şi obţinerea unei imagini de calitate în concordanţă cu intenţiile operatorului.15. Tehnica explorării cavităţii peritoneale ( explorare vizuală, expunerea zonelor de interes, palpare indirectă ).16. Tehnici de disecţie laparoscopică ( disecţie instrumentară cu instrumente de tăiere, disecţia boantă, hidrodisecţia ).17. Tehnici de hemostază chirurgicală laparoscopică.18. Lavajul şi aspiraţia cavităţii peritoneale.19. Drenajul cavităţii peritoneale.20. Sutura breşelor parietale.B. TEHNICI UTILIZATE ÎN CHIRURGIA LAPAROSCOPICĂ GINECOLOGICĂ1. Tehnica explorării pelviene şi abdominale ( laparoscopia diagnostică ca etapă iniţială a oricarei tehnici chirurgicale ).2. Biopsia laparoscopică, recoltarea de produse patologice în vederea examinărilor citologice sau bacteriologice.3. Tehnici de sterilizare chirurgicală tubară laparoscopică.4. Adezioliza chirurgicală – tipuri de aderenţe, tehnici de diagnostic a aderenţelor intraperitoneale, tehnici de adezioliză laparoscopică, profilaxia aderenţelor postoperatorii.5. Tehnici chirurgicale laparoscopice în tratamentul sarcinii tubare.6. Tehnici de abord chirurgical laparoscopic în patologia inflamatorie pelvină.7. Tehnici chirurgicale în sterilitatea feminină tubo-peritoneală: adezioliza, şi fimbrioplastia, salpingo-neostomiile, salpingo-scopie, etc.8. Tehnici chirurgicale în tratamentul endometriozei.9. Tehnici chirurgicale conservatoare şi radicale în chirurgia laparoscopică a ovarului: foraj ovarian, chistectomie ovariană conservatoare, rezecţie parţiala a ovarelor şi drilling, ignipunctura, ovarectomie, anexectomie.10. Tehnica miomectomiei laparoscopice şi a miomectomiei asistate laparosopic.11. Incidente, accidente, complicaţii în chirurgia laparoscopică12. Posibilităţi de evitare şi tehnici chirurgicale de rezolvare a unor incidente, accidente sau complicaţii intra sau postoperatorii.13. Conversia la laparotomie.În cadrul pregătirii practice sunt prevazute următoarele etape:– etapa prezentării unor aspecte practice de către formatori– etapa vizionării de videocasete cu tehnici specifice tipurilor de patologie menţionată în programa analitică de curs.– etapa pregătirii şi antrenamentului individual pe simulator.– etapa clinică – participarea efectivă a cursanţilor la intervenţiile chirurgicale alături de formator.– video-transmisia intervenţiilor chiurgicale în sala de curs ( pentru restul cursanţilor ce nu intră efectiv în intervenţie ), cu posibilităţi interactive între operatori şi observatori.SUBMODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂTematica lecţiilor conferinţă (40 ore)1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacogenetica;c. Mutaţiile: cauza majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.2. Bolile cromozomiale. Tipurile şi mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecinţe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvenţa şi cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane şi nou născuţi morţi.3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli metabolice.4. Genetica dezvoltării şi defectele de sexualizare.5. Retardul mental.6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.7. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.8. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.Baremul activităţilor practice1. Consultul genetic.2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;c. Biochimice.3. Sfatul genetic;4. Screeningul genetic:a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE 5 aniSTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂOBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(I.1) 6 luni CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11 ½ luniENDOCRINOLOGIE (I.3) 3 luniUROLOGIE (I.4) 3 luniONCOLOGIE GINECOLOGICĂ(I.5) 3 luni ECOGRAFIE OBSTETRICALĂŞI GINECOLOGICĂ (I.6) 3 luniHISTEROSCOPIE (I.7) 1 lunăPLANIFICARE FAMILIALĂ (I.8) 1 lună LAPAROSCOPIE GINECOLOGICĂ (I.9) 3 luni COLPOSCOPIE (I.10) 1 lunăBIOETICĂ (I.11) ½ lunăSTAGIU + CURS OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE(II.1) 2 ani(inclusiv submodulul de GENETICĂ MEDICALĂ)
N.B. Stagiul de chirurgie generală trebuie să fie primul. Celelalte stagii vor fi intercalate în stagiul de oftalmologie, după ce rezidentul a efectuat cel puţin un an din acest stagiu.
Stagiile sunt necesare pregătirii teoretice si practice a viitorilor specialişti:C. Obligatorii (specifice si conexe)B. Opţionale
1.6.2. Studiu individual (37%)
Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevăzute pentru materii facultative (1096 ore):– cursuri extrauniversitare la sediul facultăţii sau în alte centre universitare– acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăţi acreditate– participarea la congrese şi conferinţe de specialitate sau de stomatologie generală.Pe lângă acestea, se aşteaptă de la participant sa folosească pentru studiu o cantitate considerabila din timpul care îi sta privat la dispoziţie. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare oră obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.După încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist in cadrul pregătirii continue medicii ortodonţi vor acumula puncte de pregătire conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor dentişti din România.ORTODONŢIE Şl ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ: 3 aniI. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 aniII. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfăşura în paralel cu stagiul clinic:II.1. Discipline biologice şi medicale generale: 4 ½ luniII.2. Sănătate publică dentară: 2 luniII.3. Subiecte ortodontice de bază: 8 luniII.4. Subiecte ortodontice generale: 9 luniII.5. Tehnici ortodontice: 5 luniII.6. Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luniII.7. Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luniII.8. Managementul sănătăţii: 1 lunăII.9. Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lunăII.10. Bioetica: ½ lună
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ PE SPECIAITĂŢI
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea consideratăObservaţii:1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice , artere şi vene viscerale.2. tematica prelegerilorde explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectulu normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică)5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament .BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMAREPENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)PremiseExplorarea ecografică, fiind o investigaţie “ în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “ standardizare “ a acestor imagini, componenta “ operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregatire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.Realizarea acestui deziderat presupune:a) existenţa unui “barem manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încât, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului ;b) exisenţa unui personal specializat pentru instruirea medicior începători, care să îi indrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesarpersonal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;d) existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Această “ bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de către personalul abilitat să desfăşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecarei specialităţi medicale.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic :– pornirea aparatului– selectarea tranasductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor– măsurători pe imagine– salvarea imaginii– structura şi redactarea unui buletin ecografic2. AbdomenulFicatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund,ligamentul venos, lobii şi segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinateSistemul venos port– evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)Căile biliare– evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stang) şi extrahepaticeColecistul– evidenţierea colecistului– identificara componentelor anatomice– măsurarea lumenului şi pereţilor– identificarea raporturilor anatomice pricipalePancreasul– evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante )– identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport directSpaţiul retroperitoneal– aorta• identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle• identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali• precizarea raporturilor aortei abdominale– vena cavă inferioară• identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale• identificarea vaselor emergente• precizarea raporturilor anatomice– ţesutul grăsos retroperitoneal• identificare şi caracterizareSplina• identificarea şi măsurarea splinei• vizualizarea hilului• precizarea elementelor vasculare componente• identificarea organelor cu care splina intra în raportRinichii• evidentierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare• identificarea elementelor componente* parenchim-evaluare, măsurare*sinus*aparat pielo–calicial-evaluare• identificarea ureteruluiLojele suprarenaliene• identificarea lojelor suprarenaliene• evaluarea stucturii glandelor suprarenale• măsurarea glandelor suprarenaleTubul digestiv• identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal,stomac,duoden,intestin subţire şi gros)• măsurarea pereţilor ,evaluarea conţinutuluiStructurile mezentero-epiploice• identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice• identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană• identificarea peritoneului parietal3. Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară• identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate• evacuarea şi măsurarea pereţilor• identificarea organelor învecinateb) prostata (explorare suprapubiană )• identificare , măsurare• precizarea lobilor• identificarea organelor cu care prostata intra în raportc) uterul (explorare suprapubiană )• identificare• măsurare• recunoaşterea elementelor componente• evaluarea ecostructuriid) ovare• identificarea şi măsurarea ovarelor• evaluarea ecostructuriiB. TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITĂŢI1. CORDUL, PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace-cavităţi, aparate valvulare, miocar şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical,suprasternal,subxifoidian;b. se aplică umatoarelor specialităţi:I. MEDICINA INTERNĂ II. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE2. VASELE PERIFERICE(explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)• identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice• diferentierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat• identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificata colorc. se aplică următoarelor specialităţi:I. MEDICINA INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALĂ– tiroida, paratiroida, glande salivare(parotida,submandibulara,sublinguala) limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate,măsurarea,aprecierea ecostructurii– axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat,măsurarea lumenului ,aprecierea structurii peretilor– fosa supraclaviculară şi suprasternală– identificarea structurilor anatomice Se aplică următoarelor specialităţi:I. MEDICINA INTERNĂ II. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE IV. UROLOGIE4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea şi evaluarea emisferelor cerebrale şi asistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice(substanţa albă şi cenuşie, nucleul caudat,talamus,corp calos, plexuri coroide)Se aplică următoarelor specialităţi :I. PEDIATRIE5. Explorarea sarcinii (explorare suprapubiană)– explorarea uterului gravid la diverse vârste , prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetalea. se aplică următoarelor specialităţi:I. MEDICINA INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE6. Alte aplicaţii specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialităţi,întrucât implică dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:– Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv-noţiuni avansate– Prostata şi veziculele seminale– Ecografie interventională– Progrese în ultrasonografie1.3.1.7. STAGIUL DE GENETICĂ MEDICALĂA. PARTEA TEORETICĂ1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:a. Interacţiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacocinetica bolilor;c. Mutaţiile: cauză majoră de boală;d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);e. Abordarea genetică în relaţia medic-pacient.2. Bolile cromozomiale. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XXY).3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, distrofia miotonică.4. Genetica dezvoltării şi defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltării. Procese majore în cadrul dezvoltării embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.5. Retardul mental şi retardul mental legat de X.6. Patologia genetică a sistemului imun.7. Genetica bolii canceroase.8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.10. Probleme şi dileme etice în genetica medicală.B. PARTEA PRACTICĂ1. Consultul genetic.2. Explorările genetice – indicaţii, interpretare şi valoare diagnostică:a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;c. Biochimice.3. Sfatul genetic;4. Screeningul genetic:a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIETematica lecţiilor conferinţă ( 250 ore)1. Perioadele dezvoltării intrauterine (perioada embrionară şi perioada fetală). Embriogeneza, organogeneza şi morfogeneza. Fiziologia fetală. Evaluarea fătului în timpul vieţii intrauterine. Evaluarea funcţiei placentare şi a unităţii feto-placentare. Conceptul de perinatologie.2. Adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină (funcţia respiratorie, cardio-vasculară, gastro- intestinală, renală; adaptarea hematologică, imunologică, endocrină, termică).3. Nou-născutul cu risc la naştere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acţionează în cursul sarcinii, factorii de risc ce acţionează în cursul naşterii. Măsuri de profilaxie.4. Suferinţa fetală acută în timpul travaliului şi asfixia la naştere. Reanimarea nou-născutului. Complicaţiile (sindromul post-asfixic), consecinţele şi prognosticul hipoxiei la naştere. Şocul neonatal.5. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni părţi moi, leziuni craniene şi cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice şi ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).6. Examenul clinic al nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului normal în maternitate şi la domiciliu.7. Alimentaţia nou-născutului. Nevoile nutritive. Alimentaţia la sân. Alimentaţia cu biberonul şi prin gavaj. Alimentaţia continuă pe sonda naso-gastrică. Alimentaţia continuă pe sonda naso- jejunală.8. Preparate de lapte folosite în alimentaţia prematurului.9. Alimentaţia parenterală parţială şi noţiuni de alimentaţie parenterală totală (indicaţii, soluţii utilizate, scheme de alimentaţie, monitorizarea nou-născutului alimentat parenteral, complicaţii).10. Tulburările de creştere şi dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaţionale. Curbele de creştere intrauterină.11. Prematuritatea. Definiţie, factorii care pot influenţa producerea naşterii premature. Particularităţi morfo-funcţionale ale nou-născutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicaţiile prematurităţii. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul şi cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematurităţii.12. Copilul mic pentru vârsta gestaţională (dismaturitatea). Definiţie, etiologie, particularităţi morfo-funcţionale. Complicaţiile dismaturităţii, profilaxia şi tratamentul acestora. Prognosticul si cauzele de deces la dismaturi.13. Copilul mare pentru vârsta gestaţională şi postmatur. Etiologie, particularităţi morfofuncţionale. Complicaţiile şi profilaxia acestora. Tratamentul pre- si postnatal.14. Sarcina multiplă – patologie specifică.15. Detresa respiratorie la nou-nascut. Detresa respiratorie idiopatică (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbţie întârziată a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspiraţie pulmonară.16. Pneumoniile în perioada neonatală. Pneumonia congenitală. Edemul pulmonar hemoragic al nou-născutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonară cronică a prematurului. Pneumothoraxul şi pneumomediastinul în perioada neonatală.17. Tehnici de tratament în insuficienţa respiratorie neonatală: oxigenoterapia, ventilaţia cu balon şi mască, intubaţia traheală, ventilaţia asistată – CPAP, noţiuni de IPPV.18. Bolile cardiace congenitale care se manifestă în perioada neonatală. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesită diagnostic de urgenţă. Chirurgia cardiacă la nou- nascut.19. Cianoza neonatală. Etiologie, abordare diagnostică, tratament etiologic.20. Bolile primare miocardice la nou-nascut.21. Sindromul persistenţei circulaţiei fetale.22. Urgenţele cardiologice neonatale: insuficienţa cardiacă, tulburarile de ritm cardiac, şocul cardiogen, pneumopericardul.23. Vărsăturile în perioada neonatalî: etiologie, diagnostic şi tratament.24. Atrezia de esofag şi fistula eso-traheală.25. Obstrucţiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia şi stenoza intestinală, malrotaţia intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformaţii ano-rectale.26. Enterocolita ulcero-necrotică.27. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.28. Encefalopatia hiperbilirubinemică.29. Boala hemolitică neonatală (prin incompatibilitate Rh şi ABO). Profilaxia, diagnosticul şi tratamentul. Complicaţiile, evoluţia şi prognosticul.30. Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul şi complicaţiile. Evoluţia şi prognosticul.31. Policitemia – sindromul de hiperconcentraţie sanguină.32. Bolile hemoragice ale nou-nascutului (coagulopatii congenitale şi dobândite, trombocitopenii şi trombopatii).33. Insuficienţa renală acută la nou-nascut.34. Ambiguitatea genitală la nou-nascut.35. Infecţiile neonatale. Etiologie, particularităţile apărării antiinfecţioase în perioada neonatală, factori favorizanţi, diagnosticul clinic şi paraclinic. Infecţia intrauterină. Sindromul de infecţie amniotică. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-nascut. Osteomielita. Infecţii cutanate. Infecţii urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemică a nou- născutului. Mijloace de profilaxie a infecţiilor secundare în secţiile de nou-născuti. Tratamentul infecţiilor neonatale.36. Hipotiroidismul şi hipertiroidismul în perioada neonatală.37. Nou-născutul din mama diabetică. Diagnostic, complicaţii specifice. Profilaxia complicaţiilor şi tratamentul nou-născutului din mama diabetică.38. Hipoglicemiile neonatale – diagnostic, etiologie, complicaţii, profilaxie şi tratament, hiperglicemiile neonatale.39. Hipocalcemiile neonatale – semne clinice şi paraclinice, etiologie şi diagnostic etiologic, profilaxie şi tratament.40. Hiponatremiile şi hipernatremiile în perioada neonatală.41. Hipo- şi hiperkaliemia în perioada neonatală.42. Hipomagneziemia la nou-nascut.43. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatală şi îngrijirea nou-născutului suspect de boala metabolică congenitală.44. Hipotermia neonatală: diagnostic şi tratament.45. Diagnosticul şi tratamentul malformaţiilor congenitale majore în perioada pre- şi neonatală: atrezia choanală, hernia diafragmatică, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul şi mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxaţia congenitală de şold, piciorul strâmb congenital.46. Suferinţa cerebrală în perioada neonatală: manifestările clinice, etiologia, investigaţiile paraclinice.47. Encefalopatia hipoxic-ischemică perinatală. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatală (hemoragia peri- şi intraventriculară, hemoragia subdurală, hemoragia subarahnoidiană) – etiologie, diagnostic şi tratament.48. Convulsiile neonatale: etiologie, particularităţi clinice, diagnostic etiologic şi tratament.49. Elemente de farmacologie neonatală: efectele medicaţiei administrate gravidei asupra fătului şi nou-născutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-născut.50. Mortalitatea neonatală şi perinatală. Factorii care duc la creşterea mortalităţii perinatale şi măsuri care pot influenţa scăderea acesteia.Barem practic:Cateterismul arterei şi venei ombilicale - 50Aspiraţia căilor aeriene şi ventilaţia cu balon şi mască - 200Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentaţia enterală. Tehnica efectuării gavajului continuu şi discontinuu - 250Masajul cardiac extern - 150Intubaţia traheală – 10 cu GN<1000g, 25 cu GN<1500g, 50 cu GN>1500g. Tehnici de ventilaţie asistată .Puncţionarea venei femurale pentru recoltări - 25 Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50 Puncţia lombară -20Puncţia pleurală. Drenajul pleural în sistem închis - 20 Îngrijirea prematurului în incubator - 100Fototerapia. Exsanguinotransfuzia. - 10Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nascut - 200Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatală - 200 Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-născut - 200Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentă neonatală (maladii congenitale de cord, tulburări de ritm si conducere, hipocalcemia neonatală) - 25Interpretarea examenului gazelor sanguine şi a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200Interpretarea hemogramei normale şi patologice în perioada neonatală -200 Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatală -200Interpretarea probelor de explorare a funcţiei renale în perioada neonatală -200 Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatală -200 Explorarea bacteriologica şi serologică în infecţiile neonatale -200Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificială a nou-născutului la termen Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificială a nou-născutului prematur.Recomandari în alimentaţia naturală a nou-născutului (scheme de alimentaţie, educaţia mamei, contraindicaţii, incidente, urmărirea nou-născutului alimentat natural).Pregatirea şi utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, măsuri de reanimare neonatală.NB! Locul instruiriiClinici universitare de obstetrică-ginecologie (maternităţi gradul III) în care se nasc , îngrijesc, minimum 50 nou-născuţi cu greutate < 1500g/an şi 15 nou-născuţi cu greutate<1000g/an, în care este organizată consultaţie prenatală, există săli de expulzie şi cezariene cu puncte de preluare imediată a nou-născutului cu risc, de către neonatolog.Coordonatorii de instruire în rezidenţiat trebuie să aibă o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestării ca neonatologi.1.3.2.1. