COD PENTRU CONSTRUCŢIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritima Internationala prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.30(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992*)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 193 bis din 26 martie 2003Data intrării în vigoare 26-03-2003
------------ *) Acceptat de Legea nr. 71 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003Introducere1. Codul are drept scop oferirea unei norme internaţionale referitoare la securitatea transportului maritim în vrac al gazelor lichefiate şi a altor substanţe speciale indicate în capitolul 19 al Codului, impunând navelor utilizate pentru un asemenea transport norme de proiectare şi construcţie, precum şi echipament pe care trebuie să-l aibă în vederea reducerii la minim a pericolului la care este expusă nava, echipajul sau şi mediul înconjurător, ţinând cont de natura produselor transportate.2. Codul se bazează în mod fundamental pe principiul repartizării navelor pe diferite tipuri, în funcţie de pericolele pe care le prezintă produsele vizate de Cod. Fiecare dintre produse poate avea una sau mai multe proprietăţi periculoase, cum ar fi inflamabilitatea, toxicitatea, acţiunea coroziva şi reactivitatea. Un alt risc poate rezultă eventual din faptul ca produsele sunt transportate în stare de refrigerare sau sub presiune.3. Eventualele ciocniri sau esuari grave pot provoca o avariere a tancurilor de marfa şi pot antrena o deversare necontrolata a produsului. În urma unei astfel de deversari, produsul se poate evapora şi se poate dispersa şi, în anumite cazuri, poate determina ruperea corpului navei datorită fragilitatii. Prevederile Codului vizează reducerea acestui pericol în măsura în care acest lucru este practic posibil, ţinând cont de cunoştinţele şi tehnologia actuala.4. Pe parcursul elaborării Codului, s-a recunoscut ca acesta ar trebui să se bazeze pe notiuni de construcţie şi mecanică navala valabile, ca şi pe cele mai recente cunoştinţe referitoare la pericolele pe care le prezintă diferitele produse vizate; în plus, s-a admis ca tehnologia de proiectare a navelor pentru transportul gazelor nu este numai o tehnologie complexa ci şi una care evolueaza rapid. Deci, Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil, iar Organizaţia trebuie să reexamineze periodic Codul ţinând cont atât de experienta acumulată cat şi de progresele care intervin.5. Prevederile aplicabile noilor produse şi condiţiilor lor de transport vor fi difuzate, cu titlu provizoriu, sub forma de recomandări, atunci când vor fi adoptate de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei, înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor pertinente, în conformitate cu dispoziţiile articolului VIII al Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare.6. Codul se referă în primul rând la construcţia şi echipamentul navelor. Totuşi pentru asigurarea transportului în siguranţa a produselor, trebuie ca întreg sistemul să fie evaluat. Alte aspecte importante ale securităţii transportului de produse, cum ar fi pregătirea, exploatarea, controlul traficului şi manevrarea în porturi, sunt în curs de examinare sau vor fi examinate în continuare de Organizaţie.7. Lucrările realizate de Asociaţia internationala a societăţilor de clasificare (IACS) au fost în mod special utile pentru elaborarea Codului şi s-a ţinut cont din plin în capitolele 4, 5 şi 6 de Regulile armonizate aplicabile navelor cisterna pentru gaze lichefiate adoptate de IACS.8. Elaborarea capitolului 10 a fost facilitata în mare măsura de lucrările pertinente ale Comisiei internaţionale pentru electrotehnica (CIE).9. Capitolul 18 al Codului, care se referă la exploatarea navelor pentru transportul gazelor lichefiate, scoate în evidenta regulile de exploatare enunţate în alte capitole. Se face de asemenea referire la alte caracteristici importante în materie de securitate care sunt specifice exploatării navelor care transporta gaze lichefiate.10. Prezentarea acestui Cod este asemănătoare cu cea a Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Comitetul Securităţii Maritime la cea de-a 48-a sesiune a sa.Capitolul 1 Generalitati1.1 Aplicare1.1.1 Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de 500 de tone, care transporta gaze lichefiate având o presiune absolută a vaporilor ce depăşeşte 2,8 bar la o temperatura de 37,8°C, precum şi alte produse cum ar fi cele menţionate în capitolul 19, în cazul în care acestea sunt transportate în vrac.1.1.2 Dacă nu se prevede, în mod expres altfel, Codul se aplică navelor a căror chila a fost pusă sau se afla într-un stadiu în care:●1 începe construcţia identificabila cu o nava; şi●2 a început asamblarea navei, având cel puţin 50 de tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcţie, luându-se valoarea cea mai mica, la sau după 1 octombrie 1994. Navele construite înainte de 1 octombrie 1994 trebuie să corespundă rezoluţiei MSC.5(48) adoptată la 17 iunie 1983.1.1.3 O nava, indiferent de data construcţiei, care este transformata la 1 iulie 1986 sau după această dată în nava pentru transportul gazelor, va fi considerată drept nava pentru transportul gazelor construită la data la care începe aceasta transformare.1.1.4.1 Dacă tancurile de marfa conţin produse pentru care Codul impune o nava de tipul 1G, nici lichidele inflamabile al căror punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 60°C (încercarea în creuzet închis), nici produsele inflamabile menţionate la capitolul 19, nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.6.1.1.1.1.4.2 În mod similar, atunci când tancurile de marfa conţin produse pentru care Codul impune o nava de tipul 2G/2PG, lichidele inflamabile mai sus menţionate nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.6.1.2.1.1.4.3 În fiecare caz, restrictia se referă la zonele protejate care sunt situate în limitele lungimii spaţiilor de magazie destinate tancurilor de marfa care conţin produse pentru care Codul impune o nava de tipul 1G sau 2G/2PG.1.1.4.4 Lichidele şi produsele inflamabile mai sus menţionate pot fi transportate în aceste zone protejate atunci când cantitatea de produse reţinută în tancurile de marfa, pentru care Codul impune transportul cu o nava de tipul 1G sau 2G/2PG, este folosită exclusiv pentru răcire, circulaţie sau alimentare cu combustibil.1.1.5 În afară cazurilor prevăzute la paragraful 1.1.7.1, atunci când se intenţionează transportul produselor la care face referire prezentul Cod şi a produselor la care face referire Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime în virtutea autorizării adunării Organizaţiei conferita prin rezoluţia A.490(XII), asa cum poate fi modificat de către Organizaţie (Codul IBC), nava trebuie să corespundă prevederilor ambelor Coduri aplicabile produselor transportate.1.1.6 În cazul în care se intenţionează transportul produselor ce pot fi considerate ca intrand în domeniul de aplicare a Codului, dar care în prezent nu sunt menţionate la capitolul 19, Administraţiile şi Administraţiile porturilor implicate în acest transport trebuie să definească condiţiile preliminare corespunzătoare de transport pe baza principiilor Codului şi sa notifice Organizaţiei aceste condiţii.1.1.7.1 Prevederile prezentului Cod trebuie avute în vedere atunci când o nava este proiectata şi construită pentru transportul următoarelor produse:●1 cele enumerate exclusiv la capitolul 19 al acestui Cod; şi●2 unul sau mai multe din produsele care sunt enumerate atât în acest Cod cat şi în Codul internaţional pentru produse chimice în vrac. Aceste produse sunt indicate printr-un asterisc (*) în coloana a din tabelul de la capitolul 19.1.1.7.2 În cazul în care o nava este destinată exclusiv transportului unuia sau mai multor produse din cele indicate la paragraful 1.1.7.1.2, trebuie să se aplice prevederile Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, asa cum a fost modificat.1.1.8. Conformitatea navei cu prevederile Codului internaţional pentru transportul gazelor trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, prevăzut la secţiunea 1.5. Conformitatea cu amendamentele la Cod, dacă exista, trebuie de asemenea să fie indicată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.1.2. RiscuriRiscurile pe care le prezintă gazele la care face referire acest Cod sunt incendiul, toxicitatea, acţiunea coroziva, reactivitatea, temperatura scăzută şi presiunea.1.3. DefiniţiiDacă nu se prevede în mod expres altfel, la Cod se aplică următoarele definiţii. Alte definiţii sunt date la capitolul 4.1.3.1 Încăperile de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spalatoare, cabine, birouri, infirmerii, sali de cinematograf, sali de jocuri şi distracţii, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare. Încăperile sociale sunt acele porţiuni din încăperile de locuit care sunt utilizate ca holuri, sali de masa, saloane şi încăperi similare permanent închise.1.3.2 Construcţiile de tip "A" înseamnă construcţiile asa cum sunt definite la regula II-2/3.3 a Amendamentelor din 1983 la SOLAS.1.3.3.1. Administraţie înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizata sa-l arboreze.1.3.3.2 Administraţia portului înseamnă autoritatea competentă a tarii în al carei port nava este încărcată sau descarcata.1.3.4 Punctul de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egala cu presiunea atmosferica.1.3.5 Lăţimea (B) înseamnă lăţimea maxima a navei, masurata la mijlocul sau peste coaste pentru navele cu corp metalic şi peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lăţimea (B) trebuie să se masoare în metri.1.3.6 Zona de marfa este acea parte a navei care cuprinde sistemul de stocare a mărfii şi compartimentele pompelor de marfa şi ale compresoarelor şi include zonele de punte situate pe întreaga lungime şi latime a părţii din nava de deasupra spaţiilor mai sus menţionate. În cazul în care exista coferdamuri, spaţii de balast sau spaţii goale situate la extremitatea pupa a spaţiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova spaţiului de magazie situat cel mai în prova, acestea sunt excluse din zona de marfa.1.3.7 Sistemul de stocare a mărfii este amenajarea destinată pentru stocarea mărfii incluzând, dacă sunt prevăzute, bariera