NORMĂ din 10 februarie 2015 privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România [în temeiul art. 93 şi 94, respectiv anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015Data intrării în vigoare 26-05-2015
Aprobată prin ORDINUL nr. 352 din 10 februarie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015.
La data de 25-01-2022 Anexa a fost modificată de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 338 din 6 decembrie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 71 din 25 ianuarie 2022
Articolul II din ORDINUL nr. 338/2.380/175/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 71 din 25 ianuarie 2022, prevede:
Articolul II
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va lua măsurile necesare pentru informarea fermierilor, adaptarea sistemului informatic şi actualizarea procedurilor pentru implementarea cerinţelor SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi GAEC 1 - Crearea/Menţinerea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) de-a lungul cursurilor de apă, ca norme privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri, în conformitate cu Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, precum şi a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.------
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 25-01-2022 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 25-01-2022 până la data de 25-09-2026 |
Aprobată prin ORDINUL nr. 352 din 10 februarie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015.
Notă CTCE Forma consolidată a NORMEI din 10 februarie 2015, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 363 din 26 mai 2015, la data de 25 Ianuarie 2022 este realizată prin includerea modificărilor şi completărilor aduse de: ORDINUL nr. 195 din 11 februarie 2016; ORDINUL nr. 869 din 25 iulie 2016; ORDINUL nr. 1.527/339/52/20/2019; ORDINUL nr. 338/2.380/175/2021.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
| Specificare SMR/GAEC | Specificare SMR/GAEC | |||||
| Domeniul: Mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor | ||||||
| Apă | SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole Reglementări: Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 375 din 31 decembrie 1991): art. 4 şi 5;Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările şi completările ulterioare: art. 5 şi 6 şi anexele nr. 3 şi 4; Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 (Programul de acţiune): art. 3-17, 19, 21 şi anexele nr. 1-3, astfel cum a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 12 august 2021. | 1. Pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, conform Programului de acţiune, fermierii care deţin sau administrează exploataţii agricole au următoarele obligaţii: a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, prevăzute la art. 4 şi 5 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte construcţia, amplasarea şi dimensionarea capacităţilor de stocare (calculul capacităţii de depozitare necesare), sistemul de depozitare (individual, comunal sau, prin excepţie, în câmp deschis pe terenul agricol doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), groapa pentru urină sau fracţia lichidă din platforma de gunoi, depozitarea dejecţiilor animaliere în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la păşune, interdicţia privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanţele de protecţie sanitară, precum şi zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenţilor de siloz, a efluenţilor de siloz balotat şi a apelor uzate din exploataţiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 şi 8 din Programul de acţiune; b) să respecte perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice pe terenul agricol, în funcţie de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3 şi anexa nr. 3 din Programul de acţiune, astfel: | ||||
| Zona | Începutul perioadei de interdicţie (ziua/luna) | Sfârşitul perioadei de interdicţie (ziua/luna) | Lungimea perioadei de interdicţie (nr. de zile) | |||
| 1 | 15.XI | 10.III | 115 | |||
| 2 | 10.XI | 20.III | 130 | |||
| 3 | 5.XI | 25.III | 140 | |||
| Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înfiinţează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicţie, se pot aplica îngrăşăminte chimice şi în perioada de interdicţie în limita a maximum 50 kg N substanţă activă/ha, în funcţie de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condiţiilor de aplicare. Pentru culturile din sere şi solare nu se aplică perioadele de interdicţie în condiţiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C; c) să respecte normele privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acţiune, în ceea ce priveşte cantitatea maximă de azot (substanţă activă) provenită din îngrăşămintele organice şi chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare şi presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole, astfel: - cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte organice nu poate depăşi 170 kg N/ha/an; - cantitatea maximă de azot provenită din îngrăşăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăşi: (i) în cazul terenurilor arabile: | ||||||
| Panta terenului (panta medie a blocului fizic) | Porumb şi sfeclă de zahăr | Grâu şi rapiţă | Alte culturi | |||
| Kg N substanţă activă/ha/an | ||||||
| Până la 12% | 150 | 120 | 100 | |||
| Mai mare de 12% | 120 | 90 | 80 | |||
| (ii) 100 kg N substanţă activă/ha/an pentru vii, livezi şi alte culturi permanente; (iii) 80 kg N substanţă activă/ha/an pentru pajişti permanente. Fermierii care optează pentru această soluţie trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acţiune. În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcţie de producţia planificată şi gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiţia ca îngrăşămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depăşească 170 kg N/ha/an. Presiunea nutrienţilor la nivelul exploataţiei agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd şi depozitele de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acţiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrăşăminte organice din alte ferme, raportat la suprafaţa de teren pe care se aplică îngrăşămintele organice.Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrăşămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an); d) pentru exploataţiile care practică agricultura în sistem irigat şi pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrăşăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i), (ii) şi (iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză; e) să respecte cerinţele generale pentru aplicarea fertilizanţilor, precum şi obligaţiile privind tehnicile de aplicare a îngrăşămintelor organice şi a îngrăşămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 şi 12 din Programul de acţiune; f) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce priveşte încorporarea îngrăşămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrăşăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitaţii intense, aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, precum şi aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice cu azot pe pajişti permanente (păşuni şi fâneţe), prevăzute la art. 13, 15 şi 16 din Programul de acţiune; g) să respecte obligaţiile privind aplicarea îngrăşămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă şi în vecinătatea captărilor de apă potabilă, prevăzute la art. 14 din Programul de acţiune, în ce priveşte interdicţia aplicării fertilizanţilor de orice fel pe benzile-tampon (fâşii de protecţie) adiacente zonelor de protecţie stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel: - 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%; - 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă. Este interzisă utilizarea îngrăşămintelor de orice fel în zonele de protecţie instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum şi al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform legislaţiei în vigoare; h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei agricole cu privire la suprafaţa fermei, planul simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul şi cantitatea oricărui îngrăşământ chimic şi organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conţinută şi data aplicării, tipul oricărei culturi agricole şi data însămânţării/recoltării), şeptelul fermei pe specii şi categorii de animale, registrele de evidenţă a efectivelor de animale şi perioada de stabulaţie, presiunea azotului din îngrăşămintele organice de origine animală calculată conform coeficienţilor de excreţie prevăzuţi în tabelul 4 din Programul de acţiune, cantitatea şi tipul îngrăşămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziţionate şi sistemul de colectare şi depozitare a dejecţiilor animale corelat cu cerinţele minime privind perioadele de interdicţie în aplicarea îngrăşămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acţiune. 2. Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.Potrivit art. 21 alin. (1) din Programul de acţiune, cerinţele minime legate de soluţia constructivă pentru fermele de 40 UVM şi mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea şi compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenţie pentru fracţia lichidă, lagună betonată sau membrană impermeabilă, faţă de cerinţele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a Programului de acţiune.Potrivit art. 21 alin. (2) din Programul de acţiune, intrarea în vigoare a restricţiilor de fertilizare de orice fel pentru benzile-tampon (fâşii de protecţie) prevăzute la art. 14 alin. (3) din Programul de acţiune, pe o lăţime de 3 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi de 5 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%, beneficiază de o perioadă tranzitorie până la 1 septembrie 2022 şi se aplică pentru culturile agricole înfiinţate după această dată. Până la data de 1 septembrie 2022 se păstrează restricţiile de interzicere a aplicării fertilizanţilor de orice fel pe o lăţime de 1 m pentru terenurile agricole cu panta până la 12% şi 3 m pentru terenurile agricole cu panta peste 12%.Respectarea cerinţelor SMR 1 se verifică astfel: cerinţele 1.a), 1.h) şi cerinţa 2 se verifică la nivelul exploataţiei agricole; cerinţele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) şi 1.g) se verifică la nivelul parcelei agricole. În cazul cerinţelor 1.c) şi 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot din îngrăşămintele planificate (calculul presiunii nutrienţilor) şi aplicate pe terenul agricol în decursul unui an (kg N/ha) la nivel de parcelă, conform planului de fertilizare (simplificat sau întocmit pe baza studiului agrochimic). | ||||||
| GAEC 1 - Crearea/Menţinerea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) dea lungul cursurilor de apă | 1. Se instituie benzi-tampon (fâşii de protecţie) pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă stabilite prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie variază în funcţie de panta terenului, astfel: 3 m pentru terenurile cu panta până la 12% şi 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%. Lăţimea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecţie (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.2. Se menţin benzile-tampon (fâşii de protecţie) existente pe terenurile agricole adiacente zonelor de protecţie a cursurilor de apă stabilite prin Legea nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, în care este interzisă aplicarea fertilizanţilor de orice fel, conform prevederilor art. 14 din Programul de acţiune.Respectarea cerinţelor GAEC 1 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |||||
| GAEC 2 - Respectarea procedurilor de autorizare, în cazul utilizării apei pentru irigaţii în agricultură | Se respectă prevederile legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură. ------- Respectarea cerinţei GAEC 2 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |||||
| GAEC 3 - Protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase enumerate în anexa laDirectiva 80/68/CEE în versiunea acesteia aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale | Este interzisă evacuarea directă în apele subterane a substanţelor periculoase enumerate în lista I şi lista II din anexa la Directiva 80/68/CEE în versiunea aflată în vigoare în ultima zi a valabilităţii sale, astfel cum sunt menţionate mai jos, care sunt utilizate în agricultură,şi se iau măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanţelor periculoase utilizate în agricultură.Definiţii:- ape subterane înseamnă toate apele care se află sub suprafaţa solului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau subsolul;- evacuare directă înseamnă introducerea în apele subterane a substanţelor din listele I şi II fără filtrare prin sol sau subsol;- evacuare indirectă înseamnă introducerea în apele subterane a substanţelor din listele I şi II după filtrare prin sol sau subsol;- poluare înseamnă evacuarea în mod direct sau indirect de substanţe în apele subterane, cu consecinţe de natură să pună în pericol sănătatea umană sau alimentarea cu apă, resursele vii şi ecosistemul acvatic, precum şi alte utilizări legitime ale apei.Familii şi grupe de substanţe periculoase:Lista I - substanţele individuale care aparţin familiilor şi grupelor de substanţe cu risc crescut de toxicitate, persistenţă şi bioacumulare, precum:- compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot da naştere unor astfel de compuşi în mediul acvatic;- compuşi organofosforici; compuşi organostanici;- substanţe cu proprietăţi cancerigene, mutagene sau teratogene în sau prin intermediul mediului acvatic;- mercur şi