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASETematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)(1) Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale, bacteriene, miceliene şi al infestaţiilor parazitare la copil(2) Imunizările active şi pasive(3) Antibioticoterapia în pediatrie(4) Infecţia HIV şi SIDA la copil(5) Bacteriemiile şi septicemiile(6) Meningitele acute virale şi bacteriene(7) Encefalitele(8) Diareile acute virale şi bacteriene(9) Infecţiile produse de germeni anaerobi(10) Tetanosul(11) Difteria(12) Salmonelozele tifoidice(13) Infecţia luetica(14) Poliomielita(15) Infecţiile cu virus varicelo-zosterian(16) Mononucleoza infecţioasă şi alte infecţii produse de virusuri herpetice(17) Infecţia cu virusuri gripale şi paragripale(18) Rubeola(19) Parotidita epidemică(20) Rujeola(21) Megaeritemul infecţios şi exantemul subit(22) Scarlatina(23) Infecţiile micotice(24) Infecţiile rikettsiene(25) Rabia(26) Infestaţiile parazitare (infestaţiile intestinale şi sistemice cu protozoare,helmintiazele, infestaţiile sistemice cu nematode şi cestode)(27) Hepatitele acute viraleBaremul activităţilor practiceExamenul frotiului de sânge periferic în bolile infecţioase (50) Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (30) Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor de LCR (50)Examenul microscopic al produselor biologice în infecţii virale, bacteriene, miceliene şi parazitare (20)Tehnica imunizărilor active (vaccinari) (30)Tehnica recoltării corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100) Insusirea manevrelor de resuscitare în infecţiile toxico-septice la copil (10)1.3.2.2. STAGIUL DE CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂTematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)(1) Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)(2) Arsurile(3) Obstrucţiile tractului digestiv la sugar şi copil(4) Hemoragiile la nou-născut, sugar şi copil(5) Stenoza hipertrofică de pilor(6) Malpoziţiile cardiotuberozitare(7) Stenozele esofagiene congenitale şi fistulele esotraheale(8) Palatoschizisul(9) Omfalocelul, gastroschizisul şi hernia ombilicală(10) Apendicita acută(11) Patologia diverticulului Meckel(12) Megacolonul congenital aganglionar(13) Malformaţiile anorectale(14) Hernia inghinală(15) Invaginaţia intestinală(16) Herniile diafragmatice(17) Peritonitele primitive şi secundare(18) Atrezia căilor biliale extrahepatice şi chistul de coledoc(19) Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului şi tumorilor de părţi moi(20) Malformaţiile tractului urinar şi uretero-hidronefroza(21) Litiaza urinară la copil(22) Fimoza şi hipospadiasul(23) Criptorhidia şi torsiunile testiculare(24) Tumorile ovariene(25) Hidrocelul(26) Coalescenţa labiilor şi hematocolposul(27) Torsiunea anexială la copil(28) Probleme comune de ortopedie pediatrică:– piciorul strâmb congenital– deformările membrelor inferioare– patologia genunchiului– osteocondritele– displazia luxantă de şold– anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale– discitele– torticolisul congenital– scoliozele şi cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului– morbul Pott– anomaliile congenitale ale mâinii, cotului şi articulaţiilor umărului– traumatismele musculoscheletice– luxaţii, entorse şi fracturi– chistele osoase esenţiale– osteomielita şi osteocondrita septică(29) Hemostaza plăgilor(30) Tratamentul local şi sutura plăgilor(31) Puncţionarea şi drenajul infecţiilor superficiale (de părţi moi) şi al colecţiilor profunde(32) Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxaţiilor şi entorselor(33) Tratamentul local în arsuri(34) Denudarea şi cateterizarea venoasă pentru administrarea lichidelor în perfuziiBaremul activităţilor practice1. Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)2. Însuşirea tehnicilor de îngrijire primară în arsurile de diferite grade ale copilului (10)3. Însuşirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghiţirea de corpi străini (10)4. Însuşirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)5. Însuşirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)6. Tehnica tuşeului rectal (20)7. Cateterismul vezical şi puncţia vezicală suprapubiană (20)8. Toracocenteza şi instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)9. Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţă în hemoragiile digestive (10)10. Însuşirea tehnicilor de denudare şi cateterism venos la sugar şi copilul mare (10)11. Însuşirea tehnicii suturii plăgilor (10)12. Însuşirea tehnicilor de incizie şi drenaj ale colecţiilor superficiale (10)13. Însuşirea tehnicilor chirurgicale de hemostază (3)14. Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţă la un copil politraumatizat (2)1.3.3. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore Valori ale relaţiei medic-pacient Paternalism versus autonomieModele ale relaţiei medic-pacientDreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificăTEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 orePEDIATRIE 5 ANI
1.4.2.2. Baremul activităţilor practice:– echografii abdominale – 20– echografii pelviene – 20– echografie părti moi – 101.4.3. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)– bazele fizice şi tehnice ale tomografiei computerizate– deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţională– cunoaşterea principalelor tipuri de aparate– indicaţiile metodei– modalităţi de achiziţie– formarea imaginii– reconstrucţii– principalele protocoale de examinare– noţiuni de semiologie CT1.4.3.2. Baremul activităţilor practice :Efectuarea şi interpretarea de examene CT:– examene craniu – 15– examene -torace – 15– examene -abdomen – 151.4.4. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 50 ore)– bazele fizice şi tehnice ale imagisticii prin rezonanţă magnetică– deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţională– indicaţiile metodei– formarea imaginii– secvenţe de bază– semiologie imagistică RM1.4.4.2. Baremul activităţilor practice :Efectuarea şi interpretarea de examene RM:– examene craniu – 5– examene coloană vertebrală – 5– examene schelet – 5– examene body – 51.4.5. STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţă ( 40 ore)– noţiuni de asepsie şi antisepsie– instrumentar– manevre de radiologie intervenţională– semiologie angiografică– metode intervenţionale radiologice diagnostice şi de tratament vasculare şi non-vasculare1.4.5.2. Baremul activităţilor practice :– participarea la manevre de radiologie intervenţională – 20– interpretarea de angiografii– cerebrale – 10– periferice – 10– selective – 101.4.6. STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DE URGENŢĂModul de 5 luni ( 80 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice şi imagistice la bolnavi reprezentând urgenţe medico-chirurgicale traumatice şi non-traumaice.1.4.6.1. Baremul activităţilor practice :Efectuarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice de urgenţă:– examene radiografice diverse la bolnavi din secţiile A.T.I. – 30– examinări radio-imagistice în traumatisme cranio-cerebrale – 30– examinări radio-imagistice în traumatisme de coloană vertebrală – 20– examinări radio-imagistice în traumatisme toraco-abdominale – 20– examinări radio-imagistice în traumatisme extremităţi – 30– examinări radio-imagistice în abdomen acut – 30– examinări radio-imagistice pentru corpi străini cu diverse localizări – 5– examinări radio-imagistice în politraumatisme – 201.4.7. STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRICModul de 6 luni (100 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice specifice examinărilor radiologice şi imagistice ale copilului, necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice şi imagistice pediatrice.1.4.7.1. Baremul activităţilor practice :Efectuarea şi intrpretarea de examene radiologice şi imagistice pediatrice:– radiografii torace – 50– radiografii schelet – 50– examene eso-gastro-duodenale – 10– examene intestin subţire - 5– examene irigografice – 5– urografii – 10– examene CT – 20– ecografii – 30– examene IRM – 101.4.8. STAGIUL DE NEURORADIOLOGIEModul de 6 luni (100 ore) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuării şi interpretării unor examene radiologice specifice bolnavului neurologic:1.4.8.1. Baremul activităţilor practice :Efectuarea şi intrpretarea unor examene radiologice şi imagistice specifice bolnavului neurologic:– radiografii craniu – 30– radiografii craniu incidenţe speciale – 30– radiografii coloană vertebrală – toate segmentele – 50– examene CT – 20– examene RM – 20– angiografii cerebrale – 10– alte examene specifice – 101.4.9. EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUIModul de 2 luni (30 ore de curs) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul imagisticii sânului :– noţiuni de mamografie– codul BIRADS– noţiuni de ecografie mamară– noţiuni de IRM a sânului– elemente de senologie masculină1.4.10. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni1.4.10.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)I. Introducere în Bioetică - 2 ore1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu2. Contextul apariţiei bioeticii3. Definirea bioeticii4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii5. Teorii şi metode în bioeticăII. Conceptele de sănătate, boală, suferinţă prin prisma bioeticii - 2 ore1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferinţă2. Conceptele de sănătate, boală şi suferinţă în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală şi suferinţă (percepţii particulare funcţie de credinţă religioasă, etnie, etc.)III. Relaţia medic-pacient I- 2 ore1. Valori ale relaţiei medic-pacient2. Paternalism versus autonomie3. Modele ale relaţiei medic-pacient4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sănătateIV. Relaţia medic-pacient II- 2 ore1. Consimţământul informat2. Confidenţialitatea în relaţia medic-pacient3. Relaţia medic-pacient minor4. Acte normative care reglementează relaţia medic - pacientV. Greşeli şi erori în practica medicală - 2 ore1. Definirea noţiunilor de greşeală şi eroare2. Culpa medicală - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalăVI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore1. Libertatea procreaţiei2. Dileme etice în avort3. Etica reproducerii umane asistate medical4. Probleme etice în clonarea reproductivăVII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicină2. Probleme etice în stările terminale3. Tratamente inutile în practica medicală4. Eutanasia şi suicidul asistat5. Îngrijirile paliativeVIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore1. Donarea de organe de la cadavru2. Donarea de organe de la persoana vie3. Etica alocării de resurse în transplantIX. Probleme etice în genetică şi genomică- 2 ore1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noţiunii de boală prin prisma cunoaşterii genomului uman3. Etică şi testarea genetică prenatală, neonatală şi postnatală4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni5. Terapia genică6. Posibilitatea îmbunătăţirii rasei umane prin intervenţii geneticeX. Etica cercetării pe subiecţi umani - 2 ore1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecţi umani3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetării pe subiecţi umani4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaţionale5. Comitetele de etică a cercetării6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţifică1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILORI. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioetică - 2 oreII. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurământului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate3. Alte coduri de etică şi deontologie medicală folosite în prezentIII. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Valoarea şi limitele consimţământului informat în practica medicală curentă2. Valoarea şi limitele confidenţialităţii în practica medicală curentă3. Rolul comunicării în relaţia medic-pacientIV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativă3. Rolul comitetelor de etică din spitaleV. Exemplificarea noţiunilor de greşeală şi eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis2. Greşeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis3. Perspectiva deontologică asupra greşelilor medicaleVI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 oreVIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 oreIX. Discutarea problemelor etice în genetică şi genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 oreX. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore1.4.11. STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂModul de 6 luni (90 ore de curs ), pentru integrarea deprinderilor practice şi a cunoştinţelor teoretice dobândite în stagiile precedente. Activitatea va cuprinde şi efectuarea de ore de gardă.1.4.11.1. Baremul activităţilor practice:Efecturarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice:– toracice – 100– cardiovasculare – 50– digestive – 100– musculo-scheletale – 100– urologice – 501.4.12. Stagiul la alegerea rezidentului ( opţional ) 6 luni, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, cuprinde 100 de ore de curs.RADIOLOGIE – IMAGISTICĂ MEDICALĂ 5 aniSTAGIU DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALĂ GENERALĂ 18 luni STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – ECHOGAFIE GENERALĂ 3 luni STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – TOMOGRAFIE COMPUTERIZATĂ 3 luniSTAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE – IMAGISTICĂ PRIN REZONANŢĂ MAGNETICĂ 3 luniSTAGIU DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ 2 luniSTAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DE URGENŢĂ 5 luniSTAGIU DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC 6 luniSTAGIU DE NEURORADIOLOGIE 6 luniEXPLORAREA RADIO-IMAGISTICĂ A SÂNULUI 2 luniBIOETICA 1/2 lunăSTAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ GENERALĂ 5 luni şi 2 săpt.STAGIU LA ALEGEREA REZIDENTULUI ( OPŢIONAL ) 6 luniTOTAL 60 luni
B. TEMATICA SPECIFICĂ DIFERENŢIATĂ PE SPECIALITĂŢI (completarea trunchiului comun)
Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea considerată.Observaţii:1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamică, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale.2. tematica prelegerilor de explorare ecografică a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plămânului şi pleurei.3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al următoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo – paratiroidian, sân, axilă, testicul şi scrot.4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetrică).5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţională va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament.BAREM DE MANUALITĂŢI – ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE – CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE – NIVEL DE FORMARE1. PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVĂŢĂMÂNT PRACTIC)PremiseExplorarea ecografică, fiind o investigaţie “în timp real” şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizează prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativgreu reproductibile. În pofida eforturilor societăţilor profesionale de “standardizare“ a acestor imagini, componenta “operator” dependentă a metodei este deosebit de importantă.Asimilarea explorării ecografice, indiferent de nivelul de performanţă, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de “pregătire sub supaveghere”. Este imperios necesară includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de “manualităţi”, aceasta reprezentând etapa iniţială şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.Realizarea acestui deziderat presupune:a) existenţa unui “barem de manualităţi” – număr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa natură, încă, prin aprecierea lor să se poată furniza diagnosticul în timpul explorării pacientului;b) existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicilor începători, care să îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calităţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici ) sunt obligatorii, activitatea de “stagii de manualitate” trebuind să se sincronizeze cu desfăşurarea prelegerilor teoretice;c) echipament pentru activităţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheată cât şi pe cont propriu;d) existenţa unei “biblioteci de imagini “ cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Această “bibliotecă”, cuprinzând un mare număr de imagini, trebuie prezentată şi comentată de catre personalul abilitat să desfaşoare activităţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practică.OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularităţile fiecarei specialităti medicale.A. TRUNCHIUL COMUN1. Noţiuni de bază privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:– pornirea aparatului– selectarea transductoarelor– reglarea parametrilor tehnici ai imaginii– optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor– măsuratori pe imagine– salvarea imaginii– structura şi redactarea unui buletin ecografic2. AbdomenulFicatul– identificarea organului– vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele)– precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinateSistemul venos port– evidenţierea şi măsurarea elementelor componente (vena portă, vena mezenterică superioară, vena splenică)Căile biliare– evidenţierea şi măsurarea căilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepaticeColecistul– evidenţierea colecistului– identificara componentelor anatomice– măsurarea lumenului şi pereţilor– identificarea raporturilor anatomice pricipalePancreasul– evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante)– identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grăsos peripancreatic– identificarea organelor cu care pancreasul intră în raport directSpaţiul retroperitoneal– aorta• identificare în secţiuni longitudinale şi transversale• identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali• precizarea raporturilor aortei abdominale– vena cavă inferioară• identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale• identificarea vaselor emergente• precizarea raporturilor anatomice– ţesutul grăsos retroperitoneal• identificare şi caracterizareSplina• identificarea şi măsurarea splinei• vizualizarea hilului• precizarea elementelor vasculare componente• identificarea organelor cu care splina intră în raportRinichii• evidenţierea şi măsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare• identificarea elementelor componente* parenchim - evaluare, măsurare*sinus*aparat pielo –calicial -evaluare• identificarea ureteruluiLojele suprarenaliene• identificarea lojelor suprarenaliene• evaluarea stucturii glandelor suprarenale• măsurarea glandelor suprarenaleTubul digestiv• identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subţire şi gros)• măsurarea pereţilor, evaluarea conţinutuluiStructurile mezentero -epiploice• identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice• identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidiană• identificarea peritoneului parietal3. Organe aflate la nivelul micului bazina) vezica urinară• identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate• evacuarea şi măsurarea pereţilor• identificarea organelor învecinateb) prostata (explorare suprapubiană)• identificare, măsurare• precizarea lobilor• identificarea organelor cu care prostata intră în raportc) uterul (explorare suprapubiană )• identificare• măsurare• recunoaşterea elementelor componente• evaluarea ecostructuriid) ovare• identificarea şi măsurarea ovarelor• evaluarea ecostructuriiB. TEMATICA PROPRIE DIFERITELOR SPECIALITĂŢI1. CORDUL, PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracică)a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace -cavităţi, aparate valvulare, miocard -şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;b. se aplică umătoarelor specialităţi: I.MEDICINĂ INTERNĂ II.NEFROLOGIE III.PEDIATRIE2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinată cu explorare codificată color)• identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice• diferenţierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat• identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificată colorc. se aplică următoarelor specialităţi:I. MEDICINĂ INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE3. ECOGRAFIE CERVICO -FACIALĂa. tiroida, paratiroida, glande salivare (parotidă, submandibulară, sublinguală), limfonoduli– identificarea structurilor anatomice enumerate, măsurarea, aprecierea ecostructuriib. axul vascular cervical– identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, măsurarea lumenului, aprecierea structurii pereţilorc. fosa supraclaviculară şi suprasternală– identificarea structurilor anatomiced. se aplică următoarelor specialităţi:I. MEDICINĂ INTERNĂII. NEFROLOGIE III. PEDIATRIE4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARĂ– identificarea şi evaluarea emisferelor cerebrale şi a sistemului ventricular– identificarea principalelor structuri anatomice(substanţa albă şi cenuşie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)a. se aplică următoarelor specialităţi:I. PEDIATRIE5. EXPLORAREA SARCINII (EXPLORARE SUPRAPUBIANĂ)– explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian– identificarea, precizarea poziţiei şi măsurarea placentei– identificarea elementelor anatomice normale ale fătului– aprecierea vârstei fetalea. se aplică următoarelor specialităţi:I. MEDICINĂ INTERNĂII. GASTROENTEROLOGIE III. NEFROLOGIE IV. PEDIATRIE V. UROLOGIE6. ALTE APLICAŢII SPECIFICE vor fi tratate individual, în cadrul fiecărei specialităţi, întrucât implică dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare.Cuantumul de activitate practică alocat acestor capitole este stabilit de către responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:– Algoritmuri de diagnostic– Tubul digestiv - noţiuni avansate– Prostata şi veziculele seminale– Ecografie intervenţională– Progrese în ultrasonografieUROLOGIE 5 ANISTAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢĂ* CHIRURGIE GENERALĂ - 8 LUNI* CHIRURGIE TORACICĂ - 2 LUNI* CHIRURGIE VASCULARĂ - 2 LUNI* ECHOGRAFIE GENERALĂ - 3 LUNI* IMAGISTICĂ RADIOLOGICĂ - 3 LUNI* NEFROLOGIE - 3 LUNI* ANATOMIE PATOLOGICĂ - 2 LUNI* BIOETICĂ - 2 SAPTSTAGII – CURS UROLOGIE - 36 LUNI şi 2 săpt. (include modulul de urodinamică 2 săpt.)N.B.1. Stagiul de Ecografie Generală se va efectua în trimestrul IV din anul IV2. În cadrul Stagiului de Urologie va fi asigurată, pe principiul rotaţiei periodice, activitatea practică a tuturor rezidenţilor în toate departamentele, respectiv profilurile activităţii de diagnostic /tratament din cadrul Clinicii urologice acreditate pentru pregătirea rezidenţilor în Urologie.3. În cadrul Stagiului de Urologie va fi efectuat şi modulul de Urodinamică cu durata de 2 săptămâni.4. Fiecare stagiu va fi finalizat printr-o formă de evaluare a cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite, tradusă printr-o notă pusă de Şeful Clinicii/ Serviciului formator abilitat.În cadrul Stagiului de Urologie, la finalul anilor III, IV şi V se va proceda la evaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice dobândite conform Tematicii şi Baremului de activităţi practice corespunzător.La finele anului terminal al ciclului de rezidenţiat, medicul rezident urolog va fi supus unei evaluări finale a cunoştinţelor şi abilităţilor practice dobândite în cursul tuturor stagiilor. Evaluarea se va face prin susţinerea examenului de medic specialist, examen ce cuprinde o teză scrisă, un examen clinic (caz clinic) şi o probă operatorie.------
| EMITENT |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICECENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREŞTI
| 1. | Epidemiologia bolilor alergice |
| 2. | Genetica bolilor alergice |
| 3. | Factorii de risc ai bolilor alergice |
| 4. | Atopia; evoluţia naturală a bolilor atopice şi alergice |
| 5. | Inflamaţia alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie |
| 6. | Alergia ca boală sistemică |
| 7. | Anticorpii IgE |
| 8. | Receptorii pentru IgE |
| 9. | Alergenele - nomenclatură, clasificare |
| 10. | Alergenele - structură, proprietăţi fizico-chimice, biologice |
| 11. | Sursele alergenelor |
| 12. | Factorii care influenţează alergenicitatea |
| 13. | Reactivitatea încrucişată a alergenelor / cross-reactivitatea |
| 14. | Identificarea şi cuantificarea alergenelor |
| 15. | Polenurile ca aeroalergene |
| 16. | Acarienii ca aeroalergene |
| 17. | Mucegaiurile ca aeroalergene |
| 18. | Epiteliile de animale şi gândacii de bucătărie ca aeroalergene |
| 19. | Alergene din veninuri şi salivă de insecte |
| 20. | Trofalergene şi alţi agenţi de hipersensibilitate din alimente |
| 21. | Alergene de contact |
| 22. | Alergene medicamentoase |
| 23. | Alergene ocupaţionale |
| 24. | Extracte alergenice pentru diagnostic şi terapie |
| 25. | Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualităţi) |
| 26. | Metode de diagnostic in vivo în alergologie |
| 27. | Metode de diagnostic in vitro în alergologie |
| 28. | Rinite alergice intermitente şi persistente |
| 29. | Rinosinuzite alergice |
| 30. | Polipoza nazală |
| 31. | Astmul alergic la adult |
| 32. | Astmul alergic la copil |
| 33. | Astmul alergic la categorii speciale de pacienţi (gravide, vârstnici, sportivi etc) |
| 34. | Astmul cu hipersensibilitate la aspirină / antiinflamatoare nesteroidiene |
| 35. | Astmul cu hipersensibilitate la sulfiţi |
| 36. | Astmul de efort |
| 37. | Astmul alergic ocupaţional |
| 38. | Sindromul rinită alergică şi astm coexistent |
| 39. | Aspergiloza bronhopulmonară alergică |
| 40. | Sindromul Churg-Strauss |
| 41. | Sindromul Löffler |
| 42. | Pneumonia eozinofilică acută şi cronică |
| 43. | Sindromul eozinofilie-mialgie şi sindromul hipereozinofilic idiopatic |
| 44. | Eozinofiliile |
| 45. | Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) |
| 46. | Fibroza chistică |
| 47. | Dischinezia ciliară primară |
| 48. | Boala pulmonară obstructivă cronică |
| 49. | Sarcoidoza |
| 50. | Sindromul de tuse cronică |
| 51. | Conjunctivite alergice intermitente şi persistente |
| 52. | Keratoconjunctivita vernală |
| 53. | Keratoconjunctivita atopică |
| 54. | Conjunctivita giganto-papilară |
| 55. | Blefaroconjunctivita alergică de contact |
| 56. | Keratoconjunctivita sicca |
| 57. | Urticaria acută |
| 58. | Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună |
| 59. | Vasculite urticariene |
| 60. | Urticaria pigmentară |
| 61. | Mastocitoza sistemică |
| 62. | Boala serului şi sindroame de tip boala serului |
| 63. | Eritemul polimorf |
| 64. | Eritemul nodos |
| 65. | Urticaria dermografică |
| 66. | Urticaria tardivă la presiune |
| 67. | Urticaria solară şi fotosensibilitatea din lupus şi porfirii |
| 68. | Urticaria la frig şi patologia prin crioproteine serice |
| 69. | Crioglobulinemii |
| 70. | Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică şi de contact) |
| 71. | Sindroame urticariene rare |
| 72. | Urticaria din boli autoimune sistemice |
| 73. | Urticaria din parazitoze |
| 74. | Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH |
| 75. | Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie |
| 76. | Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie |
| 77. | Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică |
| 78. | Dermatite / eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferenţial |
| 79. | Dermatita de contact alergică şi iritativă |
| 80. | Dermatita de contact alergică la metale |
| 81. | Dermatita de contact alergică la adezivi, răşini şi aditivi din cauciuc |
| 82. | Dermatita de contact alergică la medicamente |
| 83. | Dermatita de contact alergică indusă de plante |
| 84. | Alergocosmetologie |
| 85. | Dermatita de contact alergică ocupaţională |
| 86. | Dermatita de contact fotoalergică şi fototoxică |
| 87. | Reacţii adverse medicamentoase - noţiuni de farmacovigilenţă |
| 88. | Alergii medicamentoase mediate IgE |
| 89. | Alergii medicamentoase non-IgE-mediate |
| 90. | Reacţii adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate |
| 91. | Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat |
| 92. | Particularităţi ale reacţiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar |
| 93. | Alergia alimentară IgE- mediată şi non-IgE- mediată |
| 94. | Sindromul de alergie orală |
| 95. | Boli gastrointestinale eozinofilice |
| 96. | Boala celiacă şi sindromul Heiner |
| 97. | Reacţii de hipersensibilitate la aditivi alimentari |
| 98. | Intoleranţe alimentare cu mecanisme biochimice |
| 99. | Alergia la alimente modificate genetic |
| 100. | Anafilaxia alergică mediată IgE |
| 101. | Anafilaxia alergică non-IgE-mediată |
| 102. | Anafilaxia nonalergică |
| 103. | Anafilaxia asociată cu factori fizici şi anafilaxia idiopatică |
| 104. | Reacţii de hipersensibilitate la înţepături de insecte (venin) |
| 105. | Reacţii de hipersensibilitate la muşcături de insecte |
| 106. | Alergia la latex |
| 107. | Alergia la lichid seminal |
| 1os. | Reacţii de hipersensibilitate la anestezice şi miorelaxante |
| 1o9. | Reacţii de hipersensibilitate la plasmă şi substituenţi plasmatici |
| 110. | Reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene şi analgezice |
| 111. | Reacţii de hipersensibilitate la substanţe de contrast iodate |
| 112. | Reacţii de hipersensibilitate la antihipertensive |
| 113. | Reacţii de hipersensibilitate la agenţi fibrinolitici, anticoagulante şi hemostatice |
| 114. | Reacţii de hipersensibilitate asociate dializei |
| 115. | Reacţii de hipersensibilitate la antibiotice |
| 116. | Reacţii de hipersensibilitate la anticonvulsivante şi medicamente de uz psihiatric |
| 117. | Reacţii de hipersensibilitate la antidiabetice |
| 118. | Diete la pacientul alergic şi cu reacţii de hipersensibilitate |
| 119. | Profilaxia bolilor alergice şi atopice |
| 120. | Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene |
| 121. | Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil |
| 122. | Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal |
| 123. | Imunoterapia anti-IgE |
| 124. | Bazele farmacologice ale acţiunii medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare |
| 125. | Profilul de siguranţă al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare |
| 126. | Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice şi antiinflamatoare |
| 127. | Tratamentul urgenţelor alergologice |
| 128. | Antihistaminicele H1 de uz sistemic în alergologie |
| 129. | Antihistaminicele H1 de uz topic în alergologie |
| 130. | Antihistaminicele H2 şi cele cu acţiune pe receptorii H3 şi H4 în alergologie |
| 131. | Antileucotri enel e |
| 132. | Glucocorticosteroizii inhalatori |
| 133. | Glucocorticosteroizii intranazali |
| 134. | Dermatocorticoizii |
| 135. | Antidegranulantele mastocitare |
| 136. | Bronhodilatatoarele |
| 137. | Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor |
| 13s. | Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor |
| 139. | Epidemiologia imunodeficienţelor |
| 140. | Imunodeficienţele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B |
| 141. | Imunodeficienţele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T |
| 142. | Imunodeficienţele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T şi B |
| 143. | Imunodeficienţele primare cu hiper-IgE |
| 144. | Imunodeficienţele primare prin deficite ale funcţiei celulelor fagocitare |
| 145. | Imunodeficienţele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement |
| 146. | Imunodeficienţe secundare malnutriţiei şi de cauză iatrogenă |
| 147. | Imunodeficienţe secundare unor boli infecţioase şi maligne |
| 148. | Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunopatologie |
| 149. | Sindromul de imunodeficienţă dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie |
| 150. | Afecţiunile autoimune de organ şi sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie: |
| 151. | Tiroidita autoimună, boala Graves |
| 152. | Autoimunitatea endocrină şi sindroamele poliendocrine autoimune |
| 153. | Afecţiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun |
| 154. | Uveite cu mecanism autoimun şi mediate celular |
| 155. | Miastenia gravis şi sindromul miastenic Lambert-Eaton |
| 156. | Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barre şi alte afecţiuni demielinizante |
| 157. | Boala Crohn şi colita ulceroasă |
| 158. | Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler |
| 159. | Hepatita autoimună |
| 160. | Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare |
| 161. | Glomerulonefrite cu mecanism autoimun şi prin complexe imune |
| 162. | Sindromul Goodpasture |
| 163. | Hemopatii autoimune |
| 164. | Lupusul eritematos sistemic |
| 165. | Artrita reumatoidă |
| 166. | Spondilartropatii |
| 167. | Sindromul Sjögren |
| 168. | Polimiozita şi dermatiomiozita |
| 169. | Scleroza sistemică |
| 170. | Boala mixtă a ţesutului conjunctiv |
| 171. | Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică şi caracteristici clinico-morfologice |
| 172. | Granulomatoza Wegener |
| 173. | Poliangeita microscopică |
| 174. | Poliarterita nodoasă |
| 175. | Purpura Henoch-Schönlein |
| 176. | Vasculita crioglobulinemică |
| 177. | Transplantarea, tipuri de grefe |
| 178. | Recunoaşterea aloantigenelor |
| 179. | Imunocompatibilitatea |
| 180. | Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor |
| 181. | Tipuri de rejet de grefă |
| 182. | Teste de histocompatibilitate |
| 183. | Teste de citotoxicitate |
| 184. | Mecanismele imunomodulării |
| 185. | Glucocorticosteroizii sistemici |
| 186. | Inhibitori de calcineurină |
| 187. | Sirolimus/rapamicina şi micofenolatul mofetil |
| 188. | Imunosupresive citotoxice |
| 189. | Anticorpi monoclonali şi policlonali în imunoterapie |
| 190. | Terapia genică, antisens şi cu celule stem (principii) |
| 191. | Markeri imunologici tumorali şi imunopatologia cancerului |
| 192. | Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie |
| 193. | Imunoterapia în cancer (principii) |
| 194. | Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv |
| 195. | Interrelaţii psiho-neuro-endocrino-imunologice |
| 196. | Terapia de substituţie în imunodeficienţele primare |
| 197. | Citokine, inibitori ai secreţiei citokinelor în imunoterapie |
| 198. | Receptori de citokine şi antagonişti lor în imunoterapie |
| 199. | Imunizarea activă şi pasivă (principii) |
| 200. | Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbţie, citofereză) |
| · ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ | (I.1) | 6 luni |
| · MEDICINĂ INTERNĂ | (I.2) | 9 luni |
| · GASTROENTEROLOGIE | (I.3) | 3 luni |
| · TERAPIE INTENSIVĂ | (I.4) | 1 lună |
| · PEDIATRIE (3 luni) ŞI NEONATOLOGIE (1 lună) | (I.5) | 4 luni |
| · MEDICINA MUNCII | (I.6) | 1 lună |
| · IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ | (I.7) | 3 luni |
| · BIOETICĂ | (I.8) | 2 săpt. |
| · DERMATOLOGIE | (I.9) | 2 1/2 luni |
| · PNEUMOLOGIE | (I.10) | 2 luni |
| · O.R.L. | (I.11) | 1 lună |
| · OFTALMOLOGIE | (I.12) | 1 lună |
| · BOLI INFECTIOASE | (I.13) | 2 luni |
| · REUMATOLOGIE | (I.14) | 6 luni |
| · ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE CLINICĂ | (I.15) | 18 luni |
| AN | ANULI | ANULII | ANULIII | ANULIV | ANULV | ||||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 | I.15 | I.15 |
| ANUL I | Număr de ore |
| Activităţi teoretice: 200 de ore | |
| Genetică medicală | 20 |
| Biologie moleculară | 20 |
| Patologie moleculară | 20 |
| Statistică medicală | 10 |
| Bioetică | 20 |
| Histologie şi citologie | 50 |
| Patologie generală | 80 |
| Activităţi practice: peste 1000 de ore | |
| Tehnici de necropsie | 3 luni |
| Tehnici de histo - şi citopatologie | 2 luni |
| Tehnici de citogenetică | 2 luni |
| Tehnici de imunohistochimie | 4 luni |
| Lucrări practice de bioetică, | 2 sapt. |
| Tehnici de microscopie electronică opţional | 1 lună |
| Diagnosticul histopatologic al ţesuturilor şi organelor | |
| Studiu individual | |
| ANUL II | |
| Activităţi teoretice: 200 de ore | |
| Imunologie | 40 |
| Patologia ap.respirator | 45 |
| Patologia cardiovasculară | 40 |
| Patologia tubului digestiv | 40 |
| Patologie hepatică şi pancreatică | 35 |
| Activităţi practice: peste 1000 de ore | |
| Necropsii | |
| Stagiul de morfopatologie cardiovasculară | 4 luni |
| Stagiul de morfopatologie respiratorie | 4 luni |
| Stagiul de morfopatologie hepato -digestivă | 4 luni |
| Diagnostice citopatologice | |
| Participare la şedinţe anatomo -clinice | |
| Studiu individual | |
| ANUL III | |
| Activităţi teoretice: 200 de ore | |
| Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid | 40 |
| Nefropatologie | 35 |
| Uropatologie şi patologia ap.genital masc | 40 |
| Patologia ap.genital feminin | 60 |
| Patologia ap. endocrin | 25 |
| Activităţi practice: peste 1000 ore | |
| Necropsii | |
| Stagiul de hemato - şi imunopatologie | 3 luni |
| Nefropatologie şi patologie urogenitală masculină | 4 luni |
| Patologia ap.genital feminin | 4 luni |
| Patologia ap. endocrin | 1 1/2 lună |
| Diagnostice în examen extemporaneu | |
| Participare la şedinţe anatomo -clinice | |
| Studiu individual | |
| ANUL IV | |
| Activităţi teoretice: 200 de ore | |
| Patologie pediatrică şi fetopatologie | 65 |
| Dermatopatologie | 45 |
| Patologia osteoarticulară | 35 |
| Patologia tumorală a ţesuturilor moi | 30 |
| Patologie oftalmologică | 25 |
| Activităţi practice: peste 1000 de ore | |
| Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică | 5 luni |
| Stagiul de dermatopatologie | 4 1/2 luni |
| Stagiul de oftalmopatologie | 1 lună |
| Stagiul de patologie osteoarticulară | 2 luni |
| Diagnostice cito - şi histopatologice cu accent pe patologiile învăţate | |
| Diagnostice în examen extemporaneu | |
| Participare la şedinţe anatomo –clinice | |
| Studiu individual | |
| ANUL V | |
| Activităţi teoretice: 200 de ore | |
| Medicină Legală | 35 |
| Patologie oncologică | 40 |
| Patologie ORL | 25 |
| Patologie orală | 40 |
| Patologia sistemului nervos | 60 |
| Activităţi practice: peste 1000 de ore | |
| Necropsii | |
| Stagiul de medicină legală | 3 luni |
| Stagiul în patologie oncologică | 6 luni |
| Stagiul în neuropatologie | 3 luni |
| Studiu individual |
| Anestezie în chirurgia generală | · 12 luni (200 ore curs) |
| Anestezie chirurgie ortopedică | · 3 luni (50 ore curs) |
| Anestezie chirurgie urologică | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în obstetrică-ginecologie | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie cardiacă | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie vasculară | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie toracică | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în neurochirurgie | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie ORL, oftalmologie și stomatologie | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie în chirurgie ambulatorie | · 2 luni (40 ore curs) |
| Anestezie pediatrică | · 2 ½ luni (50 ore curs) |
| Terapia durerii | · 2 luni (40 ore curs) |
| Bioetică | · 2 Sapt (20 ore curs) |
| Terapie intensivă polivalentă- Chirurgicală- Medicală (diabet, intoxicaţii acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie)* Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică | · 18 luni(150 ore)(150 ore) |
| Terapie intensivă traumatologică | · 3 luni (50 ore) |
| Unitate primiri urgenţe | · 3 luni (50 ore) |
| Cardiologie şi boli vasculare | Neurologie |
| Endocrinologie şi boli metabolice | Oncologie |
| Gastroenterologie şi hepatologie | Pediatrie |
| Hematologie | Pneumologie |
| Medicină internă | Chirurgie |
| Nefrologie |
| Module | Anul 1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 |
| 1 | X | X | X | X | X |
| 2 | X | X | X | X | X |
| 3 | X | X | X | X | X |
| 4 | X | X | |||
| 5 | X | X | |||
| 6 | X | X | |||
| 7 | X | X | |||
| 8 | X | X | |||
| 9 | X | X | |||
| 10 | X | ||||
| 11 | X | ||||
| 12 | X | ||||
| 13 | X | ||||
| 14 | X | ||||
| 15 | X | ||||
| 16 | X | ||||
| 17 | X | ||||
| 18 | X | ||||
| 19 | X | ||||
| 20 | X | ||||
| 21 | X | ||||
| 22 | X | ||||
| 23 | X | ||||
| 24 | X | ||||
| 25 | X | ||||
| 26 | X | ||||
| 27 | X |
| ANUL | NR. LUNI | STAGIU |
| I | 6 luni6 luni | Boli infectioase Medicină internă |
| II | 3 luni2 luni1 lună6 luni | Medicină internă Terapie intensivă Hematologie Pediatrie |
| III | 2,5 luni1 lună1 lună0,5 luni2,5 luni4,5 luni3 luni0,5 lună0,5 lună0,5 lună | Neurologie Dermatologie Imagistică medicală:Bioetică Epidemiologie Laborator:- Bacteriologie- Virusologie- Parazitologie- Genetică moleculară |
| IV | 12 luni | Boli infecţioase |
| V | 6 luni6 luni | Boli infecţioase – activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică)Boli Infecţioase |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ANUL VI | |||||||||
| I.5 | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 |
| DATE GENERALE:(2 săptămâni) | AterogenezaAlte etiologii ale arteriopatiilorMoartea subităResuscitarea cardiovascularăTratamentul cu “pacemakeri” etc. |
| ANULI | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANULV | ANULVI | ANULVII | |||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | II.2 | II.1 | II.2 | II.2 |
| Întocmit de | |
| Prof. Dr. Alexandru BucurChirurgie Orală și Maxilo-FacialăComisia de SpecialitățiChirurgicale (6)a Ministerului Sănătății Publice | Prof. Dr. Dragoș StanciuPreședinte,Comisia de Stomatologie aMinisterului Sănătății Publice |
| Prof. Dr. Augustin MihaiPreședinteColegiul Medicilor Dentiști din România | |
| Anul I: | chirurgie dento-alveolară | 7 ½ luni |
| chirurgie orală și maxilo-facială | 2 luni | |
| patologie orală | 1 lună | |
| managementul cabinetului dentar | 1 lună | |
| bioetică | 2 săptămâni | |
| Anul II: | implantologie | 6 luni |
| parodontologie | 4 luni | |
| ortodonție, pedodonție | 1+1 luni | |
| Anul III: | odontoterapie restauratoare | 3 luni |
| endodonție | 3 luni | |
| protetică | 6 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.12 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 |
| ANUL I | CHIRURGIE GENERALĂBIOETICĂ | 11½ LUNI½ LUNĂ | |
| ANUL II | ATI | 2 LUNI | |
| TRAUMATOLOGIE | 4 LUNI | ||
| CHIRURGIE VASCULARĂ | 4 LUNI | ||
| CHIRURGIE PLASTICĂ ŞI REPARATORIE | 3 LUNI | ||
| ANUL III | |||
| CHIRURGIE TORACICĂ | 4 LUNI | ||
| CHIRURGIE UROLOGICĂ | 3 LUNI | ||
| CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ | 4 LUNI | ||
| ANUL IV | NEUROCHIRURGIE | 3 LUNI | |
| CHIRURGIE GINECOLOGICĂ | 3 LUNI | ||
| CHIRURGIE DE URGENŢĂ | 6 LUNI | ||
| ANUL V | CHIRURGIE GENERALĂ | 9 LUNI | |
| CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ | 3 LUNI | ||
| ANUL VI | CHIRURGIE GENERALĂ | 12 LUNI |
| Anul I | Chirurgie orală și maxilo-facială | 11 1/2 luni |
| Bioetică | 1/2 lună | |
| Anul II: | Chirurgie generală: | 12 luni |
| Anul III: | Chirurgie orală și maxilo-facială: | 12 luni |
| Anul IV | Ortorinolaringologie: | 2 luni |
| Chirurgie plastică și reconstructivă: | 3 luni | |
| Neurochirurgie : | 1 lună | |
| Chirurgie orală și maxilo-facială: | 6 luni | |
| Anul V | Chirurgie orală și maxilo-facială: | 12 luni |
| Anul I | CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.1) | 11 1/2 luni |
| BIOETICĂ (I.9) | 1/2 lună | |
| Anul II: | CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) | 12 luni |
| Anul III: | CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.3) | 12 luni |
| Anul IV | OTO-RINO-LARINGOLOGIE (I.4) | 2 luni |
| CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.5) | 3 luni | |
| NEUROCHIRURGIE(I.6) | 1 lună | |
| CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.7) | 6 luni | |
| Anul V | CHIRURGIE ORALĂ ŞI MAXILO-FACIALĂ (I.8) | 12 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||
| STAGIUL | I.1 | I.9 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 |
| ANUL I | ANUL II | ANULIII | ANULIV | ANULV | ANULVI | ||||
| STAGIUL | I.1 | I.10 | I.2 | I.2 | I.3,I.4,I.5,I.6,I.7,I.8 | I.9 | I.9 | I.9 | I.9 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.5 | I.6 | I.7 | I.7 | I.8 | I.9 | I.9 |
| ANUL I | III.1.1 Dermato-venerologie | 6 luni |
| I.1.1 Medicină internă | 6 luni | |
| ANUL II | I.1.2 Medicină internă | 1 lună |
| I.2 Chirurgie generală | 2 luni | |
| I.3 Chirurgie plastică | 2 luni | |
| II.1 Alergologie și imunologie clinică | 3 luni | |
| II.2 Boli infecțioase și parazitare | 2 luni | |
| II.3 Ginecologie | 2 luni | |
| ANUL III | II.4 Urologie | 1 lună |
| II.5 Endocrinologie | 2 luni | |
| II.6 Histopatologie | 3 luni | |
| II.7 Bioetică | 1/2 lună | |
| III.1.2 Dermato-venerologie | 5 1/2 luni | |
| ANUL IV | ||
| ANUL V | III.1.3 Dermato-venerologie | 24 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |
| STAGIUL | III1.1, I.1.1 | I1.2, I.2, I.3, II.1, II.2, II.3 | II.4, II.5, II.6,II.7 III.1.2 | III.1.3 | |
| 1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE | 1 AN |
| 2. BIOCHIMIE | 1 LUNĂ |
| 3. IGIENA ALIMENTAȚIEI | 1 LUNĂ |
| 4. MEDICINĂ INTERNĂ | 7 1/2 LUNI |
| 5. ENDOCRINOLOGIE | 3 LUNI |
| 6. CARDIOLOGIE | 6 LUNI |
| 7. NEFROLOGIE | 3 LUNI |
| 8. NEUROLOGIE | 2 LUNI |
| 9. DERMATOLOGIE | 1 LUNĂ |
| 10. TERAPIE INTENSIVĂ | 1 LUNĂ |
| 11. PEDIATRIE | 1 LUNĂ |
| 12. OFTALMOLOGIE | 1 LUNĂ |
| 13. BIOETICĂ | 1/2 LUNĂ |
| 14. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE | 20 LUNI |
| 5 ANI |
| 1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (I.1) | 1 an |
| 2. BIOCHIMIE (I.2) | 1 lună |
| 3. IGIENA ALIMENTAȚIEI (I.3) | 1 lună |
| 4. MEDICINĂ INTERNĂ (I.4) | 7 1/2 luni |
| 5. ENDOCRINOLOGIE (I.5) | 3 luni |
| 6. CARDIOLOGIE (I.6) | 6 luni |
| 7. NEFROLOGIE (I.7) | 3 luni |
| 8. NEUROLOGIE (I.8) | 2 luni |
| 9. DERMATOLOGIE (I.9) | 1 lună |
| 10. TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) | 1 lună |
| 11. PEDIATRIE (I.11) | 1 lună |
| 12. OFTALMOLOGIE (I.12) | 1 lună |
| 13. BIOETICĂ (I.13) | 1/2 sapt |
| 14. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (I.14) | 20 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.8 | I.5 | I.6 | I.7 | I.9 | 1.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 | I.14 |
| ENDOCRINOLOGIE(PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT)5 ANI | ||
| A. TRUNCHI COMUN MEDICAL – 2 ani | A.1. MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) | 9 luni |
| A.2. CARDIOLOGIE | 4 luni | |
| A.3. GINECOLOGIE | 3 luni | |
| A.4. PSIHIATRIE ADULȚI (I.4) și PEDIATRICĂ | 2 luni | |
| A.5. NEUROLOGIE | 2 luni | |
| A.6. NEFROLOGIE | 3 luni | |
| A.7. TERAPIE INTENSIVĂ | 1 lună | |
| A.8. BIOETICĂ | 1/2 lună | |
| B. – 3ani ENDOCRINOLOGIE, DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE | B.1.ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ | 26 luni și 2 săpt. |
| ●NEUROENDOCRINOLOGIE | (200 ore/an) | |
| ●SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ | ||
| ●ENDOCRINOPEDIATRIE | ||
| ●PATOLOGIA SUPRARENALĂ | ||
| ●PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ | ||
| ●ECOGRAFIE ENDOCRINĂ | 3 luni | |
