LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială
Publicat în
BULETINUL OFICIAL nr. 82 din 6 august 1977Data intrării în vigoare 01-07-1977
(2) Procentele corespunzătoare grupelor I şi II de muncă se aplică persoanelor care au lucrat efectiv în aceste grupe cel puţin 20 ani în grupa I sau 25 ani în grupa II de muncă; dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare grupei III se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în grupele I şi II.Articolul 12Persoanele care au vechime totală în munca mai mare de 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, beneficiază, pentru fiecare an în plus, din primii cinci ani, de un spor la pensie de 1% şi pentru fiecare an în plus peste cinci ani, de un spor de 0,5% din retributia tarifara folosită la calcularea pensiei.Articolul 13(1) Persoanelor care nu au vechime integrală în munca dar au o vechime de cel puţin 15 ani, li se acordă pensie, la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, proporţional cu numărul anilor de vechime.(2) Persoanelor care au o vechime în munca de 10-15 ani li se acordă o pensie de 350 lei lunar pentru o vechime de 10 ani, iar pentru fiecare an în plus, pînă la 14 ani inclusiv, se adauga cîte 25 lei.Articolul 14(1) Persoanelor care au lucrat efectiv cel puţin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă, sau cel puţin 25 ani în grupa II de muncă, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe cîte:a) un an şi şase luni pentru grupa I de muncă;b) un an şi trei luni pentru grupa II de muncă.(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat în grupele I şi II de muncă au dreptul, la cerere, să fie pensionate, la împlinirea virstei de:a) 52 ani, pentru grupa I şi 57 ani pentru grupa II, bărbaţii;b) 50 ani pentru grupa I şi 52 ani pentru grupa II, femeile.(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (1) sînt pensionate, la cerere, şi la 50 de ani, atît bărbaţii cît şi femeile din grupa I de muncă, şi la 55 ani bărbaţii sau 50 de ani femeile, din grupa II de muncă.(4) Pentru persoanele cu vechime integrală în munca care au lucrat mai puţin de 20 ani în grupa I ori mai puţin de 25 ani în grupa a II-a, virstele de pensionare arătate la alin. 2 şi 3 se reduc cu cîte:a) 6 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în grupa I;b) 3 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în grupa a II-a.La data de 01-03-1990 Alineatul (4) din Articolul 14 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990(5) Virstele de pensionare se reduc numai cu ani întregi, fără a putea fi mai mici de 50 ani.La data de 01-03-1990 Articolul 14 din Capitolul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 15(1) Persoanele care au dreptul să fie pensionate cu reducerea virstei, pot cere sa lucreze în continuare, în acelaşi loc de muncă sau în altele mai uşoare, pînă la împlinirea virstei de:a) 55 ani pentru grupa I şi 60 ani pentru grupa II, bărbaţii;b) 52 ani pentru grupa I şi 55 ani pentru grupa II, femeile.(2) Aceste persoane îşi păstrează dreptul la pensie potrivit grupei de muncă din care provin, iar perioada lucrata în continuare se considera vechime în grupele I sau II de muncă.Articolul 16Persoanele care au lucrat cel puţin 5 ani în grupele I şi II de muncă au dreptul sa li ia în calculul vechimii în munca, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe: un an şi şase luni pentru grupa I sau un an şi trei luni pentru grupa II. În aceste cazuri nu se reduce limita virstei de pensionare.Articolul 17(1) Personalului navigant din aviaţia civilă care are o vechime în munca de cel puţin 25 ani bărbaţii şi 20 ani femeile, la stabilirea pensiei i se ia în calcul o vechime suplimentară potrivit legii, în raport de numărul orelor de zbor, de tipul de aeronava şi funcţia îndeplinită.(2) Pe aceasta baza personalul navigant are dreptul, la cerere, să fie pensionat la împlinirea virstei de 50 ani.(3) Personalul navigant care nu are vechimea în munca prevăzută la alin. (1) are dreptul sa i se ia în calcul vechimea suplimentară stabilită potrivit legii. În aceste cazuri nu se reduce limita virstei de pensionare.Articolul 18(1) Femeile cu o vechime în munca de 25 ani, care au născut cel puţin 3 copii şi i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani, pot cere pensionarea înaintea implinirii virstei de pensionare, după cum urmează:a) cu un an pentru 3 copii;b) cu doi ani pentru 4 copii;c) cu trei ani pentru mai mulţi copii.(2) Vîrsta de pensionare se reduce cu ani întregi, şi nu poate fi mai mica de 50 ani.Articolul 19(1) Profesorii şi conferentiarii din învăţămîntul superior, precum şi cercetatorii ştiinţifici principali I şi II care au o vechime în munca de cel puţin 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, se pensionează la împlinirea virstei de 65 ani bărbaţii şi 60 ani femeile. Aceştia pot fi mentinuti în activitate la cererea lor şi cu acordul unităţii, pe o perioadă de cel mult 5 ani.(2) Persoanele menţionate la alin. (1) vor fi pensionate, la cererea lor, la vîrsta de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.Articolul 20(1) La stabilirea vechimii în munca se ia în considerare şi timpul în care persoana:a) a fost deţinută în lagare sau inchisori, pentru activitate revolutionara, antifascista sau democratica. Fiecare an de deţinere se considera ca vechime în munca de un an şi şase luni;b) a fost îndepărtată din serviciu pentru activitate politica revolutionara, antifascista sau democratica, înainte de 23 August 1944, ori ca urmare a persecutiilor rasiale sau naţionale, în perioada ianuarie 1938 - decembrie 1945;c) a desfăşurat o activitate revolutionara antifascista, recunoscută de către organele în drept, ca vechime în munca.d) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost elev al unei şcoli militare sau al unei instituţii de învăţămînt superior militare, a fost concentrata, mobilizata sau în prizonierat; de acest drept beneficiază şi cei pensionaţi după 1 iulie 1977. Drepturile cuvenite se vor acorda de la data intrării în vigoare a legii, la cerere, începînd cu luna următoare depunerii acesteia.La data de 01-04-1992 Litera d) din Alineatul (1) , Articolul 20 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 2, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(2) Constituie vechime în munca şi timpul în care o persoană încadrată în munca şi-a întrerupt activitatea deoarece a fost suspendată din funcţie ori i s-a desfăcut contractul de muncă, dacă aceste măsuri au fost anulate ulterior ca fiind ilegale.La data de 16-12-1991 Alineatul (2) din Articolul 20 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991(3) Se considera vechime în munca şi perioada în care o persoană încadrată în munca urmează cursuri de pregătire profesională sau politica.(4) De asemenea, se considera vechime în munca perioadele pentru care s-a cotizat la fostele asigurări sociale, ori la casele de pensii preluate de stat.(5) Pentru persoanele care au fost încadrate sa lucreze, potrivit legii, cu program redus, vechimea în munca se ia în considerare proporţional cu timpul lucrat.(6) Perioada în care o femeie a fost încadrată, cu program redus, potrivit legii, pentru îngrijirea copiilor în vîrsta de pînă la 6 ani, se socoteşte ca timp integral.Articolul 21(1) Media retributiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabileşte pe baza:a) retributiei tarifare de încadrare, pentru cei retribuiţi cu luna;b) retributiei tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiţi cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord;c) retributiei tarifare de calcul, pentru cei retribuiţi cu cota procentuală;d) retributiei la care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale, pentru cei angajaţi la persoane fizice.(2) În cazul persoanelor îndreptăţite la pensie, care au fost încadrate în munca şi la organizaţii internaţionale, societăţi mixte sau la alte organizaţii din străinătate, primind retribuţii în valută, la stabilirea bazei de calcul a pensiei se iau în considerare retribuţiile tarifare de încadrare la nivelul funcţiilor similare din ţara, valabile în perioadele corespunzătoare dacă s-au plătit contribuţiile legale către asigurările sociale de stat. Capitolul III Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă din accident de muncă sau boala profesională Articolul 22Unităţile au obligaţia să asigure persoanelor încadrate în munca condiţiile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii şi sa ia măsurile de protecţia muncii prevăzute de lege, în vederea inlaturarii oricăror cauze care pot conduce la diminuarea sau pierderea capacităţii de muncă a acestora.Articolul 23(1) Persoanele care datorită unor accidente de muncă, unor boli profesionale sau tuberculozei şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă primesc pensie, indiferent de vechimea în munca, pe timpul cît durează invaliditatea. Se asimilează cu accidentul de muncă şi cel survenit în timpul deplasarii la şi de la locul de muncă în perioada şi pe traseul normal necesar deplasarii.(2) Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor boli obişnuite au dreptul la pensie numai dacă dovedesc vechimea în munca minima arătată la art. 38^1.(3) Persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti, precum şi elevii, ucenicii şi studenţii, în timpul efectuării practicii profesionale, beneficiază de aceleaşi drepturi în raport de cauza invaliditatii.La data de 01-03-1990 Articolul 23 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 24(1) Pierderea capacităţii de muncă se stabileşte prin decizie, de către comisiile de pensii judeţene sau a municipiului Bucureşti, la propunerea comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, organizate potrivit legii.(2) Persoanele în cauza pot fi încadrate într-unul din următoarele grade de invaliditate:a) gradul I, dacă acestea au nevoie de îngrijire şi supraveghere din partea altei persoane;b) gradul II, celelalte persoane care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă;c) gradul III, persoanele care şi-au pierdut jumătate din capacitatea de muncă.(3) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II III de invaliditate se aproba prin decret al Consiliului de Stat.Articolul 25(1) Pensia de invaliditate de gradul I se stabileşte în raport cu vechimea în munca, în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de salariu şi grupe de muncă, astfel:La data de 01-03-1990 Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 25 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990
