ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 27 din 16 aprilie 2025pentru aprobarea Cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii României
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 353 din 22 aprilie 2025Data intrării în vigoare 22-04-2025
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările ulterioare,luând în considerare necesitatea stabilirii măsurilor care să permită economiei româneşti să progreseze pe calea tranziţiei digitale şi ecologice, dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor este o direcţie de investiţii presantă şi esenţială. Formarea abilităţilor şi competenţelor digitale ale cetăţenilor români are scopul de a capacita România: să îmbunătăţească participarea civică prin adoptarea şi utilizarea serviciilor guvernamentale digitale, să îmbunătăţească rezultatele pe piaţa muncii, inclusiv prin stimularea participării şi prin perfecţionare/recalificare, şi să îşi îmbunătăţească rezultatele la indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), calculat anual de Comisia Europeană. În acest sens, absenţa unui cadru clar şi unitar de competenţe digitale riscă să compromită atingerea acestor obiective strategice, esenţiale pentru modernizarea societăţii şi economiei româneşti.Având în vedere evoluţia rapidă a peisajului digital, este necesar şi oportun ca România să dezvolte şi să faciliteze adoptarea pe scară largă a unui cadru naţional dedicat competenţelor digitale pentru cetăţenii români, denumit în continuare DigCompRo, adaptat specificului local, pornind de la cadrul de referinţă DigComp 2.2, elaborat de Comisia Europeană. Această iniţiativă va asigura condiţiile ca România să devină mai competitivă în era digitală şi va permite României să evalueze într-o manieră cuprinzătoare şi să dezvolte competenţele digitale în rândul cetăţenilor. Acest cadru trebuie să răspundă nevoilor şi provocărilor specifice cu care se confruntă România în parcursul de transformare digitală (Deceniul digital, 2024).Întrucât obiectivul principal este de a standardiza şi de a oferi o orientare clară a competenţelor digitale pentru cetăţeni, este nevoie de un sistem de referinţă suficient de extins încât să cuprindă o multitudine de cazuri de utilizare, fiind în acelaşi timp suficient de detaliat încât să furnizeze o descriere bine nuanţată a cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor, în contextul evoluţiei rapide a peisajului digital. Lipsa unui astfel de cadru împiedică instituţiile publice şi private să acţioneze coerent şi eficient în direcţia dezvoltării competenţelor digitale, ceea ce face adoptarea urgentă a DigCompRo o prioritate incontestabilă.Deoarece trebuie să se asigure capacitatea de a raporta competenţele digitale ale cetăţenilor la standarde agreate, acest cadru joacă un rol de fundaţie în sprijinirea transformării digitale a României şi în atingerea obiectivelor strategice stabilite la nivelul Uniunii Europene, respectiv obiectivul Deceniului digital al Europei ca minimum 80% din populaţia adultă să aibă competenţe digitale de bază până în anul 2030, acesta fiind în concordanţă cu Planul de acţiune pentru pilonul european al drepturilor sociale. În absenţa unei reglementări rapide, România riscă să nu poată demonstra progrese cuantificabile în acest domeniu, afectând nu doar imaginea sa la nivel european, ci şi accesul la resursele financiare disponibile prin mecanismele europene.Având în vedere angajamentele asumate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, Autoritatea pentru Digitalizarea României, prin Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale (OIPSI), are rol de agenţie de implementare pentru Investiţia 17 - Scheme de finanţare pentru biblioteci pentru a deveni huburi de dezvoltare a competenţelor digitale, precum şi pentru Investiţia 19 - Scheme dedicate perfecţionării/recalificării angajaţilor din firme, aferente componentei 7, Transformarea digitală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).Obiectivul acestor investiţii este de a îmbunătăţi competenţele digitale de bază ale comunităţilor cu acces limitat la formare digitală şi ale grupurilor marginalizate, urmărind dezvoltarea competenţelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educaţia în domeniul mass-mediei, crearea de conţinut digital, securitatea digitală şi educaţia antreprenorială digitală, pentru un număr de 100.000 de cetăţeni din comunităţi defavorizate, precum şi pentru IMM-uri finanţate pentru a sprijini participarea personalului lor la cursuri în domeniul competenţelor digitale, în conformitate cu jalonul 189. Aceste activităţi nu pot fi demarate fără un cadru clar care să definească standardele de competenţă, ceea ce face adoptarea de urgenţă a DigCompRo o condiţie esenţială.Luând în considerare că, potrivit anexei II la Mecanismul de redresare şi rezilienţă, prima modificare a acordurilor operaţionale între Comisia Europeană şi România, pentru justificarea îndeplinirii indicatorilor prevăzuţi în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, România trebuie să atingă ţinta nr. 187 până în trimestrul al II-lea al anului 2026, respectiv formarea a 100.000 de cetăţeni care să dobândească competenţe digitale de bază, această ţintă necesitând emiterea unor certificate oficiale care să ateste participarea la programele de formare şi detaliile privind conţinutul şi formatul acestora, în absenţa unui cadru unitar precum DigCompRo, autorităţile nu pot stabili conţinutul specific al formărilor şi nici nu pot raporta rezultatele către Comisia Europeană, ceea ce ar duce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate.Subliniind că instituirea Registrului beneficiarilor programelor de formare, prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă, reprezintă un instrument indispensabil pentru monitorizarea şi raportarea progresului către Comisia Europeană, acest registru fiind necesar pentru a centraliza datele privind cetăţenii formaţi şi pentru a facilita emiterea certificatelor oficiale solicitate în cadrul PNRR, fără adoptarea rapidă a acestui act normativ, registrul nu poate fi operaţionalizat în timp util, ceea ce ar compromite capacitatea României de a demonstra îndeplinirea ţintei nr. 187, punând în pericol accesarea fondurilor estimate la milioane de euro, destinate transformării digitale.Constatând că, în prezent, la nivelul legislaţiei naţionale nu există un cadru general la care o autoritate publică sau privată să se poată raporta pentru a stabili nivelul de competenţe digitale dobândit, nevoia de a adopta un cadru naţional dedicat competenţelor digitale pentru cetăţenii români, la care să se raporteze toate părţile interesate cu atribuţii în domeniu, devine cu atât mai stringentă şi mai imperios necesară cu cât ne apropiem de termenul de îndeplinire a obligaţiei trasate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă. Lipsa unui astfel de cadru generează un vid normativ care împiedică organizarea coerentă a programelor de formare şi certificare, afectând direct grupurile vulnerabile care depind de aceste iniţiative pentru integrarea pe piaţa muncii şi în societatea digitală.Recunoscând că, deşi dispoziţiile proiectului sunt formulate într-o manieră preponderent generală, conturând viziunea şi obiectivele propuse cu privire la implementarea DigCompRo, urgenţa adoptării este justificată de necesitatea imediată de a oferi un punct de referinţă unitar pentru toate instituţiile şi actorii implicaţi în procesul de digitalizare. Caracterul strategic al acestui act nu diminuează imperativul adoptării sale rapide, deoarece absenţa unui cadru de competenţe digitale ar genera blocaje operaţionale, ar întârzia absorbţia formărilor europene şi ar compromite raportarea către Comisia Europeană.Ţinând cont de faptul că România se confruntă cu o situaţie extraordinară determinată de presiunea timpului şi de riscul pierderii finanţării europene, adoptarea de urgenţă a prezentului act normativ devine indispensabilă pentru a asigura alinierea conţinutului programelor de formare la cerinţele DigCompRo, pentru a permite începerea activităţilor de instruire a cetăţenilor şi pentru a preveni consecinţele negative ale neîndeplinirii angajamentelor asumate la nivel european. Neadoptarea rapidă a acestor măsuri ar avea un impact direct asupra competitivităţii economice şi sociale a României, amplificând riscurile asociate decalajului digital.Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane - condiţionalităţi pentru PNRR, această situaţie ducând la creşterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecinţe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligaţiilor asumate,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.Articolul 1(1) Se aprobă Cadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.(2) La nivelul Autorităţii pentru Digitalizarea României se instituie Registrul beneficiarilor programelor de formare în domeniul digital, denumit în continuare Registrul, în vederea monitorizării preliminare a rezultatelor investiţiilor în domeniul transformării digitale, prin măsurarea impactului strategiei de dezvoltare a competenţelor digitale de bază la nivelul cetăţenilor.(3) Datele cu caracter personal din Registru se prelucrează potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), accesul fiind limitat la personalul autorizat al Autorităţii pentru Digitalizarea României, desemnat prin decizie emisă de către preşedintele acesteia şi la alte autorităţi, în condiţiile legii. Autoritatea pentru Digitalizarea României asigură protecţia datelor cu caracter personal prin măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, beneficiarii fiind informaţi despre prelucrarea potrivit prevederilor Regulamentului general privind protecţia datelor.Articolul 2În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, formatul Registrului, categoriile de date prelucrate, procedurile de accesare, stocare şi ştergere a datelor, precum şi măsurile specifice de protecţie a datelor cu caracter personal se stabilesc, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor,
Tánczos Barna
Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului,
Bogdan-Gruia Ivan
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României,
Dragoş-Cristian Vlad
Ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Daniel-Ovidiu DavidBucureşti, 16 aprilie 2025.Nr. 27.ANEXĂCadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii RomânieiSecţiunea 1 Rolul cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii RomânieiArticolul 1Cadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii României, denumit în continuare DigCompRo, reprezintă un instrument strategic destinat planificării iniţiativelor şi politicilor publice de digitalizare la nivel naţional, asigurând convergenţa acestora cu cele de la nivelul Uniunii Europene.Articolul 2Obiectivul principal al DigCompRo este de a standardiza şi orienta clar competenţele digitale ale cetăţenilor. Acesta constituie un sistem de referinţă suficient de cuprinzător pentru o varietate de cazuri şi descrie detaliat cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile necesare, în contextul transformării digitale rapide.Articolul 3În contextul DigCompRo, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) cetăţenie - capacitatea de a acţiona în calitate de cetăţeni responsabili şi de a participa pe deplin la viaţa civică şi socială, pe baza înţelegerii conceptelor şi structurilor sociale, economice, juridice şi politice, precum şi a evoluţiilor globale şi a sustenabilităţii;b) transformare digitală - integrarea tehnologiilor digitale de către companii şi impactul acestor tehnologii asupra societăţii, incluzând, dar fără a se limita la platforme digitale, internetul lucrurilor, tehnologii de tip cloud şi inteligenţă artificială;c) antreprenoriat - capacitatea de a acţiona asupra unor oportunităţi şi idei şi a le transforma în valoare pentru sine şi pentru alţii, fie ea financiară, culturală sau socială;d) alfabetizare media - aptitudini, cunoştinţe şi înţelegere care permit cetăţenilor să utilizeze media într-un mod eficient şi sigur, incluzând abilităţi de gândire critică necesare pentru a-şi exercita capacitatea de judecată, pentru a analiza realităţi complexe şi a recunoaşte diferenţa dintre opinie şi fapt;e) rezolvarea problemelor - capacitatea individului de a se angaja într-un proces cognitiv cu scopul de a înţelege şi a rezolva situaţii problematice în care o metodă de rezolvare nu este imediat evidentă;f) sustenabilitate - prioritizarea nevoilor tuturor formelor de viaţă şi ale planetei, prin asigurarea faptului că activitatea umană nu depăşeşte limitele planetei noastre;g) stare de bine - o stare de deplină bunăstare fizică, socială şi psihică, incluzând sentimentul de participare cu ceilalţi şi cu comunităţile;h) principiul adecvării la competenţele digitale şi la motivaţia participanţilor pentru programele de formare - prioritatea care impune furnizorilor de formare să se axeze pe cunoaşterea viitorilor beneficiari, atât din perspectiva competenţelor profesionale pe care le deţin, cât şi a potenţialului lor de dezvoltare.Articolul 4(1) Din perspectivă individuală, DigCompRo îndeplineşte următoarele funcţii:a) facilitează autoevaluarea competenţelor digitale şi identificarea nevoilor de formare;b) sprijină identificarea furnizorilor de formare care oferă programe în baza acestui cadru şi participarea la programe de formare continuă;c) ajută la înţelegerea cerinţelor digitale specifice diferitelor niveluri de competenţe;d) contribuie la creşterea şanselor de angajare şi mobilitate profesională.