primara şi secundară, izolatia aferentă şi orice spaţii intermediare, ca şi structura adiacenta dacă ea este necesară pentru a susţine aceste elemente. Dacă bariera secundară face parte din structura corpului, ea poate fi un perete al spaţiului de magazie.1.3.8 Post de control marfa este o încăpere utilizata pentru comanda operaţiunilor de manipulare a mărfii şi corespunde prevederilor de la secţiunea 3.4.1.3.9 Mărfuri sunt produsele enumerate la capitolul 19, transportate în vrac de navele la care se face referire în Cod.1.3.10 Încăperi de serviciu pentru marfa sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfa care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri şi magazii cu suprafaţa mai mare de 2 mp, utilizate pentru echipamentul de manipulare a mărfii.1.3.11 Tancul de marfa este o carcasa etansa la lichide, concepută pentru a constitui sistemul primar de stocare a mărfii, chiar dacă acesta este izolat sau nu, sau dacă are sau nu bariere secundare.1.3.12 Coferdamul este spaţiul de separare cuprins între doi pereţi adiacenti sau între doua punti adiacente din oţel. Acest spaţiu poate fi un spaţiu gol sau un spaţiu de balast.1.3.13 Posturile de comanda sunt acele încăperi în care este amplasat echipamentul radio sau echipamentul principal de navigaţie al navei sau în care este amplasata sursa de energie pentru avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare sau de comanda pentru instalaţiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ şi echipamentul special de comanda pentru instalaţiile de stingere a incendiului care poate fi practic amplasat în zona de marfa.1.3.14 Produsele inflamabile sunt cele identificate prin litera "F" în coloana f din tabelul de la capitolul 19.1.3.15 Limitele de inflamabilitate sunt acele condiţii care definesc starea în care se afla un amestec de combustibil şi oxidant în care aplicarea unei surse externe de aprindere suficient de puternica permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare dat.1.3.16 Nava pentru transportul gazelor este o nava de marfa construită sau adaptată şi utilizata pentru transportul în vrac al oricăror gaze lichefiate sau pentru alte produse enumerate în tabelul de la capitolul 19.1.3.17 Un spaţiu sau zona cu pericol la gaze este:●1 un spaţiu din zona de marfa care nu este amenajat sau echipat într-un mod aprobat pentru a asigura faptul ca atmosfera sa este permanent menţinută în condiţii de protecţie la gaze;●2 un spaţiu închis, situat în exteriorul zonei de marfa, traversat de oricare din instalaţiile de tubulatura care conţin produse lichide sau gazoase, sau în care se termina aceste instalaţii de tubulaturi, în cazul în care nu au fost montate amenajări aprobate pentru a împiedica orice scăpare a vaporilor provenind de la produs în atmosfera acestui spaţiu;●3 un sistem de stocare a mărfii şi tubulatura de marfa;●4.1 un spaţiu de magazie, atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesita o bariera secundară;●4.2 un spaţiu de magazie, atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesita o bariera secundară;●5 un spaţiu separat de un spaţiu de magazie descris la paragraful .4.1 printr-un singur perete din oţel, etans la gaze;●6 un compartiment al pompelor de marfa şi un compartiment al compresoarelor de marfa;●7 o zona pe puntea deschisă, sau o încăpere parţial închisă situata pe puntea deschisă, la mai puţin de 3 m de orice orificiu al unui tanc de marfa, orificiu pentru gaze sau vapori, flansa a unei tubulaturi de marfa, valvula de marfa sau intrari şi deschideri de ventilaţie ale compartimentelor pompelor şi compresoarelor de marfa;●8 puntea deschisă care se întinde pe zona de marfa şi pe o distanta de 3 m în faţa şi în spatele zonei de marfa de pe puntea deschisă până la o înălţime de 2,4 m deasupra puntii expuse la intemperii;●9 o zona situata la mai puţin de 2,4 m de la suprafaţa exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, atunci când aceasta suprafaţa este expusă la intemperii;●10 un spaţiu închis sau parţial închis în care se afla tubulaturi care conţin produse. Un spaţiu care conţine un echipament de detectare a gazelor conform paragrafului 13.6.5 şi un spaţiu în care gazul de evaporare este utilizat drept combustibil şi care corespunde capitolului 16 nu sunt considerate spaţii cu pericol la gaze în acest context;●11 un compartiment pentru furtunurile de marfa; sau●12 un spaţiu închis sau parţial închis cu deschidere directa spre un spaţiu sau zona cu pericol la gaze.1.3.18 Spaţiu protejat la gaze este un spaţiu, altul decât un spaţiu cu pericol la gaze.1.3.19 Spaţiul de magazie este spaţiul închis de structura navei în care se afla un sistem de stocare a mărfii.1.3.20 Independent înseamnă ca, spre exemplu, o instalatie cu tubulaturi sau o instalatie de aerisire nu este sub nici o formă racordata la alta instalatie şi nu este prevăzută cu mijloace care să permită o posibila racordare la alte instalaţii.1.3.21 Spaţiul de izolatie este spaţiul care poate fi sau nu un spaţiu dintre bariere, ocupat în întregime sau parţial de izolatie.1.3.22 Spaţiul dintre bariere este spaţiul cuprins între o bariera primara şi una secundară, chiar dacă este sau nu ocupat în întregime sau parţial de izolatie sau alt material.1.3.23 Lungime (L) înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situata la o distanta deasupra chilei egala cu 85% din înălţimea de construcţie minima, masurata de la faţa superioară a chilei, sau distanta de la faţa exterioară a etravei până la axul carmei la acea linie de plutire, oricare din aceste valori este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila inclinata, linia de plutire la care este masurata lungimea trebuie să fie paralela cu linia de plutire la plină incarcatura. Lungimea (L) se măsoară în metri.1.3.24 Încăperile de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi puturile aferente acestor încăperi care conţin:●1 maşini cu ardere interna utilizate pentru propulsia principala; sau●2 maşini cu ardere interna utilizate în alte scopuri decât propulsia principala, dacă puterea lor totală este de cel puţin 375 kW; sau●3 orice caldare cu combustibil lichid sau orice instalatie de combustibil lichid.1.3.25 Încăperile de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi care conţin maşinile de propulsie, caldarile, instalaţiile de combustibil lichid, maşinile cu abur şi motoarele cu ardere interna, generatoarele şi motoarele electrice importante, staţiile de încărcare a combustibilului, instalaţiile frigorifice, stabilizatoarele de ruliu, instalaţiile de ventilaţie şi de aer condiţionat, precum şi alte încăperi similare, şi puturile aferente acestor încăperi.1.3.26 MARVS înseamnă presiunea maxima admisibilă a supapelor de siguranţă ale unui tanc de marfa.1.3.27 Instalatie de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentarii caldarii cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentarii cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie interna şi cuprinde orice pompe de presiune, filtre şi incalzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 1,8 bar.1.3.28 Organizaţia este Organizaţia Maritima Internationala (IMO).1.3.29 Permeabilitatea unui spaţiu este raportul dintre volumul acestui spaţiu care se presupune a fi ocupat de apa şi volumul sau total.1.3.30.1 Bariera primara este structura interioară proiectata în vederea stocării mărfii atunci când sistemul de stocare a mărfii cuprinde doi pereţi.1.3.30.2 Bariera secundară este structura exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, rezistent la lichide şi proiectat pentru a putea opri temporar orice scurgere previzibila a mărfii lichide prin bariera primara şi pentru a împiedica scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos. Diversele tipuri de bariere secundare sunt definite mai complet la capitolul 4.1.3.31 Densitatea relativă este raportul dintre masa unui volum al unui produs şi masa unui volum egal de apa dulce.1.3.32 Separat înseamnă, spre exemplu, ca o instalatie cu tubulaturi de marfa sau o instalatie de aerisire pentru marfa nu este racordata la alta tubulatura de marfa sau instalatie de aerisire pentru marfa. Aceasta separare poate fi obţinută prin proiectare sau prin metodele de exploatare. În interiorul unui tanc de marfa nu trebuie folosite metodele de exploatare, ci şi trebuie să se utilizeze una din următoarele metode:●1 să se demonteze piesele de cuplare sau valvulele şi să se obtureze capetele tubulaturilor;●2 să se monteze în serie doua flanse de tip "trece-nu trece" şi să se prevadă un mijloc de detectare a scurgerilor în porţiunea de tubulatura cuprinsă între cele doua flanse de tip "trece-nu trece".1.3.33 Încăperile de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucatarii, oficii, care conţin instalaţii de gătit, dulapuri, încăperi pentru posta şi valori, spaţii de depozitare, ateliere care nu fac parte din încăperile de maşini şi din încăperi similare, precum şi puturile aferente acestor încăperi.1.3.34 Convenţia SOLAS din 1974 este Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare.1.3.35 Amendamentele SOLAS din 1983 reprezintă amendamentele la Convenţia SOLAS 1974 adoptate de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei la 17 iunie 1983, la cea de-a patruzeci şi opta sesiunea a sa prin rezoluţia MSC.6(48).1.3.36 Capac de tanc este o structura de protecţie destinată sa protejeze sistemul de stocare a mărfii contra oricărei avarii când aceasta se produce la puntea expusă la intemperii, sau să asigure continuitatea şi integritatea structurii puntii.1.3.37 Dom de tanc este prelungirea verticala a unei părţi de tanc pentru marfa. În cazul sistemelor de stocare a mărfii situate sub punte, domul de tanc traverseaza puntea expusă la intemperii sau capacul tancului.1.3.38 Produsele toxice sunt acele produse identificate prin litera "T" în coloana f din tabelul de la capitolul 19.1.3.39 Presiunea vaporilor este presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturati de deasupra lichidului, exprimată în bar, la o temperatura data.1.3.40 Spaţiul gol este un spaţiu închis situat în zona de marfa în exteriorul sistemului de stocare a mărfii, altul decât un spaţiu de magazie, un spaţiu de balast, un tanc de combustibil lichid, un compartiment al