compuşii săi; cadmiu şi compuşii săi;- uleiuri minerale şi hidrocarburi; cianuri.Lista II - substanţele individuale şi categorii de substanţe care aparţin familiilor şi grupelor de substanţe enumerate mai jos şi care pot avea efecte nocive asupra apelor subterane, precum:- metaloide şi metale şi compuşii acestora (zinc, cupru, nichel, crom, plumb, seleniu, arsenic, antimoniu, molibden, titan, staniu, bariu, beriliu, bor, uraniu, vanadiu, cobalt, taliu, telur, argint);- biocide şi derivaţii acestora care nu apar în lista I;- substanţe care au un efect nociv asupra gustului şi/sau a mirosului apelor subterane, precum şi compuşii care pot da naştere unor astfel de substanţe în apă, făcându-le improprii pentru consumul uman;- compuşi organici toxici sau persistenţi ai siliconului şi substanţe care pot da naştere unor astfel de compuşi în apă, cu excepţia celor inofensivi din punct de vedere biologic sau care se transformă rapid în substanţe inofensive în apă;- compuşi anorganici ai fosforului şi fosfor elementar;- fluoruri; amoniac şi nitriţi.Măsuri de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanţelor periculoase utilizate în agricultură, precum:- respectarea condiţiilor de depozitare, manipulare şi utilizare a produselor de protecţie a plantelor în exploataţiile agricole, conform Codului de bune practici pentru utilizarea în siguranţă a produselor de protecţie a plantelor, aprobat prinOrdinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 297/2017;- respectarea normelor tehnice privind depozitarea, manipularea şi aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice de origine animală în exploataţiile agricole, conform Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelorşi al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltăriirurale nr. 1.182/1.270/2005, cu modificările şi completările ulterioare;- fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară (avize, acorduri, autorizaţii),trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor subterane împotriva poluării cu substanţe periculoase utilizate în agricultură.Respectarea interdicţiei privind evacuarea directă a produselor de protecţie a plantelor, regulatori de creştere, azotaţi, azotiţi şi fosfaţi din îngrăşăminte se verifică la nivelul parcelei agricole.Respectarea interdicţiei privind evacuarea directă de biocide, produse de uz veterinar, produse petroliere, alte produse utilizate pentru dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare şi decontaminare în fermă se verifică la nivelul exploataţiei agricole.Respectarea măsurilor de prevenire a poluării apelor subterane prin evacuarea indirectă a substanţelor periculoase utilizate în agricultură se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
| Sol şi stoc de carbon | GAEC 4 - Acoperirea minimă a solului | Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cuculturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei. -------- Respectarea cerinţei GAEC 4 se verifică la nivelul parcelei agricole. | ||||
| GAEC 5 - Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condiţiile locale specifice pentru limitarea eroziunii | 1. Lucrările solului, inclusiv semănatul, pe terenul arabilcu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, seefectuează de-a lungul curbelor de nivel. 2. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007. -------- Respectarea cerinţelor GAEC 5 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |||||
| GAEC 6 - Menţinerea nivelului de materie organică din sol, inclusiv interdicţia de a incendia miriştile arabile | 1. Floarea-soarelui nu se cultivă pe acelaşi amplasament mai mult de 2 ani consecutiv. 2. Este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. -------- Respectarea cerinţelor GAEC 6 se verifică la nivelul parcelei agricole. | |||||
| Biodi- versitate | SMR 2 - Conservarea păsărilor sălbatice Reglementări: Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 20 din 26 ianuarie 2010): art. 3 alin. (1),art. 3 alin. (2) lit. (b), art. 4 alin. (1), (2) şi (4); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare: art. 21 alin. (4), art. 22, 28, art. 31alin. (2), art. 33 alin. (2) şi anexele nr. 3şi 4A; Hotărârea Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările şi completările ulterioare: art. 1şi anexa nr. 1. | 1. Fermierii care deţin/administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor de protecţie specială avifaunistică au următoarele obligaţii: a) să respecte planul de management şi regulamentul ariei de protecţie specială avifaunistică în ceea ce priveşte utilizarea suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole; b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ aria de protecţie specială avifaunistică, în conformitate cu legislaţia în domeniu. 2. În vederea protejării tuturor speciilor de păsări sălbatice, inclusiv a celor migratoare, atât în ariile de protecţie specială avifaunistică, cât şi în afara acestora sunt interzise: a) uciderea sau capturarea intenţionată a păsărilor sălbatice, indiferent de metoda utilizată; b) deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau a ouălor din natură; c) perturbarea intenţionată a păsărilor sălbatice, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, prin activităţi ce contravin scopului de protecţie şi conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetaţiei, tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive şi a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol sau schimbări în folosinţa terenurilor şi în cursul apelor, precum şi alte activităţi ce contravin scopului de protecţie şi conservare a ariei naturale protejate. ------- Respectarea cerinţelor SMR 2 se verifică astfel: cerinţa 1.a) şi cerinţele 2.a), 2.b) şi 2.c) se verifică la nivelulparcelei agricole; cerinţa 1.b) se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | ||||