(2) Din perspectivă instituţională, DigCompRo are următoarele roluri:a) identifică şi analizează competenţele digitale cerute pe piaţa muncii, pentru diverse profesii actuale şi profesii care utilizează tehnologii emergente;b) asigură actualizarea permanentă a standardelor ocupaţionale şi a programelor de formare pentru profesii ce necesită competenţe digitale;c) orientează politicile de formare digitală, inclusiv dezvoltarea, furnizarea şi implementarea programelor de calificare şi perfecţionare profesională;d) sprijină dezvoltarea mecanismelor de recunoaştere şi certificare a competenţelor digitale, inclusiv a celor dobândite anterior, informal sau nonformal;e) susţine dezvoltarea serviciilor profesionale de consiliere şi orientare în carieră legate de domeniul digital;f) sprijină identificarea şi prioritizarea investiţiilor în tehnologii şi ecosisteme digitale.Articolul 5La ocuparea forţei de muncă, complementar DigCompRo, autorităţile cu atribuţii în domeniu pot utiliza şi alte cadre de competenţe digitale specifice, de la nivel naţional sau european, precum Cadrul european privind competenţele informatice (e-CF) în cazul specialiştilor din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.Articolul 6DigCompRo constituie un reper pentru:a) fundamentarea strategiilor şi programelor care vizează dezvoltarea şi îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cetăţenilor şi ale unor categorii specifice de angajaţi;b) definirea obiectivelor şi a rezultatelor aşteptate ale acestor strategii şi programe;c) dezvoltarea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a proiectelor finanţate în domeniul competenţelor digitale.Articolul 7(1) DigCompRo serveşte drept referinţă pentru descrierea competenţelor digitale.(2) Autorităţile competente pot aplica DigCompRo pentru actualizarea descrierilor competenţelor digitale ale ocupaţiilor relevante pentru angajator în raport cu competenţele şi nivelurile de performanţă descrise în DigCompRo.Articolul 8DigCompRo reprezintă cadrul de competenţe digitale utilizat în procesul de descriere a competenţelor digitale în contextul administrării standardelor ocupaţionale, de calificare sau pregătire profesională.Articolul 9Autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei şi formării profesionale vor utiliza DigCompRo ca referinţă în elaborarea standardelor ocupaţionale şi de pregătire profesională.Articolul 10În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, metodologia de utilizare a DigCompRo în procesele prevăzute la art. 8 şi art. 9 se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Secţiunea a 2-a Structura DigCompRoArticolul 11(1) DigCompRo este structurat pe şase domenii de competenţă, după cum urmează:a) domeniul de bază: fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală;b) domeniul unu: alfabetizare în domeniul informaţiei şi al datelor;c) domeniul doi: comunicare, interacţiune şi colaborare;d) domeniul trei: creare de conţinut digital;e) domeniul patru: siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor;f) domeniul cinci: rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial.(2) Domeniul de bază este unul introductiv care cuprinde abilităţi privind cunoaşterea funcţiilor de bază şi operarea dispozitivelor şi tehnologiile digitale, conştientizarea impactului transformării digitale asupra aspectelor personale şi profesionale şi stimularea unor atitudini pozitive faţă de dezvoltarea competenţelor digitale şi reducerea tehnofobiilor.Articolul 12Domeniile de competenţă sunt structurate după cum urmează:1. Domeniul de bază, fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală, cuprinde:a) cunoaşterea funcţiilor de bază ale dispozitivelor, interfeţelor, software-ului şi reţelelor digitale comune şi operarea cu acestea;b) conştientizarea impactului transformării digitale asupra aspectelor personale, profesionale şi a altor aspecte ale vieţii de zi cu zi;c) atitudine pozitivă faţă de digitalizare şi îmbunătăţirea propriilor competenţe digitale.2. Domeniul unu, alfabetizare în domeniul informaţiei şi al datelor, cuprinde:a) navigare, căutare de informaţii în medii digitale; filtrarea datelor şi a conţinutului digital, prin evaluarea critică a credibilităţii şi fiabilităţii;b) organizare, stocare, procesare şi preluare de date, informaţii şi conţinut într-un mediu structurat.3. Domeniul doi, comunicare, interacţiune şi colaborare, cuprinde:a) interacţiune prin şi cu o varietate de tehnologii digitale, adaptând strategiile de comunicare la un public specific, inclusiv la agenţi nonumani de tipul programelor informatice de dialog automat denumite şi roboţi de chat;b) partajare de date, informaţii şi conţinut digital şi colaborare cu alte persoane prin intermediul tehnologiilor digitale adecvate;c) căutare de oportunităţi de autoîmputernicire şi cetăţenie participativă;d) crearea şi gestionarea uneia sau mai multor identităţi digitale.4. Domeniul trei, creare de conţinut digital, cuprinde:a) crearea şi editarea de conţinut digital în diferite formate;b) modificarea şi integrarea informaţiilor şi conţinutului nou;c) înţelegerea drepturilor de autor şi licenţelor, precum şi a modului în care acestea se aplică informaţiilor şi conţinutului digital;d) proiectarea şi dezvoltarea unei secvenţe de instrucţiuni uşor de înţeles pentru ca un sistem digital să rezolve o anumită problemă sau să îndeplinească o anumită sarcină.5. Domeniul patru, siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor, cuprinde:a) protejarea dispozitivelor şi conţinutului digital şi înţelegerea riscurilor şi ameninţărilor din mediile digitale;b) protejarea datele personale şi confidenţialităţii în mediile digitale şi înţelegerea modului în care se utilizează şi se partajează date de identificare personală;c) evitarea riscurilor pentru sănătate şi ameninţărilor la adresa bunăstării fizice şi psihologice în utilizarea tehnologiilor digitale.6. Domeniul cinci, rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial, cuprinde:a) identificarea problemelor tehnice în timpul operării dispozitivelor şi utilizării mediilor digitale şi rezolvarea acestora;b) ajustarea şi personalizarea mediilor digitale în funcţie de nevoile personale; utilizarea instrumentelor şi tehnologiilor digitale pentru inovarea unor procese şi produse, individual şi în echipă;c) imaginarea unui viitor alternativ sustenabil.Articolul 13Descriptorii competenţelor aferente fiecărui domeniu reprezintă instrumentul de transpunere a modelului conceptual în practică, putând fi adaptat şi aplicat în diverse contexte de formare, precum sistemul de învăţământ, prin corelarea curriculumului naţional, în cadrul programelor de educaţie pentru adulţi, precum şi în cadrul formării profesionale, la locul de muncă, şi sunt prevăzuţi în anexa nr. 1.Articolul 14(1) Nivelurile de performanţă sunt similare cu cele denumite în DigComp 2.2 la nivelul UE, cu accent pe caracterul de dificultate a sarcinilor şi pe dezvoltarea progresivă a competenţelor digitale ale cetăţenilor, şi sunt cuprinse în anexa nr. 2 - Nivelurile de performanţă.(2) Aceste niveluri de performanţă în cadrul fiecărei competenţe sunt: elementar, intermediar, avansat şi înalt specializat.(3) Progresia între nivelurile DigCompRo se realizează în funcţie de trei criterii:a) complexitatea sarcinilor;b) autonomia şi îndrumarea necesare pentru realizarea acestora;c) procesul cognitiv, denumit şi ca abilitatea de gândire, implicat în principal în rezolvarea sarcinilor.Secţiunea a 3-a Cartografierea DigCompRo în raport cu alte cadre de competenţeArticolul 15Cartografierea DigCompRo în raport cu Cadrul european de competenţe digitale pentru cetăţeni DigComp 2.2 este prezentată în anexa nr. 3.Articolul 16(1) DigCompRo poate fi folosit pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu tehnologii şi aplicaţii noi şi emergente, cum ar fi inteligenţa artificială. Interacţiunea şi operarea cu tehnologiile bazate pe IA pot fi integrate în toate domeniile de competenţă şi reflectate în competenţele individuale.(2) Cartografierea DigCompRo în raport cu exemple de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini legate de interacţiunea cetăţenilor cu sistemele de inteligenţă artificială este prezentată în anexa nr. 4.Secţiunea a 4-a Monitorizarea implementării DigCompRoArticolul 17(1) Cadrul de competenţe digitale DigCompRo este utilizat pentru evaluarea şi dezvoltarea competenţelor digitale ale beneficiarilor programelor de formare, respectiv angajatori care solicită competenţe digitale, indiferent de sectoarele de activitate.(2) Pentru monitorizarea cu succes a implementării DigCompRo, inclusiv în cadrul strategiilor şi programelor naţionale de dezvoltare a competenţelor digitale, sunt utilizaţi indicatori şi criterii specifice principale în funcţie de domeniul de aplicare.(3) În învăţământul formal pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) nivelul de performanţă în raport cu DigCompRo în rândul elevilor, inclusiv niveluri de performanţă atinse per domeniu de competenţă;b) număr de elevi care deţin competenţe descrise în cadrul DigCompRo;c) integrarea DigCompRo în curriculum atât din perspectiva domeniilor de competenţă acoperite, cât şi din perspectiva nivelurilor de performanţă atinse;d) număr de programe de formare care vizează competenţele descrise în cadrul Cadrului european pentru competenţa digitală a profesorilor, denumit în continuare DigCompEdu;e) integrarea DigCompRo în formarea iniţială şi continuă a profesorilor;f) corelarea DigCompRo cu DigcompEdu în formarea profesorilor;g) rata de utilizare a conţinutului de învăţare digital/ mijloacelor digitale de predare-învăţare;h) nivelul de performanţă în raport cu DigCompRo în rândul studenţilor, inclusiv niveluri de performanţă atinse per domeniu de competenţă;i) rata de utilizare de către studenţi a conţinutului de învăţare digital;j) feedback din partea studenţilor cu privire la relevanţa şi aplicarea curriculumului;k) integrarea DigCompRo în programele de studii atât din perspectiva domeniilor de competenţă acoperite, cât şi din perspectiva nivelurilor de performanţă atinse;l) număr de programe de studii care fac trimitere la DigCompRo;m) integrarea DigCompRo în predare şi cercetare.(4) În educaţia adulţilor pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) disponibilitatea şi utilizarea conţinutului de învăţare online bazat pe sau raportat la DigCompRo;b) rata de participare la cursuri de formare digitală bazate pe sau raportate la DigCompRo;c) rata de certificare a competenţelor digitale;d) feedback cu privire la relevanţa şi aplicarea curriculumului;e) număr de participanţi la cursuri de formare digitală care au beneficiat de cel puţin o activitate de evaluare a competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale înainte de curs bazate pe sau raportate la DigCompRo;f) număr de participanţi la cursuri de formare digitală care deţin un document de tipul unui certificat, atestat prin care aceste competenţe le sunt recunoscute pe baza sau raportat la DigCompRo;g) număr de programe de formare care vizează competenţele descrise în cadrul DigCompEdu;h) număr de programe de formare noi dezvoltate pe baza sau raportat la DigCompRo;i) număr de formatori perfecţionaţi în raport cu DigCompRo;j) criterii demografice (mediu de rezidenţă, nivel de educaţie, sex, grupa de vârstă pentru beneficiarii programelor de formare bazate pe DigCompRo.