| ●URGENȚE ENDOCRINO-METABOLICE INCLUSIV DIABET | 3 luni | |
| ●GENETICA MEDICALĂ | 3 luni | |
| B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE | 9 luni | |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| S T A G I UL | Endocrinologie 6 luni (B.1.) | A.1 | A.1 | A.2 | A.3 | A.4 | A.5 | A.6 | A. 7 | A.8 | Endocrinologie (B.1.) | B.2 | Endocrinologie (B.1.) | Endocrinologie (B.1.) |
| ● Epidemiologie fundamentală | 11 luni 2 săpt |
| ● Bioetică | 2 săpt. |
| ● Boli infecțioase | 3 luni |
| ● Igienă | 5 luni |
| ● Laborator clinic și Microbiologie | 4 luni |
| i.Microbiologie 3 luni | |
| ii.Laborator clinic = 1 lună | |
| ● Epidemiologie specială | 12 luni |
| ● EXPLORĂRI FUNCȚIONALE (I.1) | 6 LUNI |
| ● MANAGEMENT ÎN DOMENIUL EXPERTIZEI MEDICALE ȘI RECUPERĂRII CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.2) | 6 LUNI |
| ● MEDICINA MUNCII (I.3) | 2 LUNI |
| ● RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ȘI RECUPERARE (I.4) | 1 LUNĂ |
| ● ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.5) | 1 LUNĂ |
| ● MEDICINĂ INTERNĂ (I.6) | 6 LUNI |
| ● NEUROLOGIE (I.7) | 3 LUNI |
| ● PSIHIATRIE (I.8) | 3 LUNI |
| ● EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.9) | 6 LUNI |
| ● RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.10) | 6 LUNI |
| ● REINSERȚIE SOCIO-PROFESIONALĂ (I.11) | 6 LUNI |
| ● STAGIU PRACTIC ÎN TERITORIU LA NIVELUL OFICIILOR ȘI CABINETELOR DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.12) | 5 LUNI și 2 săpt. |
| ● BIOETICĂ (I.13) | 2 săptămâni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||
| STAGIUL | I.1, I.2, I.3,I.4, I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
| STAGIUL | 1.1 __1.5;1.6; | 1.6 ____1.15;1.16; | 1.17;1.18; |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.10 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.9 | I.7 | I.8 | I.9 | I.9 |
| Nr. | Tematica de curs teoretic | Numărul ore |
| 1. | Fizica ultrasunetelor | 2 |
| 2 | Artefacte întâlnite în ultrasonografie | 1 |
| 3 | Echipamente, imaginea ultrasonografică | 2 |
| 4 | Semiologie ultrasonografică de bază | 2 |
| 5 | Secţiuni elementare | 1 |
| 6 | Ficatul | 4 |
| 7 | Arborele biliar | 4 |
| 8 | Pancreasul | 2 |
| 9 | Splina | 1 |
| 10 | Spaţiul retroperitoneal | 2 |
| 11 | Tubul digestiv | 2 |
| 12 | Aparatul urinar | 2 |
| 13 | Peritoneu şi anexe | 1 |
| 14 | Urgenţe abdominale | 2 |
| Total | 28 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10; I.11 | I.11 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.7 | I.7 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | |
| STAGIUL | (1.1)________(1.9) | (1.10)___________1.19 | 1.20; 1.21 |
| Stagiul | Denumirea stagiului | durata |
| 1.4.1 | Medicină de familie | 6 luni |
| 1.4.2 | Medicină internă | 4 luni |
| 1.4.3 | Pediatrie | 4 1/2 luni |
| 1.4.4 | Chirurgie generală | 2 luni |
| 1.4.5 | Ostetrică-gincologie | 2 luni |
| 1.4.6 | Oncologie medicală | 2 luni |
| 1.4.6 | Boli infecțioase | 1 lună |
| 1.4.7 | Psihiatrie | 1 lună |
| 1.4.8 | Dermato-venerologice | 1 lună |
| 1.4.9 | Neurologie | 1 lună |
| 1.4.10 | Diabet | 1 lună |
| 1.4.11 | Epidemiologie și management sanitar | 1 lună |
| 1.4.12 | Bioetică | 1/2 lună |
| 1.4.13 | Medicină de familie | 9 luni |
| Stagiul | Durata | MI | MII |
| Medicina familiei | 6 luni | 6 | - |
| Medicină internă | 4 luni | 2 | 2 |
| Pediatrie | 4 1/2 luni | 2 1/2 | 2 |
| Chirurgie | 2 luni | 1 | 1 |
| Obstetrică-ginecologie | 2 luni | 1 | 1 |
| Oncologie medicală | 2 luni | 1 | 1 |
| Infecţioase | 1 lună | - | 1 |
| Psihiatrie | 1 lună | - | 1 |
| Dermatologie | 1 lună | - | 1 |
| Neurologie | 1 lună | - | 1 |
| Diabet | 1 lună | - | 1 |
| Management sanitar | 1 lună | 1 | - |
| Medicina familiei | 9 luni | 6 | 3 |
| Stagiul | Denumirea stagiului | durata |
| 1.4.1 | Medicină de familie | 6 luni |
| 1.4.2 | Medicină internă | 4 luni |
| 1.4.3 | Pediatrie | 4 1/2 luni |
| 1.4.4 | Chirurgie generală | 2 luni |
| 1.4.5 | Obstetrică-ginecologie | 2 luni |
| 1.4.6 | Oncologie medicală | 2 luni |
| 1.4.7 | Boli infecțioase | 1 lună |
| 1.4.8 | Psihiatrie | 1 lună |
| 1.4.9 | Dermato-venerologice | 1 lună |
| 1.4.10 | Neurologie | 1 lună |
| 1.4.11 | Diabet | 1 lună |
| 1.4.12 | Epidemiologie li management sanitar | 1 lună |
| 1.4.13 | Bioetică | 1/2 lună |
| 1.4.14 | Medicină de familie | 9 luni |
| Modulul | Durata |
| Biochimie | I.1 – 8 luni |
| Biologie moleculară | I.2 – 3 luni |
| Genetică | I.3 – 3 luni |
| Imunologie | I.4 – 4 luni |
| Hematologie (10 l) şi hematologie transfuzională (2 l) | I.5 – 12 luni |
| Bacteriologie | I.6 – 8 luni |
| Micologie | I.7 – 1 lună |
| Virusologie | I.8 – 4 luni |
| Parazitologie | I.9 – 3 luni |
| Managementul laboratorului | I.10– 2 luni |
| Bioetică | I.11- 2 săptămâni |
| Perfecţionare aplicativă într-un domeniu curricular opţional şi cuacordul coordonatorului de program | II.1 – 11½ luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |
| STAGIUL | I.1 , I.2, I.3 | I.3, I.4,I.5 | I.5, I.6 | I.6,I.7, I.8,I.9,I.10,I.11 | II |
| Anul I: 12 luni | -medicină internă | |
| Anul 2-3: 24 luni | -cardiologie | 3 luni |
| -pneumologie | 3 luni | |
| -gastroenterologie | 3 luni | |
| -diabet zaharat | 3 luni | |
| -reumatologie | 2 luni | |
| -hematologie | 2 luni | |
| -neurologie | 2 luni | |
| -psihiatrie | 2 luni | |
| -nefrologie | 2 luni | |
| -boli infecțioase | 2 luni | |
| Anul 4: | -oncologie medicală | 3 luni |
| -ecografie generală | 3 luni | |
| -expertiza capacității de muncă | 4 luni | |
| -bioetica | 0,5 lună | |
| -medicina internă | 1,5 luni | |
| Anul 5: | -medicina internă | 12 luni |
| Nr. | Tematica cursului teoretic | Numarul ore |
| 1. | Fizica ultrasunetelor | 2 |
| 2 | Artefacte întalnite în ultrasonografie | 1 |
| 3 | Echipamente, imaginea ultrasonografică | 2 |
| 4 | Semiologie ultrasonografică de bază | 2 |
| 5 | Secţiuni elementare | 1 |
| 6 | Ficatul | 4 |
| 7 | Arborele biliar | 4 |
| 8 | Pancreasul | 2 |
| 9 | Splina | 1 |
| 10 | Spaţiul retroperitoneal | 2 |
| 11 | Tubul digestiv | 2 |
| 12 | Aparatul urinar | 2 |
| 13 | Peritoneu şi anexe | 1 |
| 14 | Urgenţe abdominale | 2 |
| Total | 28 |
| Tema cursului/Ore de curs | Medicină Internă |
| Algoritmuri de diagnostic | 2 |
| Vase periferice | 3 |
| Cord şi pericard | 3 |
| Aplicaţii în patologia pediatrică | 2 |
| Structuri moi superficiale | 3 |
| Pelvis feminin | 3 |
| Ecografie interventională | 1 |
| Progrese în ultrasonografie | 1 |
| Total | 18 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.15 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 | I.1 | I.1 |
| DURATA | 12luni | 3luni | 3luni | 3luni | 3luni | 2luni | 2luni | 2luni | 2luni | 2luni | 2luni | 3luni | 4luni | 3luni | ½lună | 1 ½luni | 12luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||
| Stagiul Medicină Legală-modul I12 luni | Stagiul Anatomie patologică 12 luni | Stagiul Medicină Legală-modul II 12 luni | Stagiul Medicină Legală-modul III 12 luniMedicină Legală clinică | Stagii pe Specialități chirurgicale, raumatologice, paraclinice, 3 luni | Stagiul Medicină Legală-modul IV 8 luni | Stagiu Sanantate Publică și Management 1 lună | ||||||
| Tanatologie. Aspecte legale ale înregistrării decesului 6 luni | Patologie medico-legală traumatică 6 luni | Patologie medico-legală netraumatică 6 luni | Laborator medico-legal 6 luni | Nch 1 lună | Ortopedie 1 lună | Rad. Și imagisitică Med.icală 1 lună | Psihiatrie, psihopatologie medico-legală 6 luni | Drept Medical 6 sapt. | Bioetică 2 săptămâni | |||
| Stagiul principal/durată | Stagiul secundar/durată | |||
| Anul 1 | Medicina legală modul I: Tanatologie şi patologie medico– legală traumatică | 1 an | Tanatologie medico-legală | 3 luni |
| Patologia medico–legală traumatică | 6 luni | |||
| Anul 2 | Anatomie patologică | 1 an | ||
| Anul 3 | Medicină legală modul II: Patologie medico-legală netraumatică şi laborator medico-legal | 1 an | Patologia medico–legală netraumatică | 6 luni |
| Toxicologie medico-legală | 3 luni | |||
| Identificare medico-legală, odontostomatologie, antropologiemedico- legală, entomologie medico-legală | 1 lună | |||
| Laborator criminalistic şi medico-legal | 1 lună | |||
| Serologie şi hematologie medico-legalş | 1 lună | |||
| Anul 4 | Medicină legală modul III: Medicină legală clinică | 1 an | Propedeutică şi semiologia medico- legală a examinării pe persoană | 6 luni |
| Evaluarea gravităţii leziunilor traumatice în raport cu prevederile legale | 6 luni | |||
| Anul 5 | Stagii pe Specialităti chirurgicale, traumatologice, paraclinice | 3 luni | Neurochirurgie | 1 lună |
| Ortopedie-traumatologie | 1 lună | |||
| Rad. şi Imagistică Medicală | 1 lună | |||
| Medicină legală modul IV: Psihiatrie şi psihopatologie medico- legală, Elemente juridice şi drept medical şi Bioetică | 8 luni | Psihiatrie, psihopatologie medico-legală şi elemente de criminologie | 6 luni | |
| Elemente juridice: drept medical,răspundere profesională | 6 săpt. | |||
| Bioetică | 2 săpt. | |||
| Sănătate publică şi management | 1 lună | Sănătate publică şi management | 1 lună | |
| NR. | MODUL | DURAT A | ORE CURS | EVAL UARE | INDRUMĂ TOR | LOCAŢIE |
| 1. | FIZIOLOGIA MUNCII ŞI ERGONOMIA | 2 L | 30 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 2. | IGIENA INDUSTRIALĂ-MEDIUL DE MUNCĂ: AGENŢI FIZICI ŞI PULBERI | 2 L | 40 | scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 3. | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 2 L | 40 | scris practic | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 4. | PSIHOLOGIA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 5. | STATISTICA MEDICALĂ ÎN MEDICINA MUNCII, PROGRAME DE SĂNĂTATE ŞI COMUNICAREA RISCULUI PROFESIONAL ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 6. | MEDICINA PREVENTIVĂ - IGIENA RADIAŢIILOR | 3 L | 30 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP | |
| 7. | EPIDEMIOLOGIA ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | scris | CLINICI DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE/ ISP/ASP/CATEDRA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT | |
| 12 | 200 |
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALU ARE | INDRUMA TOR | LOCATIE |
| 1. | BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 2. | BOLILE PROFESIONALE ŞI BOLILE LEGATE DE PROFESIE ALE APARATULUI RESPIRATOR | 3 L | 40 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 3. | TOXICOLOGIE PROFESIONALĂ | 2 L | 30 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 4. | BOLI NEUROLOGICE PROFESIONALE | 2 S | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 5. | BOLI INFECŢIOASE PROFESIONALE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 6. | BOLI PSIHIATRICE PROFESIONALEŞI LEGATE DE PROFESIE | 2 S | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCI/BOLI PROFESIONALE | |
| 7. | BOLI CARDIOVASCULARE PROFESIONALE ŞI LEGATE DE PROFESIE | 1 L | 10 | scris practic | CLINICA DE MEDICINAMUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 8. | BOLI DERMATOLOGICE PROFESIONALE | 1 L | 20 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 9. | ALTE BOLI PROFESIONALE ŞI BOLI LEGATE DE PROFESIE. | 1 L | 40 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 10. | ACCIDENTELE DE MUNCĂ | 1 L | 20 | scris practic | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 12 | 200 |
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALU ARE | INDRUMA TOR | LOCATIE |
| 1. | MEDICINA INTERNĂ | 2 L 2S | 25 | scris | CLINICA/SECŢIE DE MEDICINA INTERNĂ | |
| 2. | PNEUMOLOGIE | 2 L | 20 | scris | CLINICA/SECŢIE PNEUMOLOGIE | |
| 3. | ALERGOLOGIE | 2 S | 10 | scris | CLINICA/SECTIE ALERGOLOGIE | |
| 4. | TOXICOLOGIE CLINICĂ | 1 L | 10 | scris | CLINICA/SECŢIE TOXICOLOGIE | |
| 5. | NEUROLOGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICA/SECŢIE NEUROLOGIE | |
| 6. | BOLI INFECŢIOASE | 2S | 5 | scris | CLINICA/SECŢIE BOLI INFECŢIOASE | |
| 7. | PSIHIATRIE | 2 S | 10 | scris | CLINICA/SECŢIE DE PSIHIATRIE | |
| 8. | DERMATOLOGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICA/SECŢIE DE DERMATOLOGIE | |
| 9. | CHIRURGIE | 1 L | 10 | scris | CLINICA /SECŢIE CHIRURGIE | |
| 10. | TRAUMATOLOGIE- ORTOPEDIE | 2 S | 10 | scris | CLINICA/SECŢIE ORTOPEDIE | |
| 11. | MEDICINA LEGALĂ | 2 S | 10 | scris | INSTITUT DE MEDICINĂ LEGALĂ/SECŢIE MEDICINĂ LEGALĂ | |
| 12. | OFTALMOLOGIE | 2S | 5 | scris | CLINICA/SECŢIE/ CABINET DE OFTALMOLOGIE | |
| 13. | ORL | 2S | 5 | scris | CLINICA/SECŢIE/ CABINET DE ORL | |
| 12 | 200 |
| NR. | MODUL | DURATA | ORE CURS | EVALU ARE | ÎNDRUMA TOR | LOCAŢIE |
| 1. | BIOETICA | ½ L | 20 | Scris | ||
| 2. | REABILITAREA MEDICALĂ ÎN CAZ DE BOALĂ PROFESIONALĂ SAU ACCIDENT DE MUNCĂ | 1 L | 20 | Scris | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 3. | LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ ÎN MEDICINA MUNCII | 1 L | 20 | Scris | CLINICA DE MEDICINA MUNCII/BOLI PROFESIONALE | |
| 4. | PRACTICA ÎN CABINETE DEMEDICINA MUNCII | 9 L si 2SĂPT. | 60 | Scrispractic | CLINICI DEMEDICINAMUNCII/BOLIPROFESIONALE*/CABINETE DEMEDICINAMUNCII ** | |
| 12 | 120 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |
| STAGIUL | I.1 | I.2;I.3;I.4;I.5;I.6;I.7;I.8;I.9;I.10;I.11 | I.12;I.13;I.14;I.15;I.16;I.17;I.18;I.19;I.20;I.21;I.22;I.23;I.24 | I.25;I.26;I.27;I.28 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ||||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | .I.1 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 |
| Metode didactice | Parametru formativ * | Ore (minimum) | |
| 1. | Autopregătire (tratate, reviste, internet) | 1, 2 | 1,5 ore/zi |
| 2. | Educaţia (de către cadrul didactic) la camera de gardă şi la patul bolnavului | 1, 2, 3, 4 | 4.800 ore |
| 3. | Cursuri | 1, 2 | 153 ore/3 ani |
| 4. | Conferinţe monodisciplinare | 1, 2 | 48 ore/an |
| 5. | Conferinţe multidisciplinare | 1, 2 | 48 ore/an |
| 6. | Demonstraţii şi lucrări practice (inclusiv laborator paraclinic orientat către nefrologie) | 1, 2, 3 | 100 ore/an |
| 7. | Analiză a literaturii existente | 1, 2 | 48 ore/an |
| 8. | Manifestări ştiinţifice extraspitaliceşti | 1, 2 | 40 ore/an |
| 9. | Cercetare | 1, 2 | ~ |
| Metode de evaluare | Ce evaluează* | Cine evaluează | Metodologie | Periodicitate | Metodă de înregistrare şi/sau notare | |
| 1. | Observarea activităţii zilnice- propriu-zisă- evaluare periodică a foilor de observaţie | 1, 2, 3, 4 | Cadrul didactic îndrumător | Vizite zilnice | Permanent | Calificativ acordat la sfârşitulmodulului/stagiului de cadrul didactic îndrumător (Anexa 10. Evaluare) |
| Evaluare directă | Permanent | Confirmarea îndeplinirii obiectivului (Caietul de stagiu şi portofoliu) | ||||
| Responsabilul de progam | Vizite clinice | Săptămânal | Calificativ acordat cel puţin anual şiinclus în Caietul de stagiu şi portofoliu (Anexa 9) | |||
| Evaluare directă | Anual | Calificativ acordat cel puţin anual şiinclus în Caietul de stagiu şi portofoliu (Anexa 9) | ||||
| 2. | Observarea activităţii de către responsabilii- clubului de lectură- lucrărilor practice- cercetare etc. | 1, 2, 4 | Cadrul didactic îndrumător | Discuţie cu responsabilii- clubului de lectură- lucrărilor practice- cercetare etc. | Anual | Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu |
| Responsabilul de program | Anual | Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu | ||||
| 3. | Colocvii | 1, 2 | Cadrul didactic îndrumător | Metodologie stabilită de responsabilul de program/modul şiaplicată de cadrele didactice | Cel puţin la sfârşitul fiecărui modul/stagiu de pregătire | Calificativ acordat de cadrul didactic îndrumător şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu şi Catalogul examenelor |
| Metode de evaluare | Ce evaluează* | Cine evaluează | Metodologie | Periodicitate | Metodă de înregistrare şi/sau notare | |
| 1. | Examene scrise | 1, 2 | Responsabilul de progam/modul | Răspunsuri redacţionale/cu răspuns multplu la alegere | La sfârşitul fiecărui modul, cu excepţia celor de nefrologie clinică şi TSFR, caresunt anuale | Calificativ acordat în Caietul de stagiuşi portofoliu şi în Catalogul examenelor |
| 2. | Examene orale/colocvii | 1, 2, 3 | Responsabilul de progam/modul | Metodologie stabilită de conducătorul stagiului şi aplicată de cadrele didactice | La sfârşitul fiecărui modul, cu excepţia celor de nefrologie clinică şi TSFR caresunt anuale | Calificativ acordat în Caietul de stagiuşi în Catalogul examenelor. |
| 3. | Examen practic | 1, 2, 3, 4 | Responsabilul de progam/modul | Caz clinic | La sfârşitul fiecărui modul, cu excepţia celor de nefrologieclinică şi TSFR, care sunt anuale | Calificativ acordat în Caietul de stagiuşi în Catalogul examenelor. |
| 4. | Evaluarea capacităţii de efectuare a manevrelor invazive | 1, 2, 4 | Cel puţin 3 cadre didactice, cel puţin 6 manevreResponsabilul de program | În funcţie de situaţia specifică (pacient/simulare) | În momentul în care îndrumătorul direct şi rezidentul îşi declarăcompetenţa | Formulare standardizate ataşate Caietului de stagiu şi portofoliu |
| 5. | Intervievarea colegilor şi a pacienţilor | 3 | Colegii şi pacienţii Îndrumătorul direct | Recomandată | Anual | Formulare standardizate; concluziile sunt ataşate Caietului de stagiu şi portofoliu |
| 6. | Evaluarea Porto- foliului de realizări | 1, 4 | Responsabilul de program | Evaluarea Caietului de stagiu şi Portofoliului | Anual | Calificativ acordat cel puţin anual şi inclus în Caietul de stagiu şi portofoliu |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor fundamentale necesare specialistului nefrolog şi aplicarea adecvată a acestora în îngrijirea bolnavilor | Embriologia rinichiuluiAnatomo-histologia şi imunohistochimia rinichiuluiFiziologia rinichiuluiFuncţia endocrino-umorală a rinichiului | - | - |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor de imunologie necesare specialistului nefrolog şi aplicarea adecvată a acestora în îngrijirea bolnavilor | Principiile fundamentale ale imunologiei Mecanismele imunologice ale bolilor renaleTestele imunologice relevante pentru patologia renală | - | - |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare evaluării bolnavului renal | Definirea principalelor elemente de semeiologie nefrologică (simptome, semne, sindroame) | Efectuarea anamnezei şi exprimarea ei într-o manieră precisă, logică, completă şi reliabilă | Implicare şi răspundere faţă de dorinţele pacientului |
| Particularităţi ale examenului clinic obiectiv şi manevre clinice în nefrologie | Efectuarea unui examen clinic general complet şi specific, orientat către identificarea datelor semiologice specifice problemei pacientului | Respectarea dorinţei de informare a pacientului | |
| Enunţarea circumstanţelor etiologice – comune şi rare – şi descrierea mecanismelor de apariţie ale principalelor elemente de semeiologie nefrologică | Recurgerea la anumite proceduri ale examenului clinic impuse de anumite situaţii şi executarea lor corectă | EmpatieMenţinerea credibilităţii faţă de pacient şi de familia acestuia | |
| Abordarea principalelor semne şi sindrome nefrologice | Recunoaşterea şi interpretarea corectă a semnelor şi simptomelor nefrologice, integrarea lor în sindroame | Explicarea diagnosticului şi a evoluţiei probabile, pacientului şi familiei | |
| Recunoaşterea formelor clinice clasice/atipice şi a formelor frecvente/rare ale sindroamelor | Explicarea opţiunilor diagnostice şi terapeutice | ||
| Abordarea corectă a simptomatologiei | Sfătuirea bolnavului şi a familiei | ||
| Discutarea diagnosticelor diferenţiale cele mai pertinente în situaţiile clinice cu care se confruntă |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoşinţelor şi a aptitudinilor necesare investigării bolnavului renal | Cunoaşterea procedurilor paraclinice - inclusiv indicaţiile, contraindicaţiile, complicaţiile şi interpretarea rezultatelor, ca şi a raportului cost- eficienţă - şi aplicarea lor adecvată la îngrijirea bolnavului cu afecţiuni nefrologice | Stabilirea unui demers diagnostic riguros prin realizarea unui plan de investigaţii bine adaptat la situaţia pacientului:· secvenţă logică a procedurilor diagnostice· utilizarea judicioasă a acestora în raport de pertinenţă şi beneficiu-risc· aplicarea şi interpretarea rezultatelor testelor în contextul clinicExecutarea corectă a anumitor proceduri care se impun în anumite situaţii clinice (Anexa 4. Barem_Nefro) | Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţialeColaborare cu personalul de laborator pentru explorarea eficientă a bolnavilor de afecţiuni nefrologice |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu proteinurie | Fiziologia şi fiziopatologia proteinuriilor Etiologia proteinuriei asimptomaticeMetodele de investigare a pacientului cu proteinurieDiferenţierea între cauzele fiziologice şi patologice ale proteinuiei | Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen clinic specificInvestigarea adecvată a proteinuriei şi diferenţierea între cauzele fiziologice şi patologiceStabilirea corectă a indicaţiei de biopsie renală şi interpretarea rezultatelor acesteiaStabilirea evoluţiei probabile, a prognosticului pe termen lung şi a necesităţii monitorizării de lungă durată | Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţialeAprecierea rolului şi colaborarea cu medicina primară în screening-ul iniţial şi în dispensarizarea bolnavilor cu proteinurieExplicarea indicaţiilor biopsiei renale |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării bolnavilor cu hematurie | Etiologia şi patogenia hematuriei (macro- şi microscopice)Metode de investigare a hematurieiStrategia abordării bolnavilor cu hematurie macro-/microscopică | Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic specificInvestigarea adecvată a bolnavilor cu hematurie microscopică:· planificarea investigaţiilor· identificarea bolnavilor care necesită evaluare prin mijloace imagistice şi endo-urlogice· stabilirea corectă a indicaţiei de bioipsie renală şi interpretarea rezultatelor acesteiaStabilirea evoluţiei probabile, a prognosticului şi a necesităţii monitorizării pe termen lung | Explicarea demersului diagnostic bolnavilor şi familiei, mai ales a riscurilor şi beneficiilor potenţialeAprecierea rolului şi colaborarea cu medicina primară în screening-ul iniţial şi în dispensarizarea bolnavilor cu hematurie microscopicăExplicarea indicaţiilor biopsiei renaleAprecierea rolului şi colaborarea cu specialistul în imagistică şi cu urologul |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea bolnavilor cu dezechilibre hidro- electrolitice şi acido-bazice | Fiziologia şi fiziopatologia balanţei apei, sodiului, potasiului şi a ionilor de hidrogen; a homeostaziei fosfo-calciceClinica dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido- baziceMetodele de evaluare a echilibrelor hidro- electrolitic şi acido-bazicDiagnosticul dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido-baziceTratamentul dezechilibrelor hidro-electrolitice şi acido-bazice | Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) utile în evaluarea bolnavilorExamen clinic reliabil şi acurat, orientat asupra relevării anomaliilor balanţelor hidrice, electrolitice şi acido-baziceRecomandarea şi interpretarea datelor biochimiceşi EKG relevante (Barem_Nefro)Abordarea diagnostică a bolnavilor cu dezechilibre hidro-electrolitice şi acido-baziceTratarmentul eficient al dezechilibre hidro- electrolitice şi acido-bazice | Explicarea implicaţiilor tulburărilor hidro- electrolitice şi acido-bazice, inclusiv a celor din boli cu componentă familialăAprecierea rolului dieteticianului şi al cadrelor medii în tratamentul de lungă durată |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu hipertensiune arterială cu/fără afectare renală | Fiziologia şi fiziopatologia reglării PADefinirea şi încadrarea HTA, conform cu standardele naţionale şi internaţionale în vigoareMecanismele patogenice ale HTA esenţialeCauzele şi mecanismele HTA secundare, metodele de investigare, de tratament şi limitele acestoraHipertensiunea arterială şi rinichiul Strategia abordării bolnavului cu HTAMecanisme de acţiune, efecte adverse ale antihi- pertensivelor, cu referire specială la boala renalăTratamentul HTA conform standardelor naţionaleşi internaţionale în vigoare, inclusiv relevanţa pentru progresia bolii renale și a nefropatiei diabetice | Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic extins pentru diagnosticarea şi evaluarea unui pacient hipertensivEvaluarea probabilităţii unei cauze secundare şi investigarea paraclinică a unui asemenea pacientDiagnosticul HTA (forme ettio-patogenice, stadii, risc)Identificarea pacienţilor cu HTA secundară cu indicaţie de tratament specific şi recunoaşterea limitelor acestuiaPrescirerea corectă a tratamentului medicamentos antihipertensivMonitorizarea bolnavilor cu HTA | Explicarea implicaţiilor HTA asupra stilului de viaţă şi a importanţei complianţei de durată la terapia antihipertensivăRecunoaşterea rolului medicinii primare în diagnosticul, urmărirea şi tratamentul HTA |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu sindroame nefrotice şi nefritice | Definirea şi clasificarea sindroamelor nefrotice şi nefriticeLeziunile histopatologice şi fiziopatologia sindroamelor nefrotice şi nefritice. Relaţia acestora cu afecţiunile cauzaleClinica sindroamelor nefritice/nefroticeInvestigarea sindroamelor nefrotice şi nefritice pentru stabilirea cauzelor şi a severităţiiAbordarea bolnavului cu sindroame nefrotice şi nefriticeIndicaţiile măsurilor terapeutice patogenice (corticosteroizi, imunosupresoare) şi fiziopatologice (antibiotice, inhibitori ACE, medicaţie hipolipemiantă, anticoagulantă,diuretică) | Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv anamneză familială şi realizarea unui examen fizic adecvatPlanificarea investigaţiilor adecvate şi interpretarea acestora, inclusiv biopsia renalăAbordarea pacienţilor cu sindroame nefrotice şi nefritice, diagnosticul şi stabilirea indicaţiilor pentru diferite metode terapeuticeDispensarizarea bolnavilor cu sindroame nefroticeşi nefritice | Explicarea implicaţiilor sindroamelor nefrotice şi nefritice asupra stilului de viaţă şi a importanţei complianţei la terapieDiscutarea nefropatiilor glomerulare familialeRecunoaşterea rolului medicinii primare, în tratamentul pe termen lung |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacientului cu IRA | Definiţia şi clasificarea IRACauzele, patogenia şi fiziopatologia IRA Simpromatologia IRAAbordarea bolnavului cu IRA:· descrierea metodelor de investigare clinică şi paraclinică a bolnavilor cu IRA (cauze, severitate etc.)