pompelor de marfa sau al compresoarelor de marfa, sau orice spaţiu utilizat în mod normal de către personal.1.4 Echivalente1.4.1 Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalaţii, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administraţia poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalaţii, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricărei alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea nava, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, ca aceasta instalatie, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau ca aceasta prevedere, procedura sau amenajare, au o eficacitate cel puţin egala cu cea prevăzută de Cod. Totuşi, Administraţia nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativa la o anumită instalatie, un anumit material,dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod.1.4.2 Dacă Administraţia autorizeaza astfel substituirea unei instalaţii, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipament sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri, sau amenajări, ea trebuie să comunice Organizaţiei particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să le poată comunică şi altor guverne contractante la Convenţia SOLAS din 1974 în scopul informării inspectorilor lor.1.5 Inspecţii şi certificare1.5.1 Procedura de inspecţie1.5.1.1 Inspecţia navelor, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor regulilor şi acordarea de scutiri de la acestea, trebuie efectuată de către inspectorii Administraţiei. Totuşi, Administraţia poate incredinta inspecţiile fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de ea.1.5.1.2 Administraţia care numeşte inspectori sau recunoaşte organizaţii pentru efectuarea inspecţiilor, trebuie să imputerniceasca orice inspector numit sau organizaţie recunoscută ca cel puţin:●1 să solicite reparaţii la o nava; şi●2 să efectueze inspecţii dacă se solicita de către autoritatea statului portului respectiv.Administraţia trebuie să notifice Organizaţiei responsabilităţile specifice şi condiţiile delegării autorităţii inspectorilor numiţi sau organizaţiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.1.5.1.3 Dacă un inspector numit sau o organizaţie recunoscută stabileşte ca starea tehnica a navei sau a echipamentului sau nu corespunde de fapt menţiunilor din certificat sau este în asa fel încât nava nu poate efectiv sa iasa în mare fără a prezenta pericol pentru nava sau persoanele aflate la bord, acest inspector sau aceasta organizaţie trebuie să se asigure imediat ca sunt luate măsuri de remediere şi trebuie să informeze Administraţia în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administraţia informată imediat; şi, daci nava se afla în portul unui alt guvern contractant, autoritatea statului portului trebuie, de asemenea, să fie informată imediat.1.5.1.4 În fiecare caz, Administraţia va garanta efectuarea completa şi eficienta a inspecţiei şi se va angaja în asigurarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.1.5.2 Cerinţe privind inspecţia1.5.2.1 În cazul navelor care transporta gaze, structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele (altele decât elementele pentru care au fost eliberate un Certificat de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfa, un Certificat de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfa şi un Certificat de siguranţă radiotelegrafica pentru nava de marfa sau un Certificat de siguranţă radiotelefonica pentru nava de marfa) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii:●1 O inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima data Certificatul Internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare completa a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Aceasta inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure ca structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod.●2 O inspecţie periodică la intervale specificate de Administraţie, dar fără a depăşi 5 ani, trebuie să fie astfel încât să se asigure ca structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialul corespund prevederilor aplicabile acestui Cod.●3 Cel puţin o inspecţie intermediara în timpul perioadei de valabilitate a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate. În cazurile în care se efectuează numai o singura inspecţie intermediara în orice perioada de valabilitate a certificatului, aceasta trebuie efectuată cu cel mult 6 luni înainte sau cel mult 6 luni după data care marcheaza jumătatea perioadei de valabilitate a certificatului. Inspecţiile intermediare trebuie să fie astfel încât să se asigure ca echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum şi instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă, corespund prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în buna stare de funcţionare. Aceste inspecţii trebuie menţionate în Certificatul Internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.●4 O inspecţie anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare generală pentru a se asigura ca structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele rămân în toate privintele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Aceasta inspecţie trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.●5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se considera necesar după o investigatie conform subparagrafului 1.5.3.3, sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Aceasta inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure ca reparaţiile sau inlocuirile necesare au fost efectiv realizate, ca materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare, şi ca nava poate să iasa în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele de la bord.1.5.3 Menţinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecţiei1.5.3.1 Starea tehnica a navei şi a echipamentului sau trebuie menţinute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieşi în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord.1.5.3.2 După efectuarea oricărei inspecţii a navei prevăzută la paragraful 1.5.2, nu trebuie facuta nici o modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, fără autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora.1.5.3.3 Ori de câte ori se produce un accident la o nava sau este descoperită o defectiune, care fie afectează siguranţa navei, fie eficienta sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul desemnat sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să initieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor subparagrafului 1.5.2.1.5. Dacă nava se afla în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectiva a Statului portului, iar inspectorul desemnat sau organizaţia recunoscută trebuie să se convingă ca o astfel de informare a fost facuta.1.5.4 Eliberarea certificatului1.5.4.1 Un certificat numit Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, al cărui model este dat în Apendice, trebuie să fie eliberat după efectuarea unei inspecţii iniţiale sau periodice la o nava care transporta gaze şi care corespunde prevederilor respective ale Codului.1.5.4.2 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni va fi disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecţie.1.5.4.3 Dacă o nava este proiectata şi construită în conformitate cu prevederile paragrafului 1.1.5, se vor elibera Certificate internaţionale de conformitate în conformitate cu prevederile acestei secţiuni şi a celor din secţiunea 1.5 a Codului internaţional pentru produse chimice în vrac.1.5.5 Eliberarea sau vizarea certificatului de către alt guvern1.5.5.1 Un Guvern contractant poate, la cererea unui alt guvern, sa dispună inspecţia unei nave autorizata sa arboreze pavilionul altui stat şi, dacă se constată că cerinţele Codului sunt îndeplinite, sa elibereze sau sa autorizeze eliberarea certificatului pentru aceasta nava, şi, după caz, sa vizeze sau sa autorizeze vizarea Certificatului în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească ca el a fost eliberat la cererea guvernului tarii în care nava este înmatriculată.1.5.6 Durata şi valabilitatea certificatului1.5.6.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie care nu va depăşi cinci ani de la data inspecţiei iniţiale sau a inspecţiei periodice.1.5.6.2 Nu se permite nici o prelungire a perioadei de valabilitate, de cinci ani pentru certificat1.5.6.3 Certificatul trebuie să-şi înceteze valabilitatea:●1 dacă inspecţiile nu sunt efectuate în intervalele specificate la paragraful 1.5.2;●2 dacă nava trece sub pavilionul unui alt stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului certificat este pe deplin satisfăcut ca nava corespunde prevederilor de la paragrafele 1.5.3.1 şi 1.5.3.2. În cazul unui transfer al pavilionului între guvernele contractante, dacă cererea este facuta în decursul a 12 luni de la efectuarea transferului, guvernul statului sub al cărui pavilion nava a navigat anterior trebuie să trimită Administraţiei, cat mai curând posibil, copii ale certificatelor acordate navei înaintea transferului şi, dacă este posibil, copii ale rapoartelor inspecţiilor respective.Capitolul 2 Capacitatea de supravietuire a navei şi amplasarea tancurilor de marfa2.1 Generalitati2.1.1 Navele, care intra sub incidenţa Codului, trebuie să supravietuiasca efectelor normale ale inundarii care rezultă după o avarie ipotetica a corpului navei provocată de o forta exterioară. În plus, pentru a asigura protecţia navei şi a mediului înconjurător, tancurile de marfa trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minora suferită de nava ca urmare, spre exemplu, a unui soc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, şi să fie protejate, într-o anumită măsura, faţă de o avarie datorată unei coliziuni sau unei esuari, prin localizarea lor la distanţe minime determinate spre interior faţă de bordajul navei. Atât avaria ipotetica cat şi amplasarea tancurilor de marfa în raport cu bordajul navei vor trebui să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.2.1.2 Navele, care intra sub incidenţa Codului, trebuie să fie proiectate în conformitate cu una dintre următoarele norme:●1 O nava de tipul 1G este o nava destinată transportului gazelor destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesita măsuri maxime de prevenire a producerii deversarilor.