(5) La ocuparea forţei de muncă pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) număr de solicitanţi de locuri de muncă evaluaţi în conformitate cu DigCompRo;b) număr de solicitanţi de locuri de muncă formaţi în raport cu DigCompRo;c) rata de certificare a competenţelor digitale;d) feedback cu privire la relevanţa competenţelor digitale pentru cerinţele actuale ale postului;e) număr de descrieri ale fişelor de post care fac trimitere la DigCompRo;f) rata de plasare pe piaţa muncii a persoanelor perfecţionate pe baza DigCompRo;g) număr de furnizori de formare cu oferte bazate pe DigCompRo;h) criterii demografice, cum ar fi mediu de rezidenţă, nivel de educaţie, sex, grupa de vârstă, pentru beneficiarii programelor de formare bazate pe DigCompRo;i) numărul şi succesul programelor de finanţare pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale bazate pe DigCompRo;j) monitorizarea anunţurilor de angajare şi clasificarea cerinţelor din acestea în raport cu DigCompRo, pentru prognoze viitoare;k) satisfacţia angajatorului cu privire la competenţele digitale ale candidaţilor plasaţi;l) număr de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, evaluaţi în raport cu DigCompRo;m) număr de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, formaţi în raport cu DigCompRo.(6) La nivelul societăţii pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) rezultatele la indicatorii Uniunii Europene privind competenţele digitale;b) rata de adoptare a serviciilor publice digitale de către cetăţeni;c) nivelul de încredere al publicului în comunicările digitale primite din partea entităţilor din administraţia publică centrală şi locală;d) participarea civică la consultări online ca indicator al adoptării de către cetăţeni.(7) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului va reglementa corelarea nivelului de performanţă dintre DigCompRo şi alte certificări, cum ar fi ECDL/ICDL, prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Secţiunea a 5-a Revizuirea şi actualizarea DigCompRoArticolul 18(1) Cadrul DigCompRo se supune unui ciclu de revizuire şi actualizare la fiecare maximum 3 ani.(2) Scopul revizuirii periodice este integrarea celor mai recente progrese din peisajul digital şi adaptarea la evoluţia rapidă a tehnologiei şi a competenţelor digitale aferente.(3) Procesul de revizuire şi actualizare se stabileşte prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului în vederea:a) menţinerii relevanţei şi eficacităţii cadrului DigCompRo;b) asigurării că DigCompRo continuă să răspundă cerinţelor în evoluţie ale ecosistemului de competenţe digitale.(4) Procesul de actualizare periodică are ca obiective:a) actualizarea cadrului DigCompRo;b) consolidarea rolului DigCompRo ca instrument dinamic care evoluează odată cu provocările şi oportunităţile digitale aflate în schimbare.Articolul 19(1) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului coordonează procesul de monitorizare a Cadrului de competenţe în vederea formulării propunerilor de actualizare periodică a DigCompRo, cu consultarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.(2) În procesul de actualizare se vor consulta experţi din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, reprezentanţi ai mediului academic şi ai sectorului privat.(3) Actualizarea DigCompRo se supune aprobării Guvernului în condiţii similare aprobării acestuia.Secţiunea a 6-a Dispoziţii finaleArticolul 20(1) Conceptele prevăzute la art. 12-14 sunt interconectate şi se utilizează în contextul dezvoltării competenţelor digitale şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.(2) În implementarea DigCompRo se va ţine cont de interacţiunea dintre aceste concepte şi modul în care ele contribuie la dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor.(3) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, va asigura actualizarea periodică a acestor concepte în funcţie de evoluţiile tehnologice şi sociale, inclusiv în funcţie de modificările Cadrului european de competenţe digitale pentru cetăţeni - DigComp 2.2.Articolul 21Pentru detalierea competenţelor în funcţie de nivelurile de performanţă prevăzute în anexa nr. 2 sau identificarea de exemple de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini aferente competenţelor din anexa nr. 1 se pot avea în vedere informaţiile din Cadrul european de competenţe digitale pentru cetăţeni - DigComp 2.2, utilizându-se corelarea cu DigCompRo din anexa nr. 3.Articolul 22Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul DigCompRo.Anexa nr. 1la cadrul de competenţe digitaleCompetenţele DigCompRo şi descriptori ai competenţei
Anexa nr. 2la cadrul de competenţe digitaleNivelurile de performanţă
Anexa nr. 3la cadrul de competenţe digitaleCartografierea în raport cu DigComp 2.2
Anexa nr. 4la cadrul de competenţe digitaleCartografierea în raport cu exemple de cunoştinţe, abilităţişi atitudini legate de interacţiunea cetăţenilor cu sistemele deinteligenţă artificială din DigComp, anexa 2Pornind de la DigComp 2.2 al Uniunii Europene din 2022, tabelul de mai jos prezintă o listă structurată de exemple de competenţe de care au nevoie toţi cetăţenii când interacţionează cu sistemele de IA. Aceste exemple nu sunt exhaustive, iar nivelurile intermediare şi avansate trebuie cartografiate şi actualizate periodic.
------
| EMITENT |
Având în vedere prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, cu modificările ulterioare,luând în considerare necesitatea stabilirii măsurilor care să permită economiei româneşti să progreseze pe calea tranziţiei digitale şi ecologice, dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor este o direcţie de investiţii presantă şi esenţială. Formarea abilităţilor şi competenţelor digitale ale cetăţenilor români are scopul de a capacita România: să îmbunătăţească participarea civică prin adoptarea şi utilizarea serviciilor guvernamentale digitale, să îmbunătăţească rezultatele pe piaţa muncii, inclusiv prin stimularea participării şi prin perfecţionare/recalificare, şi să îşi îmbunătăţească rezultatele la indicele economiei şi societăţii digitale (DESI), calculat anual de Comisia Europeană. În acest sens, absenţa unui cadru clar şi unitar de competenţe digitale riscă să compromită atingerea acestor obiective strategice, esenţiale pentru modernizarea societăţii şi economiei româneşti.Având în vedere evoluţia rapidă a peisajului digital, este necesar şi oportun ca România să dezvolte şi să faciliteze adoptarea pe scară largă a unui cadru naţional dedicat competenţelor digitale pentru cetăţenii români, denumit în continuare DigCompRo, adaptat specificului local, pornind de la cadrul de referinţă DigComp 2.2, elaborat de Comisia Europeană. Această iniţiativă va asigura condiţiile ca România să devină mai competitivă în era digitală şi va permite României să evalueze într-o manieră cuprinzătoare şi să dezvolte competenţele digitale în rândul cetăţenilor. Acest cadru trebuie să răspundă nevoilor şi provocărilor specifice cu care se confruntă România în parcursul de transformare digitală (Deceniul digital, 2024).Întrucât obiectivul principal este de a standardiza şi de a oferi o orientare clară a competenţelor digitale pentru cetăţeni, este nevoie de un sistem de referinţă suficient de extins încât să cuprindă o multitudine de cazuri de utilizare, fiind în acelaşi timp suficient de detaliat încât să furnizeze o descriere bine nuanţată a cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor, în contextul evoluţiei rapide a peisajului digital. Lipsa unui astfel de cadru împiedică instituţiile publice şi private să acţioneze coerent şi eficient în direcţia dezvoltării competenţelor digitale, ceea ce face adoptarea urgentă a DigCompRo o prioritate incontestabilă.Deoarece trebuie să se asigure capacitatea de a raporta competenţele digitale ale cetăţenilor la standarde agreate, acest cadru joacă un rol de fundaţie în sprijinirea transformării digitale a României şi în atingerea obiectivelor strategice stabilite la nivelul Uniunii Europene, respectiv obiectivul Deceniului digital al Europei ca minimum 80% din populaţia adultă să aibă competenţe digitale de bază până în anul 2030, acesta fiind în concordanţă cu Planul de acţiune pentru pilonul european al drepturilor sociale. În absenţa unei reglementări rapide, România riscă să nu poată demonstra progrese cuantificabile în acest domeniu, afectând nu doar imaginea sa la nivel european, ci şi accesul la resursele financiare disponibile prin mecanismele europene.Având în vedere angajamentele asumate prin Planul naţional de redresare şi rezilienţă al României, denumit în continuare PNRR, Autoritatea pentru Digitalizarea României, prin Organismul intermediar pentru promovarea societăţii informaţionale (OIPSI), are rol de agenţie de implementare pentru Investiţia 17 - Scheme de finanţare pentru biblioteci pentru a deveni huburi de dezvoltare a competenţelor digitale, precum şi pentru Investiţia 19 - Scheme dedicate perfecţionării/recalificării angajaţilor din firme, aferente componentei 7, Transformarea digitală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).Obiectivul acestor investiţii este de a îmbunătăţi competenţele digitale de bază ale comunităţilor cu acces limitat la formare digitală şi ale grupurilor marginalizate, urmărind dezvoltarea competenţelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educaţia în domeniul mass-mediei, crearea de conţinut digital, securitatea digitală şi educaţia antreprenorială digitală, pentru un număr de 100.000 de cetăţeni din comunităţi defavorizate, precum şi pentru IMM-uri finanţate pentru a sprijini participarea personalului lor la cursuri în domeniul competenţelor digitale, în conformitate cu jalonul 189. Aceste activităţi nu pot fi demarate fără un cadru clar care să definească standardele de competenţă, ceea ce face adoptarea de urgenţă a DigCompRo o condiţie esenţială.Luând în considerare că, potrivit anexei II la Mecanismul de redresare şi rezilienţă, prima modificare a acordurilor operaţionale între Comisia Europeană şi România, pentru justificarea îndeplinirii indicatorilor prevăzuţi în anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, România trebuie să atingă ţinta nr. 187 până în trimestrul al II-lea al anului 2026, respectiv formarea a 100.000 de cetăţeni care să dobândească competenţe digitale de bază, această ţintă necesitând emiterea unor certificate oficiale care să ateste participarea la programele de formare şi detaliile privind conţinutul şi formatul acestora, în absenţa unui cadru unitar precum DigCompRo, autorităţile nu pot stabili conţinutul specific al formărilor şi nici nu pot raporta rezultatele către Comisia Europeană, ceea ce ar duce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate.Subliniind că instituirea Registrului beneficiarilor programelor de formare, prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă, reprezintă un instrument indispensabil pentru monitorizarea şi raportarea progresului către Comisia Europeană, acest registru fiind necesar pentru a centraliza datele privind cetăţenii formaţi şi pentru a facilita emiterea certificatelor oficiale solicitate în cadrul PNRR, fără adoptarea rapidă a acestui act normativ, registrul nu poate fi operaţionalizat în timp util, ceea ce ar compromite capacitatea României de a demonstra îndeplinirea ţintei nr. 187, punând în pericol accesarea fondurilor estimate la milioane de euro, destinate transformării digitale.Constatând că, în prezent, la nivelul legislaţiei naţionale nu există un cadru general la care o autoritate publică sau privată să se poată raporta pentru a stabili nivelul de competenţe digitale dobândit, nevoia de a adopta un cadru naţional dedicat competenţelor digitale pentru cetăţenii români, la care să se raporteze toate părţile interesate cu atribuţii în domeniu, devine cu atât mai stringentă şi mai imperios necesară cu cât ne apropiem de termenul de îndeplinire a obligaţiei trasate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă. Lipsa unui astfel de cadru generează un vid normativ care împiedică organizarea coerentă a programelor de formare şi certificare, afectând direct grupurile vulnerabile care depind de aceste iniţiative pentru integrarea pe piaţa muncii şi în societatea digitală.Recunoscând că, deşi dispoziţiile proiectului sunt formulate într-o manieră preponderent generală, conturând viziunea şi obiectivele propuse cu privire la implementarea DigCompRo, urgenţa adoptării este justificată de necesitatea imediată de a oferi un punct de referinţă unitar pentru toate instituţiile şi actorii implicaţi în procesul de digitalizare. Caracterul strategic al acestui act nu diminuează imperativul adoptării sale rapide, deoarece absenţa unui cadru de competenţe digitale ar genera blocaje operaţionale, ar întârzia absorbţia formărilor europene şi ar compromite raportarea către Comisia Europeană.