LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996

Structură Act

Mergi la

Mergi la articolul dorit

Fişă act

Consolidări

Instrumente

Dicţionar

LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996Data intrării în vigoare 07-12-1996

Formă consolidată valabilă la data 29-08-2004 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 29-08-2004 până la data de 10-06-2006

[ Spețe]

Notă CTCE Forma consolidată a LEGII nr. 107 din 25 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial nr. 244 din 8 octombrie 1996, la data de 29 August 2004 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: HOTĂRÂREA nr. 83 din 15 martie 1997 abrogată de HOTĂRÂREA nr. 948 din 15 noiembrie 1999; LEGEA nr. 192 din 19 aprilie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002; LEGEA nr. 404 din 7 octombrie 2003; LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.

Notă CTCE Prin HOTĂRÂREA nr. 18 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice. HOTĂRÂREA nr. 18 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 10 ianuarie 2001 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 267 din 13 martie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 179 din 21 martie 2003. HOTĂRÂREA nr. 267 din 13 martie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 179 din 21 martie 2003 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 735 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 4 iulie 2003.Prin HOTĂRÂREA nr. 17 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. HOTĂRÂREA nr. 17 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2001 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 739 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 9 iulie 2003 care reglementează organizarea şi functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.Prin HOTĂRÂREA nr. 3 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. HOTĂRÂREA nr. 3 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2001 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 740 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 9 iulie 2003 care reglementează organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.Prin HOTĂRÂREA nr. 22 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei. HOTĂRÂREA nr. 22 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 10 ianuarie 2001 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 743 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 8 iulie 2003 reglementând organizarea şi functionarea Ministerului Sănătăţii.Prin HOTĂRÂREA nr. 24 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului. HOTĂRÂREA nr. 24 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 10 ianuarie 2001 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 740 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 9 iulie 2003 care reglementează organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.Înlocuirea vechilor denumiri de ministere cu noile denumiri s-a realizat direct în textul formei actualizate.

Notă CTCE Conform art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, în tot cuprinsul Legii apelor nr. 107/1996, sintagmele: Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă "Apele Române", Ministerul Transporturilor, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătăţii se vor înlocui cu sintagmele: autoritatea publică centrală din domeniul apelor, Administraţia Naţională "Apele Române", autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, autoritatea publică centrală din domeniul turismului, respectiv autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii.