| SMR 3 - Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică Reglementări: Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică (publicată în Jurnalul Oficial al ComunităţilorEuropene, seria L, nr. 206 din 22 iulie 1992): art. 6 alin. (1) şi (2); Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011cu modificările şi completările ulterioare: art. 21, 22, 28, art. 33 alin. (1) şi anexele nr. 3, 4A şi 4B. | 1. Fermierii care deţin/administrează terenuri agricole şi care desfăşoară activităţi în perimetrul ariilor naturale protejate au următoarele obligaţii: a) să respecte planul de management şi regulamentul ariei naturale protejate în ceea ce priveşte utilizarea suprafeţelor de teren cu destinaţie agricolă şi regimul activităţilor agricole; b) să urmeze procedura evaluării impactului asupra mediului/evaluării strategice de mediu/evaluării adecvate pentru proiecte sau planuri, precum şi procedura de autorizare pentru activităţi care pot afecta în mod semnificativ aria naturală protejată, în conformitate cu legislaţia în domeniu. 2. Pentru protecţia speciilor de plante şi animale sălbatice prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara acestora, sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; b) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducereori de odihnă a animalelor sălbatice şi perturbarea intenţionată a animalelor sălbatice în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie, prin activităţi ce contravin scopului de protecţie şi conservare a acestora, cum ar fi: arderea vegetaţiei, tăierea arborilor/pâlcurilor arbustive şi a perdelelor agroforestiere existente pe terenul agricol, schimbări în folosinţa terenurilor şi în cursul apelor, precum şi alte activităţi ce contravin scopului de protecţie şi conservarea ariei naturale protejate; c) recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a plantelor sălbatice în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. ------- Respectarea cerinţelor SMR 3 se verifică astfel: cerinţa 1.a) şi cerinţele 2.a), 2.b) şi 2.c) se verifică la nivelul parcelei agricole; cerinţa 1.b) se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
| Peisaj, nivelul minim de întreţi- nere | GAEC 7 - Menţinerea particularităţilor peisajelor, incluzând arborii în aliniament,în grup sau izolaţi şi terasele existente pe terenul agricol, inclusiv interzicerea tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, luând măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol | 1. Se menţin particularităţile peisajelor, incluzând arborii în aliniament, în grup sau izolaţi şi terasele existente pe terenul agricol.2. Se iau măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.3. Este interzisă tăierea gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice.Plante invazive pe terenul agricol înseamnă plantecu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce atingere definiţiei «specii invazive» prevăzute laart. 4 pct. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.Tăierea gardurilor vii şi a arborilor înseamnă orice tip de tăieresau intervenţie asupra gardurilor vii şi a arborilor, care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, precum şi la perturbarea intenţionată a acestora.Perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice înseamnă perioada în care o specie depăsări depune ouă, le cloceşte şi îşi creşte puii până când aceştia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricţiilor din planurile de managementşi regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere şi creştere pentru speciile de păsări este 15 martie-30 iunie, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât şi în afara acestora.Respectarea cerinţelor GAEC 7 se verifică la nivelul parcelei agricole. | ||||
| Domeniul: Sănătate publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor | ||||||
| Siguranţa alimen- tară | SMR 4 - Principii şi cerinţe generale ale legislaţiei alimentare şi proceduri în domeniulsiguranţei produselor alimentare Reglementări:- Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliuluidin 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilorşi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare: art. 14 şi 15, art. 17 alin. (1)(*) şi art. 18-20;- Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, republicată, art. 15-22;- Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedurade înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare: art. 1,art. 5-10,art. 12 alin. (4),art. 14 alin. (2), art. 15 şi 22, art. 25 alin. (5), art. 28 alin. (1) şi (2), art. 34 alin. (9), art. 37 şi 38, anexele nr. 1şi 9;- Norma sanitară veterinară privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la Registrul de consultaţiişi tratamente: art. 1-6;- Regulile generale pentru igiena produseloralimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 924/2005: art. 1-6 şi art. 9 şi 10 din anexa nr. 1;- Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/2005: pct. 5 şi 6 din anexă;- Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelornr. 95/2007: art. 9 şi 10 şi lit. A şi B din anexa nr. 1;- Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţaalimentelor privind stabilirea limitelor maxime de reziduuri de pesticide din conţinutul sau de pe suprafaţa produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 23/2007, cu modificările şi completărileulterioare: art. 1 şi 3, anexele nr. 1 şi 2; - Norma sanitară veterinară privind procedurade autorizare/înregistrare sanitar-veterinarăa unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniulhranei pentru animale şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale, aprobatăprin Ordinul preşedintelui Autorităţii NaţionaleSanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 44/2017, cu modificările şi completările ulterioare: cap. II, cap. III şi anexele nr. 1 şi 2.(*) Astfel cum s-a pus în aplicare, în special prin:- art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 şianexa la Regulamentul (CE) nr. 37/2010;- Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produseloralimentare: art. 4 (1) şi anexa I partea A – II 4 (g, h, j), 5 (f, h), 6 şi III 8 (a, b, d, e), 9 (a-c) şi 10;- Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală: art. 3 alin. (1) şi anexa III secţiunea IX cap. 1 [I-1 b, c, d, e; I-2 a (i, ii, iii), b (i, ii), c; I-3; I-4; I-5; II-A 1, 2, 3, 4; II-B 1 (a, d), 2, 4 (a, b)], anexa III secţiunea X cap. 1 pct. 1;- Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman: anexa IV, cap. I şi II;- Regulamentul (CE) nr. 183/2005: art. 5 alin. (1) şi anexa I partea A (I-4 e, g; II-2 a, b, e), art. 5 alin. (5) şi anexa III (secţiunea «Hrănirea», pct. 1 «Depozitarea», prima şi ultima teză şi pct. 2 «Distribuirea hranei pentru animale», a treia teză), art. 5 alin. (6); şi- Regulamentul (CE) nr. 396/2005: art. 18. | 1. Fermierii care desfăşoară activităţi de producţie, prelucrare şi punere pe piaţă a alimentelor şi a hranei pentru animale au următoarele obligaţii generale: a) să pună pe piaţă numai alimente sigure; b) să pună pe piaţă numai alimente adecvate consumului uman; c) să respecte măsurile impuse de autoritatea competentă cu privire la punerea pe piaţă a unui aliment sau la retragerea de pe piaţă a acestuia, în cazul în care există suspiciunea că alimentul respectiv este nesigur; d) să se asigure că hrana pentru animale nu va fi pusă pe piaţă sau utilizată în hrana animalelor destinate producţiei de alimente decât dacă este sigură; e) să utilizeze în hrana animalelor numai produse (furaje, aditivi şi ingrediente furajere) care îndeplinesc cerinţele de siguranţă a hranei pentru animale; f) să se asigure că materialele utilizate pentru împachetare, modul de prezentare şi cadrul în care sunt dispuse, precum şi informaţiile difuzate prin orice mijloace nu trebuie să inducă în eroare consumatorul; g) să păstreze evidenţa furnizorilor şi a produselor pe care le achiziţionează în scopuri alimentare sau în scopul hrănirii animalelor pentru a asigura trasabilitatea acestora; h) să informeze autoritatea competentă în cazul în care consideră că un produs alimentar pus pe piaţă poate fi dăunător pentru sănătatea consumatorilor şi să ia măsurile necesare pentru a preveni riscurile pentru consumatorul final; i) să pună la dispoziţia autorităţii competente informaţiile solicitate în ceea ce priveşte acţiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele pe care le furnizează sau le-a furnizat. 