Structură Act

ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne
EMITENT
  • MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 430 din 9 iunie 2008Data intrării în vigoare 09-06-2008
    Formă consolidată valabilă la data 09-06-2023 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 09-06-2023 până la data de 27-07-2023




    Notă CTCE Forma consolidată a ORDINULUI nr. 490 din 21 mai 2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 430 din 9 iunie 2008, la data de 09 Iunie 2023 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008; ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009; ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011; ORDINUL nr. 185 din 7 septembrie 2011; ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012; ORDINUL nr. 284 din 21 decembrie 2012; ORDINUL nr. 32 din 3 aprilie 2013; ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013; ORDINUL nr. 20 din 4 februarie 2014; ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014; ORDINUL nr. 123 din 1 august 2014; ORDINUL nr. 142 din 19 septembrie 2014; ORDINUL nr. 150 din 20 octombrie 2014; ORDINUL nr. 21 din 3 martie 2015; ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015; ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015; ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016; ORDINUL nr. 7 din 27 ianuarie 2017; ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017; ORDINUL nr. 36 din 3 aprilie 2017; ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017; ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018; ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018; ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018; ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019; ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019; ORDINUL nr. 23 din 17 februarie 2020; ORDINUL nr. 111 din 22 iulie 2020; ORDINUL nr. 161 din 6 noiembrie 2020; ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021; ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021; ORDINUL nr. 85 din 13 iulie 2022; ORDINUL nr. 101 din 2 august 2022; ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023; ORDINUL nr. 79 din 7 iunie 2023.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
    Având în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,în temeiul art. 7 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008,pentru reglementarea utilizării însemnelor heraldice adoptate conform Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 390/2008 privind constituirea şi funcţionarea Comisiei de Însemne Heraldice a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Normelor metodologice privind elaborarea, adoptarea şi utilizarea însemnelor heraldice în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative nr. 337.035 din 6 februarie 2008, aprobate de secretarul general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,ministrul internelor şi reformei administrative emite următorul ordin:Articolul 1Se aprobă însemnele heraldice avizate de Comisia de Însemne Heraldice a Ministerului Afacerilor Interne*) pentru următoarele instituţii/structuri:1. Ministerul Afacerilor Interne*)La data de 13-08-2009 Pct. 1 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    2. Aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne*)La data de 13-08-2009 Pct. 2 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    3. Inspectoratul General al Poliţiei Române4. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă5. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră6. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române7. Arhivele Naţionale8. Direcţia Generală de Protecţie InternăLa data de 20-04-2017 Punctul 8. din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 36 din 3 aprilie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 20 aprilie 20179. Direcţia Generală Anticorupţie10. Corpul de control al ministrului11. Agenţia Naţională Antidrog12. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 12. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201913. Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor14. Inspectoratul General pentru Imigrări.La data de 05-04-2013 Pct. 14 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 32 din 3 aprilie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 5 aprilie 2013.15. Direcţia Generală de Paşapoarte16. Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională17. Biroul SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională18. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 18. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201919. Direcţia Generală Permise de Conducere şi ÎnmatriculăriLa data de 09-06-2023 Punctul 19. din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 202320. Inspectoratul de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne*)
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    21. Grupul Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila"22. Comenduirea Garnizoanei Bucureşti23. Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"24. Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza"25. Centrul de Studii Postuniversitare26. Centrul de Psihosociologie27. Brigada Specială de Intervenţie «Vlad Ţepeş» a JandarmerieiLa data de 13-08-2009 Pct. 27 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.28. Batalionul 1 Jandarmi Special Intervenţie Antiteroristă şi Acţiuni SpecialeLa data de 13-08-2009 Pct. 28 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.29. Batalionul 2 Jandarmi Special IntervenţieLa data de 13-08-2009 Pct. 29 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.30. Şcoala de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina31. Şcoala militară de subofiţeri de jandarmi «Grigore Alexandru Ghica» DrăgăşaniLa data de 07-07-2011 Pct. 31 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.32. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri33. Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne*)La data de 07-07-2011 Pct. 33 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    34. Corpul de control al ministruluiLa data de 15-09-2008 Pct. 34 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.35. Direcţia medicalăLa data de 13-08-2009 Pct. 35 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.36. Serviciul acţiuni speciale şi intervenţie - Inspectoratul General al Poliţiei de FrontierăLa data de 15-09-2008 Pct. 36 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.37. Direcţia management naval - Inspectoratul General al Poliţiei de FrontierăLa data de 15-09-2008 Pct. 37 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.38. Direcţia Poliţiei de Frontieră IaşiLa data de 15-09-2008 Pct. 38 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.39. Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului BucureştiLa data de 15-09-2008 Pct. 39 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.40. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 40. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201941. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 41. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201942. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 42. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201943. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 43. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201944. Gruparea de Jandarmi Mobilă «Tomis» ConstanţaLa data de 15-09-2008 Pct. 44 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.45. Şcoala de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta-Turnu SeverinLa data de 22-04-2019 Punctul 45. din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201946. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi OchiuriLa data de 15-09-2008 Pct. 46 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008.47. Editura Ministerului Afacerilor Interne*)La data de 13-08-2009 Pct. 47 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    48. Abrogat.La data de 22-04-2019 Punctul 48. din Articolul 1 a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 201949. Direcţia generală management operaţionalLa data de 13-08-2009 Pct. 49 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.50. Centrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine PublicăLa data de 13-08-2009 Pct. 50 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.51. Institutul de Studii pentru Ordine PublicăLa data de 13-08-2009 Pct. 51 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.52. Institutul de Prevenire şi PsihosociologieLa data de 13-08-2009 Pct. 52 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.53. Direcţia de Poliţie TransporturiLa data de 06-11-2012 Pct. 53 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.54. Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului BucureştiLa data de 13-08-2009 Pct. 54 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.55. Inspectoratul de Poliţie Judeţean BacăuLa data de 13-08-2009 Pct. 55 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.56. Inspectoratul de Poliţie Judeţean CălăraşiLa data de 13-08-2009 Pct. 56 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.57. Inspectoratul de Poliţie Judeţean TeleormanLa data de 13-08-2009 Pct. 57 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.58. Centrul de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor «Nicolae Golescu» SlatinaLa data de 07-07-2011 Pct. 58 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.59. Şcoala de Agenţi de Poliţie «Septimiu Mureşan» cluj-napocaLa data de 13-08-2009 Pct. 59 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.60. Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră «Avram Iancu» - OradeaLa data de 13-08-2009 Pct. 60 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.61. Unitatea Specială 78 Jandarmi Pază şi Protecţie InstituţionalăLa data de 13-08-2009 Pct. 61 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.62. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ClujLa data de 13-08-2009 Pct. 62 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.63. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean OltLa data de 13-08-2009 Pct. 63 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.64. Şcoala de Aplicaţie pentru Ofiţeri a Jandarmeriei Române «Mihai Viteazul»La data de 13-08-2009 Pct. 64 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.65. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi «Gl. Gheorghe Magheru» Bumbeşti JiuLa data de 13-08-2009 Pct. 65 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.66. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi «Negru Vodă» CâmpulungLa data de 13-08-2009 Pct. 66 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.67. Gruparea de Jandarmi Mobilă «Fraţii Buzeşti» CraiovaLa data de 13-08-2009 Pct. 67 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.68. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Codrii Vlăsiei» al Judeţului IlfovLa data de 13-08-2009 Pct. 68 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.69. Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă CiolpaniLa data de 13-08-2009 Pct. 69 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.70. Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă «Pavel Zăgănescu» BoldeştiLa data de 13-08-2009 Pct. 70 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.71. Centrul Chinologic Sibiu.La data de 13-08-2009 Pct. 71 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009.72. Agenţia Naţională împotriva Traficului de PersoaneLa data de 07-07-2011 Pct. 72 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.73. Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de DateLa data de 07-07-2011 Pct. 73 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.74. Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 74 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.75. Direcţia de Investigare a Criminalităţii EconomiceLa data de 13-09-2021 Punctul 75. din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 202176. Direcţia arme, explozivi şi substanţe periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 76 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.77. Direcţia de investigaţii criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 77 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.78. Direcţia operaţiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 78 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.79. Direcţia de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 79 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.80. Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 80 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.81. Serviciul pentru intervenţii şi acţiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 81 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.82. Unitatea centrală de analiza informaţiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 82 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.83. Serviciul special de intervenţie rapidă din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului BucureştiLa data de 07-07-2011 Pct. 83 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.84. Serviciul omoruri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului BucureştiLa data de 07-07-2011 Pct. 84 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.85. Centrul de Formare şi Perfecţionare a Personalului GiurgiuLa data de 07-07-2011 Pct. 85 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.86. Centrul de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor TimişoaraLa data de 07-07-2011 Pct. 86 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.87. Inspectoratul de Poliţie Judeţean AlbaLa data de 07-07-2011 Pct. 87 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.88. Inspectoratul de Poliţie Judeţean AradLa data de 07-07-2011 Pct. 88 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.89. Inspectoratul de Poliţie Judeţean BraşovLa data de 07-07-2011 Pct. 89 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.90. Inspectoratul de Poliţie Judeţean BrăilaLa data de 07-07-2011 Pct. 90 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.91. Inspectoratul de Poliţie Judeţean BuzăuLa data de 07-07-2011 Pct. 91 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.92. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Caraş-SeverinLa data de 07-07-2011 Pct. 92 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.93. Inspectoratul de Poliţie Judeţean CovasnaLa data de 07-07-2011 Pct. 93 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.94. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Satu MareLa data de 07-07-2011 Pct. 94 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.95. Inspectoratul de Poliţie Judeţean TimişLa data de 07-07-2011 Pct. 95 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.96. Inspectoratul de Poliţie Judeţean VranceaLa data de 07-07-2011 Pct. 96 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.97. Baza de administrare şi deservire a Inspectoratului General al Jandarmeriei RomâneLa data de 07-07-2011 Pct. 97 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.98. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ArgeşLa data de 07-07-2011 Pct. 98 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.99. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BotoşaniLa data de 07-07-2011 Pct. 99 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.100. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BrăilaLa data de 07-07-2011 Pct. 100 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.101. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean ConstanţaLa data de 07-07-2011 Pct. 101 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.102. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean GalaţiLa data de 07-07-2011 Pct. 102 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.103. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean HunedoaraLa data de 07-07-2011 Pct. 103 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.104. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean MaramureşLa data de 07-07-2011 Pct. 104 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.105. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean MehedinţiLa data de 07-07-2011 Pct. 105 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.106. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean PrahovaLa data de 07-07-2011 Pct. 106 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.107. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Satu MareLa data de 07-07-2011 Pct. 107 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.108. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean VâlceaLa data de 07-07-2011 Pct. 108 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.109. Unitatea Specială 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Financiar BancareLa data de 07-07-2011 Pct. 109 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.110. Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" PloieştiLa data de 07-07-2011 Pct. 110 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.111. Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi FălticeniLa data de 07-07-2011 Pct. 111 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.112. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi GheorgheniLa data de 07-07-2011 Pct. 112 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.113. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Semenic" al Judeţului Caraş-SeverinLa data de 07-07-2011 Pct. 113 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.114. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Şerban Cantacuzino" al Judeţului PrahovaLa data de 07-07-2011 Pct. 114 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011.115. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Dealu Spirii» al Municipiului BucureştiLa data de 08-09-2011 Pct. 115 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 185 din 7 septembrie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 641 din 8 septembrie 2011.116. Centrul Naţional SISLa data de 06-11-2012 Pct. 116 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.117. Inspectoratul de Poliţie Judeţean MehedinţiLa data de 06-11-2012 Pct. 117 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.118. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean GiurgiuLa data de 22-04-2019 Punctul 118. din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019119. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean «Tudor Vladimirescu» GorjLa data de 06-11-2012 Pct. 119 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.120. Gruparea de Jandarmi Mobilă «Alexandru cel Bun» BacăuLa data de 06-11-2012 Pct. 120 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.121. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Unirea» al Judeţului AlbaLa data de 06-11-2012 Pct. 121 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.122. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Alexandru Dimitrie Ghica» al Judeţului Teleorman.La data de 06-11-2012 Pct. 122 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.123. Direcţia audit public intern.La data de 15-01-2014 Pct. 123 al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014.124. Direcţia Generală pentru Comunicaţii şi Tehnologia InformaţieiLa data de 08-01-2013 Pct. 124 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 284 din 21 decembrie 2012 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 8 ianuarie 2013.125. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean DoljLa data de 08-01-2013 Pct. 125 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 284 din 21 decembrie 2012 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 8 ianuarie 2013.126. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean VranceaLa data de 05-04-2013 Pct. 126 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 32 din 3 aprilie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 5 aprilie 2013.127. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Anghel Saligny» al Judeţului Vrancea.La data de 05-04-2013 Pct. 127 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 32 din 3 aprilie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 5 aprilie 2013.128. Direcţia suport tehnic.La data de 15-01-2014 Pct. 128 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014.129. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Maior Constantin Ene» al Judeţului Bacău.La data de 15-01-2014 Pct. 129 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014.130. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Bucovina» al Judeţului Suceava.La data de 15-01-2014 Pct. 130 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014.131. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean SibiuLa data de 22-04-2019 Punctul 131. din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019132. Gruparea de Jandarmi Mobilă «Regele Ferdinand I» Târgu Mureş.La data de 15-01-2014 Pct. 132 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014.133. Unitatea Specială 30 Jandarmi Protecţie Instituţională «Obiective Diplomatice» Bucureşti.La data de 15-01-2014 Pct. 133 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014.134. Unitatea Specială 70 Jandarmi Protecţie Instituţională Bucureşti.La data de 10-02-2014 Pct. 134 al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 20 din 4 februarie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 10 februarie 2014.135. Departamentul pentru situaţii de urgenţăLa data de 08-07-2014 Pct. 135 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 8 iulie 2014.136. Direcţia generală juridicăLa data de 08-07-2014 Pct. 136 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 8 iulie 2014.137. Inspectoratul de Poliţie Judeţean ClujLa data de 08-07-2014 Pct. 137 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 8 iulie 2014.138. Inspectoratul de Poliţie Judeţean DoljLa data de 08-07-2014 Pct. 138 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 8 iulie 2014.139. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean SuceavaLa data de 08-07-2014 Pct. 139 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 8 iulie 2014.140. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Căpitan Dumitru Croitoru" al Judeţului SibiuLa data de 08-07-2014 Pct. 140 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 102 din 2 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 506 din 8 iulie 2014.141. Direcţia generală logisticăLa data de 29-10-2014 Pct. 141 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 150 din 20 octombrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2014.142. Gruparea de Jandarmi Mobilă «Burebista» BraşovLa data de 29-10-2014 Pct. 142 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 150 din 20 octombrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2014.143. Gruparea de Jandarmi Mobilă Cluj-NapocaLa data de 29-10-2014 Pct. 143 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 150 din 20 octombrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2014.144. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Drobeta» al Judeţului Mehedinţi.La data de 29-10-2014 Pct. 144 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 150 din 20 octombrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2014.145. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean CovasnaLa data de 09-03-2015 Pct. 145 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 21 din 3 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 9 martie 2015.146. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean IlfovLa data de 09-03-2015 Pct. 146 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 21 din 3 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 9 martie 2015.147. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean NeamţLa data de 09-03-2015 Pct. 147 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 21 din 3 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 9 martie 2015.148. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Sălaj.La data de 09-03-2015 Pct. 148 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 21 din 3 martie 2015 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 9 martie 2015.149. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BihorLa data de 10-08-2015 Pct. 149 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.150. Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan SinaiaLa data de 10-08-2015 Pct. 150 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.151. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Căpitan Puică Nicolae» al judeţului ArgeşLa data de 10-08-2015 Pct. 151 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.152. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Crişana» al judeţului BihorLa data de 10-08-2015 Pct. 152 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.153. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Bistriţa» al judeţului Bistriţa-NăsăudLa data de 10-08-2015 Pct. 153 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.154. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Nicolae Iorga» al judeţului BotoşaniLa data de 10-08-2015 Pct. 154 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.155. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Ţara Bârsei» al judeţului BraşovLa data de 10-08-2015 Pct. 155 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.156. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Neron Lupaşcu» al judeţului BuzăuLa data de 10-08-2015 Pct. 156 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.157. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Barbu Ştirbei» al judeţului CălăraşiLa data de 10-08-2015 Pct. 157 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.158. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Avram Iancu» al judeţului ClujLa data de 10-08-2015 Pct. 158 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.159. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Dobrogea» al judeţului ConstanţaLa data de 10-08-2015 Pct. 159 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.160. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Mihai Viteazul» al judeţului CovasnaLa data de 10-08-2015 Pct. 160 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.161. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Basarab I» al judeţului DâmboviţaLa data de 10-08-2015 Pct. 161 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.162. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Oltenia» al judeţului DoljLa data de 10-08-2015 Pct. 162 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015.163. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean AlbaLa data de 02-09-2015 Pct. 163 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.164. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «VASILE GOLDIŞ» al Judeţului AradLa data de 02-09-2015 Pct. 164 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.165. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «DUNĂREA» al Judeţului BrăilaLa data de 02-09-2015 Pct. 165 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.166. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «DEALUL SPIRII» Bucureşti-IlfovLa data de 02-09-2015 Pct. 166 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.167. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «VLAŞCA» al Judeţului GiurgiuLa data de 02-09-2015 Pct. 167 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.168. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «Lt. col. DUMITRU PETRESCU» al Judeţului GorjLa data de 02-09-2015 Pct. 168 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.169. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «IANCU DE HUNEDOARA» al Judeţului HunedoaraLa data de 02-09-2015 Pct. 169 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.170. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «BARBU CATARGIU» al Judeţului IalomiţaLa data de 02-09-2015 Pct. 170 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.171. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «PETRODAVA» al Judeţului NeamţLa data de 02-09-2015 Pct. 171 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.172. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «MATEI BASARAB» al Judeţului OltLa data de 02-09-2015 Pct. 172 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.173. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «BANAT» al Judeţului TimişLa data de 02-09-2015 Pct. 173 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.174. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «DELTA» al Judeţului TulceaLa data de 02-09-2015 Pct. 174 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.175. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «PODUL ÎNALT» al Judeţului VasluiLa data de 02-09-2015 Pct. 175 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.176. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «GENERAL MAGHERU» al Judeţului Vâlcea.La data de 02-09-2015 Pct. 176 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 100 din 24 august 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 665 din 2 septembrie 2015.177. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean CălăraşiLa data de 28-01-2016 Pct. 177 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.178. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean IalomiţaLa data de 28-01-2016 Pct. 178 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.179. Gruparea de Jandarmi Mobilă TimişoaraLa data de 28-01-2016 Pct. 179 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.180. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "GENERAL EREMIA GRIGORESCU" al Judeţului GalaţiLa data de 28-01-2016 Pct. 180 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.181. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "OLTUL" al Judeţului HarghitaLa data de 28-01-2016 Pct. 181 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.182. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI" al Judeţului MaramureşLa data de 28-01-2016 Pct. 182 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.183. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "HOREA" al Judeţului MureşLa data de 28-01-2016 Pct. 183 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.184. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "SOMEŞ" al Judeţului Satu MareLa data de 28-01-2016 Pct. 184 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.185. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "POROLISSUM" al Judeţului Sălaj.La data de 28-01-2016 Pct. 185 al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016.186. Inspectoratul de Poliţie Judeţean SibiuLa data de 09-03-2017 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 09 martie 2017187. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BraşovLa data de 09-03-2017 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 09 martie 2017188. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BacăuLa data de 14-12-2017 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017189. Brigada de Poliţie pentru Transportul PublicLa data de 23-03-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018190. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean AradLa data de 23-03-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018191. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean DâmboviţaLa data de 23-03-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018192. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean TulceaLa data de 23-03-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018193. Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.La data de 12-06-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018194. Direcţia de Ordine Publică.La data de 12-06-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018195. Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu.La data de 12-06-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018196. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean HarghitaLa data de 26-10-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018197. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean MureşLa data de 26-10-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018198. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean TeleormanLa data de 26-10-2018 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018199. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BuzăuLa data de 22-04-2019 Articolul 1 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019200. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean VasluiLa data de 22-04-2019 Articolul 1 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019201. Unitatea Specială 72 Jandarmi Protecţie Instituţională «Anghel Saligny» CernavodăLa data de 22-04-2019 Articolul 1 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019202. Direcţia Informare şi Relaţii PubliceLa data de 13-05-2019 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019203. Direcţia Generală pentru Relaţiile cu Instituţiile PrefectuluiLa data de 13-05-2019 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019204. Centrul Operaţional.La data de 13-05-2019 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019205. Direcţia generală management resurse umane.La data de 13-11-2020 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 161 din 6 noiembrie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1075 din 13 noiembrie 2020206. Direcţia control intern din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 24-02-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021207. Serviciul independent rutier pentru misiuni speciale.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021208. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeş.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021209. Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dâmboviţa.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021210. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021211. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Caraş-Severin.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021212. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Iaşi.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021213. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş.La data de 13-09-2021 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021214. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Mihail Sturdza" al Judeţului IaşiLa data de 09-06-2023 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023
    Articolul 2Elementele de compoziţie descrise şi forma grafică a coroanei de pe capul acvilei, a scutului sau câmpului heraldic, a pieselor şi figurilor heraldice, cromatica, hampa şi flamura drapelelor distinctive şi, după caz, devizele care individualizează structurile menţionate sunt prevăzute în planşele cuprinse în anexele nr. 1-214.La data de 09-06-2023 Articolul 2 a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023Articolul 3Anexele nr. 1-214 fac parte integrantă din prezentul ordin.La data de 09-06-2023 Articolul 3 a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Ministrul internelor
    şi reformei administrative,
    Cristian David
    Bucureşti, 21 mai 2008.Nr. 490.Anexa nr. 1MINISTERUL AFACERILOR INTERNEÎnsemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne are la bază stema ţării.Elemente de compoziţie preluate din stema României:– scutul mare (exterior), albastru, încărcat cu o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin:a) ramura verde de măslin, simbol al păcii şi ordinii, care înlocuieşte buzduganul din stema ţării;b) scutul de mai mici dimensiuni, plasat pe pieptul acvilei, despicat şi dublu tăiat, cu şase cartiere, care cuprinde simboluri ce desemnează cele mai importante structuri ale ministerului după cum urmează:În cartierul 1 - Inspectoratul General al Poliţiei Române– câmp albastru, încărcat în partea superioară cu o balanţă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare.În cartierul 2 - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă– câmp purpuriu, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.În cartierul 3 - Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră– câmp verde, încărcat cu o bornă de hotar, de argint, având în partea de sus două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos o ancoră neagră. Borna are ca suporţi doi lei de aur, limbaţi roşu, afrontaţi.În cartierul 4 - Inspectoratul General al Jandarmeriei – în câmp, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.În cartierul 5 - Administraţia– în câmp, pe albastru, un leu de aur născând dintr-o coroană deschisă cu cinci fleuroane. Leul ţine cu labele anterioare un baston, de acelaşi metal, încărcat cu cinci flori de crin roşii şi manşonat de argint.În cartierul 6 - Arhivele Naţionale– câmp roşu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, aşezată în bară, peste care broşează un pergament desfăşurat, natural, poziţionat în bandă şi validat cu sigiliu ataşat roşu, cu bordură neagră, prins de suport cu şnur albastru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ŞI ORDINEA DE DREPT).Drapelul distinctiv al Ministerului Afacerilor Interne va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, pe fond albastru, fără scutul exterior şi având în exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere aurii, pe fond albastru, * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * ROMÂNIA, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 90 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atribuţiile instituţiei privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;d) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;e) turta portocalie, încărcată cu un triunghi albastru - protecţia civilă;f) borna cu ancora - evocă ideea de pază şi control al graniţelor ţării;g) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;h) leul - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui;i) rombul - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;j) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;k) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;l) coroana deschisă - perfecţiune, iar prin extensie, independenţa;m) crin - figură onorabilă; demnitate, iar prin extensie, aşteptarea binelui;n) baston - autoritate, echilibru, administraţia civilă;o) pergamentul desfăşurat - menirea instituţiei de conservare şi protecţie a Fondului Arhivistic Naţional;p) făclia - evocă rolul Arhivelor Naţionale în dezvoltarea ştiinţei şi culturii;q) deviza îmbogăţeşte mesajul compoziţiei heraldice şi evidenţiază devotamentul celor care slujesc în acest minister faţă de normele democratice.