Parlamentul României adopta prezenta lege.Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Apele reprezintă o sursa naturala regenerabila, vulnerabila şi limitată, element indispensabil pentru viaţa şi pentru societate, materie prima pentru activităţi productive, sursa de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic.(1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.La data de 29-08-2004 Alin. (1^1) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Dreptul de folosinţa, cît şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia şi conservarea resurselor de apa vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.(4) Apele, malurile şi albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridică care le administrează, sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi, precum şi prevederilor din convenţiile internaţionale la care România este parte.(5) Sunt, de asemenea, supuse dispoziţiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora.(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2Prevederile prezentei legi au ca scop:a) conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa, precum şi asigurarea unei curgeri libere a apelor;b) protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora;c) refacerea calităţii apelor de suprafaţa şi subterane;d) conservarea şi protejarea ecosistemelor acvatice;e) asigurarea alimentării cu apa potabilă a populaţiei şi a salubritatii publice;f) gospodărirea durabilă a apei şi repartiţia raţională şi echilibrată a acestei resurse, cu menţinerea şi cu ameliorarea calităţii şi regenerării naturale a apelor;La data de 29-08-2004 Litera f) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.g) apărarea împotriva inundaţiilor şi oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;h) satisfacerea cerinţelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului şi sporturilor nautice, ca şi ale oricăror alte activităţi umane;i) integrarea aspectelor cantitative şi calitative atât pentru apele de suprafaţă, cât şi pentru apele subterane care aparţin aceluiaşi sistem ecologic, hidrologic şi hidrogeologic;La data de 29-08-2004 Litera i) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.j) asigurarea protecţiei ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră;La data de 29-08-2004 Litera j) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.k) promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecţiei pe termen lung a resurselor disponibile de apă;La data de 29-08-2004 Litera k) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.l) conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritar periculoase;La data de 29-08-2004 Litera l) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.m) reducerea progresivă a poluării apelor subterane şi prevenirea poluării ulterioare;La data de 29-08-2004 Litera m) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.n) atingerea obiectivelor Convenţiei pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării în ceea ce priveşte încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanţe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentraţiilor acestor substanţe aproape de valorile fondului natural şi aproape de valoarea zero pentru substanţele de sinteză;La data de 29-08-2004 Litera n) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.o) prevenirea deteriorării ulterioare, protecţia şi îmbunătăţirea stării ecosistemelor acvatice şi, în ceea ce priveşte cerinţele de apă, a ecosistemelor terestre şi a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice.La data de 29-08-2004 Litera o) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^1(1) Obiectivele protecţiei apelor şi mediului acvatic sunt:a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de ape de suprafaţă;b) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;c) protecţia şi îmbunătăţirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potenţial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;d) reducerea progresivă a poluării datorate substanţelor prioritare şi încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor şi a pierderilor de substanţe prioritar periculoase;e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanţi în apele subterane şi prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane;f) protecţia, îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de ape subterane şi asigurarea unui echilibru între debitul prelevat şi reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;g) inversarea oricărei tendinţe semnificative şi durabile de creştere a concentraţiei oricărui poluant rezultate din impactul activităţii umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.(2) Condiţiile şi obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr. 1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepţia cazului când este altfel prevăzut în legislaţia pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.(3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) şi (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective.La data de 29-08-2004 Art. 2^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^2(1) În scopul realizării unei protecţii eficiente şi integrate a tuturor apelor şi a mediului acvatic şi al realizării obiectivelor de protecţia apelor şi mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă şi desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 1^3.(2) Un corp de apă de suprafaţă este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când:a) schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigaţiei, inclusiv amenajarea facilităţilor portuare sau de agrement, activităţilor pentru scopul cărora este stocată apa, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigaţiile, regularizarea curgerii apei, apărarea împotriva inundaţiilor, drenajul terenurilor şi a altor activităţi egale ca importanţă cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă;b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosinţele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporţionate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opţiuni mai bune din punct de vedere al protecţiei mediului.(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în schemele directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare.La data de 29-08-2004 Art. 2^2 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^3Termenele limită prevăzute la art. 2^1 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situaţia în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate şi atunci când sunt îndeplinite condiţiile următoare:a) îmbunătăţirile necesare ale stării corpurilor de apă nu pot fi realizate în mod rezonabil până la termenul limită stabilit la art. 2^1, din cel puţin unul dintre următoarele motive:– gradul îmbunătăţirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, în etape care depăşesc termenul limită;– finalizarea îmbunătăţirilor până la termenul limită este extrem de costisitoare;– condiţiile naturale nu permit îmbunătăţirea stării corpului de apă până la termenul limită;b) extinderea termenului limită şi motivele acesteia sunt stabilite şi explicate în mod specific în schema directoare;c) extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări ulterioare ale schemei directoare, cu excepţia cazurilor în care condiţiile naturale sunt de aşa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă;d) în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaţionale şi planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor măsuri şi un rezumat al măsurilor adiţionale se includ, de asemenea, în reactualizările ulterioare ale schemei directoare.La data de 29-08-2004 Art. 2^3 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^4În situaţia în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condiţiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) şi (2) sunt nerealizabile sau implică costuri disproporţionate, pot fi adoptate obiective mai puţin severe numai dacă sunt îndeplinite condiţiile următoare:a) necesităţile socioeconomice şi de protecţie a mediului determinate de astfel de activităţi umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului şi care nu implică cheltuieli disproporţionate;b) pentru apele de suprafaţă se asigură cea mai bună stare ecologică şi chimică care poate fi atinsă, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării;c) pentru apele subterane se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune a apelor subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activităţii umane sau poluării;d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;e) obiectivele mai puţin severe stabilite, precum şi motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menţionate în mod specific în schema directoare, iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani.La data de 29-08-2004 Art. 2^4 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^5Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanţe cu cauze naturale de forţă majoră, care apar în mod excepţional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundaţiile extreme şi seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanţelor datorate accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil şi numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă şi pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de protecţia apelor şi mediului acvatic din alte corpuri de apă;b) stabilirea în schema directoare a condiţiilor în care pot fi declarate circumstanţele excepţionale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvaţi;c) includerea în programul de măsuri din schema directoare a măsurilor ce trebuie luate în astfel de condiţii excepţionale şi care nu trebuie să compromită refacerea calităţii corpului de apă o dată ce circumstanţele sunt încheiate;d) efectele circumstanţelor care sunt excepţionale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute sunt reanalizate anual în conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) şi sunt luate toate măsurile practice în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanţe cât mai curând rezonabil din punct de vedere practic;e) un rezumat al efectelor circumstanţelor şi al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) şi d) este cuprins în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia.La data de 29-08-2004 Art. 2^5 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^6(1) În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 10 mc /zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum şi acele corpuri de apă care se intenţionează să se folosească în viitor în acest scop.(2) Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3.La data de 29-08-2004 Art. 2^6 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^7(1) Obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) şi (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potenţial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafaţă sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaţă sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activităţi umane, în scopul dezvoltării durabile.(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite şi explicate în mod specific în schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) şi (2) sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei vieţii umane sau dezvoltării durabile;d) deservirea folosinţelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau deteriorări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporţionate, prin alte mijloace care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecţiei mediului.La data de 29-08-2004 Art. 2^7 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 2^8În vederea protecţiei şi conservării resurselor de apă de suprafaţă, evacuările în aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea şi implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului şi a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite în reglementările specifice privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole, evaluarea riscului şi descărcarea de substanţe periculoase în apă, până la data de 22 decembrie 2012.La data de 29-08-2004 Art. 2^8 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 3(1) Aparţin domeniului public al statului apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 kmp, malurile şi cuvetele lacurilor, precum şi apele subterane, apele maritime interioare, faleza şi plaja mării, cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul valorificabil, marea teritorială şi fundul apelor maritime.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 3 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent, aparţin deţinătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanta cu condiţiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparţin proprietarului albiei apei.(4) Apa subterana poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizata conform art. 9 alin. (2).(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele şi crescătoriile piscicole.La data de 20-04-2001 Alin. (5) al art. 3 a fost modificat de art. 81, Titlul VII din LEGEA nr. 192 din 19 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 aprilie 2001, prin eliminarea sintagmei "aflate în afară cursurilor de apă".Articolul 4(1) Resursele de apă, de suprafaţă şi subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Apele din domeniul public se dau în administrarea Administraţiei Naţionale "Apele Române de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în condiţiile legii.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor", "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Reglementarea navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, prin unităţi de profil.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 4 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor".(4) Faza atmosferica a circuitului apei în natura poate fi modificat artificial numai de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi de cei autorizaţi de acesta, în condiţiile legii.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 4 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 5(1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scop potabil vor fi protejate pentru evitarea deteriorării calităţii acestora şi pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile. În jurul surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale şi al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecţie sanitară cu regim sever sau cu regim de restricţii, precum şi perimetre de protecţie hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale şi lacurilor şi nămolurilor terapeutice se extinde şi asupra zonelor de protecţie sanitară cu regim sever.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede şi ariilor protejate, a zonelor de protecţie sanitară, precum şi regimul privind navigaţia pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare şi pe marea teritorială, ca şi lucrările, construcţiile sau instalaţiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specifice.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum şi exercitarea pescuitului în cursurile de apa naturale sunt supuse prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specifice.La data de 20-04-2001 Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de art. 81, Titlul VII din LEGEA nr. 192 din 19 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 aprilie 2001, prin eliminarea sintagmei "sau amenajate".(4) Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Ministerul Sănătăţii" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii".(5) Supravegherea calităţii apei potabile şi a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii, precum şi de autorităţile publice locale, conform prevederilor în vigoare.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 5^1(1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scop potabil şi zonele protejate cuprinse în anexa nr. 1^2.(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat şi reactualizat prin grija Administraţiei Naţionale «Apele Române».La data de 29-08-2004 Art. 5^1 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 6(1) Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se organizează şi se desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice indivizibile de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafaţă şi subterane, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ, în scopul dezvoltării durabile.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarităţii umane şi interesului comun, prin colaborare şi cooperare strinsa, la toate nivelurile administraţiei publice, a utilizatorilor de apa, a reprezentanţilor colectivităţilor locale şi a populaţiei, pentru realizarea maximului de profit social.(3) România face parte din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea. Pentru porţiunea din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele de coastă ale Mării Negre, se va elabora planul de management al acestui bazin hidrografic internaţional, pe baza schemelor directoare de management şi amenajare a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porţiunii de plan menţionate la alin. (3) este autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Administrarea bazinelor hidrografice naţionale, menţionate în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale «Apele Române».La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(6) La nivel naţional, sunt stabilite următoarele districte de bazin: Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentată în anexa nr. 1^4.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 6^1(1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională «Apele Române», instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» care funcţiona cu statut de regie autonomă.(2) Administraţia Naţională «Apele Române» are în subordine direcţii de ape, organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca instituţii publice cu personalitate juridică.La data de 29-08-2004 Art. 6^1 a fost introdus de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 7(1) Elaborarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării şi controlului aplicării reglementărilor interne şi internaţionale în acest domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(2) Gestionarea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum şi aplicarea strategiei şi a politicii naţionale, cu respectarea reglementărilor naţionale în domeniu, se realizează de Administraţia Naţională «Apele Române» prin direcţiile de ape din subordinea acesteia.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcţionează: Consiliul interministerial al apelor, Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, Centrul român de reconstrucţie a râurilor şi Comitetul naţional pentru Programul Hidrologic Internaţional, organisme cu caracter consultativ.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 7 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Consiliului interministerial al apelor şi Comisiei centrale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, Centrului român de reconstrucţie a râurilor şi Comitetului naţional pentru Programul hidrologic internaţional, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 8Termenii tehnici folosiţi în prezenta lege au semnificaţia stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.Capitolul II Regimul de folosire a apelor şi a albiilorSecţiunea 1 Regimul de folosire a apelorArticolul 9(1) Dreptul de folosinţa a apelor de suprafaţa sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileşte prin autorizaţia de gospodărire a apelor şi se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include şi evacuarea, în resursele de apa, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamint, după utilizare.(2) Apele de suprafaţa sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare şi de protecţie a calităţii apelor, pentru băut, adapat, udat, spălat, imbaiat şi alte trebuinţe gospodăreşti, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalaţii sau se folosesc instalaţii de capacitate mica de până la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesităţilor gospodariilor proprii.(3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine şi apele interioare din afara zonelor de restricţie.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 9 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 10(1) Satisfacerea cerinţelor de apa ale populaţiei are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, faţă de alte folosinţe, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa după incendii, precum şi debitele necesare menţinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.(2) Restrîngerea utilizării apei potabile pentru populaţie, în folosul altor activităţi, este interzisă.(3) Apa potabilă distribuita organizat în centre populate poate fi utilizata şi în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerinţelor populaţiei, animalelor şi ale unor activităţi care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desfiinţata numai atunci când apar cerinţe noi în alimentarea cu apa a populaţiei.(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt destinate în primul rind pentru alimentarea cu apa a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru asigurarea igienei şi sănătăţii populaţiei. Aceste ape pot fi utilizate şi în alte scopuri, numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.(5) La planificarea şi la realizarea unor activităţi, cum sunt mineritul de suprafaţa, derivatiile de debite etc., ce pot influenţa rezerva de ape subterane sau pot modifica reţeaua hidrografica de suprafaţa, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentarilor cu apa şi de protecţie împotriva inundaţiilor.(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafaţă sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1, atât pentru sursă, cât şi pentru corpul de apă subterană realimentat artificial.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 10 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(7) Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situaţia în care cerinţele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populaţie, cât şi pentru menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic şi nu afectează situaţia bazinului din care se transferă.La data de 29-08-2004 Alin. (7) al art. 10 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 11(1) În lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea pestilor şi fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.(2) În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influenţată calitatea apelor din aval şi în conformitate cu reglementările în vigoare.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 12(1) Utilizatorii de apă sunt obligaţi să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligaţia să asigure întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii şi, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă şi canalizare.(2) În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantităţi reduse de apă, precum şi un consum mic de apă prin recircularea şi/sau refolosirea apei.La data de 29-08-2004 Art. 12 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 13Autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faţă unui pericol sau consecinţelor unor accidente, secetei, inundaţiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei.La data de 29-08-2004 Art. 13 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 14(1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamitaţi naturale, debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se aplică restricţii temporare de folosire a resurselor de apa.(2) Restricţiile se stabilesc prin planuri de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de direcţiile de ape, după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale «Apele Române» şi cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricţii, se aduc la cunoştinţă publicului.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Metodologia de elaborare şi de aprobare a planurilor de restricţii şi procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să ţină seama de priorităţile prevăzute la art. 10 şi de importanţa socială şi economică a utilizatorilor autorizaţi.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă. Măsurile de restricţii se asimilează cu situaţia de forţă majoră.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Pe durata aplicării planurilor de restricţii, prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor se subordonează acestora.Articolul 15(1) Poluarea în orice mod a resurselor de apa este interzisă.(2) Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcţiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecţia sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere şi referitoare la supravegherea, inspecţia sanitară şi controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.La data de 29-08-2004 Alin. (3^1) al art. 15 a fost introdus de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Limitele de încărcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în resursele de apa se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi a autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 15 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Ministerul Sănătăţii" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii".(5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depăşirea acestora este interzisă.Articolul 16(1) Pentru protecţia resurselor de apa, se interzic:a) punerea în funcţiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producţie modificate, care maresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitenta în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apa potabilă sau industriala ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitenta a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare;c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apa, în cuvetele lacurilor sau ale bălţilor, în Marea Neagra şi în zonele umede, precum şi depozitarea pe malurile acestora a deşeurilor de orice fel;d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în bălţi, heleşteie sau în iazuri, cu excepţia iazurilor de decantare;La data de 29-08-2004 Litera d) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau în conţinut periculos;f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri şi pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice, precum şi a ambalajelor sau obiectelor care conţin substanţe periculoase;La data de 29-08-2004 Litera f) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.g) spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop;La data de 29-08-2004 Litera g) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.h) aruncarea sau evacuarea în instalaţii sanitare ori în reţelele de canalizare a deşeurilor periculoase şi/sau substanţelor periculoase;La data de 29-08-2004 Litera h) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.i) spalarea în cursurile de apa sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanţelor chimice de orice fel.(2) În zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea şi folosirea de îngrăşăminte, pesticide sau alte substanţe periculoase.Articolul 17În scopul folosirii rationale şi protejării calităţii resurselor de apa, utilizatorii de apa au următoarele obligaţii:a) sa adopte tehnologii de producţie cu cerinţe de apa reduse şi cît mai puţin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetată, sa elimine risipa şi sa diminueze pierderile de apa, sa reducă poluantii evacuaţi o dată cu apele uzate şi sa recupereze substanţele utile conţinute în apele uzate şi în namoluri;a^1) să reducă progresiv evacuările, emisiile şi pierderile de substanţe prioritare şi să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile şi pierderile substanţelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor;La data de 29-08-2004 Litera a^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.a^2) să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerinţele calitative şi cantitative ale folosinţelor de apă;La data de 29-08-2004 Litera a^2) a art. 17 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.b) să asigure realizarea, întreţinerea şi exploatarea staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizata, sa urmărească eficienta acestora prin analize de laborator şi sa intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizaţia de gospodărire a apelor;c) să respecte cu stricteţe disciplina şi normele tehnologice în activităţile de producţie care folosesc apa şi evacueaza ape uzate, precum şi în staţiile şi instalaţiile de prelucrare a calităţii apelor;d) să urmărească, prin foraje de observaţii şi control, starea calităţii apelor subterane din zona de influenţă a staţiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanţe periculoase, produse petroliere şi a reziduurilor de orice fel.La data de 29-08-2004 Litera d) a art. 17 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 18Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localităţilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în reţelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu respectarea condiţiilor stabilite de deţinătorul acestor reţele şi numai dacă staţiile de epurare finala ale localităţilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar şi capacităţi disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la aceşti utilizatori.Articolul 19(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localităţi, precum şi colectarea apelor meteorice, canalizarea şi epurarea apelor uzate.(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor şi comunelor cu distribuţie stradală, fără branşamente la locuinţe, este condiţionată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării şi epurării acestor ape.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Persoanele fizice şi juridice care exploatează staţiile şi instalaţiile de epurare au obligaţia sa realizeze urmărirea continua, prin analize de laborator, a modului de funcţionare a acestora, sa păstreze registrele cu rezultatele analizelor şi sa pună aceste date la dispoziţia personalului împuternicit cu sarcini de inspecţie şi control.Articolul 20(1) Apele de mina sau de zacamint pot fi evacuate în cursuri de apa, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafaţa.(2) Apele uzate industriale, apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adâncime, în formaţiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substanţe sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii şi măsuri speciale şi a avizului de gospodărire a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Apa subterană pompată din mine, cariere sau asociată cu construcţia sau întreţinerea construcţiilor poate fi reinjectată în subteran cu condiţia eliminării oricăror posibilităţi de poluare a apei subterane.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formaţiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosinţe.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) În cazul în care există o cerinţă majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci când este necesară prevenirea unui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calităţii apei subterane se poate injecta gazul natural sau gazul petrol lichefiat şi în alte formaţiuni geologice decât cele menţionate la alin. (4).La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(6) Injectarea de substanţe pentru caracterizarea, protecţia sau remedierea corpurilor de apă este limitată la cantităţile strict necesare pentru scopuri ştiinţifice.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 21(1) Topirea teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile în cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălţi este interzisă. Operaţiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate şi în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.(2) Tabacirea pieilor este permisă numai în condiţiile prevăzute în autorizarea de gospodărire a apelor.Articolul 22(1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligaţia de a realiza instalaţii specializate pentru colectarea, preluarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau din scapari accidentale.(2) Evacuarea în apele de suprafaţa sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave şi instalaţii plutitoare sau de foraj marin, precum şi a produselor petroliere de la reţeaua aferentă de transport, este interzisă.Articolul 23(1) Administraţia Naţională «Apele Române», prin direcţiile de ape, organizează şi desfăşoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcţie de condiţiile specifice bazinelor hidrografice respective şi de natura substanţelor poluante ce pot fi evacuate accidental.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activităţii lor, şi să le pună în aplicare în caz de necesitate.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Elaborarea planurilor de prevenire şi de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(4) Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul şi cauzele poluării.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(6) Poluarea intenţionată se pedepseşte.(7) În caz de poluare accidentală, unităţile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice ale localităţilor din aval pentru a lua măsuri de protecţie a apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.La data de 29-08-2004 Alin. (7) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(8) Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale.La data de 29-08-2004 Alin. (8) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(9) Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală a apei sunt obligaţi să le utilizeze, indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare.La data de 29-08-2004 Alin. (9) al art. 23 a fost introdus de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 24(1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcţii de retenţie a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 24 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Administraţia Naţională "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Cel care a produs poluarea suportă şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluţiei undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum şi de constatare a efectelor poluării.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 24 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Secţiunea a 2-a Regimul de folosire a albiilorArticolul 25(1) Pe malurile apelor aparţinând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricţii, orice persoană fizica are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor şi riveranilor.(2) În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condiţiile stabilite de deţinătorii acestor zone şi cu respectarea prevederilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, eliberata acestora.(3) Circulaţia pe cursurile de apa, lacuri naturale sau pe mare, cu barci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor şi reglementărilor legale.(4) Dreptul de folosinţa a albiilor minore, a plajei şi a ţărmului marii, în alte scopuri decît cele prevăzute în alin (1), se dobândeşte numai după obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor.Articolul 26(1) Deţinătorii terenurilor din aval sunt obligaţi sa primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.(2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol în curgerea naturala a apelor, vor fi astfel concepute, realizate şi exploatate încât sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilitatii acestor lucrări, a albiilor minore şi a malurilor, cît şi pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerinţe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deţinătorii lor, în condiţiile şi la termenele stabilite de Administraţia Naţională "Apele Române". În caz contrar, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin unităţile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancţiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 26 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.(4) Deţinătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerinţelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 26 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 27Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecţie, inclusiv navigaţia, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum şi exploatarea fondului piscicol şi pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor şi albiilor cursurilor de apă, malurilor şi cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcţiilor, lucrărilor sau instalaţiilor existente în albii şi să influenţeze cât mai puţin folosirea apelor de către alţi utilizatori. În nici o situaţie nu este permisă deteriorarea calităţii apei.La data de 29-08-2004 Art. 27 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Secţiunea a 3-a Regimul de servituţi şi de expropriereArticolul 28(1) Riveranii sunt obligaţi sa acorde drept de servitute, avîndu-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Administraţia Naţională "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru:La data de 29-08-2004 Partea introductivă a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".a) trecerea sau circulaţia personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;b) amplasarea, în albie şi pe maluri, de borne, repere, aparate de măsura şi control sau alte aparate ori instalaţii necesare executării de studii privind regimul apelor, precum şi accesul pentru întreţinerea instalaţiilor destinate acestor activităţi;c) transportul şi depozitarea temporară a materialelor şi utilajelor pentru intervenţii operative privind apărarea împotriva inundaţiilor;d) transportul şi depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum şi circulaţia acestora şi a personalului, în cazul executării de lucrări de întreţinere şi de reparaţii.(2) În cazul în care, prin exercitarea acţiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deţinătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocaţii bugetare, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) şi din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d).Articolul 29(1) Pentru realizarea unor lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice şi a altor lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cum ar fi: baraje şi lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivatii de debite între cursuri de apa, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, sisteme de alimentari cu apa şi canalizări, inclusiv instalaţiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de rîuri, staţii şi platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătăţiri funciare, corectarea torenţilor, pot fi expropriate, pentru utilitate publică cu justa despăgubire, sau ocupate temporar, contra plata, terenuri şi clădiri, în condiţiile legii.(2) Sunt scutite de servituţi permanente: clădirile, curţile, grădinile aferente locuinţelor, monumentele publice, bisericile şi cimitirele, precum şi parcurile declarate monumente ale naturii.(3) Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligaţie opozabilă tuturor.(4) În cazul în care, lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puţin 3 ani sau, dacă menţinerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.(5) Despăgubirea la crearea servituţii temporare sau permanente consta din:a) valoarea de circulaţie a produselor, plantaţiilor, construcţiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituţii pe zona respectiva de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinaţiei temporare sau permanente a zonei respective de teren.Articolul 30(1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuştilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apa şi pe ţărmul marii, fără avizul de gospodărire a apelor şi avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.(2) Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar şi pentru lucrările construite pe ape sau care au legătura cu apele, realizate în albia majoră.(3) În zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, în condiţiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate şi al Administraţiei Naţionale "Apele Române, defrisarile necesare asigurării vizibilitatii semnalelor de balizaj şi a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor şi apelor, în punctele pe care le va stabili autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 30 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Transporturilor" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române".Articolul 31(1) Pădurile cu funcţii speciale de protecţie din bazinele de recepţie ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate şi predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum şi benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neindiguite aparţin grupei de păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor şi sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se taierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.(2) Pădurile de protecţie a apelor, cele de protecţie a solurilor, situate pe stîncării, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu inclinare mai mare de 35 grade şi alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecţie.(3) În perimetrele menţionate la alin. (1) şi (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenţilor şi se vor aplica reguli speciale de întreţinere a lucrărilor executate.(4) Pădurile din zonele de munte şi de deal trebuie astfel gospodărite încât sa nu contribuie la formarea inundaţiilor şi la producerea eroziunii solului.Articolul 32(1) Folosirea, transportul şi manipularea de deşeuri şi substanţe periculoase în zonele din jurul apelor şi în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafaţa, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiţii încât sa nu producă poluarea apelor.(2) Depozitarea deşeurilor şi substanţelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.(3) Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deşeurilor radioactive este interzisă.(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunarea fluviala şi maritima şi pe marea teritorială al substanţelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai în condiţiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. Aceste dispoziţii se aplică şi transportului în tranzit al acestora.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 32 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Transporturilor" şi "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor" şi "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 33(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafaţa sau subterane, cu excepţia apelor geotermale, a materialelor din acestea şi din maluri, precum şi pentru valorificarea vegetaţiei din albiile minore şi de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apa pentru agrement ori sporturi nautice, ca şi pentru alte activităţi, cu respectarea prevederilor legale.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, bălţilor şi din ţărmul marii prin exploatări organizate se obţine în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor. Pentru autorizarea acestor activităţi pe apele naţionale navigabile este obligatorie obţinerea avizului autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor".(3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condiţiilor de scurgere a apelor şi de asigurare a stabilităţii malurilor şi fără afectarea construcţiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanţă mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deţinătorului construcţiei hidrotehnice.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 33 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, în limita cantităţii maxime de 5.000 m 3 pe an, se acordă administraţiei publice locale prin autorizaţia de gospodărire a apelor. Această autorizaţie se eliberează anual, la cererea consiliilor locale.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 33 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Abrogat.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 33 a fost abrogat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menţinerea adâncimii de navigaţie, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare şi condiţiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administraţia Naţională «Apele Române» şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - R.A.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 33 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(7) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie instituite potrivit prezentei legi este interzisă.(8) Închirierea sau concesionarea plajei marii se face cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul turismului*).La data de 29-08-2004 Alin. (8) al art. 33 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Turismului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul turismului".