Ţinând cont de faptul că România se confruntă cu o situaţie extraordinară determinată de presiunea timpului şi de riscul pierderii finanţării europene, adoptarea de urgenţă a prezentului act normativ devine indispensabilă pentru a asigura alinierea conţinutului programelor de formare la cerinţele DigCompRo, pentru a permite începerea activităţilor de instruire a cetăţenilor şi pentru a preveni consecinţele negative ale neîndeplinirii angajamentelor asumate la nivel european. Neadoptarea rapidă a acestor măsuri ar avea un impact direct asupra competitivităţii economice şi sociale a României, amplificând riscurile asociate decalajului digital.Având în vedere faptul că neadoptarea acestor măsuri legislative cauzează întârzieri asupra îndeplinirii unor jaloane - condiţionalităţi pentru PNRR, această situaţie ducând la creşterea riscului de nerespectare a calendarelor, cu consecinţe negative majore asupra gradului de îndeplinire a obligaţiilor asumate,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.Articolul 1(1) Se aprobă Cadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.(2) La nivelul Autorităţii pentru Digitalizarea României se instituie Registrul beneficiarilor programelor de formare în domeniul digital, denumit în continuare Registrul, în vederea monitorizării preliminare a rezultatelor investiţiilor în domeniul transformării digitale, prin măsurarea impactului strategiei de dezvoltare a competenţelor digitale de bază la nivelul cetăţenilor.(3) Datele cu caracter personal din Registru se prelucrează potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), accesul fiind limitat la personalul autorizat al Autorităţii pentru Digitalizarea României, desemnat prin decizie emisă de către preşedintele acesteia şi la alte autorităţi, în condiţiile legii. Autoritatea pentru Digitalizarea României asigură protecţia datelor cu caracter personal prin măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, beneficiarii fiind informaţi despre prelucrarea potrivit prevederilor Regulamentului general privind protecţia datelor.Articolul 2În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, formatul Registrului, categoriile de date prelucrate, procedurile de accesare, stocare şi ştergere a datelor, precum şi măsurile specifice de protecţie a datelor cu caracter personal se stabilesc, cu avizul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacşu
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor,
Tánczos Barna
Ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului,
Bogdan-Gruia Ivan
Preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României,
Dragoş-Cristian Vlad
Ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale,
Simona Bucura-Oprescu
Ministrul educaţiei şi cercetării,
Daniel-Ovidiu DavidBucureşti, 16 aprilie 2025.Nr. 27.ANEXĂCadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii RomânieiSecţiunea 1 Rolul cadrului de competenţe digitale pentru cetăţenii RomânieiArticolul 1Cadrul de competenţe digitale pentru cetăţenii României, denumit în continuare DigCompRo, reprezintă un instrument strategic destinat planificării iniţiativelor şi politicilor publice de digitalizare la nivel naţional, asigurând convergenţa acestora cu cele de la nivelul Uniunii Europene.Articolul 2Obiectivul principal al DigCompRo este de a standardiza şi orienta clar competenţele digitale ale cetăţenilor. Acesta constituie un sistem de referinţă suficient de cuprinzător pentru o varietate de cazuri şi descrie detaliat cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile necesare, în contextul transformării digitale rapide.Articolul 3În contextul DigCompRo, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) cetăţenie - capacitatea de a acţiona în calitate de cetăţeni responsabili şi de a participa pe deplin la viaţa civică şi socială, pe baza înţelegerii conceptelor şi structurilor sociale, economice, juridice şi politice, precum şi a evoluţiilor globale şi a sustenabilităţii;b) transformare digitală - integrarea tehnologiilor digitale de către companii şi impactul acestor tehnologii asupra societăţii, incluzând, dar fără a se limita la platforme digitale, internetul lucrurilor, tehnologii de tip cloud şi inteligenţă artificială;c) antreprenoriat - capacitatea de a acţiona asupra unor oportunităţi şi idei şi a le transforma în valoare pentru sine şi pentru alţii, fie ea financiară, culturală sau socială;d) alfabetizare media - aptitudini, cunoştinţe şi înţelegere care permit cetăţenilor să utilizeze media într-un mod eficient şi sigur, incluzând abilităţi de gândire critică necesare pentru a-şi exercita capacitatea de judecată, pentru a analiza realităţi complexe şi a recunoaşte diferenţa dintre opinie şi fapt;e) rezolvarea problemelor - capacitatea individului de a se angaja într-un proces cognitiv cu scopul de a înţelege şi a rezolva situaţii problematice în care o metodă de rezolvare nu este imediat evidentă;f) sustenabilitate - prioritizarea nevoilor tuturor formelor de viaţă şi ale planetei, prin asigurarea faptului că activitatea umană nu depăşeşte limitele planetei noastre;g) stare de bine - o stare de deplină bunăstare fizică, socială şi psihică, incluzând sentimentul de participare cu ceilalţi şi cu comunităţile;h) principiul adecvării la competenţele digitale şi la motivaţia participanţilor pentru programele de formare - prioritatea care impune furnizorilor de formare să se axeze pe cunoaşterea viitorilor beneficiari, atât din perspectiva competenţelor profesionale pe care le deţin, cât şi a potenţialului lor de dezvoltare.Articolul 4(1) Din perspectivă individuală, DigCompRo îndeplineşte următoarele funcţii:a) facilitează autoevaluarea competenţelor digitale şi identificarea nevoilor de formare;b) sprijină identificarea furnizorilor de formare care oferă programe în baza acestui cadru şi participarea la programe de formare continuă;c) ajută la înţelegerea cerinţelor digitale specifice diferitelor niveluri de competenţe;d) contribuie la creşterea şanselor de angajare şi mobilitate profesională.(2) Din perspectivă instituţională, DigCompRo are următoarele roluri:a) identifică şi analizează competenţele digitale cerute pe piaţa muncii, pentru diverse profesii actuale şi profesii care utilizează tehnologii emergente;b) asigură actualizarea permanentă a standardelor ocupaţionale şi a programelor de formare pentru profesii ce necesită competenţe digitale;c) orientează politicile de formare digitală, inclusiv dezvoltarea, furnizarea şi implementarea programelor de calificare şi perfecţionare profesională;d) sprijină dezvoltarea mecanismelor de recunoaştere şi certificare a competenţelor digitale, inclusiv a celor dobândite anterior, informal sau nonformal;e) susţine dezvoltarea serviciilor profesionale de consiliere şi orientare în carieră legate de domeniul digital;f) sprijină identificarea şi prioritizarea investiţiilor în tehnologii şi ecosisteme digitale.Articolul 5La ocuparea forţei de muncă, complementar DigCompRo, autorităţile cu atribuţii în domeniu pot utiliza şi alte cadre de competenţe digitale specifice, de la nivel naţional sau european, precum Cadrul european privind competenţele informatice (e-CF) în cazul specialiştilor din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.Articolul 6DigCompRo constituie un reper pentru:a) fundamentarea strategiilor şi programelor care vizează dezvoltarea şi îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cetăţenilor şi ale unor categorii specifice de angajaţi;b) definirea obiectivelor şi a rezultatelor aşteptate ale acestor strategii şi programe;c) dezvoltarea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a proiectelor finanţate în domeniul competenţelor digitale.Articolul 7(1) DigCompRo serveşte drept referinţă pentru descrierea competenţelor digitale.(2) Autorităţile competente pot aplica DigCompRo pentru actualizarea descrierilor competenţelor digitale ale ocupaţiilor relevante pentru angajator în raport cu competenţele şi nivelurile de performanţă descrise în DigCompRo.Articolul 8DigCompRo reprezintă cadrul de competenţe digitale utilizat în procesul de descriere a competenţelor digitale în contextul administrării standardelor ocupaţionale, de calificare sau pregătire profesională.Articolul 9Autorităţile şi instituţiile publice cu atribuţii în domeniile ocupării forţei de muncă, educaţiei şi formării profesionale vor utiliza DigCompRo ca referinţă în elaborarea standardelor ocupaţionale şi de pregătire profesională.Articolul 10În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, metodologia de utilizare a DigCompRo în procesele prevăzute la art. 8 şi art. 9 se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Secţiunea a 2-a Structura DigCompRoArticolul 11(1) DigCompRo este structurat pe şase domenii de competenţă, după cum urmează:a) domeniul de bază: fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală;b) domeniul unu: alfabetizare în domeniul informaţiei şi al datelor;c) domeniul doi: comunicare, interacţiune şi colaborare;d) domeniul trei: creare de conţinut digital;e) domeniul patru: siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor;f) domeniul cinci: rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial.(2) Domeniul de bază este unul introductiv care cuprinde abilităţi privind cunoaşterea funcţiilor de bază şi operarea dispozitivelor şi tehnologiile digitale, conştientizarea impactului transformării digitale asupra aspectelor personale şi profesionale şi stimularea unor atitudini pozitive faţă de dezvoltarea competenţelor digitale şi reducerea tehnofobiilor.Articolul 12Domeniile de competenţă sunt structurate după cum urmează:1. Domeniul de bază, fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală, cuprinde:a) cunoaşterea funcţiilor de bază ale dispozitivelor, interfeţelor, software-ului şi reţelelor digitale comune şi operarea cu acestea;b) conştientizarea impactului transformării digitale asupra aspectelor personale, profesionale şi a altor aspecte ale vieţii de zi cu zi;c) atitudine pozitivă faţă de digitalizare şi îmbunătăţirea propriilor competenţe digitale.2. Domeniul unu, alfabetizare în domeniul informaţiei şi al datelor, cuprinde:a) navigare, căutare de informaţii în medii digitale; filtrarea datelor şi a conţinutului digital, prin evaluarea critică a credibilităţii şi fiabilităţii;b) organizare, stocare, procesare şi preluare de date, informaţii şi conţinut într-un mediu structurat.3. Domeniul doi, comunicare, interacţiune şi colaborare, cuprinde:a) interacţiune prin şi cu o varietate de tehnologii digitale, adaptând strategiile de comunicare la un public specific, inclusiv la agenţi nonumani de tipul programelor informatice de dialog automat denumite şi roboţi de chat;b) partajare de date, informaţii şi conţinut digital şi colaborare cu alte persoane prin intermediul tehnologiilor digitale adecvate;c) căutare de oportunităţi de autoîmputernicire şi cetăţenie participativă;d) crearea şi gestionarea uneia sau mai multor identităţi digitale.4. Domeniul trei, creare de conţinut digital, cuprinde:a) crearea şi editarea de conţinut digital în diferite formate;b) modificarea şi integrarea informaţiilor şi conţinutului nou;c) înţelegerea drepturilor de autor şi licenţelor, precum şi a modului în care acestea se aplică informaţiilor şi conţinutului digital;d) proiectarea şi dezvoltarea unei secvenţe de instrucţiuni uşor de înţeles pentru ca un sistem digital să rezolve o anumită problemă sau să îndeplinească o anumită sarcină.5. Domeniul patru, siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor, cuprinde:a) protejarea dispozitivelor şi conţinutului digital şi înţelegerea riscurilor şi ameninţărilor din mediile digitale;b) protejarea datele personale şi confidenţialităţii în mediile digitale şi înţelegerea modului în care se utilizează şi se partajează date de identificare personală;c) evitarea riscurilor pentru sănătate şi ameninţărilor la adresa bunăstării fizice şi psihologice în utilizarea tehnologiilor digitale.6. Domeniul cinci, rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial, cuprinde:a) identificarea problemelor tehnice în timpul operării dispozitivelor şi utilizării mediilor digitale şi rezolvarea acestora;b) ajustarea şi personalizarea mediilor digitale în funcţie de nevoile personale; utilizarea instrumentelor şi tehnologiilor digitale pentru inovarea unor procese şi produse, individual şi în echipă;c) imaginarea unui viitor alternativ sustenabil.Articolul 13Descriptorii competenţelor aferente fiecărui domeniu reprezintă instrumentul de transpunere a modelului conceptual în practică, putând fi adaptat şi aplicat în diverse contexte de formare, precum sistemul de învăţământ, prin corelarea curriculumului naţional, în cadrul programelor de educaţie pentru adulţi, precum şi în cadrul formării profesionale, la locul de muncă, şi sunt prevăzuţi în anexa nr. 1.Articolul 14(1) Nivelurile de performanţă sunt similare cu cele denumite în DigComp 2.2 la nivelul UE, cu accent pe caracterul de dificultate a sarcinilor şi pe dezvoltarea progresivă a competenţelor digitale ale cetăţenilor, şi sunt cuprinse în anexa nr. 2 - Nivelurile de performanţă.