(2) Pentru vechimile în munca cuprinse între 5 şi 30 de ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati.(3) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.La data de 01-03-1990 Alineatul (3) din Articolul 25 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990(4) Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei.(5) Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi atît pensia, cît şi salariul realizat din munca efectiv prestată, pînă la nivelul salariului tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale. Pentru pensionării de invaliditate de gradul III care se încadrează la unităţi din sectoare pentru care nu este stabilit prin lege salariu tarifar de încadrare, pensia şi veniturile din munca, astfel realizate, nu pot depăşi salariul tarifar de încadrare avut la data invalidării, actualizat potrivit majorărilor legale.La data de 01-03-1990 Alineatul (5) din Articolul 25 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 26Retributia tarifara pe baza căreia se calculează pensia pentru pierderea capacităţii de muncă este media retributiilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate sau retributia medie a ultimilor ani atunci cînd vechimea în munca este de pînă la 5 ani.Articolul 27(1) Persoanele încadrate în munca, cu o vechime mai mica de cinci ani care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cît erau încadrate în munca, au dreptul la o pensie de 650 lei pentru gradul I şi 520 lei pentru gradul II de invaliditate.(2) De aceleaşi drepturi beneficiază şi studenţii, elevii, ucenicii şi persoanele accidentate în timpul îndeplinirii obligaţiilor militare ori a sarcinilor de stat sau obşteşti care în perioada anterioară nu erau încadraţi într-o activitate retribuită.Articolul 28Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie şi o sumă fixa pentru îngrijire, de 300 lei lunar.Articolul 29(1) Persoanele care au suferit accidente de muncă, au contractat boli profesionale sau care din motive de sănătate nu mai pot lucra în condiţiile de la locurile de muncă avute anterior vor fi încadrate la locuri de muncă mai uşoare corespunzătoare capacităţii lor de muncă. Obligaţia de a asigura încadrarea în astfel de locuri de muncă revine unităţii socialiste în care sînt încadrate.(2) Muncitorii şi maistrii prevăzuţi la alin. (1), cuprinşi în grupele I şi II de muncă şi care au o vechime minima de 10 ani în aceste grupe vor fi încadraţi în locurile de muncă la care să li se asigure o retributie de cel puţin 75% pentru grupa I şi 70% pentru grupa II, din retributia în vigoare corespunzătoare funcţiei avute anterior. Pentru o vechime de peste 15 ani, procentul este de 80% pentru grupa I şi 75% pentru grupa II de muncă. Dacă nu este posibil să se asigure aceasta retributie, diferenţa pînă la 70%, 75% sau 80% se acordă din fondurile asigurărilor sociale incluzindu-se în retributia tarifara.Articolul 30Abrogat.La data de 16-12-1991 Articolul 30 din Capitolul III a fost abrogat de Punctul 2, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 31(1) Pensionării încadraţi în gradul I, II sau III de invaliditate sînt supuşi revizuirii medicale, la intervale de 6-12 luni, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. Neprezentarea la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începînd cu luna următoare.(2) Sînt supuse revizuirii medicale şi persoanele încadrate în munca care primesc diferenţa de retributie de la asigurările sociale de stat, potrivit art. 29 alin. (2).(3) Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionării de invaliditate care:a) prezintă invaliditati ireversibile;b) au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbaţii, şi au o vechime în munca de cel puţin 30 de ani şi de 50 de ani, femeile, şi au o vechime în munca de cel puţin 25 de ani.La data de 08-04-1997 Alineatul (3) din Articolul 31 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 1, Articolul UNIC din LEGEA nr. 49 din 4 aprilie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 08 aprilie 1997(4) Pensionării de invaliditate, care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în munca prevăzute la alin. (3) lit. b), pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau s-a agravat, dar numai până la împlinirea virstei de 60 de ani, bărbaţii, şi de 55 de ani, femeile. Pensionării de invaliditate, ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, pot cere revizuirea medicală şi după împlinirea acestor vârste.La data de 08-04-1997 Alineatul (4) din Articolul 31 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul UNIC din LEGEA nr. 49 din 4 aprilie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 08 aprilie 1997(5) Invalizii şi accidentatii de război, încadraţi în gradul II de invaliditate, se trec, din oficiu, în gradul I de invaliditate, iar cei din gradul III de invaliditate se trec, din oficiu, în gradul II de invaliditate.La data de 22-10-1996 Articolul 31 din Capitolul III a fost completat de Articolul UNIC din LEGEA nr. 120 din 16 octombrie 1996, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 22 octombrie 1996Articolul 32În cazul schimbării gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabileşte pe baza cuantumului pensiei avute la gradul de invaliditate anterior.Articolul 33Dispoziţiile prezentei legi, care privesc modul de stabilire a vechimii în munca şi a retributiei tarifare, în raport de care se calculează pensia pentru munca depusa şi limita de vîrsta, se aplică, în mod corespunzător şi la calcularea pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din cauza de accident de muncă sau boala profesională.Articolul 34La împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile, pensionării pentru pierderea capacităţii de muncă sînt trecuţi, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru munca depusa şi limita de vîrsta; în aceste cazuri îşi pot menţine drepturile aferente gradului I şi II de invaliditate. Capitolul IV Pensia pentru pierderea capacităţii de muncă în afară procesului de muncă Articolul 35Salariaţii care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă din cauza unor accidente produse în afară procesului de muncă beneficiază de pensie de invaliditate.La data de 01-03-1990 Articolul 35 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 36(1) Pensia se stabileşte în procente din salariul tarifar, diferenţiate pe transe de salarii şi ani de vechime în munca. Pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate se stabileşte după cum urmează:
La data de 01-03-1990 Alineatul (1) din Articolul 36 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990(2) Pentru vechimile de pînă la 30 ani, pensia se calculează proporţional cu numărul anilor lucrati.La data de 01-03-1990 Alineatul (2) din Articolul 36 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990(3) Pentru fiecare an de vechime în munca peste vechimea integrală se acordă un spor la pensie de 1% pentru primii cinci ani şi de 0,5% pentru anii următori, din retributia tarifara de calcul al pensiei.(4) Pensionării încadraţi în gradul I de invaliditate primesc pe lîngă pensie şi o sumă fixa pentru îngrijire de 300 lei lunar.(5) Cuantumul pensiei pentru gradul II de invaliditate este de 85%, iar pentru gradul III de 60% din pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate.La data de 01-03-1990 Alineatul (5) din Articolul 36 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990(6) Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi drepturile prevăzute la art. 25 alin. 5.La data de 01-03-1990 Alineatul (6) din Articolul 36 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 37(1) Persoanelor care îndeplinesc obligaţii militare şi care au devenit invalide de gradul I sau II ca urmare a unor boli - altele decît cele profesionale - li se acordă pensie fără a se cere condiţia de vechime în munca.(2) Pensia celor care la data convocării în vederea îndeplinirii obligaţiilor militare erau încadraţi cu contract de muncă, se stabileşte în condiţiile prevăzute de art. 36. Celor care nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca necesară pentru obţinerea pensiei, precum şi celor care nu erau încadraţi în munca, li se acordă o pensie fixa de 455 lei pentru gradul I de invaliditate şi 390 lei pentru gradul II de invaliditate.Articolul 38Dispoziţiile referitoare la vechimea în munca şi retributia tarifara de calcul, precum şi la încadrarea în grade de invaliditate şi revizuire medicală, se aplică şi pensiilor pentru pierderea capacităţii de muncă din alte cauze decît accidente de muncă sau boli profesionale. Articolul 38^1(1) Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unei boli obişnuite, precum şi cei accidentati în afară procesului de muncă, au dreptul la pensie de invaliditate numai dacă au vechimea în munca, în raport cu vîrsta, arătată în tabelul următor:
(2) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi persoanele care au, în raport cu vîrsta, cel puţin jumătate din vechimea în munca prevăzută în tabelul de la alin. 1, caz în care cuantumul pensiei se stabileşte, proporţional cu vechimea în munca dovedită, din pensia ce s-ar fi cuvenit pentru vechimea integrală. La data de 16-12-1991 Articolul 38^1 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991(3) Au dreptul la pensie de invaliditate şi persoanele care la data ivirii invaliditatii nu erau încadrate în munca, dar au vechimea în munca prevăzută la alin. (1) şi (2).La data de 16-12-1991 Articolul 38^1 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991La data de 01-03-1990 Capitolul IV a fost completat de Punctul 12, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Capitolul V Pensia de urmaş Articolul 39(1) Pensia de urmaş se acordă copiilor şi sotiei, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.(2) Pensia de urmaş se acordă dacă persoana decedata era pensionar sau îndeplinea condiţiilor pentru obţinerea unei pensii.(3) Pensia de urmaş se acordă şi în cazul în care autorul, la data decesului, nu era salariat sau pensionar, dar avea vechimea minima prevăzută de lege pentru obţinerea unei pensii.La data de 16-12-1991 Articolul 39 din Capitolul V a fost completat de Punctul 4, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991(4) Pensia de urmaş nu se acordă persoanei condamnate prin hotărâre judecătorească, rămasă definitivă, pentru săvârşirea infracţiunii de omor, tentativa de omor sau lovituri cauzatoare de moarte asupra susţinătorului de pe urma căruia decurge dreptul la pensie.La data de 16-12-1998 Articolul 39 din Capitolul V a fost completat de Articolul I din LEGEA nr. 226 din 4 decembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 16 decembrie 1998
Art. II din LEGEA nr. 226 din 4 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din 16 decembrie 1998, prevede:
Articolul II
Dispoziţiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 3/1977 se aplică şi persoanelor beneficiare a pensiei de urmaş, aflate în plata la data intrării în vigoare a prezentei legi.Articolul 40Copiii au drept la pensie de urmaş:a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă îşi continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi însă vîrsta de 25 ani şi, respectiv, de 26 ani, în cazul acelora care urmează studii superioare cu o durată de şcolarizare mai mare de 5 ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a), pe toată durata invalidității.La data de 16-12-1991 Articolul 40 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 5, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 41(1) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea virstei de 55 ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie.(2) De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut, pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.(3) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta şi de durata căsătoriei pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soţului şi are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vîrsta de pînă la 6 ani.Articolul 42Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii.Articolul 43Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41.Articolul 44(1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileste luindu-se ca baza de calcul:a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar;b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile legii, pentru munca depusa şi limita de vîrsta sau pentru invaliditate.(2) Pensia de urmaş se stabileşte în procente din pensia titularului, astfel 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie.Articolul 45În cazul copiilor orfani de ambii părinţi cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul:a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte;b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adauga jumătate din pensia celuilalt părinte;c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi.Articolul 46(1) Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit.(2) Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaş se modifica, pensia se recalculează potrivit art. 44 alin. (2); recalcularea pensiei se face şi pentru beneficiarii pensiei de urmaş al căror număr s-a modificat anterior apariţiei Decretului-lege nr. 70/1990.La data de 16-12-1991 Alineatul (2) din Articolul 46 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Capitolul VI Stabilirea şi plata pensiilor Articolul 47(1) Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidente corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste se constituie comisii de pensii şi asigurări sociale.(2) Comisiile de pensii şi asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri şi sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanţi ai compartimentelor de personal şi retribuire, ai organizaţiei de sindicat, ai comisiilor de femei şi alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii, precum şi medicul de specialitate.(3) Componenta comisiei se stabileşte de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unităţile socialiste.Articolul 48(1) În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauza întocmeşte dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum şi orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifica de către comisia de pensii şi asigurări sociale, care are obligaţia sa semnaleze conducerii unităţii orice nereguli constatate. Unitatea poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare.(2) În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activităţii depuse se poate face şi cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în munca.(3) În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.(4) Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă exista reglementări în aceasta privinta în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.Articolul 49(1) Unităţile sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusa şi limita de vîrsta.(2) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinătorului.(3) Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii şi asigurări sociale din unitate trebuie să conţină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere şi spitalul din localitate.Articolul 50(1) În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale este obligată sa verifice dacă dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei şi sa propună comisiei judeţene de pensii emiterea deciziei de pensionare.(2) În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boala, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeteana de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.Articolul 51(1) Pentru salariaţi, pensiile se plătesc de la data desfacerii contractului de muncă sau, după caz, a încetării plăţii indemnizaţiei de asigurări sociale.(2) Pentru cei care la data solicitării nu erau încadraţi în munca, pensiile se plătesc din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii cu toate actele necesare stabilirii dreptului.(3) Unitatea nu poate dispune încetarea contractului de muncă pentru motivul pensionării decît după primirea deciziei de pensie.La data de 01-03-1990 Articolul 51 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 52Stabilirea pensiei sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de oficiul de pensii din cadrul direcţiei de muncă şi protecţie socială, care va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept ce au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensionare. Decizia se comunică, în scris, unităţii respective şi petitionarului.La data de 16-12-1991 Articolul 52 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 52^1Împotriva deciziei emise în condiţiile art. 52, persoana interesată poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia de contestaţii ce funcţionează pe lîngă direcţia judeteana de muncă şi protecţie socială sau pe lîngă Direcţia generală de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti, care are următoarea componenta:– directorul direcţiei judeţene de muncă şi protecţie socială, respectiv al Direcţiei generale de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti, în calitate de preşedinte; – un delegat al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv al Direcţiei generale a finanţelor publice a municipiului Bucureşti, ca membru; – un pensionar cu pregătire juridică, desemnat de organizaţia pensionarilor, ca membru.La data de 16-12-1991 Capitolul VI a fost completat de Punctul 8, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 53(1) Expertiza medicală, în vederea pensionării, se face de către comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă de pe lîngă cabinetele şi oficiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă ce funcţionează în cadrul policlinicilor teritoriale, în următoarea componenta:– şeful cabinetului sau oficiului de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, în calitate de preşedinte; – un medic din specialitatea afectiunii principal invalidante a bolnavului, ca membru; – un medic de medicina muncii sau un medic de întreprindere, de preferinta din unitatea unde bolnavul a prestat ultima activitate profesională, ca membru. (2) Comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, ce funcţionează în cadrul cabinetelor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, emit decizii de încadrare sau de respingere a încadrării într-un grad de invaliditate. (3) Deciziile emise de comisiile prevăzute la alin. (2) pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă ce funcţionează pe lîngă oficiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.La data de 16-12-1991 Articolul 53 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 9, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 54Abrogat.La data de 16-12-1991 Articolul 54 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 10, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 55(1) Deciziile oficiilor de pensii şi cele ale comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă necontestate în termen sînt definitive.(2) Deciziile comisiilor judeţene de contestaţii date în materie de pensii pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. La data de 16-12-1991 Articolul 55 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 11, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 56Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi răspunderile Comisiei Centrale de Pensii, ale comisiilor judeţene de pensii, ale comisiilor de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, precum şi ale comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat.Articolul 57(1) Pensia, pensia suplimentară şi celelalte drepturi aferente se plătesc titularului sau mandatarului desemnat de acesta, prin procura specială, pentru încasarea drepturilor de pensie sau, la cererea titularului, se depun în contul sau personal deschis la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la o alta instituţie bancară cu care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are încheiată, în acest sens, o convenţie.