Notă CTCE Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 23 decembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 30 decembrie 1998, atribuţiile Ministerului Turismului se preiau de către Autoritatea Naţională pentru Turism - organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 56 din 23 decembrie 1998, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 30 decembrie 1998 a fost abrogată de art. 22 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 9 ianuarie 2001.Prin HOTĂRÂREA nr. 24 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 10 ianuarie 2001 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului. HOTĂRÂREA nr. 24 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 10 ianuarie 2001 a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 740 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 9 iulie 2003 care reglementează organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Articolul 34(1) În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligaţia de întreţinere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca şi de întreţinere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor şi a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreţinerea şi amenajarea unui dig de protecţie, plătesc deţinătorului digului o cota-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea şi întreţinerea digului, corespunzător avantajului. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreţinere şi amenajare a digurilor de protecţie.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 34 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(3) Întreţinerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosinţe hidroenergetice revine deţinătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influenţă a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 34 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Întreţinerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române».La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 34 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Prevederile alin. (3) se aplică şi lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreţinere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabileşte prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizaţiei de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizaţiilor necesare, potrivit legii.(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (3) se pot realiza cu asistenţa tehnică a Administraţiei Naţionale «Apele Române» la solicitarea deţinătorilor.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 34 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Capitolul III Gospodărirea apelorSecţiunea 1 Cunoaşterea resurselor de apaArticolul 35(1) Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe cunoaşterea ştiinţifică, complexa, cantitativă şi calitativă a resurselor de apa ale tarii, realizată printr-o activitate unitară şi permanenta de supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evoluţiei naturale a acestora, ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice, precum şi prin cercetări multidisciplinare.(1^1) În vederea evaluării coerente şi cuprinzătoare a stării corpurilor de apă şi a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri şi a eficienţei acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1^1) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^2) Pentru apele de suprafaţă, programele de monitoring vor cuprinde:a) volumul şi nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic;b) starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic.La data de 29-08-2004 Alin. (1^2) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice şi cantitative.La data de 29-08-2004 Alin. (1^3) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice stabilite la înfiinţarea acestora.La data de 29-08-2004 Alin. (1^4) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanţă cu prevederile anexei nr. 1^1.La data de 29-08-2004 Alin. (1^5) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Informaţiile hidrometeorologice, hidrogeologice şi cele de gospodărire a apelor se obţin prin unităţi ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", de la alte unităţi specializate autorizate şi direct de la utilizatorii de apa. Toate acestea constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Modul de organizare, păstrare şi gestionare a Fondului naţional de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea şi ţinerea la zi a acestui fond de date se asigura de Administraţia Naţională "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 35 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române".(4) Unităţile specializate autorizate, ca şi utilizatorii de apa care produc informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărire a apelor sunt obligaţi să le păstreze timp de 5 ani şi să le transmită lunar la Administraţia Naţională "Apele Române, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 35 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Regia Autonomă "Apele Române" şi "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagmele "Administraţia Naţională "Apele Române"" şi "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(5) Fondul naţional de date de gospodărire a apelor include şi evidenţa apelor ce aparţin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului naţional de date hidrologice şi de gospodărire a apelor şi a Cadastrului apelor se stabileşte de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul apelor, iar ţinerea la zi a acestuia se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române».La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 35 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(6) Autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice au acces la informaţiile ce constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informaţiilor conţinute în Fondul naţional de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condiţiile legii.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 35 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(7) Deţinătorii de informaţii ce constituie Fondul naţional de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informaţii, în cazul în care acestea afectează:a) siguranţa naţionala;b) desfăşurarea unor acţiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;c) confidenţialitatea industriala şi comercială. Prin aceasta se înţelege situaţiile în care se dezvaluie şi se folosesc secrete de comerţ, într-o maniera contrară practicilor comerciale loiale.Articolul 36(1) Unităţile şi instalaţiile autonome care furnizează informaţii hidrologice, hidrogeologice şi meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum şi informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apa formează reţeaua naţionala de observaţii pentru gospodărirea apelor.(2) Pentru asigurarea continuităţii şi omogenitatii sirurilor de informaţii, unităţile şi instalaţiile autonome ale reţelei naţionale de observaţii nu pot fi dezafectate decît în situaţii deosebite, de interes naţional. Dezafectarea se face cu aprobarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuţia şi punerea în funcţiune a unităţii sau a instalaţiilor în noul amplasament, anterior începerii operaţiunilor de dezafectare.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 36 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(3) Lista specificăţiilor tehnice şi metodele standardizate pentru analiza şi monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 36 a fost introdus de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 37(1) În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecţie a căror laţime este de 30 m. În aceste zone de protecţie este interzisă executarea oricăror construcţii sau instalaţii supraterane.(2) Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul şi în afară zonei de protecţie prevăzute la alin. (1) de construcţii mai înalte decît o sesime din distanta dintre construcţie şi limita zonei de protecţie, de reţele de înalta tensiune sau de telecomunicaţii, de obiective care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigaţii prin aspersiune, ca şi plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(3) Zonele prevăzute la alin.(1) şi (2) sunt considerate, în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) În scopul asigurării unei calităţi corespunzătoare a observaţiilor şi măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea nisipurilor şi a pietrişurilor în zonele aval şi amonte ale staţiilor hidrometrice, pe o distanţă de 5 ori lăţimea cursului de apă, măsurată la debite medii.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 38Pentru asigurarea folosirii raţionale a apelor subterane, a lacurilor şi nămolurilor terapeutice, precum şi a agregatelor minerale din albii, cercetarea şi evaluarea se vor face conform prevederilor legislaţiei în vigoare.La data de 29-08-2004 Art. 38 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Secţiunea a 2-a Protecţia albiilor minore, a malurilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelorArticolul 39Delimitarea albiilor minore se realizează de Administraţia Naţională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane.La data de 29-08-2004 Art. 39 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Articolul 40(1) În scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecţie pentru:a) albia minora a cursurilor de apa;b) suprafaţa lacurilor naturale sau a bălţilor acoperite de apa şi de vegetaţie acvatică, precum şi ţărmul marii;c) suprafaţa lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei coronamentului barajului;d) suprafeţele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape;e) lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;f) construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor.(2) Lăţimea zonelor de protecţie este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecţie se realizează de Administraţia Naţională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar şi cu deţinătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menţionate la lit. d), e) şi f) se extinde şi asupra zonelor de protecţie a acestora.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Aplicarea, în funcţie de specificul local, a regimului restrictional de folosire a terenurilor din zonele de protecţie, din zona dig-mal şi din acumulări nepermanente se asigura de Administraţia Naţională "Apele Române, cu consultarea deţinătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri şi, după caz, a unităţilor de navigaţie civilă şi în concordanta cu metodologia elaborata de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 40 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Regia Autonomă "Apele Române" şi "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagmele "Administraţia Naţională "Apele Române" şi "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 41(1) Măsurile şi amenajările pentru protecţia albiilor minore ale cursurilor de apa, a plajei şi ţărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripţii de reglementare şi norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(2) Debitele de servitute şi cele salubre, obligatorii în albii, în raport cu specificul sectoarelor de rîu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, ţinând seama de solicitarea resurselor de apa şi cu asigurarea respectării condiţiilor impuse pentru protecţia ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de către Administraţia Naţională "Apele Române.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 41 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Articolul 42(1) În situaţia în care un curs de apa îşi formează o albie noua, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, în termen de un an, aprobarea Administraţiei Naţionale "Apele Române pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluţionează de instanţele judecătoreşti.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 42 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(2) Dacă, în termen de un an de la sfârşitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala şi se înregistrează în cadastrul apelor, fiind preluată în administrare de Administraţia Naţională "Apele Române.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 42 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin şi cu aprobarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportindu-se de la bugetul de stat.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 42 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Regia Autonomă "Apele Române" şi "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagmele "Administraţia Naţională "Apele Române" şi "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Secţiunea a 3-a Amenajarea bazinelor hidrograficePlanificarea în domeniul managementului şi amenajării apelorLa data de 29-08-2004 Titlul Secţiunii a 3-a din Cap. III a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 43(1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22 decembrie 2009.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră generală şi armonioasă obiectivele de calitate şi cantitate a apelor, urmărind să se asigure:a) o stare bună a apelor de suprafaţă sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potenţial ecologic şi o stare chimică bună a apelor de suprafaţă;b) o stare chimică bună şi un echilibru între cantitatea prelevată şi reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producţia de apă destinată consumului uman.La data de 29-08-2004 Alin. (1^1) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^2) Obiective mai puţin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile aşteptate este disproporţionat. Aceste obiective mai puţin stricte sunt menţionate şi motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4.La data de 29-08-2004 Alin. (1^2) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^3) Respectarea obiectivelor menţionate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menţionate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3.La data de 29-08-2004 Alin. (1^3) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^4) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi constituie baza schemelor directoare şi îşi vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009. În vederea elaborării schemelor directoare se vor efectua o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice şi a impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane, precum şi analiza economică a utilizării apei, până la data de 22 decembrie 2004.La data de 29-08-2004 Alin. (1^4) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Dacă sunt necesare, analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activităţilor asupra stării apei şi analiza economică a utilizatorilor de apă sunt actualizate cu cel puţin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare.La data de 29-08-2004 Alin. (1^5) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea şi actualizarea schemei directoare reprezentanţii autorităţilor publice centrale, consiliilor judeţene şi consiliilor locale care au obligaţia de a comunică toate informaţiile utile aflate în competenţa lor.La data de 29-08-2004 Alin. (1^6) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^7) Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la dispoziţia publicului pe parcursul unei perioade de cel puţin 6 luni:a) un calendar şi un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puţin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobare a schemei directoare actualizate;b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puţin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;c) proiectul schemei directoare cu cel puţin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate.La data de 29-08-2004 Alin. (1^7) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^8) În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecţiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor, în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1^8) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^9) Programele de măsuri se stabilesc cel târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi operaţionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc şi, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 şi apoi la fiecare 6 ani.La data de 29-08-2004 Alin. (1^9) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Schemele directoare şi programele de măsuri prevăzute la alin. (1^8) se elaborează şi se actualizează de către Administraţia Naţională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conţinutul minim al schemelor directoare şi al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Toate activităţile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecţia mediului şi amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 43 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 44Informaţiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare şi a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerinţelor de apă, de valorificare a potenţialului apelor şi de apărare împotriva inundaţiilor pe ansamblul teritoriului naţional, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziţia autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale «Apele Române» de către autorităţile publice centrale şi locale, de principalii utilizatori de apă, precum şi de organizaţiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informaţii vor fi puse şi la dispoziţia comitetelor de bazin.La data de 29-08-2004 Art. 44 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 45(1) Pentru bazine hidrografice mici sau părţi de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare şi de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare şi de protejare cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede, precum şi obiectivele generale privind utilizarea durabilă şi protecţia tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Schema locală inventariaza diferiţii utilizatori care folosesc resursele de apa existente, stabilind starea resurselor de apa şi a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile şi de programele statului, ale colectivităţilor locale, ale instituţiilor publice, ale altor persoane fizice şi persoane juridice, cu incidenţa asupra calităţii, repartiţiei şi folosirii resurselor de apa. De asemenea, stabileşte priorităţile pentru atingerea obiectivelor menţionate la alin. (1), ţinând seama de protecţia mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apa, de evoluţia previzibila a localităţilor rurale şi urbane şi de echilibru ce trebuie asigurat între diferiţii utilizatori de apa.(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice şi financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 45 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 46(1) Programele şi deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanţă cu prevederile schemelor directoare aprobate.(2) La elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ţine seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale.La data de 29-08-2004 Art. 46 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 47(1) La nivelul fiecărei direcţii de apă a Administraţiei Naţionale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 47 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:a) 2 reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale din domeniul apelor şi protecţiei mediului, dintre care unul este numit din cadrul agenţiilor de protecţia mediului din bazinul hidrografic respectiv;La data de 29-08-2004 Litera a) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.b) un reprezentant al autorităţii publice centrale din domeniul sănătăţii, numit de aceasta din cadrul direcţiilor de sănătate publică ale judeţelor din bazinul hidrografic respectiv;La data de 29-08-2004 Litera b) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.c) doi primari de municipii şi un primar de oraş sau comuna, aleşi de primării localităţilor din bazinul hidrografic respectiv;d) un reprezentant ales de organizaţiile neguvernamentale cu sediul în bazinul hidrografic respectiv;e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală pentru administraţia publică;La data de 29-08-2004 Litera e) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.f) un preşedinte de consiliu judeţean, ales de preşedinţii consiliilor judeţene din bazinul hidrografic respectiv;g) trei reprezentanţi şi utilizatorilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;h) doi reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române";La data de 29-08-2004 Litera h) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".i) un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.La data de 29-08-2004 Litera i) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Reprezentanţii administraţiei publice locale aleşi în comitetul de bazin vor funcţiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcţiei pe care o reprezintă.(4) Prefectul, preşedintele consiliului judeţean şi primării aleşi vor proveni din unităţi administrativ-teritoriale diferite.(5) Reprezentanţii utilizatorilor de apa se propun şi se aleg de comitetul de bazin, în funcţie de cerinţa de apa şi de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa.(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbaţi de cei care i-au numit sau ales.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 47 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(7) Comitetul de bazin colaborează cu Administraţia Naţională "Apele Române" la aplicarea strategiei şi politicii naţionale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie:La data de 29-08-2004 Partea introductivă a alin. (7) al art. 47 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".a) să avizeze schemele directoare, precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare şi realizarea lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărirea apelor;La data de 29-08-2004 Litera a) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.b) sa avizeze planurile de prevenire a poluarii accidentale şi de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcţie de condiţiile bazinului hidrografic respectiv;c) să aprobe schemele locale, stabilind priorităţile tehnice şi financiare, şi să le integreze în schemele directoare;La data de 29-08-2004 Litera c) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.d) Abrogată.La data de 29-08-2004 Litera d) a alin. (7) al art. 47 a fost abrogată de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.e) sa propună revizuirea normelor şi standardelor din domeniul gospodăririi apelor şi, în caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decît cele la nivel naţional;f) sa stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzate, dacă este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;g) sa aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;h) sa recomande priorităţile privind finanţarea şi conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor;i) să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare şi să asigure accesul publicului la documentele sale.j) să avizeze lista ariilor protejate şi să stabilească măsurile de reconstrucţie ecologică a zonelor propuse în acest scop.La data de 29-08-2004 Litera j) a alin. (7) al art. 47 a fost introdusă de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(8) Comitetele de bazin:a) pot lua în considerare şi pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea şi folosirea apei, ce pot aparea în bazinul hidrografic respectiv;b) pot constitui şi imputernici subcomitete a căror funcţie va fi de informare şi de consultanţa;c) pot solicita executarea de audieri, dacă considera necesar;d) pot propune acordarea de bonificatii, în baza prevederilor art. 82 alin. (1);e) pot recomanda autorităţilor locale, în funcţie de prioritatea şi urgenta realizării lucrărilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de direcţiile de ape ale Administraţiei Naţionale «Apele Române», subordonat acestuia.La data de 29-08-2004 Alin. (9) al art. 47 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informaţiile şi resursele oricărei instituţii publice, potrivit legii.(11) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.La data de 29-08-2004 Alin. (11) al art. 47 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Secţiunea a 4-a Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apeleArticolul 48(1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele sunt:a) lucrări, construcţii şi instalaţii care asigura gospodărirea complexa a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivatii de debite;b) lucrări de folosire a apelor, cu construcţiile şi instalaţiile aferente: alimentari cu apa potabilă, industriala şi pentru irigaţii, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosinţe hidromecanice, amenajări pentru navigaţie, plutarit şi flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;c) lucrări, construcţii şi instalaţii pentru protecţia calităţii apelor sau care influenţează calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare a apelor uzate, staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor, injectii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;d) construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificari şi reprofilari de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanari, alte lucrări de apărare;e) traversari de cursuri de apa cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;f) amenajări şi instalaţii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor şi ale ţărmului marii: balastiere, cariere etc.;g) depozite de deşeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apa: halde de steril, zguri şi cenuşi, slamuri, namoluri şi altele asemenea;h) plantari şi defrisari de vegetaţie lemnoasă, perdele antierozionale şi filtrante în zonele de protecţie sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;i) lucrări, construcţii şi instalaţii care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare şi al marii teritoriale, pe platoul continental sau lucrări pentru apărarea ţărmului;j) lucrări de prospecţiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalaţii hidromecanice, borne topohidrografice şi alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;k) lucrări şi instalaţii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calităţii apei;l) lucrări de închidere a minelor şi carierelor şi de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate;La data de 29-08-2004 Litera l) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formaţiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracţie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate;La data de 29-08-2004 Litera m) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal şi de detaliu.La data de 29-08-2004 Litera n) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Documentaţiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, sa răspundă normativelor şi prescripţiilor tehnice, având în vedere interesele protecţiei mediului şi amplasamentelor.Articolul 49(1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore şi în zonele de protecţie precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe sau anexe ale acestora.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 49 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Administraţia Naţională "Apele Române" poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor şi după realizarea anticipata a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 49 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Avizul de amplasament menţionat la alin. (2), obţinut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligaţia obţinerii avizului de gospodărire a apelor şi a celorlalte avize necesare, potrivit legii.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(4) Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecţie, vor fi identificate de către direcţiile de ape, solicitându-se beneficiarilor demolarea acestora. În situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 49 a fost introdus de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 50(1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate şi executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor şi, respectiv, notificării emise de Administraţia Naţională «Apele Române». Punerea în funcţiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor şi, după caz, a notificării emise de Administraţia Naţională «Apele Române».La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 50 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^1) Pentru execuţia lucrărilor noi şi a intervenţiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenţii permanente sau nepermanente de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale depuse prin hidromecanizare şi a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiţionată de existenţa acordului de funcţionare în siguranţă emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale.La data de 29-08-2004 Alin. (1^1) al art. 50 a fost introdus de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naţionale navigabile, este necesar şi acordul autorităţii publice centrale din domeniul transporturilor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 50 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor".(3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activităţile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum şi cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se percep taxe şi tarife care se stabilesc în condiţiile legii.(5) Abrogat.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 50 a fost abrogat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 51(1) Avizul de gospodărire a apelor şi avizul de amplasament sunt avize conforme.(1^1) Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obţinerea autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă, care certifică îndeplinirea exigenţelor de performanţă în perioada de exploatare şi este obligatorie pentru obţinerea autorizaţiilor de gospodărire a apelor şi de protecţia mediului.La data de 29-08-2004 Alin. (1^1) al art. 51 a fost introdus de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Avizul, autorizaţia de gospodărire a apelor şi notificarea nu exclud obligativitatea obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu, potrivit legii.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 51 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 52Elaborarea documentaţiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă şi asupra zonelor riverane. Aceste studii şi documentaţii pot fi întocmite de instituţii publice sau private, abilitate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din statele Uniunii Europene. Documentaţiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerinţelor legale.La data de 29-08-2004 Art. 52 a fost modificat de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 53(1) Avizul de gospodărire a apelor îşi pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuţia lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligaţia sa anunţe emitentului, în scris, data de începere a execuţiei, cu 10 zile înainte de aceasta.(2) Avizul de gospodărire a apelor este necesar şi în caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente ale utilizatorilor de apa, dacă se modifica prevederile avizului obţinut anterior, precum şi dacă aceasta modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.(3) Documentaţiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrîngerea sau încetarea unor activităţi existente. Persoanele fizice şi persoanele juridice afectate pot fi despagubite în condiţiile legii, dacă fac dovada ca utilizează eficient apa sau că nu polueaza resursele de apa.(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care să asigure debitul necesar în aval, precum şi, după caz, cu construcţiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute şi alte lucrări necesare, necuprinse în documentaţia tehnica, astfel încât lucrările, construcţiile sau instalaţiile propuse sa nu producă pagube utilizatorilor de apa existenţi sau riveranilor din amonte şi din aval.Articolul 54(1) Investitorul are obligaţia sa notifice Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu cel puţin 20 de zile înainte, începerea execuţiei pentru următoarele categorii de activităţi şi lucrări:La data de 29-08-2004 Partea introductivă a alin. (1) al art. 54 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalaţii existente, dacă prin realizarea acestora nu se modifica parametrii cantitativi şi calitativi finali ai folosinţei de apa, înscrişi în autorizaţia de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcţionat înainte de începerea execuţiei unor astfel de lucrări;b) Abrogată.La data de 29-08-2004 Litera b) a alin. (1) al art. 54 a fost abrogată de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.c) instalaţiile cu caracter provizoriu, pe durata de execuţie a unor investiţii, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apa;d) protecţia sanitară a surselor de alimentare cu apa potabilă, a apelor minerale, a lacurilor şi namolurilor terapeutice;e) traversari ale cursurilor de apa de către drumuri de exploatare, comunale sau judeţene, în bazine hidrografice mai mici de 10 kmp;f) lucrări de cultura şi refacere a pădurilor şi de combatere a eroziunii solului, pe suprafeţe totale mai mici de 20 kmp, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe versanţi şi corectări de torenţi, pe lungimi mai mici de 10 km;g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depăşeşte 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influenţează calitatea resurselor de apă;La data de 29-08-2004 Litera g) a alin. (1) al art. 54 a fost modificată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.h) reparaţii de drumuri şi poduri.La data de 29-08-2004 Litera h) a alin. (1) al art. 54 a fost introdusă de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Pentru lucrările înscrise la alin. (1), începerea execuţiei se face în baza notificării, fără a fi necesar avizul de gospodărire a apelor.(3) Punerea în funcţiune a lucrărilor şi instalaţiilor prevăzute la alin. (1), ca şi a categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificari şi reprofilari de albii, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torente şi combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Administraţia Naţională "Apele Române", cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizaţia de gospodărire a apelor nefiind necesară.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 54 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Articolul 55(1) Autorizaţia de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenta beneficiarului - cel mai tîrziu o dată cu recepţia investiţiilor -, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor şi exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare şi în documentaţia anexată la aceasta.(2) Dacă la verificarea în teren se constata lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcţiune a investiţiei, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizaţiei de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.(3) Autorizaţia de gospodărire a apelor se poate acorda şi pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcţiune a investiţiei, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.(4) Modul de exploatare şi întreţinere a lucrărilor, construcţiilor şi instalaţiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.(5) Prin autorizaţia de gospodărire a apelor, cît şi prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalităţile de control tehnic şi mijloacele de intervenţie în caz de incidente, avarii sau accidente şi altele asemenea.(6) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potenţialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizaţiilor de gospodărire a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 55 a fost introdus de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 56(1) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:a) în interesul salubritatii publice şi, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importanţa a binelui comunităţii;b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundaţiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;c) în caz de pericol pentru mediul acvatic şi, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiţii critice necompatibile cu protejarea acestora;d) în cazuri de forta majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apa sau unor calamitaţi naturale intervenite asupra instalaţiilor utilizatorilor;e) în situaţia în care lucrările sau instalaţiile sunt abandonate sau nu sunt întreţinute corespunzător, caz în care deţinătorul acestora este obligat ca, din dispoziţia Administraţiei Naţionale "Apele Române", să le demoleze.La data de 29-08-2004 Litera e) a alin. (1) al art. 56 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".f) în situaţia nerealizării din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexă la actul de reglementare.La data de 29-08-2004 Litera f) a alin. (1) al art. 56 a fost introdusă de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situaţii în care apar cerinţe noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordindu-se despăgubire potrivit legii.(3) Refuzul eliberării, precum şi orice modificare sau retragere a unei autorizaţii de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizaţie, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva.Articolul 57Retragerea autorizaţiei de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activităţii, ca şi pierderea drepturilor obţinute în baza prezentei legi.Articolul 58(1) Autorizaţia de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:a) dacă nu s-au respectat condiţiile impuse iniţial;b) dacă lucrările, construcţiile şi instalaţiile autorizate nu prezintă siguranţa în exploatare atât cu privire la rezistenta structurilor, cît şi la eficienta tehnologiilor adoptate;c) pentru abateri repetate sau grave de la condiţiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizaţie, precum şi în cazul în care utilizatorul nu realizează condiţiile de siguranţă în exploatare, ca şi alte măsuri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi de Administraţia Naţională "Apele Române;La data de 29-08-2004 Litera c) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române".d) în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care ameninţă sănătatea populaţiei sau produce pagube ecologice.La data de 29-08-2004 Litera d) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) În cazul situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune şi oprirea activităţii poluatorului sau a instalaţiei care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea şi epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizaţiei de gospodărire a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 59(1) Lucrările şi instalaţiile supuse autorizării sau notificării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apa de suprafaţa sau subterana ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de apa prelevate sau evacuate şi de determinare a calităţii apelor evacuate conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor.(2) Deţinătorii lucrărilor şi instalaţiilor supuse autorizării sau notificării prevăzute la alin. (1) sunt obligaţi să asigure montarea şi funcţionarea mijloacelor de măsurare, sa păstreze pe timp de 5 ani datele obţinute din măsurători şi să le transmită lunar Administraţiei Naţionale "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 59 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(3) Administraţia Naţională "Apele Române" pune la dispoziţia persoanelor fizice şi persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispoziţiilor art. 35 alin. (6) şi (7).La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 59 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Articolul 60Avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor, precum şi refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.Articolul 61Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 61 a fost abrogat de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 62(1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosinţa complexa pentru a asigura alimentarea cu apa pentru populaţie, industrie şi irigaţii, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundaţiilor, piscicultura şi agrement.(2) În proiectele de baraje şi de îndiguiri se vor prevedea, în mod obligatoriu, apărări şi consolidări de maluri, rectificari şi reprofilari de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.(3) Barajele şi lacurile de acumulare se vor proiecta şi se vor executa de unităţi de specialitate, cu respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Barajele mici de interes local pot fi executate şi de alte unităţi, însă numai cu asistenţa tehnica şi sub controlul permanent al unităţii de specialitate care a elaborat proiectul.Articolul 63(1) Deţinătorii de baraje şi lacuri de acumulare, precum şi de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligaţia să întocmească regulamente de exploatare şi să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizaţia de gospodărire a apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 63 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază şi concretizează condiţiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 63 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adapteaza, pe etape, în limitele prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, funcţie de dinamica cerinţelor de apa sau de alte condiţii.(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deţinător, se asigură de Administraţia Naţională «Apele Române» în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administraţia Naţională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin şi se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 63 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) În situaţii critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităţilor perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administraţia Naţională "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 63 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Articolul 64(1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele şi lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare şi, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosinţelor industriei, agriculturii, populaţiei şi a debitului necesar protecţiei ecosistemului acvatic.(2) Deţinătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice au obligaţia să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-şi organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor şi să deţină autorizaţia de funcţionare în siguranţă, conform prevederilor legale.La data de 29-08-2004 Art. 64 a fost modificat de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 65Competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Art. 65 a fost modificat de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 66Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apa diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum şi efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziţia Administraţiei Naţionale "Apele Române".La data de 29-08-2004 Art. 66 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Secţiunea a 5-a Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehniceArticolul 67(1) Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice reprezintă o activitate de protecţie civilă a populaţiei, de interes naţional.(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice se înţelege:a) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţii;b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;c) măsuri de intervenţie ulterioară pentru recuperare şi restabilire.(3) Activităţile prevăzute la alin. (2) constituie o obligaţie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor şi a altor categorii defavorizate.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Elaborarea strategiei şi conceptiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice revine autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 68(1) Deţinătorii cu orice titlu de construcţii hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligaţi sa doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol şi sa organizeze activitatea de supraveghere.(2) Coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare şi a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, se realizează de către Comisia naţională pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, ai agenţilor economici interesaţi şi ai instituţiilor publice interesate.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 68 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Structura, atribuţiile specifice, competentele şi dotarea Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare, care se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 68 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 69(1) Organizarea şi conducerea la nivel naţional a acţiunilor de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, constituită din reprezentanţi ai ministerelor, agenţilor economici interesaţi şi instituţiilor publice interesate.(2) Comisia centrală prevazută la alin. (1) conlucrează permanent şi se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii.La data de 29-08-2004 Art. 69 a fost modificat de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 70Structura, atribuţiile specifice, competentele şi dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare şi funcţionare care se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, avizat de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor şi aprobat prin hotărâre a Guvernului.La data de 29-08-2004 Art. 70 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 71(1) Acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice se organizează de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor, care funcţionează pe lângă prefecturi, şi de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale de apărare împotriva dezastrelor, conduse de primari.(2) Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru secţiunea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice a acestor comisii se asigură de către Administraţia Naţională «Apele Române».La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale de apărare împotriva dezastrelor, se subordonează comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de apărare împotriva dezastrelor şi au în componenta un reprezentant al Administraţiei Naţionale "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(4) La obiectivele care pot fi afectate de inundaţii, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la construcţii hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de conducătorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale de apărare împotriva dezastrelor.Articolul 72(1) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosinţa obiective în zone ce pot fi afectate de acţiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcţiile hidrotehnice, au obligaţia să asigure întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligaţia sa refacă sau sa repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil.Articolul 73(1) Cheltuielile pentru acţiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare, se prevăd şi se finanţează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice.(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui judeţ sau al unei localităţi, în care au avut loc inundaţii, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcţii hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea şi înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenţie prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului şi cu avizul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 73 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Articolul 74(1) Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice şi Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheturilor se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu consultarea Comisiei centrale şi a comitetelor de bazin, se avizează de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 74 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcţii hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, judeţe şi localităţi, precum şi la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului şi a restrictionarii regimului de construcţii şi cu consultarea persoanelor fizice şi persoanelor juridice interesate.(4) Coordonarea operativă a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice revine Administraţiei Naţionale "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 74 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".(5) Prefectul judeţului în care se află sediul direcţiei de ape a Administraţiei Naţionale «Apele Române» are atribuţii de coordonare a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 74 a fost modificat de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 75(1) Pentru a evita producerea unor calamitaţi în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcţionarea acumulărilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrala poate aproba inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum şi a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de apa.(2) Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca şi ai celor situate în incinte indiguite sunt obligaţi să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiţi din fondul de asigurare, în condiţiile legii. Valorile despăgubirilor se propun de prefecţi, se avizează de Comisia centrala şi se aproba prin hotărâre a Guvernului.Articolul 76(1) În scopul asigurării stabilitatii şi integrităţii digurilor, barajelor şi a altor lucrări de apărare împotriva acţiunilor distructive ale apelor, se interzic:a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca şi din zonele de protecţie a acestora;b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje şi pe alte lucrări de apărare;c) pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice şi în zonele de protecţie a acestora;d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apa din rîu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrări de arta.(2) Cu acordul Administraţiei Naţionale "Apele Române sunt permise:La data de 29-08-2004 Partea introductivă a alin. (2) al art. 76 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".a) depozitarea de materiale şi executarea de construcţii pe diguri, baraje şi în zona altor lucrări de apărare;b) circulaţia cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acţiuni;c) traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicaţii, cu alte construcţii sau instalaţii care pot slabi rezistenta lucrărilor sau pot împiedica acţiunile de apărare.