    La data de 14-07-2022 Anexa nr. 1 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 85 din 13 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 14 iulie 2022
    Anexa nr. 2APARATUL CENTRAL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Însemnul heraldic al unităţilor Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Interne va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în câmpul căruia, pe albastru, două ramuri de stejar, de aur, încrucişate în talpă, în săritoare, având între ele literele M A I, de acelaşi metal.Sub acvilă, pe o eşarfă albă, deviza scrisă cu litere majuscule negre: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ŞI ORDINEA DE DREPT).Semnificaţiile elementelor însumate:a) literele M A I - sigla Ministerului Afacerilor Interne;b) ramurile de stejar încrucişate - forţa, puterea şi autoritate veche.
    La data de 07-02-2017 Anexa 2 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 7 din 27 ianuarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 07 februarie 2017
    Anexa nr. 3INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNEÎnsemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, încărcat în partea superioară cu o balanţă de aur cu talgerele în echilibru, iar în cea inferioară cu două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE.Drapelul distinctiv al Inspectoratului General al Poliţiei Române va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Ministerului Afacerilor Interne în statul de drept, de garant al ordinii publice.
    La data de 18-02-2020 Anexa nr. 3 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 23 din 17 februarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 126 din 18 februarie 2020
    Anexa nr. 4INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂÎnsemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut de culoarea purpurei, încărcat cu două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint. Pe centrul compoziţiei broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea şi o autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 4 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 5 INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ Însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, verde, mobilat cu o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră. Borna are ca suporţi doi lei de aur, limbaţi roşu, afrontaţi. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE ŞI ONOARE). Pentru aplicarea pe mânecile articolelor din componenţa uniformelor purtate de lucrătorii de la Poliţia de Frontieră Română, însemnul se modifică după cum urmează: se va elimina scutul mare, exterior, iar compoziţia heraldică de mai sus şi deviza vor fi plasate pe fond albastru; în exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond, de asemenea, albastru, legenda scrisă cu litere aurii: * POLIŢIA DE FRONTIERĂ * M. A. I. Deasupra acestui însemn se află un dublu arc de cerc cu dungi verticale albastră-galbenă-roşie. Pentru drapelul distinctiv al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, însemnul se modifică după cum urmează: se va elimina scutul mare, exterior, iar compoziţia heraldică de mai sus şi deviza vor fi plasate pe fond albastru; în exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond, de asemenea, albastru, legenda scrisă cu litere aurii: * INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ * M. A. I. Drapelul distinctiv al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albastră, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri. Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri. Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri. La partea superioară a hampei, în ultimii 90 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul. Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri. Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului. La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri. Semnificaţia elementelor însumate:a) borna cu ancora - individualizează menirea unităţii, evocând ideea de pază şi control pentru graniţele ţării;b) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;c) leii - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui;d) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 09-06-2023 Anexa nr. 5 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 79 din 7 iunie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023
    Anexa nr. 6INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNEÎnsemnul heraldic al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, încărcat cu un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).Drapelul distinctiv al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, având în centru litera J stilizată cu negru.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează, încă din secolul al XIX-lea, Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţă, putere, autoritate veche.
    La data de 13-09-2021 Anexa nr. 6 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 7ARHIVELE NAŢIONALEÎnsemnul heraldic al Arhivelor Naţionale va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, roşu, încărcat cu o făclie neagră, cu flacără de aur, aşezată în bară, peste care broşează un pergament desfăşurat, natural, poziţionat în bandă şi validat cu sigiliul ataşat roşu, cu bordură neagră, prins de suport cu şnur albastru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: SEMPER VERITATI (ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL).Semnificaţiile elementelor însumatea) pergamentul desfăşurat - menirea instituţiei de conservare a Fondului Arhivistic Naţional;b) făclia - rolul unităţii în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.
    La data de 07-02-2017 Anexa 7 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 7 din 27 ianuarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 07 februarie 2017
    Anexa nr. 8DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale de Protecţie Internă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut, cuprinzând, pe albastru, un leu de aur, limbat, aprins şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară un pumnal cu lama de argint, înzestrat de aur, dispus în pal, pe laba stângă anterioară, pe o parte din cea dreaptă şi pe o parte din corp broşează un scut francez medieval, triunghiular, cu flancurile rotunjite, roşu, cuprinzând un şevron de aur, încărcat cu cinci stele roşii, având între braţe un trandafir heraldic, de asemenea, de aur; în şef, o cheie de acelaşi metal, poziţionată în fascie.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: INVICTUS (ÎNVINGĂTOR).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ.Drapelul distinctiv al Direcţiei Generale de Protecţie Internă va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, însă fără exergă şi fără fondul albastru dimprejurul acvilei, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte un însemn ca cel de mai sus: un leu de aur, limbat, aprins şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară un pumnal cu lama de argint, înzestrat de aur, dispus în pal, pe laba stângă anterioară, pe o parte din cea dreaptă şi pe o parte din corp broşează un scut francez medieval, triunghiular, cu flancurile rotunjite, roşu, cuprinzând un şevron de aur, încărcat cu cinci stele roşii, având între braţe un trandafir heraldic, de asemenea, de aur; în şef, o cheie de acelaşi metal, poziţionată în fascie.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ DE PROTECŢIE INTERNĂ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumatea) leu de aur - geniu pătrunzător şi prevăzător; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;b) limba, ochiul şi ghearele roşii - forţa unităţii;c) pumnal - justiţie şi onoare militară;d) scut - protecţie;e) şevron de aur - apărare, protecţie;f) stelele roşii - oamenii;g) trandafirul de aur - merit recunoscut;h) cheia de aur - iniţiatorul, cel care deţine puterea de decizie şi de responsabilitate.
    La data de 29-07-2020 Anexa nr. 8 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 111 din 22 iulie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 670 din 29 iulie 2020
    Anexa nr. 9DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIEÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale Anticorupţie se prezintă după cum urmează: în scut, pe albastru, o spadă de argint, aşezată în pal, cu vârful în jos, înconjurată de două ramuri de lauri, de acelaşi metal, încrucişate în săritoare în partea de jos şi ale căror extremităţi superioare ating garda armei.În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: INTEGRITATE PENTRU CREDIBILITATE.În exergă, între un cerc liniar auriu, la interior, şi unul auriu şi un altul albastru împodobit cu zece coroane deschise, cu câte trei fleuroane, intercalate de alte zece fleuroane mai mici, de asemenea, de aur, la exterior, legenda scrisă cu litere majuscule, de acelaşi metal, pe fond albastru: * DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE * M.A.I.Drapelul distinctiv al Direcţiei Generale Anticorupţie va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro-închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Pentru aplicarea pe mânecile articolelor din componenţa uniformelor purtate de lucrătorii de la Direcţia Generală Anticorupţie, însemnul heraldic se completează după cum urmează: compoziţia iniţială, de mai sus, cu contur argintiu la scut şi la eşarfa în care este inclusă deviza, va fi plasată pe fond albastru; în exergă, între două cercuri liniare argintii, pe fond, de asemenea, albastru, legenda scrisă cu litere majuscule de acelaşi metal: * DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE * M. A. I.Semnificaţia elementelor însumate:a) ramurile de lauri - atribut al victoriei;b) spada - puterea de a face dreptate; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;c) coroana deschisă - perfecţiune;d) literele M. A. I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 10-08-2022 Anexa nr. 9 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 101 din 2 august 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 790 din 10 august 2022
    Anexa nr. 10CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUIÎnsemnul heraldic al Corpului de control al ministrului va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, aşezată în pal, în cea stângă, o balanţă de acelaşi metal, cu talgerele în echilibru.Sub acvila cruciată, pe o eşarfă albă s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET JUSTITIA (LEGE ŞI DREPTATE). Semnificaţia elementelor însumate:a) leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;b) limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;c) gheare de leu roşii - forţa corpului;d) spada - forţa şi puterea dominantă, atunci când este ţinută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;e) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în însemnul de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;f) munte verde - grandoare, înţelepciune şi demnitate sublimă.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 10 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 11AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG
    Emblema Agenţiei Naţionale Antidrog din cadrul Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: pe centru, într-un oval negru, ajurat verde şi plasat oblic spre dreapta, o compoziţie cuprinzând literele A N A negre, dispuse în ligatură pe litera N, înclinată, de asemenea, spre dreapta. Ovalul broşează, în partea inferioară, la stânga, pe porţiunea de jos a barei laterale din stânga a literei N. La rândul său, porţiunea de sus a barei laterale din dreapta a literei amintite broşează pe acelaşi oval. În exergă, legenda scrisă cu litere albe pe figura geometrică menţionată: * ROMÂNIA * AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG.Semnificaţia elementelor însumate:a) N - reprezintă siglele cuvintelor ce compun denumirea unităţii, dispuse în ligatură, anume: prima deschizătură din stânga se consideră litera A (Agenţia), urmează N (Naţională) şi ultima deschizătură, cea din dreapta, litera A (Antidrog) întoarsă;b) ovalul - curaj, autodisciplină, influenţă, intuiţie; un gând liber, concentrarea, creaţia; în cazul de faţă reprezintă şi voinţa lucrătorilor din unitate de a acţiona împotriva drogurilor.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 12Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 12 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 13OFICIUL NAŢIONAL PENTRU PROTECŢIA MARTORILOR
    Însemnul heraldic al Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române păstrează în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei se află un alt scut de mici dimensiuni, cu bordură roşie, încărcată cu şase balanţe de argint ce au talgerele în echilibru; în câmpul scutului, pe fond albastru, se află o spadă de aur, aşezată în pal cu vârful în jos, flancată de două ramuri de stejar care se întretaie la partea inferioară.Semnificaţia elementelor însumate:a) spada - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;b) ramuri de stejar - forţă şi putere;c) bordura roşie - protecţie, recompensă;d) balanţa în echilibru - justiţie, echitate -, evidenţiind în însemnul de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 14INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Imigrări va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, cu o bandă de aur, încărcată cu trei rândunele zburând, negre. În cartierul din partea stângă superioară, o spadă de argint, înzestrată de aur, poziţionată în pal şi cu vârful în jos, iar în cartierul din partea dreaptă inferioară, o roată cu opt spiţe de aur; cu şeful de argint, încărcat cu credinţa de carnaţie, cu mânecile scurte, roşii.Sub coada acvilei, deviza scrisă cu litere majuscule roşii, pe o eşarfă de aur: SCUTUM IN ANGUSTIIS (ADĂPOST LA STRÂMTORARE).Deasupra scutului mare, între două arce de cerc şnurate, de aur, pe fond albastru, este scris cu litere majuscule de acelaşi metal: I. G. I.Drapelul distinctiv al Inspectoratului General pentru Imigrări va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, însă fără arcele de cerc şnurate, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului.În exteriorul însemnului, pe flancuri şi în partea de sus, este scrisă, cu litere majuscule şi sub formă de semicerc, denumirea structurii: INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI, iar sub scut sunt scrise, în acelaşi mod, literele M.A.I.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) spada - justiţie, dreptate; capacitatea de a separa vinovăţia de inocenţă;b) banda - apărare, protecţie, ordine;c) rândunele zburând - străinii; singurătate, emigrare, separare;d) roata - baza de date a structurii;e) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate, colaborare;f) literele I.G.I. - sigla Inspectoratului General pentru Imigrări;g) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 14-12-2017 Anexa 14 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 15DIRECŢIA GENERALĂ DE PAŞAPOARTEÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale de Paşapoarte va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, verde, încărcat cu un glob heraldic de argint, reprezentat ca o sferă înconjurată de o fascie din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului şi care este surmontat de o cruciuliţă; pe partea dreaptă a globului broşează un paşaport întredeschis, având imprimat pe coperta purpurie stema ţării, de aur şi scris cu litere majuscule aurii: UNIUNEA EUROPEANĂ/ROMÂNIA în partea de sus şi PAŞAPORT în cea de jos.Sub coada acvilei, deviza scrisă cu litere majuscule negre, pe o eşarfă albă: SUB LEGE LIBERTAS (NUMAI PRIN LEGE POATE EXISTA LIBERTATE).Semnificaţia elementelor însumatea) globul heraldic - lumea;b) paşaportul broşând peste globul pământesc - documentul cu care persoanele pot circula liber în lume.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 15 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 16CENTRUL DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂ INTERNAŢIONALĂ
    Însemnul heraldic al Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională poate fi descris astfel: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu grifon de aur, limbat şi armat roşu, ţinând în gheara dreaptă anterioară un pumnal de argint, înzestrat de aur, aşezat în pal şi cu vârful în sus. În şef, pe argint, credinţa de carnaţie, împodobită roşu. În exergă, între două cercuri liniare continue, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de aur: * ROMÂNIA * CENTRUL DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂ INTERNAŢIONALĂ.Semnificaţia elementelor însumate:a) grifon - forţă, putere, capacitate de a surmonta obstacolele;b) pumnal - justiţie şi onoare militară;c) credinţa (două mâini împreunate) - uniune, alianţă;d) limba roşie - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;e) ghearele roşii - forţa corpului.
    Anexa nr. 17BIROUL SIRENE
    Emblema Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: în centru este plasată harta României cu câmpul în culorile albastru, galben şi roşu, aşezate pe verticală, în proporţii asemănătoare. În jurul hărţii, este scris circular cu litere negre: * SIRENE * ROMÂNIA. În exergă, între două cercuri liniare continue, pe fond albastru, douăsprezece stele de aur.Semnificaţia elementelor însumate:a) harta este reprezentarea grafică în plan orizontal a suprafeţei terestre a României;b) cele trei benzi verticale: albastră, galbenă, roşie sunt preluate de la drapelul României adoptat după 29 decembrie 1989;c) cele douăsprezece stele aurii pe fondul albastru sunt preluate de la steagul Europei.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 18Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 18 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 19 DIRECŢIA GENERALĂ PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULĂRI Însemnul heraldic al Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, încărcat cu o cheie de aur, poziţionată în pal, flancată de patru roţi cu câte şase spiţe de acelaşi metal. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PRO CIVITATE (PENTRU CETĂŢENI). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * DIRECŢIA GENERALĂ PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULĂRI. Semnificaţia elementelor însumate:a) cheia de aur - iniţiatorul, cel care deţine puterea de decizie şi de responsabilitate, dar şi reuşita;b) roata - mişcarea constantă, evoluţia, mecanizarea, motorizarea şi progresul tehnic.
    La data de 09-06-2023 Anexa nr. 19 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023
    Anexa nr. 20INSPECTORATUL GENERAL DE AVIAŢIEÎnsemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviaţie va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu cel de mai înainte, dar de dimensiuni mai mici, albastru, cu o bandă de aur, încărcată cu trei stele roşii, însoţită în şef de o acvilă de argint, cu aripile deschise, ciocul şi ghearele roşii, iar în talpă de două spade, de asemenea, de argint, înzestrate de aur, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: CAELUM SERENUM (CER SENIN).Semnificaţiile elementelor însumatea) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;b) banda - pază, protecţie;c) steaua roşie - omul;d) acvila de argint - indică capacitatea de observaţie şi mobilitatea aeriană de luptă;e) ciocul şi ghearele roşii - forţa inspectoratului.
    La data de 07-02-2017 Anexa 20 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 7 din 27 ianuarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 07 februarie 2017
    Anexa nr. 21GRUPUL SPECIAL DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE "ACVILA"
    I. EMBLEMA OFICIALĂEmblema oficială a Grupului Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila" aparţinând Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: în centrul compoziţiei, pe negru, o acvilă de argint, cu ciocul şi ghearele roşii, în poziţie de atac. În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere de acelaşi metal, tot pe fond negru: * ROMÂNIA * GRUPUL SPECIAL DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE "ACVILA".Semnificaţia elementelor însumate:a) acvila de argint - comunicarea, înţelepciunea, forţa şi tenacitatea, autoritatea şi puterea; misiunea de observaţie aeriană;b) ciocul şi ghearele - forţa corpului;c) culoarea roşie a ciocului şi ghearelor - acţiune, cutezanţă, dorinţa de a servi patria, sinceritate şi voinţă.II. EMBLEMA TACTICĂEmblema tactică a Grupului Special de Protecţie şi Intervenţie "Acvila" aparţinând Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: în centrul compoziţiei, pe argint, o acvilă neagră, în poziţie de atac. În exergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu litere de aceeaşi culoare, tot pe fond argint: * ROMÂNIA * GRUPUL SPECIAL DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE "ACVILA".Semnificaţia elementelor însumate:a) acvila neagră pe câmp de argint - curaj, demnitate, putere, stabilitate, zbor spre înălţimi; misiune de observaţie aeriană.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 22COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI
    Însemnul heraldic al Comenduirii Garnizoanei Bucureşti se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite şi cu bordură roşie, în câmpul căruia, pe albastru, se află un grifon de aur, limbat, armat şi aprins roşu, cu aripile deschise şi cu zborul în sus, în gheara dreaptă superioară, îndreptată spre flancul drept, ţinând o balanţă de argint, cu talgerele în echilibru.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI.Semnificaţia elementelor însumatea) grifonul de aur - forţă, putere, dificultate de învins;b) limba, ochii şi unghiile roşii - forţa unităţii;c) balanţa - actul de justiţie, capacitatea de a judeca drept;d) bordura - protecţie, recompensă.Însemnul heraldic al Comenduirii Garnizoanei Bucureşti--------------Anexa nr. 22 a fost înlocuită cu anexa nr. 1 din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 23ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA“Însemnul heraldic al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, mobilat cu o carte deschisă, de argint, având deasupra o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PER SCIENTIAM PRO PATRIA (PRIN ŞTIINŢĂ PENTRU PATRIE).Semnificaţia elementelor însumate:a) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;b) balanţa - echitate, echilibru, sugerând capacitatea de a separa vinovăţia de inocenţă şi de a respecta legile ţării.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 23 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 24FACULTATEA DE POMPIERI
    Însemnul heraldic al Facultăţii de Pompieri din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" se prezintă după cum urmează: în scut de elveţian, pe roşu, un compas de argint având între braţe o roată crenelată şi o cască de pompier de acelaşi metal. Deasupra compasului, în şef, o stea, de asemenea, de argint. În exergă, între două cercuri liniare negre, legenda scrisă cu litere de aur pe fond purpuriu: * ACADEMIA DE POLIŢIE "ALEXANDRU IOAN CUZA" * FACULTATEA DE POMPIERI.Semnificaţia elementelor însumate:a) compasul - simbol al echităţii, al înţelepciunii şi al prudenţei; reprezintă ştiinţele exacte şi rigoarea matematică;b) roata crenelată - ritmul, forţa, mişcarea, mecanica, materialul;c) casca cu panaş - protecţia, invulnerabilitatea, iar în cazul de faţă este un simbol al pompierilor;d) steaua de argint - ştiinţă, cultură, unitate de învăţământ.