(2) Aceste niveluri de performanţă în cadrul fiecărei competenţe sunt: elementar, intermediar, avansat şi înalt specializat.(3) Progresia între nivelurile DigCompRo se realizează în funcţie de trei criterii:a) complexitatea sarcinilor;b) autonomia şi îndrumarea necesare pentru realizarea acestora;c) procesul cognitiv, denumit şi ca abilitatea de gândire, implicat în principal în rezolvarea sarcinilor.Secţiunea a 3-a Cartografierea DigCompRo în raport cu alte cadre de competenţeArticolul 15Cartografierea DigCompRo în raport cu Cadrul european de competenţe digitale pentru cetăţeni DigComp 2.2 este prezentată în anexa nr. 3.Articolul 16(1) DigCompRo poate fi folosit pentru a îmbunătăţi interacţiunea cu tehnologii şi aplicaţii noi şi emergente, cum ar fi inteligenţa artificială. Interacţiunea şi operarea cu tehnologiile bazate pe IA pot fi integrate în toate domeniile de competenţă şi reflectate în competenţele individuale.(2) Cartografierea DigCompRo în raport cu exemple de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini legate de interacţiunea cetăţenilor cu sistemele de inteligenţă artificială este prezentată în anexa nr. 4.Secţiunea a 4-a Monitorizarea implementării DigCompRoArticolul 17(1) Cadrul de competenţe digitale DigCompRo este utilizat pentru evaluarea şi dezvoltarea competenţelor digitale ale beneficiarilor programelor de formare, respectiv angajatori care solicită competenţe digitale, indiferent de sectoarele de activitate.(2) Pentru monitorizarea cu succes a implementării DigCompRo, inclusiv în cadrul strategiilor şi programelor naţionale de dezvoltare a competenţelor digitale, sunt utilizaţi indicatori şi criterii specifice principale în funcţie de domeniul de aplicare.(3) În învăţământul formal pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) nivelul de performanţă în raport cu DigCompRo în rândul elevilor, inclusiv niveluri de performanţă atinse per domeniu de competenţă;b) număr de elevi care deţin competenţe descrise în cadrul DigCompRo;c) integrarea DigCompRo în curriculum atât din perspectiva domeniilor de competenţă acoperite, cât şi din perspectiva nivelurilor de performanţă atinse;d) număr de programe de formare care vizează competenţele descrise în cadrul Cadrului european pentru competenţa digitală a profesorilor, denumit în continuare DigCompEdu;e) integrarea DigCompRo în formarea iniţială şi continuă a profesorilor;f) corelarea DigCompRo cu DigcompEdu în formarea profesorilor;g) rata de utilizare a conţinutului de învăţare digital/ mijloacelor digitale de predare-învăţare;h) nivelul de performanţă în raport cu DigCompRo în rândul studenţilor, inclusiv niveluri de performanţă atinse per domeniu de competenţă;i) rata de utilizare de către studenţi a conţinutului de învăţare digital;j) feedback din partea studenţilor cu privire la relevanţa şi aplicarea curriculumului;k) integrarea DigCompRo în programele de studii atât din perspectiva domeniilor de competenţă acoperite, cât şi din perspectiva nivelurilor de performanţă atinse;l) număr de programe de studii care fac trimitere la DigCompRo;m) integrarea DigCompRo în predare şi cercetare.(4) În educaţia adulţilor pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) disponibilitatea şi utilizarea conţinutului de învăţare online bazat pe sau raportat la DigCompRo;b) rata de participare la cursuri de formare digitală bazate pe sau raportate la DigCompRo;c) rata de certificare a competenţelor digitale;d) feedback cu privire la relevanţa şi aplicarea curriculumului;e) număr de participanţi la cursuri de formare digitală care au beneficiat de cel puţin o activitate de evaluare a competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale înainte de curs bazate pe sau raportate la DigCompRo;f) număr de participanţi la cursuri de formare digitală care deţin un document de tipul unui certificat, atestat prin care aceste competenţe le sunt recunoscute pe baza sau raportat la DigCompRo;g) număr de programe de formare care vizează competenţele descrise în cadrul DigCompEdu;h) număr de programe de formare noi dezvoltate pe baza sau raportat la DigCompRo;i) număr de formatori perfecţionaţi în raport cu DigCompRo;j) criterii demografice (mediu de rezidenţă, nivel de educaţie, sex, grupa de vârstă pentru beneficiarii programelor de formare bazate pe DigCompRo.(5) La ocuparea forţei de muncă pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) număr de solicitanţi de locuri de muncă evaluaţi în conformitate cu DigCompRo;b) număr de solicitanţi de locuri de muncă formaţi în raport cu DigCompRo;c) rata de certificare a competenţelor digitale;d) feedback cu privire la relevanţa competenţelor digitale pentru cerinţele actuale ale postului;e) număr de descrieri ale fişelor de post care fac trimitere la DigCompRo;f) rata de plasare pe piaţa muncii a persoanelor perfecţionate pe baza DigCompRo;g) număr de furnizori de formare cu oferte bazate pe DigCompRo;h) criterii demografice, cum ar fi mediu de rezidenţă, nivel de educaţie, sex, grupa de vârstă, pentru beneficiarii programelor de formare bazate pe DigCompRo;i) numărul şi succesul programelor de finanţare pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale bazate pe DigCompRo;j) monitorizarea anunţurilor de angajare şi clasificarea cerinţelor din acestea în raport cu DigCompRo, pentru prognoze viitoare;k) satisfacţia angajatorului cu privire la competenţele digitale ale candidaţilor plasaţi;l) număr de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, evaluaţi în raport cu DigCompRo;m) număr de tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 30 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională, formaţi în raport cu DigCompRo.(6) La nivelul societăţii pot fi utilizaţi ca indicatori şi criterii specifice principale următoarele:a) rezultatele la indicatorii Uniunii Europene privind competenţele digitale;b) rata de adoptare a serviciilor publice digitale de către cetăţeni;c) nivelul de încredere al publicului în comunicările digitale primite din partea entităţilor din administraţia publică centrală şi locală;d) participarea civică la consultări online ca indicator al adoptării de către cetăţeni.(7) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului va reglementa corelarea nivelului de performanţă dintre DigCompRo şi alte certificări, cum ar fi ECDL/ICDL, prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului, cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.Secţiunea a 5-a Revizuirea şi actualizarea DigCompRoArticolul 18(1) Cadrul DigCompRo se supune unui ciclu de revizuire şi actualizare la fiecare maximum 3 ani.(2) Scopul revizuirii periodice este integrarea celor mai recente progrese din peisajul digital şi adaptarea la evoluţia rapidă a tehnologiei şi a competenţelor digitale aferente.(3) Procesul de revizuire şi actualizare se stabileşte prin ordin al ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului în vederea:a) menţinerii relevanţei şi eficacităţii cadrului DigCompRo;b) asigurării că DigCompRo continuă să răspundă cerinţelor în evoluţie ale ecosistemului de competenţe digitale.(4) Procesul de actualizare periodică are ca obiective:a) actualizarea cadrului DigCompRo;b) consolidarea rolului DigCompRo ca instrument dinamic care evoluează odată cu provocările şi oportunităţile digitale aflate în schimbare.Articolul 19(1) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului coordonează procesul de monitorizare a Cadrului de competenţe în vederea formulării propunerilor de actualizare periodică a DigCompRo, cu consultarea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, a Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.(2) În procesul de actualizare se vor consulta experţi din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, reprezentanţi ai mediului academic şi ai sectorului privat.(3) Actualizarea DigCompRo se supune aprobării Guvernului în condiţii similare aprobării acestuia.Secţiunea a 6-a Dispoziţii finaleArticolul 20(1) Conceptele prevăzute la art. 12-14 sunt interconectate şi se utilizează în contextul dezvoltării competenţelor digitale şi al învăţării pe tot parcursul vieţii.(2) În implementarea DigCompRo se va ţine cont de interacţiunea dintre aceste concepte şi modul în care ele contribuie la dezvoltarea competenţelor digitale ale cetăţenilor.(3) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, va asigura actualizarea periodică a acestor concepte în funcţie de evoluţiile tehnologice şi sociale, inclusiv în funcţie de modificările Cadrului european de competenţe digitale pentru cetăţeni - DigComp 2.2.Articolul 21Pentru detalierea competenţelor în funcţie de nivelurile de performanţă prevăzute în anexa nr. 2 sau identificarea de exemple de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini aferente competenţelor din anexa nr. 1 se pot avea în vedere informaţiile din Cadrul european de competenţe digitale pentru cetăţeni - DigComp 2.2, utilizându-se corelarea cu DigCompRo din anexa nr. 3.Articolul 22Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul DigCompRo.Anexa nr. 1la cadrul de competenţe digitaleCompetenţele DigCompRo şi descriptori ai competenţei
| Competenţele DigCompRo | Descriptori ai competenţei |
| 0. Fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală | |
| 0.1. Utilizarea dispozitivelor şi a tehnologiilor digitale | Să cunoască şi să utilizeze funcţiile de bază ale dispozitivelor, interfeţelor, programelor şi reţelelor digitale uzuale. Să înţeleagă principiile generale, mecanismele şi logica de bază care guvernează tehnologiile digitale aflate în evoluţie. |
| 0.2. Explorarea digitalizării şi a transformării digitale | Să înţeleagă digitalizarea şi transformarea digitală, precum şi impactul acestora asupra dimensiunilor personale, profesionale, sociale, culturale, financiare, politice, religioase ale vieţii de zi cu zi. |
| 0.3. Implicarea în lumea digitală în mod constant, etic şi incluziv | Să fie la curent cu transformarea digitală, să înţeleagă în ce domenii ar trebui îmbunătăţite sau actualizate propriile competenţe digitale şi să caute oportunităţi de autodezvoltare. Să îi sprijine pe ceilalţi în dezvoltarea competenţelor digitale. Să reflecteze critic asupra lumii digitale, manifestând o judecată etică, responsabilă şi incluzivă. |
| 1. Alfabetizare în domeniul informaţiei şi al datelor | |
| 1.1. Navigarea, căutarea şi filtrarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | Să exprime în mod clar nevoia de informare, să caute date, informaţii şi conţinut în mediile digitale şi să le acceseze. Să creeze şi să actualizeze strategii personale de căutare. |