(3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administraţiei Naţionale "Apele Române".La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 76 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române".Secţiunea a 6-a Participarea publiculuiArticolul 77(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecţia apelor de suprafaţa şi subterane, precum şi pentru asigurarea alimentării cu apa, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepţia unor situaţii speciale, cum ar fi secete, inundaţii sau altele asemenea.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 77 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi, după caz, Administraţia Naţională «Apele Române» sau direcţiile de apă bazinale vor publică în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeaşi informare se transmite şi utilizatorilor de apă, riveranilor, precum şi oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 77 a fost modificat de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Măsurile propuse, ca şi orice documentaţie de fundamentare a acestora se vor tine la dispoziţia publicului de către unităţile prevăzute la alin. (2).(4) Comentariile, observaţiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.(5^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populaţiei, la informarea şi consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătăţii şi autorităţile sale teritoriale.La data de 29-08-2004 Alin. (5^1) al art. 77 a fost introdus de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administraţia Naţională "Apele Române va analiza toate observaţiile şi propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii şi al motivatiei acesteia vor fi puse la dispoziţia publicului.La data de 29-08-2004 Alin. (6) al art. 77 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române".(7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor şi publicului la activităţile de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor".La data de 29-08-2004 Alin. (7) al art. 77 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".Capitolul IV Controlul activităţii de gospodărire a apelorArticolul 78(1) Activitatea de gospodărire a apelor şi respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.(2) În cadrul autorităţii publice centrale din domeniul apelor funcţionează Inspecţia de stat a apelor, cu atribuţii de inspecţie şi de control al aplicării prevederilor prezentei legi.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 78 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(3) În scopul îndeplinirii atribuţiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum şi împuterniciţii autorităţii publice centrale din domeniul apelor, după declinarea identităţii şi calităţii, au dreptul:La data de 29-08-2004 Partea introductivă a alin. (3) al art. 78 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca şi în orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de deţinătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor şi aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;b) de a controla lucrările, construcţiile, instalaţiile sau activităţile care au legătura cu apele şi de a verifica dacă acestea sunt realizate şi exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice şi cu respectarea avizelor sau a autorizaţiilor de gospodărire a apelor, după caz;c) de a verifica instalaţiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apa şi de a examina, în condiţiile legii, orice date sau documente necesare controlului;d) de a constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni în domeniul gospodăririi apelor şi de a încheia documentele, potrivit legii.(4) Împuterniciţii autorităţii publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea acţiunilor de control în unităţi cu caracter special vor primi aprobarea şi de la ministerele care coordonează unităţile respective.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 78 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor".(5) Pe căile navigabile şi în porturi, atribuţiile de cercetare, constatare, control şi sancţionare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecţiei apelor revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 78 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Ministerul Transporturilor" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor".Articolul 79Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaţilor autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi Administraţiei Naţionale "Apele Române şi imputernicitilor acestora, precum şi să asigure, în perioadele de ape mari şi inundaţii, efectuarea continua a observaţiilor, măsurătorilor şi transmiterii informaţiilor.La data de 29-08-2004 Art. 79 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române"".Capitolul V Mecanismul economic în domeniul apelorArticolul 80(1) Apa constituie o resursa naturala cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.(1^1) În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu şi de resursă, pe baza analizei economice al cărei conţinut este prevăzut în anexa nr. 4 şi cu respectarea principiului poluatorul plăteşte.La data de 29-08-2004 Alin. (1^1) al art. 80 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^2) Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosinţele şi să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1), o contribuţie adecvată a diferitelor folosinţe majore, în special industria, agricultura şi alimentarea cu apă pentru populaţie, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuţia astfel stabilită va ţine seama de efectele de mediu, economice şi sociale, precum şi de condiţiile geografice şi climatice specifice.La data de 29-08-2004 Alin. (1^2) al art. 80 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(1^3) Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) şi (1^2) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (1^1) şi (1^2) nu vor influenţa în nici un fel finanţarea măsurilor preventive şi de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi.La data de 29-08-2004 Alin. (1^3) al art. 80 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale «Apele Române».La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 80 a fost modificat de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Abrogat.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 80 a fost abrogat de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Abrogat.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 80 a fost abrogat de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 81(1) Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se stabileşte prin modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003 , în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Cuantumul contribuţiilor, plăţilor, bonificaţiilor, tarifelor şi penalităţilor specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale în domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 81 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitata pentru navigaţie pe căile navigabile artificiale, precum şi persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).(3) Administraţia Naţională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi din penalităţile aplicate.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 81 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3^1) Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:a) contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse şi utilizatori;b) contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;c) contribuţia pentru potenţialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administraţiei Naţionale «Apele Române»;d) contribuţia pentru exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor din albiile şi malurile cursurilor de apă ce intră sub incidenţa prezentei legi.La data de 29-08-2004 Alin. (3^1) al art. 81 a fost introdus de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligaţia să plătească lunar cuantumul contribuţiei specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalităţi de întârziere conform prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 81 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(5) Pentru apa tratată şi livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă.La data de 29-08-2004 Alin. (5) al art. 81 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 82(1) Bonificatiile se acordă utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor, evacuând, o dată cu apele uzate epurate, substanţe impurificatoare cu concentraţii şi în cantităţi mai mici decît cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor.(2) Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.La data de 29-08-2004 Alin. (2) al art. 82 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(3) Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificatii sau se aplică penalităţi. Bonificatiile se acordă cu aprobarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 82 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române"".(4) Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunală.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 82 a fost introdus de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 83Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 83 a fost abrogat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 84Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 84 a fost abrogat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 85Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parţial, după caz, din:a) bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii;b) fondurile utilizatorilor de apă;c) fonduri obţinute prin credite sau prin emiterea de obligaţiuni, garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociaţii de persoane care vor să execute astfel de lucrări;d) alte surse.La data de 29-08-2004 Art. 85 a fost modificat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 85^1Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul apelor, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile şi convenţiile internaţionale, se asigură din surse proprii şi, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Art. 85^1 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 85^2De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:a) conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;b) întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;c) refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;d) activitatea de cunoaştere a resurselor de apă, precum şi activităţile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.La data de 29-08-2004 Art. 85^2 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 85^3De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:a) întreţinerea, repararea, punerea în siguranţă a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;b) refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite.La data de 29-08-2004 Art. 85^3 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Capitolul VI SancţiuniArticolul 86Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.Articolul 87Constituie contravenţii în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:1) executarea sau punerea în funcţiune de lucrări construite pe ape sau care au legătura cu apele, precum şi modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;2) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătura cu apele, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor;3) folosirea resurselor de apa de suprafaţa sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor, cu excepţia satisfacerii necesităţilor gospodăriei proprii;4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum şi descărcarea de reziduuri şi orice alte materiale în resursele de apa, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizaţiei de gospodărire a apelor;5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, pe de plaja sau de pe faleza marii, fără aviz sau autorizaţie de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afară perimetrelor marcate, peste limita cantităţii maxime de 5.000 mc pe an;7) nerespectarea de către agenţii economici a obligaţiei de a solicita autorizaţia de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;8) nerespectarea, de către producătorii de informaţii ce pot constitui Fondul naţional de date de gospodărirea apelor, a obligaţiilor de a păstra aceste date şi de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul de amplasament, precum şi fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor;10) neintretinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosinţa a apei sau de către deţinătorii de lucrări;11) nerespectarea de către persoanele fizice şi persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecţie;12) nerespectarea de către utilizatorii de apa a obligaţiilor legale care le revin privind gospodărirea raţională a apei, întreţinerea şi repararea instalaţiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apa şi canalizare-epurare;13) neasigurarea întreţinerii şi exploatării staţiilor şi instalaţiilor de prelucrare a calităţii apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficientei acestora şi de intervenţie operativă în caz de neincadrare în normele de calitate şi în limitele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor;14) evacuarea apelor de mina sau de zacamint în cursurile de apa fără asigurarea epurarii corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii de suprafaţa;15) folosirea, transportul, minuirea şi depozitarea de reziduuri sau de substanţe chimice, fără asigurarea condiţiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor de suprafaţa sau subterane;16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a pestilor;17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizaţia de gospodărire a apelor şi în afară locurilor anume destinate şi amenajate în aceste scopuri;18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza marii, pe baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora a materialelor de orice fel;19) spalarea, în cursurile de apa sau în lacuri şi pe malurile acestora, a vehiculelor şi autovehiculelor, a altor utilaje şi agregate mecanice;20) spalarea, în cursurile de apa sau în lacuri şi pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanţe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenţilor şi a ambalajelor ce au conţinut pesticide sau alte substanţe periculoase;21) vărsarea sau aruncarea în instalaţii sanitare sau în reţele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanţelor periculoase;22) deversarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condiţiilor stabilite de deţinătorii acestora, ca şi lipsa preepurarii locale a acestor ape;23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conţinut toxic;24) nerespectarea, de către persoanele fizice şi juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naţionale navigabile de către nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;25) inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora;26) neanuntarea unităţilor de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apa care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor acesteia;28) nerespectarea, de către persoane fizice şi persoane juridice, a restricţiilor în folosirea apelor şi a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitaţi;29) inexistenta planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum şi nerespectarea acestora şi a planurilor locale de apărare;30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum şi scoaterea din funcţiune, în orice mod, a construcţiilor şi instalaţiilor de descărcare a apelor mari;31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuştilor, tufelor, a culturilor perene şi puietilor din albiile cursurilor de apa, din cuvetele lacurilor de acumulare şi de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri şi din zonele de protecţie a acestora;32) plantarea de stâlpi pe baraje şi diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;33) pasunatul în zonele de protecţie a cursurilor de apa;34) distrugerea sau deteriorarea unităţilor şi instalaţiilor reţelei naţionale de observaţii, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a staţiile de determinare automată a calităţii apelor şi a altora asemenea;35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecţie a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activităţi;36) efectuarea de săpături pe maluri şi în albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;37) circulaţia cu vehicule, trecerea cu animale sau staţionarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepţia locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenţii operative;38) întreţinerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare şi distribuţie a apei, a lucrărilor de protecţie a albiilor şi malurilor, a celor de prevenire şi combatere a acţiunii distructive a apelor;39) inexistenta la lucrările de barare a cursurilor de apa a instalaţiilor care să asigure în aval debitele salubre şi debitele de servitute, precum şi migrarea ihtiofaunei;40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare şi prizelor de apa, precum şi neasigurarea debitelor salubre şi a debitelor de servitute;41) inexistenta sau nefunctionarea puţurilor de observatie şi control pentru urmărirea poluarii apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de măsura şi control al debitelor de apa captate sau evacuate;43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;44) întreţinerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsura şi control al debitelor de apa captate sau evacuate, precum şi a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice şi de alarmare în caz de pericol;45) refuzul persoanelor fizice şi juridice de a prezenta avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanţi de specialitate;46) refuzul de a permite, personalului cu atribuţii de serviciu în gospodărirea apelor şi celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile şi incintele utilizatorilor de apa sau ale deţinătorilor de lucrări, precum şi în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta şi a întreţine aparatura de măsura şi control, a preleva probe de apa sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum şi a solicitărilor legale ale autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi ale Administraţiei Naţionale "Apele Române";La data de 29-08-2004 Pct. 47) al art. 87 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române".48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condiţiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizaţiei de gospodărire a apelor;49) neprimirea sub orice formă, de către deţinătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;50) executarea de construcţii sau instalaţii supraterane în zonele de protecţie a platformelor meteorologice;51) neparticiparea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, de combatere a secetei sau a altor calamitaţi naturale;52) inexistenta instalaţiilor de stocare, epurare şi a racordurilor de descărcare în instalaţii de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalaţii plutitoare, sub orice pavilion;53) bransarea locuinţelor la reţeaua de alimentare cu apa centralizata, fără existenta sau realizarea reţelelor de canalizare a staţiei de epurare.Articolul 88Contravenţiile prevăzute la art. 87, savârşite de persoane fizice şi persoane juridice, se sancţionează după cum urmează:a) cu amendă de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) şi 52);b) cu amendă de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, şi cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) şi 53).La data de 29-08-2004 Art. 88 a fost modificat de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 89Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice străine se plătesc în lei, la cursul de schimb valutar în momentul efectuării plăţii.Articolul 90Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:a) inspectorii din autoritatea publică centrală din domeniul apelor şi Administraţia Naţională «Apele Române»;b) directorul general al Administraţiei Naţionale «Apele Române», directorii direcţiilor de ape, precum şi salariaţii împuterniciţi de aceştia;c) alte persoane împuternicite de conducerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor;d) comisarii Gărzii de Mediu.La data de 29-08-2004 Art. 90 a fost modificat de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 91Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare.La data de 29-08-2004 Art. 91 a fost modificat de pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 92(1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă şi subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deşeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe, bacterii sau microbi în cantitate sau concentraţie care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viaţa, sănătatea şi integritatea corporală a persoanelor, viaţa animalelor, mediul înconjurător, producţia agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic şi produce daune utilizatorilor de apă din aval;b) descărcarea apelor uzate şi a deşeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale;c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale a unor substanţe sau deşeuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare;d) depozitarea în albia majoră a râurilor, a combustibilului nuclear sau a deşeurilor rezultate din folosirea acestuia;e) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.(3) Depozitarea sau folosirea de îngrăşăminte chimice, pesticide sau alte substanţe toxice periculoase în zonele de protecţie a apelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.(4) Savârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar a faptelor prevăzute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.(6) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otrăvirea în masă a populaţiei, provocarea de epidemii sau o pagubă importantă economiei naţionale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.(7) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepseşte.La data de 29-08-2004 Art. 92 a fost modificat de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 93(1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcţii ori instalaţii pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unei astfel de lucrări, precum şi darea în exploatare de unităţi, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare, a staţiilor şi instalaţiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizaţiei de gospodărire a apelor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi următoarele fapte:a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizaţia de gospodărire a apelor sau fără notificarea activităţii;b) exploatarea sau întreţinerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfăşurarea activităţii de topire a teiului, cânepii, inului şi a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor şi de extragere a agregatelor minerale, fără autorizaţia de gospodărire a apelor;c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecţie sanitară a surselor de apă, în zonele de protecţie a albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice, construcţiilor şi instalaţiilor hidrometrice sau a instalaţiilor de măsurare automată a calităţii apelor;d) utilizarea albiilor minore, fără autorizaţia de gospodărire a apelor, precum şi a plajei şi ţărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea;e) continuarea activităţii după pierderea drepturilor obţinute în baza legii.(3) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei.La data de 29-08-2004 Art. 93 a fost modificat de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 94(1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populaţie în folosul altor activităţi sau depăşirea cantităţii de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unităţi de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.(2) Săvârşirea din culpă a faptei prevăzute la alin. (1) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.La data de 29-08-2004 Art. 94 a fost modificat de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 95(1) Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcţii ori instalaţii hidrotehnice constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează efectuarea de săpături, gropi sau şanţuri în baraje, diguri ori în zonele de protecţie a acestor lucrări, precum şi extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia.(3) Săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.(4) Tentativa la infracţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.La data de 29-08-2004 Art. 95 a fost modificat de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 96Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 96 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 97Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 97 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 98Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 98 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 99Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 99 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 100Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 100 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 101Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 101 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 102Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 102 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 103Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 103 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 104Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 104 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 105Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 105 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 106Infracţiunile prevăzute de prezenta lege se constata de către organele abilitate, precum şi de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală.Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 107(1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau deţinătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare şi vor solicita autorizaţia de gospodărire a apelor în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 107 a fost modificat de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(2) Pentru echiparea instalaţiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apa vor elabora programe etapizate în funcţie de impactul cantitativ şi calitativ asupra resurselor de apa. Nerespectarea termenelor prevăzute în programele etapizate conduce la aplicarea în sistem pausal a mecanismului economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalaţiilor de prelevare sau evacuare.(3) Utilizatorii de apă care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotaţi cu staţii sau instalaţii de epurare ori ale căror instalaţii existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcţionale sunt obligaţi să realizeze şi să pună în funcţiune staţii şi instalaţii de epurare la capacitate şi cu eficienţa corespunzătoare, pe baza unui program etapizat, întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă sau pentru îndeplinirea condiţiilor de protecţie a apelor şi a ecosistemelor acvatice.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 107 a fost modificat de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.(4) Programele etapizate prevăzute la alin. (2) şi (3) se întocmesc de către utilizatorii de apa, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se avizează de Administraţia Naţională "Apele Române" şi se aproba de autoritatea publică centrală din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Alin. (4) al art. 107 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române"".(5) Programele etapizate au putere juridică.(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) şi (4) poate determina luarea măsurilor de încetare a activităţii utilizatorilor de apa.Articolul 108(1) Autorizaţiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de către Administraţia Naţională "Apele Române", în baza verificării îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare pentru autorizare.La data de 29-08-2004 Alin. (1) al art. 108 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române"".(2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de autorizaţii de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei documentaţii tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.(3) În cazul în care autorizaţia de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmata din motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat şi urmărit de Administraţia Naţională "Apele Române". Neaducerea la îndeplinire a prevederilor programului aprobat determina încetarea activităţii utilizatorilor de apa.La data de 29-08-2004 Alin. (3) al art. 108 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administraţia Naţională "Apele Române"".Articolul 109Salariaţii autorităţii publice centrale din domeniul apelor şi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române au dreptul sa poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.La data de 29-08-2004 Art. 109 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului" şi "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" şi "Administraţia Naţională "Apele Române"".Articolul 110Autoritatea publică centrală pentru apă este în drept să emită norme, normative şi ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elabora şi promova, prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru apă:a) procedura şi competenţele de emitere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;c) procedura de suspendare temporară a autorizaţiilor de gospodărire a apelor;d) procedura de notificare;e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;f) normativul de conţinut al documentaţiilor tehnice supuse avizării şi autorizării;g) competenţele de avizare şi aprobare a regulamentelor de exploatare şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală;i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare şi prizelor de alimentare cu apă;j) metodologia privind elaborarea planurilor de restricţii şi de folosire a apei în perioade deficitare;k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare;l) normele metodologice privind avizul de amplasament;m) procedura privind mecanismul de acces la informaţia de gospodărire a apelor;n) procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor şi a publicului în activitatea de consultare;o) metodologia şi instrucţiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare.La data de 29-08-2004 Art. 110 a fost modificat de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 111Regimul apelor minerale şi geotermale va fi reglementat prin lege specială.Articolul 111^1Administraţia Naţională «Apele Române» se va reorganiza ca instituţie publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.La data de 29-08-2004 Art. 111^1 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 111^2Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Naţionale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale din domeniul apelor.La data de 29-08-2004 Art. 111^2 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 111^3Administraţia Naţională «Apele Române», ca instituţie publică, preia toate drepturile şi este ţinută de toate obligaţiile fostului agent economic Administraţia Naţională «Apele Române».La data de 29-08-2004 Art. 111^3 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 111^4Obligaţiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligaţii bugetare, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi.La data de 29-08-2004 Art. 111^4 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Articolul 112Abrogat.La data de 29-08-2004 Art. 112 a fost abrogat de pct. 110 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Această lege a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI
CONSTANTIN DAN VASILIUAnexa nr. 1DEFINIŢIILEtermenilor tehnici utilizaţi1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incinta laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;2. abordare combinată: controlul evacuărilor şi emisiilor în apele de suprafaţă conform modului de abordare stabilit în art 2^8;3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantităţi importante de ape subterane;4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriş, bolovăniş etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcţie, existent în albiile şi malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum şi pe ţărmul mării;5. albie minoră: suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obişnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;6. albie majoră: porţiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieşirea lor din albia minoră;7. ape de suprafaţă: apele interioare, cu excepţia apelor subterane; ape tranzitorii şi ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;8. ape subterane: apele aflate sub suprafaţa solului în zona saturată şi în contact direct cu solul sau cu subsolul;9. ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafaţă aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parţial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influenţate puternic de cursurile de apă dulce;10. ape costiere: apele de suprafaţă situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanţă de l milă marină pe partea dinspre mare, faţă de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;11. ape interioare: toate apele de suprafaţă stătătoare şi curgătoare şi subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;12. ape naţionale navigabile:a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;b) fluviile, râurile, canalele şi lacurile din interiorul ţării, pe sectoarele lor navigabile;c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;13. ape uzate: ape provenind din activităţi casnice, sociale sau economice, conţinând substanţe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale, precum şi ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;14. apa destinată consumului uman:a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei şi indiferent dacă este furnizată prin reţea de distribuţie, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanţelor destinate consumului uman;15. zone protejate: zonele menţionate în anexa l^2 şi art. 5^1;16. autoritate competentă: autoritatea (autorităţile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare;17. avizul şi autorizaţia de gospodărire a apelor: acte ce condiţionează din punct de vedere tehnic şi juridic execuţia lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele şi funcţionarea sau exploatarea acestor lucrări, precum şi funcţionarea şi exploatarea celor existente şi reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate şi aprobate de autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul apelor;18. bazin hidrografic: înseamnă o suprafaţă de teren de pe care toate scurgerile de suprafaţă curg printr-o succesiune de curenţi, râuri şi posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;19. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidenţa şi sinteza datelor referitoare la reţeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum şi la prelevările şi restituţiile de apă;20. corp de apă de suprafaţă: un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secţiune din apele costiere; 21. corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;22. corp de apă artificial: corp de apă de suprafaţă creat prin activitate umană;23. corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafaţă care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, şi-a schimbat substanţial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. l^1;24. controlul emisiilor: acţiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiţii referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiţii de operare cu efect asupra emisiilor;25. debit salubru: debitul minim necesar într-o secţiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condiţiilor naturale de viaţă ale ecosistemelor acvatice existente;26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secţiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru şi debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;27. deşeu: orice substanţă sau orice obiect care aparţine unor categorii stabilite conform legii, pe care deţinătorul le aruncă, are intenţia sau obligaţia de a le arunca;28. dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi;29. district al bazinului hidrografic: suprafaţă de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane şi costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;30. drept de folosinţă a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;31. evacuarea directă în apa subterană: evacuarea poluanţilor în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;32. faleza mării: mal înalt şi abrupt al unei mări;33. Fondul naţional de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor;34. folosinţe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;35. gospodărirea apelor: ansamblul activităţilor care prin mijloace tehnice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor;36. informaţii de gospodărire a apelor: informaţii privind caracteristicile cantitative şi calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor şi malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice şi alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare şi lucrările pentru protecţia calităţii apelor şi alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum şi drepturile de utilizare a apelor;37. lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafaţă;38. mal: porţiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;39. monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoaşterea şi caracterizarea stării şi tendinţei de evoluţie a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate şi folosinţe de apă;b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice;40. nivel mediu al apei: poziţia curbei suprafeţei libere a apei, raportată la un plan de referinţă corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);41. notificarea reprezintă un act de reglementare, în baza căruia beneficiarul sau titularul de investiţie poate să execute sau să pună în funcţiune anumite categorii de lucrări şi activităţi desfăşurate pe ape sau în legătură cu acestea;42. obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite în art. 2^1;43. participarea publicului: informarea, consultarea şi implicarea activă a acestuia în activităţile de gospodărire a apelor;44. plaja mării: porţiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei şi limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;45. poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, a unor substanţe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătăţii umane sau calităţii ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietăţii, sau care pot dăuna sau obstrucţiona serviciile sau alte folosinţe legale ale mediului;46.poluant: înseamnă orice substanţă care poate să determine poluare, în special substanţele prevăzute în anexa nr. 6;47. potenţial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanţă cu prevederile relevante din anexa nr. l^1;48. prevenirea şi înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor şi acţiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace şi construcţii cu rol de apărare şi pregătire pentru intervenţii; acţiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea şi distrugerea poluanţilor; măsuri pentru restabilirea situaţiei normale şi refacerea echilibrului ecologic;49. program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eşalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosinţele de apă;50. râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafaţa terenului, dar care poate curge şi subteran într-o anumită parte a cursului său;51. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosinţe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;52. resurse de apă: apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane de pe teritoriul ţării, în totalitatea lor;53. resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puţin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic pentru apele de suprafaţă asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum şi pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;54. schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părţi: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) şi Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);55. servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populaţie, instituţii publice sau altă activitate economică, referitoare la:a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secţiunea de captare a folosinţelor;b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea şi distribuţia apelor de suprafaţă sau subteran;c) colectarea şi epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafaţă;56. staţii şi instalaţii de prelucrare a calităţii apelor: staţii de tratare pentru obţinerea de apă potabilă sau industrială; staţii/instalaţii de preepurare/epurare a apelor uzate;57. starea ecologică: este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu prevederile anexei nr. l^1;58. starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafaţă, astfel clasificată în concordanţă cu prevederile anexei nr. l^1;59. starea apelor de suprafaţă: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafaţă, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică şi starea sa chimică;60. starea ecologică a apelor de suprafaţă: starea de calitate exprimată prin structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafaţă, clasificată în funcţie de elementele biologice, chimice şi hidromorfologice caracteristice;61. starea ecologică hună a apelor de suprafaţă: starea unui corp de apă de suprafaţă, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;62. starea chimică bună a apelor de suprafaţă: starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecţie a apelor şi a mediului acvatic specifice apelor de suprafaţă, stabilite la art. 2^1 alin. (1), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafaţă pentru care concentraţiile poluanţilor nu depăşesc valorile standard privind calitatea mediului;63. starea bună a apelor de suprafaţă: starea atinsă de un corp de apă de suprafaţă atunci când, atât starea sa ecologică cât şi starea chimică sunt "bune";64. starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă şi starea sa chimică;65. starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât şi starea sa chimică sunt cel puţin "bune";66. starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. l^1;67. starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe şi indirecte;68. starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. l^1;69. valori standard privind calitatea mediului: concentraţia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanţi în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depăşită pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului;70. substanţe prioritare: substanţe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin intermediul acestuia asupra omului şi folosinţelor de apă; conform listei substanţelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;71. substanţe periculoase: substanţe sau grupuri de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bio-acumuleze şi alte substanţe sau grupuri de substanţe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;72. substanţe prioritar periculoase: substanţele sau grupurile de substanţe care sunt toxice, persistente şi care tind să bioacumuleze şi alte substanţe sau grupe de substanţe care creează un nivel similar de risc;73. sub-bazin hidrografic: suprafaţă de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluenţă a cursului de apă;74. sub-unitate hidrografică: suprafaţă de teren situată pe teritoriul naţional formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părţi de sub-bazine;75. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activităţile sale, foloseşte apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;76. valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcţie de anumiţi parametri specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depăşită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanţe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.Valorile limită ale emisiilor pentru substanţe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalaţia, diluţia nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul staţiei de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalaţiilor implicate, cu condiţia să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecţia mediului ca întreg şi că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;77. zona de protecţie: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;78. zona umedă: întinderi de bălţi, mlaştini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;79. zona inundabilă: suprafaţă de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situaţii de ape mari.------------Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 1^1Condiţii pentru atingerea obiectivelor deprotecţie a apelor şi mediului acvatic pentru toatecorpurile de apă de suprafaţă şi subterane1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate1.2. Definiţii normative pentru clasificările stării ecologice1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor1.2.2. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice a apelor de suprafaţă1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaţional1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare1.3.4. Frecvenţa monitoringului1.3.5. Cerinţe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimice2. STAREA APELOR SUBTERANE2.1. Starea cantitativă a apelor subterane2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative2.1.2. Definirea stării cantitative2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane2.2.1. Reţeaua de monitoring a nivelului apelor subterane2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring2.2.3. Frecvenţa monitoringului2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subterane2.3. Starea chimică a apelor subterane2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane2.4.1. Reţeaua de monitoring a apelor subterane2.4.2. Monitoringul de supraveghere2.4.3. Monitoringul operaţional2.4.4. Identificarea tendinţei poluanţilor2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subterane2.5. Prezentarea stării apelor subterane1. STAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaţă1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor1.1.1.1. Elemente biologiceCompoziţia şi abundenţa florei acvaticeCompoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentoniceCompoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologiceRegimul hidrologiccantitatea şi dinamica curgerii apeilegătura cu corpurile de apă subteranăContinuitatea râurilorCondiţii morfologiceadâncimea râurilor şi variaţia lăţimiistructura şi substratul patului râuluistructura zonei riverane1.1.1.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care sprijină elementele biologice1.1.1.4. GeneralităţiCondiţii termiceCondiţii de oxigenareSalinitateStarea acidifieriiCondiţiile nutrienţilor1.1.1.5. Poluanţi specificiPoluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor1.1.2.1. Elemente biologiceCompoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonuluiCompoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvaticăCompoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentoniceCompoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologiceRegimul hidrologiccantitatea şi dinamica curgerii apeitimpul de retenţielegătura cu corpurile de apă subteranăCondiţii morfologicevariaţia adâncimii lacurilorcantitatea, structura şi substratul patului laculuistructura ţărmului lacului1.1.2.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice1.1.2.4. GeneralităţiTransparenţaCondiţii termiceCondiţii de oxigenareSalinitateStarea acidifieriiCondiţiile nutrienţilor1.1.2.5. Poluanţi specificiPoluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii1.1.3.1. Elemente biologiceCompoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonuluiCompoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvaticăCompoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentoniceCompoziţia, abundenţa şi structura pe vârste a faunei piscicole1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologiceCondiţii morfologicevariaţia adâncimiicantitatea, structura şi substratul patuluistructura zonei de influenţă a mareeiRegimul mareeidebitul de apă dulceexpunerea la valuri1.1.3 3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice1.1.3.4. GeneralităţiTransparenţaCondiţii termiceCondiţii de oxigenareSalinitateCondiţiile nutrienţilor1.1.3.5. Poluanţi specificiPoluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costierel.l.4.l. Elemente biologiceCompoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonuluiCompoziţia şi abundenţa altor elemente de floră acvaticăCompoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentonice1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologiceCondiţii morfologicevariaţia adâncimiicantitatea, structura şi substratul patului de coastăstructura zonei de influenţă a mareeiRegimul mareeidirecţia curenţilor dominanţiexpunerea la valuri1.1.4.3. Elemente chimice şi fizico-chimice care suportă elementele biologice1.1.4.4. GeneralităţiTransparenţaCondiţii termiceCondiţii de oxigenareSalinitateCondiţiile nutrienţilor1.1.4.5. Poluanţi specificiPoluarea cu toate substanţele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanţe identificate ca fiind evacuate în cantităţi importante în corpurile de apă1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificateElementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafaţă artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafaţă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) şi care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.1.2. Definiţii normative ale clasificărilor stării ecologiceTabelul 1.2. Definiţii generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii şi ape costiereTextul următor include o definiţie generală a calităţii ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafaţă sunt cele prevăzute în tabelele din secţiunile 1.2.1 - 1.2.4.