2. Fermierii care desfăşoară activităţi în domeniul alimentar trebuie să respecte următoarele cerinţe privind igiena alimentelor şi a hranei pentru animale: a) să se asigure că produsele alimentare şi hrana pentru animale sunt protejate împotriva oricărei contaminări, având în vedere toate etapele de prelucrare la care produsele primare vor fi supuse; b) să respecte prevederile legislaţiei în vigoare privind combaterea riscurilor în producţia primară şi activităţile conexe, inclusiv măsurile privind controlul contaminării din aer, sol, apă, furaje, îngrăşăminte, medicamente de uz veterinar, produse de protecţie a plantelor şi biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea şi prelucrarea deşeurilor, precum şi măsurile privind sănătatea şi bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor care au implicaţii asupra sănătăţii umane, inclusiv programe pentru monitorizarea şi combaterea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici. 3. Fermierii care cresc, colectează sau vânează animale ori care obţin produse primare de origine animală trebuie să respecte măsurile specifice de igienă, astfel: - să menţină în bună stare orice facilităţi utilizate în legătură cu producţia primară şi cu operaţiunile asociate acesteia, incluzând facilităţi utilizate pentru depozitareaşi manipularea furajelor, să le cureţe şi, după caz, să le dezinfecteze după curăţare într-o manieră corespunzătoare; - să cureţe echipamentele, containerele, boxele, vehiculeleşi vasele şi, după caz, să le dezinfecteze după curăţare într-o manieră corespunzătoare; - să asigure, pe cât posibil, curăţenia animalelor care urmează să fie sacrificate şi, după caz, a animalelor de reproducţie; - să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni contaminarea; - să se asigure că personalul care manipulează produsele alimentare este în stare bună de sănătate şi este instruit cu privire la riscurile pentru sănătate; - să evite, pe cât posibil, ca animalele şi dăunătorii să determine producerea contaminării; - să depoziteze şi să manipuleze deşeurile şi substanţele periculoase astfel încât să prevină contaminarea; - să prevină introducerea şi răspândirea bolilor contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusivsă ia măsuri de precauţie la introducerea unor animale noi şi să raporteze suspiciunile de focare de boli către autoritatea competentă; - să ţină cont de rezultatele analizelor efectuate pe probeprelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanţăpentru sănătatea publică; - să utilizeze corect aditivii furajeri şi produsele medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislaţia aferentă. 4. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale trebuie să ia măsuri adecvate de igienă, astfel: - să menţină curate facilităţile, echipamentul, containerele, lăzile, vehiculele şi vasele şi, atunci când este necesar, să le dezinfecteze după curăţare într-o manieră corespunzătoare; - să asigure, după cum este necesar, condiţii igienice de producţie, de transport şi de depozitare, precum şi curăţenia produselor vegetale; să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni contaminarea; - să se asigure că personalul care manipulează produsele alimentare este în stare bună de sănătate şi este instruit cu privire la riscurile pentru sănătate; - să prevină, pe cât posibil, ca animalele şi dăunătorii sădetermine producerea contaminării; - să depoziteze şi să manipuleze deşeurile şi substanţele periculoase astfel încât să prevină contaminarea; - să ţină cont de rezultatele oricăror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, importante pentru sănătatea publică, şi să utilizeze corect produsele pentru protecţia plantelor şi biocidele, în conformitate cu legislaţia în vigoare; - să ia măsuri corespunzătoare de remediere atunci când au fost informaţi despre probleme identificate în timpul controalelor oficiale. 5. Fermierii care desfăşoară activităţi în domeniul alimentar au următoarele obligaţii cu privire la documentele de evidenţă: a) să întocmească şi să păstreze documentele referitoare la măsurile puse în aplicare pentru a controla pericolele, într-o manieră şi pentru o perioadă corespunzătoare, proporţional cu natura şi mărimea activităţii din domeniul alimentar; b) să pună la dispoziţia autorităţii competente (direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţea-nă, respectiv a municipiului Bucureşti) şi, după caz, celorlalte autorităţi competente şi a operatorilor din sectorul alimentar, la cererea acestora, informaţiile din documentele menţionate la lit. a). 6. Fermierii care cresc animale sau obţin produse primare de origine animală trebuie să întocmească şi să păstreze documente de evidenţă cu privire la: natura şi originea furajelor utilizate în hrana animalelor; produsele medicalede uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelordatele de administrare şi perioadele de aşteptare; apariţiade boli care pot afecta siguranţa produselor de origine animală; rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru stabilirea diagnosticului, importante pentru sănătatea publică, şi orice rapoarte aferente verificărilor efectuateasupra animalelor sau produselor de origine animală. 7. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale care sunt puse pe piaţă sau care sunt potrivite pentru a fipuse pe piaţă trebuie să se asigure că acestea sunt etichetate şi identificate în mod adecvat pentru a facilitatrasabilitatea acestora, prin intermediul documentaţiei şi a informaţiilor relevante, în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu. ------- Respectarea cerinţelor SMR 4 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | ||||