· monitorizarea bolnavului cu IRA/factori de risc pentru IRA· descrierea strategiilor de prevenire şi tratare a cauzelor reversibile de IRA şi a metodelor de corectare a anomaliilor hidro-electrolitice, acido-bazice şi biochimiceEtiologia, patogenia, tabloul clinic, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, tratamentul nefritei tubulo- interstiţiale acute (necroza tubulară acută) | Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea IRA (inclusiv evidenţierea factorilor iatrogeni, familiali şi de mediu)Realizarea unui examen clinic reliabil şi acuratPlanificarea şi utilizarea examenelor paraclinice adecvate (inclusiv a biopsiei renale)Utilizarea adecvată şi interpretarea următoarelor teste paraclinice în diagnosticul IRA: ionograme serice şi urinare; EAB, examen de urină, produşi de retenţie azotată, indici diagnostici, explorări hematologice, imunologice, microbiologice; EKG; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renalăDiagnosticul IRA (formă etio-patogenică, etiologie, substrat, stadiu)Abordare terapeutică corectă, inclusiv măsurile profilactice, tratamentul cauzelor şi terapia de substituţie a funcţiilor renale în contextul studiilor clinice (vezi #43-46)Stabilirea prognosticului, monitorizarea pe termen lung a bolnavului cu IRA | Explicarea opţiunilor diagnostice şi terapeutice relevante, a rezultatelor şi a importanţei implicării, dacă este nevoie, şi a altor specialiştiRecunoaşterea rolului echipei de terapie intensivă nefrologicăRecunoaşterea rolului specialistului ATI, microbiologului, infecţionistului, imunologului, urologului, chirurgului, anatomo-patologului, toxicologului |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul bolnavilor cu IRC | Definiţia IRC Etiologia IRCPatogenia IRC. Progresia bolii renale. Stadiile IRC | Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv referitoare la factorii medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediuRealizarea unui examen fizic acurat şi reliabil | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a implicaţiilor IRC (inclusiv ale TSFR) asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă |
| Fiziopatologia IRC Simptomatologia IRCInvestigaţiile paraclinice utilizate în evaluarea gradului IRC şi a cauzelor, cu referire specială la cauzele reversibile | Evaluarea filtratului glomerular şi a produşilor de retenţie azotatăUtilizarea adecvată şi interpretarea în diagnosticul IRC a următoarelor teste paraclinice: ionograme serice şi urinare; EAB, examen de urină, explorări hematologice, imunologice, microbiologice;ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renală | Recunoaşterea rolului echipei multidisciplinare în abordarea IRC (medic de familie, dietetician) | |
| Istoria naturală şi prognosticul IRC de diferite cauze şi descrierea strategiilor terapeutice generale şi specifice pentru modificarea progresiei | Abordarea pacientului cu IRC – diagnostică şi terapeutică – cu referire specială la cauzele reversibile şi la măsurile de (igieno-dietetice, medicamentoase) de încetinire a progresiei | ||
| Aprecierea momentului instituirii TSFR, alegerea metodei şi pregătirea adecvată a pacientului | |||
| Dispensarizarea bolnavului cu IRC |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare | Descrierea impactului bolilor cardio-vasculare asupra morbidităţii şi mortalităţii pacienţilor cu boală renală sau cu TSFRFactorii de risc cardio-vascular şi a mijloacele de a-i influenţaAbordarea sindroamelor coronariene acute şi a problemelor asociate la bolnavul renal | Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală cardio-vascularăEvaluarea riscului de boală cardio-vascularăDiagnosticul şi tratamentul sindroamelor coronariene acute la pacienul renalIdentificarea pacienţilor care necesită consult cardiologic sau investigaţie de specialitate | Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentImplicarea pacientului şi a aparţinătorilor în eliminarea factorilor de risc şi recunoaşerea rolului altor cadre medicaleColaborarea cu cardiologii, în scopul tratamentului şi pentru realizarea de protocoale de abordare specifice |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu dislipidemii, în contextul specific al bolii renale | Definirea dislipidemiilorRelevanţa dislipidemiilor ca factori de risc la pacienţii cu boală renalăInvestigarea clinică şi de laborator a bolnavilor renali cu dislipidemiiTratamentul igieno-dietetic şi medicamentos al dislipidemiilor. Utilizarea statinelor | Obţinerea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea unui pacient cu dislipidemieInvestigarea paraclinică a pacientului cu anomalii lipidicePrescrierea şi monitorizarea tratamentului – dietetic şi medicamentos al dislipidemiilor – la pacienţii renali, în funcţie de standardele naţionale, încontextul bolii cardio-vasculare şi al HTA | Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentImplicarea nutriţioniştilor şi a altor cadre medicale în abordarea hiperlipidemiilor |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor de a preveni, supraveghea şi a aborda boala osoasă renală | Homeostazia fosfo-calcică şi metabolismul osos Definiţia şi clasificarea bolii osoase renale Patogenia, fiziopatologia bolii osoase renale Clinica bolii osoase renaleInvestigarea bolii osoase renale: teste biochimice, endocrine, biopsia osoasă, tehnici imagisticeDiagnosticul bolii osoase renale (forme etiopatogenice şi clinice)Tratamentul bolii osoase renale: dieta; medicamentele – chelatori intestinali ai fosfaţilor, derivaţi ai vitaminei D – paratiroidectomia.Monitorizare şi efecte adverse | Prevenirea, diagnosticul şi abordarea bolii osoase renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică înaintea iniţierii TSFRInterpretarea investigaţiilor biochimice, endocrinologice, radiologice şi histologice privitoare la metabolismul ososAbordarea diagnostică şi terapeutică a bolii osoase renale la pacienţii hemodializaţi, dializaţi peritoneal şi transplantaţi renalSelectarea pacienţilor cu indicaţie de paratiroidectomie şi abordarea acestora | Explicarea naturii suferinţei, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentRecunoaşterea rolului nutriţionistului şi a personalului direct implicat în dializă în prevenirea şi abordarea bolii osoase renale, mai ales în cea ce priveşte educarea şi implicarea bolnavilorAprecierea abordării multidisciplinare a bolii osoase renale |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a evalua şi trata infecţiile apărute la bolnavii renaliObţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a aborda problemele specifice ale infecţiei la gazdele imunocompromiseObţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru prevenirea şi abordarea infecţiilor virale la pacienţii aflaţi în tratament de substituţie a funcţiilor renale | Mecanismele de apărare şi perturbarea lor la bolnavul cu IRParticularităţile etiologice, clinice şi paraclinice ale infecţiilor la bolnavul renal, inclusiv la cei aflaţi sub TSFRStrategii de prevenire şi tratament a infecţiilor la pacienţii aflaţi în TSFR (virale, ale căii de abord etc.) | Diagnosticul, investigarea şi tratamentul infecţiilor la pacienţii renali, pe bază de protocoaleDesemnarea şi implementarea măsurilor de profilaxie pentru minimizarea riscului de infecţii la bolnavii renali | Educarea pacienţilor referitor la riscul infecţiilor şi la măsurile de profilaxieSfătuirea aparţinătorilor pentru profilaxie şi utilizarea screening-ului infecţiilor virale cu transmisie parenteralăRecunoaşterea rolului asistentelor medicale în prevenirea şi tratamentul infecţiilor la pacienţii renaliRecunoaşterea importanţei conlucrării cu microbiologii, infecţioniştii |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru supravegherea şi abordarea pacienţilor cu insuficienţă renală şi anemie | Patogenia anemiei renaleMetodele hematologice şi biochimice de diagnosticare, evaluare şi monitorizare a tratamentului anemiei renaleTratamentul anemiei renale (terapie marţială, eritropoietină, alte mijloace); indicaţii, scheme, monitorizare, cauze de eşec, efecte adverse | Diagnosticul şi tratamentul anemiei renale, monitorizarea tratamentului şi identificarea cauzelor eşecului, utilizând protocoale standardizate | Aprecierea rolului asistentelor medicale în consilierea iniţială a pacienţilor, iniţierea şi tratamentul de lungă durată al anemiei renaleDezvoltarea de protocoale pentru utilizarea eritropoietinei |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrită cronică | Definirea şi clasificarea GNDACauzele şi mecanismele patogenice ale GNDA Morfopatologia GNDATabloul clinic al principalelor tipuri de GNA (în special GNDA poststreptococică)Strategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNADiagnosticul GNAIstoria naturală şi factorii prognostici în principalele tipuri de GNAStrategiile de tratament, generale şi specifice GNA de anumite cauze | Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea unui bolnav cu GNA (inclusiv evidenţierea factorilor infecţioşi, familiali, sociali şi de mediu)Efectuarea unui examen fizic acuratUtilizarea adecvată şi interpretarea următoarelor teste paraclinice: biochimice; hematologice; microbiologice; imunologie; ecografie renală; tomografie computerizată; biopsie renalăDiagnosticul corect al GNA (etiologie, formă clinică)Utilizarea măsurilor de tratament general şi specific al GNAStabilirea prognosticului şi monitorizarea bolnavilor | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrită acută | Definirea şi clasificarea GNRPCauzele şi mecanismele patogenice ale GNRP Morfopatologia GNRPTabloul clinic al GNRPStrategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor forme de GNRPDiagnosticul GNRPIstoria naturală şi factorii prognostici în GNRPStrategiile de tratament, generale şi specifice ale GNRP de cauze identificate | Efectuarea unei anamneze acurate pentru evaluarea bolnavului de GNRP (inclusiv evidenţierea factorilor infecţioşi, toxic-medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu) şi a unui examen clinic corectPlanificarea adecvată şi interpretarea testelor dia- gnostice: biochimice; hematologice; microbiologi- ce; imunologie; ecografie renală; tomografie com- puterizată; biopsie renalăDiagnosticul corect al GNRPUtilizarea măsurilor de tratament general şi speci- fic al GNRP, în contextul factorilor prognostici in- dividuali, rezultând din studii controlateStabilirea prognosticului şi monitorizare | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestora şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu glomerulonefrite cronice | Definiţia şi clasificarea GNCCauzele şi mecanismele patogenice ale GNC Morfopatologia GNCTabloul clinic al principalelor tipuri de GNCStrategia de investigare (imunologică, morfologică etc.) a principalelor tipuri de GNCDiagnosticul GNCIstoria naturală şi factorii prognostici în principalele forme de GNCStrategiile de tratament, generale și specifice GNC de anumite cauze | Efectuarea unei anamneze acurate pentru evalua- rea bol navului cu GNC (inclusiv evidenţierea fac- torilor infecţioşi, medicamentoşi, familiali, sociali şi de mediu) şi a unui examen fizic corectPlanificarea adecvată şi interpretarea testelor diagnostice: biochimie; hematologie; microbiolo- gie; ecografie renală; tomografie computerizată; imunologie; biopsie renalăDiagnosticul corect al GNCUtilizarea măsurilor de tratament general şi specific al GNC, în contextul factorilor prognostici individuali, rezultând din studii controlateStabilirea prognosticului şi monitorizare | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi implicaţiilor GNC asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisă |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu infecţii urinare | Definirea şi clasificarea infecţiilor urinareAgenţii etiologici – bacterieni şi de altă natură – ai infecţiilor urinareFactorii anatomo-funcţionali favorizanţi ai infecţiilor urinare (inclusiv natura familială a unor anomalii)Simptomatologia infecţiilor urinare Forme clinice de infecţiilor urinareAbordarea diagnostică a infecţiilor urinare, îndeosebi a celor recurenteMecanismele de acţiune ale antibioticelor în infecţiile urinare, limitele şi efectelor lor adverseStrategia terapeutică în infecţiile urinare Rolul şi indicaţiile procedurilor urologice întratamentul infecţiilor urinare, inclusiv la copil şiurmărirea ulterioarăPrognosticul pe termen lung al infecţiilor urinare | Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen obiectiv adecvatPrescrierea, planificarea şi interpretarea investigaţiilor la bolnavi de infecţii urinareDiagnostic corect al infecţiilor urinare, inclusiv al factorilor favorizanţiStabilirea prognosticului pe termen lung al formelor clinice de infecţii urinareAbordarea terapeutică a infecţiilor urinare, inclusiv prescrierea şi adaptarea antibioterapiei în infecţiile urinare şi tratamentul factorilor favorizanţi | Explicarea rolului respectării regulilor de igienă în prevenirea infecţiilor urinareExplicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraRecunoaşterea importanţei abordării multidisciplinare a bolnavului cu infecţii urinare (urolog, ginecolog, microbiolog) |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu nefropatii tubulo-interstiţiale | Definiţia şi clasificarea nefropatiilor tubulo- interstiţialeFactorii etiologici şi patogenia nefropatiilor tubulo-interstiţiale acute şi cronice, inclusiv în relaţie cu bolile sistemice şi familialeMorfopatologia nefropatiilor tubulo-interstiţialeSemiologia nefropatiilor tubulo-interstiţiale – elemente comune şi de diferenţiere a formelor etio-patogeniceAbordarea diagnostică şi terapeutică a bolnavului de NTI | Efectuarea unei anamneze relevante, inclusiv prin evidenţierea factorilor toxici, medicamentoşi, dismetabolici, familialiEfectuarea unui examen fizic adecvatPlanificarea şi interpretarea investigaţiilor, inclusiv a biopsiei renaleDiagnosticul corect al nefropatiilor interstiţialeIndicarea şi utilizarea măsurilor terapeutice relevante în contextul rezultatelor studiilor clinice | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraImplicarea, dacă este nevoie, şi a altor specialişti |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu HTA reno- vascularăObţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu afectare renală secundară unei boli a vaselor rinichiului | Definiţia şi clasificarea nefropatiilor vasculareCauzele şi mecanismele patogenice ale nefropatiilor vasculareMorfopatologia nefropatiilor vasculare Tabloul clinic al nefropatiilor vasculareMetodele de investigare a nefropatiilor vasculare Diagnosticul nefropatiilor vasculareMetodele de diagnostic/tratament al obstrucţiei vasculare şi indicaţiile acestoraAbordarea generală a problemelor vasculare ale pacienţilor cu boli reno-vasculare | Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală reno-vascularăPlanificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al nefropatiilor vasculareRecomandarea abordării medicale şi/sau a intervenţiei chirurgicale în funcţie de evaluarea clinică şi investigaţii paraclinice în contextul rezultatelor studiilor cliniceStabilirea evoluţiei şi a prognosticului pe termen lung | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraAprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi a tratamentului |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare evaluării şi tratării pacienţilor cu boli microvasculare renale | Definiţia şi clasificarea boillor microvasculare renaleCauzele şi mecanismele bolilor microvasculare renaleMorfopatologia bolilor microvasculare renale Tabloul clinic al bolilor microvasculare renaleMetodele de investigare şi de intervenţie terapeuticăAbordarea – diagnostică şi terapeutică a bolnavului cu boli microvasculare renale | Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen adecvat pentru diagnosticul şi evaluarea pacientului cu boală reno-vascularăPlanificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice Diagnosticul corect al bolilor microvasculare renale Prescrierea şi monitorizarea tratamentuluiStabilirea evoluţiei şi a prognosticului pe termen lung | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraAprecierea utilităţii abordării multidisciplinare a diagnosticului şi a tratamentului |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul bolnavilor cu vasculite renale | Definiţia şi clasificarea vasculitelorEtiologia şi patogenia vasculitelor renale şi a spectrului bolii, în relaţie cu vasculitele sistemiceMorfopatologia vasculitelorMetodele clinice şi paraclinice de investigare şi monitorizare a pacientuluiDiagnosticul vascularitelor renaleAbordarea terapeutică a vasculitelor (terapie imunosupresoare, plasmafereză) | Efectuarea unei anamneze relevante şi realizarea unui examen fizic adecvat, atât pentru diagnosticul sindromatic cât şi pentru clasificarea bolii.Planificare adecvată: diagnostică (inclusiv bioptică)şi terapeuticăDiagnosticul corect al vascularitelor renaleUtilizarea imunosupresiei şi a plasmaferezei, cu minimizarea efectelor adverseMonitorizarea bolnavului pe termen scurt scurt şi lung | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraAprecierea rolului altor specialişti şi cooperarea acestora în abordare |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru abordarea şi tratarea bolnavilor de LES şi a de alte colagenoze | Definiţia şi criteriile de clasificare ale colagenozelor majoreEtiopatogenia colagenozelor majore. Mecanisme imunopatologiceMorfopatologia colagenozelor majore. Enumerarea clasificărilor histologice ale afectării renale în lupus şi consecinţele clinice ale acestor forme.Metodele clinice şi paraclinice de investigare Diagnosticul nefropatiilor din colagenozeTratamentul colagenozelor şi a nefopatiilor consecutive | Efectuarea unei anamneze relevante şi a unei examinări adecvate pentru evaluarea bolnavilor de LES şi de colagenoze majorePlanificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice. Interpretarea datelor histologice renale şi a marker-ilor imuni în LES şi colagenozele majoreDiagnosticul corect al nefropatiilor din colagenozeAbordarea IR la pacienţii cu LES, inclusiv utilizarea adecvată a imunosupresiei şi a plasmaferezeiStabilirea schemei terapeutice şi monitorizarea tratamentuluiStabilirea prognosticului nefropatiilor din colagenoze. Dispensarizarea de lungă durată abolnavilor de LES şi de colagenoze majore. Utilizarea marker-ilor de activitate a bolii | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor anticipate ale acestoraDiscutarea impactului LES asupra sarciniiAprecierea utilităţii abordării multidisciplinare pentru investigaţie şi tratament |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu boli renale secundare/multisistemice | Elemente fundamentale – etio-patogenie, morfopatologie, clinică, diagnostic, terapie – referitoare la bolile primarePatogenia/fiziopatologia afectării renale Morfopatologia leziunilor renaleTabloul clinic şi de laborator – inclusiv particularităţi – ale suferinţei renaleDiagnosticul suferinţei renaleTratamentul profilactic și curativ al afectării renale | Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen fizic adecvat diagnosticului şi evaluării pacientului cu boală multisistemică afectând şi rinichiulPlanificarea şi interpretarea examenelor paraclinice – relevante pentru boala de bază şi pentru afectarea renală – la un asemenea bolnavDiagnosticul corect al afectării renalePrescrierea şi urmărirea tratamentului adecvat bolii de bază şi suferinţei renaleAbordarea multidisciplinară a acestor boli | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentAprecierea abordării multidisciplinare în investigarea şi tratamentul acestor boli |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru abordarea şi tratarea bolnavilor cu nefropatie diabeticăObţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru prevenirea progresiei nefropatiei diabetice şi a alterării progresive a funcţiei renale | Cadrul nosologic al nefropatiei diabeticePatogenia nefropatiei diabetice, inclusiv a factorilor predispozanţiClinica al nefropatiei