	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
General	Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valo-rilor elementelor fi-zico-chimice şi hi- dromorfologice de ca-litate, pentru tipul de corp de apă de su-prafaţă, faţă de ace-lea asociate în mod normal cu acel tip încondiţii nemodificate Valorile elementelorbiologice de calitatepentru tipul de corp de apă de suprafaţă sunt acelea asociate în mod normal cu aceltip, în condiţii ne- modificate şi nu ara-tă, sau există doar foarte mici dovezi deperturbare. Condiţiile sunt spe-cifice tipului şi comunităţilor.	Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scăzu-te schimbare datorită activităţilor umane, dar deviază uşor faţă de acele valori aso- ciate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate	Valorile elementelorbiologice de calitatepentru tipul de corp de apă de suprafaţă deviază moderat faţă de acelea asociate, în mod normal, cu ti-pul de corp de apă desuprafaţă, în condi- ţii nemodificate. Va-lorile prezintă semnemoderate de perturba-re ca urmare a acti- vităţilor umane şi sunt esenţial pertur-bate faţă de valoriledin condiţiile de stare bună.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care comunităţile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă şi în care sunt absente părţi mari din comunităţile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.1.2.1. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a râurilorElemente biologice de calitate Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Regimul hidro- logic	Cantitatea şi dina- mica curgerii şi le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate,sau aproape în tota- litate, condiţii ne- modificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atingereavalorilor specificate mai sus pentru elemen-tele de calitate bio- logică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.
Continu-itatea râului	Continuitatea râului nu este perturbată deactivităţile antro- pogenice şi permite migrarea neperturbatăa organismelor acva- tice şi transportul de sedimente .	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele de calitatebiologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.
Condiţiimorfolo-gice	Profilurile canaluluivariaţiile de lăţime şi de adâncime, vite-zele de curgere, con-diţiile de substrat şi atât structura câtşi condiţiile zonelorriverane corespund întotalitate sau aproa-pe în totalitate con-diţiilor nemodificate	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele de calitatebiologică.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Condiţiigenerale	Valorile elementelor fizico-chimice cores-pund în totalitate condiţiilor nemodifi-cate. sau aproape în tota- litate, condiţii ne- modificate. Concentraţiile nutri-enţilor rămân în în- tervalul normal pen- tru condiţii nemodi- ficate. Nivelele de salinita-te, pH, bilanţul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului şi tempera- tura nu arată semne de modificări antro- pogene şi rămân în intervalul normal pentru condiţiile ne-modificate.	Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capaci-tatea de neutralizare a acidului şi salini- tatea nu ating nivele peste limita stabilităpentru asigurarea funcţionării ecosiste-mului specific tipuluişi realizarea valori- lor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutri- enţilor nu depăşesc nivelele stabilite, astfel încât să asigu-re funcţionarea eco- sistemelor şi realiza-rea valorilor specifi-cate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.
Poluanţispeci- fici sinte- tici	Concentraţiile sunt aproape de zero sau cel puţin sub limita de detecţie pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general. de sedimente .	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoarela produsele pentru protecţia plantelor şibiocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.
Poluanţispeci- fici nesinte-tici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor isto-rice anterioare)	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-cordanţă cu procedura detaliată în secţiunea1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoarela produsele pentru protecţia plantelor şibiocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.