    Anexa nr. 25CENTRUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE
    Însemnul heraldic al Centrului de Studii Postuniversitare al Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: în scut triunghiular, cu marginile rotunjite, pe albastru, două făclii negre, cu flacără de aur, încrucişate, având deasupra o stea de argint. În şef, pe roşu, o carte deschisă, naturală. În exergă, între două cercuri liniare continue, legenda scrisă cu litere negre: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE*) * CENTRUL DE STUDII POSTUNIVERSITARE.Semnificaţia elementelor însumate:a) făclia - ştiinţa;b) stea de argint - cultură, ştiinţă, înţelepciune;c) carte - învăţământ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 26CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE
    Emblema Centrului de Psihosociologie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: în centrul compoziţiei, pe albastru, se află litera Psi de culoare aurie. În exergă, între două cercuri liniare, continue, aurii, legenda scrisă cu litere majuscule de acelaşi metal, pe fond, de asemenea, albastru: * CENTRUL DE PSIHOSOCIOLOGIE * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumate:a) Psi (psi) este a douăzeci şi treia literă a alfabetului grecesc şi reprezintă sigla cuvântului psihi (suflet), dar şi a psihologiei - ştiinţă cu caracter interdisciplinar care studiază interferenţele dintre psihologia personalităţii şi sociologie. Mai înseamnă (cu apex în dreapta sus) 700 sau al şapte sutelea, dar şi (cu apex în stânga jos) 700.000 sau al şapte sute miilea;b) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne*).--------------Anexa nr. 26 a fost înlocuită cu anexa nr. 6 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 27BRIGADA SPECIALĂ DE INTERVENŢIE "VLAD ŢEPEŞ" A JANDARMERIEI
    Însemnul heraldic al Brigăzii Speciale de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei se prezintă după cum urmează: în scut francez modern, pe albastru, o grenadă aprinsă de argint, asuprită de o lance de aur, încărcată cu trei ace de ceasornic roşii, susţinută la dextra de un leu rampant, de asemenea, de aur, limbat şi armat roşu, iar la senestra de un grifon rampant, de acelaşi metal, limbat şi armat roşu, ambele animale, afrontate, stând cu membrele posterioare pe câte un arăbesc auriu. Scutul este trimbrat de un coif de argint, cu viziera coborâtă şi împodobit cu panaş purpuriu, aşezat trei sferturi la dreapta. În exergă, între două cercuri roşii, pe fond albastru, s-a scris cu litere majuscule de aur: * BRIGADA SPECIALĂ DE INTERVENŢIE "VLAD ŢEPEŞ" A JANDARMERIEI.Semnificaţia elementelor însumate:a) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită;b) lancea - voinţa, dar este şi armă vorbitoare în heraldică, amintind şi de arma cu care, odinioară, domnitorul Vlad Ţepeş făcea dreptate în ţară;c) acele de ceasornic - precizia acţiunilor militare;d) grifonul - forţa cu viteza; obstacol de surmontat, dificultate de învins;e) leul de aur - un geniu pătrunzător şi prevăzător; forţă, inteligenţă, vigilenţă, putere;f) coiful cu panaş - protecţia şi invulnerabilitatea; evocă codul de onoare al jandarmilor, capacitatea lor de a-şi face datoria în limitele legii.--------------Anexa nr. 27 a fost înlocuită cu anexa nr. 7 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 28BATALIONUL 1 JANDARMI SPECIAL INTERVENŢIE ANTITERORISTĂ ŞI ACŢIUNI SPECIALE
    Însemnul heraldic al Batalionului 1 Jandarmi Special Intervenţie Antiteroristă şi Acţiuni Speciale din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei se prezintă după cum urmează: în scut de tip francez modern, pe albastru, un chevron roşu, încărcat cu un piolet de argint şi o ancoră de acelaşi metal, însoţit, în şef, la dextra, de trei săgeţi de argint, cu vârfurile în sus, aşezate două în săritoare, cea din mijloc în pal, la senestra, de o mână de aur, înaripată de argint, ţinând un pumnal de argint, înzestrat de aur, aşezat în pal, cu vârful în sus, iar în talpă de o grenadă de argint, aprinsă de acelaşi metal. Sub scut, deviza scrisă cu litere majuscule negre pe o eşarfă albă: CURAJUL ÎNVINGE MOARTEA.În exergă, între două cercuri roşii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule de aur: * BATALIONUL 1 JANDARMI SPECIAL INTERVENŢIE ANTITERORISTĂ ŞI ACŢIUNI SPECIALE.Semnificaţia elementelor însumate:a) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită;b) pumnalul - justiţie şi onoare militară;c) mâna înaripată - forţă, stăpânire de sine, vigilenţă în expediţii militare; ilustrează capacitatea unităţii în spaţiul aerian;d) pioletul - ilustrează capacitatea unităţii în spaţiul montan;e) ancora - speranţă, fermitate; ilustrează capacitatea unităţii în mediul nautic;f) trei săgeţi - lupta împotriva celor care încalcă legea.--------------Anexa nr. 28 a fost înlocuită cu anexa nr. 8 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 29BATALIONUL 2 JANDARMI SPECIAL INTERVENŢIE
    Însemnul heraldic al Batalionului 2 Jandarmi Special Intervenţie din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei se prezintă după cum urmează: scut de tip francez modern, cu o bandă de argint, încărcată cu trei ace de ceasornic roşii, însoţită, în cartierul superior din stânga, de o spadă de argint, înzestrată de aur, aşezată în pal şi cu vârful în jos, iar în cartierul inferior din dreapta, de o grenadă de argint, aprinsă de acelaşi metal. În exergă, între două cercuri roşii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule de aur: * BATALIONUL 2 JANDARMI SPECIAL INTERVENŢIE.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - protecţie, apărare, ordine;b) spada - instrument al justiţiei; puterea de a separa vinovăţia de inocenţă;c) acele de ceasornic - precizia acţiunilor militare;d) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită.--------------Anexa nr. 29 a fost înlocuită cu anexa nr. 9 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 30ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE "VASILE LASCĂR" CÂMPINA
    Însemnul heraldic al Şcolii de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" Câmpina din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele roşii, având în cartierul 1, din partea stângă superioară, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 2, din partea dreaptă inferioară, o stea de argint. În exergă, între două cercuri liniare, negre, legenda scrisă cu litere majuscule de aceeaşi culoare: * ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE * "VASILE LASCĂR" CÂMPINA.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - protecţie, securitate;b) steaua de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă, înţelepciune;c) stelele roşii - oamenii;d) balanţa - echilibru, justiţie şi echitate.
    Anexa nr. 31ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI DE JANDARMI"GRIGORE ALEXANDRU GHICA" DRĂGĂŞANI
    Însemnul heraldic al Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi "Grigore Alexandru Ghica" Drăgăşani din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu un chevron roşu, cu filiere de argint, încărcat, în partea de sus, cu o stea, de asemenea, de argint, având în vârf o grenadă aprinsă, de acelaşi metal, iar în şef o coroană voievodală, deschisă, cu cinci fleuroane, de aur, împodobită cu perle şi pietre preţioase.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI DE JANDARMI * "GRIGORE ALEXANDRU GHICA" DRĂGĂŞANI.Semnificaţia elementelor însumate:a) chevron - pază, protecţie;b) stea de argint - unitate de învăţământ;c) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară; unitate de elită;d) coroana - perfecţiune; demnitate, putere; face trimitere la denumirea onorifică a unităţii.--------------Anexa nr. 31 a fost înlocuită cu anexa nr. 1 din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 32CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI OCHIURI
    Însemnul heraldic al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut occidental de secol XX, albastru, cu un chevron de aur, însoţit, la dreapta şi la stânga, de două stele de argint, iar în vârf, de o grenadă aprinsă, de acelaşi metal; cu şeful roşu, încărcat cu un leu leopardat de aur, limbat şi armat roşu. În exergă, între două cercuri liniare, negre, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule de aur: * CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI OCHIURI.Semnificaţia elementelor însumate:a) grenada de argint - semn al jandarmeriei, indicând unitate de elită;b) stelele de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă, înţelepciune;c) chevronul - piesă onorabilă evocând protecţia şi conservarea;d) leul leopardat de aur - un geniu pătrunzător şi prevăzător; inteligenţă, vigilenţă, putere;e) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii.--------------Anexa nr. 32 a fost înlocuită cu anexa nr. 10 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 33CENTRUL CULTURAL AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE
    Emblema Centrului Cultural al Ministerului Afacerilor Interne se prezintă după cum urmează: în centrul compoziţiei, între două ramuri de lauri verzi, o liră portocalie peste care broşează o carte deschisă, de argint, cu 8 file răsfirate, 4 spre dreapta, 4 spre stânga. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere de acelaşi metal: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * CENTRUL CULTURAL.Semnificaţia elementelor însumate:a) cartea de argint - învăţământ, cultură, ştiinţă;b) lira - inspiraţia poetică şi muzicală;c) ramurile de lauri - simbol al gloriei şi al minţii.----------Anexa nr. 33 a fost înlocuită cu anexa nr. 1 din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015, conform pct. 4 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 34CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUIInsigna Corpului de control al ministrului va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei un scut, în care, pe albastru, pe un munte verde, un leu rampant, de aur, limbat şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă superioară o spadă naturală, înzestrată de aur, aşezată în pal, în cea stângă, o balanţă de acelaşi metal, cu talgerele în echilibru.Sub acvila cruciată, pe o eşarfă albă s-a scris cu litere negre deviza: LEX ET JUSTITIA (LEGE ŞI DREPTATE).În exergă, între un cerc liniar auriu la interior şi la exterior de unul auriu, un altul albastru împodobit cu zece coroane deschise cu câte trei fleuroane, intercalate de alte zece fleuroane mai mici, de asemenea, de aur, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule din acelaşi metal: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * CORPUL DE CONTROL AL MINISTRULUI.Semnificaţia elementelor însumate:a) leu de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;b) limba leului - puterea (malefică sau benefică) prin vorbă;c) gheare de leu roşii - forţa corpului;d) spada - forţa şi puterea dominantă, atunci când este ţinută în mână; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;e) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în însemnul de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;f) munte verde - grandoare, înţelepciune şi demnitate sublimă;g) coroana deschisă - perfecţiune.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 34 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 35DIRECŢIA MEDICALĂÎnsemnul heraldic al Direcţiei Medicale va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scutul exterior, pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, în al cărui câmp, pe purpuriu, un baston de aur, manşonat de argint, dispus în pal, pe care este încolăcit un şarpe, de asemenea, de aur.Sub acvilă, deviza scrisă cu litere majuscule de culoare neagră pe o eşarfă albă: PRIMUM NON NOCERE (ÎN PRIMUL RÂND SĂ NU FACI RĂU).Semnificaţia elementelor însumatea) şarpe de aur încolăcit pe baston - medicina.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 35 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 36SERVICIUL ACŢIUNI SPECIALE ŞI INTERVENŢIE
    Însemnul heraldic al Serviciului acţiuni speciale şi intervenţie al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se prezintă după cum urmează: pe fond argintiu, un scut francez modern, albastru, cu un chevron de aur, încărcat cu două ace de ceasornic roşii şi o stea de aceeaşi culoare. Chevronul este însoţit, în şef, de două capete de corbi negre, cu gulere de aur, iar în vârf, de credinţa de carnaţie, cu mâneci roşii. În exergă, între două cercuri liniare de culoare neagră, pe fond roşu, s-a scris cu litere majuscule argintii: * POLIŢIA DE FRONTIERĂ * SERVICIUL ACŢIUNI SPECIALE ŞI INTERVENŢIE.Drapelul distinctiv al Serviciului acţiuni speciale şi intervenţie va avea raportul lungime/lăţime de 1,5 : 1, iar flamura va fi împărţită în trei paluri de dimensiuni egale, având culorile albastru ceruleu - verde - albastru ceruleu. Însemnul heraldic de mai sus se va aplica pe centrul palului verde din mijloc, pe avers şi pe revers, simetric faţă de palurile albastre, iar distanţele dintre flancurile însemnului şi piesele onorabile vor fi egale şi cuprinse între 0,5-2 cm, în funcţie de mărimea steagului.Semnificaţia elementelor însumate:a) chevron - protecţie, securitate, adăpost;b) stea roşie - omul;c) acele de ceasornic - executarea de planuri militare cu mijloace lente;d) capete de pasăre, cu guler de aur - inamici învinşi prin valoare şi prin forţă;e) corb - un geniu pătrunzător şi prevăzător; onoruri dobândite prin merit;f) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate, colaborare;g) mânecile roşii - lucrătorii unităţii sunt protejaţi de spiritele rele în misiunile pe care le întreprind.La data de 15-09-2008 Anexa nr. 36 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008, având conţinutul anexei nr. 3 din acest act normativ.
    Anexa nr. 37DIRECŢIA MANAGEMENT NAVAL
    Însemnul heraldic al Componentei Navale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră se prezintă după cum urmează: în scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, un grifon de aur, limbat şi armat roşu, având în laba dreaptă anterioară un pumnal de argint, înzestrat, de aur, iar în cea stângă, o ancoră, de asemenea, de aur. Deasupra scutului, între două arce de cerc, şnurate, de aur, pe fond albastru, este scris cu litere majuscule de acelaşi metal: POLIŢIA DE FRONTIERĂ. În partea inferioară, sub scut, între două arce asemănătoare, dar de dimensiuni mai mici, deviza: PATRIA ET HONOR (PATRIE ŞI ONOARE).Pavilionul distinctiv al Componentei Navale a Poliţiei de Frontieră Române va avea, pentru cele mai mari tipuri de nave din dotare, lungimea de 150 cm, lăţimea de 100 cm, iar flamura va fi împărţită în trei paluri de dimensiuni egale (50 cm) având culorile albastru ceruleu - alb - albastru ceruleu. Însemnul heraldic de mai sus se va aplica pe centrul palului alb din mijloc, pe avers şi pe revers, simetric faţă de palurile albastre, iar distanţele dintre capetele arcului de cerc din partea superioară şi piesele onorabile de pe flancuri vor fi de câte 2 cm. Însemnul heraldic se va aplica şi pe celelalte pavilioane arborate pe nave mai mici, însă redimensionat faţă de acestea şi raportându-se la poziţionarea şi dimensiunile amintite anterior.Semnificaţia elementelor însumate:a) grifon - forţa cu viteza; obstacol de surmontat, dificultate de învins;b) ancora - speranţă, fermitate; evocă capacitatea poliţiei de frontieră în mediul nautic;c) pumnal - justiţie şi onoare militară;d) gheare roşii - forţa unităţii;e) arcele de cerc şnurate - parâmele folosite la bordul navelor; colaborarea, munca în echipă şi relaţiile umane.La data de 15-09-2008 Anexa 37 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008, având conţinutul anexei 4 din acest act normativ.
    Anexa nr. 38DIRECŢIA POLIŢIEI DE FRONTIERĂ IAŞI
    Însemnul heraldic al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Iaşi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: în scutul exterior, pe albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei se află un scut de dimensiuni mai mici, verde, tăiat de o fascie undată de argint, având în cartierul din partea superioară un arbore smuls, de asemenea, de argint, iar în cartierul din partea inferioară o bornă de hotar argintie încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră.Semnificaţia elementelor însumate:a) borna cu ancora - evocă ideea de pază şi control pentru graniţele ţării;b) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;c) arbore smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;d) fascia undată - râul Prut de-a lungul căruia unitatea supraveghează şi controlează frontiera de stat a României cu Republica Moldova şi cu Ucraina.La data de 15-09-2008 Anexa nr. 38 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008, având conţinutul anexei nr. 5 din acest act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 39DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTIÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, în al cărui câmp, pe argint, o bandă albastră încărcată cu o spadă de argint, având în cartierul stâng superior şi în cel drept inferior câte o stea roşie.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ DE JANDARMI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) spada - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă; justiţia; curaj, vitejie;c) stelele roşii - oamenii.
    La data de 23-03-2018 Anexa 39 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 40Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 40 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 41Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 41 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 42Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 42 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 43Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 43 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 44GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ "TOMIS" CONSTANŢA
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile "Tomis" Constanţa din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut francez modern, albastru, cu o bandă aurie, încărcată cu un arbore natural cu rădăcini şi cu două stele roşii, având în cartierul superior din stânga un cap de leu de acelaşi metal, iar în cartierul inferior din dreapta o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "TOMIS" CONSTANŢA.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie; ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) arborele cu rădăcini: rădăcinile colaborarea dintre structuri; trunchiul pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;d) capul de leu de aur - vigilenţa;e) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.--------------Anexa nr. 44 a fost înlocuită cu anexa nr. 14 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 45ŞCOALA DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII PERSONALULUI POLIŢIEI DE FRONTIERĂ DROBETA-TURNU SEVERINÎnsemnul heraldic al Şcolii de Perfecţionare a Pregătirii Personalului Poliţiei de Frontieră Drobeta- Turnu Severin din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o albină de argint; 2) pe albastru, o carte deschisă, de asemenea, de argint; 3) pe verde, o bornă de hotar, de acelaşi metal, având în partea superioară două spade albastre, încrucişate în săritoare, cu vârfurile în sus, iar în cea inferioară o ancoră neagră.În partea de jos, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: VIRTUTE ET SAPIENTIA (VIRTUTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE) 19-94.Semnificaţia elementelor însumate:a) borna cu ancora - evocă ideea de pază şi control pentru graniţele ţării;b) spadele încrucişate - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă, sugerând în ansamblu ideea de străjuire permanentă a hotarelor ţării;c) albina de argint - inteligenţă şi îndemânare;d) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;e) 1994 - anul de fondare a unităţii.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 45 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 46CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI OCHIURI
    Insignele corespunzătoare diferitelor niveluri de calificare pentru lucrătorii Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează:I. MONITOR DE INTERVENŢIE PROFESIONALĂInsigna specifică titlului de "Monitor de intervenţie profesională": într-un oval orizontal, un leu leopardat având dedesubt o stea, iar deasupra o grenadă aprinsă care broşează peste partea de sus a figurii amintite, totul de argint.II. MONITOR DE TRECERE OPERAŢIONALĂInsigna specifică titlului de "Monitor de trecere operaţională": într-un oval orizontal, un leu leopardat având dedesubt două stele, iar deasupra o grenadă aprinsă care broşează peste partea de sus a figurii amintite, totul de argint.III. INSTRUCTOR DE INTERVENŢIE PROFESIONALĂInsigna specifică titlului de "Instructor de intervenţie profesională": într-un oval orizontal, un leu leopardat având dedesubt trei stele, iar deasupra o grenadă aprinsă care broşează peste partea de sus a figurii amintite, totul de argint.Semnificaţia elementelor însumate:a) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;b) stea de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă; în cazul de faţă, numărul stelelor individualizează titlurile, anume: una - monitor de intervenţie profesională, două - monitor de trecere operaţională, trei instructor de intervenţie profesională;c) leu leopardat de argint - un geniu pătrunzător şi prevăzător; înţelepciune, vigilenţă;d) ovalul - curaj, autodisciplină, influenţă, intuiţie.La data de 15-09-2008 Anexa nr. 46 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 561 din 31 iulie 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 652 din 15 septembrie 2008, având conţinutul anexei nr. 13 din acest act normativ.
    Anexa nr. 47EDITURA MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
    Emblema Editurii Ministerului Afacerilor Interne*) se prezintă după cum urmează: în centrul compoziţiei, într-un triunghi vidat (delta), în registrul inferior, literele EMAI de argint, unde literele MAI sunt aşezate sub bara superioară a literei E, care se prelungeşte şi atinge latura din dreapta a triunghiului. În registrul superior, o carte deschisă, de asemenea, de argint.Semnificaţia elementelor însumate:a) triunghiul - putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie şi mediu;b) literele EMAI - sigla editurii;c) cartea deschisă - învăţământ, ştiinţă, cultură, editare.--------------Anexa 47 a fost înlocuită cu anexa 15 din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 48Abrogată.La data de 22-04-2019 Anexa nr. 48 a fost abrogată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019Anexa nr. 49DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAŢIONALÎnsemnul heraldic al Direcţiei generale management operaţional va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut roşu, încărcat cu un stejar natural, cu ghinde de aur, smuls, acostat de două chei afrontate, de acelaşi metal; cu un şef albastru, încărcat cu un bezant de argint, acostat de patru ace de ceasornic, de acelaşi metal, acolate două la dreapta şi două la stânga. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE * DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAŢIONAL.Drapelul distinctiv al Direcţiei generale management operaţional va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT OPERAŢIONAL, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) stejar smuls: putere, soliditate; merit obţinut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu alte structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;b) chei afrontate - prudenţă, putere interioară;c) ace de ceasornic - executarea de mari planuri militare cu mijloace lente;d) bezant - resursele financiare şi materiale folosite în acţiunile întreprinse de unitate; activitatea de evidenţă, păstrare, confecţionare şi distribuire a matricelor sigilare în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne;e) şef albastru - superioritate; capacitatea de a coordona structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 24-02-2021 Anexa nr. 49 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021
    Anexa nr. 50CENTRUL NAŢIONAL DE CONDUCERE A ACŢIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂCentrul Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică s-a reorganizat în baza Hotărârii Guvernului nr. 1.152/2014 privind organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi este compus din următoarele autorităţi şi instituţii publice: 1. Ministerul Afacerilor Interne; 2. Ministerul Apărării Naţionale; 3. Ministerul Afacerilor Externe; 4. Ministerul Justiţiei; 5. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; 6. Ministerul Transporturilor; 7. Ministerul Mediului; 8. Ministerul Apelor şi Pădurilor; 9. Ministerul Finanţelor Publice; 10. Ministerul Economiei; 11. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 12. Ministerul Sănătăţii; 13. Serviciul Român de Informaţii; 14. Serviciul de Protecţie şi Pază; 15. Serviciul de Informaţii Externe; 16. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale; 17. Secretariatul General al Guvernului. Însemnul heraldic al Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine Publică va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, cu un cerc de argint, având în interior un grifon, de acelaşi metal, limbat şi armat roşu, ţinând cu laba dreaptă anterioară un stejar smuls, natural, cu ghinde de aur şi cu rădăcini. În laba stângă poartă un scut de dimensiuni mai mici, argintiu, încărcat cu trei căpriori negri; cu şef albastru, încărcat cu o cheie de aur. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ROMÂNIA * CENTRUL NAŢIONAL DE CONDUCERE A ACŢIUNILOR DE ORDINE PUBLICĂ.Semnificaţia elementelor însumatea) grifon: forţa cu viteza; obstacol de surmontat, dificultate de învins;b) limba şi ghearele roşii: forţa Centrului;c) stejar smuls: putere, soliditate; merit obţinut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea între instituţiile ce compun Centrul; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;d) căpriori: perseverenţă şi fermitate; protecţie şi conservare; luptători viteji care se opun cu curaj şi rezistă în faţa celor care încalcă legea;e) scut: apărare, protecţie;f) şef albastru: superioritate; capacitatea de a coordona centre similare la nivel naţional;g) cheia de aur: reuşita;h) cercul de argint: unitatea şi colaborarea în sânul Centrului; baza de date.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 50 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 51INSTITUTUL DE STUDII PENTRU ORDINE PUBLICĂ
    Însemnul heraldic al Institutului de Studii pentru Ordine Publică se prezintă după cum urmează: în scut triunghiular, cu marginile rotunjite, pe albastru, două făclii negre, cu flacăra de aur, încrucişate în săritoare, având deasupra o stea de argint. În şef, pe roşu, o carte deschisă, naturală. În exergă, între două cercuri liniare continue, legenda scrisă cu litere majuscule de culoare neagră: * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE*) * INSTITUTUL DE STUDII PENTRU ORDINE PUBLICĂ.Semnificaţia elementelor însumate:a) făclia - ştiinţa;b) steaua de argint - cultură, ştiinţă, înţelepciune;c) cartea - învăţământ.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 51 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 19 din acest act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 52INSTITUTUL DE PREVENIRE ŞI PSIHOSOCIOLOGIE
    Însemnul heraldic al Institutului de Prevenire şi Psihosociologie din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, cu o bandă de argint încărcată cu credinţa de carnaţie, cu mânecile roşii şi cu două stele, de asemenea, roşii, având în cartierul superior din stânga un copac smuls de aur, iar în cartierul inferior din dreapta o spadă de argint, înzestrată de aur.În exergă, între două cercuri liniare, legenda scrisă cu litere majuscule negre pe fond argintiu: * INSTITUTUL DE PREVENIRE ŞI PSIHOSOCIOLOGIE * I.G.P.R.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie; ordine;b) credinţa - unitate, colaborare;c) mânecile roşii - personalul din cadrul unităţii va fi ferit de spirite rele în misiunile pe care le întreprinde;d) stelele roşii - oamenii;e) copacul smuls: rădăcinile - colaborarea dintre structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;f) spada - capacitatea de a face dreptate, de a separa vinovăţia de inocenţă;g) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 52 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 20 din acest act normativ.