| SMR 5 - Interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor betaagoniste în creşterea animalelor Reglementări: Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor betaagoniste şi de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE (publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 125 din 23 mai 1996): art. 3 lit. (a), (b), (d) şi (e) şi art. 4, 5 şi 7; Norma sanitară veterinară privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare: art. 1-6 şi anexele nr. 1, 2 şi 3. | 1. Se interzice deţinerea de către crescătorii de animale asubstanţelor cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor betaagoniste. 2. Deţinătorii animalelor de fermă (animale domestice din speciile bovine, porcine, ovine şi caprine, solipede domestice, păsări şi iepuri, precum şi animalele sălbatice din aceste specii şi rumegătoarele sălbatice care au fost crescute într-o exploataţie) sau de acvacultură au obligaţia de nu administra în tratamentul animalelor de fermă, indiferent prin ce mijloace, produse medicinale veterinare ce conţin substanţe interzise, cum ar fi: substanţe tireostatice, stilbenele, derivaţii de stilbene, sărurile şi esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol şiderivaţii esterificaţi ai acestuia, precum şi produse medicinale veterinare ce conţin substanţe care au acţiune estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17 betaestradiol şi derivaţii esterici ai acestuia. 3. Exploataţiile comerciale cu animale de fermă au obligaţia să cunoască şi să respecte următoarele norme sanitare veterinare: a) administrarea în scopuri terapeutice sau zootehnice a testosteronului, progesteronului şi a derivaţilor acestora,precum şi a substanţelor betaagoniste se efectuează numai la animale identificate şi numai de către sau sub responsabilitatea directă a unui medic veterinar care va consemna tratamentul efectuat în registrul de consultaţii şi tratamente; b) produsele medicinale veterinare care conţin testosteron,progesteron şi derivaţii acestora, precum şi substanţele betaagoniste administrate în scop terapeutic/zootehnic trebuie să fie autorizate pentru comercializare conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare; c) este interzis tratamentul terapeutic cu substanţele hormonale, tireostatice şi betaagoniste al animalelor de interes economic şi al animalelor de reproducţie la sfârşitul vieţii reproductive a acestora; d) să permită accesul medicului veterinar oficial pentru prelevarea de probe în vederea realizării controlului anumitor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalelevii şi la produsele acestora; e) medicul veterinar înregistrează toate utilizările de hormoni terapeutici în registrul de consultaţii şi tratamente sanitare veterinare, unde se consemnează şi perioada de aşteptare; f) să respecte perioadele de aşteptare specificate în datele înscrise de medicul veterinar care a efectuat tratamentul terapeutic cu substanţe hormonale, tireostaticesau betaagoniste. ------- Respectarea cerinţelor SMR 5 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
| Identifi- carea şi înregis- trarea animalelor | SMR 6 - Identificarea şi înregistrarea suinelorReglementări: Directiva 2008/71/CE a Consiliului din 15 iulie 2008 privind identificarea şi înregistrarea porcinelor (publicată în JurnalulOficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 213 din 8 august 2005): art. 3, 4 şi 5; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completăriprin Legea nr. 191/2012: art. 1, 5-7, 10, 11şi 13; Norma sanitară veterinară privind sistemul de identificare şi înregistrare a suinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui AutorităţiiNaţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 85/2008, cu modificările şi completările ulterioare: art. 3-6, art. 7 alin. (2) şi (3), art. 8 şi anexele nr. 2-4; Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui AutorităţiiNaţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare: art. 2alin. (6) lit. a), art. 4 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 şi art. 44 alin. (6) şi anexele nr. 1-13. | Fermierii care deţin animale din specia suine au următoarele obligaţii: 1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/o organizaţie profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului naţional de identificare şi înregistrare a animalelor (SNIIA): a) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animatelor din exploataţie; b) să notifice utilizatorului SNIIA orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie, regăsire animal; c) să solicite utilizatorului SNIIA eliberarea formularuluide mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite; d) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); e) să predea utilizatorului SNIIA documentele de mişcare cucare a achiziţionat animalele; f) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să solicite utilizatorului aplicarea acesteia. 2. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploataţiei, în calitate deutilizator SNIIA: a) să solicite direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (DSVSA) judeţene să devină utilizatorSNIIA; b) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie; c) să identifice şi să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploataţie; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naştere, mişcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, dispariţie, regăsire animal; e) să completeze şi să deţină asupra lor pe timpul transportului documentele de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii; f) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); g) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie3. În cazul exploataţiilor comerciale: a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziţioneze crotalii (în cazul exploataţiilor comerciale de tip A) şi/sau trusa de tatuaj (în cazul exploataţiilor comerciale industriale) pentru identificareaanimalelor din exploataţie; c) să identifice animalele din exploataţie; d) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precum şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); e) să înregistreze în SNIIA animalele identificate individual (în cazul exploataţiilor comerciale de tip A) sau pe lot (în cazul exploataţiilor comerciale industriale)precum şi intrările şi ieşirile animalelor în/din exploataţie şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); f) să completeze formularele de mişcare pentru suine vii (în cazul exploataţiilor comerciale industriale) sau documentele de mişcare (în cazul exploataţiilor comerciale de tip A) pentru animalele deţinute ce fac obiectul mişcării între exploataţii; g) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârşitul lunii ianuarie a anului în curs efectivul deţinut la 1 ianuarie a anului în curs, în cazul exploataţiilor comerciale industriale de suine. ------- Respectarea cerinţelor SMR 6 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | ||||