1.2.2. Definiţii pentru starea ecologica foarte bună, bună şi moderată în lacuri Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia taxonomicăşi abundenţa fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- diţiile fizico-chimi-ce specifice tipului şi nu duce la o alte-rare semnificativă a condiţiilor de trans-parenţă specifice tipului. Înflorirea fitoplanc-tonului se produce cu o frecvenţă şi o intensitate în con- formitate cu condi- ţiile fizico-chimice specifice tipului.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi a- bundenţei taxonilor planctonici comparativcu comunităţile speci-fice tipului. Aceste schimbări nu arată creşteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne-dorite în ceea ce pri-veşte echilibrul orga-nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensi-tăţii înfloririi planctonului specific tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- ţile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată şi poate săproducă o perturbare semnificativă nedori-tă a condiţiilor altor elemente biolo-gice şi fizico-chimi-ce de calitate a apeisau sedimentelor. Se poate produce a creştere moderată a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi planctonice. Se poateproduce o înflorire persistentă în lunilede vară.
Macro- fite şi fito- bentos	Compoziţia taxonomicăcorespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condiţii- lor nemodificate. Nu sunt schimbări de-tectabile în abunden-ţa medie a macrofi- telor şi fitobento- sului.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor macrofitici şi fito- bentonici comparativ cu comunităţile speci-fice tipului. Asemeneaschimbări nu indică o creştere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanţului or- ganismelor prezente încorpurile de apă sau asupra calităţii din punct de vedere fizi- co-chimic a apelor. Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lişurile de bacterii prezente datorită ac- tivităţii antropogene.	Compoziţia taxonilor de macrofite şi fito-bentos diferă moderatfaţă de comunităţile specifice tipului şi sunt semnificativ perturbate faţă de acelea observate la starea bună. Schimbările moderate în abundenţa medie a macrofitelor şi fito-bentosului sunt evi- dente. Comunitatea fitoben- tonică poate să în- terfereze, iar în anumite zone poate fiînlocuită de grupu- rile şi învelişurile de bacterii ca rezul-tat al activităţilor antropogene.
Fauna denever- tebrate bento- nice	Compoziţia taxonomicăşi abundenţa cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Raportul dintre taxo-nii sensibili la per-turbări şi cei insen-sibili nu arată nici un semn de alterare faţă de nivelurile nemodificate. Nivelul diversităţii taxonilor de never- tebrate nu arată niciun semn de alterare faţă de nivelurile nemodificate.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei şi abundenţei taxonilor de nevertebrate compa-rativ cu comunităţile specifice tipului. Raportul între taxoniisensibili la pertur- baţii şi cei insensi- bili arată uşoare sem-ne de alterare faţă denivelele specifice ti-pului. Nivelul de diversitatea taxonilor de never- tebrate arată semne uşoare de alterare fa-ţă de nivelurile spe- cifice tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor de nevertebrate diferă moderat faţă de con- diţiile specifice ti-pului. Grupurile taxonomice majore ale comuni- tăţii specifice tipu-lui sunt absente. Raportul între taxo- nii sensibili şi în- sensibili la modifi- care şi nivelul de diversitate, este substanţial mai scă- zut faţă de nivelul specific tipului şi semnificativ mai scă-zut decât pentru sta-rea bună.
Fauna pisci- colă	Compoziţia speciilor şi abundenţa cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate. Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului. Structura pe vârste acomunităţilor de peşti arată mici sem-ne de perturbare an- tropogenă şi nu indi-că o dereglare în re-producerea sau dez- voltarea unor specii particulare.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei spe- ciilor şi abundenţei comunităţilor speci- fice tipului, care se pot atribui impactuluiasupra elementelor de calitate fizico-chimi-că sau hidromorfologi-că. Structura pe vârste a comunităţilor de peştiarată semne de pertur-bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca-litate fizico-chimică sau hidromorfologică şi, în câteva cazuri, este un indicator pen-tru dereglări în re- producerea sau dezvol-tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi.	Compoziţia şi abun- denţa speciilor de peşti diferă moderat faţă de comunităţile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste acomunităţilor de peşti arată semne ma-jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogenasupra elementelor decalitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în aşa fel încât o proporţie mo-derată de specii spe-cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puţin abun- dente.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Regimul hidrolo-gic	Cantitatea şi dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenţie şi legătura rezultantă cu apele subterane reflectă întotalitate sau aproa-pe în totalitate con-diţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.
Condi- ţiile morfo- logice	Variaţia adâncimii lacului, cantitatea şi structura substra-tului precum şi structura sau condi- ţiile zonelor de ţărmcorespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- ţiile nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Condiţiigenerale	Valorile elementelor de calitate fizico- chimică corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate cu condiţiile nemodifi- cate. Concentraţiile de nu-trienţi rămân în în- tervalul asociat în mod normal condi- ţiilor nemodificate. Nivelurile de salini-tate, pH, bilanţul deoxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparen-ţa şi temperatura nu arată semne de per- turbări antropogene şi rămân în interva- lul asociat, în mod normal, condiţiilor nemodificate.	Temperatura, bilanţul de oxigen, pH, capaci-tatea de neutralizare a acizilor, transpa- renţa şi salinitatea nu ating nivele peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcţionarea ecosistemului şi atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pentruelementele biologice de calitate. Concentraţia nutrien- ţilor nu depăşeşte nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcţionarea eco-sistemului şi atin- gerea valorilor speci-ficate pentru elemen- tele biologice de ca- litate.	Condiţiile în confor-mitate cu atingerea valorilor specificatemai sus pentru ele- mente biologice de calitate.
Poluanţispeci- fici sinte- tici	Concentraţiile apro- piate de zero sau celpuţin sub limitele dedetecţie pentru majo-ritatea tehnicilor analitice de uz gene-ral.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile în confor-mitate cu atingerea valorilor specificatemai sus pentru ele- mente biologice de calitate.
Poluanţispeci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor isto-rice anterioare).	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile în confor-mitate cu atingerea valorilor specificatemai sus pentru ele- mente biologice de calitate.