    Anexa nr. 53DIRECŢIA DE POLIŢIE TRANSPORTURI
    Însemnul heraldic al Direcţiei de Poliţie Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă: 1) pe roşu, o stea de argint; 2) pe argint, un zbor negru; 3) pe albastru, o ancoră, de asemenea, de argint.În exergă, între două cercuri liniare, legenda scrisă cu litere majuscule de culoare neagră: * DIRECŢIA DE POLIŢIE TRANSPORTURI * I.G.P.R.Semnificaţia elementelor însumate:a) zbor - hieroglifa vigilenţei în expediţiile militare; ilustrează capacitatea poliţiei transporturi în spaţiul aerian;b) ancora - speranţă, fermitate; evocă capacitatea unităţii în mediul naval;c) stea de argint în câmp roşu - transportul feroviar;d) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.--------------Anexa nr. 53 a fost înlocuită cu anexa nr. 1 din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012, conform pct. 5 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 54DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTIÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, cu o bandă argintie încărcată cu cinci stele roşii, având în cartierul stâng superior o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul drept inferior credinţa de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere majuscule negre pe o eşarfă albă: SIGURANŢĂ ŞI ÎNCREDERE.În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule de acelaşi metal, pe fond albastru: * DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.Drapelul distinctiv al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumatea) banda - apărare, protecţie, siguranţă; ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;d) credinţa - unitate, colaborare.
    La data de 13-05-2019 Anexa nr. 54 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019
    Anexa nr. 55INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BACĂUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, un munte de sare argintiu.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BACĂU.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) muntele de sare - element preluat de la stema judeţului Bacău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 55 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 56INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CĂLĂRAŞIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Călăraşi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, un caduceu de argint; 4) pe roşu, un călăraş cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, puşca la spate, raniţa şi sabia la şoldul drept, ţinând cu mâinile frâul şi stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * CĂLĂRAŞI.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate - evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) caduceul de argint – reputaţie de merite reale;d) călăraşul - armă vorbitoare, făcând referire la denumirea judeţului pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 56 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 57INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN TELEORMANÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Teleorman din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe argint, un arbore verde, smuls.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * TELEORMAN.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) arborele smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 57 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 58CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR „NICOLAE GOLESCU“ SLATINAÎnsemnul heraldic al Centrului de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu“ Slatina din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu flancurile rotunjite, albastru, încărcat cu un leu rampant, cu coada ridicată la spate, vârful cozii recurbat în jos, limbat, aprins şi armat roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară un pumnal poziţionat în pal şi cu vârful în sus, iar în cea stângă o carte deschisă, totul de aur.Sub scut, deviza scrisă cu litere majuscule de culoare neagră pe o eşarfă albă: SEMPER DISCAMUS (SĂ ÎNVĂŢĂM MEREU).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR * „NICOLAE GOLESCU“ SLATINA.Drapelul distinctiv al Centrului de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor „Nicolae Golescu“ Slatina va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Una dintre compoziţiile heraldice de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.Flamura are ataşate, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unităţii CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR „NICOLAE GOLESCU“ SLATINA, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumatea) leu de aur - putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;b) limba, ochii şi ghearele roşii - forţa Centrului;c) pumnal - justiţie şi onoare;d) cartea deschisă - învăţământ, cultură, individualizând menirea unităţii.
    La data de 09-03-2017 Anexa 58 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 09 martie 2017
    Anexa nr. 59ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE"SEPTIMIU MUREŞAN" CLUJ-NAPOCA
    Însemnul heraldic al Şcolii de Agenţi de Poliţie "Septimiu Mureşan" Cluj-Napoca din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut triunghiular, cu marginile rotunjite, albastru, încărcat cu o cetate de argint, rostuită negru, deschisă şi ajurată albastru, având deasupra două ramuri de lauri de aur, iar în şef o carte deschisă de argint.Sub scut, deviza scrisă cu litere majuscule de culoare neagră pe o eşarfă albă: PER ASPERA AD ASTRA (PE CĂI GRELE PÂNĂ LA STELE).În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de argint, pe fond roşu: * ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE * "SEPTIMIU MUREŞAN" CLUJ-NAPOCA.Drapelul distinctiv al Şcolii de Agenţi de Poliţie "Septimiu Mureşan" Cluj-Napoca va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 36 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 15 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 32 de centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unităţii ŞCOALA DE AGENŢI DE POLIŢIE "SEPTIMIU MUREŞAN" CLUJ-NAPOCA, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) cetate - protecţie, apărare; nobleţe veche;b) ramurile de lauri - victoria;c) cartea deschisă - învăţământ, cultură, individualizând menirea unităţii.----------Anexa nr. 59 a fost înlocuită cu anexa nr. 2 din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015, conform pct. 4 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 60ŞCOALA DE PREGĂTIRE A AGENŢILOR POLIŢIEI DE FRONTIERĂ „AVRAM IANCU“ ORADEAÎnsemnul heraldic al Şcolii de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră „Avram Iancu“ Oradea din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut verde, cu o bornă de hotar de argint, încărcată în partea superioară cu două spade albastre încrucişate în săritoare, sprijinită de doi lei afrontaţi, de aur, limbaţi roşu. Deasupra bornei, în şef, o stea de argint..În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: HONOR ET DIGNITAS (ONOARE ŞI DEMNITATE).În exergă, între două cercuri liniare argintii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de argint, pe fond albastru: * ŞCOALA DE PREGĂTIRE A AGENŢILOR POLIŢIEI DE FRONTIERĂ * „AVRAM IANCU“ - ORADEA.Semnificaţia elementelor însumate:a) borna cu spadele încrucişate - evocă ideea de pază şi control pentru hotarele ţării;b) lei de aur - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui;c) steaua de argint - ştiinţă, cultură, unitate de învăţământ.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 60 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 61UNITATEA SPECIALĂ 78 JANDARMIPAZĂ ŞI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ
    Însemnul heraldic al Unităţii Speciale 78 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţională din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut scartelat, având în primul cartier, pe albastru, un leopard de aur, limbat şi armat roşu; în cartierul al doilea, pe roşu, două halebarde de argint, poziţionate în săritoare; în cartierul al treilea, pe roşu, o grenadă aprinsă de argint; în ultimul cartier, al patrulea, o cheie de aur, dispusă în pal.În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PATRIA ESTE LEGEA NOASTRĂ.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur: * UNITATEA SPECIALĂ 78 JANDARMI * PAZĂ ŞI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ.Semnificaţia elementelor însumate:a) leopardul - geniu pătrunzător şi prevăzător; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;b) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii;c) halebardele - paza şi protecţia obiectivelor;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;e) cheia - siguranţă şi putere.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 61 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 29 din acest act normativ.
    Anexa nr. 62INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CLUJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Cluj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe verde, un snop de spice de grâu de aur; 3) pe roşu, Lupa Capitolină de argint, conturnată.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * CLUJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) Lupa Capitolină şi snopul de spice - elemente preluate de la stema judeţului Cluj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 62 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 63INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN OLTÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, despicat de un pal subţire, ondulat, de argint, având, în cartierul din dreapta, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din stânga, un turn cu cinci creneluri, de argint, rostuit şi deschis negru, cu trei ferestre, dispuse 2:1, ajurate de aceeaşi culoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * OLT.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) palul ondulat - râul Olt care trece prin judeţul cu acelaşi nume;e) turnul crenelat - protecţie; element preluat de la stema judeţului Olt pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 14-12-2017 Anexa 63 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 64ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU OFIŢERI A JANDARMERIEI ROMÂNE „MIHAI VITEAZUL“Însemnul heraldic al Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri a Jandarmeriei Române „Mihai Viteazul“ din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut francez modern, cu o bandă argintie încărcată cu un copac smuls de culoare verde şi cu două stele roşii, având în cartierul superior din stânga, pe roşu, o carte deschisă de argint, iar în cel inferior din dreapta, pe albastru, un delfin de aur.Sub scut, deviza scrisă cu litere majuscule negre pe o eşarfă albă: FORŢĂ ŞI INTELIGENŢĂ.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU OFIŢERI A JANDARMERIEI ROMÂNE „MIHAI VITEAZUL“.Drapelul distinctiv al Şcolii de Aplicaţie pentru Ofiţeri a Jandarmeriei Române „Mihai Viteazul“ va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte un romb argintiu, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar aurii, având în centru litera J stilizată cu negru.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU OFIŢERI A JANDARMERIEI ROMÂNE „MIHAI VITEAZUL“, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) cartea deschisă de argint - învăţământ, cunoaştere; evocă menirea unităţii;c) arbore smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;d) stelele roşii - oamenii;e) delfinul de aur - inteligenţa.
    La data de 13-09-2021 Anexa nr. 64 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 65CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI"GL. GHEORGHE MAGHERU" BUMBEŞTI JIU
    Însemnul heraldic al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi "Gl. Gheorghe Magheru" Bumbeşti Jiu din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut francez modern, albastru, cu o bandă argintie, încărcată cu credinţa roşie, având în cartierul superior din stânga o stea, de asemenea, de argint, iar în cartierul inferior din dreapta o grenadă aprinsă, de acelaşi metal. În exergă, între două cercuri liniare roşii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, aurii: * CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI * "GL. GHEORGHE MAGHERU" BUMBEŞTI JIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie; ordine;b) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate, colaborare;c) steaua de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 65 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 33 din acest act normativ.
    Anexa nr. 66CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRIICADRELOR JANDARMI "NEGRU VODĂ" CÂMPULUNG
    Însemnul heraldic al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi "Negru Vodă" Câmpulung din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut francez modern, albastru, cu o bandă roşie, cu filiere de argint, încărcată cu o spadă de acelaşi metal, poziţionată cu vârful în jos, având în cartierul superior din stânga o stea, de asemenea, de argint, iar în cartierul inferior din dreapta o grenadă aprinsă, de acelaşi metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI * "NEGRU VODĂ" CÂMPULUNG.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie; ordine;b) steaua de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă, cunoaştere;c) spada - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă; justiţia; curaj, vitejie;d) grenada aprinsă - jandarmeria; unitate de elită.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 66 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 34 din acest act normativ.
    Anexa nr. 67GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ "FRAŢII BUZEŞTI" CRAIOVA
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile "Fraţii Buzeşti" Craiova din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, roşu, cu o bandă de argint, încărcată cu un arbore smuls, verde, şi două stele roşii, având în cartierul superior din stânga un leu rampant, cu coada ridicată şi cu vârful acesteia curbat în jos, ţinând în laba dreaptă anterioară o spadă, poziţionată în bară, în stânga o cruce dispusă în pal, totul de aur, iar în cartierul inferior din dreapta o grenadă aprinsă de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "FRAŢII BUZEŞTI" CRAIOVA.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - protecţie, apărare, ordine;b) copacul smuls: rădăcinile - colaborarea dintre structuri din ţară şi din străinătate; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;c) stelele roşii - oamenii;d) leul de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui; în cazul de faţă este armă vorbitoare, făcând legătura cu stema fraţilor Buzeşti, întrucât poartă spada şi crucea;e) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 67 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 35 din acest act normativ.
    Anexa nr. 68INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ"CODRII VLĂSIEI" AL JUDEŢULUI ILFOV
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Codrii Vlăsiei" al Judeţului Ilfov din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: pe fond negru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat şi în partea superioară despicat: în cartierul 1, pe roşu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; în cartierul 2, pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat, iar în cartierul 3, pe albastru, siluetele Sfinţilor Constantin şi Elena, încoronate şi nimbate, flancând o biserică stilizată, totul de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond negru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "CODRII VLĂSIEI" AL JUDEŢULUI ILFOV.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Codrii Vlăsiei" al Judeţului Ilfov va avea culoarea purpurie, cu lungimea flamurei egală cu 1,5 din lăţime. Însemnul heraldic de mai sus, exceptând fondul negru peste care este plasată acvila şi cel din exergă, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) Sfinţii Constantin şi Elena şi biserica - apar şi în vechea heraldică teritorială şi sunt patronii spirituali ai judeţului Ilfov, flancând Mănăstirea Snagov.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 68 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 36 din acest act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 69CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ CIOLPANIÎnsemnul heraldic al Centrului Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o carte deschisă, de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII PENTRU MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ CIOLPANI * I. G. S. U.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;f) literele I. G. S. U. - sigla Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 69 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 70ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE POMPIERI ŞI PROTECŢIE CIVILĂ „PAVEL ZĂGĂNESCU“ BOLDEŞTIÎnsemnul heraldic al Şcolii de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu“ Boldeşti din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, un scut purpuriu, cu o fascie verde încărcată cu o cheie de aur, având în cartierul de sus, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat. În cartierul de jos, o stea de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE POMPIERI ŞI PROTECŢIE CIVILĂ „PAVEL ZĂGĂNESCU“ BOLDEŞTI * I.G.S.U.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) fascia - piesă heraldică de prim ordin; onoare;f) cheia de aur - reuşita;g) stea de argint - unitate de învăţământ, ştiinţă, instrucţie;h) literele I.G.S.U. - sigla Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 70 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 71CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU
    Însemnul heraldic al Centrului Chinologic Sibiu se prezintă după cum urmează: pe fond auriu, un scut albastru, încărcat cu un cap de câine de aur, limbat şi aprins roşu, având dedesubt o carte deschisă, de asemenea, de aur, de la care pornesc în sus două ramuri din frunze de stejar, de acelaşi metal, înconjurând, pe flancuri, animalul.În exergă, între două cercuri liniare negre, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ROMÂNIA * CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) capul de câine - fidelitate, ascultare, recunoştinţă; figură care face referire la profilul unităţii;b) limba şi ochii roşii - forţa unităţii;c) ramurile de stejar - forţă, putere; emblemă a victoriei;d) cartea deschisă - învăţământ, cunoaştere.La data de 13-08-2009 Anexa nr. 71 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 162 din 29 iulie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 13 august 2009, având conţinutul anexei nr. 39 din acest act normativ.