(2) Pentru pensionării care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altei tari, plata pensiei, a pensiei suplimentare şi a celorlalte drepturi aferente se face în condiţiile alin. (1).La data de 30-05-1997 Articolul 57 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 1, Articolul UNIC din LEGEA nr. 86 din 28 mai 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 30 mai 1997Articolul 58(1) Pensia de urmaş acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş, au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat.(2) Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii.Articolul 59(1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.(2) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat reprezentind pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate pînă la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor sau, în lipsa acestora, părinţilor celui decedat ori persoanei care dovedeşte ca l-a îngrijit pînă la data decesului.La data de 16-12-1991 Alineatul (2) din Articolul 59 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 13, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 60(1) Plata pensiei, a pensiei suplimentare şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul executa o pedeapsă privativă de libertate.(2) Pe timpul cât un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unităţi de asistenţa socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire.(3) Suspendarea plăţii sumei acordate pentru îngrijire se face începând cu luna următoare celei în care pensionarul a fost internat într-o unitate de asistenţa socială.La data de 30-05-1997 Articolul 60 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 2, Articolul UNIC din LEGEA nr. 86 din 28 mai 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 30 mai 1997Articolul 61(1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni.(2) După executarea pedepsei, sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.Articolul 62(1) Pensionării reincadrati temporar au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionării.(2) Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensii respectiv.Articolul 62^1(1) Pensionării pentru limita de vîrsta care şi-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avîndu-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea iniţială a pensiei.(2) Pensionării care au lucrat după stabilirea pensiei pentru limita de vîrsta o perioadă de cel puţin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 şi 21, fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate.(3) Recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activităţii.(4) De recalcularea pensiei pentru limita de vîrsta, în condiţiile prevăzute în alineatele 1, 2 şi 3, beneficiază şi cei pensionaţi potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele reglementări.(5) Pensionării de invaliditate de gradul III care rămîn sau se reangajeaza după pensionare au dreptul sa li se recalculeze pensia ori de cîte ori au realizat o vechime în munca de cel puţin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea iniţială a pensiei sau - dacă este mai avantajoasă - media salariului şi a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate realizată în ultimii 5 ani de activitate.(6) Recalcularea pensiei poate fi cerută şi de către urmaşi.La data de 01-03-1990 Capitolul VI a fost completat de Punctul 16, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 62^2Pensiile de invaliditate de gradul III stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 3/1977, existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 3.La data de 01-03-1990 Capitolul VI a fost completat de Punctul 16, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 63(1) Persoanele care au lucrat în sectorul de stat, precum şi în alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioadele lucrate insumeaza o vechime în munca de cel puţin 10 ani.(2) Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabileşte corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioadele lucrate în celelalte sectoare pensia se calculează, distinct, în raport cu vechimea în munca din aceste sectoare.La data de 16-12-1991 Articolul 63 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 14, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Capitolul VII Pensia suplimentară Articolul 64(1) Contribuţia de 3% pentru pensia suplimentară se plăteşte, în condiţiile legii, de către toţi salariaţii cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale, pentru sumele încasate drept salarii de baza, la care se adauga:– sporul de vechime în munca; – sporul pentru lucrul în subteran, precum şi pentru lucrul pe platformele marine de foraj şi extracţie; – indemnizaţia de zbor; – sporul pentru condiţii grele de muncă; – sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; – sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare; – alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.La data de 01-04-1992 Alineatul (1) din Articolul 64 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 3, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(2) Contribuţia pentru pensia suplimentară se retine de persoanele juridice şi fizice care folosesc personal salariat şi se virează de acestea într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acordă dobinda.La data de 01-04-1992 Alineatul (2) din Articolul 64 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 4, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(3) Fondurile pentru pensia suplimentară constituite din contribuţia plătită de persoanele cuprinse în sistemul asigurărilor sociale de stat se gestionează de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorizat sa ia măsuri pentru protejarea şi valorificarea sumelor temporar disponibile, pastrindu-se în conturi în bănci sau la C.E.C.La data de 01-04-1992 Articolul 64 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 5, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992La data de 01-07-1986 Articolul 64 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din DECRETUL nr. 232 din 30 iunie 1986, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 40 din 30 iunie 1986Articolul 65(1) Persoanele care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activităţii lor ca urmare a pensionării.(2) Pensia suplimentară se stabileşte în procente din retributia folosită, potrivit legii, la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuţie, astfel:
(3) Persoanelor care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară pînă la data de 30 iunie 1986, în procentele din salariu atunci în vigoare, precum şi o perioadă mai mica de 5 ani după această dată, în cota de 3% prevăzută de Decretul nr. 232/1986, li se adauga, la pensia suplimentară stabilită în procente de calcul în vigoare pînă la data de 1 iulie 1986, o diferenţa proporţională cu timpul cotizat cu 3%. Pensiile suplimentare stabilite cu începere de la 1 iulie 1986 pot fi recalculate, la cerere, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, de la data punerii în plata a deciziilor de stabilire a pensiei.La data de 16-12-1991 Articolul 65 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 15, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991La data de 01-07-1986 Articolul 65 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din DECRETUL nr. 232 din 30 iunie 1986, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 40 din 30 iunie 1986
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 31-03-2001 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 16-12-1998 până la data de 31-03-2001 Abrogat de Articolul 198, Capitolul 10 din LEGE nr. 19 din 17 martie 2000 la data 01-04-2001 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
1977 | 01-07-1977FB |
1983 | 05-10-1983FC1 |
1986 | 01-07-1986FC2 |
1990 | 01-03-1990FC3 |
1991 | 08-01-1991FC416-12-1991FC5 |
1992 | 01-04-1992FC6 |
1996 | 22-10-1996FC7 |
1997 | 08-04-1997FC830-05-1997FC9 |
1998 | 16-12-1998FC10 |
Notă CTCE Forma consolidată a LEGII nr. 3 din 30 iunie 1977, publicate în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977, la data de 31 Martie 2001 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: DECRETUL nr. 339 din 10 septembrie 1983; DECRETUL nr. 232 din 30 iunie 1986; DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990; LEGEA nr. 2 din 7 ianuarie 1991; LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991; LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992; LEGEA nr. 120 din 16 octombrie 1996; LEGEA nr. 49 din 4 aprilie 1997; LEGEA nr. 86 din 28 mai 1997; LEGEA nr. 226 din 4 decembrie 1998.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