| 1.2. Evaluarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | Să analizeze, să compare şi să evalueze în mod critic credibilitatea şi siguranţa surselor de date, informaţiilor şi conţinutului digital. Să le analizeze, să le interpreteze şi să le evalueze în mod critic. |
| 1.3. Gestionarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | Să organizeze, să stocheze şi să recupereze date, informaţii şi conţinut în medii digitale. Să le organizeze şi să le prelucreze într-un mediu structurat. |
| 2. Comunicare, interacţiune şi colaborare | |
| 2.1. Interacţiunea prin şi cu tehnologiile digitale | Să interacţioneze cu tehnologii digitale variate şi să le utilizeze drept mijloace de comunicare digitală adecvate pentru un anumit context. Să cunoască normele comportamentale în mediul digital şi modul de lucru specific, denumite generic „a şti cum“, şi să adapteze strategiile de comunicare la publicul specific. Să interacţioneze cu agenţi nonumani de tipul programelor informatice de dialog automat denumite şi roboţi de chat şi cu alte tehnologii similare. |
| 2.2. Partajarea şi colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale | Să partajeze date, informaţii şi conţinut digital cu alte persoane prin intermediul tehnologiilor digitale adecvate. Să acţioneze ca intermediar, să cunoască practicile de referenţiere şi atribuire a surselor digitale de informare. Să utilizeze instrumentele şi tehnologiile digitale pentru procese de colaborare şi pentru construcţia şi crearea în comun de date, resurse şi cunoştinţe. |
| 2.3. Cetăţenie activă prin intermediul mijloacelor de comunicare şi al tehnologiilor digitale | Să participe în societate şi să caute oportunităţi de autoîmputernicire şi de cetăţenie participativă prin intermediul media şi al tehnologiilor digitale. Să conştientizeze diversitatea culturală şi generaţională în mediile digitale. |
| 2.4. Gestionarea identităţilor digitale | Să creeze şi să gestioneze una sau mai multe identităţi digitale, de exemplu, identificarea electronică. Să aibă capacitatea să îşi protejeze propria identitate, să se ocupe de datele pe care le produce prin intermediul mai multor instrumente, medii şi servicii digitale. |
| 3. Creare de conţinut digital | |
| 3.1. Dezvoltarea de conţinut digital | Să creeze şi să editeze conţinut digital în diferite formate, să se exprime prin mijloace digitale. Să creeze şi să manipuleze instrumente digitale, cum ar fi dispozitive pentru internetul lucrurilor - IoT, roboţi programabili. Să utilizeze şi să gestioneze în mod etic conţinutul digital creat cu/prin instrumente bazate pe IA. |
| 3.2. Integrarea şi reutilizarea conţinutului digital | Să modifice, să îmbunătăţească şi să integreze noi informaţii şi conţinuturi într-o colecţie de cunoştinţe şi o bibliotecă de resurse, pentru a crea conţinuturi şi cunoştinţe noi, originale şi relevante. |
| 3.3. Crearea, înţelegerea şi respectarea drepturilor de autor şi a licenţelor | Să respecte, să utilizeze şi să creeze drepturi de autor şi licenţe şi să înţeleagă modul în care acestea se aplică informaţiilor şi conţinutului digital. |
| 3.4. Programarea | Să planifice şi să dezvolte secvenţe de instrucţiuni concepute pentru un sistem informatic, în vederea rezolvării unei probleme date sau a îndeplinirii automate a unei sarcini specifice. |
| 4. Siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor | |
| 4.1. Protejarea dispozitivelor | Să protejeze dispozitivele şi conţinutul digital şi să înţeleagă riscurile şi ameninţările din mediile digitale. Să cunoască măsurile de siguranţă şi securitate şi să acorde atenţia cuvenită siguranţei dispozitivelor şi confidenţialităţii, integrităţii şi disponibilităţii conţinuturilor. |
| 4.2. Protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii datelor | Să protejeze datele personale şi confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor în mediile digitale. Să înţeleagă cum să utilizeze şi să partajeze informaţii care pot duce la identificarea unei persoane, având în acelaşi timp capacitatea să se protejeze pe sine şi pe alţii de prejudicii. Să înţeleagă că serviciile digitale utilizează o „politică de confidenţialitate“ pentru a informa utilizatorul asupra modului în care sunt folosite datele personale. |
| 4.3. Protejarea sănătăţii şi a bunăstării | Să poată evita riscurile pentru sănătate şi ameninţările la adresa bunăstării fizice şi psihice în timpul utilizării tehnologiilor digitale şi ca efect al utilizării necorespunzătoare a acestora. Să poată să se protejeze pe sine şi pe ceilalţi de posibilele pericole din mediile digitale, de exemplu, hărţuirea cibernetică. Să conştientizeze importanţa tehnologiilor digitale pentru bunăstarea şi incluziunea socială. |
| 4.4. Protecţia mediului | Să conştientizeze impactul tehnologiilor digitale asupra mediului şi să identifice modalităţi de utilizare sustenabilă a acestora. |
| 5. Rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial | |
| 5.1. Rezolvarea problemelor tehnice | Să identifice problemele tehnice atunci când operează dispozitive şi utilizează medii digitale şi să le rezolve, de la depanare la rezolvarea unor probleme mai complexe. |
| 5.2. Identificarea nevoilor şi a răspunsurilor în materie de tehnologie | Să evalueze nevoile, în contexte sociale, culturale, economice şi de mediu, şi să identifice instrumente şi servicii digitale pentru a le rezolva, de exemplu, efectuarea de tranzacţii digitale pentru achiziţii şi vânzări, servicii de e-guvernare, utilizarea platformelor digitale ale administraţiei locale. Să adapteze şi să personalizeze mediile digitale la nevoile personale, de exemplu, accesibilitatea şi incluziunea. |
| 5.3. Utilizarea creativă şi inovatoare a tehnologiilor digitale | Să utilizeze instrumentele şi tehnologiile digitale pentru a inova procese şi produse în mod individual şi colectiv. Să înţeleagă şi să rezolve probleme în mod creativ şi inovator. |
| 5.4. Identificarea oportunităţilor antreprenoriale şi crearea de valoare adăugată/beneficii prin intermediul tehnologiilor digitale | Să utilizeze instrumentele şi tehnologiile digitale pentru a identifica şi a valorifica oportunităţi şi idei, pentru a crea beneficii şi progrese financiare, culturale, sociale sau de mediu. |
| 5.5. Adoptarea unor opţiuni pentru un viitor digital sustenabil | Să imagineze opţiuni alternative pentru un viitor sustenabil, care să valorifice soluţii digitale, utilizând, de exemplu, gândirea sistemică şi gândirea algoritmică. Să devină un agent al schimbării şi să contribuie individual şi colectiv la modelarea unor opţiuni pentru un viitor digital sustenabil. |
| 4 niveluri generale | Elementar | Intermediar | Avansat | Înalt specializat | ||||
| 8 niveluri secundare | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| Complexitatea sarcinilor | Sarcină simplă | Sarcină simplă | Sarcini bine definite şi de rutină şi probleme simple | Sarcini şi probleme bine definite şi probleme ieşite din rutină | Sarcini şi probleme diferite | Sarcinile cele mai adecvate | Rezolvarea de probleme complexe cu soluţii limitate | Rezolvarea de probleme complexe în contextul mai multor factori de interacţiune |
| Autonomia | Cu îndrumare | Autonomie cu îndrumare clară şi necesară | Pe cont propriu | Independent şi potrivit cu nevoile mele | Îndrumarea altora | Capabil/ă să mă adaptez la alţii într-un context complex | Integrare pentru a contribui la practica profesională şi a-i îndruma pe alţii | Propunerea de noi idei şi procese în domeniu |
| Domeniul cognitiv | Memorare | Memorare | Înţelegere | Înţelegere | Aplicare | Evaluare | Creare | Creare |
| DigCompRo | DigComp 2.2 |
| 0. Fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală | |
| 0.1. Utilizarea dispozitivelor şi a tehnologiilor digitale | |
| 0.2. Explorarea digitalizării şi a transformării digitale | |
| 0.3. Implicarea în lumea digitală în mod constant, etic şi incluziv | 5.4. Identificarea lacunelor în materie de competenţe digitale |
| 1. Alfabetizare în domeniul informaţiei şi al datelor | |
| 1.1. Navigarea, căutarea şi filtrarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | 1.1. Navigarea, căutarea şi filtrarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital |
| 1.2. Evaluarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | 1.2. Evaluarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital |
| 1.3. Gestionarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | 1.3. Gestionarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital |
| 2. Comunicare, interacţiune şi colaborare | |
| 2.1. Interacţiunea prin şi cu tehnologiile digitale | 2.1. Interacţiunea prin intermediul tehnologiilor digitale 2.5. Conduita pe internet |
| 2.2. Partajarea şi colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale | 2.2. Partajarea prin intermediul tehnologiilor digitale 2.4. Colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale |
| 2.3. Cetăţenie activă prin intermediul mijloacelor de comunicare şi al tehnologiilor digitale | 2.3. Cetăţenie activă prin intermediul tehnologiilor digitale 2.5. Conduita pe internet |
| 2.4. Gestionarea identităţilor digitale | 2.6. Gestionarea identităţii digitale |
| 3. Creare de conţinut digital | |
| 3.1. Dezvoltarea de conţinut digital | 3.1. Dezvoltarea de conţinut digital |
| 3.2. Integrarea şi reutilizarea conţinutului digital | 3.2. Integrarea şi reelaborarea conţinutului digital |
| 3.3. Crearea, înţelegerea şi respectarea drepturilor de autor şi a licenţelor | 3.3. Drepturi de autor şi licenţe |
| 3.4. Programare | 3.4. Programare |
| 4. Siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor | |
| 4.1. Protejarea dispozitivelor | 4.1. Protejarea dispozitivelor |
| 4.2. Protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii datelor | 4.2. Protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii datelor |
| 4.3. Protejarea sănătăţii şi a bunăstării | 4.3. Protejarea sănătăţii şi a bunăstării |
| 4.4. Protecţia mediului | 4.4. Protecţia mediului |
| 5. Rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial | |
| 5.1. Rezolvarea problemelor tehnice | 5.1. Rezolvarea problemelor tehnice |
| 5.2. Identificarea nevoilor şi a răspunsurilor în materie de tehnologie | 5.2. Identificarea nevoilor şi a răspunsurilor în materie de tehnologie |
| 5.3. Utilizarea creativă şi inovatoare a tehnologiilor digitale | 5.3. Utilizarea creativă a tehnologiei digitale |
| 5.4. Identificarea oportunităţilor antreprenoriale şi crearea de valoare adăugată/beneficii prin intermediul tehnologiilor digitale | |
| 5.5. Adoptarea unor opţiuni pentru un viitor digital sustenabil | |
| DigCompRo | DigComp 2.2 | Exemple din DigComp 2.2, A2. Interacţiunea cetăţenilor cu sistemele de inteligenţă artificială |
| 0. Fundamente, acces şi atitudini faţă de transformarea digitală | ||
| 0.1. Utilizarea dispozitivelor şi a tehnologiilor digitale | ||
| 0.2. Explorarea digitalizării şi a transformării digitale | IA 01. Ştie cum să identifice domeniile în care IA poate aduce beneficii în diverse aspecte ale vieţii de zi cu zi. De exemplu, în domeniul sănătăţii IA ar putea contribui la diagnosticarea timpurie, în timp ce în agricultură ar putea fi utilizată pentru a detecta infestările din trecut. IA 25. Ştie că IA în sine nu este nici bună, nici rea. Ce determină dacă rezultatele unui sistem de IA sunt pozitive sau negative pentru societate este modul în care sistemul de IA este proiectat şi utilizat, de către cine şi în ce scopuri. IA 58. Are disponibilitatea de a reflecta asupra unor întrebări etice legate de sistemele de IA, de exemplu, în ce contexte, cum ar fi condamnarea infractorilor, recomandările IA nu ar trebui utilizate fără intervenţie umană? | |