    Anexa nr. 72AGENŢIA NAŢIONALĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE
    Însemnul heraldic al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele roşii, având în cartierul superior din stânga o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul inferior din dreapta un copac de argint, smuls.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * AGENŢIA NAŢIONALĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANE * M. A. I.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii de a-şi desfăşura activitatea în limitele legii;d) copacul smuls: rădăcinile - cooperarea cu agenţiile neguvernamentale române şi străine, precum şi cu organizaţiile interguvernamentale; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune în vederea conştientizării opiniei publice asupra fenomenului traficului de persoane; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;e) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne*).La data de 07-07-2011 Anexa nr. 72 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 4 din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 73DIRECŢIA PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATEÎnsemnul heraldic al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, având în centru un bezant de aur, încărcat cu literele evp albastre şi înconjurat de un cerc şnurat, de argint, de la care pornesc spre exterior opt săgeţi, de acelaşi metal, cu câte două creneluri, aşezate gironat şi alezate.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: IDENTITATE PENTRU TOŢI.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA PENTRU EVIDENŢA PERSOANELOR ŞI ADMINISTRAREA BAZELOR DE DATE * M.A.I. Semnificaţia elementelor însumatea) bezantul cu cercul şnurat - unitate, perfecţiune, iar prin extensie induc ideea centralizării datelor pe care unitatea le gestionează;b) creneluri - ziduri, protecţie;c) săgeţile crenelate - pătrundere, deschidere, unificare, decizie, sinteză, învăţare rapidă, iar prin extensie sugerează schimburile informatice în cadrul bazelor de date;d) literele evp - ev reprezintă prescurtarea prin trunchiere a cuvântului evidenţa, iar p sigla cuvântului persoanelor, ambele fiind integrate în denumirea unităţii;e) deviza IDENTITATE PENTRU TOŢI îmbogăţeşte compoziţia heraldică şi scoate în evidenţă scopul unităţii.f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 73 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 74DIRECŢIA RUTIERĂ
    Însemnul heraldic al Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă roşie, cu filiere de argint, încărcată cu credinţa de acelaşi metal, având în cartierul din stânga sus un leu rampant, de aur, cu coada ridicată şi vârful acesteia curbat puţin spre spate, iar în cartierul din dreapta jos o roată de maşină cu pneul negru, janta de argint, cu spiţele în stea, pe mijlocul căreia se află o turtă cu câmpul în tablă de şah, cu carouri alternând roşu-negru, pe patru coloane şi pe tot atâtea rânduri.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA RUTIERĂ * I.G.P.R.Drapelul distinctiv al Direcţiei Rutiere va avea culoare albă, cu lungimea flamurei egală cu 1,5 din lăţime. Însemnul heraldic de mai sus se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate, colaborare;c) leul de aur - putere, autoritate, forţă, curaj, inteligenţă, energie în serviciul binelui;d) limba, ochii şi ghearele roşii - forţa unităţii;e) roata - sugerează mijloacele de transport care se deplasează pe arterele rutiere;f) turta în tablă de şah, cu carouri alternând roşu-negru - cercetarea şi soluţionarea accidentelor de circulaţie;g) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 74 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 6 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 75DIRECŢIA DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICEÎnsemnul heraldic al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut în tablă de şah, cu carouri alternând roşu şi negru, cu un grifon de argint, armat şi limbat roşu, cu şeful încărcat cu trei bezanţi de argint.În exergă, între două cercuri liniare argintii, pe fond roşu, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, argintii: * DIRECŢIA DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE * I. G. P. R.Semnificaţia elementelor însumate:a) tabla de şah, cu carouri alternând roşu şi negru - investigare;b) grifon - forţa cu viteza; capacitatea de a surmonta obstacolele, de a învinge dificultăţile;c) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii;d) bezanţii de argint - banii;e) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    La data de 13-09-2021 Anexa nr. 75 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 76DIRECŢIA ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE
    Însemnul heraldic al Direcţiei arme, explozivi şi substanţe periculoase din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă roşie, cu filiere de argint, încărcată cu o grenadă aprinsă, de asemenea, de argint şi cu două pistoale de acelaşi metal, având în cartierul superior din stânga o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul inferior din dreapta un copac smuls, de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE * I. G. P. R.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) copacul smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;c) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii de a-şi desfăşura activitatea în limitele legii;d) pistolul şi grenada aprinsă - arme vorbitoare care fac referire la denumirea unităţii, la activităţile de prevenire, descoperire şi constatare a infracţiunilor la regimul armelor, muniţiilor, materialelor explozive, substanţelor şi produselor toxice, de autorizare a persoanelor fizice şi juridice pentru a deţine arme şi muniţii, de avizare în vederea obţinerii licenţelor de import-export de arme şi muniţii, materii explozive şi spray-uri iritant-lacrimogene;e) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 76 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 8 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 77DIRECŢIA DE INVESTIGAŢII CRIMINALE
    Însemnul heraldic al Direcţiei de investigaţii criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române este compus dintr-un scut despicat şi tăiat la dextra: 1) o tablă de şah, cu carouri alternând roşu-negru, pe opt coloane şi nouă rânduri; 2) pe aur, o balanţă albastră, cu talgerele în echilibru; 3) pe albastru, un leu rampant, de aur, aprins şi armat roşu, ţinând cu labele anterioare un stejar smuls, natural, verde, cu ghinde de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA DE INVESTIGAŢII CRIMINALE * I.G.P.R.Semnificaţia elementelor însumate:a) tabla de şah, cu carouri alternând roşu-negru - investigare şi cercetare penală împotriva autorilor de infracţiuni din competenţa unităţii; acţiuni operative în vederea combaterii unor infracţiuni;b) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;c) leul de aur - putere, autoritate, forţă, curaj, inteligenţă, energie în serviciul binelui;d) ochii şi ghearele roşii - forţa unităţii;e) stejar smuls - soliditate; merit obţinut; rădăcinile - colaborare cu unităţi, cu structuri ale M.A.I. sau cu alte instituţii; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;f) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 77 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 9 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 78DIRECŢIA OPERAŢIUNI SPECIALE
    Emblema Direcţiei operaţiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: în centrul compoziţiei, pe albastru, o acvilă de argint, cu ciocul şi ghearele roşii, în poziţie de atac, ţinând în gheare un triunghi vidat (delta), de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA OPERAŢIUNI SPECIALE * POLIŢIA ROMÂNĂSemnificaţia elementelor însumate:a) acvila de argint - comunicarea, înţelepciunea, forţa şi tenacitatea, autoritatea şi puterea; misiunea de observaţie;b) ciocul şi ghearele roşii - forţa unităţii;c) triunghiul - putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie şi mediu.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 78 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 10 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 79DIRECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE
    Emblema Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: globul pământesc ieşind, redat doar partea superioară, albastru, cu marginea, o linie de latitudine, concavă, intersectată de trei meridiane, toate de argint, pe care stă o acvilă, de asemenea, albastră, cu linii de contur argintii, redată din profil, cu aripile deschise, cea stângă spre dreapta, cea dreaptă spre stânga, şi cu coada desfăşurată în evantai.În exergă, între un cerc liniar de argint, la interior, şi un alt cerc înconjurat de cinci coroane deschise, cu câte trei fleuroane, dispuse în stea, toate de acelaşi metal, la exterior, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, albe: * DIRECŢIA DE COMBATERE A CRIMINALITĂŢII ORGANIZATE * I.G.P.R.Semnificaţia elementelor însumate:a) acvila pe globul pământesc - comunicarea, înţelepciunea, forţa şi tenacitatea, autoritatea şi puterea; misiunea de observaţie specifică a unităţii la nivel global;b) coroana deschisă - perfecţiune;c) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 79 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 11 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 80INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ
    Emblema Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: în centru, o oglindă rotundă, de argint, cu marginea verde, plasată pe mijlocul unei diafragme de aparat de fotografiat, închisă două trepte, realizată din mai multe lamele metalice, în jurul căreia, pe aur, este aşezat genomul uman roşu. Compoziţia broşează, în câmp albastru, pe un atom de aur, din care se vede doar o parte din învelişul electronic alcătuit din trei electroni aşezaţi pe orbite electronice. În jur, o amprentă papilară de argint, poziţionată circular.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ * FORENSIC SCIENCE INSTITUTE.Semnificaţia elementelor însumate:a) oglinda de argint, cu marginea verde - instruirea personalului în scopul perfecţionării metodelor şi a mijloacelor proprii de muncă; realizarea de materiale documentare destinate pregătirii studenţilor, elevilor şi cursanţilor din şcolile Ministerului Afacerilor Interne*); activitatea unităţii de standardizare a metodelor de lucru criminalistice pentru toate laboratoarele din subordine, conform normelor şi standardelor internaţionale;b) diafragma - dispozitiv al aparatelor fotografice cu ajutorul cărora se efectuează cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor şi al evenimentelor date în competenţa poliţiei, precum şi expertize şi constatări tehnico-ştiinţifice în laboratoarele proprii, în scopul aflării adevărului în cauzele penale, dispuse conform legii;c) genomul uman - efectuarea de către Laboratorul de expertize genetice din unitate de analize prin metode genetice a urmelor biologice de natură umană, ridicate de la locul faptei pentru persoana care le-a creat, în scopul identificării rapide a autorilor infracţiunilor;d) atomul - activitatea Serviciului de expertize fizico-chimice, care are ca obiectiv identificarea substanţelor, descifrarea formulei chimice a compusului necunoscut;e) amprenta papilară - dactiloscopia - ramură importantă a criminalisticii al cărei obiect de activitate constă în examinarea şi clasificarea desenelor papilare în vederea identificării persoanelor;f) cercurile - unitatea şi colaborarea între lucrătorii din unitate; baza de date şi colecţii criminalistice.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 80 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 12 din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 81SERVICIUL PENTRU INTERVENŢII ŞI ACŢIUNI SPECIALE
    Emblema Serviciului pentru intervenţii şi acţiuni speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond negru, o întâlnire de lup fioros, de argint, cu limba roşie, ochii aurii, pupilele negre; dedesubt, două săbii de argint, cu vârfurile puţin curbate spre interior şi orientate în sus, având mânere duble, delimitate de câte şase inele puţin mai late, dispuse de trei ori câte două, totul de aur, şi care se încrucişează, în partea de jos, în săritoare.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond negru, în partea de sus sunt literele S.I.A.S., de aur, iar în cea de jos deviza * CURAJ LEGE ONOARE*, scrisă cu litere de acelaşi metal, pe o eşarfă albă.Semnificaţia elementelor însumate:a) spadele - justiţie; putere; capacitatea de a separa vinovăţia de inocenţă;b) capul de lup de argint - capacitatea de a fi cunoscut; ameninţare; curaj, loialitate, vigilenţă;c) literele S.I.A.S. - sigla Serviciului pentru intervenţii şi acţiuni speciale;d) deviza CURAJ LEGE ONOARE îmbogăţeşte compoziţia heraldică şi scoate în evidenţă scopul unităţii.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 81 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 13 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 82UNITATEA CENTRALĂ DE ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR
    Însemnul heraldic al Unităţii centrale de analiză a informaţiilor din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: un scut albastru, cu un inel de argint, având în interior un caduceu de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare de aur, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * UNITATEA CENTRALĂ DE ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR * I.G.P.R.Semnificaţia elementelor însumate:a) inelul - unitatea şi colaborarea în sânul unităţii; baza de date;b) caduceul de argint - reputaţia virtuţilor reale;c) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 82 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 14 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 83SERVICIUL SPECIAL DE INTERVENŢIE RAPIDĂ
    Însemnul heraldic al Serviciului special de intervenţie rapidă din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti se prezintă după cum urmează: scut albastru, încărcat cu cap de lup fioros, smuls, de argint, limbat şi aprins roşu, aflat deasupra unei spade de argint, înzestrate de aur, care se încrucişează, în săritoare, cu un fulger de argint; în cantoanele şefului, două ace de ceasornic argintii.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * SERVICIUL SPECIAL DE INTERVENŢIE RAPIDĂ * POLIŢIA CAPITALEI.Semnificaţia elementelor însumate:a) capul de lup de argint - capacitatea de a fi cunoscut; ameninţare; curaj, loialitate, vigilenţă;b) limba şi ochii roşii - forţa serviciului;c) acele de ceasornic - executarea de planuri militare;d) spada - justiţia; capacitatea de a separa vinovăţia de inocenţă;e) fulgerul - putere, valoare, iscusinţă în expediţiile militare; capacitatea de a acţiona cu rapiditate.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 83 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei 15 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 84SERVICIUL OMORURI
    Însemnul heraldic al Serviciului omoruri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti se prezintă după cum urmează: scut despicat, având cartierul 1, din dreapta, pe argint, un chiparos natural, smuls, iar în cartierul 2, din stânga, o tablă de şah, cu pătrate care alternează roşu şi negru, pe două coloane şi cinci rânduri, peste care broşează un şarpe de argint. Scutul, aşezat cu vârful pe două ramuri de stejar, cu ghinde, de aur, care se încrucişează în săritoare, în partea de jos, are ca suporţi doi lei de aur, limbaţi, aprinşi şi armaţi roşu, afrontaţi, susţinând cu labele anterioare scutul, cu cele posterioare stând pe aceleaşi ramuri.În exergă, între două cercuri liniare argintii, pe fond roşu, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, argintii: * SERVICIUL OMORURI * DIRECŢIA GENERALĂ DE POLIŢIE A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.Semnificaţia elementelor însumate:a) chiparosul - moartea şi accidente mortale; rădăcinile - colaborarea cu alte instituţii, unităţi, structuri;b) tabla de şah, cu pătrate care alternează roşu şi negru - investigarea;c) şarpele de argint - discreţie şi prudenţă; muncă glorioasă, dar dificilă;d) leii de aur - luptători prudenţi, întâmpinaţi cu onoruri; putere, autoritate, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;e) ochii, limbile şi ghearele roşii - forţa serviciului;f) ramurile de stejar - putere, soliditate; merit obţinut.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 84 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei 16 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 85CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A PERSONALULUI GIURGIU
    Însemnul heraldic al Centrului de Formare şi Perfecţionare a Personalului Giurgiu din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, albastru, având în centru două securi consulare române, naturale, încrucişate în săritoare, în şef o carte deschisă, de argint, iar în vârf o ancoră, de asemenea, de argint, încărcată, în partea de jos, cu o oglindă rotundă, de acelaşi metal, cu marginea verde.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A PERSONALULUI GIURGIU * I. G. P. R.Semnificaţia elementelor însumate:a) securile consulare române - element preluat din stema I.G.P.R.; evocă atribuţiile unităţii în statul de drept, de garant al ordinii publice;b) cartea deschisă - învăţământ, cultură, individualizând menirea unităţii;c) ancora - speranţă, fermitate; reprezintă potenţialul centrului de a pregăti personalul de pe navele aparţinând diferitelor structuri ale M.A.I.;d) oglinda plasată pe ancoră - ilustrează capacitatea centrului de a instrui personalul încadrat pe mijloacele de mobilitate navală din dotarea Poliţiei Române;e) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 85 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 17 din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 86CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR TIMIŞOARA
    Însemnul heraldic al Centrului de Formare şi Perfecţionare a Poliţiştilor Timişoara din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut tăiat, având în cartierul superior, pe albastru, o carte deschisă, de argint, iar în cel inferior, pe argint, o oglindă rotundă, de acelaşi metal, cu bordura verde. Scutul este timbrat de un coif de argint, cu viziera coborâtă, ornat cu panaş roşu, aşezat trei sferturi la dreapta.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A POLIŢIŞTILOR * TIMIŞOARA.Semnificaţia elementelor însumate:a) cartea de argint - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;b) oglinda de argint, cu bordură verde - instruirea cursanţilor;c) coiful cu panaş - protecţie, invulnerabilitate.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 86 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 18 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 87INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ALBAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o poartă de cetate, arcuită, de argint, rostuită negru, cu două turnuri crenelate; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * ALBA.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) poarta de cetate - element preluat de la stema judeţului Alba pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 87 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 88INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ARADÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, o cetate de argint, rostuită negru, cu trei turnuri, cu acoperiş conic şi având o poartă deschisă, neagră; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * ARAD.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) cetatea cu trei turnuri - element preluat de la stema judeţului Arad pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 88 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 89INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BRAŞOVÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Braşov din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă. În primul cartier, pe albastru, se află coroana de oţel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în faţă, cu 7 pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus şi de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, 4 romboidale şi două rotunde, surmontat de 8 fleuroane, dintre care 5 sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari, având pe ele câte 4 pietre rotunde (3 mai mici dispuse, sus, în triunghi şi una mai mare între ele, pe centru) şi una ovală în partea de jos, cu al doilea şi al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, 8 lame înguste, dintre care primele 5 din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării“. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, aşezată din faţă, pe centrul căreia broşează cifra regelui Carol I (doi C adosaţi şi intercalaţi în care este înscrisă cifra romană I). În cartierul 2, pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 3, pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BRAŞOV.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) coroana de oţel a regilor României - element preluat de la vechea stemă a judeţului Braşov pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 89 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 90INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BRĂILAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, o navă cu pânze, de argint, dotată la pupa şi în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri de acelaşi metal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BRĂILA.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) nava plutind pe valuri - elemente preluate de la stema judeţului Brăila pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 90 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 91INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BUZĂU
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei se află un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare române, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, o biserică de argint, redată din profil, având pe acoperiş o acvilă cruciată de aur, cu aripile desfăcute, flancată de două globuri, terminate în cruce, de acelaşi metal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * BUZĂU.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare române - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) biserica cu acvila - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Buzău, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 91 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 23 din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 92INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERINÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Caraş-Severin din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut despicat şi semi-tăiat la dextra: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR, iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * CARAŞ-SEVERIN.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) legionarul roman cu scut şi suliţă - elemente preluate din vechea stemă a judeţului Caraş-Severin pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 92 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 93INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN COVASNAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Covasna din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut împărţit în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, Sfântul Gheorghe, aureolat, îmbrăcat cu platoşă, cu o pelerină fluturând la spate, călare pe un cal cabrat, ţinând cu mâna dreaptă frâul, cu stânga o suliţă, poziţionată în bară şi îndreptată spre gura unui balaur, aflat cu o parte a corpului sub cal, având capul conturnat şi dispus, oblic, în bară, totul de argint; 3) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * COVASNA.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) Sfântul Gheorghe - este, în cazul de faţă, armă vorbitoare, făcând referire la municipiul Sfântu Gheorghe, capitala judeţului Covasna, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 93 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 94INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SATU MAREÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Satu Mare din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, un copac de argint, smuls; 4) pe roşu, un turn de cetate de argint, cu trei creneluri, rostuit negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * SATU MARE.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) copacul smuls şi turnul de cetate - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Satu Mare pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 94 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 95INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN TIMIŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, un leu de aur, aprins roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziţionată în bară, născând dintr-un zid crenelat, de acelaşi metal, rostuit negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * TIMIŞ.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) leul cu sabia, zidul crenelat - elemente preluate de la stema judeţului Timiş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 95 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 96INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN VRANCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vrancea din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaştri, poziţionaţi în stea, intercalaţi de cinci frunze verzi.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * VRANCEA.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) butoiul şi ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 96 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 97BAZA DE ADMINISTRARE ŞI DESERVIRE A INSPECTORATULUI GENERALAL JANDARMERIEI ROMÂNE
    Însemnul heraldic al Bazei de administrare şi deservire a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut tăiat, având în partea superioară, pe argint, o acvilă roşie, iar în partea inferioară, pe albastru, un inel de argint care are în interior o grenadă aprinsă de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * BAZA DE ADMINISTRARE ŞI DESERVIRE A INSPECTORATULUI GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE.Semnificaţia elementelor însumate:a) acvila roşie - forţa şi curajul de a apăra valorile;b) inelul de argint - unitatea şi colaborarea în sânul unităţii; baza de administrare;c) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 97 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 29 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 98INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN ARGEŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Argeş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe albastru, o acvilă de aur, cu aripile semideschise şi coborâte, gata sa îşi ia zborul de pe un munte verde, cu trei vârfuri.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * ARGEŞ.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţă, putere, autoritate veche;d) acvila şi muntele verde - elemente preluate de la stema judeţului Argeş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 98 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 99INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BOTOŞANIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut scartelat în săritoare: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, o coasă albastră cu lama sus şi orientată spre dreapta; 3) pe argint, un rac roşu dispus în pal; 4) pe albastru, trei stele de argint, cu câte şase raze, poziţionate 1: 2.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BOTOŞANI.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) coasa, racul şi cele trei stele - elemente preluate de la stema judeţului Botoşani pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 99 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 100INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BRĂILA
    Însemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Brăila din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne*), după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o sabie de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe albastru, o navă cu pânze, de argint, dotată la pupa şi în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri, de acelaşi metal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BRĂILA.Semnificaţia elementelor însumate:a) rombul - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritatea veche;d) nava plutind pe valuri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Brăila, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 100 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 32 din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 101INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CONSTANŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, monumentul Tropaeum Traiani de argint, redat din faţă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * CONSTANŢA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) monumentul Tropaeum Traiani - element preluat de la stema judeţului Constanţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 101 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 102INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GALAŢIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, o ancoră de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * GALAŢI.Drapelul distinctiv al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Galaţi va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte un romb argintiu, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar aurii, având în centru litera J stilizată cu negru.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN „DUNĂREA DE JOS“ GALAŢI, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) ancora - element preluat de la stema judeţului Galaţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Anexa nr. 102 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 103INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN HUNEDOARAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul 1, pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul 2, pe albastru, un corb negru ţinând în cioc un inel de aur cu piatră roşie şi stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur şi poziţionată în bandă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * HUNEDOARA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) corbul cu inel în cioc - elemente care fac referire la vechea stemă a judeţului Hunedoara pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 23-03-2018 Anexa 103 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 104INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN MARAMUREŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un cap de bour de argint, având o stea de aur între coarne; 3) pe portocaliu, un munte de argint, cu o intrare de mină ajurată negru, pe vârful căruia stă o capră neagră.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * MARAMUREŞ.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) capul de bour cu stea între coarne şi muntele cu capra neagră - elemente care fac referire la vechea stemă a judeţului Maramureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 23-03-2018 Anexa 104 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 105INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN MEHEDINŢIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mehedinţi din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, un o albină de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * MEHEDINŢI.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) albina - element care face referire la vechea stemă a judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 105 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 106INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN PRAHOVAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Prahova din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tripartit în furcă răsturnată: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera „J“ stilizată, scrisă cu negru; 2) pe verde, o capră neagră deasupra unei stânci de argint; 3) pe roşu, o carte deschisă de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * PRAHOVA.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) capra neagră, stânca şi cartea - elemente preluate de la stema judeţului Prahova pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-05-2019 Anexa nr. 106 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019
    Anexa nr. 107INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN SATU MAREÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Satu Mare din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut împărţit în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un ciorchine de strugure de aur, cu trei frunze de viţă-de-vie verzi; 3) pe verde, un turn de argint, rostuit negru, cu cinci creneluri, cu o poartă ajurată negru, având deasupra trei ferestre, dispuse 2:1, toate ajurate de aceeaşi culoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * SATU MARE.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) ciorchinele de strugure şi turnul - elemente preluate de la stema judeţului Satu Mare pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 14-12-2017 Anexa 107 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 108INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VÂLCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vâlcea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe argint, un copac natural, smuls, cu fructe de aur; 3) pe roşu, o fântână tradiţională, de aur, flancată, în partea dreaptă, de un bărbat, purtând haine şi căciulă pe cap, de argint, ţinând, cu ambele mâini, frâul unui cal cabrat, de acelaşi metal, aflat în partea stângă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * VÂLCEA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) copacul, fântâna flancată de om şi de cal - elemente preluate de la stema judeţului Vâlcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 108 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 109UNITATEA SPECIALĂ 76 JANDARMIPAZĂ ŞI PROTECŢIE INSTITUŢII FINANCIAR BANCARE
    Însemnul heraldic al Unităţii Speciale 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Financiar Bancare din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă roşie, cu filiere de aur, încărcată cu trei bezanţi de argint, având în cartierul stâng superior o spadă de argint, înzestrată de aur, poziţionată în pal şi cu vârful în jos, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă, de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * UNITATEA SPECIALĂ 76 JANDARMI * PAZĂ ŞI PROTECŢIE INSTITUŢII FINANCIAR BANCARE.Drapelul distinctiv al Unităţii Speciale 76 Jandarmi Pază şi Protecţie Instituţii Financiar Bancare va avea culoare albă, cu lungimea flamurei egală cu 1,5 din lăţime. Însemnul heraldic de mai sus se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie; ordine;b) bezanţi - monede;c) spada - dârzenie, victorie; capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 109 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 41 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 110GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ "MATEI BASARAB" PLOIEŞTI
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile "Matei Basarab" Ploieşti din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele roşii, având în cartierul din partea stângă superioară un leu de aur, cu coada ridicată, limbat, aprins şi armat roşu, iar în cartierul din partea dreaptă inferioară o grenadă aprinsă, de asemenea, de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "MATEI BASARAB" PLOIEŞTI.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) leul de aur - putere, autoritate, forţă, curaj, inteligenţă, energie în serviciul binelui;d) limba, ochii şi ghearele roşii - forţa unităţii;e) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 110 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 42 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 111ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI FĂLTICENI
    Însemnul heraldic al Şcolii Militare de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o carte deschisă de argint; 2) pe albastru, o grenadă aprinsă, de asemenea, de argint; 3) pe verde, o oglindă rotundă de argint, cu bordura de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI * FĂLTICENI.Semnificaţia elementelor însumate:a) cartea - ştiinţă, învăţământ, individualizând menirea unităţii;b) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;c) oglinda de argint - instruirea personalului în scopul perfecţionării metodelor şi a mijloacelor proprii de muncă.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 111 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 43 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 112CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI GHEORGHENI
    Însemnul heraldic al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Gheorgheni din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut scartelat, având în cartierul 1, pe roşu, o carte deschisă de argint, în 2, pe albastru, un leu rampant de aur, armat roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară un pumnal de argint, înzestrat de aur, aşezat în bară, cu vârful în sus, în 3, pe albastru, o grenadă aprinsă, de argint, iar în 4, pe roşu, un copac smuls, de acelaşi metal.În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI * GHEORGHENI.Semnificaţia elementelor însumate:a) cartea - ştiinţă, cultură, învăţământ, individualizând menirea unităţii;b) leul de aur - un luptător prudent întâmpinat cu onoruri; putere, autoritate, forţă, curaj, înţelepciune, energie în serviciul binelui;c) pumnalul - justiţie şi onoare militară;d) ghearele şi dinţii roşii - forţa unităţii;e) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;f) copacul smuls: rădăcinile - colaborarea între structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe.La data de 07-07-2011 Anexa nr. 112 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 126 din 17 iunie 2011, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 478 din 7 iulie 2011, având conţinutul anexei nr. 44 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 113INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „SEMENIC“ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERINÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“ al Judeţului Caraş-Severin din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ), iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de acelaşi metal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „SEMENIC“ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) legionarul roman cu scut şi suliţă - elemente preluate din stema judeţului Caraş-Severin pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 113 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 114INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ŞERBAN CANTACUZINO“ AL JUDEŢULUI PRAHOVAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Şerban Cantacuzino“ al Judeţului Prahova din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o sondă de argint de tip turlă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ŞERBAN CANTACUZINO“ AL JUDEŢULUI PRAHOVA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) sonda - element preluat din stema judeţului Prahova pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 114 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 115INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "DEALU SPIRII"AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
    Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond purpuriu, o acvilă cruciată, de aur, cu capul spre dreapta, ciocul şi ghearele roşii, aripile deschise, ţinând în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe albastru, o femeie înaripată, cu părul strâns, la spate, în coc, purtând veşminte lungi, ţinând cu mâna stângă o trompetă dusă la gură, iar cu mâna dreaptă susţine, lipit de ea, de la subsuoara dreaptă, un ostaş pompier rănit, având ochii închişi, capul dat pe spate şi puţin spre dreapta, ţinându-şi mâna dreaptă la inimă şi piciorul drept flexat şi un coif de pompier aşezat lângă el, totul de argint; 3) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 4) pe portocaliu, un caduceu de argint, reprezentat printr-o baghetă verticală pe care sunt încolăciţi doi şerpi afrontaţi, astfel încât partea superioară a corpului lor să formeze un arc, şi terminată prin două aripi deschise.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond purpuriu: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "DEALU SPIRII" AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealu Spirii" al Municipiului Bucureşti va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 90 de centimetri şi lăţimea de 60 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 36 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 12 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 27 de centimetri.La cele patru colţuri ale flamurei, pe interior, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de margini, sunt patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, brodate cu fir auriu, cu diametrul de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil, totul brodat cu fir argintiu.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 13 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea unităţii INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "DEALU SPIRII" AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, realizat din alamă aurită cu următoarele caracteristici: peste ultimul inel al cilindrului sunt două modilioane aşezate oblic, cu lăţimea de aproape 9 centimetri şi cu înălţimea porţiunilor spiralate care se acolează de 1,8 centimetri, asuprite de o flacără cu înălţimea de 25,6 centimetri şi lăţimea de 12,6 centimetri. Pe partea inferioară a flăcării broşează un arc dublu de cerc concav, lat de 2,4 centimetri, în interiorul căruia este scrisă, în excizie, deviza CURAJ ŞI DEVOTAMENT, cu litere majuscule înalte de 1,3 centimetri. Distanţa de la porţiunea hampei care iese din flamură şi până în vârful flăcării fiind de 33,2 centimetri. Vârful hampei este realizat astfel încât ambele feţe ale sale să fie identice.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) caduceul de argint - reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;f) femeia înaripată - zeiţa Victoria; coiful - protecţie, invulnerabilitate; ostaşul pompier rănit - jertfa eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, susţinută de pompierii bucureşteni, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu şi de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva unei divizii de armată turcească, comandată de Cherim Paşa; compoziţia reprezintă partea superioară a Monumentului Eroilor Pompieri realizat de Wladimir Hegel şi inaugurat la 13 septembrie 1901, în prezenţa câtorva supravieţuitori ai celebrei bătălii.----------Anexa nr. 115 a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 123 din 1 august 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 591 din 7 august 2014, potrivit art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 116CENTRUL NAŢIONAL SIS
    Emblema Centrului Naţional SIS se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, harta României, de aceeaşi culoare, cu marginea de aur, încărcată cu un inel de argint în care este înscrisă credinţa de acelaşi metal. În jurul compoziţiei, 12 stele de aur.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL NAŢIONAL SIS * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumate:a) harta - conturul ţării;b) inelul de argint - baza de date;c) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate; colaborare cu alte unităţi şi instituţii din ţară sau străinătate;d) fondul albastru încărcat cu cele 12 stele de aur este preluat de la drapelul Uniunii Europene;e) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne*).La data de 06-11-2012 Anexa nr. 116 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012, având conţinutul anexei nr. 2 din acelaşi act normativ.