În Republica Socialistă România, munca constituie un drept fundamental şi o îndatorire de onoare a tuturor membrilor societăţii.Toţi cetăţenii apţi de muncă sînt datori sa presteze o activitate utila, în raport de pregătirea şi aptitudinile lor, de cerinţele economiei naţionale.Oamenii muncii, fauritorii tuturor bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii, beneficiază pe deplin de roadele muncii lor, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii.Pe baza aportului adus la dezvoltarea societăţii, statul socialist garantează fiecărui cetăţean, indiferent de sex sau naţionalitate, dreptul la pensie. Totodată, persoanelor incapabile de muncă şi lipsite de mijloace de existenta, statul le acorda sprijin material în cadrul asistenţei sociale.Pensia stabilită în raport de cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse asigura tuturor cetăţenilor care au împlinit vîrsta prevăzută de lege, ori şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă datorită unor accidente sau boli, condiţii corespunzătoare de viaţa, potrivit nivelului de dezvoltare a economiei naţionale.Aplicarea principiilor eticii şi echităţii socialiste face necesar ca pensia să fie stabilită în concordanta cu contribuţia adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea generală a societăţii noastre socialiste şi totodată să se realizeze un raport echitabil între veniturile provenite din retributie şi cele din pensie, care să asigure în continuare stimularea celor ce lucrează efectiv în diferite sectoare ale producţiei materiale şi ale activităţii social-culturale.În vederea perfecţionării legislaţiei în acest domeniu, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1(1) În R. S. R. au dreptul la pensie toţi cetăţenii care au depus o munca utila societăţii în sectoarele producţiei materiale şi social-culturale.(2) Pensia se stabileşte în raport de contribuţia adusă de fiecare om al muncii la dezvoltarea societăţii, potrivit principiului socialist al retribuirii după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii şi se diferentiaza în funcţie de vechimea în munca, retributia avută şi grupa de muncă.(3) În raport de condiţiile, complexitatea şi importanţa muncii, locurile de muncă se încadrează în grupa I, II sau III de muncă, prin decret al Consiliului de Stat.Articolul 2(1) Dreptul la pensie se acordă la împlinirea virstei stabilite de lege în raport de natura muncii prestate şi de numărul de ani efectiv lucrati în activitatea economică şi socială.(2) Beneficiază, de asemenea, de dreptul la pensie persoanele încadrate în munca, care şi-au pierdut total sau în cea mai mare parte capacitatea de muncă. Cuantumul pensiei se stabileşte în raport de cauzele şi gradul de invaliditate, precum şi de vechimea în munca.Articolul 3(1) Dreptul la pensia de asigurări sociale este recunoscut tuturor cetăţenilor tarii care au desfăşurat o activitate permanenta pe baza unui contract de muncă şi pentru care unităţile socialiste au depus contribuţia prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat.(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuţiile pe care le plătesc unităţile socialiste, precum şi din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat.Articolul 4Unităţile socialiste sînt obligate să asigure pentru întregul personal muncitor evidenta corecta a vechimii în munca, a retributiei aferente şi a celorlalte elemente necesare, potrivit legii, la stabilirea pensiei.Articolul 5(1) O persoana poate primi o singura pensie integrală de asigurări sociale.În cazul în care a lucrat şi în alte sectoare cu sisteme proprii de pensionare, primeşte atît pensia de asigurări sociale, cît şi pensia ce i se cuvine din acele sectoare, în raport cu munca depusa şi vechimea stabilită, potrivit legii.(2) Suma rezultată din pensiile cumulate nu va putea depăşi nivelul pensiei de asigurări sociale ce s-ar fi cuvenit persoanei respective în cazul în care întreaga activitate ar fi fost prestată într-o unitate de stat.Articolul 6Abrogat.La data de 08-01-1991 Articolul 6 din Capitolul I a fost abrogat de Articolul 4 din LEGEA nr. 2 din 7 ianuarie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1 din 08 ianuarie 1991Articolul 7Pensia nu este impozabilă şi nu poate fi cedata nici total nici parţial. Dreptul la pensie este imprescriptibil. Capitolul II Pensia pentru munca depusa şi limita de vîrstă Articolul 8(1) Personalul muncitor care are o vechime în munca de minimum 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile are dreptul la pensie pentru munca depusa şi limita de vîrsta, la împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile.(2) Persoanele încadrate în munca care au o vechime de cel puţin 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile, sînt pensionate, la cererea lor, şi la împlinirea virstei de 60 ani bărbaţii şi 55 ani femeile.(3) Persoanele care doresc sa continue activitatea şi după împlinirea virstei de 62 ani bărbaţii şi 57 ani femeile, pot cere, cu 3 luni înainte de împlinirea acestor virste, ca unitatea să le menţină în munca pe o perioadă de cel mult 3 ani. În cazul în care unitatea nu aproba cererea, persoana interesată se poate adresa organului ierarhic superior, care poate decide menţinerea în munca, în aceeaşi unitate, ori într-o alta unitate subordonata, sau înscrierea la pensie.Articolul 9(1) Vechimea în munca ce se ia în considerare la stabilirea pensiilor pentru munca depusa este timpul cît o persoană a fost încadrată în baza unui contract de muncă.(2) Absentele nemotivate şi concediile fără plata se insumeaza anual şi se scad din vechimea în munca.(3) Conducerea unităţii este obligată sa afiseze numele persoanelor şi numărul zilelor ce se scad din vechimea în munca pentru absente nemotivate şi concedii fără plata.(4) Dovada vechimii în munca, în vederea pensionării, se face prin carnetul de muncă, întocmit conform legii.La data de 05-10-1983 Articolul 9 din Capitolul II a fost modificat de DECRETUL nr. 339 din 10 septembrie 1983, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 74 din 05 octombrie 1983Articolul 10Baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrati consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza şi a următoarelor:– sporul de vechime în munca; – sporul pentru lucrul în subteran, precum şi pentru lucrul pe platformele marine de foraj şi extracţie; – indemnizaţia de zbor; – sporul pentru condiţii grele de muncă; – sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; – sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare; – alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.La data de 01-04-1992 Articolul 10 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992Articolul 11(1) Pensia integrală pentru munca depusa şi limita de vîrsta se determina în procente din retributia tarifara, diferenţiate pe transe de retribuţii şi grupe de muncă, stabilite potrivit legii, astfel:| Grupa I de muncă | Grupa II de muncă | Grupa III de muncă | ||||
| Retribuţia tarifară -lei | Pensia în procente din retribuţia tarifară | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din retribuţia tarifară | Cuantumul minim al pensiei -lei- | Pensia în procente din retribuţia tarifară | Cuantumul minim al pensiei -lei- |
| pînă la 1200 | 85 | - | 80 | - | 75 | - |
| 1 201 - 1600 | 80 | 1020 | 75 | 960 | 70 | 900 |
| 1 601 - 2000 | 75 | 1280 | 70 | 1200 | 65 | 1120 |
| 2 001 - 2500 | 70 | 1500 | 65 | 1400 | 62 | 1300 |
| 2 501 - 3000 | 65 | 1750 | 62 | 1625 | 60 | 1550 |
| 3 001 - 3500 | 62 | 1950 | 60 | 1860 | 58 | 1800 |
| 3 501 - 4000 | 60 | 2170 | 58 | 2100 | 56 | 2030 |
| peste 4000 | 58 | 2400 | 56 | 2320 | 54 | 2240 |
| Retribuţia tarifară - lei - | Pensia în procente din retribuţia tarifară pentru 5 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei - lei - | Pensia în procente din retribuţia tarifară pentru 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei - lei - | Pensia în procente din retribuţia tarifară pentru 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei - lei - |
| PENTRU GRUPA I DE MUNCĂ | ||||||
| pînă la 1200 | 60 | - | 70 | - | 85 | - |
| 1201 - 1600 | 55 | 720 | 65 | 840 | 80 | 1020 |
| 1601 - 2000 | 50 | 880 | 60 | 1040 | 75 | 1280 |
| 2001 - 2500 | 45 | 1000 | 55 | 1200 | 70 | 1500 |
| 2501 - 3000 | 40 | 1125 | 50 | 1375 | 65 | 1750 |
| 3001 - 3500 | 37 | 1200 | 47 | 1500 | 62 | 1950 |
| 3501 - 4000 | 35 | 1295 | 45 | 1645 | 60 | 2170 |
| peste 4000 | 33 | 1400 | 43 | 1800 | 58 | 2400 |
| PENTRU GRUPA II DE MUNCĂ | ||||||
| pînă la 1200 | 55 | - | 65 | - | 80 | - |
| 1201 - 1600 | 50 | 660 | 60 | 780 | 75 | 960 |
| 1601 - 2000 | 45 | 800 | 55 | 960 | 70 | 1200 |
| 2001 - 2500 | 40 | 900 | 50 | 1100 | 65 | 1400 |
| 2501 - 3000 | 37 | 1000 | 47 | 1250 | 62 | 1625 |
| 3001 - 3500 | 35 | 1110 | 45 | 1410 | 60 | 1860 |
| 3501 - 4000 | 33 | 1225 | 43 | 1575 | 58 | 2100 |
| peste 4000 | 31 | 1320 | 41 | 1720 | 56 | 2320 |
| PENTRU GRUPA III DE MUNCĂ | ||||||
| pînă la 1200 | 50 | 650 | 60 | - | 75 | - |
| 1201 - 1600 | 45 | 660 | 55 | 720 | 70 | 900 |
| 1601 - 2000 | 40 | 700 | 50 | 880 | 65 | 1120 |
| 2001 - 2500 | 37 | 725 | 47 | 1000 | 62 | 1300 |
| 2501 - 3000 | 35 | 800 | 45 | 1175 | 60 | 1550 |
| 3001 - 3500 | 33 | 900 | 43 | 1350 | 58 | 1800 |
| 3501 - 4000 | 31 | 980 | 41 | 1505 | 56 | 2030 |
| peste 4000 | 29 | 1040 | 39 | 1640 | 54 | 2240 |
| Salariul tarifar - lei - | Pensia în procente din salariul tarif. pina la 15 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei - lei - | Pensia în procente din salariul tarif.ptr. 30 ani vechime | Cuantumul minim al pensiei - lei- |
| pînă la 1200 1201 - 1600 1601 - 2000 2001 - 2500 2501 - 3000 3001 - 3500 3501 - 4000 peste 4000 | 40 35 33 31 30 29 28 27 | - 480 560 650 775 900 1015 1120 | 70 65 60 57 55 53 51 49 | - 840 104012001425165018552040 |
| Vîrsta la data ivirii invaliditatii | Vechimea minima în munca (ani) | ||
| bărbaţi | femei | angajaţi după absolvirea studiilor superioare | |
| pînă la 20 ani de la 20 ani la 22 ani de la 22 ani la 25 ani de la 25 ani la 30 ani de la 30 ani la 35 ani de la 35 ani la 40 ani de la 40 ani la 45 ani de la 45 ani la 50 ani de la 50 ani la 55 ani de la 55 ani la 60 ani peste 60 ani | 1 2 3 6 9 12 14 16 18 20 22 | 1 1 2 4 6 9 11 13 15 16 17 | - - 1 3 4 7 9 11 13 15 17 |
Art. II din LEGEA nr. 226 din 4 decembrie 1998, publicată în Monitorul Oficial nr. 483 din 16 decembrie 1998, prevede:
Articolul II
Dispoziţiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 3/1977 se aplică şi persoanelor beneficiare a pensiei de urmaş, aflate în plata la data intrării în vigoare a prezentei legi.Articolul 40Copiii au drept la pensie de urmaş:a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă îşi continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăşi însă vîrsta de 25 ani şi, respectiv, de 26 ani, în cazul acelora care urmează studii superioare cu o durată de şcolarizare mai mare de 5 ani; b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate, de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a), pe toată durata invalidității.La data de 16-12-1991 Articolul 40 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 5, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 41(1) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, la împlinirea virstei de 55 ani, dacă a avut cel puţin 15 ani de căsătorie. Dacă durata căsătoriei a fost mai mica, dar de cel puţin 10 ani, pensia se acordă proporţional cu anii de căsătorie.(2) De asemenea, se acordă pensie de urmaş, pe tot timpul vieţii, sotiei care a împlinit vîrsta de 50 ani şi care a născut, pînă la data decesului soţului, mai mult de 4 copii, iar durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani.(3) Sotia are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vîrsta şi de durata căsătoriei pe timpul cît este invalida de gradul I sau II; de asemenea, beneficiază de aceasta pensie dacă nu este încadrată în munca la data decesului soţului şi are în îngrijire unul sau mai mulţi copii în vîrsta de pînă la 6 ani.Articolul 42Sotia care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat, poate opta pentru oricare din aceste pensii.Articolul 43Sotia primeşte pensie de urmaş numai pînă la încadrarea sa în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la data decesului soţului, dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 41.Articolul 44(1) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileste luindu-se ca baza de calcul:a) pensia susţinătorului decedat, dacă acesta era pensionar;b) pensia la care ar fi avut dreptul sustinatorul, în condiţiile legii, pentru munca depusa şi limita de vîrsta sau pentru invaliditate.(2) Pensia de urmaş se stabileşte în procente din pensia titularului, astfel 50 la suta pentru un singur urmaş, 75 la suta pentru doi şi 100 la suta pentru mai mulţi urmaşi, cu drept la aceasta pensie.Articolul 45În cazul copiilor orfani de ambii părinţi cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte luindu-se ca baza de calcul:a) pînă la trei copii, pensia cea mai avantajoasă a unui singur părinte;b) pentru patru copii, pensia cea mai avantajoasă a unui părinte la care se adauga jumătate din pensia celuilalt părinte;c) pentru cinci şi mai mulţi copii, pensiile cumulate ale ambilor părinţi.Articolul 46(1) Plata pensiei se suspenda pe timpul cît pensionarul urmaş este încadrat în munca sau realizează venituri dintr-o activitate permanenta ca liber profesionist sau mic meserias cu atelier propriu. Plata pensiei se suspenda şi atunci cînd sotia urmasa s-a căsătorit.(2) Dacă numărul beneficiarilor pensiei de urmaş se modifica, pensia se recalculează potrivit art. 44 alin. (2); recalcularea pensiei se face şi pentru beneficiarii pensiei de urmaş al căror număr s-a modificat anterior apariţiei Decretului-lege nr. 70/1990.La data de 16-12-1991 Alineatul (2) din Articolul 46 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Capitolul VI Stabilirea şi plata pensiilor Articolul 47(1) Pentru a se asigura respectarea stricta a prevederilor legii privind întocmirea actelor de pensionare, a ţinerii unei evidente corecte a tuturor datelor şi celorlalte elemente necesare pe baza cărora se stabilesc drepturile la pensie şi alte drepturi de asigurări sociale pe lîngă organele de conducere colectivă ale unităţilor socialiste se constituie comisii de pensii şi asigurări sociale.(2) Comisiile de pensii şi asigurări sociale sînt alcătuite din 3-7 membri şi sînt conduse de către un reprezentant al organelor de conducere colectivă. Din comisie fac parte reprezentanţi ai compartimentelor de personal şi retribuire, ai organizaţiei de sindicat, ai comisiilor de femei şi alţi reprezentanţi ai oamenilor muncii, precum şi medicul de specialitate.(3) Componenta comisiei se stabileşte de către organele de conducere colectivă împreună cu comitetul sindicatului din unităţile socialiste.Articolul 48(1) În vederea stabilirii pensiei, unitatea în care lucrează persoana în cauza întocmeşte dosarul de pensie care trebuie să cuprindă carnetul de muncă cu înregistrările la zi, precum şi orice alte documente necesare. Dosarul de pensionare se verifica de către comisia de pensii şi asigurări sociale, care are obligaţia sa semnaleze conducerii unităţii orice nereguli constatate. Unitatea poarta întreaga răspundere pentru exactitatea datelor pe care le conţine dosarul de pensie şi fişa de pensionare.(2) În cazul cînd, din motive temeinice, unele persoane nu au carnete de muncă, dovada activităţii depuse se poate face şi cu acte care, potrivit normelor legale privind completarea carnetului de muncă, sînt valabile pentru confirmarea vechimii în munca.(3) În cazul în care, din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni mai mari de 6 luni, acestea se intregesc la un an, iar cele mai mici se neglijează.(4) Timpul lucrat în străinătate se ia în considerare la stabilirea pensiei dacă s-a contribuit la asigurările sociale de stat ori dacă exista reglementări în aceasta privinta în convenţiile încheiate de Republica Socialistă România cu statele respective.Articolul 49(1) Unităţile sînt obligate sa înainteze dosarul de pensie direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, cu cel puţin 90 de zile înainte de data la care urmează să aibă loc pensionarea pentru munca depusa şi limita de vîrsta.(2) La pensionarea de invaliditate, dosarul se depune în cel mult 30 de zile de la primirea hotărîrii de încadrare într-unul din gradele de invaliditate, iar pentru urmaş, în cel mult 30 de zile de la data decesului susţinătorului.(3) Dosarul de pensionare pentru invaliditate întocmit de către comisia de pensii şi asigurări sociale din unitate trebuie să conţină în mod obligatoriu concluziile expertizei medicale, confirmate de medicul de întreprindere şi spitalul din localitate.Articolul 50(1) În cel mult 30 de zile de la primirea dosarului de pensionare direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale este obligată sa verifice dacă dosarul conţine toate datele necesare pentru stabilirea pensiei şi sa propună comisiei judeţene de pensii emiterea deciziei de pensionare.(2) În cazul pensionării pentru accident de muncă sau boala, dosarul se va depune în acelaşi termen la comisia judeteana de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.Articolul 51(1) Pentru salariaţi, pensiile se plătesc de la data desfacerii contractului de muncă sau, după caz, a încetării plăţii indemnizaţiei de asigurări sociale.(2) Pentru cei care la data solicitării nu erau încadraţi în munca, pensiile se plătesc din prima zi a lunii următoare înregistrării cererii cu toate actele necesare stabilirii dreptului.(3) Unitatea nu poate dispune încetarea contractului de muncă pentru motivul pensionării decît după primirea deciziei de pensie.La data de 01-03-1990 Articolul 51 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 52Stabilirea pensiei sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de oficiul de pensii din cadrul direcţiei de muncă şi protecţie socială, care va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept ce au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensionare. Decizia se comunică, în scris, unităţii respective şi petitionarului.La data de 16-12-1991 Articolul 52 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 7, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 52^1Împotriva deciziei emise în condiţiile art. 52, persoana interesată poate introduce contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia de contestaţii ce funcţionează pe lîngă direcţia judeteana de muncă şi protecţie socială sau pe lîngă Direcţia generală de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti, care are următoarea componenta:– directorul direcţiei judeţene de muncă şi protecţie socială, respectiv al Direcţiei generale de muncă şi protecţie socială a municipiului Bucureşti, în calitate de preşedinte; – un delegat al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv al Direcţiei generale a finanţelor publice a municipiului Bucureşti, ca membru; – un pensionar cu pregătire juridică, desemnat de organizaţia pensionarilor, ca membru.La data de 16-12-1991 Capitolul VI a fost completat de Punctul 8, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 53(1) Expertiza medicală, în vederea pensionării, se face de către comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă de pe lîngă cabinetele şi oficiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă ce funcţionează în cadrul policlinicilor teritoriale, în următoarea componenta:– şeful cabinetului sau oficiului de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, în calitate de preşedinte; – un medic din specialitatea afectiunii principal invalidante a bolnavului, ca membru; – un medic de medicina muncii sau un medic de întreprindere, de preferinta din unitatea unde bolnavul a prestat ultima activitate profesională, ca membru. (2) Comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, ce funcţionează în cadrul cabinetelor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, emit decizii de încadrare sau de respingere a încadrării într-un grad de invaliditate. (3) Deciziile emise de comisiile prevăzute la alin. (2) pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă ce funcţionează pe lîngă oficiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă judeţene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.La data de 16-12-1991 Articolul 53 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 9, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 54Abrogat.La data de 16-12-1991 Articolul 54 din Capitolul VI a fost abrogat de Punctul 10, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 55(1) Deciziile oficiilor de pensii şi cele ale comisiilor de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă necontestate în termen sînt definitive.