1.2.3. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată în apele tranzitionale Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia taxonomicăşi abundenţa fito- planctonului sunt în concordanţă cu condi-ţiile nemodificate. Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- diţiile fizico-chimi-ce specifice tipului şi nu duce la o alte-rare semnificativă a condiţiilor de trans-parenţă specifice tipului. Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvenţă şi o intensitate care esteîn conformitate cu condiţiile fizico- chimice specifice tipului.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei şi a- bundenţei taxonilor planctonici. Sunt uşoare schimbări ale biomasei în compa-raţie cu condiţiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creştereaccelerată a algelor care să aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a echilibrului or- ganismelor prezente încorpul de apă sau a calităţii fizico-chi- mice a apei. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensi-tăţii înfloririi planctonului specific tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor fito-planctonici diferă moderat faţă de con- ţile specifice tipu- lui. Biomasa este moderat deranjată şi poate săproducă o perturbare semnificativă nedori-tă a condiţiilor altor elemente biolo-gice de calitate. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi fitoplanctonului. Înflorirea persis- tentă se poate pro- duce în lunile de vară.
Macro- alge	Compoziţia taxonomicăa macroalgelor este în conformitate cu condiţiile nemodifi- cate. Nu sunt schimbări de-tectabile în înveli- şul macroalgal din cauza activităţilor antropogene.	Sunt uşoare schimbări ale compoziţiei taxo- nomice şi abundenţei macroalgelor în compa-raţie cu comunităţile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică nici o creş- tere accelerată a fi- tobentosului sau a al-tor forme mai evoluatede plante, urmând să aibă ca rezultat per- turbări nedorite ale echilibrului organis- melor prezente în cor-pul de apă sau ale ca-lităţii fizico-chimicea apei.	Compoziţia taxonomicăa macroalgelor diferămoderat faţă de con- diţiile specifice ti-pului şi este semni- ficativ modificată faţă de starea de ca-litate bună. Sunt evidente schim- bari moderate în abundenţa medie a ma-croalgelor şi pot să aibă ca rezultat o perturbare nedorită abilanţului organis- melor prezente în corpurile de apă.
Angio- sperme	Compoziţia taxonomicăcorespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condi- ţiilor nemodificate. Nu sunt schimbări de-tectabile în abunden-ţa angiospermelor dincauza activităţilor antropogene.	Sunt schimbări uşoare ale compoziţiei taxo- nomice a angiosperme- lor comparativ cu co- munităţile specifice tipului. Abundenţa angiosper- melor arată uşoare semne de perturbare.	Compoziţia taxonomicăa angiospermelor di- feră moderat faţă de comunităţile specifi-ce tipului şi este semnificativ mult maimodificată decât cea corespunzătoare stă- rii de calitate bună. Sunt dereglări mode- rate în abundenţa ta-xonilor de angiosper-me.
Fauna de ne- verte- brate bento- nice	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxoni- lor de nevertebrate se încadrează în în- tervalul caracteris- tic pentru condiţiilenemodificate. Sunt prezenţi toţi taxonii sensibili la perturbări asociate condiţiilor nemodifi-cate.	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxonilorde nevertebrate este uşor în afara interva-lului asociat cu con- diţiile specifice ti- pului. Sunt prezenţi majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- ţile specifice tipului	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afaraintervalului asociat în mod normal cu con-diţiile specifice ti-pului. Sunt prezenţi taxoniiindicatori de poluare Sunt absenţi mulţi dintre taxonii sen- sibili din comunită- ţile specifice tipu- lui.
Fauna pisci- colă	Compoziţia speciilor şi abundenţa sunt în conformitate cu con- diţiile nemodificate.	Abundenţa speciilor sensibile la pertur- bare arată uşoare sem-ne de degradare faţă de condiţiile specifi-ce tipului, care pot if atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor fizi- co-chimice sau hidro- morfologice de cali- tate.	O proporţie moderată a speciilor sensibilela perturbare este absentă ca rezultat al impactului antro- pogen asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Regimul mareelor	Regimul de curgere a apelor dulci cores- punde în totalitate sau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-fice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menţionate maisus pentru elementelebiologice de calitate
Condi- ţii morfo- logice	Variaţia adâncimilor,condiţiile de sub- strat, precum şi structura şi condi- ţiile zonelor influ- enţate de maree co- respund în totalitatesau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menţionate maisus pentru elementelebiologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Condiţiigenerale	Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate con-diţiilor nemodificate Concentraţiile nutri-enţilor rămân în în- tervalul asociat în mod normal cu condi- ţiile nemodificate. Temperatura, bilanţuloxigenului şi trans- parenţa nu arată sem-ne de perturbare an- tropogenă şi rămân înintervalul asociat înmod normal condi- ţiilor nemodificate.	Temperatura, condi- ţiile de oxigenare şi transparenţa nu ating nivele în afara inter-valelor stabilite astfel încât să asi- gure funcţionarea eco-sistemelor şi atinge- rea valorilor specifi-cate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutri-enţilor nu depăşesc nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcţionarea eco-sistemului şi atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.
Poluanţispeci- fici sinte- tici	Concentraţiile apro- piate de zero sau celpuţin sub limita de detecţie pentru majo-ritatea tehnicilor analitice avansate deuz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.
Poluanţispeci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul asociatîn mod normal, condi-ţiilor nemodificate (corespunzătoare ni- velelor istorice an- terioare).	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.