●2 O nava de tipul 2G este o nava pentru transportul gazelor destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesita măsuri importante de prevenire a producerii deversarilor.●3 O nava de tipul 2PG este o nava pentru transportul gazelor, cu o lungime mai mica sau egala cu 150 m, destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesita măsuri importante de prevenire a producerii deversarilor şi la bordul căreia produsele sunt transportate în tancuri independente de tip C (a se vedea paragraful 4.2.4.4) cu un MARVS de cel puţin 7 bar şi o temperatura de calcul pentru sistemul de stocare a mărfii mai mare sau egala cu -55°C. Trebuie notat faptul ca nava care corespunde acestei descrieri, dar care are o lungime mai mare de 150 m va fi considerată drept nava de tipul 2G.●4 O nava de tipul 3G este o nava pentru transportul gazelor, destinată sa transporte produsele indicate la capitolul 19 care necesita anumite măsuri de prevenire a producerii deversarilor.Astfel, o nava de tipul 1G este o nava pentru transportul gazelor destinată transportului produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipurile 2G/2PG şi de tipul 3G sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanţa progresiv scăzută. În consecinţa, o nava de tipul 1G trebuie să supravietuiasca celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfa trebuie să fie amplasate la distanţa maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.2.1.3 Tipul de nava cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana c a tabelului de la capitolul 19.2.1.4 Dacă o nava este destinată sa transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 19, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerinţe referitor la tipul de nava. Totuşi, cerinţele privind amplasarea fiecărui tanc de marfa sunt acelea pentru tipurile de nava prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.2.2 Bordul liber şi stabilitatea în stare intactă2.2.1 Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber minim autorizat de către Convenţia internationala asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuşi, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.2.2.2 Stabilitatea navei în toate condiţiile de navigaţie pe mare şi în cursul operaţiunilor de încărcare şi de descărcare a mărfii trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Administraţie.2.2.3 Pentru a calcula efectul suprafeţelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere ca, pentru fiecare tip de lichid, cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafaţa libera şi tancul sau combinatia de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeţei libere este cel mai mare. Efectul suprafeţei libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metoda considerată acceptabilă de către Administraţie.2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spaţiile dublului fund din zona de marfa. Totuşi, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spaţii devine inevitabila, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictata de necesitatea asigurării faptului ca sarcinile de soc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de marfa.2.2.5 Comandantul navei trebuie să primească Informaţia asupra încărcării şi stabilitatii navei. Aceasta Informaţie trebuie să conţină detaliile referitoare la cazurile tipice de exploatare şi la operaţiunile de încărcare, descărcare şi balastare, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare şi un rezumat al informaţiilor referitoare la capacitatea de supravietuire a navei. În plus, Informaţia trebuie să conţină suficiente date pentru a-i permite comandantului sa încarce şi sa exploateze nava în siguranţa şi în conformitate cu uzanţele maritime.2.3 Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber2.3.1 Instalarea şi comanda valvulelor pentru evacuarile prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi prevăzute cu uşi etanse la apa, trebuie să corespundă cerinţelor regulii pertinente a Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepţia faptului ca alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:●1 o valvula automată cu reţinere, cu un dispozitiv direct de închidere acţionat dintr-un loc situat deasupra puntii de bord liber; sau●2 dacă distanta verticala dintre linia de plutire de încărcare de vara şi extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este mai mare de 0,01 L, doua valvule automate cu reţinere fără dispozitiv direct de închidere, cu condiţia ca valvula din interior să fie mereu accesibila pentru examinare în condiţii de exploatare.2.3.2 În sensul acestui capitol, expresiile linia de plutire de încărcare de vara şi punte de bord liber au semnificatia definită în Convenţia internationala asupra liniilor de încărcare în vigoare.2.3.3 Valvulele automate cu reţinere prevăzute la paragrafele 2.3.1.1 şi 2.3.1.2 trebuie să fie de un tip considerat acceptabil de către Administraţie şi trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în nava, ţinând cont de cerinţele pentru afundare, asieta şi bandare prevăzute la secţiunea 2.9 referitoare la supravietuire.2.4 Cazuri de încărcareCapacitatea de supravietuire a navei după avarie trebuie să fie analizata pe baza informaţiilor comunicate Administraţiei pentru toate cazurile de încărcare prevăzute şi toate variatiile de pescaj şi asieta. Nu este necesar să se aplice prevederile referitoare la supravietuirea navei în cazurile de navigaţie în balast*), cu condiţia ca orice marfa care rămâne la bord să fie utilizata exclusiv în scopuri de răcire, de circulaţie sau de alimentare cu combustibil.____________ *) Nu este necesar să se ţină cont de marfa continuta de micile tancuri independente de evacuare de pe punte, în cazul în care se evalueaza situaţia de încărcare pentru balast.2.5 Ipoteze referitoare la avarie2.5.1 Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele: ●1.1 extindere longitudinala: 1 2 ─(L^─) sau 14,5 m, luându-se valoarea 3 3 cea mai mica ●1.2 extindere transversala: B masurata de la bordaj ─ sau 11,5 luându-se valoarea perpendicular pe planul 5 cea mai mica diametral la nivelul liniei de încărcare de vara────────── *) Nu este necesar să se ţină cont de marfa continuta de micile tancuri independente de evacuare de pe punte, în cazul în care se evalueaza situaţia de încărcare pentru balast. ●1.3 extindere verticala: De la linia de baza în sus, masurata de la linia nelimitat teoretică a invelisului fundului, în planul diametral ●2 Avarie de fund: pe o lungime de pe orice alta 0,3 L masurata parte a navei de la pendiculara prova a navei ●2.1 extindere longitudinala: 1 2 1 2 ─(L^─) sau 14,5m ─(L^─) sau 5 m 3 3 3 3 luându-se luându-se valoarea cea valoarea cea mai mica mai mica ●2.2 extindere transversala: B B ─ sau 10 m, ─ sau 5 m, 6 6 luându-se luându-se valoarea cea valoarea cea mai mica mai mica ●2.3 extindere verticala: B B ─ sau 2 m, ─ sau 2 m, 15 15 luându-se luându-se valoarea cea valoarea cea mai mica, mai mica, masurata de masurata de la linia la linia teoretică a teoretică a invelisului invelisului fundului fundului în planul în planul diametral diametral (a se vedea (a se vedea paragraful paragraful 2.6.3) 2.6.3)2.5.2 Alte avarii●1 Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime specificate la paragraful 2.5.1 ar conduce la o situaţie mult mai severă, aceasta avarie trebuie luată în considerare.●2 Trebuie să se ia în considerare avariile locale de bordaj situate în orice punct al zonei de marfa, care au o adancime de 760 mm, masurata perpendicular pe bordajul corpului, iar pereţii transversali trebuie să se considere ca fiind avariati atunci când acest lucru este, de asemenea, prevăzut de alineatele aplicabile ale paragrafului 2.8.1.2.6 Amplasarea tancurilor de marfa2.6.1 Tancurile de marfa trebuie să fie amplasate la următoarele distanţe faţă de bordaj:●1 Nave de tipul 1G: masurata pornind de la tablele bordajului, distanta nu trebuie să fie mai mica decât extinderea transversala a avariei specificate la paragraful 2.5.1.1.2 şi, masurata de la linia teoretică a invelisului fundului în planul diametral, aceasta distanta nu trebuie să fie mai mica decât extinderea verticala a avariei specificate la paragraful 2.5.1.2.3 şi în nici un punct ea nu trebuie să fie mai mica de 760 mm masurata de la bordaj.●2 Navele de tipul 2G/2PG şi 3G: masurata de la linia teoretică a invelisului fundului în planul diametral, aceasta distanta nu va fi mai mica decât extinderea pe verticala a avariei specificată la paragraful 2.5.1.2.3 şi în nici un punct distanta nu va fi mai mica de 760 mm masurata de la bordaj.2.6.2 În scopul amplasarii tancurilor, extinderea verticala a avariei fundului trebuie să fie masurata spre interiorul fundului atunci când se au în vedere tancuri cu membrana sau semi-membrana, sau până la fundul tancurilor de marfa în celelalte cazuri. Extinderea transversala a avariei de bordaj trebuie să fie masurata până la peretele longitudinal atunci când se au în vedere tancuri cu membrana sau cu semi-membrana, sau până la peretele tancului de marfa în celelalte cazuri (a se vedea figura 2.1). În ceea ce priveşte tancurile cu izolatie interioară, extinderea avariei trebuie să fie masurata până la peretele portant al tancului.
| EMITENT |