| 0.3. Implicarea în lumea digitală în mod constant, etic şi incluziv | 5.4. Identificarea lacunelor în materie de competenţe digitale | IA 10. Conştientizează faptul că unele sisteme de IA au fost concepute pentru a sprijini instruirea şi cursurile de formare pentru oameni, de exemplu, pentru a îndeplini sarcini şi teme în educaţie, la locul de muncă sau în practicarea unui sport. IA 22. Conştientizează faptul că, deşi ne gândim adesea la IA în termeni umani sau fizici, cum ar fi roboţii umanoizi, cea mai mare parte a IA este software şi, prin urmare, nu este văzută de utilizatori. IA 23. Conştientizează faptul că IA este un domeniu în continuă evoluţie, iar dezvoltarea şi impactul acesteia sunt încă foarte neclare. IA 24. Conştientizează faptul că există multe mituri şi afirmaţii exagerate cu privire la IA şi că este important să aprofundeze dincolo de titluri pentru a obţine o mai bună înţelegere. IA 72. Are o dispoziţie de a continua să înveţe, de a se autoeduca şi de a se informa cu privire la IA, de exemplu, pentru a înţelege cum funcţionează algoritmii de IA; pentru a înţelege în ce mod luarea automată a deciziilor poate fi părtinitoare; pentru a face distincţia între IA realistă şi nerealistă; şi pentru a înţelege diferenţa dintre IA restrânsă, adică IA de astăzi, capabilă să îndeplinească sarcini restrânse, cum ar fi jocurile şi IA generală, adică IA care depăşeşte inteligenţa umană, care rămâne încă de domeniul SF. IA 73. Manifestă deschidere şi curiozitate faţă de tehnologiile şi aplicaţiile emergente de astăzi, de exemplu, citeşte recenzii despre realitatea virtuală, jocuri, IA şi discută în mod deliberat despre utilizarea acestora cu alte persoane. |
| 1. Alfabetizare în domeniul informaţiilor şi al datelor | ||
| 1.1. Navigarea, căutarea şi filtrarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | 1.1. Navigarea, căutarea şi filtrarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | IA 03. Conştientizează faptul că motoarele de căutare, social media şi platformele de conţinut utilizează frecvent algoritmi de IA pentru a genera răspunsuri adaptate fiecărui utilizator individual, de exemplu, utilizatorii continuă să vadă rezultate sau conţinuturi similare. Acest lucru este adesea denumit „personalizare“. IA 15. Conştientizează faptul că rezultatele căutărilor, fluxurile de activitate din social media şi recomandările de conţinut sunt adesea ordonate folosind algoritmi de IA, reguli de software urmate de calculatoare şi modele, reprezentări simplificate ale lumii reale. IA 29. Ştie cum să formuleze interogări de căutare pentru a obţine rezultatul dorit, când interacţionează cu agenţi de conversaţie sau vorbitori inteligenţi, cum ar fi „Siri“, „Alexa“, „Cortana“ sau „Google assistant“, de exemplu, recunoscând că, pentru ca sistemul să poată răspunde conform cerinţelor, interogarea trebuie să fie lipsită de ambiguitate şi rostită clar, pentru ca sistemul să poată răspunde. IA 31. Cântăreşte beneficiile şi dezavantajele utilizării motoarelor de căutare bazate pe IA, de exemplu, deşi ar putea ajuta utilizatorii să găsească informaţiile dorite, acestea pot compromite viaţa privată şi datele personale sau pot supune utilizatorul unor interese comerciale. IA 50. Conştientizează faptul că algoritmii de IA funcţionează în moduri care, de obicei, nu sunt vizibile sau uşor de înţeles de către utilizatori. Acest lucru este adesea denumit proces decizional din „cutia neagră“, deoarece poate fi imposibil de urmărit cum şi de ce un algoritm face anumite sugestii sau predicţii. |
| 1.2. Evaluarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | 1.2. Evaluarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | IA 30. Are capacitatea să recunoască faptul că unii algoritmi de IA pot întări opiniile existente în mediile digitale prin crearea de „camere de ecou“ sau „bule cu filtre“, de exemplu, dacă un flux de social media favorizează o anumită ideologie politică, recomandările suplimentare pot consolida acea ideologie fără a o expune la argumente opuse. IA 48. Conştientizează faptul că algoritmii de IA ar putea să nu fie configuraţi pentru a furniza doar informaţiile pe care le doreşte utilizatorul; aceştia ar putea, de asemenea, să încorporeze un mesaj comercial sau politic, de exemplu, pentru a încuraja utilizatorii să rămână pe site, să vizioneze sau să cumpere un anumit lucru, să împărtăşească anumite opinii. Acest lucru poate avea şi consecinţe negative, de exemplu, reproducerea stereotipurilor, răspândirea de informaţii eronate. IA 49. Conştientizează faptul că datele de care depinde IA pot conţine prejudecăţi. În acest caz, aceste prejudecăţi pot fi automatizate şi agravate prin utilizarea IA. De exemplu, rezultatele căutărilor despre ocupaţie pot include stereotipuri despre locuri de muncă masculine sau feminine, de exemplu, şoferi de autobuz de sex masculin, vânzătoare de sex feminin. IA 51. Ştie că termenul „deepfake“, denumit şi „profund fals“, se referă la imagini, videoclipuri sau înregistrări audio generate de IA ale unor persoane sau evenimente care nu s-au întâmplat cu adevărat, de exemplu, discursuri ale politicienilor, chipuri de celebrităţi pe imagini pornografice. Acestea pot fi imposibil de distins de cele reale. IA 52. Conştientizează faptul că aşa-numitele rezultate „personalizate“, de exemplu, de la motoarele de căutare, de pe social media, platformele de conţinut, se bazează pe modele şi medii ale interacţiunilor a milioane de utilizatori. Cu alte cuvinte, sistemul de IA ar putea prezice comportamentul de grup, dar nu şi comportamentul unei persoane individuale, prin urmare, termenul „personalizat“ ar putea fi înşelător. |
| 1.3. Gestionarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | 1.3. Gestionarea datelor, informaţiilor şi conţinutului digital | IA 16. Conştientizează faptul că sistemele de IA utilizează statistici şi algoritmi pentru a procesa/analiza datele şi a genera rezultate, de exemplu, prezic ce videoclip ar putea dori să vadă utilizatorul. IA 17. Conştientizează faptul că senzorii utilizaţi în multe tehnologii şi aplicaţii digitale, de exemplu, camerele cu recunoaştere facială, asistenţii virtuali, tehnologiile purtabile, telefoanele mobile, dispozitivele inteligente, generează automat cantităţi mari de date, inclusiv date personale, care pot fi utilizate pentru a antrena un sistem de IA. IA 28. Conştientizează faptul că, în timp ce majoritatea sistemelor de IA procesează datele centralizat sau „în cloud“, unele distribuie procesarea pe mai multe dispozitive, „IA distribuită“, în timp ce altele procesează datele chiar pe dispozitiv, de exemplu, un telefon mobil, „IA de interfaţă“. IA 67. Este deschis/ă să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor de IA prin raportarea erorilor, riscurilor, prejudecăţilor sau a concepţiilor greşite din date sau rezultate, de exemplu, un software de recunoaştere a imaginilor care este antrenat doar pe imagini ale persoanelor aparţinând anumitor grupuri. |
| 2. Comunicare, interacţiune şi colaborare | ||
| 2.1. Interacţiunea prin şi cu tehnologiile digitale | 2.1. Interacţiunea prin intermediul tehnologiilor digitale 2.5. Conduita pe internet | IA 08. Conştientizează faptul că unele sisteme de IA urmăresc să ofere o interacţiune de tip uman cu maşinile, de exemplu, agenţi de conversaţie, cum ar fi programele informatice de dialog automat denumite şi roboţii de chat pentru servicii de asistenţă pentru clienţi. IA 32. Manifestă deschidere faţă de sistemele de IA care sprijină oamenii să ia decizii în cunoştinţă de cauză în conformitate cu obiectivele lor, de exemplu, utilizatorii decid în mod activ dacă să dea curs sau nu unei recomandări. IA 33. Are capacitatea de a interacţiona şi de a oferi feedback sistemului de IA, de exemplu, prin acordarea de recenzii ale utilizatorilor, interacţiuni de tip „îmi place“, etichete la conţinutul online, pentru a influenţa următoarele recomandări, de exemplu, pentru a obţine mai multe recomandări de filme similare celor apreciate anterior de către utilizator. IA 34. Ştie că, uneori, faptul că nu reacţionează la conţinutul pe care îl propune un sistem de IA, de exemplu, pe un flux de activitate poate fi considerat, de asemenea, un semnal de către sistem, de exemplu, un indiciu al faptului că utilizatorul nu este interesat de conţinutul respectiv. |
| 2.2. Partajarea şi colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale | 2.2. Partajarea prin intermediul tehnologiilor digitale 2.4. Colaborarea prin intermediul tehnologiilor digitale | IA 45. Conştientizează faptul că tot ceea ce o persoană partajează online în mod public, de exemplu, imagini, videoclipuri, sunete poate fi utilizat pentru a antrena sistemele de IA. De exemplu, companiile comerciale de software care dezvoltă sisteme de recunoaştere facială bazate pe IA pot utiliza imagini personale partajate online, de exemplu, fotografii de familie, pentru a antrena şi îmbunătăţi capacitatea software-ului de a recunoaşte automat persoanele respective în alte imagini, ceea ce ar putea să nu fie de dorit, de exemplu, ar putea constitui o încălcare a vieţii private. IA 60. Conştientizează faptul că tehnologiile bazate pe IA pot fi utilizate pentru a înlocui unele funcţii umane, de exemplu, serviciul clienţi, ceea ce ar putea duce la unele pierderi sau realocări de locuri de muncă, dar că ar putea fi create noi locuri de muncă pentru a răspunde unor nevoi noi. IA 65. Evaluează beneficiile adoptării utilizării sistemelor de IA pentru a îmbunătăţi calitatea interacţiunii umane în comunicare, de exemplu, utilizarea răspunsurilor generate de IA la e-mailuri ar putea risca să dezumanizeze interacţiunile. |
| 2.3. Cetăţenie activă prin intermediul mijloacelor de comunicare şi al tehnologiilor digitale | 2.3. Implicarea în cetăţenie prin intermediul tehnologiilor digitale 2.5. Conduita pe internet | IA 63. Realizează că, deşi aplicarea sistemelor de IA în multe domenii este, îndeobşte, lipsită de controverse, de exemplu, IA care ajută la înlăturarea efectelor schimbărilor climatice, IA care interacţionează direct cu oamenii şi ia decizii cu privire la viaţa acestora poate fi adesea supusă controverselor, de exemplu, software-ul de sortare a CV-urilor pentru procedurile de recrutare, notarea examenelor care pot determina accesul la educaţie. IA 64. Ştie că toţi cetăţenii UE au dreptul de a nu fi supuşi unui proces decizional complet automatizat, de exemplu, dacă un sistem automatizat refuză o cerere de credit, clientul are dreptul de a solicita ca decizia să fie revizuită de o persoană. IA 09. Conştientizează faptul că unele sisteme de IA pot detecta automat stările de spirit, sentimentele şi emoţiile utilizatorilor din conţinutul şi contextul online al unei persoane, de exemplu, conţinutul postat pe social media, dar această funcţie nu este întotdeauna precisă şi poate fi controversată. IA 55. Conştientizează faptul că sistemele de IA sunt de obicei dezvoltate în contexte anglofone, ceea ce înseamnă că acestea ar putea funcţiona cu mai puţină acurateţe în contexte nonengleze. De exemplu, sistemele de traducere automată bazate pe IA funcţionează mai bine în cazul limbilor des utilizate, de exemplu, de la engleză la spaniolă, decât în cazul celor mai puţin utilizate, de exemplu, de la slovenă la finlandeză. IA 56. Conştientizează faptul că sistemele de IA sunt de regulă de la persoane provenite din contexte demografice restrânse, de exemplu, bărbaţi albi din grupuri sus-plasate din punct de vedere socioeconomic, din ţările cu venituri ridicate, ceea ce poate însemna că sistemele pe care le dezvoltă sunt mai puţin sensibile la nevoile femeilor, ale persoanelor din diferite grupuri etnice minoritare, ale grupurilor cu un statut socioeconomic inferior, ale persoanelor care au nevoie de accesibilitate digitală, de exemplu, persoane cu dizabilităţi, cu limitări funcţionale, sau ale cetăţenilor din ţările cu venituri mai mici. |
| 2.4. Gestionarea identităţilor digitale | 2.6. Gestionarea identităţii digitale | IA 04. Conştientizează faptul că sistemele de IA colectează şi procesează mai multe tipuri de date ale utilizatorilor, de exemplu, date personale, date comportamentale şi date contextuale, pentru a crea profiluri de utilizator care sunt apoi folosite, de exemplu, pentru a prezice ce ar putea dori utilizatorul să vadă sau să facă în continuare, de exemplu, pentru a-i livra reclame, recomandări, servicii. IA 18. Conştientizează faptul că sistemele de IA pot utiliza identificatori de monitorizare a persoanei asociaţi cu identitatea digitală a persoanei respective, combinând mai multe surse de date, de exemplu, dispozitive mobile, tehnologie purtabilă, dispozitive IoT, medii digitale. De exemplu, bazându-se pe datele de poziţionare a telefonului mobil şi pe profilul unui utilizator, un afişaj ar putea oferi publicitate adaptată persoanei care se află în faţa sa. IA 35. Ştie cum să modifice configuraţiile de utilizator, de exemplu, în aplicaţii, software, platforme digitale pentru a permite, a împiedica sau a modera urmărirea, colectarea sau analiza datelor de către sistemul de IA, de exemplu, nepermiţând ca telefonul mobil să identifice locaţia utilizatorului. IA 42. Cântăreşte beneficiile şi riscurile înainte de a activa un asistent virtual, de exemplu, „Siri“, „Alexa“, „Cortana“, „Google assistant“ sau dispozitivele interconectate prin internet de tipul internetul lucrurilor - IoT bazate pe IA, deoarece acestea pot expune rutina zilnică personală şi conversaţiile private. IA 44. Identifică atât implicaţiile pozitive, cât şi pe cele negative ale utilizării tuturor datelor din perspectiva colectării, codificării şi prelucrării, dar mai ales ale datelor cu caracter personal de către tehnologiile digitale bazate pe IA, cum ar fi aplicaţiile şi serviciile online. IA 46. Conştientizează faptul că un sistem de IA poate asocia între ele diferite informaţii aparent anonime, ceea ce poate duce la dezvăluirea identităţii unei persoane şi anume, la identificarea acesteia. |