(2) Deciziile comisiilor judeţene de contestaţii date în materie de pensii pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. La data de 16-12-1991 Articolul 55 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 11, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 56Modul de organizare şi funcţionare, atribuţiile şi răspunderile Comisiei Centrale de Pensii, ale comisiilor judeţene de pensii, ale comisiilor de expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă, precum şi ale comisiilor de pensii şi asigurări sociale din unităţi se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat.Articolul 57(1) Pensia, pensia suplimentară şi celelalte drepturi aferente se plătesc titularului sau mandatarului desemnat de acesta, prin procura specială, pentru încasarea drepturilor de pensie sau, la cererea titularului, se depun în contul sau personal deschis la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sau la o alta instituţie bancară cu care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are încheiată, în acest sens, o convenţie.(2) Pentru pensionării care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altei tari, plata pensiei, a pensiei suplimentare şi a celorlalte drepturi aferente se face în condiţiile alin. (1).La data de 30-05-1997 Articolul 57 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 1, Articolul UNIC din LEGEA nr. 86 din 28 mai 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 30 mai 1997Articolul 58(1) Pensia de urmaş acordată, potrivit legii, copiilor, nu poate fi folosită decît în scopul îngrijirii şi educării lor, indiferent de calitatea persoanei care o încasează. Persoanele care au în îngrijire copii care beneficiază de pensie de urmaş, au obligaţia să justifice utilizarea sumelor încasate numai în scopul menţionat.(2) Pensia de urmaş a copiilor care au fost încredinţaţi unor instituţii de ocrotire se depune la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pe numele lor, după ce s-au achitat sumele datorate, potrivit legii, pentru întreţinerea în acele instituţii.Articolul 59(1) Plata pensiei şi a celorlalte drepturi aferente încetează cu luna următoare aceleia în care beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-au fost acordate.(2) Sumele rămase neîncasate de către pensionarul decedat reprezentind pensia pe luna în care a avut loc decesul şi, după caz, drepturile de pensie cuvenite şi neachitate pînă la deces se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor sau, în lipsa acestora, părinţilor celui decedat ori persoanei care dovedeşte ca l-a îngrijit pînă la data decesului.La data de 16-12-1991 Alineatul (2) din Articolul 59 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 13, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 60(1) Plata pensiei, a pensiei suplimentare şi a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul executa o pedeapsă privativă de libertate.(2) Pe timpul cât un pensionar de invaliditate de gradul I este internat în unităţi de asistenţa socială, se suspenda plata sumei acordate pentru îngrijire.(3) Suspendarea plăţii sumei acordate pentru îngrijire se face începând cu luna următoare celei în care pensionarul a fost internat într-o unitate de asistenţa socială.La data de 30-05-1997 Articolul 60 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 2, Articolul UNIC din LEGEA nr. 86 din 28 mai 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 30 mai 1997Articolul 61(1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata şi cel în cauza a fost achitat se vor plati sumele pe durata suspendării, fără a depăşi pensia pe 12 luni.(2) După executarea pedepsei, sau în caz de graţiere ori de amnistie, plata pensiei se reia începînd cu luna următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.Articolul 62(1) Pensionării reincadrati temporar au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la încadrare, sa comunice organului de pensii unitatea şi data de la care lucrează şi cuantumul retributiei. Aceeaşi obligaţie revine şi unităţii în care sînt încadraţi pensionării.(2) Instanţele au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data condamnării pensionarului, sa comunice aceasta situaţie, în scris, organului de pensii respectiv.Articolul 62^1(1) Pensionării pentru limita de vîrsta care şi-au continuat activitatea pot cere recalcularea pensiei de asigurări sociale prin adăugarea timpului lucrat după pensionare. Recalcularea se face avîndu-se în vedere baza de calcul folosită la stabilirea iniţială a pensiei.(2) Pensionării care au lucrat după stabilirea pensiei pentru limita de vîrsta o perioadă de cel puţin 5 ani pot cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 10 şi 21, fie salariul avut în vedere la stabilirea iniţială a pensiei, fie salariile realizate în ultimii 5 ani de activitate.(3) Recalcularea se poate face o singură dată, la încetarea activităţii.(4) De recalcularea pensiei pentru limita de vîrsta, în condiţiile prevăzute în alineatele 1, 2 şi 3, beneficiază şi cei pensionaţi potrivit unor reglementări anterioare, cărora li s-au mai recalculat pensiile în conformitate cu acele reglementări.(5) Pensionării de invaliditate de gradul III care rămîn sau se reangajeaza după pensionare au dreptul sa li se recalculeze pensia ori de cîte ori au realizat o vechime în munca de cel puţin 5 ani. Baza de calcul a pensiei astfel recalculate este cea avută în vedere la stabilirea iniţială a pensiei sau - dacă este mai avantajoasă - media salariului şi a sporului pentru vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate realizată în ultimii 5 ani de activitate.(6) Recalcularea pensiei poate fi cerută şi de către urmaşi.La data de 01-03-1990 Capitolul VI a fost completat de Punctul 16, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 62^2Pensiile de invaliditate de gradul III stabilite după intrarea în vigoare a Legii nr. 3/1977, existente la data de 28 februarie 1990, vor fi calculate în conformitate cu prevederile art. 25 alin. 3.La data de 01-03-1990 Capitolul VI a fost completat de Punctul 16, Articolul I din DECRETUL-LEGE nr. 70 din 8 februarie 1990, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 09 februarie 1990Articolul 63(1) Persoanele care au lucrat în sectorul de stat, precum şi în alte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale, au dreptul la pensie de asigurări sociale de stat dacă perioadele lucrate insumeaza o vechime în munca de cel puţin 10 ani.(2) Cuantumul pensiei pentru asigurări sociale de stat se stabileşte corespunzător perioadei lucrate în sectorul de stat, iar pentru perioadele lucrate în celelalte sectoare pensia se calculează, distinct, în raport cu vechimea în munca din aceste sectoare.La data de 16-12-1991 Articolul 63 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 14, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Capitolul VII Pensia suplimentară Articolul 64(1) Contribuţia de 3% pentru pensia suplimentară se plăteşte, în condiţiile legii, de către toţi salariaţii cuprinşi în sistemul asigurărilor sociale, pentru sumele încasate drept salarii de baza, la care se adauga:– sporul de vechime în munca; – sporul pentru lucrul în subteran, precum şi pentru lucrul pe platformele marine de foraj şi extracţie; – indemnizaţia de zbor; – sporul pentru condiţii grele de muncă; – sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; – sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare; – alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.La data de 01-04-1992 Alineatul (1) din Articolul 64 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 3, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(2) Contribuţia pentru pensia suplimentară se retine de persoanele juridice şi fizice care folosesc personal salariat şi se virează de acestea într-un cont special la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, pentru care se acordă dobinda.La data de 01-04-1992 Alineatul (2) din Articolul 64 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 4, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(3) Fondurile pentru pensia suplimentară constituite din contribuţia plătită de persoanele cuprinse în sistemul asigurărilor sociale de stat se gestionează de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, autorizat sa ia măsuri pentru protejarea şi valorificarea sumelor temporar disponibile, pastrindu-se în conturi în bănci sau la C.E.C.La data de 01-04-1992 Articolul 64 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 5, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992La data de 01-07-1986 Articolul 64 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din DECRETUL nr. 232 din 30 iunie 1986, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 40 din 30 iunie 1986Articolul 65(1) Persoanele care au contribuit, în condiţiile legii, la constituirea fondului pentru pensia suplimentară beneficiază de aceasta pensie de la data încetării activităţii lor ca urmare a pensionării.(2) Pensia suplimentară se stabileşte în procente din retributia folosită, potrivit legii, la calcularea pensiei de asigurări sociale, după anii de contribuţie, astfel:
| Timpul cît s-a contribuit | % din retribuţie |
| 5-10 ani inclusiv10-15 ani inclusiv15-20 ani inclusiv20-25 ani inclusivpeste 25 ani | 710131516 |
Notă CTCE Art. IV din DECRETUL nr. 232 din 30 iunie 1986, publicat în Buletinul Oficial nr. 40 din 30 iunie 1986, prevede:Articolul IV(1) Persoanelor care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară o perioadă potrivit reglementărilor în vigoare pînă la data prezentului decret şi o perioadă mai mare de 5 ani cu 3 la suta li se calculează pensia suplimentară potrivit prezentului decret, în raport cu toţi anii de contribuţie.(2) Persoanelor care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară o perioadă potrivit reglementărilor în vigoare pînă la data prezentului decret şi o perioadă mai mica de 5 ani cu 3 la suta li se calculează pensia suplimentară potrivit reglementărilor în vigoare pînă la această dată, în raport cu toţi anii de contribuţie.