------------ *) Acceptat de Legea nr. 71 din 11 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003Introducere1. Codul are drept scop oferirea unei norme internaţionale referitoare la securitatea transportului maritim în vrac al gazelor lichefiate şi a altor substanţe speciale indicate în capitolul 19 al Codului, impunând navelor utilizate pentru un asemenea transport norme de proiectare şi construcţie, precum şi echipament pe care trebuie să-l aibă în vederea reducerii la minim a pericolului la care este expusă nava, echipajul sau şi mediul înconjurător, ţinând cont de natura produselor transportate.2. Codul se bazează în mod fundamental pe principiul repartizării navelor pe diferite tipuri, în funcţie de pericolele pe care le prezintă produsele vizate de Cod. Fiecare dintre produse poate avea una sau mai multe proprietăţi periculoase, cum ar fi inflamabilitatea, toxicitatea, acţiunea coroziva şi reactivitatea. Un alt risc poate rezultă eventual din faptul ca produsele sunt transportate în stare de refrigerare sau sub presiune.3. Eventualele ciocniri sau esuari grave pot provoca o avariere a tancurilor de marfa şi pot antrena o deversare necontrolata a produsului. În urma unei astfel de deversari, produsul se poate evapora şi se poate dispersa şi, în anumite cazuri, poate determina ruperea corpului navei datorită fragilitatii. Prevederile Codului vizează reducerea acestui pericol în măsura în care acest lucru este practic posibil, ţinând cont de cunoştinţele şi tehnologia actuala.4. Pe parcursul elaborării Codului, s-a recunoscut ca acesta ar trebui să se bazeze pe notiuni de construcţie şi mecanică navala valabile, ca şi pe cele mai recente cunoştinţe referitoare la pericolele pe care le prezintă diferitele produse vizate; în plus, s-a admis ca tehnologia de proiectare a navelor pentru transportul gazelor nu este numai o tehnologie complexa ci şi una care evolueaza rapid. Deci, Codul nu trebuie să aibă un caracter imuabil, iar Organizaţia trebuie să reexamineze periodic Codul ţinând cont atât de experienta acumulată cat şi de progresele care intervin.5. Prevederile aplicabile noilor produse şi condiţiilor lor de transport vor fi difuzate, cu titlu provizoriu, sub forma de recomandări, atunci când vor fi adoptate de Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei, înainte de intrarea în vigoare a amendamentelor pertinente, în conformitate cu dispoziţiile articolului VIII al Convenţiei internaţionale din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare.6. Codul se referă în primul rând la construcţia şi echipamentul navelor. Totuşi pentru asigurarea transportului în siguranţa a produselor, trebuie ca întreg sistemul să fie evaluat. Alte aspecte importante ale securităţii transportului de produse, cum ar fi pregătirea, exploatarea, controlul traficului şi manevrarea în porturi, sunt în curs de examinare sau vor fi examinate în continuare de Organizaţie.7. Lucrările realizate de Asociaţia internationala a societăţilor de clasificare (IACS) au fost în mod special utile pentru elaborarea Codului şi s-a ţinut cont din plin în capitolele 4, 5 şi 6 de Regulile armonizate aplicabile navelor cisterna pentru gaze lichefiate adoptate de IACS.8. Elaborarea capitolului 10 a fost facilitata în mare măsura de lucrările pertinente ale Comisiei internaţionale pentru electrotehnica (CIE).9. Capitolul 18 al Codului, care se referă la exploatarea navelor pentru transportul gazelor lichefiate, scoate în evidenta regulile de exploatare enunţate în alte capitole. Se face de asemenea referire la alte caracteristici importante în materie de securitate care sunt specifice exploatării navelor care transporta gaze lichefiate.10. Prezentarea acestui Cod este asemănătoare cu cea a Codului internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul IBC) adoptat de Comitetul Securităţii Maritime la cea de-a 48-a sesiune a sa.Capitolul 1 Generalitati1.1 Aplicare1.1.1 Codul se aplică navelor indiferent de mărime, inclusiv celor cu un tonaj brut mai mic de 500 de tone, care transporta gaze lichefiate având o presiune absolută a vaporilor ce depăşeşte 2,8 bar la o temperatura de 37,8°C, precum şi alte produse cum ar fi cele menţionate în capitolul 19, în cazul în care acestea sunt transportate în vrac.1.1.2 Dacă nu se prevede, în mod expres altfel, Codul se aplică navelor a căror chila a fost pusă sau se afla într-un stadiu în care:●1 începe construcţia identificabila cu o nava; şi●2 a început asamblarea navei, având cel puţin 50 de tone sau 1% din masa estimată a întregului material de construcţie, luându-se valoarea cea mai mica, la sau după 1 octombrie 1994. Navele construite înainte de 1 octombrie 1994 trebuie să corespundă rezoluţiei MSC.5(48) adoptată la 17 iunie 1983.1.1.3 O nava, indiferent de data construcţiei, care este transformata la 1 iulie 1986 sau după această dată în nava pentru transportul gazelor, va fi considerată drept nava pentru transportul gazelor construită la data la care începe aceasta transformare.1.1.4.1 Dacă tancurile de marfa conţin produse pentru care Codul impune o nava de tipul 1G, nici lichidele inflamabile al căror punct de inflamabilitate este mai mic sau egal cu 60°C (încercarea în creuzet închis), nici produsele inflamabile menţionate la capitolul 19, nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.6.1.1.1.1.4.2 În mod similar, atunci când tancurile de marfa conţin produse pentru care Codul impune o nava de tipul 2G/2PG, lichidele inflamabile mai sus menţionate nu trebuie să fie transportate în tancuri situate în zonele protejate descrise la paragraful 2.6.1.2.1.1.4.3 În fiecare caz, restrictia se referă la zonele protejate care sunt situate în limitele lungimii spaţiilor de magazie destinate tancurilor de marfa care conţin produse pentru care Codul impune o nava de tipul 1G sau 2G/2PG.1.1.4.4 Lichidele şi produsele inflamabile mai sus menţionate pot fi transportate în aceste zone protejate atunci când cantitatea de produse reţinută în tancurile de marfa, pentru care Codul impune transportul cu o nava de tipul 1G sau 2G/2PG, este folosită exclusiv pentru răcire, circulaţie sau alimentare cu combustibil.1.1.5 În afară cazurilor prevăzute la paragraful 1.1.7.1, atunci când se intenţionează transportul produselor la care face referire prezentul Cod şi a produselor la care face referire Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase adoptat de către Comitetul Securităţii Maritime în virtutea autorizării adunării Organizaţiei conferita prin rezoluţia A.490(XII), asa cum poate fi modificat de către Organizaţie (Codul IBC), nava trebuie să corespundă prevederilor ambelor Coduri aplicabile produselor transportate.1.1.6 În cazul în care se intenţionează transportul produselor ce pot fi considerate ca intrand în domeniul de aplicare a Codului, dar care în prezent nu sunt menţionate la capitolul 19, Administraţiile şi Administraţiile porturilor implicate în acest transport trebuie să definească condiţiile preliminare corespunzătoare de transport pe baza principiilor Codului şi sa notifice Organizaţiei aceste condiţii.1.1.7.1 Prevederile prezentului Cod trebuie avute în vedere atunci când o nava este proiectata şi construită pentru transportul următoarelor produse:●1 cele enumerate exclusiv la capitolul 19 al acestui Cod; şi●2 unul sau mai multe din produsele care sunt enumerate atât în acest Cod cat şi în Codul internaţional pentru produse chimice în vrac. Aceste produse sunt indicate printr-un asterisc (*) în coloana a din tabelul de la capitolul 19.1.1.7.2 În cazul în care o nava este destinată exclusiv transportului unuia sau mai multor produse din cele indicate la paragraful 1.1.7.1.2, trebuie să se aplice prevederile Codului internaţional pentru produse chimice în vrac, asa cum a fost modificat.1.1.8. Conformitatea navei cu prevederile Codului internaţional pentru transportul gazelor trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, prevăzut la secţiunea 1.5. Conformitatea cu amendamentele la Cod, dacă exista, trebuie de asemenea să fie indicată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.1.2. RiscuriRiscurile pe care le prezintă gazele la care face referire acest Cod sunt incendiul, toxicitatea, acţiunea coroziva, reactivitatea, temperatura scăzută şi presiunea.1.3. DefiniţiiDacă nu se prevede în mod expres altfel, la Cod se aplică următoarele definiţii. Alte definiţii sunt date la capitolul 4.1.3.1 Încăperile de locuit sunt acele spaţii folosite ca încăperi sociale, coridoare, spalatoare, cabine, birouri, infirmerii, sali de cinematograf, sali de jocuri şi distracţii, frizerii, oficii care nu conţin instalaţii de gătit şi spaţii similare. Încăperile sociale sunt acele porţiuni din încăperile de locuit care sunt utilizate ca holuri, sali de masa, saloane şi încăperi similare permanent închise.1.3.2 Construcţiile de tip "A" înseamnă construcţiile asa cum sunt definite la regula II-2/3.3 a Amendamentelor din 1983 la SOLAS.1.3.3.1. Administraţie înseamnă Guvernul statului al cărui pavilion nava este autorizata sa-l arboreze.1.3.3.2 Administraţia portului înseamnă autoritatea competentă a tarii în al carei port nava este încărcată sau descarcata.1.3.4 Punctul de fierbere este temperatura la care un produs are o presiune de vapori egala cu presiunea atmosferica.1.3.5 Lăţimea (B) înseamnă lăţimea maxima a navei, masurata la mijlocul sau peste coaste pentru navele cu corp metalic şi peste bordaj pentru navele cu corp din orice alt material. Lăţimea (B) trebuie să se masoare în metri.1.3.6 Zona de marfa este acea parte a navei care cuprinde sistemul de stocare a mărfii şi compartimentele pompelor de marfa şi ale compresoarelor şi include zonele de punte situate pe întreaga lungime şi latime a părţii din nava de deasupra spaţiilor mai sus menţionate. În cazul în care exista coferdamuri, spaţii de balast sau spaţii goale situate la extremitatea pupa a spaţiului de magazie situat cel mai în pupa sau la extremitatea prova spaţiului de magazie situat cel mai în prova, acestea sunt excluse din zona de marfa.1.3.7 Sistemul de stocare a mărfii este amenajarea destinată pentru stocarea mărfii incluzând, dacă sunt prevăzute, bariera primara şi secundară, izolatia aferentă şi orice spaţii intermediare, ca şi structura adiacenta dacă ea este necesară pentru a susţine aceste elemente. Dacă bariera secundară face parte din structura corpului, ea poate fi un perete al spaţiului de magazie.1.3.8 Post de control marfa este o încăpere utilizata pentru comanda operaţiunilor de manipulare a mărfii şi corespunde prevederilor de la secţiunea 3.4.1.3.9 Mărfuri sunt produsele enumerate la capitolul 19, transportate în vrac de navele la care se face referire în Cod.1.3.10 Încăperi de serviciu pentru marfa sunt încăperile situate în interiorul zonei de marfa care sunt utilizate ca ateliere, dulapuri şi magazii cu suprafaţa mai mare de 2 mp, utilizate pentru echipamentul de manipulare a mărfii.1.3.11 Tancul de marfa este o carcasa etansa la lichide, concepută pentru a constitui sistemul primar de stocare a mărfii, chiar dacă acesta este izolat sau nu, sau dacă are sau nu bariere secundare.1.3.12 Coferdamul este spaţiul de separare cuprins între doi