| 3. Creare de conţinut digital | ||
| 3.1. Dezvoltarea de conţinut digital | 3.1. Dezvoltarea de conţinut digital | IA 05. Conştientizează faptul că sistemele de IA pot fi utilizate pentru a crea conţinut digital în mod automat, de exemplu, texte, ştiri, eseuri, mesaje scurte de tipul mesajelor pe platforma X - „tweet“, muzică, imagini, folosind ca sursă conţinutul digital existent. Un astfel de conţinut poate fi dificil de distins de creaţiile umane. IA 06. Conştientizează faptul că, de exemplu, în domeniul presei şi al jurnalismului IA poate fi utilizată pentru a crea şi produce ştiri, precum şi pentru a distribui ştiri pe baza comportamentului online al utilizatorilor. |
| 3.2. Integrarea şi reutilizarea conţinutului digital | 3.2. Integrarea şi reelaborarea conţinutului digital | IA 07. Conştientizează faptul că sistemele de IA pot ajuta utilizatorul să editeze şi să proceseze conţinutul digital, de exemplu, unele programe de editare a fotografiilor folosesc IA pentru a îmbătrâni automat o faţă, în timp ce unele aplicaţii de text folosesc IA pentru a sugera cuvinte, propoziţii şi paragrafe. IA 38. Ştie cum să încorporeze conţinutul digital editat/manipulat de IA în propria lucrare, de exemplu, să încorporeze melodii generate de IA în propria compoziţie muzicală. Această utilizare a IA poate fi controversată, deoarece ridică întrebări cu privire la rolul IA în operele de artă şi, de exemplu, cine ar trebui menţionat ca autor. |
| 3.3. Crearea, înţelegerea şi respectarea drepturilor de autor şi a licenţelor | 3.3. Drepturi de autor şi licenţe | IA 54. Conştientizează faptul că problema dreptului de proprietate asupra datelor personale din sistemele de IA poate fi controversată, de exemplu, datele create de persoanele care utilizează social media sau de elevii care utilizează sistemele de IA în sălile de clasă. Modelele de afaceri ale multor organizaţii comerciale de IA depind de capacitatea acestora de a corobora şi analiza aceste date. Pe de altă parte, alţii au susţinut că datele cu caracter personal aparţin persoanei care le-a creat, ca orice alt material protejat prin drepturi de autor, cum ar fi textele, imaginile sau muzica. |
| 3.4. Programarea | 3.4. Programarea | IA 21. Conştientizează faptul că unii algoritmi şi unele modele de IA sunt create de ingineri umani, în timp ce alţi algoritmi şi alte modele de IA sunt create în mod automat de sistemele de IA, de exemplu, se utilizează cantităţi uriaşe de date pentru a „antrena“ IA. IA 61. Consideră etica, inclusiv, dar fără a se limita la, autoritatea şi supravegherea umană, transparenţa, nediscriminarea, accesibilitatea, precum şi prejudecăţile şi echitatea, ca fiind unul dintre pilonii de bază în dezvoltarea sau implementarea de sisteme de IA. |
| 4. Siguranţă şi utilizarea sustenabilă a resurselor | ||
| 4.1. Protejarea dispozitivelor | 4.1. Protejarea dispozitivelor | IA 40. Cântăreşte beneficiile şi riscurile utilizării tehnicilor de identificare biometrică, de exemplu, amprente digitale, imagini ale feţei, deoarece acestea pot afecta siguranţa în moduri neintenţionate. În cazul în care informaţiile biometrice sunt divulgate sau piratate, acestea sunt compromise şi pot duce la fraudă de identitate. IA 53. Conştientizează faptul că UE depune eforturi pentru a se asigura că sistemele de IA sunt demne de încredere. Totuşi, nu toate sistemele de IA sunt demne de încredere şi nu toate sistemele de IA dezvoltate în lume sunt reglementate de legislaţia UE. |
| 4.2. Protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii datelor | 4.2. Protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii datelor | IA 39. Ştie că prelucrarea datelor cu caracter personal face obiectul reglementărilor locale, cum ar fi Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) al UE, de exemplu, interacţiunile vocale cu un asistent virtual sunt date cu caracter personal în sensul GDPR şi pot expune utilizatorii la anumite riscuri privind protecţia datelor, confidenţialitatea şi securitatea. IA 41. Conştientizează faptul că sistemele de IA care se bazează pe datele personale ale utilizatorilor, de exemplu, asistenţii vocali, agenţi de conversaţie, cum ar fi programele informatice de dialog automat denumite şi roboţii de chat ar putea colecta şi prelucra aceste date mai mult decât este necesar. Acest lucru ar fi considerat „disproporţionat“ şi, prin urmare, ar încălca principiul proporţionalităţii specificat de GDPR. IA 43. Cântăreşte beneficiile şi riscurile înainte de a permite terţilor să prelucreze datele cu caracter personal, de exemplu, realizează că un asistent vocal de pe un telefon mobil inteligent, care este utilizat pentru a da comenzi unui aspirator robot, ar putea oferi terţilor - companii, guverne, infractori cibernetici - acces la date. IA 47. Poate contribui la atenuarea riscurilor de breşe în regimul datelor cu caracter personal, exprimându-şi preocuparea prin sesizări adresate autorităţilor relevante în legătură cu utilizarea sistemelor de IA care colectează date, în special dacă există suspiciunea că există o încălcare a GDPR sau atunci când compania nu pune la dispoziţie aceste informaţii. |
| 4.3. Protejarea sănătăţii şi a bunăstării | 4.3. Protejarea sănătăţii şi a bunăstării | |
| 4.4. Protecţia mediului | 4.4. Protecţia mediului | IA 11. Conştientizează faptul că instrumentele digitale, inclusiv cele bazate pe IA, pot contribui la eficienţa energetică, de exemplu, prin monitorizarea necesarului de încălzire la domiciliu şi optimizarea gestionării acesteia. IA 57. Ia în considerare consecinţele etice ale sistemelor de IA de-a lungul întregii durate a ciclului lor de viaţă: acestea includ atât impactul asupra mediului, consecinţele asupra mediului ale producţiei de dispozitive şi servicii digitale, cât şi impactul asupra societăţii, de exemplu, managementul pe bază de algoritmi poate reprima viaţa privată sau drepturile lucrătorilor; utilizarea forţei de muncă cu costuri reduse pentru etichetarea imaginilor în vederea antrenării sistemelor de IA. IA 59. Conştientizează faptul că anumite activităţi, de exemplu, antrenarea IA şi producerea de criptomonede precum „Bitcoin“ sunt procese care necesită multe resurse în ceea ce priveşte datele şi capacitatea de calcul. Prin urmare, consumul de energie poate fi ridicat, ceea ce poate avea, de asemenea, un impact ridicat asupra mediului. |
| 5. Rezolvarea de probleme şi spiritul antreprenorial | ||
| 5.1. Rezolvarea problemelor tehnice | 5.1. Rezolvarea problemelor tehnice | IA 19. Conştientizează faptul că IA este un produs al inteligenţei şi al deciziilor umane, în sensul că oamenii aleg, curăţă şi codifică datele, proiectează algoritmii, antrenează modelele şi selectează şi aplică valori umane rezultatelor, şi, prin urmare, nu există independent de oameni. IA 20. Conştientizează faptul că ceea ce se înţelege de obicei astăzi prin IA este învăţarea automată, care este doar un tip de IA. Ceea ce distinge învăţarea automată de alte tipuri de IA, de exemplu, IA bazată pe reguli şi reţelele bayesiene - „Bayesiene networks“, este faptul că necesită cantităţi uriaşe de date. IA 70. Conştientizează faptul că, uneori, cel mai bun mod de a avea control asupra unui sistem de IA, de exemplu, pentru a se proteja pe sine şi pe alţii, este să nu interacţioneze cu acesta sau să îl dezactiveze. |
| 5.2. Identificarea nevoilor şi a răspunsurilor în materie de tehnologie | 5.2. Identificarea nevoilor şi a răspunsurilor în materie de tehnologie | IA 02. Are capacitatea de a identifica câteva exemple de sisteme de IA: recomandări de produse, de exemplu, pe site-urile de cumpărături online, recunoaşterea vocii, de exemplu, de către asistenţii virtuali, recunoaşterea imaginilor, de exemplu, pentru detectarea tumorilor în radiografii, şi recunoaşterea facială, de exemplu, în sistemele de supraveghere. IA 12. Conştientizează faptul că IA este implicată în multe alte tehnologii, de exemplu, internetul lucrurilor - IoT, tehnologia de registru distribuit - „blockchain“, realitatea virtuală. IA 13. Conştientizează faptul că multe sisteme de IA necesită o combinaţie de tehnici de IA pentru a funcţiona în scenarii din lumea reală, de exemplu, un agent virtual ar putea utiliza procesarea limbajului natural pentru a procesa instrucţiuni şi raţionamentul probabilistic, pentru a face recomandări. IA 14. Conştientizează faptul că IA nu este implicată în toate tehnologiile digitale, de exemplu, în sistemele GPS, IA nu este utilizată pentru a determina locaţia, dar poate fi utilizată pentru a calcula un traseu. IA 26. Conştientizează faptul că ceea ce sistemele de IA pot face cu uşurinţă, de exemplu, identificarea modelelor în cantităţi uriaşe de date, oamenii nu sunt capabili să facă; în timp ce multe lucruri pe care oamenii le pot face cu uşurinţă, de exemplu, să înţeleagă, să decidă ce să facă şi să aplice valorile umane, sistemele de IA nu sunt capabile să facă. IA 36. Ştie cum şi când să utilizeze soluţii de traducere automată, de exemplu, „Google Translate“, „DeepL“, şi aplicaţii de interpretare simultană, de exemplu, „iTranslate“, pentru a obţine o înţelegere aproximativă a unui document sau a unei conversaţii. Pe de altă parte, ştie, de asemenea, că atunci când conţinutul necesită o traducere exactă, de exemplu, în domeniul sănătăţii, comerţului sau diplomaţiei, poate fi necesară o traducere mai precisă. IA 37. Conştientizează faptul că tehnologia de IA bazată pe vorbire permite utilizarea comenzilor vocale, care pot îmbunătăţi accesibilitatea instrumentelor şi dispozitivelor digitale, de exemplu, pentru persoanele cu limitări de mobilitate sau vizuale, capacitate cognitivă limitată, cu dificultăţi de limbă sau de învăţare, însă, deseori, limbile vorbite de populaţii mai mici nu sunt disponibile sau au performanţe mai slabe, din cauza prioritizării comerciale. IA 71. Este interesat/ă să experimenteze diverse tipuri de sisteme de IA, în funcţie de nevoile personale, de exemplu, asistent virtual, software de analiză a imaginilor, sisteme de recunoaştere a vorbirii şi a feţei, maşini autonome, IA „întrupată“, cum ar fi roboţii. |
| 5.3. Utilizarea creativă şi inovatoare a tehnologiilor digitale | 5.3. Utilizarea creativă a tehnologiei digitale | IA 27. Realizează că instrumentele de IA concepute pentru a crea imagini, texte şi muzică depind de oameni, de exemplu, pentru a fixa parametrii originali şi a selecta rezultatele, în timp ce oamenii pot folosi instrumentele de IA pentru a-şi spori creativitatea. |
| 5.4. Identificarea oportunităţilor antreprenoriale şi crearea de valoare adăugată/beneficii prin intermediul tehnologiilor digitale | IA 66. Doreşte să colaboreze cu proiecte de IA pentru binele social, cu scopul de a crea valoare pentru alţii, de exemplu, prin partajarea de date, atât timp cât sunt în vigoare mijloace de control adecvate şi solide. IA 69. Doreşte să participe la acţiuni colective conduse de cetăţeni, de exemplu, prin canale de participare civică, campanii de opinie, vot, activism şi promovare a intereselor - „advocacy“, pentru a iniţia schimbări în serviciile şi produsele de IA, de exemplu, modele de afaceri, evoluţii. IA 68. Este deschisă să se implice în procese colaborative pentru a coproiecta şi cocrea noi produse şi servicii bazate pe sisteme de IA pentru a sprijini şi spori participarea cetăţenilor în societate. | |
| 5.5. Adoptarea unor opţiuni pentru un viitor digital sustenabil | ||