    Notă CTCE Începând cu data de 24 decembrie 2008, prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008, s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.Înlocuirea denumirii acestui minister s-a realizat direct în textul formei actualizate.
    Anexa nr. 117INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN MEHEDINŢIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mehedinţi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, o albină de aur; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * MEHEDINŢI.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) albina - element preluat de la stema judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 117 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 118INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GIURGIUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Giurgiu din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un alt scut de dimensiuni mai mici, tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, o semilună urcătoare, de argint, asuprită de o secure cu două tăişuri, de acelaşi metal, aşezată în pal; 3) pe verde, trei copaci smulşi, de aur, dispuşi 2:1.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * GIURGIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) copacii, securea şi semiluna urcătoare - elemente preluate din stema judeţului Giurgiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 118 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 119INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GORJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Gorj din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul 1, pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul 2, pe albastru, un cerb de aur stând pe o câmpie îngustă, verde.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * GORJ.Drapelul distinctiv al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Gorj va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN GORJ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) cerbul - element preluat de la stema judeţului Gorj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 14-12-2017 Anexa 119 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 120GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ"ALEXANDRU CEL BUN" BACĂU
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile "Alexandru cel Bun" Bacău din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă de argint încărcată cu două stele roşii, având în cartierul din partea stângă superioară o spadă de argint, înzestrată de aur, poziţionată în pal şi cu vârful în jos, iar în cartierul din partea dreaptă inferioară o grenadă aprinsă, de argint; peste tot, un scut în inimă, auriu, încărcat cu un munte roşu.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "ALEXANDRU CEL BUN" BACĂU.Semnificaţia elementelor însumate:a) bandă - apărare, protecţie, ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) spada - capacitatea de a judeca, de a separa vinovăţia de inocenţă; justiţia;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;e) scut în inimă sau scut "peste tot" - scut de dimensiuni mai mici plasat pe centrul scutului exterior şi acoperind, parţial, celelalte cartiere;f) muntele - element preluat de la stema judeţului Bacău, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară, în principal, activitatea.La data de 06-11-2012 Anexa nr. 120 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 247 din 29 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012, având conţinutul anexei nr. 6 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 121INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „UNIREA“ AL JUDEŢULUI ALBAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea“ al Judeţului Alba din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un legionar roman de argint, redat în întregime din faţă şi privind spre stânga, ţinând în mâna dreaptă o lance, de asemenea, de argint, poziţionată în pal, iar în stânga un scut negru având în câmp literele VRR scrise cu argint, dispuse V în registrul de sus, iar RR în cel de jos.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „UNIREA“ AL JUDEŢULUI ALBA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) legionarul roman - element preluat din vechea stemă a judeţului Alba pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 121 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 122INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ALEXANDRU DIMITRIE GHICA“ AL JUDEŢULUI TELEORMANÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Alexandru Dimitrie Ghica“ al Judeţului Teleorman din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un stejar de argint, smuls şi fructat.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ALEXANDRU DIMITRIE GHICA“ AL JUDEŢULUI TELEORMAN.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) stejarul smuls - este, în cazul de faţă, armă vorbitoare care face referire la denumirea judeţului.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 122 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 123DIRECŢIA AUDIT PUBLIC INTERNÎnsemnul heraldic al Direcţiei Audit Public Intern va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, un coif de argint, dotat cu apărătoare nazală şi aşezat din faţă; 2) pe albastru, un leu de aur, cu vârful cozii recurbat spre spate şi orientat în jos, limbat, aprins şi armat roşu; 3) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 4) pe roşu, o cunună de lauri de argint, formată din două ramuri ale căror părţi inferioare se încrucişează în săritoare.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA AUDIT PUBLIC INTERN * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumatea) coiful văzut din faţă - autoritate absolută;b) leu de aur - putere; geniu pătrunzător şi prevăzător;c) limba, ochii şi ghearele roşii - forţa unităţii;d) balanţa cu talgerele în echilibru - imparţialitate;e) cununa de lauri - spirit bătăios, nobil şi just;f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 123 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 124DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU COMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEIÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, împărţit în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o cheie de aur poziţionată în pal; 2) pe argint, o turtă albastră, având pe ea un triunghi vidat (delta), de argint; 3) pe albastru, un bezant de argint, de la care pornesc trei fulgere de acelaşi metal, poziţionate în furcă răsturnată.Semnificaţia elementelor însumate:a) cheia - siguranţă, putere; capacitatea unităţii de a proteja informaţia în format electronic;b) turta albastră - globul pământesc;c) triunghiul delta - putere, stabilitate, legătura dintre om, tehnologie şi mediu;d) bezantul - unitate, perfecţiune; nodul de comunicaţii al Ministerului Afacerilor Interne;e) fulgerele - emisia electromagnetică în toate mediile.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 124 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 125INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN DOLJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un leu de aur, conturnat, încoronat cu o coroană deschisă cu trei fleuroane în formă de treflă, de asemenea, de aur, limbat şi armat roşu, ţinând cu laba dreaptă anterioară, de mâner şi cu cea stângă, de lamă, o spadă, cu mânerul şi garda, de asemenea, de aur, cu lama naturală, poziţionată în pal; 2) pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * DOLJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) leul încoronat cu spada - elemente preluate de la stema judeţului Dolj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;e) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 125 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 126INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VRANCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vrancea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaştri, poziţionaţi în stea, intercalaţi de cinci frunze verzi.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * VRANCEA.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) butoiul şi ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Vrancea, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 126 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 127INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEŢULUI VRANCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny“ al Judeţului Vrancea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe argint, un fund de butoi natural, înconjurat de cinci ciorchini de struguri albaştri, poziţionaţi în stea, intercalaţi de cinci frunze verzi.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEŢULUI VRANCEA.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Anghel Saligny“ al Judeţului Vrancea va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ANGHEL SALIGNY“ AL JUDEŢULUI VRANCEA, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) butoiul şi ciorchinii de struguri - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Vrancea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 24-02-2021 Anexa nr. 127 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021
    Anexa nr. 128DIRECŢIA SUPORT TEHNIC
    Însemnul heraldic al Direcţiei suport tehnic din cadrul Direcţiei generale logistice a Ministerului Afacerilor Interne se prezintă după cum urmează: scut scartelat, având în cartierul 1, pe albastru, o roată de maşină, naturală, cu opt spiţe; 2) pe roşu, un pistol de metal; 3) pe roşu, o roată dinţată de argint; 4) pe albastru, o cheie de aur poziţionată în bară.În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PROMPTITUDO QUALITAS EFFICIENTIA (PROMPTITUDINE, CALITATE, EFICIENŢĂ).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA SUPORT TEHNIC * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumatea) roata de maşină - autovehiculele aflate în dotarea unităţilor Ministerului Afacerilor Interne;b) pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale aceluiaşi minister;c) roata dinţată - element care face referire la echipamentele mecanice;d) cheia - reparaţiile şi întreţinerea maşinilor, echipamentelor, armamentului, clădirilor;e) deviza îmbogăţeşte mesajul compoziţiei heraldice şi evidenţiază devotamentul celor care lucrează în această unitate faţă de sarcinile ce le revin;f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.Însemnul heraldic al Direcţiei suport tehnicLa data de 15-01-2014 Anexa nr. 128 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014, având conţinutul anexei nr. 3 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 129INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MAIOR CONSTANTIN ENE“ AL JUDEŢULUI BACĂUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Maior Constantin Ene“ al Judeţului Bacău din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un munte de sare argintiu.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „MAIOR CONSTANTIN ENE“ AL JUDEŢULUI BACĂU.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) muntele de sare - element preluat de la stema judeţului Bacău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 129 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 130INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BUCOVINA“ AL JUDEŢULUI SUCEAVAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina“ al Judeţului Suceava din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, doi lei de aur, limbaţi de acelaşi metal, afrontaţi, susţinând, cel din dextra cu laba dreaptă anterioară, cel din senestra cu laba stângă anterioară, de sub braţul orizontal, o cruce latină de argint, iar cu celelalte labe anterioare susţin, deasupra crucii, o coroană deschisă, cu cinci fleuroane, de aur, încrustată cu pietre preţioase.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BUCOVINA“ AL JUDEŢULUI SUCEAVA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) cei doi lei care susţin crucea şi coroana deschisă - elemente preluate de la vechea stemă a judeţului Suceava pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 130 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 131INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN SIBIUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sibiu din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, un trichet de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * SIBIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) trichetul - element preluat de la stema judeţului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 131 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 132GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ „REGELE FERDINAND I“ TÂRGU MUREŞÎnsemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile „Regele Ferdinand I“ Târgu Mureş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu patru stele roşii, având în cartierul stâng superior o coroană închisă de aur, cu tocă roşie, terminată cu glob crucifer, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * „REGELE FERDINAND I“ TÂRGU MUREŞ.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) stelele roşii - oamenii; numărul aştrilor indică cele patru judeţe, Alba, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi Mureş, ce intră în zona de responsabilitate a unităţii;c) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;d) coroana închisă este, în cazul de faţă, armă vorbitoare ce face referire la denumirea onorifică a unităţii „Regele Ferdinand I“.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 132 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 133UNITATEA SPECIALĂ 30 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ"OBIECTIVE DIPLOMATICE" BUCUREŞTI
    Însemnul heraldic al Unităţii Speciale 30 Jandarmi Protecţie Instituţională "Obiective Diplomatice" Bucureşti din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu un şevron de aur, încărcat cu cinci stele roşii, însoţit în şef de două grenade aprinse de argint şi în vârf de un sitar de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule aurii: * UNITATEA SPECIALĂ 30 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ "OBIECTIVE DIPLOMATICE" BUCUREŞTI.Semnificaţia elementelor însumatea) şevronul de aur - protecţie, conservare, constanţă, fermitate;b) stelele roşii - oamenii;c) grenadele aprinse - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;d) sitar - străinii.Însemnul heraldic al Unităţii Speciale 30 Jandarmi Protecţie Instituţională "Obiective Diplomatice" BucureştiLa data de 15-01-2014 Anexa nr. 133 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 181 din 30 decembrie 2013, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 15 ianuarie 2014, având conţinutul anexei nr. 8 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 134UNITATEA SPECIALĂ 70 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ BUCUREŞTI
    Însemnul heraldic al Unităţii Speciale 70 Jandarmi Protecţie Instituţională Bucureşti din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, tăiat de o bandă de argint, încărcată cu trei stele roşii, având în cartierul stâng superior două halebarde, de asemenea, de argint, încrucişate în săritoare şi în cartierul drept inferior, o grenadă aprinsă de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur: * UNITATEA SPECIALĂ 70 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ * BUCUREŞTI.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) halebardele - paza şi protecţia obiectivelor;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 10-02-2014 Anexa nr. 134 a fost introdusă de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 20 din 4 februarie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 101 din 10 februarie 2014, având conţinutul anexei nr. 2 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 135DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂÎnsemnul heraldic al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă va păstra în componenţă elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat în săritoare: 1) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; dedesubt o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi stânga ramuri de stejar, totul de argint; 3) pe purpuriu, un baston, cu extremitatea superioară în semicerc, care se îngustează înspre partea de jos, poziţionat în pal şi pe care este încolăcit un şarpe, cu capul conturnat; 4) pe argint, o acvilă albastră, redată din faţă, cu aripile deschise şi ridicate în sus, cu capul întors spre aripa dreaptă, cu ciocul şi ghearele roşii.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumatea) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;b) casca, topoarele, grenada explodând şi ramurile de stejar - elemente preluate din însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă care intră în coordonarea şefului departamentului;c) şarpele încolăcit pe baston - medicina, vindecarea;d) acvila albastră - element preluat din însemnul heraldic al Inspectoratului General de Aviaţie care intră în coordonarea şefului departamentului;e) ciocul şi ghearele roşii - forţa departamentului;f) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 135 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 136DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale Juridice va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut încărcat cu o femeie de aur, cu părul lung ce-i cade pe umeri, purtând veştminte lungi, legată la ochi, ţinând cu mâna dreaptă pe o spadă de argint, înzestrată de aur, poziţionată în pal şi cu vârful în jos, iar cu mâna stângă, îndreptată puţin spre exterior, cu antebraţul poziţionat în pal, flexată din cot aproximativ la 45° şi din încheietură, spre interior, aproape 90°, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru. Femeia este flancată la senestra de un trandafir de acelaşi metal, butonat roşu, poziţionat sub talgerul din stânga al balanţei şi în dreptul părţii superioare a spadei.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ JURIDICĂ * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.Semnificaţia elementelor însumate:a) femeia legată la ochi, ţinând în mâini spada şi balanţa - Justiţia;b) trandafir de aur - merit recunoscut.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 136 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 137INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CLUJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut scartelat: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe albastru, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, Lupa Capitolină conturnată, de argint; 4) pe roşu, o carte deschisă de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * CLUJ.Drapelul distinctiv al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 100 de centimetri şi lăţimea de 66 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 38 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 14 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 31 centimetri.Flamura are ataşate, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN CLUJ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) Lupa Capitolină şi cartea - elemente preluate de la stema judeţului Cluj, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 09-03-2017 Anexa 137 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 09 martie 2017
    Anexa nr. 138INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN DOLJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut despicat şi semi-tăiat la dextra: 1) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe aur, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe roşu, un leu de aur, ţinând cu laba dreaptă anterioară o spadă, cu lama de argint, înzestrată de aur, aşezată în pal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * DOLJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile Inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) leul cu spada - elemente preluate de la stema judeţului Dolj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 138 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 139INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN SUCEAVAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în partea de jos, pe roşu, doi lei de aur, armaţi negru, afrontaţi, susţinând, cel din dextra cu laba dreaptă anterioară, cel din senestra cu laba stângă anterioară, de sub braţul orizontal, o cruce latină de argint, iar cu celelalte labe anterioare susţin, deasupra crucii, o coroană deschisă, cu cinci fleuroane, de aur, încrustată cu pietre preţioase.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * SUCEAVA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) cei doi lei care susţin crucea şi coroana deschisă - elemente preluate de la stema judeţului Suceava pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 14-12-2017 Anexa 139 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 140INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „CĂPITAN DUMITRU CROITORU“ AL JUDEŢULUI SIBIUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Căpitan Dumitru Croitoru“ al Judeţului Sibiu din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un trichet de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „CĂPITAN DUMITRU CROITORU“ AL JUDEŢULUI SIBIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) trichetul - element preluat de la stema a judeţului Sibiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 140 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 141DIRECŢIA GENERALĂ LOGISTICĂÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale Logistice va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut scartelat: 1. pe albastru, o roată de maşină, naturală, cu opt spiţe de argint, aşezată într-o roată dinţată de acelaşi metal; 2. pe roşu, un pistol de argint, însoţit în şef de trei bezanţi-turte cu aur şi albastru; 3. pe hermină, un cazan de aur, însoţit, în şef, de trei stele roşii; 4. pe albastru, o carte deschisă de argint pe care broşează, la dreapta şi la stânga, de la baza filelor, două clădiri de aur, cu câte o uşă şi câte opt ferestre, dispuse 2:2:2:2, ajurate negru.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ LOGISTICĂ * MINISTERUL AFACERILOR INTERNE.Semnificaţiile elementelor însumatea) roata de maşină - autovehiculele aflate în dotarea unităţilor ministerului;b) roata dinţată - echipamentele mecanice din dotarea structurilor ministerului;c) pistolul - armele aflate în dotarea unor structuri ale ministerului;d) bezanţii-turte - muniţia aferentă pentru arme;e) hermina - face referire la uniformele efectivelor;f) cazanul - hrănirea efectivelor;g) stelele roşii - oamenii;h) cartea deschisă - tipografia ministerului; evidenţa de cadastru pentru toate imobilele;i) cele două clădiri - imobilele aflate în proprietatea statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 07-02-2017 Anexa 141 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 7 din 27 ianuarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 07 februarie 2017
    Anexa nr. 142GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ "BUREBISTA" BRAŞOV
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile Braşov din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă de argint, încărcată cu trei stele roşii, având în cartierul stâng superior un trunchi de copac smuls, de argint, ieşind din partea de jos a unei coroane deschise, cu cinci fleuroane, de aur, împodobită cu pietre preţioase, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă de argint. Suporţi: doi urşi naturali, afrontaţi, stând pe două arabescuri aurii pe care se sprijină şi scutul, cu talpa.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * "BUREBISTA" BRAŞOV.Semnificaţiile elementelor însumatea) banda - apărare, protecţie; ordine;b) trei stele roşii - oamenii, iar numărul acestora indică cele trei judeţe, Braşov, Covasna şi Sibiu, ce intră în zona de responsabilitate a unităţii;c) copacul smuls, ieşind din partea de jos a coroanei - elemente preluate de la stema judeţului Braşov de la care provine denumirea şi pe teritoriul căruia unitatea îşi are reşedinţa;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;e) cei doi urşi - forţă, putere; animale care susţin scutul şi care fac parte din fauna regiunii.La data de 29-10-2014 Anexa nr. 142 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 150 din 20 octombrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 29 octombrie 2014, având conţinutul anexei nr. 2 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 143GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ CLUJ-NAPOCAÎnsemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut albastru, cu o bandă ondulată de argint, încărcată cu cinci stele roşii, având în cartierul stâng superior un copac smuls de aur, iar în cartierul drept inferior o grenadă aprinsă de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * CLUJ-NAPOCA.Drapelul distinctiv al Grupării de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte un romb argintiu, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar aurii, având în centru litera J stilizată cu negru.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ „ŞTEFAN CICIO-POP“ CLUJ-NAPOCA, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) copacul smuls: rădăcinile - colaborarea cu alte structuri; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;b) banda ondulată - apărare, protecţie, ordine; în cazul de faţă reprezintă şi râul Someş care străbate majoritatea judeţelor ce intră în aria de responsabilitate a unităţii;c) cinci stele roşii - oamenii, iar numărul acestora indică cele cinci judeţe, Cluj, Bihor, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare, ce intră în zona de responsabilitate a unităţii;d) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.