diabetice. Stadii evolutive Metodele de screening al nefropatiei diabetice Diagnosticul nefropatei diabeticeTratamentul nefropatiei diabetice. Importanţa con- trolului glicemiei, al HTA, al hiperlipemiei, trata- mentului cu IECA şi antagonişti ai receptorilor AIIUtilizarea metodelor de TSFR la pacientul diabetic. Rolul transplantului pancreatic şi a transplantului combinat renal şi pancreatic | Obţinerea unei anemneze relevante şi efectuarea unui examen fizic adecvat pentru diagnosticarea şi evaluarea unui bolnav cu nefropatie diabeticăDiagnosticul corect al nefropatiei diabetice şi al altor boli renale la pacientul diabeticImplementarea şi monitorizarea tratamentului HTA, hiperlipemiei şi utilizarea tratamentul cu IECA şi an- tagonişti ai receptorilor AIIPlanificarea dispensarizării pe termen lung a pacientului cu nefropatie diabeticăAlegerea şi indicarea tipului de TSFR şi aplicarea acesteia la bolanvul diabetic | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraImplicarea bolnavului şi a aparţinătorilor, ca şi a dieteticienilor şi a medicilor diabetologi în îngrijirea bolnavuluiDiscutarea rolului fumatului în dezvoltarea bolii vasculare la pacientul diabeticConlucrarea cu diabetologul în scopul realizării de protocoale pentru urmărirea şi tratarea bolnavilor diabtici |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru investigarea şi tratarea bolnavului cu litiază renală | Cauzele şi mecanismele litiazei renaleClinica litiazei renale, inclusiv răsunetul asupra funcţiei renaleInvestigarea biochimică şi imagistică; metode şi strategieDiagnosticul litiazei renaleEvoluţie. Complicaţii. Istoria naturală a litiazei renaleMijloacele de tratament al litiazei renale, inclusiv profilactice. Indicaţii, contraindicaţii, indicaţii diferenţialeMetode urologice de terapie | Efectuarea unei anamneze (inclusiv familială) şi a unui examen clinic al pacientului cu litiază renalăPlanificarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice (biochimice şi imagistice)Diagnosticul corect – tip, complicaţii etc – al litiazei renalePrescrierea şi monitorizarea tratamentului de fond al bolnavului cu litiază renalăIndicaţia corectă a tratamentului urologic: moment şi metodă | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi implicaţiilor litiazei renale asupra stilului de viaţă al bolnavului şi a importanţei complianţei la dispensarizare, dietă şi medicaţia prescrisăExplicarea semnificaţiei anamnezei familialeÎncurajarea utilizării metodelor simple de reducere a riscului şi de prevenire a litiazei renaleRecunoaşterea rolului radiologilor, biochimiştilor şi al urologilor în îngrijirea bolnavilor de litiază renală |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu obstrucţie a tractului urinar | Anatomia tractului urinar. Sediile şi cauzele obstrucţiei căii urinareFiziopatologia obstrucţiei tractului urinar. Consecinţele pe termen lung ale obstrucţiei tractului urinarSimptomatologia obstrucţiei tractului urinar Eplorarea obstrucţiei tractului urinar Diagnosticul obstrucţiei tractului urinarEvoluţie. Complicaţii, inclusiv tulburările hidro- electrolitice apărute după înlăturarea obstrucţiei tractului urinar şi tratamentul acestoraAbordarea terapeutică a obstrucţiei tractului urinar, inclusiv tratamentul infecţiilor, măsuri de prevenţie şi proceduri urologice reconstructive la copil şi adult; relevanţa acestora în ceea ce priveşte abodarea de perspectivă, inclusiv transplantul renal | Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen clinic adecvat al pacientului cu obstrucţie a tractului urinarInvestigarea pacientului şi tratarea adecvată, inclusiv implicarea radiologului şi a urologuluiDiagnosticul obstrucţiei tractului urinarStabilirea planului terapeutic – inclusiv indicaţia de tratament urologic, măsuri de reducere a riscului infecţiilor şi a progresiei bolii renale – şi de monitorizare pe termen lung | Explicarea naturii afecţiunii, a prognosticului, a opţiunilor terapeutice, a rezultatelor acestora şi a necesităţii dispensarizării.Recunoaşterea rolului urologilor, radiologilor, pediatrilor, microbiologilor şi a medicilor de familieRecunoaşterea rolului dispensarizării |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şitratamentul pacienţilor cu nefropatii ereditare | Definiţia şi clasificarea nefropatiilor ereditareGenetica nefropatiilor ereditareMorfopatologia, patologia moleculară şi fiziopatologia nefropatiilor ereditareTabloul clinic al nefropatiilor ereditareMetode de screening. Diagnostic, inclusiv prenatal Abordarea bolnavilor cu nefropatii ereditare.Mijloace terapeutice. Sfat genetic | Efectuarea unei anamneze relevante şi acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – şi efectuarea unui examen clinic adecvat la un pacient cu nefropatie ereditarăPlanificarea şi urmărirea adecvate a explorării, inclusiv a biopsiei renale şi a investigaţiilor specificeDiagnosticul corect al nefropatiilor ereditare Monitorizarea progresiei bolii renaleTratament specific, prescrierea şi urmărirea efectelor terapiei de încetinire a progresiei bolii renale | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a modului de transmitere genetică al nefropatiilor ereditare şi a consecinţelor asupra descendenţilorÎnţelegerea preocupărilor pacienţilor şi ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a boliiSfat genetic |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratamentul pacienţilor cu PKRObţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea membrilor familiilor pacienţilor cu PKR | Genetica PKRPatogenia moleculară a PKR, inclusiv a manifestărilor extrarenale. Fiziopatologia PKRClinica polichistozei renale Diagnostic. Metode de screening Istoria naturală a PKRAbordarea pe termen lung a bolnavilor cu PKR, inclusiv măsuri terapeutice pentru încetinirea declinului funcţiei renale şi utilizarea TSFR | Efectuarea unei anamneze acurate, inclusiv familială – arbore genealogic – şi aplicarea în evaluarea PKRRealizarea unui examen clinic reliabil şi acuratInterpretarea testelor screening şi evaluarea limitelor acestoraDiagnosticul corect al PKRPlanificarea abordării de lungă durată a pacienţilor cu PKR. Monitorizare | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a modului de transmisie genetică al PKR şi a consecinţelor asupra descendenţilorÎnţelegerea preocupărilor pacienţilor şi ale familiilor lor referitoare la impactul naturii ereditare a PKRSfat genetic. |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea competenţei şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea, prevenireaşi tratarea pacienţilor cu nefropatii toxice şi medicamentoase | Clasificarea nefropatiilor toxice şi medicamentoaseEtiologia nefropatiilor toxice şi medicamentoase. Factori de riscMecanismele patogenice – inclusiv metabolismul, excreţia şi efectele asupra structurii şi funcţiei aparatului reno-urinar – ale nefropatiilor toxice şi medicamentoaseForme clinice etiologice de nefropatii toxice şi medicamentoaseDiagnosticul nefropatiilor toxice şi medicamentoaseProfilaxia şi tratamentul curativ al nefropatiilor toxice şi medicamentoase | Efectuarea unei anamneze relevante (expunere la toxice, medicamente) şi a unui examen clinic orientat către identificarea nefropatiilor toxic-medicamentoasePlanificarea, realizarea şi interpretarea investigaţiilor paraclinice specifice (niveluri terapeutice/toxice, peak/throuh)Diagnosticul corect al nefropatiilor toxice şi medicamentoaseRecunoaşterea importanţei măsurilor profilacticeAbordarea terapeutică a nefropatiilor toxice şi medicamentoase. | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului, a opţiunilor terapeutice şi a rezultatelor acestoraExplicarea potenţialului toxic al medicamentelor pacientului şi aparţinătorilor |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu tuberculoză renală | Epidemiologia, etiopatogenia şi istoria naturală a tuberculozei. StadializareTabloul clinic şi consecinţele pe termen lung ale tuberculozei reno-urinareMetode de diagnostic, inclusiv bacteriologic Tuberculostaticele – mecanism de acţiune, limiteşi efecte adverseSchemele de tratament naţional acceptate. Noţiunea de tratament strict supravegheat | Efectuarea unei anamneze relevante şi efectuarea unui examen obiectiv adecvatPlanificarea, realizarea şi interpretarea investigaţiilor paracliniceDiagnosticul corect al tuberculozei reno-urinarePlanificarea tratamentului,a monitorizării evoluţiei şi a complicaţiilor bolii şi tratamentului. | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentul tuberculostaticAprecierea rolului microbiologiei şi al radiologiei în diagnosticarea şi urmărirea evoluţiei boliiRolul cadrelor medii în educarea bolnavului şi urmărirea evoluţiei bolii, în ancheta epidemiologică, urmărirea evoluţiei în timpul terapieiantituberculoase |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştin'elor şi a aptitudinilor necesare pentru evaluarea şi tratarea pacienţilor cu tumori renale | Clasificarea anatomo-clinică a tumorilor renaleClinica tumorilor renale. Sindroame paraneoplaziceMetode de investigare, inclusiv imagistică Diagnosticul tumorilor renale. StadializareTratamentul antineoplazic în tumorile renale (chimioterapie, radioterapie, chirurgical). Indicaţii; contraindicaţii; scheme. Tratamentul paleativ | Efectuarea unei anamneze relevante şi a unui examen clinic adecvatInvestigarea bolnavului cu tumoră renală Diagnostic corect, inclusiv evaluarea stadiului boliiPlanificarea tratamentului – inclusiv a celui paleativ - a urmăririi evoluţiei şi a complicaţiilor bolii şi ale tratamentuluiAbordarea multidisciplinară (oncologie, urologie) | Explicarea naturii afecţiunii, prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentAprecierea rolului urologului, oncologului şi al radiologului în diagnosticarea, tratarea şi urmărirea evoluţiei boliiSuport psiho-somatic în stadiile terminale |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului afecţiunilor renale apărute în sarcinăObţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului pacientelor cu afectare renală, inclusiv sub TSFR, care rămân gravide | Modificările induse de sarcină asupra aparatului reno-urinar al femeilor, sănătoase sau cu boală renală pre-existentă, inclusiv a celor cu TSFRDefiniţia şi clasificarea nefropatiei gravidiceEtiopatogenia, morfopatologia şi manifestările clinice ale nefropatiei gravidiceParticularităţi ale bolilor renale la femeia gravidă. IRA în sarcină şi postpartumBoli renale care pot fi moşteniteEfecte adverse ale medicamentelor la femeia gravidă şi făt | Abordarea HTA din sarcinăTratarea preeclampsiei – eclampsiei şi a IRA în sarcină şi puerperiuDiagnosticul şi tratamentul corect al bolilor rinichiului la femeia gravidăPregătirea pacientei cu boală renală pre-existentă pentru sarcină, cu referire specială la reducerea riscului pentru mamă şi fătCunoaşterea posibilităţilor de moştenire a anumitor boli renalePrescriere corectă a medicamentelor la gravide | Sfătuirea cuplului în legătură cu riscul sarciniiRecunoaşterea rolului obstetricienilor în abordarea pacientelor anterior de concepţie, în timpul sarcinii, al travaliului şi post-partum şi colaborarea cu obstetricienii şi terapeuţii intensivi în abordarea eclampsiei/IRA din sarcină şi puerperiuRecunoaşterea rolului sfatului genetic în nefropatiile congenitale |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului bolilor renale la populaţia vârstnică | Modificările induse de vârstă asupra aparatului reno-urinar, implicaţii diagnostice, funcţionale, terapeuticeParticularităţile epidemiologice, clinice şi terapeutice imprimate de senescenţă bolilor renaleParticularităţile terapeutice, inclusiv TSFR, la populaţia vârstnică | Capacitatea de diagnosticare, tratare şi urmărire a bolilor renale la bolnavii vârstniciÎnţelegerea şi combaterea consecinţelor senescenţei renale asupra menţinerii homeostaziei, bolilor renale şi farmacologiei | Explicarea implicaţiilor senescenţei asupra rinichiuluiAprecierea rolului cadrelor medicale de geriatrie-gerontologie în supravegherea şi tratamentul bolilor renale la pacienţii vârstnici |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare abordării şi tratamentului bolilor renale la populaţia pediatrică | Particularităţi anatomo-funcţionale ale aparatului reno-urinar al copiluluiParticularităţi epidemiologice, clinice şi terapeutice ale bolilor renale la populaţia pediatricăParticularităţile terapeutice, inclusiv ale TSFR, la populaţia pediatrică | Capacitatea de diagnosticare, tratare şi urmărire a bolilor renale la copii | Aprecierea rolului cadrelor medicale de pediatrie în supravegherea şi tratamentul bolilor renale la copii |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru evaluarea stării de nutriţie, definirea nevoilor nutriţionale şi prescrierea dietei la bolnavul renal | Cauzele şi mecanismele malnutriţiei în bolile renale, inclusiv IRA şi IRCMetodologia evaluării stării de nutriţie în bolile renale, inclusiv IRA şi IRC sub TSFRTerapia nutriţională în bolile renale. Principii şi metode. Restricţia proteică în tratamentul conservator al insuficienţei renale.Tehnici de suport nutriţional şi hiperalimentaţie Investigarea şi tratamentul hiperlipemiilor | Evaluare acurată a status-ului nutriţional şi diagnosticul corect al malnutriţieiPrescrierea dietei adecvate afecţiunii renale şi gradului de IR, cu asistenţa nutriţionistului şi evaluarea complianţeiAbordarea diagnostică şi terapeutică a malnutriţiei protein-calorice la bolnavi cu IRC/IRA, cu/fără TSFRPrescrierea şi monitorizarea tratamentului medicamentos al hiperlipemiilor | Explicarea importanţei stării de nutriţie şi dietei în bolile renale, a necesităţii complianţei la dietăRecunoaşterea rolului nutriţionistului şi dezvoltarea unor relaţii adecvate, în scopul sfătirii şi educării pacienţilor |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi a aptitudinilor necesare administrării medicamentelor la pacienţii cu insuficienţă renală, inclusiv la cei aflaţi sub TSFR (dializă/transplant) | Principiile farmacokinetice – inclusiv modificările determinate de epurarea extrarenală – de adaptare a posologiei la gradul insuficienţei renale (antibiotice, imunosupresoare, medicaţia aparatului cardio-vascular etc.)Principiile interacţiunilor medicamentoase, în mod special a medicamentelor imunosupresive | Prescierea medicamentelor la bolnavii renali de o manieră eficientă şi lipsită de pericoleUtilizarea metodelor de reducere a complicaţiilor determinate de medicamente la bolnavii cu afectare renalăUtilizarea metodelor de ameliorare a complianţei | Educarea pacienţilor cu boală renală asupra importanţei complianţei şi a raportării posibilelor reacţii adverseInformarea medicilor de alte specialităţi asupra implicaţiilor administrării medi- camentelor la bolnavii cu afectare renalăAprecierea rolului farmaciştilor şi a altorcadre medicale în administrarea medi- camentelor la bolnavii cu afectare renală |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea aptitudinilor şi a experienţei necesare efectuării biopsiei renale a rinichiului nativ/transplantat. | Anatomia rinichiului nativ/transplantatIndicaţiile, non-indicaţiile şi contraindicaţiile biopsiei renaleComplicaţiile şi metodele de minimizare şi de tratare a acestora | Capacitatea de realizare a biopsiei renaleUtilizarea explorărilor imagistice pentru localizarea rinichiului şi folosirea lor în asistarea biopsiei.Biopsie ghidată ecografic.Înţelegerea utilităţii terapeutice, prognostice sau de cercetare a biopsiei renale şi stabilirea în consecinţă a indicaţiilorAlegerea corectă a momentului biopsiei renaleDiscutarea indicaţiilor, beneficiilor şi a efectelor adverse cu pacienţii şi aparţinătorii, în aşa fel încât să se obţină consimţământul informat.Interpretarea biopsiei renale în cotextul clinic, cu asistenţa anatomo-patologului renalDiagnosticul şi tratamentul complicaţiilor biopsiei renale | Colaborarea cu medici de alte specialităţi (anatomo-patologie, imagistică)Încredere în sine şi recunoaşterea limitelor |
| Obiecti | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea competenţei de a efectua şi interpreta ecografia rinichiului nativ şi transplantat, în scop diagnostic şi pentru facilitarea biopsiei renaleObţinerea capacităţii de a utiliza ecografia pentru evaluarea venelor centrale în scopul asistării introducerii cateterului venos central | Morfo(pato)logia ecografică a rinichiului nativ şi transplantat şi a căilor urinareMorfologia ecografică a venelor centrale | Utilizarea ecografiei în diagnosticul bolilor renale şi ale căilor urinareUtilizarea ecografiei pentru localizarea rinichiului nativ şi transplantat în scopul efectării biopsiei renaleUtilizarea ghidajului ecografic penrtu efectuarea biopsiei renale (atunci când este necesar)Localizarea venelor centrale şi evaluarea patenţei acestora pentru accesul venos percutan | Colaborarea cu specialistul în explorări imagisticeÎncredere în sine şi recunoaşterea limitelor |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea competenţei pentru realizarea accesului vascular temporar | Anatomia sistemului venos central (venele de la baza gâtului şi femurale)Tipuri de catetere venoase centraleTehnica inserţiei cateterelor venoase centrale. Exploatarea, îngrijirea cateterelor venoase centrale şi evaluarea eficienţeiIndicaţiile cateterului temporar pentru TSFRComplicaţiile cateterelor temporare, diagnostic, tratament şi modalităţi de minimizare | Formularea indicaţiei de inserare a cateterelor venoase centrale şi alegerea locului de implantareInserţia de catetere temporare pentru TSFR prin tehnica Seldinger (v jugulară internă, v subclavie, v femurală) cu utilizarea ghidajului ecografic, atunci când este necesar, pentru localizarea şi canularea venelor (jugulară, subclavie şi femurală)Urmărirea bolnavului cu cateter venos central, diagnosticarea şi tratamentul disfuncţiei şi al complicaţiilor | Discutarea indicaţiilor, beneficiilor şi a efectelor adverse ale porocedurii cu pacientul, rudele şi aparţinătorii în aşa fel încât să se obţină consimţământ informatExplicarea utilizării cateterelor şi a îngrijirii acestora pacienţilor, rudelor şi aparţinătorilorRecunoaşterea rolului asistentelor în îngrijirea cateterelor după inserţie şi în educarea pacienţilor şi a aparţinătorilorAuto-încredere în efectuarea manevrei şi recunoaşterea limitelor |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru planificarea, prescrierea şi eficiebnţa HD, supravegherea şi abordarea pacienţilor hemodializaţi iterativ | Principiile fizico-chimice ale dializeiCalea de abord vascular – tipuri, mod de realizare; compararea diferitelor metode de acces vascular; complicaţiiAparatul (monitoringul) de hemodializă – principii de construcţie şi funcţionareMetodele de obţinere a apei purificate, a dializantului - standardurile necesare şi metodele de evaluare ale acestoraDializoarele – tipuri, particularităţi funcţionale, performanţe. Membranele de dializă.Biocompatibilitatea materialelor de dializă Anticoagularea circuitului extracoporal Tehnica hemodializeiPrescrierea şi evaluarea eficienţei hemodializeiIndicaţii, contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje ale HD comparativ cu alte modalităţi de TSFRComplicaţii în cursul şedinţei de dializă. Patologia bolnavului dializat | Formularea indicaţiei de HD şi planificarea iniţierii acesteiaRealizarea abordului vascular temporar, utilizarea abordului vascular, evaluarea funcţionalităţiiPrescrierea HD, ajustarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilorEfectuarea şi supravegherea şedinţei de HDIdentificarea şi abordarea problemelor de patologie a bolnavului hemodializat, inclusiv a complicaţiilor din cursul şedinţei de HDMonitorizarea bolnavului hemodializatDezvoltarea şi aplicarea de protocoale a abordare a problemelor de patologie a bolnavului dializatEvaluarea eficienţei economice a programelor de HDOrganizarea unităţii de dializă. Probleme de igienă şi epidemiologie | Explicarea tratamentului, a prognosticului şi a importanţei complianţei la tratamentPregătirea fizică şi psihologică a pacientului pentru HD. Discutarea problemelor, inclusiv indicaţia de întrerupere a HDRecunoaşterea rolului asistentelor medicale şi a altor cadre medicale în abordarea de zi cu zi a HD, a complicaţiilor acesteia şi modificările prescripţieiAprecierea naturii multidisciplinare a abordării HD, inclusiv a complicaţiilor acesteia (conlucrarea cu chirurgii, microbiologii, radiologii, biochimiştii etc.)Conlucrarea cu economiştii şi furnizorii pentru asigurarea cost-eficienţei tratamentului |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru efectuarea tratamentului prin DP, supravegherea şi abordarea pacienţilor cu DP, inclusiv a complicaţiilor | Principiile DPMetode de realizare a abordului peritoneal Soluţiile utilizate în DPSisteme de DP Metode de DPTehnica DP (DPCA, DPA etc.) Prescrierea şi evaluarea eficienţei DPComplicaţiile DP (mecanice, infecţioase, metabolice) – diagnostic şi tratamentIndicaţii, contraindicaţii. Avantaje şi dezavantaje comparativ cu alte modalităţi de TSFR | Formularea indicaţiei de DP, luând în considerare realţia cu celelalte metode de TSFR.Planificarea iniţerii tratamentului prin DPEfectuarea şi supravegherea şedinţei de DPI şi a corectitudinii tehnicii schimbului în DPCAPrescrierea DP, ajustarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilorIdentificarea şi abordarea problemelor de patologie a bolnavului dializat peritoneal (inclusiv complicaţiile)Monitorizarea bolnavului dializat peritonealDezvoltarea şi aplicarea de protocoale de abordare a patologiei bolnavului dializat peritonealEvaluarea eficienţei economice a programului de DP | Explicarea naturii tratamentului, a prognosticului şi importanţei complianţeiExplicarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor metode de TSFR (HD, DPCA şi TR), pentru a permite alegerea în cunoştinţă de cauză a metodei optimePregătirea fizică şi psihologică a pacientului pentru DP. Discutarea problemelor, inclusiv indicaţia de întrerupere a DPDiscutarea consecinţelor eşecului DP şi a naturii complementare a metodelor TSFRDiscutarea întreruperii DP cu pacienţii, aparţinătorii şi alte cadre medicaleAprecierea rolului asistentelor medicale în instruirea iniţială a pacienţilor, ini- ţierea şi abordarea pe termen lung a DPÎnţelegerea naturii multidisciplinare a abordării DPConlucrarea cu economiştii şi furnizoriide materiale de dializă pentru asigurarea cost-eficienţei tratamentului prin DP |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru indicarea, efectuarea, şi monitorizarea tratamentului prin plasmafereă. | Principiile plasmaferezei. Fundamentarea cinetică a prescrierii plasmaferezeiMetode de plasmafereză. Plasmafiltre, caracteristici. Circuitul sanguin în plasmaferezăAnticoagularea circuitului extracorporal în plasmaferezăLichidul de substituţie (cu albumină/plasmă) Tehnica plasmaferezei cu plasmafiltre Prescrierea plasmaferezei şi evaluarea eficienţeiComplicaţiile plasmaferezei. Indicaţiile şi contraindicaţiile plasmaferezei | Înţelegerea principiilor plasmaferezeiFormularea indicaţiei de plasmafereză, prescrierea şi adaptarea prescripţiei, evaluarea rezultatelorEfectuarea şi supravegherea şedinţei de plasmafereză Monitorizarea bolnavului tratat prin plasmaferezăDezvoltarea şi aplicarea de protocoale tratament prin plasmafereză | Recunoaşterea necesităţii abordării multidisciplinare a bolnavilor cu afecţiuni multisistemiceRecuoaşterea rolului asistentelor medicale în efectuarea plasmaferezei |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea de cunoştinţe şi aptitudini necesare pentru efectuarea şi supravegherea tratamentului de substituţie a funcţiilor renale prin metode lente continue (HD, HF, HDF) | Principiile metodelor lente continue de tratament substitutiv al funcţiilor renale: HD, HF, HDF şi UF cu circuit sanguin arterio-venos/veno-venosCircuitul sanguin; dializoare şi hemofiltrele – caracteristici. Particularităţi ale anticoagulării. Lichidul de substituţie.Tehnica metodelor lente continue de substituţie a funcţiilor renaleIndicaţii, contraindicaţii; avantaje/dezavantajeIncidente, accidente, complicaţii. Rezultate comparativePrescrierea tratamentului, evaluarea eficienţei | Formularea indicaţiei de HD, HF sau HDF la un pacient cu IRAPrescrierea HD, HF şi HDF, evaluarea eficienţei, adaptarea prescripţiei şi monitorizarea modificărilorEfectuarea şi supravegherea şedinţei de tratamentPrescrierea de medicamente, adaptarea dozelor la bolnavii trataţi prin metode lente continue | Recunoaşterea rolului medicilor cu alte specialităţi în abordarea bolnavilor cu insuficienţă multiorganică necesitând TSFR acută (specialişti ATI, boli infecţioase, ginecologie, chirurgie, toxicologie)Recunoaşterea rolului asistentelor medicale în efectuarea tratamentului prin metode lentne continue |