| SMR 7 - Identificarea şi înregistrarea bovinelor Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliuluişi al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare şi înregistrare a bovinelor şi privind etichetareacărnii de vită şi mânzat şi a produselor din carne de vită şi mânzat şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului: art. 4 şi 7; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2002privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările şi completările ulterioare: art. 1-3, 6, 6^1, 6^3,art. 7 alin. (1) şi (3), art. 8, 9 şi 11; Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui AutorităţiiNaţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare: art. 2alin. (6) lit. b), art. 4 alin. (1) lit. a) şi alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-e), art. 18, 39 şi anexele nr. 1-13. | Fermierii care deţin animale din specia bovine au următoarele obligaţii: 1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizaţia profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA: a) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie/regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare, în cazul achiziţionării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale; d) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precum şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); e) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termenul prevăzut de legislaţia sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului şi înregistrarea acestuia în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE); f) să ridice de la sediul DSVSA judeţene paşaportul bovineişi să îl păstreze în condiţii bune; g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al paşaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; h) să solicite utilizatorului înscrierea în paşaport a noului deţinător în cazul cumpărării animalului; i) să deţină asupra lor paşaportul animalului în timpul transportului acestuia. 2. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploataţiei, în calitate deutilizator SNIIA: a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie; c) să identifice şi să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploataţie; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naştere, mişcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie/regăsire animal; e) să completeze şi să deţină asupra lor pe timpul transportului documentele de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite; f) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); g) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalieh) să ridice de la sediul DSVSA judeţene paşaportul pentru bovine şi să îl păstreze în bune condiţii; i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al paşaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia; j) să înscrie în paşaport noul deţinător în cazul cumpărării animalului; k) să deţină asupra lor paşaportul animalului în timpul transportului acestuia. 3. În cazul exploataţiilor comerciale: a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziţioneze crotalii necesare identificării animalelor din exploataţie; c) să identifice animalele din exploataţie şi să le înregistreze în baza de date RNE; d) să actualizeze zilnic registrul exploataţiei, precum şi baza de date RNE; e) să ridice de la DSVSA judeţene, în termen de 14 zile de la înregistrarea bovinelor, paşapoartele acestora; f) să deţină asupra lor paşaportul animalelor în timpul transportului acestora; g) să înscrie în paşaportul animalelor datele ultimului deţinător; h) să completeze documentele de mişcare pentru animalele deţinute ce fac obiectul mişcării între exploataţii. ------- Respectarea cerinţelor SMR 7 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
| SMR 8 - Identificarea şi înregistrarea animalelor din speciile ovină şi caprină Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003şi a directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE: art. 3, 4 şi 5; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr. 191/2012; art. 1, 4-7, 10, 11 şi 13; Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui AutorităţiiNaţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare: art. 2alin. (6) lit. b) şi alin. (7), art. 3, art. 4alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 10-14, art. 16 lit. a)-c), art. 18, 39 şi anexele nr. 1-13. | Fermierii care deţin animale din speciile ovine şi caprine au următoarele obligaţii: 1. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizaţia profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA: a) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animalelor din exploataţie; b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naştere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie/regăsire animal; c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mişcare, în cazul achiziţionării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploataţii comerciale; d) să înregistreze în registrul exploataţiei toate intrările şi ieşirile de animale, precum şi datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); e) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să fie aplicată în termenul prevăzut de legislaţia sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului şi înregistrarea acestuia în RNE).2. În cazul exploataţiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploataţiei, în calitate deutilizator SNIIA: a) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA; b) să achiziţioneze crotalii pentru identificarea animatelor din exploataţie; c) să identifice şi să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploataţie; d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naştere, mişcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariţie/regăsire animal; e) să completeze şi să deţină asupra lor pe timpul transportului documentele de mişcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploataţii diferite; f) să păstreze registrul exploataţiei completat la zi cu toate intrările şi ieşirile de animale şi cu datele referitoare la mişcările respective (dată, destinaţie); g) să achiziţioneze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal şi să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie3. În cazul exploataţiilor comerciale: a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor din exploataţie; b) să solicite DSVSA judeţene să devină utilizator SNIIA; c) să identifice animalele din exploataţie şi să le înregistreze în baza de date RNE; d) să completeze documentele de mişcare pentru animalele cevor fi mişcate din exploataţia deţinută şi să înregistreze în SNIIA ieşirea animalelor din exploataţie, precum şi eventualele intrări; e) să actualizeze zilnic registrul exploataţiei şi baza de date RNE. ------- Respectarea cerinţelor SMR 8 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