    La data de 13-09-2021 Anexa nr. 143 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 144INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DROBETA“ AL JUDEŢULUI MEHEDINŢIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Drobeta“ al Judeţului Mehedinţi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o albină de aur, cu aripile deschise.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DROBETA“ AL JUDEŢULUI MEHEDINŢI.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) albina - element preluat de la stema judeţului Mehedinţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 144 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 145INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN COVASNAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Covasna din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, Sfântul Gheorghe, îmbrăcat în armură, purtând pe cap un coif, încins cu o sabie la şoldul stâng, cu o pelerină fluturând la spate, călare pe un cal cabrat, ţinând, cu ambele mâini, o suliţă, poziţionată în bară şi îndreptată spre gura unui balaur, aflat cu o parte a corpului sub cal, având capul conturnat şi dispus, oblic, în bară şi limba scoasă, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * COVASNA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) Sfântul Gheorghe este, în cazul de faţă, armă vorbitoare, făcând referire la municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 145 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 146INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN ILFOVÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ilfov din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, despicat, având, în cartierul din dreapta, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din stânga, pe roşu, silueta unei biserici de argint, văzută din faţă, cu un singur turn şi cu 6 arcade deasupra uşii de intrare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * ILFOV.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) silueta bisericii - element preluat de la stema judeţului Ilfov, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 146 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 147INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN NEAMŢÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Neamţ din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, o capră neagră, sărind spre dreapta peste o stâncă de argint. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * NEAMŢ.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) capra neagră şi stânca - elemente preluate de la stema judeţului Neamţ pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 147 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 148INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN SĂLAJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Sălaj din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, în partea de jos, trei brâuri subţiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * SĂLAJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) brâurile undate şi PORTA PRETORIA - elemente preluate de la stema judeţului Sălaj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 148 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 149INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BIHORÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bihor din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un turn de argint, rostuit negru, cu o fereastră ajurată negru şi cu poarta închisă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BIHOR.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) turnul - element preluat de la stema judeţului Bihor, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Anexa nr. 149 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 150CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRIICADRELOR JANDARMI MONTAN SINAIA
    Însemnul heraldic al Centrului de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan Sinaia din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut încărcat cu o săritoare de aur, având în cartierul 1, pe albastru, o stea de argint, în 2, pe roşu, un pumnal de argint, înzestrat de aur, poziţionat în pal, cu vârful în jos, în 3, pe roşu, un piolet de aur, aşezat în pal şi în 4, pe albastru, o grenadă aprinsă de argint. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * CENTRUL DE PERFECŢIONARE A PREGĂTIRII CADRELOR JANDARMI MONTAN * SINAIA.Semnificaţia elementelor însumate:a) săritoare - piesă onorabilă de prim ordin care, în cazul de faţă, face referire la schiuri, mijloacele cu care personalul din cadrul unităţii participă, în anotimpul rece, la acţiuni în mediul alpin;b) steaua de argint - unitate de învăţământ;c) pumnalul - justiţie şi onoare militară;d) piolet - instrument folosit şi de alpiniştii din unitate la escaladări;e) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 10-08-2015 Anexa nr. 150 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 86 din 31 iulie 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 10 august 2015 şi are conţinutul anexei nr. 4 din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 151 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "CĂPITAN PUICĂ NICOLAE" AL JUDEŢULUI ARGEŞ Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Căpitan Puică Nicolae" al Judeţului Argeş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul şi ghearele roşii, care îşi ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "CĂPITAN PUICĂ NICOLAE" AL JUDEŢULUI ARGEŞ. Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Căpitan Puică Nicolae" al Judeţului Argeş va avea flamura dreptunghiulară, de culoare albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 cm de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 cm, în interiorul cărora se află: câte două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat. Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri. Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri. La partea superioară a hampei, în ultimii 90 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul. Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "CĂPITAN PUICĂ NICOLAE" AL JUDEŢULUI ARGEŞ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm. Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului. La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri. Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) acvila care stă pe muntele verde - elemente preluate de la stema judeţului Argeş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 09-06-2023 Anexa nr. 151 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023
    Anexa nr. 152INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „CRIŞANA“ AL JUDEŢULUI BIHORÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Crişana“ al Judeţului Bihor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe portocaliu, un turn crenelat de argint, rostuit negru, dotat cu o fereastră şi o poartă închisă; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri undate, cel din mijloc mai gros, peste care pluteşte o floare de nufăr, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „CRIŞANA“ AL JUDEŢULUI BIHOR.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) turnul şi brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Bihor pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;f) floarea de nufăr - face parte din flora judeţului Bihor.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 152 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 153INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA“ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUDÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa“ al Judeţului Bistriţa-Năsăud din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un bărbat, purtând costum popular, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în stânga un scut rotund.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BISTRIŢA“ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) personajul în costum popular - element preluat de la stema judeţului Bistriţa-Năsăud pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 153 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 154INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „NICOLAE IORGA“ AL JUDEŢULUI BOTOŞANIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Nicolae Iorga“ al Judeţului Botoşani din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, trei luceferi de argint, cu câte şase raze, poziţionaţi 2:1.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „NICOLAE IORGA“ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) luceferii - elemente preluate de la stema judeţului Botoşani pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 154 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 155INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „ŢARA BÂRSEI“ AL JUDEŢULUI BRAŞOVÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei“ al Judeţului Braşov din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, coroana de oţel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în faţă, cu 7 pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus şi de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, 4 romboidale şi două rotunde, surmontat de 8 fleuroane, dintre care 5 sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari, având pe ele câte 4 pietre rotunde (3 mai mici dispuse, sus, în triunghi şi una mai mare între ele, pe centru) şi una ovală în partea de jos, cu al doilea şi al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, 8 lame înguste, dintre care primele 5 din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printrun glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării“. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, aşezată din faţă, pe centrul căreia broşează cifra regelui Carol I (doi C adosaţi şi intercalaţi în care este înscrisă cifra romană I).În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „ŢARA BÂRSEI“ AL JUDEŢULUI BRAŞOV.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) coroana de oţel a regilor României - element preluat din vechea stemă a judeţului Braşov pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 155 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 156INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „NERON LUPAŞCU“ AL JUDEŢULUI BUZĂUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu“ al Judeţului Buzău din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară şi de o alta arcuită deasupra ei, precum şi alte trei ferestre arcuite pe faţada laterală, două în dreptul navei si una în dreptul absidei, iar acoperişul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi zborul coborât.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „NERON LUPAŞCU“ AL JUDEŢULUI BUZĂU.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) biserica cu acvila - elemente preluate de la stema judeţului Buzău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 156 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 157INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BARBU ŞTIRBEI“ AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei“ al Judeţului Călăraşi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi despicat în talpă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe verde, un caduceu de argint; 3) pe albastru, un călăraş cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, puşca la spate, raniţa şi sabia la şoldul drept, ţinând cu mâinile frâul şi stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BARBU ŞTIRBEI“ AL JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;f) călăraşul - armă vorbitoare, făcând referire la denumirea judeţului pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 157 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 158INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „AVRAM IANCU“ AL JUDEŢULUI CLUJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu“ al Judeţului Cluj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut sfertuit: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o carte deschisă de argint; 3) pe albastru, Lupa Capitolină de argint, conturnată; 4) pe roşu, un caduceu de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „AVRAM IANCU“ AL JUDEŢULUI CLUJ.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu“ al Judeţului Cluj va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „AVRAM IANCU“ AL JUDEŢULUI CLUJ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) Lupa Capitolină şi cartea - elemente preluate de la stema judeţului Cluj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;f) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 158 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 159INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DOBROGEA“ AL JUDEŢULUI CONSTANŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea“ al Judeţului Constanţa din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, monumentul Tropaeum Traiani de argint, redat din faţă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DOBROGEA“ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) monumentul Tropaeum Traiani - element preluat de la stema judeţului Constanţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 159 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 160INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MIHAI VITEAZUL“ AL JUDEŢULUI COVASNAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul“ al Judeţului Covasna din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, Sfântul Gheorghe, îmbrăcat în armură, purtând pe cap un coif cu panaş, încins cu o sabie la şoldul stâng, cu o pelerină fluturând la spate, călare pe un cal cabrat, ţinând, cu ambele mâini, o suliţă, poziţionată în bară şi îndreptată spre gura unui balaur, aflat cu o parte a corpului sub cal, având capul conturnat şi dispus, oblic, în bară şi limba scoasă, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „MIHAI VITEAZUL“ AL JUDEŢULUI COVASNA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) Sfântul Gheorghe este, în cazul de faţă, armă vorbitoare, făcând referire la municipiul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 160 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 161INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I“ AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I“ al Judeţului Dâmboviţa din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o căprioară de argint, redată din profil, spre dextra.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BASARAB I“ AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I“ al Judeţului Dâmboviţa va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BASARAB I“ AL JUDEŢULUI DÂMBOVIŢA, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) căprioara - element preluat de la stema judeţului Dâmboviţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 24-02-2021 Anexa nr. 161 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021
    Anexa nr. 162INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „OLTENIA“ AL JUDEŢULUI DOLJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia“ al Judeţului Dolj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un leu, încoronat de aur, armat, aprins şi limbat roşu, ţinând cu labele anterioare, de mâner şi de lamă, o spadă, de acelaşi metal, aşezată în pal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „OLTENIA“ AL JUDEŢULUI DOLJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) leul cu spada - elemente preluate de la stema judeţului Dolj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea;f) limba şi ghearele roşii - forţa unităţii.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 162 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 163INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN ALBAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Alba din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, despicat, având, la dextra, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar la senestra, pe roşu, un legionar roman de argint, redat în întregime din faţă şi privind spre dreapta, ţinând în mâna dreaptă o lance, de asemenea, de argint, poziţionată puţin oblic spre dextra, iar în stânga un scut negru având în câmp literele VRR scrise cu argint, dispuse V în registrul de sus, iar RR în cel de jos.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * ALBA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) legionarul roman - element preluat din vechea stemă a judeţului Alba pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 14-12-2017 Anexa 163 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 164INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „VASILE GOLDIŞ“ AL JUDEŢULUI ARADÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş“ al Judeţului Arad din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o cetate de argint, rostuită negru, cu trei turnuri, dotate, fiecare, cu câte o fereastră dreptunghiulară, ajurată negru, cu acoperiş conic. Cetatea are o poartă, cu partea de sus boltită, ajurată, de asemenea, negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „VASILE GOLDIŞ“ AL JUDEŢULUI ARAD.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) cetatea - element preluat de la stema judeţului Arad pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 164 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 165INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DUNĂREA“ AL JUDEŢULUI BRĂILAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dunărea“ al Judeţului Brăila din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o navă cu pânze, de argint, dotată la pupa şi în vârfurile celor două catarge cu trei fanioane, de asemenea, de argint, plutind peste valuri, de acelaşi metal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DUNĂREA“ AL JUDEŢULUI BRĂILA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) nava cu pânze - element preluat de la stema judeţului Brăila pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 165 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 166INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DEALUL SPIRII“ BUCUREŞTI-ILFOVÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii“ Bucureşti-Ilfov din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) albastru, încărcat, pe centru, cu Sfântul Dumitru, înfăţişat de argint, nimbat de aur, redat în întregime, din faţă, purtând pelerină, având o cruce pe piept, cu mâinile uşor detaşate de corp, flexate din cot, spre exterior, la aproximativ 90º, răsucite din încheieturi spre interior, cu palmele poziţionate în bară (dreapta) şi în bandă (stânga), ţinând, în pronaţie, cu dreapta o suliţă, aşezată în pal, înaltă aproape cât personajul, în stânga, o cruce latină, dispusă, de asemenea, în pal, înaltă de la vârful nimbului şi până în dreptul genunchilor; 3) pe verde, silueta unei biserici de argint, văzută din faţă, cu un singur turn şi cu şase arcade deasupra uşii de intrare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DEALUL SPIRII“ BUCUREŞTI-ILFOV.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) Sfântul Dumitru şi biserica - elemente preluate de la stemele municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov pe teritoriile cărora unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 166 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 167INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „VLAŞCA“ AL JUDEŢULUI GIURGIUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vlaşca“ al Judeţului Giurgiu din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut împărţit în furcă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o secure de luptă, cu tăişul dublu, asuprind o semilună, totul de argint; 3) pe verde, 3 copaci smulşi, de asemenea, de argint, poziţionaţi 2:1.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „VLAŞCA“ AL JUDEŢULUI GIURGIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) copacii smulşi, semiluna şi securea - elemente preluate de la stema judeţului Giurgiu pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 167 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 168INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „LT. COL. DUMITRU PETRESCU“ AL JUDEŢULUI GORJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Lt. col. Dumitru Petrescu“ al Judeţului Gorj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un cerb de aur stând pe o terasă verde.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „LT. COL. DUMITRU PETRESCU“ AL JUDEŢULUI GORJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) cerbul - element preluat de la stema judeţului Gorj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 168 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 169INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „IANCU DE HUNEDOARA“ AL JUDEŢULUI HUNEDOARAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara“ al Judeţului Hunedoara din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut împărţit în furcă răsturnată: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un caduceu de argint; 3) pe argint, un corb negru, ţinând în cioc un inel de aur, cu piatră roşie şi stând pe o ramură verde de stejar.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „IANCU DE HUNEDOARA“ AL JUDEŢULUI HUNEDOARA.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Iancu de Hunedoara“ al Judeţului Hunedoara va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „IANCU DE HUNEDOARA“ AL JUDEŢULUI HUNEDOARA, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;f) ramura verde, corbul cu inelul în cioc - elemente preluate de la stema judeţului Hunedoara pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 169 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 170INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BARBU CATARGIU“ AL JUDEŢULUI IALOMIŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Catargiu“ al Judeţului Ialomiţa din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un snop de grâu de aur, aşezat în pal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BARBU CATARGIU“ AL JUDEŢULUI IALOMIŢA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) snopul de grâu - element preluat de la stema judeţului Ialomiţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 170 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 171INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „PETRODAVA“ AL JUDEŢULUI NEAMŢÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava“ al Judeţului Neamţ din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o capră neagră, sărind spre dreapta peste o stâncă de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „PETRODAVA“ AL JUDEŢULUI NEAMŢ.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) capra neagră şi stânca - elemente preluate de la stema judeţului Neamţ pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 171 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 172INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „MATEI BASARAB“ AL JUDEŢULUI OLTÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab“ al Judeţului Olt din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un turn de argint, donjonat de un turnuleţ crenelat de acelaşi metal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „MATEI BASARAB“ AL JUDEŢULUI OLT.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) turnul donjonat - element preluat de la stema judeţului Olt pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 172 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 173INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BANAT“ AL JUDEŢULUI TIMIŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Banat“ al Judeţului Timiş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un leu de aur, ţinând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziţionată în bară, născând dintr-un zid crenelat, de acelaşi metal şi rostuit negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „BANAT“ AL JUDEŢULUI TIMIŞ.Drapelul distinctiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Banat“ al Judeţului Timiş va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 de centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 cm, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BANAT“ AL JUDEŢULUI TIMIŞ, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 cm.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 cm, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) leul cu sabia, zidul crenelat: elemente preluate de la stema judeţului Timiş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 173 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 174INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „DELTA“ AL JUDEŢULUI TULCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Delta“ al Judeţului Tulcea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, doi delfini din aur, afrontaţi; între cei doi delfini se află o cruce paleocreştină de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „DELTA“ AL JUDEŢULUI TULCEA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) delfinii şi crucea - elemente preluate de la stema judeţului Tulcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 174 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 175INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „PODUL ÎNALT“ AL JUDEŢULUI VASLUIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Podul Înalt“ al Judeţului Vaslui din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, trei peşti suprapuşi, de argint, redaţi spre dreapta.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „PODUL ÎNALT“ AL JUDEŢULUI VASLUI.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) cei trei peşti - elemente preluate de la stema judeţului Vaslui pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 175 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 176INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GENERAL MAGHERU“ AL JUDEŢULUI VÂLCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru“ al Judeţului Vâlcea din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o fântână tradiţională, de aur, flancată, în partea dreaptă, de un bărbat, redat în întregime şi din profil spre stânga, îmbrăcat în costum popular, purtând căciulă pe cap, de argint, ţinând, cu ambele mâini, frâul unui cal cabrat, de acelaşi metal, aflat în partea stângă.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „GENERAL MAGHERU“ AL JUDEŢULUI VÂLCEA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) fântâna flancată de om şi de cal - elemente preluate de la stema judeţului Vâlcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 176 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 177INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CĂLĂRAŞIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat, având în cartierul din dextra, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din senestra, pe roşu, un călăraş cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, puşca la spate, raniţa şi sabia la şoldul drept, ţinând cu mâinile frâul şi stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * CĂLĂRAŞI.Drapelul distinctiv al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Călăraşi va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri, iar la cele patru colţuri, aşezate aproape pe diagonale, la 5 centimetri de marginile flamurii, patru coroane de stejar cu frunze şi fructe, aurii, cu înălţimea de 18 centimetri, în interiorul cărora se află câte un romb argintiu, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar aurii, având în centru litera J stilizată cu negru.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN „GENERAL DE BRIGADĂ BARBU PÂRÂIANU“ CĂLĂRAŞI, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) călăraşul - armă vorbitoare, făcând referire la denumirea judeţului pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Anexa nr. 177 a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 178INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN IALOMIŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ialomiţa din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un snop de grâu de aur, poziţionat în pal.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * IALOMIŢA.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) snopul de grâu - element preluat de la stema judeţului Ialomiţa, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Anexa nr. 178 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 179Gruparea de Jandarmi Mobilă Timişoara
    Însemnul heraldic al Grupării de Jandarmi Mobilă Timişoara din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut scartelat, cu insiţiune, având în cartierul 1, pe roşu, un leu de aur, ţinând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziţionată în bară, născând dintr-un zid crenelat, de acelaşi metal şi rostuit negru, în cartierul 2, pe albastru, o cetate de argint, rostuită negru, cu trei turnuri, cu acoperiş conic şi având o poartă ajurată negru, în cartierul 3, pe albastru, un corb negru ţinând în cioc un inel de aur, cu piatră roşie şi stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur, în cartierul 4, pe roşu, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, cu capul 3/4 spre senestra, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ), iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de acelaşi metal; în insiţiune, pe verde, o grenadă de argint, aprinsă, de acelaşi metal.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * GRUPAREA DE JANDARMI MOBILĂ * TIMIŞOARA.Semnificaţia elementelor însumatea) leul cu sabia, născând dintr-un zid de cetate, corbul cu inel în cioc, cetatea de argint şi legionarul roman: elemente preluate de la stemele judeţelor Timiş, Hunedoara, Arad şi Caraş-Severin, pe teritoriul cărora unitatea îşi desfăşoară activitatea;b) grenada aprinsă: jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară.La data de 28-01-2016 Anexa nr. 179 a fost introdusă de anexa nr. 3 din ORDINUL nr. 6 din 19 ianuarie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 28 ianuarie 2016 conform pct. 4 al art. I din acelaşi act normativ.
    Anexa nr. 180INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GENERAL EREMIA GRIGORESCU“ AL JUDEŢULUI GALAŢIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „General Eremia Grigorescu“ al Judeţului Galaţi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, o ancoră de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „GENERAL EREMIA GRIGORESCU“ AL JUDEŢULUI GALAŢI. Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) ancora - element preluat de la stema judeţului Galaţi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 180 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 181INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „OLTUL“ AL JUDEŢULUI HARGHITAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul“ al Judeţului Harghita din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe aur, patru munţi verzi, pe vârful cărora sunt patru brazi de aceeaşi culoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: *INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „OLTUL“ AL JUDEŢULUI HARGHITA.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) munţii şi brazii - elemente preluate de la vechea stemă a fostului judeţ Ciuc ce se întindea pe actuala arie a judeţului Harghita pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 181 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 182INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI“ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Gheorghe Pop de Băseşti“ al Judeţului Maramureş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un munte de argint, având la bază o intrare de mină arcuită şi ajurată negru, cu doi brazi verzi pe flancuri şi pe vârful căruia stă o capră neagră.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „GHEORGHE POP DE BĂSEŞTI“ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) muntele cu intrarea în mină, brazii şi capra neagră - elemente care fac referire la vechea stemă a judeţului Maramureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 182 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 183INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „HOREA“ AL JUDEŢULUI MUREŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Horea“ al Judeţului Mureş din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi semidespicat în şef: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe portocaliu, un caduceu de argint; 3) pe albastru, trei brâuri undate de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „HOREA“ AL JUDEŢULUI MUREŞ.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) caduceul de argint: reputaţia de virtuţi reale; bagheta - puterea; şerpii - prudenţa; aripile - capacitatea unităţii de a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav;f) brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Mureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 183 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 184INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „SOMEŞ“ AL JUDEŢULUI SATU MAREÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Someş“ al Judeţului Satu Mare din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat şi semidespicat în talpă: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe verde, un ciorchine de strugure de aur, broşând, cu jumătatea superioară, pe o frunză de viţă-de-vie aşezată în fascie, cu codiţa orientată spre senestra; 3) pe albastru, un turn de argint, rostuit negru, cu poarta ajurată, de asemenea, negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „SOMEŞ“ AL JUDEŢULUI SATU MARE.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) ciorchinele de strugure şi turnul - elemente preluate de la stema judeţului Satu Mare pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 184 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 185INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „POROLISSUM“ AL JUDEŢULUI SĂLAJÎnsemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Porolissum“ al Judeţului Sălaj din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subţiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT).În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * „POROLISSUM“ AL JUDEŢULUI SĂLAJ.Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) brâurile undate şi PORTA PRETORIA - elemente preluate de la stema judeţului Sălaj pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Anexa nr. 185 a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 186INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SIBIUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sibiu, din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă: 1) pe roşu, un trichet de aur; 2) pe albastru, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 3) pe aur, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * SIBIU.Semnificaţia elementelor însumatea) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) trichetul - element preluat de la stema judeţului Sibiu, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 09-03-2017 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 09 martie 2017
    Anexa nr. 187INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BRAŞOVÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Braşov din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, tăiat, având, în partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în partea de jos, pe roşu, coroana de oţel a regilor României. Această coroană este reprezentată ca o coroană închisă, de argint, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, împodobit, în faţă, cu şapte pietre, dintre care una oblongă, de formă hexagonală, cu laturile de sus şi de jos egale, dar mai mari decât cele de pe flancuri, patru romboidale şi două rotunde, surmontat de opt fleuroane, dintre care cinci sunt vizibile, în formă de vârf de lance, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari, având pe ele, câte patru pietre rotunde (trei mai mici dispuse, sus, în triunghi şi una mai mare între ele, pe centru) şi una ovală în partea de jos, cu al doilea şi al patrulea mai mici, încărcate pe centru cu câte o piatră hexagonală, intercalate de patru vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob crucifer, cu crucea „Trecerea Dunării“. Această cruce este reprezentată ca o cruce recruciată, aşezată din faţă, pe centrul căreia broşează cifra regelui Carol I (doi C adosaţi şi intercalaţi în care este înscrisă cifra romană I).În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BRAŞOV.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) coroana regilor României - element preluat din vechea stemă a judeţului Braşov, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 09-03-2017 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 24 din 27 februarie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 09 martie 2017
    Anexa nr. 188INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BACĂUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău din cadrul Jandarmeriei Române va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, un munte de sare de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BACĂU.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) muntele de sare - element preluat de la stema judeţului Bacău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 14-12-2017 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 151 din 7 decembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 992 din 14 decembrie 2017
    Anexa nr. 189BRIGADA DE POLIŢIE PENTRU TRANSPORTUL PUBLICÎnsemnul heraldic al Brigăzii de Poliţie pentru Transportul Public din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti se prezintă după cum urmează: scut tăiat, având în cartierul 1, pe albastru, o balanţă de argint, cu talgerele în echilibru, iar în cartierul 2, pe aur, o roată neagră, cu cinci spiţe roşii poziţionate în stea.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * BRIGADA DE POLIŢIE PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC * D.G.P.M.B.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - justiţie, dreptate; supravegherea aplicării legilor;b) roata - mijloacele de transport public;c) steaua roşie - omul;d) literele D.G.P.M.B. - sigla Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.