Articolul 66Abrogat.La data de 01-07-1986 Articolul 66 din Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din DECRETUL nr. 232 din 30 iunie 1986, publicat în BULETINUL OFICIAL nr. 40 din 30 iunie 1986Articolul 67Persoanelor care au plătit contribuţia pentru pensia suplimentară pe o perioadă de pînă la 5 ani, li se restituie, la data pensionării, suma cu care au contribuit, la care se adauga o dobinda de 3% .Articolul 68Pensia suplimentară se acordă urmaşilor în procentele prevăzute de lege pentru pensia de urmaş de asigurări sociale.La data de 16-12-1991 Articolul 68 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 16, Articolul III din LEGEA nr. 73 din 14 decembrie 1991, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 16 decembrie 1991Articolul 69În cazul în care o persoană a plătit contribuţia pentru pensia suplimentară la mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii, se iau în considerare toţi anii de contribuţie. În acest caz, sectorul care plăteşte pensia de asigurări sociale plăteşte şi pensia suplimentară.Articolul 70Prevederile din prezenta lege referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi la recalcularea dreptului de pensie sau suspendarea plăţii acesteia, se aplică în mod corespunzător şi pensiilor suplimentare. Capitolul VIII Asistenţa socială şi alte drepturi de asigurări sociale Articolul 71(1) Persoanele încadrate în munca au dreptul în caz de imbolnavire, în mod gratuit, la asistenţa medicală în spitale şi ambulatorii, întreţinere şi medicamente pe timpul internării, în condiţiile legii.(2) Pe perioada în care persoanele încadrate în munca nu-şi pot îndeplini obligaţiile de muncă, datorită imbolnavirii care necesita îngrijiri medicale, beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii.La data de 01-04-1992 Alineatul (2) din Articolul 71 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 6, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(2^1) Indemnizaţiile pentru plata concediilor medicale în caz de boala, prevenirea imbolnavirilor, întărirea şi refacerea sănătăţii se suporta astfel:– pentru primele 10 zile lucrătoare, de către persoanele juridice şi fizice care folosesc personal salariat; – începînd cu a 11-a zi lucrătoare, din bugetul asigurărilor sociale de stat. La data de 01-04-1992 Articolul 71 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 7, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(2^2) Indemnizaţiile pentru concediile medicale acordate pentru boli profesionale şi accidente de muncă, cu excepţia accidentelor survenite în timpul deplasarii la şi de la locul de muncă, se suporta din prima zi de incapacitate temporară de muncă şi pînă la data încetării acesteia sau pensionării, indiferent de vechimea în munca, din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea.La data de 01-04-1992 Articolul 71 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 7, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(2^3) În cazul cînd persoana juridică sau fizica ce foloseşte personal salariat îşi încetează activitatea, drepturile de asigurări sociale care au început să curgă anterior acestor situaţii se plătesc din fondurile de asigurări sociale de stat.La data de 01-04-1992 Articolul 71 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 7, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992(3) Oamenii muncii beneficiază de trimitere la tratament sau odihna în staţiunile balneoclimaterice.Articolul 72Pentru concediile medicale ce se acordă în caz de sarcina şi lehuzie şi îngrijirea copilului bolnav pînă la vîrsta de 3 ani, precum şi pentru concediile ce se acordă pentru creşterea copilului pînă la împlinirea virstei de un an a acestuia, indemnizaţiile băneşti se acordă integral, pe toată durata acestora, din bugetul asigurărilor sociale de stat.La data de 01-04-1992 Articolul 72 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 8, Articolul III din LEGEA nr. 49 din 25 mai 1992, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 107 din 26 mai 1992Articolul 73Persoanele încadrate în munca care au suferit accidente sau au contractat boli care le-au produs vătămări grave organismului, beneficiază de indemnizaţii pentru procurarea de proteze sau alte materiale sanitare.Articolul 74În caz de deces al persoanei încadrate în munca sau al unui membru de familie se acordă ajutor de deces.Articolul 75Condiţiile în care se acordă indemnizaţiile din fondurile de asigurări sociale de stat şi cuantumul acestora se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.Articolul 76Persoanele incapabile de muncă, datorită virstei sau a bolilor cronice, invalizii, deficientii de toate categoriile, lipsiţi de mijloace proprii de existenta şi care nu au sustinatori legali, beneficiază în condiţiile prevăzute de lege de ajutor social sau de îngrijire în instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială, precum şi de alte forme de asistenţa socială.Articolul 77(1) Pensionării şi alte persoane în vîrsta sau bolnave care au posibilităţi materiale dar au nevoie de îngrijire din partea altor persoane, beneficiază, de asemenea, de sprijin din partea statului prin instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială.(2) Cheltuielile de întreţinere în instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială se acoperă, în condiţiile stabilite prin lege, din pensie sau din contribuţia soţului (sotiei), copiilor sau părinţilor, potrivit cu posibilităţile lor de plată.(3) Instituţiile de ocrotire şi asistenţa socială vor crea condiţiile necesare ca persoanele interesate să poată desfăşura o activitate utila, potrivit capacităţii lor de muncă.Articolul 78În cazul minorilor cu deficiente fizice sau intelectuale, statul organizează unităţi speciale de ocrotire şi învăţămînt, asigurind condiţiile necesare pentru pregătirea lor profesională şi educarea acestora.Articolul 79Pensionării şi membrii lor de familie au dreptul pe timpul internării în spital, la asistenţa medicală şi medicamente, în mod gratuit.Articolul 80Pensionării, precum şi membrii lor de familie au dreptul la asistenţa medicală şi medicamente, în condiţiile legii, pentru tratamentul ambulatoriu.Articolul 81Pensionării beneficiază, în condiţiile legii, de tratament în staţiunile balneoclimaterice.Articolul 82În caz de deces al pensionarului sau al unui membru de familie se acordă în aceleaşi condiţii ca şi pentru personalul muncitor, ajutor de deces. Capitolul IX Dispoziţii finale şi tranzitorii Articolul 83Cererile în faţa orcaror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum şi toate actele de procedura în legătură cu acest drept, sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.Articolul 84(1) Sumele plătite fără temei, cu titlu de pensie sau alte drepturi aferente, se recuperează, potrivit legii, de la cei care le-au primit. Sumele rămase nerecuperate de pe urma pensionarilor decedati nu se mai urmăresc.(2) Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de pensie, care constituie titlu executoriu.Articolul 85Persoanele care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale determina plata unor pensii necuvenite, sînt obligate la restituirea acestora, potrivit legii.Articolul 86La stabilirea pensiilor de asigurări sociale şi a pensiei suplimentare, fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului.Articolul 87Pensiile şi ajutoarele sociale stabilite pînă la data prezentei legi, se menţin în continuare, atît timp cît sînt îndeplinite condiţiile în baza cărora au fost acordate.Articolul 88(1) Pensionării de invaliditate de orice grad care, potrivit dispoziţiilor legale, sînt revizuibili medical, existenţi la data prezentei legi, vor fi reexaminati de către comisiile de expertiza medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, la tratamentele stabilite, potrivit legii.(2) Persoanele care în urma revizuirii medicale urmează să fie reincadrate în munca îşi menţin dreptul la pensie pînă la încadrarea în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. Pensionării de invaliditate de orice grad, care la intrarea în vigoare a prezentei legi beneficiau de pensie cît şi de retributie, îşi menţin acest drept cît timp continua să fie încadraţi în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977. În această perioadă unităţile socialiste sînt obligate să le asigure locuri de muncă corespunzător capacităţii de muncă stabilite potrivit legii. Pensionării pentru limita de vîrsta care sînt încadraţi în munca la data intrării în vigoare a prezentei legi şi cumulează pensia cu retributia în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, îşi menţin în continuare acest drept, cît timp sînt încadraţi în munca, dar nu mai tirziu de 31 decembrie 1977.Articolul 89Nevazatorii primesc pensie integrală pentru munca depusa, dacă au o vechime de cel puţin 15 ani bărbaţii şi 10 ani femeile, la împlinirea virstei de 50 ani bărbaţii şi 45 ani femeile. Aceşti pensionari primesc pensia în întregime şi pe timpul cît sînt încadraţi în munca.Articolul 90Cererile de pensii aflate în curs de rezolvare la organele de pensii vor fi soluţionate potrivit prevederilor prezentei legi.Articolul 91Pe baza principiilor din prezenta lege, celelalte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurări sociale şi pensii îşi vor elabora reglementări proprii.Articolul 92Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 iulie 1977. Pe aceeaşi dată se abroga: Legea nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi H.C.M. nr. 252/1967 pentru aplicarea Legii nr. 27/1966, cu toate modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.-------