| Bolile animalelor | SMR 9 - Prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 147 din 31 mai 2001): art. 7, 11, 12, 13 şi 15; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2002,aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2003, cu modificările şi completările ulterioare: art. 8 alin. (1), (2) şi (5), art. 10; Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 42/2005 privind măsurile pentruimplementarea interdicţiei totale de administrare a proteinelor animale procesate înhrana animalelor de fermă; Hotărârea Guvernuluinr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide afocarelor de boli transmisibile ale animalelor,cu modificările ulterioare: art. 1, 3, 4, 8 şi 9 şi anexa nr. 1. | Fermierii care deţin animale rumegătoare au următoarele obligaţii: 1. să nu hrănească animalele rumegătoare cu proteine de origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală procesate sau cu preparate furajere ce conţin astfel de proteine; 2. să anunţe medicul veterinar din localitate despre orice îmbolnăvire a animalelor şi/sau despre moartea animalelor aflate în proprietate ori îngrijire sau în timpul transportului, conform normelor sanitare veterinare în vigoare; 3. să respecte interdicţia privind mişcarea animalelor în şi din exploataţie atunci când în exploataţie există animale bolnave sau suspecte de infecţie cu encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) şi exploataţia este plasatăde medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind supusă unor restricţii oficiale de circulaţie până la aflarea rezultatelor examinării; 4. să permită aplicarea şi să respecte măsurile stabilite de medicul veterinar în caz de suspiciune sau confirmare a EST prevăzute de legislaţia sanitară veterinară în vigoare; 5. să anunţe medicul veterinar din localitate despre orice intenţie de a pune pe piaţa internă bovine, ovine ori caprine aflate în proprietate sau îngrijire, în vederea completării certificatului de sănătate de către medicul veterinar; 6. să nu sacrifice bovinele în exploataţii/gospodării individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar-veterinar,cu excepţia situaţiilor de urgenţă, în care animalul poate fi sacrificat în exploataţie, sub supravegherea medicului veterinar, sacrificare urmată de recoltarea de probe de laborator în vederea testării pentru EST. ------- Respectarea cerinţelor SMR 9 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | ||||
| Produse deprotecţie a plantelor | SMR 10 - Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor Reglementări: Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21octombrie 2009 privind introducerea pe piaţă a produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117/CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 309 din 24 noiembrie 2009): art. 55 primele două teze; Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare: art. 2, 4 şi 9; Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995, cu modificările şi completările ulterioare: art. 15, art. 19 alin. (2) şi art. 27; Hotărârea Guvernului nr. 1.230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009al Parlamentului European şi al Consiliului din21 octombrie 2009 privind introducerea pe piaţăa produselor fitosanitare şi de abrogare a Directivelor 79/117 CEE şi 91/414/CEE ale Consiliului: art. 3 alin. (1) lit. i). | Fermierii care prin activitatea lor depozitează, manipulează şi utilizează produse de protecţie a plantelor au următoarele obligaţii: 1. să utilizeze numai produse de protecţie a plantelor omologate de Comisia Naţională de Omologare a Produselor deProtecţie a Plantelor, care se regăsesc în baza de date PEST-EXPERT. Referinţe: http://www.madr.ro/ro/fitosanitar; html-https://aloe.anfdf.ro/; 2. să utilizeze produsele de protecţie a plantelor doar în scopul pentru care acestea au fost omologate şi numai în conformitate cu instrucţiunile de utilizare; 3. să se asigure că produsele de protecţie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T) vor fi utilizate numai de persoanele juridice care deţin autorizaţie pentru utilizarea acestor produse, emisă de unitatea fitosanitară din raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea; 4. să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a resurselor de apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone protejate stabilite în condiţiile legii; 5. să respecte condiţiile de depozitare, manipulare şi utilizare a produselor de protecţie a plantelor în exploataţiile agricole, conform Ghidului de bune practici de utilizare şi depozitare a produselor de protecţie a plantelor, elaborat de Autoritatea Naţională Fitosanitară. Referinţe: http://www.madr.ro/norme-de-eco- conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html; 6. să păstreze o perioadă de cel puţin 3 ani documentele deevidenţă contabilă a produselor de protecţie a plantelor depozitate şi utilizate în exploataţie, precum şi Registrulde evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor. ------- Respectarea cerinţelor SMR 10 se verifică astfel: cerinţele1, 2, 3, 5 şi 6 se verifică la nivelul exploataţiei agricole; cerinţa 4 se verifică la nivelul parcelei agricole. | ||||
| Domeniul: Bunăstarea animalelor | ||||||
| Bunăstareaanimalelor | SMR 11 - Norme minime privind protecţia viţeilor Reglementări: Art. 3 şi 4 din Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecţia viţeilor, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor. | Art. 3 alin. (1) şi (2), art. 4 şi anexa la Norma sanitară veterinară ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 72/2005------- Respectarea cerinţelor SMR 11 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | ||||
| SMR 12 - Norme minime de protecţie a porcinelorReglementări: Art. 3 şi 4 din Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, cu modificările şicompletările ulterioare. | Art. 3, art. 4 şi anexa la Norma sanitară veterinară care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 202/2006, cu modificările şi completările ulterioare ------- Respectarea cerinţelor SMR 12 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
| SMR 13 - Protecţia animalelor de fermă Reglementări: Art. 4 din Directiva 98/58/CE a Consiliului din20 iulie 1998 privind protecţia animalelor de fermă, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/2005 pentru aprobarea Normeisanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă. | Art. 4 şi anexa la Norma sanitară veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/2005------- Respectarea cerinţelor SMR 13 se verifică la nivelul exploataţiei agricole. | |||||
Articolul II din ORDINUL nr. 338/2.380/175/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 71 din 25 ianuarie 2022, prevede:
Articolul II
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va lua măsurile necesare pentru informarea fermierilor, adaptarea sistemului informatic şi actualizarea procedurilor pentru implementarea cerinţelor SMR 1 - Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi GAEC 1 - Crearea/Menţinerea benzilor-tampon (fâşii de protecţie) de-a lungul cursurilor de apă, ca norme privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri, în conformitate cu Programul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, precum şi a Programului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole.------