pereţi adiacenti sau între doua punti adiacente din oţel. Acest spaţiu poate fi un spaţiu gol sau un spaţiu de balast.1.3.13 Posturile de comanda sunt acele încăperi în care este amplasat echipamentul radio sau echipamentul principal de navigaţie al navei sau în care este amplasata sursa de energie pentru avarie sau în care este centralizat echipamentul de detectare sau de comanda pentru instalaţiile de stingere a incendiului. Acestea nu includ şi echipamentul special de comanda pentru instalaţiile de stingere a incendiului care poate fi practic amplasat în zona de marfa.1.3.14 Produsele inflamabile sunt cele identificate prin litera "F" în coloana f din tabelul de la capitolul 19.1.3.15 Limitele de inflamabilitate sunt acele condiţii care definesc starea în care se afla un amestec de combustibil şi oxidant în care aplicarea unei surse externe de aprindere suficient de puternica permite să se producă instantaneu aprinderea într-un aparat de încercare dat.1.3.16 Nava pentru transportul gazelor este o nava de marfa construită sau adaptată şi utilizata pentru transportul în vrac al oricăror gaze lichefiate sau pentru alte produse enumerate în tabelul de la capitolul 19.1.3.17 Un spaţiu sau zona cu pericol la gaze este:●1 un spaţiu din zona de marfa care nu este amenajat sau echipat într-un mod aprobat pentru a asigura faptul ca atmosfera sa este permanent menţinută în condiţii de protecţie la gaze;●2 un spaţiu închis, situat în exteriorul zonei de marfa, traversat de oricare din instalaţiile de tubulatura care conţin produse lichide sau gazoase, sau în care se termina aceste instalaţii de tubulaturi, în cazul în care nu au fost montate amenajări aprobate pentru a împiedica orice scăpare a vaporilor provenind de la produs în atmosfera acestui spaţiu;●3 un sistem de stocare a mărfii şi tubulatura de marfa;●4.1 un spaţiu de magazie, atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care necesita o bariera secundară;●4.2 un spaţiu de magazie, atunci când marfa este transportată într-un sistem de stocare a mărfii care nu necesita o bariera secundară;●5 un spaţiu separat de un spaţiu de magazie descris la paragraful .4.1 printr-un singur perete din oţel, etans la gaze;●6 un compartiment al pompelor de marfa şi un compartiment al compresoarelor de marfa;●7 o zona pe puntea deschisă, sau o încăpere parţial închisă situata pe puntea deschisă, la mai puţin de 3 m de orice orificiu al unui tanc de marfa, orificiu pentru gaze sau vapori, flansa a unei tubulaturi de marfa, valvula de marfa sau intrari şi deschideri de ventilaţie ale compartimentelor pompelor şi compresoarelor de marfa;●8 puntea deschisă care se întinde pe zona de marfa şi pe o distanta de 3 m în faţa şi în spatele zonei de marfa de pe puntea deschisă până la o înălţime de 2,4 m deasupra puntii expuse la intemperii;●9 o zona situata la mai puţin de 2,4 m de la suprafaţa exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, atunci când aceasta suprafaţa este expusă la intemperii;●10 un spaţiu închis sau parţial închis în care se afla tubulaturi care conţin produse. Un spaţiu care conţine un echipament de detectare a gazelor conform paragrafului 13.6.5 şi un spaţiu în care gazul de evaporare este utilizat drept combustibil şi care corespunde capitolului 16 nu sunt considerate spaţii cu pericol la gaze în acest context;●11 un compartiment pentru furtunurile de marfa; sau●12 un spaţiu închis sau parţial închis cu deschidere directa spre un spaţiu sau zona cu pericol la gaze.1.3.18 Spaţiu protejat la gaze este un spaţiu, altul decât un spaţiu cu pericol la gaze.1.3.19 Spaţiul de magazie este spaţiul închis de structura navei în care se afla un sistem de stocare a mărfii.1.3.20 Independent înseamnă ca, spre exemplu, o instalatie cu tubulaturi sau o instalatie de aerisire nu este sub nici o formă racordata la alta instalatie şi nu este prevăzută cu mijloace care să permită o posibila racordare la alte instalaţii.1.3.21 Spaţiul de izolatie este spaţiul care poate fi sau nu un spaţiu dintre bariere, ocupat în întregime sau parţial de izolatie.1.3.22 Spaţiul dintre bariere este spaţiul cuprins între o bariera primara şi una secundară, chiar dacă este sau nu ocupat în întregime sau parţial de izolatie sau alt material.1.3.23 Lungime (L) înseamnă 96% din lungimea totală la linia de plutire situata la o distanta deasupra chilei egala cu 85% din înălţimea de construcţie minima, masurata de la faţa superioară a chilei, sau distanta de la faţa exterioară a etravei până la axul carmei la acea linie de plutire, oricare din aceste valori este mai mare. La navele proiectate pentru a naviga cu chila inclinata, linia de plutire la care este masurata lungimea trebuie să fie paralela cu linia de plutire la plină incarcatura. Lungimea (L) se măsoară în metri.1.3.24 Încăperile de maşini de categoria A sunt acele încăperi şi puturile aferente acestor încăperi care conţin:●1 maşini cu ardere interna utilizate pentru propulsia principala; sau●2 maşini cu ardere interna utilizate în alte scopuri decât propulsia principala, dacă puterea lor totală este de cel puţin 375 kW; sau●3 orice caldare cu combustibil lichid sau orice instalatie de combustibil lichid.1.3.25 Încăperile de maşini sunt toate încăperile de maşini de categoria A şi toate celelalte încăperi care conţin maşinile de propulsie, caldarile, instalaţiile de combustibil lichid, maşinile cu abur şi motoarele cu ardere interna, generatoarele şi motoarele electrice importante, staţiile de încărcare a combustibilului, instalaţiile frigorifice, stabilizatoarele de ruliu, instalaţiile de ventilaţie şi de aer condiţionat, precum şi alte încăperi similare, şi puturile aferente acestor încăperi.1.3.26 MARVS înseamnă presiunea maxima admisibilă a supapelor de siguranţă ale unui tanc de marfa.1.3.27 Instalatie de combustibil lichid este echipamentul folosit pentru pregătirea combustibilului lichid destinat alimentarii caldarii cu combustibil lichid sau echipamentul destinat alimentarii cu combustibil încălzit a unui motor cu combustie interna şi cuprinde orice pompe de presiune, filtre şi incalzitoare care lucrează cu combustibil la o presiune mai mare de 1,8 bar.1.3.28 Organizaţia este Organizaţia Maritima Internationala (IMO).1.3.29 Permeabilitatea unui spaţiu este raportul dintre volumul acestui spaţiu care se presupune a fi ocupat de apa şi volumul sau total.1.3.30.1 Bariera primara este structura interioară proiectata în vederea stocării mărfii atunci când sistemul de stocare a mărfii cuprinde doi pereţi.1.3.30.2 Bariera secundară este structura exterioară a unui sistem de stocare a mărfii, rezistent la lichide şi proiectat pentru a putea opri temporar orice scurgere previzibila a mărfii lichide prin bariera primara şi pentru a împiedica scăderea temperaturii structurii navei până la un nivel periculos. Diversele tipuri de bariere secundare sunt definite mai complet la capitolul 4.1.3.31 Densitatea relativă este raportul dintre masa unui volum al unui produs şi masa unui volum egal de apa dulce.1.3.32 Separat înseamnă, spre exemplu, ca o instalatie cu tubulaturi de marfa sau o instalatie de aerisire pentru marfa nu este racordata la alta tubulatura de marfa sau instalatie de aerisire pentru marfa. Aceasta separare poate fi obţinută prin proiectare sau prin metodele de exploatare. În interiorul unui tanc de marfa nu trebuie folosite metodele de exploatare, ci şi trebuie să se utilizeze una din următoarele metode:●1 să se demonteze piesele de cuplare sau valvulele şi să se obtureze capetele tubulaturilor;●2 să se monteze în serie doua flanse de tip "trece-nu trece" şi să se prevadă un mijloc de detectare a scurgerilor în porţiunea de tubulatura cuprinsă între cele doua flanse de tip "trece-nu trece".1.3.33 Încăperile de serviciu sunt acele încăperi utilizate pentru bucatarii, oficii, care conţin instalaţii de gătit, dulapuri, încăperi pentru posta şi valori, spaţii de depozitare, ateliere care nu fac parte din încăperile de maşini şi din încăperi similare, precum şi puturile aferente acestor încăperi.1.3.34 Convenţia SOLAS din 1974 este Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare.1.3.35 Amendamentele SOLAS din 1983 reprezintă amendamentele la Convenţia SOLAS 1974 adoptate de către Comitetul Securităţii Maritime al Organizaţiei la 17 iunie 1983, la cea de-a patruzeci şi opta sesiunea a sa prin rezoluţia MSC.6(48).1.3.36 Capac de tanc este o structura de protecţie destinată sa protejeze sistemul de stocare a mărfii contra oricărei avarii când aceasta se produce la puntea expusă la intemperii, sau să asigure continuitatea şi integritatea structurii puntii.1.3.37 Dom de tanc este prelungirea verticala a unei părţi de tanc pentru marfa. În cazul sistemelor de stocare a mărfii situate sub punte, domul de tanc traverseaza puntea expusă la intemperii sau capacul tancului.1.3.38 Produsele toxice sunt acele produse identificate prin litera "T" în coloana f din tabelul de la capitolul 19.1.3.39 Presiunea vaporilor este presiunea absolută de echilibru a vaporilor saturati de deasupra lichidului, exprimată în bar, la o temperatura data.1.3.40 Spaţiul gol este un spaţiu închis situat în zona de marfa în exteriorul sistemului de stocare a mărfii, altul decât un spaţiu de magazie, un spaţiu de balast, un tanc de combustibil lichid, un compartiment al pompelor de marfa sau al compresoarelor de marfa, sau orice spaţiu utilizat în mod normal de către personal.1.4 Echivalente1.4.1 Dacă prevederile Codului impun montarea sau transportarea la bordul unei nave a unei anumite instalaţii, a unui anumit material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea unei anumite prevederi, sau conformitatea cu o procedură sau amenajare, Administraţia poate autoriza montarea sau transportarea la bord a unei alte instalaţii, a unui alt material, dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau a unui tip al acestora, sau adoptarea oricărei alte prevederi, proceduri sau amenajări pentru acea nava, dacă s-a stabilit, în urma încercărilor sau prin alt mod, ca aceasta instalatie, acest material, dispozitiv, aparat sau element al echipamentului sau un tip al acestora, sau ca aceasta prevedere, procedura sau amenajare, au o eficacitate cel puţin egala cu cea prevăzută de Cod. Totuşi, Administraţia