    La data de 23-03-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 190INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN ARADÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Arad din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: la dextra, pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; la senestra, pe albastru, o cetate de argint, rostuită negru, cu trei turnuri, cu acoperiş conic şi având o poartă deschisă, neagră.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * ARAD.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) cetatea cu trei turnuri - element preluat de la stema judeţului Arad pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 23-03-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 191INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN DÂMBOVIŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dâmboviţa din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul 1, pe roşu, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul 2, pe albastru, o căprioară de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * DÂMBOVIŢA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) căprioara - element preluat de la stema judeţului Dâmboviţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 23-03-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 192INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN TULCEAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având, în cartierul 1, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul 2, pe roşu, doi delfini din aur, afrontaţi; între cei doi delfini se află o cruce paleocreştină de aur.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * TULCEA.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) delfinii şi crucea - elemente preluate de la stema judeţului Tulcea pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 23-03-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 25 din 14 martie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 257 din 23 martie 2018
    Anexa nr. 193ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ŞI PROBLEME SPECIALEÎnsemnul heraldic al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului, se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut albastru, încărcat cu un leu rampant de aur, limbat, armat şi aprins roşu, ţinând în laba dreaptă anterioară o cheie de acelaşi metal; la spatele animalului, în cantonul senestru al şefului, un trandafir heraldic, de asemenea, de aur, butonat roşu.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: MUNCĂ ŞI DEVOTAMENT.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A REZERVELOR DE STAT ŞI PROBLEME SPECIALE * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumate:a) leul de aur - putere, autoritate, forţă, înţelepciune, energie în serviciul binelui;b) cheia de aur - reuşita;c) trandafir de aur - merit recunoscut;d) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 12-06-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 194DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂÎnsemnul heraldic al Direcţiei de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se compune după cum urmează: scut albastru, cu o bandă de argint încărcată cu trei stele roşii, având în cartierul stâng superior un cap de leu smuls, de aur, limbat şi aprins roşu, iar în cartierul drept inferior o rodie de aur, deschisă roşu. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA DE ORDINE PUBLICĂ * I.G.P.R.Semnificaţia elementelor însumate:a) banda - apărare, protecţie, ordine;b) stelele roşii - oamenii;c) cap de leu smuls, de aur - coordonator fidel şi integru; vigilenţă;d) ochiul şi limba roşii - forţa unităţii;e) rodie de aur - uniune de diverse opinii pe toate materiile, cooperare;f) literele I.G.P.R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    La data de 12-06-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 195INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ GIURGIUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu din cadrul Poliţiei de Frontieră Române se compune dintr-un scut tăiat şi dublu despicat: 1) pe albastru, o secure de luptă cu tăişul dublu, aşezată în pal, asuprind o semilună urcătoare, totul de argint; 2) pe verde, o bornă de hotar, de argint, încărcată în partea de sus cu două spade albastre, încrucişate în săritoare, iar în cea de jos cu o ancoră neagră; borna are, ca suporţi, doi lei de aur, aprinşi roşu, afrontaţi; 3) pe albastru, un călăraş cu barbă, purtând haine, pelerină, cizme, căciulă, puşca la spate, raniţa şi sabia la şoldul drept, ţinând cu mâinile frâul şi stând călare pe un cal aflat în salt, totul de argint; 4) pe roşu, un leu de aur, conturnat, încoronat, ţinând, cu labele anterioare, o sabie, de acelaşi metal, poziţionată în pal; 5) pe albastru, un snop de grâu de aur; 6) pe roşu, un copac dezrădăcinat de argint.În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: PATRIA ET HONOR (PATRIE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL TERITORIAL AL POLIŢIEI DE FRONTIERĂ * GIURGIU.Semnificaţia elementelor însumate:a) borna, cu spadele încrucişate, cu ancora şi cu leii - elemente preluate de la însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române;b) securea şi semiluna, călăraşul, leul încoronat cu sabia, snopul de spice de grâu şi copacul sunt fie elemente preluate de la stemele judeţelor Giurgiu (securea şi semiluna), Dolj (leul încoronat cu sabia), Olt (snopul de spice de grâu), Ialomiţa (snopul de spice de grâu), fie arme vorbitoare ce fac referire la judeţele Călăraşi (călăraşul) şi Teleorman (copacul smuls) pe teritoriul cărora unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 12-06-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 54 din 31 mai 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 12 iunie 2018
    Anexa nr. 196INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN HARGHITAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat în furcă: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe portocaliu, Fecioara, ţinând cu mâna stângă pruncul, ambii încoronaţi, stând cu picioarele pe o semilună urcătoare, ţinând în mâna dreaptă un sceptru terminat în floare de crin, orientat oblic spre flancul dextru, cu veşmintele, coroanele deschise, sceptrul şi semiluna, de aur; 3) pe argint, patru munţi verzi, având între ei trei ape argintii şi din vârful cărora se înalţă patru brazi, de asemenea, verzi.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * HARGHITA.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) Fecioara cu pruncul, munţii cu brazii - elemente preluate de la stema fostului comitat Ciuc (Csík), înglobat astăzi în judeţul Harghita, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 197INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN MUREŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei un scut tăiat, având, în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, trei brâuri undate de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * MUREŞ.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) brâurile undate - elemente preluate de la stema judeţului Mureş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 198INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN TELEORMANÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Teleorman din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintrun cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat, având, în cartierul din dextra, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din senestra, pe roşu, un copac smuls de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * TELEORMAN.Semnificaţia elementelor însumatea) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIXlea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) copacul - armă vorbitoare care, în cazul de faţă, face referire la denumirea judeţului Teleorman pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 26-10-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 113 din 17 octombrie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 902 din 26 octombrie 2018
    Anexa nr. 199INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BUZĂUÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Buzău din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat, având în cartierul din partea de sus, pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe roşu, o biserică de argint, rostuită negru, redată din profil, având la dextra un turn acoperit străpuns de o fereastră circulară şi de o alta arcuită deasupra ei, precum şi alte trei ferestre arcuite pe faţada laterală, două în dreptul navei şi una în dreptul absidei, iar acoperişul având pe flancuri, în partea de sus, două globuri crucifere, terminate cu câte o cruce latină, edificiu pe care stă o acvilă de aur, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi zborul coborât.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BUZĂU.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) biserica şi acvila de pe acoperişul ei - elemente preluate de la stema judeţului Buzău pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Actul a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 200INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN VASLUIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Vaslui din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, trei peşti suprapuşi, de argint, redaţi spre dreapta.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * VASLUI.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) trei peşti - elemente preluate de la stema judeţului Vaslui, pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 22-04-2019 Actul a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 201UNITATEA SPECIALĂ 72 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ „ANGHEL SALIGNY“ CERNAVODĂÎnsemnul heraldic al Unităţii Speciale 72 Jandarmi Protecţie Instituţională „Anghel Saligny“ Cernavodă din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: scut despicat şi semi-tăiat la senestra, având în cartierul 1, pe roşu, două halebarde de argint poziţionate în săritoare, în 2, pe auriu, un atom albastru cu un nucleu şi învelişul alcătuit din trei electroni aşezaţi pe orbite electronice, iar în 3, pe albastru, o grenadă aprinsă de argint.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * UNITATEA SPECIALĂ 72 JANDARMI PROTECŢIE INSTITUŢIONALĂ * „ANGHEL SALIGNY“ CERNAVODĂ.Semnificaţia elementelor însumate:a) atomul - face referire la Centrala nuclearoelectrică Cernavodă;b) grenada aprinsă - jandarmeria; curaj, valoare, dorinţa de a lupta pentru ţară;c) halebardele - paza şi protecţia obiectivelor.
    La data de 22-04-2019 Actul a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 40 din 10 aprilie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 311 din 22 aprilie 2019
    Anexa nr. 202DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICEÎnsemnul heraldic al Direcţiei Informare şi Relaţii Publice va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut albastru, cu două ramuri de lauri aurii în interiorul cărora se află un hrisov desfăşurat, natural, poziţionat în bandă, pe care este scris, pe trei rânduri, dictonul latin Vincit omnia veritas (Adevărul învinge totul); pe document broşează, parţial, o pană de argint aşezată, cu aproximaţie, în bară.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumatea) ramurile de lauri - glorie; victorie;b) hrisovul cu pana - comunicarea în scris cu persoane, unităţi, structuri şi instituţii;c) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 13-05-2019 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019
    Anexa nr. 203DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE PREFECTULUIÎnsemnul heraldic al Direcţiei Generale pentru Relaţiile cu Instituţiile Prefectului va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut, albastru, încărcat, în partea de sus, cu un trandafir de aur de aur, cu pistil roşu, iar în cea de jos, cu credinţa de acelaşi metal; cu bordura formată din 42 de pătrate dispuse în tablă de şah, alternând negru cu argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEGALITATE ŞI AUTORITATE.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule de acelaşi metal, pe fond albastru: * DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU RELAŢIILE CU INSTITUŢIILE PREFECTULUI * M.A.I.Semnificaţia elementelor însumatea) pătratele - cele 42 de instituţii ale prefectului din ţara noastră;b) tabla de şah cu cele 42 de carouri care alternează negru cu argint - proiect de întreprinderi remarcabile cu cele 42 de prefecturi;c) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate, prietenie, colaborare;d) trandafirul de aur - merit recunoscut.
    La data de 13-05-2019 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019
    Anexa nr. 204CENTRUL OPERAŢIONALÎnsemnul heraldic al Centrului Operaţional din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut scartelat, având în cartierul 1, pe roşu, trei ace de ceasornic de aur acolate, în 2, pe albastru, o acvilă de argint, cu ciocul şi ghearele roşii, în poziţie de atac, în 3, pe albastru, două securi consulare romane naturale, încrucişate în săritoare şi în 4, pe roşu, credinţa de aur.În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur, pe fond albastru: * CENTRUL OPERAŢIONAL * INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE.Semnificaţia elementelor însumatea) acele de ceasornic - executarea de planuri;b) acvila de argint în poziţie de atac - comunicarea, înţelepciunea, forţa şi tenacitatea, autoritatea şi puterea; misiunea de observaţie;c) securile consulare romane - element preluat de la însemnul heraldic al Inspectoratului General al Poliţiei Române; ordinea publică;d) credinţa (două mâini care se strâng) - unitate, colaborare.
    La data de 13-05-2019 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 50 din 2 mai 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 369 din 13 mai 2019
    Anexa nr. 205DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANEÎnsemnul heraldic al Direcţiei generale management resurse umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut despicat şi semităiat la dextra, având în cartierul din partea dreaptă superioară, pe roşu, o carte deschisă, aurie, în cartierul din partea dreaptă inferioară, pe argint, trei stele roşii poziţionate 2:1, iar în cartierul din senestra, pe albastru, un stejar natural, fructat şi smuls.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE * M.A.I.Drapelul distinctiv al Direcţiei generale management resurse umane va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 de centimetri şi lăţimea de 90 de centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 de centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 de centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea DIRECŢIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE, iar la partea superioară de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară, hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) cartea deschisă - atribuţiile unităţii în domeniul formării profesionale a personalului;b) stelele roşii - oamenii;c) stejar smuls: putere, soliditate; merit obţinut; autoritate veche; rădăcinile - colaborarea cu structurile şi unităţile din Ministerul Afacerilor Interne; trunchiul - pregătirea în comun a unor planuri de acţiune; ramurile - punerea în practică a acţiunilor care, cum se speră, vor produce numeroase fructe;d) literele M.A.I. - sigla Ministerului Afacerilor Interne.
    La data de 24-02-2021 Anexa nr. 205 a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021
    Anexa nr. 206DIRECŢIA CONTROL INTERNÎnsemnul heraldic al Direcţiei control intern din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut scartelat, cuprinzând în primul cartier, pe albastru, un soare de aur, cu 14 raze, în 2, pe roşu, o carte deschisă de argint, în 3, pe roşu, o acvilă naturală, neagră, cu gâtul şi capul alb, cu ciocul, limba şi picioarele portocalii, cu ghearele negre, cu zborul în sus, conturnată, în 4, pe albastru, un leu auriu, limbat, aprins şi armat de argint.În partea inferioară, sub scut, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: VINCIT OMNIA VERITAS (ADEVĂRUL ÎNVINGE TOTUL).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECŢIA CONTROL INTERN * INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE.Semnificaţia elementelor însumate:a) soarele - lumină, cunoaştere;b) cartea de argint - învăţământ, ştiinţă;c) acvila - comunicare, forţă, tenacitate, curaj;d) leul de aur - putere, autoritate, înţelepciune, energie în serviciul binelui;e) deviza îmbogăţeşte mesajul compoziţiei heraldice şi evidenţiază aspiraţiile lucrătorilor din această unitate.
    La data de 24-02-2021 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 18 februarie 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 24 februarie 2021
    Anexa nr. 207SERVICIUL INDEPENDENT RUTIER PENTRU MISIUNI SPECIALEÎnsemnul heraldic al Serviciului Independent Rutier pentru Misiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: scut tăiat, cuprinzând în cartierul 1, pe roşu, un şevron răsturnat, auriu, încărcat cu trei roţi de maşină, naturale, cu pneul negru, janta de argint, cu spiţele în stea, pe mijlocul cărora se află o turtă cu câmpul în tablă de şah, cu carouri alternând roşu-negru, iar în cartierul 2, pe albastru, un şevron încărcat cu trei stele roşii.În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * SERVICIUL INDEPENDENT RUTIER PENTRU MISIUNI SPECIALE * I. G. P. R.Semnificaţia elementelor însumate:a) şevronul de aur - piesă onorabilă de prim ordin; protecţie, constanţă, fermitate;b) roata - sugerează mijloacele de transport care se deplasează pe arterele rutiere;c) turta în tablă de şah, cu carouri alternând roşu-negru - cercetarea şi soluţionarea accidentelor de circulaţie;d) stelele roşii - oamenii; e) literele I. G. P. R. - sigla Inspectoratului General al Poliţiei Române.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 208INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ARGEŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor, pleacă în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat şi despicat în şef: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, o acvilă de aur, cu ciocul şi ghearele roşii, care îşi ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * ARGEŞ.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) acvila care stă pe muntele verde - element preluat de la stema judeţului Argeş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 209INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN DÂMBOVIŢAÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dâmboviţa din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei se află un scut tăiat în furcă răsturnată: 1) pe roşu, o balanţă de aur, cu talgerele în echilibru; 2) pe verde, două securi consulare romane, naturale, încrucişate în săritoare; 3) pe albastru, o căprioară de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET HONOR (LEGE ŞI ONOARE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN * DÂMBOVIŢA.Drapelul distinctiv al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dâmboviţa va avea flamura dreptunghiulară, de culoarea albă, cu lungimea de 135 centimetri şi lăţimea de 90 centimetri şi ornamentaţie identică pe ambele feţe. Compoziţia heraldică de mai sus, cu diametrul de 54 centimetri, se va aplica pe centru, pe avers şi pe revers, simetric faţă de marginile superioară şi inferioară, la o distanţă de câte 18 centimetri, respectiv stânga şi dreapta ale drapelului, la o distanţă de câte 40,5 centimetri.Flamura are ataşaţi, pe cele trei laturi libere, franjuri aurii cu lungimea de 5 centimetri, iar în colţurile libere are prinse, cu şnur din fir auriu, două canafuri, de asemenea, aurii, cu lungimea de 12 centimetri.Hampa drapelului este confecţionată din lemn tare, uscat, fără noduri, de culoare brună (maro închis), cu diametrul de 3,5 centimetri şi cu lungimea de 240 centimetri.La partea superioară a hampei, în ultimii 70 centimetri, se face o frezare interioară în care se va introduce vergeaua din metal inoxidabil, pe care se montează drapelul.Vergeaua metalică este fixată în partea inferioară cu un inel de alamă, înalt de 3,2 centimetri, pe care este gravată, cu litere majuscule, denumirea INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA, iar la partea superioară, de un manşon metalic cilindric, cu diametrul exterior de 3,5 centimetri, dotat în partea de sus cu două inele cu lăţimea de 4,5 centimetri, grosimea de 0,75 centimetri şi distanţa dintre ele de 0,75 centimetri.Pe cilindru este montat vârful hampei, sub formă de vârf de lance, cu înălţimea de 12 centimetri, realizat din alamă aurită şi plasat peste ultimul inel al cilindrului.La partea inferioară hampa este prevăzută, pentru protecţie, cu un cilindru de alamă, obturat la capătul inferior, având diametrul interior de 3,4 centimetri, cel exterior de 4 centimetri şi înălţimea, de asemenea, de 4 centimetri.Semnificaţia elementelor însumate:a) balanţa - echilibru, justiţie, echitate, evidenţiind în stema de faţă atributul unităţii privind supravegherea aplicării legilor;b) securile consulare romane - evocă atribuţiile inspectoratului în statul de drept, de garant al ordinii publice;c) căprioara - element preluat din stema judeţului Dâmboviţa pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 210INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUDÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un bărbat, purtând costum popular, ţinând în mâna dreaptă o suliţă, iar în stânga un scut rotund.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * BISTRIŢA-NĂSĂUD.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) personajul în costum popular - element preluat de la stema judeţului Bistriţa-Năsăud pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 211INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERINÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Caraş-Severin din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut despicat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un legionar roman, redat în picioare şi din faţă, ţinând în mâna dreaptă scutul cu iniţialele VRR ce provin de la deviza VIRTUS ROMANA REDIVIVA (VIRTUTEA ROMANĂ REÎNVIATĂ), iar cu mâna stângă sprijină suliţa aşezată în pal, totul de argint.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * CARAŞ-SEVERIN.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) legionarul roman cu scut şi suliţă - elemente preluate din stema judeţului Caraş-Severin pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 212INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN IAŞIÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Iaşi din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe roşu, un cal de argint, conturnat; 2) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * IAŞI.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) calul - element preluat de la stema judeţului Iaşi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 213INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN TIMIŞÎnsemnul heraldic al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Timiş din cadrul Jandarmeriei Române se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi, şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe albastru, un romb de argint, ieşind dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roşu, un leu de aur, ţinând în laba dreaptă anterioară o sabie, cu vârful lat, de argint, înzestrată de aur, poziţionată în bară, născând dintr-un zid crenelat din patru piese, de acelaşi metal şi rostuit negru.În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ŞI ORDINE).În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN * TIMIŞ.Semnificaţia elementelor însumate:a) romb - viaţă, prosperitate, recompensă, cântece de laudă;b) litera J - sigla care desemnează încă din secolul al XIX-lea Jandarmeria Română;c) cununa din frunze de stejar - forţa, puterea, autoritate veche;d) leul cu sabia, zidul crenelat - elemente preluate de la stema judeţului Timiş pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 13-09-2021 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 116 din 13 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 873 din 13 septembrie 2021
    Anexa nr. 214 INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "MIHAIL STURDZA" AL JUDEŢULUI IAŞI Însemnul heraldic al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Mihail Sturdza" al Judeţului Iaşi din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se prezintă după cum urmează: pe fond albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici, poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle. Din vârfurile fleuroanelor pleacă, în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă. Pe pieptul acvilei, un scut tăiat: 1) pe purpuriu, două topoare încrucişate în săritoare, suprapuse de o cască de pompier aşezată din profil; în partea de jos, o grenadă explodând, de la care pornesc în dreapta şi în stânga ramuri de stejar, totul de argint; pe centrul acestei compoziţii broşează o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 2) pe albastru, un cal de argint, conturnat, cu piciorul stâng, din faţă, ridicat şi flexat sub un unghi de aproximativ 90°. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eşarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ŞI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii, pe fond albastru: * INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ * "MIHAIL STURDZA" AL JUDEŢULUI IAŞI. Semnificaţia elementelor însumate:a) casca şi topoarele - sunt preluate din însemnele pompierilor militari folosite din a doua jumătate a secolului al XIX-lea;b) grenada explodând - aminteşte de participarea pompierilor militari la Războiul pentru cucerirea Independenţei de Stat a României;c) ramurile de stejar - forţa, puterea; autoritate veche;d) turta portocalie cu triunghiul albastru, alezat - protecţia civilă;e) calul - element preluat de la stema judeţului Iaşi pe teritoriul căruia unitatea îşi desfăşoară activitatea.
    La data de 09-06-2023 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 70 din 23 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 507 din 09 iunie 2023
    -------