| Obiective | Cunoştinţe | Aptitudini | Atitudini |
| Obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor de a selecţiona, supraveghea şi aborda pacienţii cu indicaţie de TRObţinerea de cunoştinţe şi aptitudini pentru abordarea şi monitorizarea bolnavilor transplantaţi renal | Imunologia transplantului renal. Metode de evaluare a compatibilităţiiAlegerea donatorului. Noţiuni de tehnică a prelevării rinichiului. Conservarea rinichiului prelevatAlegerea primitorului. Pregătirea pentru transplant a primitorului. Noţiuni de tehnică chirurgicală a transplantăriiEvoluţia rinichiului transplantat. Mijloace şi metode de evaluare a grefei renale.Terapia imunosupresivă: mijloace, metode, scheme, monitorizareComplicaţiile transplantului renal, diagnostic şi tratamentRezultatele transplantului renal. Compararea TR cu celelalte metode de TSFR. Tratamentul integrat prin TSFR al IRCIndicaţii, contraindicaţii; avantaje, dezavantaje ale transplantării renale | Înţelegerea şi utilizarea metodelor de evaluare a histocompatibilităţiiInvestigarea, selecţionarea şi monitorizarea primitorului potenţialPlanificarea şi utilizarea protocoalelor de evaluare pre-transplantEvaluarea morfo-funcţională a grefei renalePrescrierea, adaptarea dozelor şi monitorizarea terapiei imunosupresivePlanificarea şi utilizarea protocoalelor de monitorizare a bolnavilor transplantaţiAbordarea – diagnostică şi terapeutică – a complicaţiilor posttransplantÎnţelegerea complementarităţii dintre metodele de substituţie a funcţiilor renale şi aplicarea lor corectă în funcţie de situaţia clinică | Sfătuirea bolnavilor şi aparţinătorilor asupra tuturor aspectelor (medicale, etice, legale etc) ale transplantului renal şi ale relaţiilor acestuia cu celelalte mijloace de TSFRÎnţelegerea necesităţii abordării multidisciplinare a TR. Capacitatea de a lucra în echipă |
| ore | |
| PNEUMOLOGIE – FTIZIOLOGIE | 33 ore |
| 1.Bronhopatiile inflamatorii: | 3 ore |
| - Bronşitele acute | |
| - Bronșitele cornice. Conceptul de bronhopneumopatie obstructive cronică | |
| - Bronșiectazia | |
| 2.Astmul bronșic (etiologie, patogenie, fiziopatologie, simptomatologie, diagnostic, forme clinic, tratamentul crizei de astm bronșic și tratamentul de fond al astmului bronșic) | 3 ore |
| 3.Pneumoniile (bacteriene și nebacteriene) | 4 ore |
| 4. Supurațiile pulmonare (abcesul pulmonar și gangrene pulmonară) | 2 ore |
| 5. Tuberculoza pulmonară | 4 ore |
| 6. Micozele pulmonare (clasificare, simptomatologie și tratament) | 1 oră |
| 7. Emfizemul pulmonar (clasificare, etiopatologie, simptomatologie și tratament) | 1 oră |
| 8. Bolile interstițiului pulmonar | 2 ore |
| 9. Sarcoidoza | 1 oră |
| 10. Bolile pulmonare de origine cardio-vasculară (HTP, trombebolismul pulmonar) | 2 ore |
| 11. Cancerul bronho-pulmonar | 2 ore |
| 12. Sindromul mediastinal. Afecțiunile mediastinale | 3 ore |
| 13. Afecțiunile pleurei: | 4 ore |
| - Pleuritele | |
| - Sindromul pleuretic | |
| - Pleureziile (sero-fibrinoase, purulente, hemoragice) | |
| - Hidrotorax, hemotorax, chilotorax, pneumotorax | |
| - Tumorile pleurale | |
| 14. Insuficiența respiratorie pneumogenă | 1 oră |
| CARDIOLOGIE | 33 ore |
| 15. Endocarditele (endocardita reumatismală, endocarditele bacteriene) | 2 ore |
| 16. Valvulopatiile: | 2 ore |
| -Insuficienţă şi stenoză mitrală | |
| - Insuficienţă şi stenoză aortică | |
| - Insuficienţă şi stenoză tricuspidiană | |
| 17. Pericarditele (uscate, exudative, constrictive) | 3 ore |
| 18. Bolile miocardului (cardiomegalia şi sindromul miocarditic, cardiomiopatiile acute şi cronice) | 3 ore |
| 19. Aritmiile cardiace | 4 ore |
| - prin tulburarea formării stimulului | |
| -prin tulburarea conducerii stimulului (blocurile) | |
| 20. Ateroscleroza | 2 ore |
| 21. Cardiopatiile ischemice | 4 ore |
| 22. Hipertensiunea arterială (HTA esenţială, HTA secundară: cardio-vasculară, endocrină, neurologică) | 4 ore |
| 23. Insuficienţa cardiacă (stângă, dreaptă şi globală; acută şi cronică) | 4 ore |
| 24. Bolile arterelor | 2 ore |
| 25. Bolile venelor (tromboflebitele, varicele, insuficienţa venoasă) | 2 ore |
| 26. Transplantul cardiac (indicaţii, contraindicaţii, patologia bolnavului transplantat) | 1 oră |
| GASTRO-ENTEROLOGIE. HEPATOLOGIE | 41 ore |
| 27. Gastritele: acute, cronice şi secundare | 2 ore |
| 28. Ulcerul gastro-duodenal | 4 ore |
| 29. Cancerul gastric | 2 ore |
| 30. Suferinţele stomacului operat | 2 ore |
| 31. Sindromul de malabsorbţie, sindromul diareic | 3 ore |
| 32. Bolile inflamatorii ale intestinului şi colonului: | 4 ore |
| - Enterocolitele acute şi cronice | |
| - Boala Crohn | |
| - Rectocolita ulcero-hemoragică | |
| - Tuberculoza intestinală | |
| - Colonul iritabil | |
| 33. Neoplasmul intestinal | 2 ore |
| 34. Parazitozele intestinale | 2 ore |
| 35. Sindromul icteric, icterele | 2 ore |
| 36. Sindromul de hipertensiune portal și de insuficiență hepatică | 1 oră |
| 37. Bolile distrifce și infiltrative ale ficatului | 2 ore |
| 38. Hepatitele cronice | 3 ore |
| 39. Cirozele hepatice | 3 ore |
| 40. Tumorile hepatice | 1 oră |
| 41. Colecistele acute și cornice. Diskineziile biliare | 2 ore |
| 42. Litiaza biliară | 1 oră |
| 43.Pancreatitele acute și cronice | 3 ore |
| 44.Neoplasmul pancreatic | 1 oră |
| 45. Transplantul de ficat (indicații, contraindicații, patologia bolnavului tranplantat) | 2 ore |
| HEMATOLOGIE | 23 ore |
| 46. Anemiile (macro-magalocitare, deriprive și hemolotice, aplastice) | 4 ore |
| 47. Sindromul mieloproliferativ acut și cronic: | 4 ore |
| - Policitemia vera | |
| - Leucoza granulocitară cronică | |
| - Trombocitemia hemoragică | |
| - Mieloscleroza cu metaplazie mieloidă | |
| - Leucozele acute | |
| 48. Sindromul limfoproliferativ, limfoamele maligne: | 4 ore |
| - Limfoleucozele | |
| - Boala Hodgkin | |
| - Limfoamele maligne nehodgkiniene | |
| - Leucemia cu celule păroase | |
| - Mielomul multiplu | |
| - Boala Waldenstrom | |
| - Boala lanțurilor grele | |
| 49. Histocitoza X: granulomul eozinolfilic, boala Letterer-Siewe, boala Hand-Schuller-Christian | 2 ore |
| 50. Lipidozele: Gaucher, Nieman-Pick | 1 oră |
| 51. Sindraomele hemoragipare (trombocitopatii, coagulopatii, vasculopatii, CID, fibrinoliza) | 4 ore |
| 52. Splenomegaliile, hipersplenismul | 2 ore |
| 53. Insuficiența medulară | 1 oră |
| 54. Transplantul de măduvă osoasă (indicații, contraindicații, patologia bolnavului transplantat) | 1 oră |
| ALERGOLOGIE | 6 ore |
| 55. Reacțiile de hipersensibilitate | 2 ore |
| 56. Bolile atopice | 1 oră |
| 57. Boli autoimune | 2 ore |
| 58. Hipersensibilitatea la medicamente | 1 oră |
| REUMATOLOGIE | 14 ore |
| 59. Reumatismul articular acut | 1 oră |
| 60. Poliartrita reumatoidă | 1 oră |
| 61. Spondilita ankilopoetică | 1 oră |
| 62. Reumatismul cronic degenerativ | 2 ore |
| 63. Reumatismul abarticular | 1 oră |
| 64. Sclerodermia, dermatomiozita | 1 oră |
| 65. Vasculitele sistemice | 2 ore |
| 66. Boala lupică | 2 ore |
| 67. Amiloidoza | 1 oră |
| 68. Artritele microcristaline | 1 oră |
| 69. Osteoporoza | 1 oră |
| BOLI DE METABOLISM ȘI DE NUTRIȚIE | 12 ore |
| 70. Diabetul zaharat | 6 ore |
| 71. Hipoglicemiile | 1 oră |
| 72. Hiperuricemiile | 1 oră |
| 73. Obezitatea | 1 oră |
| 74. Malnutriția protein-calorică | 2 ore |
| 75. Elemente de dietetică | 2 ore |
| ENDOCRINOLOGIE | 8 ore |
| 76. Patologia glandei tiroide (Hipertiroidia. Hipotiroidia. Afecţiunile glandei tiroide: boala Basedow, distrofia endemică tireopată, tiroiditele) | 2 ore |
| 77. Patologie glandei paratiroide (hiper/-hipoparatiroidismului) | 2 ore |
| 78. Patologia glandei suprarenale (hipercorticismul, insuficiența corticosuprarenală, boala Conn) | 2 ore |
| 79. Patologia neurohipofizei (diabetul insipid, sindromul secreției inadecvate de vasopresină) | 2 ore |
| NEUROLOGIE | 16 ore |
| 80. Boli cerebro-vasculare | 3 ore |
| 81. Epilepsiile și alte stări convulsivante | 1 ore |
| 82. Boala Alzheimer și alte demențe | 1 oră |
| 83. Boala Parkinson și alte sindroame extrapiramidale | 1 oră |
| 84. Neoplaziile sistemului nervos central | 1 oră |
| 85. Bolile neuronului motor și ataxiile progresive | 1 oră |
| 86. Scleroza multiplă și bolile demielinizate | 1 oră |
| 87. Infecțiile sistemului nervos (meningite, encefalite, abscese; bacteriene, virale, cu prioni) | 2 ore |
| 88. Bolile nervilor cranieni și ale măduvei spinale | 1 oră |
| 89. Polineuropatiile | 2 ore |
| 90. Miastenia gravis. Paralizia periodică | 1 oră |
| 91. Miopatiile | 1 oră |
| BOLI INFECȚIOASE | 32 ore |
| 92. Medicația antiinfecțioasă | 3 ore |
| 93. bacterimia, septicemia, sepsis-ul și șocul septic | 3 ore |
| 94. Infecțiile la gazda imunocompromisă; infecția HIV | 3 ore |
| 95. Infecțiile cu poartă de intrare tractul respirator | 5 ore |
| - boli streptococice, | |
| - boli virale cu exantem | |
| - infecțiile cu herpetoviride | |
| - mononucleoza infecțioasă | |
| - boala citomegalică | |
| - alte infecții respiratorii virale (influenza, parainfluenza, adenoviroze etc.) | |
| 96. Meningitele | 3 ore |
| 97. Bolile diareice acute (bacteriene, virale, parazitare) | 3 ore |
| 98. Hepatitele virale acute | 3 ore |
| 99. Bolile cu poartă de intrare tegumentul și mucoasele (leptospiroza, rickettsioze, febrile hemoragice) | 3 ore |
| 100. Infecțiile fungice sistemice | 3 ore |
| 101. Bolile cu transmisie sexuală | 3 ore |
| BALNEO-FIZIOTERAPIE ȘI RECUPERARE MEDICALĂ | 7 ore |
| 102. Principiile balneofizioterapiei și recuperării medicale | 1 oră |
| 103. Evaluarea clinică și funcțională în balneofizioterapie | 1 oră |
| 104. Modalități de balneofizioterapie și recuperare | 1 oră |
| 105. Pacientul imobil | 1 oră |
| 106. Recuperarea medicală în patologia osteo-articulară neurologică, bolile respiratoria și cardio-vasculare | 1 oră |
| 107. Recuperarea medicală la pacientul vârstnic | 1 oră |
| 108. Reintegrarea paciențiolor cu handicap, vârstnici și la domiciliu | 1 oră |
| Total | 225 ore |
| 1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă | ≥5 |
| 2. Criza de astm bronşic | ≥5 |
| 3. Pneumonii | ≥5 |
| 4. Tuberculoza pulmonară | ≥5 |
| 5. Neoplasm bronho-pulmonar | ≥5 |
| 6. Epanşament pleural | ≥5 |
| 7. Pneumotorax | ≥5 |
| 8. Hemoptizia masivă | ≥5 |
| 9. Insuficienţa respiratorie | ≥5 |
| Cardio-vascular | |
| 10. Endocardite | ≥3 |
| 11. Valvulopatii (aortice, mitrale) | ≥6 |
| 12. Pericardita şi tamponada cardiacă | ≥5 |
| 13. Aritmii – tahiarithmii şi bradiaritmii | ≥20 |
| 14. Durere toracică acută – infarctul miocardic acut şi angina instabilă | ≥20 |
| 15. Insuficienţa cardiacă | |
| - acută | ≥10 |
| - cronică | ≥10 |
| 16. Crizele şi urgenţele hipertensive | ≥10 |
| 17. Sindrom de ischemie periferică | ≥5 |
| 18. Tromboza venoasă profundă şi embolismul pulmonar | ≥5 |
| 19. Şoc cadiogen | ≥5 |
| 20. Iniţierea tratamentului anticoagulant | ≥5 |
| Gastro-enterologie şi hepatologie | |
| 21. Ulcer gastro-intestinal | ≥5 |
| 22. Cancer digestiv (colon, gastric) | ≥5 |
| 23. Hemoragia gastro-intestinală | ≥5 |
| 24. Suferinţele stomacului operat | ≥3 |
| 25. Sindromul de malabsorbţie, diaree | ≥10 |
| 26. Boli inflamatorii ale intestinului | ≥3 |
| 27. Icterul | ≥5 |
| 28. Sindromul de hipertensiune portală, ascita | ≥5 |
| 29. Insuficienţa hepatică | ≥5 |
| 30. Hepatopatii cronice | ≥6 |
| 31. Litiază biliară (complicată) | ≥5 |
| 32. Pancreatită acută | ≥5 |
| Hematologie | |
| 33. Anemii | ≥10 |
| 34. Paraproteinemii | ≥5 |
| 35. Leucoze | ≥10 |
| 36. Limfoame maligne | ≥5 |
| 37. Sindrom hemoragipar (inclusiv purpura) | ≥10 |
| 38. Coagularea intravasculară diseminată | ≥3 |
| 39. Perfuzia de masă eritrocitară şi alte produse din sânge | ≥10 |
| 40. Insuficienţa medulară | ≥3 |
| Alergologie | |
| 41. Erupţii medicamentoase | ≥5 |
| 42. Urticarie şi angioedem acut | ≥5 |
| Reumatologie | |
| 43. Mono/poliartrita acută | ≥5 |
| 44. Artrita septică | ≥3 |
| 45. Colagenoze | ≥10 |
| 46. Osteoporomalacia | ≥5 |
| Nutriţie, metabolism şi diabet zaharat | |
| 47. Ceto-acidoza diabetică | ≥3 |
| 48. Iniţierea şi ajustarea insulinoterapiei | ≥3 |
| 49. Complicaţiile diabetului zaharat | ≥15 |
| 50. Coma hiperosmolară | ≥3 |
| 51. Coma hipoglicemică | ≥3 |
| 52. Obezitatea | ≥5 |
| 53. Malnutriţia protein-calorică | ≥5 |
| 54. Hipo/hipernatremia | ≥10 |
| 55. Hipo/hiperkalemia | ≥10 |
| Endocrinologie | |
| 56. Diabet insipid | ≥3 |
| 57. Abordarea de urgenţă a hipopituitarismului şi tirotoxicozei severe | ≥5 |
| 58. Mixedem | ≥3 |
| 59. Insuficienţa corticosuprarenală acută | ≥2 |
| 60. Hipo/hipercalcemia - hiperparatiroidismul | ≥10 |
| 61. Feocromocitom | ≥2 |
| 62. Hipercorticism | ≥2 |
| Neurologie | |
| 63. Hemoragia subarahnoidiană | ≥3 |
| 64. Accidentul vascular cerebral | ≥5 |
| 65. Atacul ischemic tranzitor | ≥5 |
| 66. Evaluarea pacientului comatos | ≥5 |
| 67. Hipertensiunea intracraniană | ≥5 |
| 68. Convulsiile, status epilepticus | ≥3 |
| 69. Afecţiuni ale nervilor periferici (mono-/polineuropatii) | ≥5 |
| 70. Miastenii | ≥3 |
| Boli infecţioase | |
| 71. Bacteriemia. septicemia şi şocul septic | ≥5 |
| 72. Infecţia HIV | ≥3 |
| 73. Boli febrile cu exantem | ≥10 |
| 74. Mononucleoza infecţioasă | ≥3 |
| 75. Hepatitele acute virale | ≥10 |
| 76. Leptospiroze | ≥2 |
| 77. Meningite şi encefalite | ≥5 |
| 78. Infecţiile acute severe ale tegumentului, inclusiv herpes zoster | ≥5 |
| 79. Controlul infecţiilor acute | ≥5 |
| Recuperare medicală | |
| 80. Externarea pacientului cu handicap – indicaţii, metodologie | ≥5 |
| Medicină de urgenţă/Terapie intensivă | |
| 81. Intoxicaţiile acute (paracetamol, aspirin, medicamente psihotrope, alcooli, solvenţi, tetraclorură de carbon, ciuperci) | ≥10 |
| 82. Stările de şoc (hipovolemic, cardiogen, septic, hemoragic, traumatic, anafilactic). | ≥10 |
| 83. Colapsul. | ≥5 |
| 84. Sindromul de disfuncţii organice multiple (MODS). | ≥5 |
| 85. Durerea acută | ≥10 |
| 86. Come (metabolice, traumatice, infecţioase, tumori, vasculare-anoxice-ischemice, toxice exogene) | ≥10 |
| 87. Moartea cerebrală | ≥10 |
| 88. Edemul cerebral | ≥5 |
| 89. Tulburările acute de ritm şi conducere (forme clinice, diagnostic, tratament) | ≥10 |
| 90. Crizele şi urgenţele hipertensive (forme clinice, diagnostic, tratament) | ≥10 |
| 91. Embolia pulmonară (tromboembolia, embolia gazoasă) | ≥5 |
| 92. Insuficienţa hepatică acută | ≥5 |
| 93. Defecte acute de hemostază (trombocitopenia, CID, fibrinoliza acută) | ≥5 |
| Total | Observare | Realizare efectivă | ||
| sub supraveghere | nesupravegheate | |||
| 1. Toracenteza (2a) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 2. Spirometria simplă (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 3. Puncţia arterială şi gazometria sanguină (2a) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 4. Resuscitarea cardio-respitatorie (1b) | 11 | 2 | 6 | 3 |
| 5. Oxigenoterapie (1b) | 15 | 2 | 3 | 10 |
| 6. Cardioversia electrică (2a) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 7. Intubarea endo-traheală (2a) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 8. Instalarea unui cateter venos central(jugular, subclavicular, femural) (1b) | 16 | 10 | 6 | nu |
| 9. Măsurarea invazivă şi interpretarea presiunii venoasecentrale (2b) | 15 | 2 | 3 | 10 |
| 10. Puncţie pericardică (1a) | 8 | 2 | 6 | nu |
| 11. Electrocardiograma (1b) | 21 | 5 | 6 | 10 |
| 12. Monitorizarea ECG (1b) | 21 | 5 | 6 | 10 |
| 13. Monitorizarea continuă ambulatorie a EKG şi PA (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 14. Oscilometrie ((2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 15. Introducerea şi utilizarea unei sonde nazo-gastrice (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 16. Paracenteza diagnostică şi terapeutică (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 17. Puncţia sternală şi biopsia osoasă (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 18. Determinarea grupelor sanguine şi perfuzia de sânge şi | ||||
| derivate (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 19. Intradermoreacţia (PPD, diferiţi alergeni) (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 20. Artrocenteză diagnostică şi terapeutică )2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 21. Evaluarea stării de nutriţie (antropometrie, SGA) (1b) | 25 | 2 | 3 | 20 |
| 22. Puncţia lombară (2b) | 5 | 2 | 3 | nu |
| 23. Hemocultura – prelevare (2b) | 8 | 2 | 3 | 3 |
| 24. Exudat faringian | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 25. Utilizarea sistemelor automate de administrare a medicamentelor (injectomate, infuzomate) (1b) | 13 | 2 | 6 | 5 |
| 26. Menţinerea permeabilităţii căilor aeriene la bolnavi neintubaţi (2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 27. Examenul lichidului pleural (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 28. Examenul de spută (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 29. Bronhoscopia (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 30. Lavajul bronho-alveolar (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 31. Spirograma (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 32. Explorări funcţionale respiratorii (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 33. Gazometria sanguină (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 34. Instituirea, ajustarea şi sevrajul ventilaţiei mecanice (2b) | 0 | 2 | 3 | 5 |
| 35. Inserarea cateterului Swan-Ganz şi interpretarearezultatelor (2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 36. Monitorizarea ambulatorie a EKG şi PA (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 37. Proba de efort EKG (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 38. Ecocardiografie (1b) | 0 | |||
| 39. Examenul lichidului pericardic (1b) | 20 | 2 | 3 | 15 |
| 40. Electrocardiograma (1b) | 50 | 10 | 10 | 30 |
| 41. Oscilometrie (1b) | 20 | 2 | 3 | 15 |
| 42. Examen coprologic (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 43. Coprocultură (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 44. Endoscopia digestivă (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 45. Teste de hepatocitoliză (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 46. Teste de colestază (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 47. Teste hepatospecifice (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 48. Marker-i ai infecţiilor cu virusuri hepatitice şi HIV (1b) | 20 | 5 | 5 | 10 |
| 49. Puncţia bioptică hepatică (2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 50. Examenul lichidului de ascită (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 51. Hemograma (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 52. Mielograma (1b) | 50 | 10 | 10 | 30 |
| 53. Testele de hemostază (1b) | 30 | 5 | 5 | 20 |
| 54. Ionograma sanguină şi urinară (1b) | 40 | 5 | 5 | 30 |
| 55. Parametrii EAB (1b) | 40 | 5 | 5 | 30 |
| 56. Electroforeza şi imunoelectroforeza proteinelor serice (1b) | 25 | 2 | 3 | 20 |
| 57. Lipidograma (1b) | 25 | 2 | 3 | 20 |
| 58. Teste de încărcare orală cu glucoză (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 59. Ureea, creatinina şi acidul uric sanguine (1b) | 35 | 2 | 3 | 30 |
| 60. Imunograma: imunoglobuline, complement seric, complexeimune circulante, produşii de degradare ai fibrinei, proteina Creactivă, anticorpii anti-MBG, populaţii limfocitare, factorulantinuclear, factorul reumatoid, celule lupice, ASLO,test Coombs, ANCA (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 61. Dozări hormonale: tiroidiene, PTH, insulină,17- şi 18-oxisteroizi, catecoli, AVM, renină, ARP,angiotensină, aldosteron (2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 62. Investigaţii imagistice specifice (radiologie, RMN, TC,ecografie şi izotopi) (1b) | 38 | 9 | 9 | 20 |
| 63. Interpretarea intradermoreacţiei (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 64. Examenul lichidului sinovial (2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 65. Examenul lichidului cefalo-rahidian (2b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 66. Fundul de ochi (1b) | 35 | 2 | 3 | 30 |
| 67. Viteza de conducere nervoasă (1b) | 10 | 2 | 3 | 5 |
| 68. Alimentaţia parenterală (1b) | 25 | 2 | 3 | 20 |
| I. PREGĂTIRE GENERALĂ de MEDICINĂ INTERNĂ | II. PREGĂTIRE SPECIALĂ de NEFROLOGIE | |||||||||
| ANUL I | ANUL al II-lea | ANUL al III-lea | ANUL al IV-lea | ANUL al V-lea | ||||||
| STAGIUL | Pneumologie-Ftiziologie | 12 | Hematologie | 8 | Nefrologie clinică - adulţi | 28 | Nefrologie clinică - adulţi | 16 | Nefrologie clinică - adulţi | 8 |
| Cardiologie | 16 | Reumatologie | 8 | TI nefrologică - adulţi | 8 | TI nefrologică - adulţi | 8 | TI nefrologică - adulţi | 4 | |
| G-enterologie,hepatologie | 12 | Boli demetabolism/nutriţie | 8 | Nefrologie clinică –pediatrie | 8 | Dializă | 12 | Dializă | 12 | |
| Medicină de urgenţă | 8 | Endocrinologie | 4 | TI nefrologică - pediatrie | 4 | Chirurgie de abord | 6 | Transplant renal | 12 | |
| Neurologie | 4 | Ecografie generală* | 0 | Transplant renal+Urologie | 6 | Opţionale** | 12 | |||
| Boli infecţioase | 8 | |||||||||
| Facultative | 8 | |||||||||
| Vacanţă | 4 | Vacanţă | 4 | Vacanţă | 4 | Vacanţă | 4 | Vacanţă | 4 | |
| TOTAL | 52 | 52 | 52 | 52 | 52 | |||||
| ANULI | ANUL II | ANULIII | ANUL IV | ANUL V | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.5 | I.6 | I.5 | I.5 | I.4 | I.5 |
| Totalul intervenţiilor neurochirurgicale Adulţi* | minimum= T | optimum | |||||
| 1. | Traumatisme cranio-cerebrale | Total | 47 | 93 | |||
| Gaură de trepan | drenaj ventricular extern/măsurarea PIC | 15 | 30 | ||||
| Hematom subdural cronic | 10 | 20 | |||||
| Craniotomie - hematom extradural, subdural, intraparenchimatos posttraumatic, contuzie cerebrală | 10 | 20 | |||||
| Fractură craniană | 5 | 8 | |||||
| Fistulă LCR posttraumatică, plastia durei mater | 2 | 5 | |||||
| Cranioplastie | 5 | 10 | |||||