nu poate autoriza adoptarea de metode sau proceduri de exploatare ca alternativa la o anumită instalatie, un anumit material,dispozitiv, aparat, element al echipamentului sau la un tip al acestora, care sunt prevăzute de Cod.1.4.2 Dacă Administraţia autorizeaza astfel substituirea unei instalaţii, a unui material, dispozitiv, aparat, element al echipament sau a unui tip al acestora, sau a unei prevederi, proceduri, sau amenajări, ea trebuie să comunice Organizaţiei particularităţile acestora însoţite de un raport justificativ, pentru ca Organizaţia să le poată comunică şi altor guverne contractante la Convenţia SOLAS din 1974 în scopul informării inspectorilor lor.1.5 Inspecţii şi certificare1.5.1 Procedura de inspecţie1.5.1.1 Inspecţia navelor, în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor regulilor şi acordarea de scutiri de la acestea, trebuie efectuată de către inspectorii Administraţiei. Totuşi, Administraţia poate incredinta inspecţiile fie inspectorilor numiţi în acest scop, fie organizaţiilor recunoscute de ea.1.5.1.2 Administraţia care numeşte inspectori sau recunoaşte organizaţii pentru efectuarea inspecţiilor, trebuie să imputerniceasca orice inspector numit sau organizaţie recunoscută ca cel puţin:●1 să solicite reparaţii la o nava; şi●2 să efectueze inspecţii dacă se solicita de către autoritatea statului portului respectiv.Administraţia trebuie să notifice Organizaţiei responsabilităţile specifice şi condiţiile delegării autorităţii inspectorilor numiţi sau organizaţiilor recunoscute pentru a fi difuzate guvernelor contractante.1.5.1.3 Dacă un inspector numit sau o organizaţie recunoscută stabileşte ca starea tehnica a navei sau a echipamentului sau nu corespunde de fapt menţiunilor din certificat sau este în asa fel încât nava nu poate efectiv sa iasa în mare fără a prezenta pericol pentru nava sau persoanele aflate la bord, acest inspector sau aceasta organizaţie trebuie să se asigure imediat ca sunt luate măsuri de remediere şi trebuie să informeze Administraţia în timp util. Dacă nu sunt luate aceste măsuri de remediere, certificatul respectiv trebuie să fie retras, iar Administraţia informată imediat; şi, daci nava se afla în portul unui alt guvern contractant, autoritatea statului portului trebuie, de asemenea, să fie informată imediat.1.5.1.4 În fiecare caz, Administraţia va garanta efectuarea completa şi eficienta a inspecţiei şi se va angaja în asigurarea măsurilor necesare pentru îndeplinirea acestei obligaţii.1.5.2 Cerinţe privind inspecţia1.5.2.1 În cazul navelor care transporta gaze, structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele (altele decât elementele pentru care au fost eliberate un Certificat de siguranţă a construcţiei pentru nava de marfa, un Certificat de siguranţă a echipamentului pentru nava de marfa şi un Certificat de siguranţă radiotelegrafica pentru nava de marfa sau un Certificat de siguranţă radiotelefonica pentru nava de marfa) trebuie să fie supuse următoarelor inspecţii:●1 O inspecţie iniţială, efectuată înainte ca nava să fie pusă în exploatare sau înainte de a i se elibera pentru prima data Certificatul Internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare completa a structurii sale, a echipamentelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale în măsura în care acest Cod se aplică navei. Aceasta inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure ca structura navei, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele corespund prevederilor aplicabile ale acestui Cod.●2 O inspecţie periodică la intervale specificate de Administraţie, dar fără a depăşi 5 ani, trebuie să fie astfel încât să se asigure ca structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialul corespund prevederilor aplicabile acestui Cod.●3 Cel puţin o inspecţie intermediara în timpul perioadei de valabilitate a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate. În cazurile în care se efectuează numai o singura inspecţie intermediara în orice perioada de valabilitate a certificatului, aceasta trebuie efectuată cu cel mult 6 luni înainte sau cel mult 6 luni după data care marcheaza jumătatea perioadei de valabilitate a certificatului. Inspecţiile intermediare trebuie să fie astfel încât să se asigure ca echipamentul de siguranţă şi alte echipamente, precum şi instalaţiile de pompare şi tubulatura aferentă, corespund prevederilor aplicabile din acest Cod şi sunt în buna stare de funcţionare. Aceste inspecţii trebuie menţionate în Certificatul Internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.●4 O inspecţie anuală obligatorie în decurs de trei luni înainte sau după data de aniversare a Certificatului internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, care trebuie să includă o examinare generală pentru a se asigura ca structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele rămân în toate privintele satisfăcătoare pentru exploatarea căreia îi este destinată nava. Aceasta inspecţie trebuie menţionată în Certificatul internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate.●5 O inspecţie suplimentară, generală sau parţială după caz, care trebuie să fie efectuată dacă se considera necesar după o investigatie conform subparagrafului 1.5.3.3, sau ori de câte ori nava suferă reparaţii sau înlocuiri importante. Aceasta inspecţie trebuie să fie astfel încât să se asigure ca reparaţiile sau inlocuirile necesare au fost efectiv realizate, ca materialele folosite la aceste reparaţii sau înlocuiri şi calitatea execuţiei acestora sunt satisfăcătoare, şi ca nava poate să iasa în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele de la bord.1.5.3 Menţinerea stării tehnice a navei după efectuarea inspecţiei1.5.3.1 Starea tehnica a navei şi a echipamentului sau trebuie menţinute conform prevederilor Codului astfel încât nava să poată ieşi în mare fără pericol pentru ea însăşi sau persoanele aflate la bord.1.5.3.2 După efectuarea oricărei inspecţii a navei prevăzută la paragraful 1.5.2, nu trebuie facuta nici o modificare la structura, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care au făcut obiectul inspecţiei, fără autorizaţia Administraţiei, cu excepţia înlocuirii directe a acestora.1.5.3.3 Ori de câte ori se produce un accident la o nava sau este descoperită o defectiune, care fie afectează siguranţa navei, fie eficienta sau integralitatea mijloacelor sale de salvare sau a unui alt echipament, comandantul sau armatorul navei trebuie să informeze cu prima ocazie Administraţia, inspectorul desemnat sau organizaţia recunoscută răspunzătoare pentru eliberarea certificatului respectiv, care trebuie să initieze cercetări pentru a stabili dacă este necesară o inspecţie conform prevederilor subparagrafului 1.5.2.1.5. Dacă nava se afla în portul unui alt guvern contractant, comandantul navei sau armatorul trebuie să informeze imediat autoritatea respectiva a Statului portului, iar inspectorul desemnat sau organizaţia recunoscută trebuie să se convingă ca o astfel de informare a fost facuta.1.5.4 Eliberarea certificatului1.5.4.1 Un certificat numit Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate, al cărui model este dat în Apendice, trebuie să fie eliberat după efectuarea unei inspecţii iniţiale sau periodice la o nava care transporta gaze şi care corespunde prevederilor respective ale Codului.1.5.4.2 Certificatul eliberat în conformitate cu prevederile acestei secţiuni va fi disponibil în orice moment la bordul navei pentru inspecţie.1.5.4.3 Dacă o nava este proiectata şi construită în conformitate cu prevederile paragrafului 1.1.5, se vor elibera Certificate internaţionale de conformitate în conformitate cu prevederile acestei secţiuni şi a celor din secţiunea 1.5 a Codului internaţional pentru produse chimice în vrac.1.5.5 Eliberarea sau vizarea certificatului de către alt guvern1.5.5.1 Un Guvern contractant poate, la cererea unui alt guvern, sa dispună inspecţia unei nave autorizata sa arboreze pavilionul altui stat şi, dacă se constată că cerinţele Codului sunt îndeplinite, sa elibereze sau sa autorizeze eliberarea certificatului pentru aceasta nava, şi, după caz, sa vizeze sau sa autorizeze vizarea Certificatului în conformitate cu Codul. Orice certificat astfel eliberat trebuie să conţină o declaraţie care să stabilească ca el a fost eliberat la cererea guvernului tarii în care nava este înmatriculată.1.5.6 Durata şi valabilitatea certificatului1.5.6.1 Un Certificat internaţional de conformitate pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate trebuie să fie eliberat pentru o perioadă specificată de Administraţie care nu va depăşi cinci ani de la data inspecţiei iniţiale sau a inspecţiei periodice.1.5.6.2 Nu se permite nici o prelungire a perioadei de valabilitate, de cinci ani pentru certificat1.5.6.3 Certificatul trebuie să-şi înceteze valabilitatea:●1 dacă inspecţiile nu sunt efectuate în intervalele specificate la paragraful 1.5.2;●2 dacă nava trece sub pavilionul unui alt stat. Un certificat nou trebuie eliberat numai dacă guvernul emitent al noului certificat este pe deplin satisfăcut ca nava corespunde prevederilor de la paragrafele 1.5.3.1 şi 1.5.3.2. În cazul unui transfer al pavilionului între guvernele contractante, dacă cererea este facuta în decursul a 12 luni de la efectuarea transferului, guvernul statului sub al cărui pavilion nava a navigat anterior trebuie să trimită Administraţiei, cat mai curând posibil, copii ale certificatelor acordate navei înaintea transferului şi, dacă este posibil, copii ale rapoartelor inspecţiilor respective.Capitolul 2 Capacitatea de supravietuire a navei şi amplasarea tancurilor de marfa2.1 Generalitati2.1.1 Navele, care intra sub incidenţa Codului, trebuie să supravietuiasca efectelor normale ale inundarii care rezultă după o avarie ipotetica a corpului navei provocată de o forta exterioară. În plus, pentru a asigura protecţia navei şi a mediului înconjurător, tancurile de marfa trebuie protejate la penetrare în caz de avarie minora suferită de nava ca urmare, spre exemplu, a unui soc datorită izbirii de cheu sau de un remorcher, şi să fie protejate, într-o anumită măsura, faţă de o avarie datorată unei coliziuni sau unei esuari, prin localizarea lor la distanţe minime determinate spre interior faţă de bordajul navei. Atât avaria ipotetica cat şi amplasarea tancurilor de marfa în raport cu bordajul navei vor trebui să fie dependente de gradul de pericol pe care îl prezintă produsele ce urmează a fi transportate.2.1.2 Navele, care intra sub incidenţa Codului, trebuie să fie proiectate în conformitate cu una dintre următoarele norme:●1 O nava de tipul 1G este o nava destinată transportului gazelor destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesita măsuri maxime de prevenire a producerii deversarilor.