| 2. | Tumori şi leziuni supratentoriale (excluzând procedeele sterotactice) | Total | 40 | 61 | |||
| Tumori intraaxiale - primare/ secundare | 30 | 40 | |||||
| Meningiom | 8 | 12 | |||||
| Adenom hipofizar (transfenoidal - transcranial) | 0 | 5** | |||||
| Alte leziuni benigne (chist epidermoid, chist arahnoidian, etc.) | 2 | 4 | |||||
| 3. | Leziunile fosei cerebrale posterioare | Total | 7 | 14 | |||
| Tumori primare şi secundare | 3 | 6 | |||||
| Malformaţia Chiari / decompresiunea fosei posterioare | 2 | 4 | |||||
| Alte leziuni benigne (chist epidermoid, chist arahnoidian, boală von Hippel Lindau etc.) | 2 | 4 | |||||
| 4. | Infecţii (intracraniene - vertebrale) | Total | 8 | 12 | |||
| Abces, empiem subdural | 8 | 12 | |||||
| 5. | Leziuni vasculare | Total | 10 | 27 | |||
| Craniotomie | Anevrism intracranian | 0 | 8** | ||||
| Craniotomie | MAV | 0 | 2** | ||||
| Angiom cavernos | 2 | 5 | |||||
| Hematom (intracerebral - intracerebelos spontan) | 8 | 12 | |||||
| 6. | Hidrocefalia adultuliui (≥16 ani) | Total | 42 | 69 | |||
| Drenaj ventricular intern | 20 | 30 | |||||
| Revizia drenajului ventricular | 10 | 15 | |||||
| Ventriculocisternostomia endoscopică | 2 | 4 | |||||
| Drenaj ventricular extern | 10 | 20 | |||||
| 7. | Coloana vertebrală | Total | 55 | 93 | |||
| Hernie de disc cervicală / spondiloartropatie cervicală: abord anterior/ foraminotomie | 10 | 15 | |||||
| Rahisinteza cervicală (anterior/posterior) | 3 | 5 | |||||
| Hernia de disc lombară/ Spondiatropatia lombară | 20 | 30 | |||||
| laminotomie/ laminectomie pentru stenoza de canal lombar | 10 | 15 | |||||
| rahisinteza lombară | 3 | 8 | |||||
| Tumori vertebrale: | extradurale | 3 | 5 | ||||
| Intradurale extramedulare | 3 | 5 | |||||
| Rahisinteză în tumorile vertebrale | 0 | 5** | |||||
| Traumatismele vertebrale : | Decompresiune/Rahisinteză | 3 | 5 | ||||
| 8. | Nevralgia trigeminală şi alte tipuri de nevralgii | Total | 7 | 13 | |||
| Gaserotomia | 5 | 8 | |||||
| Decompresiune microvasculară | 2 | 5 | |||||
| 9. | Neurochirurgia funcţională şi stereotactică | Total | 5 | 23 | |||
| Biopsia tumorală stereotactică | 5 | 10 | |||||
| Chirurgia epilepsiei | 0 | 3** | |||||
| Tehnici de electrostimulare (nervi periferici, medulare) | 2 | 5** | |||||
| Implantarea de sisteme pentru administrări intratecale | 2 | 5** | |||||
| 10. | Nervi periferici | Total | 30 | 45 | |||
| Neuroliza | 30 | 45 | |||||
| 11. | Intervenţia asistată de calculator | Total | 10 | 25 | |||
| 12. | Tehnici neurochirurgicale de bază | Total | |||||
| Craniotomia supratentorială | 60 | 80 | |||||
| Craniotomia fosei posterioare | 8 | 20 | |||||
| Total intervenţiilor neurochirurgicale Neurochirurgia pediatrică | minimum | optimum | |||||
| 1. | Hidrocefalia copilului şi malformaţiile congenitale | Total | 7 | 15 | |||
| Drenajul ventricular extern | 5 | 10 | |||||
| Proceduri de drenaj: | 2 | 5 | |||||
| 2. | TCC şi TVM | Total | 0 | 10 | |||
| Gaură de trepan pentru monitorizarea PIC, drenaj ventricular extern | 0 | 5** | |||||
| Hematom subdural cronic/ higroma | 0 | 2** | |||||
| Hematom extra-/subdural | 0 | 3** | |||||
| 3. | Tumori cerebrale şi alte leziuni | Total | 0 | 3 | |||
| Tumori supratentoriale | 0 | 3 | |||||
| Procedeele la care rezidentul trebuie să asiste sau să le facă parţial (minimum) | asistent | ||||||
| Craniofaringiom | 5 | ||||||
| Adenom hipofizar (transfenoidal + transcranial) | 10 | ||||||
| Neurinom de acustic | 10 | ||||||
| Meningioame de bază de craniu / fosa posterioară | 10 | ||||||
| Craniotomie | Anevrism intracranian | 12 | |||||
| MAV | 5 | ||||||
| Boli ocluzive: | Endarterectomie | 3 | |||||
| Hernia de disc dorsală | 3 | ||||||
| Tumori vertebrale: | intramedulare | 3 | |||||
| Talamotomia, Palidotomia/ Tehnici de stimulare | 5 | ||||||
| Implantarea de sisteme pentru administrări intratecale | 5 | ||||||
| Craniostenoza unui suturi | 2 | ||||||
| Tumori infratentoriale pediatrice | 2 | ||||||
| Mielomeningocel | 3 | ||||||
| Sindromul de măduvă prefixată | 2 | ||||||
| Disrafiile vertebrale | 2 | ||||||
| Neurorafii (cu graft)*** | 3 | ||||||
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ANUL VI | ANUL VII | ||
| STAGIUL | I.1 | I.2,I.3,I.4,I.5,I.6 | I.7,I.8,I.9,I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.13 | I.14,I.15 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | II.1 | I.3 | I.6 | I.5 | I.4 | II.1 | I.7;II.1 |
| Anul | Anul1 | Anul 2 | Anul 3 | Anul 4 | Anul 5 | ||||||||
| Modul | I.1 | I.2 | I.3 | II | IV | I.4 | I.5 | III.2 | III.1 | III.2 | |||
| Submodul | b,d | b,d | - | a, c | - | a | - | a,b,c,d,e | - | a,b,c,d,e | |||
| Durata | 1 an | 6 luni | 2 luni | 6 luni | 2săpt | 2luni | 2 luni | 1 an | 3 luni | 1an 3 luni | |||
| 1.1 | Istoricul afecţiunii cervicale |
| 1.2 | Tehnica examinării pacientei: poziţia pacientei |
| 1.3 | Inserarea speculum-ului vaginal |
| 1.4 | Recoltarea frotiului citologic cervical (inclusiv Cytobrush) |
| 1.5 | Recoltarea probelor bacteriologice la nivelul tractului genital inferior |
| 1.6 | Prelevarea de probe pentru testarea HPV |
| 1.7 | Respectarea recomandărilor pentru sănătate şi profilaxia MTS |
| 1.8 | Respectarea recomandărilor naţionale pentru screening oncologic |
| 1.9 | Colposcopul |
| 2.1 | Poziţionarea şi ajustarea colposcopului |
| 2.2 | Determinarea vizibilităţii zonei transformate (ZT) |
| 2.3 | Determinarea gradului de acurateţe al colposcopiei |
| 2.4 | Recunoaşterea unor structuri vasculare anormale |
| 2.5 | Examinarea ZT cu ser fiziologic şi filtru verde |
| 2.6 | Examinarea ZT cu acid acetic (VIA) |
| 2.7 | Cuantificarea şi descrierea aspectelor mucoasei genitale la acid acetic |
| 2.8 | Utilizarea speculum-ului endocervical |
| 2.9 | Testul Lahm-Schiller (VILI) |
| 2.10 | Examinarea vaginului cu acid acetic |
| 3.1 | Recunoaşterea epiteliului scuamos original |
| 3.2 | Recunoaşterea epiteliului columnar (glandular) |
| 3.3. | Recunoaşterea epiteliului metaplazic |
| 3.4 | Recunoaşterea Zonei de Transformare Congenitală |
| 3.5 | Recunoaşterea trăsăturilor cervixului în postmenopauză |
| 3.6 | Recunoaşterea efectelor unei sarcini |
| 4.1 | Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad scăzut |
| 4.2 | Aspecte anormale cervicale pre-canceroase de grad înalt |
| 4.3 | Trăsături sugestive ale invaziunii |
| 4.4 | VaIN |
| 4.5 | VIN |
| 4.6 | Nivelul epiteliului anormal |
| 4.7 | Modificări acute inflamatorii |
| 4.8 | Infecţia cu HPV, inclusiv condiloma accuminată |
| 4.9 | Modificări ale mucoasei genitale după tratamente anterioare |
| 4.10 | Polipi cervicali benigni |
| 5.1 | Analgezie locală |
| 5.2 | Biopsii cervicale ţintite |
| 5.3 | Biopsii vaginale ţintite |
| 5.4 | Biopsii vulvare ţintite |
| 5.5 | Menţinerea sub control a sângerărilor locale post-biopsice |
| 6.1 | Rezultatele documentării. Arhivarea datelor |
| 6.2 | Urmărirea pacienţilor conform algoritmurilor adaptate |
| 7.1 | Asigurarea informaţiei adecvate: educaţie sanitară |
| 7.2 | Obţinerea acordului în mod corect |
| 7.3 | Modalitatea comunicării informaţiilor negative |
| 7.4 | Comunicarea eficientă cu ceilalţi specialişti în domeniu |
| Nr. crt. | Tematica cursului | Nr. ore curs | Nr. ore stagiu |
| 1. | Istoric, dezvoltare, locul în contextual tehnicilor imagistice. | 1 | - |
| 2. | Fizică ultrasunetelor-noțiuni generale. | 2 | - |
| 3. | Tehnica ultrasonoră, aparatură, mod B și M. | 2 | 2 |
| 4. | Ultrasonografia Doppler. | 2 | 2 |
| 5. | Semiologie ecografică generală. | 2 | 2 |
| 6. | Semiologia și metodologia general de exeminare Doppler. | 2 | 2 |
| 7. | Cause de eroare, artefacte. | 2 | 2 |
| 8. | Indicațiile examenului ecografic în obstetrică-ginecologie. | 2 | 6 |
| 9. | Primul trimestru de sarcină-aspecte ecografice normale, aspect ecografice patologice. | 4 | 6 |
| 10. | Decolarea parțială precoce a oului. | 2 | 2 |
| 11. | Sarcina deranjată. Avortul incipient. | 1 | 3 |
| 12. | Sarcina deranjată. Avortul incomplete. | 2 | 3 |
| 13. | Boala trofoblastică gestațională (mola hidatiformă, mola invazivă, corocarcinomul). | 2 | 4 |
| 14. | Sarcina ectopică. | 2 | 4 |
| 15. | Trimestrul II și III de sarcină-aspecte ecografice normale. | 2 | 6 |
| Studiul cordului fetal-mod B și M (morfologie, ritm, frecvență). | 2 | 4 | |
| Semiologia ecografică a aspectelor patologice. | 4 | 6 | |
| 16. | Placenta jos inserată. | 2 | 4 |
| 17. | Deslipirea premature de placenta normal inserată. | 1 | 2 |
| 18. | Insuficiența cervico-istmică. | 1 | 2 |
| 19. | Screening-ul ecografic în sarcină. | 2 | 4 |
| 20. | Malformații uterine și sarcina. | 1 | 2 |
| 21. | Sarcina și DIU. | 1 | 2 |
| 22. | Chistul ovarian și sarcina. | 2 | 4 |
| 23. | Fibromul uterin și sarcina. | 1 | 4 |
| 24. | Moartea intrauterine a fătului. | 2 | 4 |
| 25. | Aspect ecografice în lauzie. | 2 | 4 |
| 26. | Fibromul uterin – semiologie ecografică. | 2 | 6 |
| 27. | Cancerul de endometru-semiologie ecografică. | 2 | 4 |
| 28. | Semiologia ecografică a formațiunilor tumorale ovariene. | 3 | 6 |
| 29. | Tumori pelviene associate sarcinii. | 2 | 4 |
| 30. | Examenul ecografic în inflamațiile pelviene. Sindromul algic pelvian. | 3 | 3 |
| 31. | Monitorizarea ecografică a maturării foliculului ovarian. | 2 | 2 |
| 32. | Rolul ecografiei în diagnosticarea malformațiilor uterine. | 2 | 2 |
| 33. | Reperarea ecografică a DIU. | 1 | 2 |
| 34. | Semiologia complicațiilor postoperatorii. | 2 | 4 |
| 35. | Rolul ecografiei în diagnosticul tumorilor mamare. | 1 | 2 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.11 | I.3 | II.1 | I.4 | II.1 | I.5 | I.9 | I.7 | II.1 | I.6 | I.8 | I.10 | II.1 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | |||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.7 | I.7 | I.7 | I.6 | I.7 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | II | II | II | III |
| An I | An II | An III | An IV | An V | ||||
| ORL (6 l.) | Chir. Gen. (3 l.)BMF (1 l.)Onco (1 l.)Trah.-bronho (1 l.) | ORL (9 l.) | ORL Pediatrie (3 l.) | ORL (9 l.) | Audiologie (1 l.)Foniatrie (1 l.)Endo. ORL (1 l.) | ORL (9 l.) | Neurochir. (1 l.)Plast.&Rep (1 l.) LASER ORL (1 l.) | ORL (12 l.)sau optionalChir vasculara (1 l.) Chir toracica (1 l.)Chir Oftalmo. (1 l.) |
| A. Stagiile obligatorii:1) ORL stagiu de bază, 3 ani 8 ½ luni la care se adaugă următoarele module de pregătire în specialitate() Audiologie, audiologie pediatrică: 1 lună() Foniatrie: 1 lună() ORL pediatrie: 3 luni() Chirurgie endoscopică ORL: 1 lună() Laser in ORL: 1 lună2) Chirurgie general: 3 luni3) Chirurgie BMF: 1 lună4) Oncologie: 1 lună5) Traheobronhologie, bronhoscopie/pneumologie: 1 lună6) Neurochirurgie: 1 lună7) Chirurgie plastică și reparatorie: 1 lună8) Bioetică: ½ lună | B. Stagii opționale (pt anul V)1) Chirurgie vasculară – 1 lună2) Chirurgie toracică – 1 lună3) Chirurgie oftalmologică – 1 lună |
| 1.6.1.1 Ore de practică clinică şi preclinică | 2100 ore |
| 1.6.1.2 Planificarea tratamentelor | 120 ore |
| 1.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor5. Evaluarea cazurilor după tratament | 100 ore |
| 6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluării acestora de la rezidenţi aflaţi la sfârşitul stagiului | |
| 1.6.1.4 Cursuri si seminarii pe grupe de lucru | 674 ore |
| 1.6.1.5 Participarea alături de studenţi la cursuri, seminarii, demonstraţii practice | 260 ore |
| 1.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii individuale, indicaţii de cercetare înafara activităţii obişnuite | 180 ore |
| 1.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare şi pentru efectuarea tezei) | 1096 ore |
| Total | 4530 ore |
| 1.6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului | 230 ore |
| 1.6.2.2 Activităţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate în vederea susţinerii de referate - pregătire cazuistică | 280 ore |
| 1.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală | 770 ore |
| Total | 1280 ore |
| TOTAL | 5040 ore |
| Anul I | Anul II | Anul III |
| I. + II.1. + II.4.+II.10 | I. + II.2. + II.5. + II.7. | I. + II.3. + II.6. + II.8.+ II.9. |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ANUL VI | |||||||
| STAGIUL | II.1 | I.1 | I.1 | II.1 | II.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | III.1 | I.6 | II.1 |
| Nr. | Tematica cursului teoretic | Numărul ore |
| 1. | Fizica ultrasunetelor | 2 |
| 2 | Artefacte întâlnite în ultrasonografie | 1 |
| 3 | Echipamente ,imaginea ultrasonografică | 2 |
| 4 | Semiologie ultrasonografică de bază | 2 |
| 5 | Secţiuni elementare | 1 |
| 6 | Ficatul | 4 |
| 7 | Arborele biliar | 4 |
| 8 | Pancreasul | 2 |
| 9 | Splina | 1 |
| 10 | Spaţiul retroperitoneal | 2 |
| 11 | Tubul digestiv | 2 |
| 12 | Aparatul urinar | 2 |
| 13 | Peritoneu şi anexe | 1 |
| 14 | Urgenţe abdominale | 2 |
| Total | 28 |
| Tema cursului/Ore decurs | MedicinaInterna | Gastroenterologie | Nefrologie | Pediatrie | Urologie |
| Algoritmuri dediagnostic | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |
| Tubul digestiv-noţiuniavansate | 0 | 4 | 0 | 0 | 0 |
| Prostata şi veziculeleseminale | 0 | 0 | 1 | 0 | 2 |
| Vase periferice | 3 | 3 | 2 | 2 | 2 |
| Cord şi pericard | 3 | 0 | 2 | 2 | 0 |
| Aplicaţii în patologiapediatrică | 2 | 2 | 2 | 6 | 2 |
| Structuri moisuperficiale | 3 | 0 | 1 | 1 | 2 |
| Pelvis feminin | 3 | 2 | 3 | 2 | 3 |
| Ecografieintervenţională | 1 | 4 | 4 | 2 | 4 |
| Progrese înultrasonografie | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
| Total | 18 | 18 | 18 | 18 | 18 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL I V | ANUL V |
| Pediatrie6 luni | Pediatrie 5 luniGenetică 1 lună | Pediatrie5 luni | Pediatrie8½ luni | Neonatologie12 luni |
| Pneumologie | Oncologie- | Psihiatria copilului şi | Neonatologie | |
| 2 luni | Hematologie | adolescentului | 3 luni | |
| pediatrică | 2 luni | |||
| 2 luni | ||||
| Chirurgie şi | Diabet | Neurologie | Bioetica | |
| ortopediepediatrică | 2 luni | pediatrică2 luni | ½ luna | |
| 2 luni | ||||
| Genetică2luni | Boli infecţioase2 luni | Echografie generală3 luni |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||||
| STAGIUL | II.1 | I.1 | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | II.2 | II.3 | II.4 | II.4 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||
| STAGIUL | I.1 | I.2,I.3,I.4,I.5,I.6,I.7 | I.8 | I.10 | I.9 | I.10;I.11 |
| AnulI | Psihiatria copilului şi adolescentului | 12 luni |
| Anul II | Pediatrie | 6 luni |
| Psihoneuroendocrinologie | 2 luni | |
| Neurologie pediatrică | 4 luni | |
| Anul III | Explorări funcţionale | 1 lună |
| Psihiatrie Adulţi | 6 luni | |
| Psihiatria copilului şi adolescentului | 5 luni | |
| Anul IV | Psihiatria copilului şi adolescentului | 8 luni |
| Psihologie clinică | 3 luni | |
| EEG | 1 lună | |
| Anul V | Psihiatria copilului şi adolescentului | 6 luni |
| Stagii opţionale- Psihiatrie medico-legală, evaluare şi expertiza a capacităţii psihice, deficienţelor, incapacităţilor şi handicapului, orientare scolară şi profesională- Tehnici de psihoterapie individuală şi de grup- Sănătate mintală- Recuperare- Delicvenţa infanto-juvenilă şi toxicomanii- Consiliere şi psihoterapia familiei- Urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului- Cercetare psihiatrică- Psihiatria comunitară- Management în psihiatrie- Bioetică | 6 luni |
| Nr | Tema |
| 1. | Introducere. Definiţia metodei. Istoricul ecografiei (opţional) |
| 2. | Noţiuni generale de ecografie.Introducere în ultrasonografie, fizica ultrasunetelor |
| 3. | Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. Aparatura utilizată în ecografie. Transductoare.Standarde de orientare a imaginii ecografice. Informaţia ecografică. |
| 4. | Semiologie ecografică.Imagini de bază. Artefacte. |
| 5. | Noţiuni de anatomie topografică abdominală normală (secţiuni). Vasele abdomenului. Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a vaselor abdomenului.Patologie vasculară abdominală (fără Doppler). |
| 6. | Ficatul.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomie ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a ficatului.Hepatopatii difuze Leziuni hepatice focaleAfecţiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. Transplantul hepatic. |
| 7. | Sistemul venei porte.Anatomie, hemodinamică, aspecte ecografice normale. Hipertensiunea portală.Tromboza portală. Şunturi porto sistemice. |
| 8. | Arborele biliar.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a arborelui biliar.Semiologia modificărilor biliare de conţinut, perete şi de vecinătate. Patologia colecistului (litiază, colecistite acute şi cronice, tumori) Patologia căilor biliare. Diagnosticul icterelor.Tumori ale căilor biliare. Angiocolita. |
| 9. | Pancreas.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a pancreasului.Patologie pancreatică (pancreatite acute / cronice, tumori) |
| 10. | Splina şi sistemul limfatic.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a splinei şi limfonodulilor abdominali.Patologia splinei şi sistemului limfatic abdomial. |
| 11. | Tubul digestiv.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării tubului digestiv. Noţiuni de endosonografie.Patologia tubului digestiv Urgenţe digestive. |
| 12. | Peretele abdominal şi peritoneul.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică a cavităţii peritoneale.Patologia peretelui abdominal şi a peritoneului (colecţii, peritonite, tumori, hernii). |
| 13. | Rinichi.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a rinichilor şi ureterelor. Metodologia examinării ecografice a rinichilor şi ureterelor.Patologie reno-ureterală; Anomalii, malformaţii. Boli renale parenchimatoase, tumori şi boli chistice renale Litiaza reno-ureterală, (uretero) hidronefroza. Transplantul renal. |
| 14. | Retroperitoneu.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a cavităţii retroperitoneale şi a glandelor suprarenale. Metodologia examinării ecografice a retroperitoneului şi a glandelor suprarenale.Patologia generală a spaţiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. Tumori retroperitoneale primitive. Colecţii retroperitoneale.Patologia glandelor suprarenale. |
| 15. | Vezica urinară.Noţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală a vezicii urinare. Metodologia examinării ecografice a vezicii urinare.Patologia vezicii urinare |
| 16. | Prostata şi veziculele seminaleNoţiuni de anatomie descriptivă şi topografică. Anatomia ecografică normală. Metodologia examinării ecografice a prostatei şi veziculelor seminale.Patologia prostatei şi a veziculelor seminale. Noţiuni de ecografie endorectală. |
| 17. | Uterul şi ovareleAnatomie descriptivă şi topografică. Anatomie ecografică. Metodologie de examinare prin abord suprapubian. Noţiuni de ecografie endovaginală. |
| Nr | Tema |
| 18 | 1. ECOGRAFIA PĂRŢILOR MOI |
| Scrotul şi testiculii. (anatomie normală a scrotului, metodologie de examinare,anatomie ecografică normală, patologie în afecţiuni acute şi cronice). | |
| 19 | Regiunea cervicală (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomieecografică normală, patologie). |
| Regiunea oculo – orbitară (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomieecografică normală, patologie). | |
| 20 | Şoldul neo – natal. |
| 21 | US musculo-scheletală. anatomie normală, metodologie de examinare, anatomieecografică normală, patologie) |
| 22 | Tiroida (anatomie normală, metodologie de examinare, anatomie ecografică normaă,patologie) |
| 23 | Torace şi mediastin (anatomie normală, metodologie de examinare – inclusivecoendoscopie, anatomie ecografică normală, patologie) |
| 2. GINECOLOGIE - OBSTETRICĂ | |
| 24 | Semiologie ecografică normală |
| 25 | Patologie ecografică ginecologică |
| 26 | Obstetrică: aspecte US normale şi patologice în trim.I |
| 27 | Aspecte US normale şi patologice ale sarcinii în trim. II -III |
| 28 | Evaluarea stării fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal şi US Doppler |
| 3. ECOGRAFIE PEDIATRICĂ (10 ore) (acoperă tematica de ecografie generală a adultului cu particularizare pentru patologia pediatrică) | |
| 29 | Particularităţile examenului ecografic la copil. Urgenţe pediatrice. Ecografietransfontanelară |
| 30 | Ecografie hepatobiliară |
| 31 | Ecografia pancreasului şi splinei |
| 32 | Ecografia tubului digestiv |
| 33 | Ecografia aparatului reno-ureteral. Malformaţii, tumori etc. |
| 4. ECOGRAFIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (14 ore) | |
| 34 | Noţiuni introductive privind US vasculară |
| 35 | Semiologia US arterială şi venoasă normală |
| 36 | US vasculară în patologia arterială periferică |
| 37 | US vasculară în patologia venoasă periferică |
| 38 | US vasculară viscerală |
| 5. ECOCARDIOGRAFIE (10 ore) | |
| 39 | Anatomie, metodologie şi semiologie cardiacă normală |
| 40 | Valvulopatii, cardiomiopatii, complicaţiile cardiopatiei ischemice |
| 41 | Pericardite, tumori cardiace |
| 42 | Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale |
| 6. NOŢIUNI DE ULTRASONOGRAFIE INTERVENŢIONALĂ (8 ore) | |
| 43 | Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice |
| 44 | Biopsia ecoghidată - metodologie, indicaţii, riscuri |
| 45 | Drenajul percutan, abordarea formaţiunilor chistice, tumori |
| 46 | Noţiuni de US intraoperatorie |
| 47 | 7. PROGRESE ŞI TEHNOLOGII NOI ÎN ULTRASONOGRAFIE |
| 48 | 8. APLICAŢII ALE ULTRASONOGRAFIEI ÎN URGENŢE MEDICO- CHIRURGICALE MAJORE |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.9 | I.9 |
| ANULI | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANULV | ||||||||||||
| I.1 | I.2 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.1 | II.1 | I.13 | II.2 | I.1 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | ANUL V | ||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.2 | I.2 | I.3 | II.1 | II.1 | I.4 | I.5 | II.1 |
| ANUL I | ANUL II | ANUL III | ANUL IV | |||||||||||||
| STAGIUL | I.1 | I.2 | I.3 | I.4 | I.5 | I.6 | I.7 | I.8 | I.8 | I.9 | I.10 | I.11 | I.12 | I.13 | I.14 | I.15 |
| DURATA | 51/2luni | ½luni | 2 luni | 4 luni | 3 luni | 3 luni | 3 luni | 3 luni | 5 luni | 4 luni | 1 luna | 2 luni | 3 luni | 3 luni | 3 luni | 3 luni |
| Nr. | Tematica cursului teoretic | Numărul ore |
| 1. | Fizica ultrasunetelor | 2 |
| 2 | Artefacte întâlnite în ultrasonografie | 1 |
| 3 | Echipamente, imaginea ultrasonografică | 2 |
| 4 | Semiologie ultrasonografică de bază | 2 |
| 5 | Secţiuni elementare | 1 |
| 6 | Ficatul | 4 |
| 7 | Arborele biliar | 4 |
| 8 | Pancreasul | 2 |
| 9 | Splina | 1 |
| 10 | Spaţiul retroperitoneal | 2 |
| 11 | Tubul digestiv | 2 |
| 12 | Aparatul urinar | 2 |
| 13 | Peritoneu şi anexe | 1 |
| 14 | Urgenţe abdominale | 2 |
| Total | 28 |
| Tema cursului/Ore decurs | MedicinăInternă | Gastroenterologie | Nefrologie | Pediatrie | Urologie |
| Algoritmuri dediagnostic | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |
| Tubul digestiv -noţiuniavansate | 0 | 4 | 0 | 0 | 0 |
| Prostata şi veziculeleseminale | 0 | 0 | 1 | 0 | 2 |
| Vase periferice | 3 | 3 | 2 | 2 | 2 |
| Cord şi pericard | 3 | 0 | 2 | 2 | 0 |
| Aplicaţii în patologiapediatrică | 2 | 2 | 2 | 6 | 2 |
| Structuri moisuperficiale | 3 | 0 | 1 | 1 | 2 |
| Pelvis feminin | 3 | 2 | 3 | 2 | 3 |
| Ecografieintervenţională | 1 | 4 | 4 | 2 | 4 |
| Progrese înultrasonografie | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |
| Total | 18 | 18 | 18 | 18 | 18 |