●2 O nava de tipul 2G este o nava pentru transportul gazelor destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesita măsuri importante de prevenire a producerii deversarilor.●3 O nava de tipul 2PG este o nava pentru transportul gazelor, cu o lungime mai mica sau egala cu 150 m, destinată transportului produselor indicate la capitolul 19 care necesita măsuri importante de prevenire a producerii deversarilor şi la bordul căreia produsele sunt transportate în tancuri independente de tip C (a se vedea paragraful 4.2.4.4) cu un MARVS de cel puţin 7 bar şi o temperatura de calcul pentru sistemul de stocare a mărfii mai mare sau egala cu -55°C. Trebuie notat faptul ca nava care corespunde acestei descrieri, dar care are o lungime mai mare de 150 m va fi considerată drept nava de tipul 2G.●4 O nava de tipul 3G este o nava pentru transportul gazelor, destinată sa transporte produsele indicate la capitolul 19 care necesita anumite măsuri de prevenire a producerii deversarilor.Astfel, o nava de tipul 1G este o nava pentru transportul gazelor destinată transportului produselor considerate ca prezentând cel mai mare risc general, în timp ce navele de tipurile 2G/2PG şi de tipul 3G sunt destinate transportului produselor care prezintă riscuri cu importanţa progresiv scăzută. În consecinţa, o nava de tipul 1G trebuie să supravietuiasca celei mai severe norme de avarie, iar tancurile sale de marfa trebuie să fie amplasate la distanţa maximă prevăzută în raport cu bordajul exterior.2.1.3 Tipul de nava cerut pentru transportul fiecărui produs este indicat în coloana c a tabelului de la capitolul 19.2.1.4 Dacă o nava este destinată sa transporte mai mult de un produs dintre cele enumerate în capitolul 19, norma de avarie trebuie să corespundă acelui produs care are cele mai severe cerinţe referitor la tipul de nava. Totuşi, cerinţele privind amplasarea fiecărui tanc de marfa sunt acelea pentru tipurile de nava prevăzute pentru respectivele produse care urmează a fi transportate.2.2 Bordul liber şi stabilitatea în stare intactă2.2.1 Navelor prevăzute de Cod li se poate atribui un bord liber minim autorizat de către Convenţia internationala asupra liniilor de încărcare în vigoare. Totuşi, pescajul corespunzător bordului liber atribuit nu trebuie să fie mai mare decât pescajul maxim autorizat de acest Cod.2.2.2 Stabilitatea navei în toate condiţiile de navigaţie pe mare şi în cursul operaţiunilor de încărcare şi de descărcare a mărfii trebuie să corespundă unei norme considerate acceptabilă de către Administraţie.2.2.3 Pentru a calcula efectul suprafeţelor libere a lichidelor consumabile pentru cazurile de încărcare, trebuie să se considere ca, pentru fiecare tip de lichid, cel puţin o pereche de tancuri laterale sau un singur tanc central are o suprafaţa libera şi tancul sau combinatia de tancuri care va fi luată în considerare trebuie să fie aceea unde efectul suprafeţei libere este cel mai mare. Efectul suprafeţei libere în compartimentele neavariate trebuie să fie calculat în conformitate cu o metoda considerată acceptabilă de către Administraţie.2.2.4 În mod normal, balastul solid nu trebuie folosit în spaţiile dublului fund din zona de marfa. Totuşi, dacă din considerente de stabilitate, amplasarea balastului solid în aceste spaţii devine inevitabila, dispunerea acestui balast trebuie să fie dictata de necesitatea asigurării faptului ca sarcinile de soc care rezultă din avarierea fundului nu sunt transmise direct la structura tancului de marfa.2.2.5 Comandantul navei trebuie să primească Informaţia asupra încărcării şi stabilitatii navei. Aceasta Informaţie trebuie să conţină detaliile referitoare la cazurile tipice de exploatare şi la operaţiunile de încărcare, descărcare şi balastare, prevederile pentru evaluarea altor cazuri de încărcare şi un rezumat al informaţiilor referitoare la capacitatea de supravietuire a navei. În plus, Informaţia trebuie să conţină suficiente date pentru a-i permite comandantului sa încarce şi sa exploateze nava în siguranţa şi în conformitate cu uzanţele maritime.2.3 Orificiile de evacuare prin bordaj situate sub puntea de bord liber2.3.1 Instalarea şi comanda valvulelor pentru evacuarile prin bordaj, care provin din spaţiile situate sub puntea de bord liber sau din spaţiile limitate de suprastructuri şi rufuri situate pe puntea de bord liber şi prevăzute cu uşi etanse la apa, trebuie să corespundă cerinţelor regulii pertinente a Convenţiei internaţionale asupra liniilor de încărcare în vigoare, cu excepţia faptului ca alegerea valvulelor trebuie să se limiteze la:●1 o valvula automată cu reţinere, cu un dispozitiv direct de închidere acţionat dintr-un loc situat deasupra puntii de bord liber; sau●2 dacă distanta verticala dintre linia de plutire de încărcare de vara şi extremitatea interioară a tubulaturii de evacuare este mai mare de 0,01 L, doua valvule automate cu reţinere fără dispozitiv direct de închidere, cu condiţia ca valvula din interior să fie mereu accesibila pentru examinare în condiţii de exploatare.2.3.2 În sensul acestui capitol, expresiile linia de plutire de încărcare de vara şi punte de bord liber au semnificatia definită în Convenţia internationala asupra liniilor de încărcare în vigoare.2.3.3 Valvulele automate cu reţinere prevăzute la paragrafele 2.3.1.1 şi 2.3.1.2 trebuie să fie de un tip considerat acceptabil de către Administraţie şi trebuie să fie pe deplin eficiente pentru a împiedica pătrunderea apei în nava, ţinând cont de cerinţele pentru afundare, asieta şi bandare prevăzute la secţiunea 2.9 referitoare la supravietuire.2.4 Cazuri de încărcareCapacitatea de supravietuire a navei după avarie trebuie să fie analizata pe baza informaţiilor comunicate Administraţiei pentru toate cazurile de încărcare prevăzute şi toate variatiile de pescaj şi asieta. Nu este necesar să se aplice prevederile referitoare la supravietuirea navei în cazurile de navigaţie în balast*), cu condiţia ca orice marfa care rămâne la bord să fie utilizata exclusiv în scopuri de răcire, de circulaţie sau de alimentare cu combustibil.____________ *) Nu este necesar să se ţină cont de marfa continuta de micile tancuri independente de evacuare de pe punte, în cazul în care se evalueaza situaţia de încărcare pentru balast.2.5 Ipoteze referitoare la avarie2.5.1 Dimensiunile maxime ale avariei ipotetice trebuie să fie următoarele: ●1.1 extindere longitudinala: 1 2 ─(L^─) sau 14,5 m, luându-se valoarea 3 3 cea mai mica ●1.2 extindere transversala: B masurata de la bordaj ─ sau 11,5 luându-se valoarea perpendicular pe planul 5 cea mai mica diametral la nivelul liniei de încărcare de vara────────── *) Nu este necesar să se ţină cont de marfa continuta de micile tancuri independente de evacuare de pe punte, în cazul în care se evalueaza situaţia de încărcare pentru balast. ●1.3 extindere verticala: De la linia de baza în sus, masurata de la linia nelimitat teoretică a invelisului fundului, în planul diametral ●2 Avarie de fund: pe o lungime de pe orice alta 0,3 L masurata parte a navei de la pendiculara prova a navei ●2.1 extindere longitudinala: 1 2 1 2 ─(L^─) sau 14,5m ─(L^─) sau 5 m 3 3 3 3 luându-se luându-se valoarea cea valoarea cea mai mica mai mica ●2.2 extindere transversala: B B ─ sau 10 m, ─ sau 5 m, 6 6 luându-se luându-se valoarea cea valoarea cea mai mica mai mica ●2.3 extindere verticala: B B ─ sau 2 m, ─ sau 2 m, 15 15 luându-se luându-se valoarea cea valoarea cea mai mica, mai mica, masurata de masurata de la linia la linia teoretică a teoretică a invelisului invelisului fundului fundului în planul în planul diametral diametral (a se vedea (a se vedea paragraful paragraful 2.6.3) 2.6.3)2.5.2 Alte avarii●1 Dacă o avarie cu dimensiuni mai mici decât dimensiunile maxime specificate la paragraful 2.5.1 ar conduce la o situaţie mult mai severă, aceasta avarie trebuie luată în considerare.●2 Trebuie să se ia în considerare avariile locale de bordaj situate în orice punct al zonei de marfa, care au o adancime de 760 mm, masurata perpendicular pe bordajul corpului, iar pereţii transversali trebuie să se considere ca fiind avariati atunci când acest lucru este, de asemenea, prevăzut de alineatele aplicabile ale paragrafului 2.8.1.2.6 Amplasarea tancurilor de marfa2.6.1 Tancurile de marfa trebuie să fie amplasate la următoarele distanţe faţă de bordaj:●1 Nave de tipul 1G: masurata pornind de la tablele bordajului, distanta nu trebuie să fie mai mica decât extinderea transversala a avariei specificate la paragraful 2.5.1.1.2 şi, masurata de la linia teoretică a invelisului fundului în planul diametral, aceasta distanta nu trebuie să fie mai mica decât extinderea verticala a avariei specificate la paragraful 2.5.1.2.3 şi în nici un punct ea nu trebuie să fie mai mica de 760 mm masurata de la bordaj.●2 Navele de tipul 2G/2PG şi 3G: masurata de la linia teoretică a invelisului fundului în planul diametral, aceasta distanta nu va fi mai mica decât extinderea pe verticala a avariei specificată la paragraful 2.5.1.2.3 şi în nici un punct distanta nu va fi mai mica de 760 mm masurata de la bordaj.2.6.2 În scopul amplasarii tancurilor, extinderea verticala a avariei fundului trebuie să fie masurata spre interiorul fundului atunci când se au în vedere tancuri cu membrana sau semi-membrana, sau până la fundul tancurilor de marfa în celelalte cazuri. Extinderea transversala a avariei de bordaj trebuie să fie masurata până la peretele longitudinal atunci când se au în vedere tancuri cu membrana sau cu semi-membrana, sau până la peretele tancului de marfa în celelalte cazuri (a se vedea figura 2.1). În ceea ce priveşte tancurile cu izolatie interioară, extinderea avariei trebuie să fie masurata până la peretele portant al tancului.