1.2.4. Definiţii pentru starea ecologică foarte bună, bună şi moderată a apelor costiere Elemente biologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Fito- plancton	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor planctonici sunt în conformitate cu con- diţiile nemodificate. Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- diţiile fizico-chimi-ce specifice tipului şi nu duce la altera-rea semnificativă a condiţiilor specificede transparenţă. Înflorirea planc- tonului se produce cuo frecvenţă şi inten-sitate care este con-formă cu condiţiile fizico-chimice speci-fice tipului.	Compoziţia şi abunden-ţa taxonilor fito- planctonici arată uşoare semne de per- turbare. Sunt uşoare schimbări ale biomasei faţă de condiţiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică o creştere accelerată a algelor care să aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a echilibrului or- ganismelor prezente încorpurile de apă sau acalităţii apei. Se poate produce o uşoară creştere a frecvenţei şi intensi-tăţii înfloririi planctonului specific tipului.	Compoziţia şi abun- denţa taxonilor planctonici arată semne moderate de perturbare. Biomasa algelor este mult în afara inter- valului asociat cu condiţiile specifice tipului şi are impactasupra altor elementebiologice de calitate Se poate produce o creştere moderată a frecvenţei şi inten- sităţii înfloririi planctonului. Înflo- rirea persistentă se poate produce în lu- nile de vară.
Macro- alge şi angio- sperme	Sunt prezenţi toţi taxonii de macroalge sau angiosperme sen- sibili la perturbări asociate condiţiilor nemodificate. Nivelurile de acope- rire cu macroalge şi ale abundenţei angio-spermelor sunt în conformitate cu con- diţiile nemodificate.	Sunt prezenţi majori- tatea taxonilor de macroalge şi angio- sperme asociate cu condiţiile nemodifi- cate. Nivelul acoperirii cu macroalge şi abunden- ţa angiospermelor ara-tă uşoare semne de perturbare.	Sunt absenţi un numărmoderat de taxoni de macroalge şi angio- sperme sensibili la perturbaţii asociate cu condiţiile nemodi-ficate. Acoperirea cu macro- alge şi abundenţa angiospermelor este moderat perturbată şipoate să aibă ca re- zultat perturbarea nedorită a echilibru-lui organismelor pre-zente în corpurile deapă.
Fauna denever- tebrate bento- nice	Nivelul diversităţii şi abundenţei taxo- nilor de nevertebrateeste în intervalul asociat în mod normalcu condiţiile nemodi-ficate. Sunt prezenţi toţi taxonii sensibili la perturbări asociate cu condiţiile nemodi-ficate.	Nivelul diversităţii şi abundenţei taxo- nilor de nevertebrate este uşor în afara în-tervalului asociat condiţiilor specifice tipului. Sunt prezenţi majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- ţile specifice tipului	Nivelul diversităţii şi abundenţa taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afaraintervalului asociat cu condiţiile speci- fice tipului. Sunt prezenţi taxoniiindicatori ai polu- ării. Mulţi taxoni sensi- bili ale comunităţi- lor specifice tipuluisunt absenţi.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Regimul mareelor	Regimul de curgere a apelor dulci precum şi direcţia şi vitezacurenţilor dominanţi corespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condiţii- lor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-fice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menţionate maisus pentru elementelebiologice de calitate
Condi- ţii morfo- logice	Variaţia adâncimilor,structura şi sub- stratul patului cos- tier şi atât struc- tura cât şi condi- ţiile zonelor de în- respund în totalitatesau aproape în tota- litate condiţiilor nemodificate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menţionate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menţionate maisus pentru elementelebiologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

Element	Stare foarte buna	Stare bună	Stare moderată
Condiţiigenerale	Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate con-diţiilor nemodificate Concentraţiile nutri-enţilor rămân în în- tervalul asociat în mod normal cu condi- ţiile nemodificate. Temperatura, bilanţulde oxigen şi trans- parenţa nu arată sem-ne de perturbare an- tropogenă şi rămân înintervalul asociat înmod normal condi- ţiilor nemodificate.	Temperatura, condi- ţiile de oxigenare şi transparenţa nu ating nivele în afara inter-valului stabilit astfel încât să asi- gure funcţionarea eco-sistemului şi să asi- gure atingerea valo- rilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentraţiile nutri-enţilor nu depăşesc nivelele stabilite pentru funcţionarea ecosistemului şi atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.
Poluanţispeci- fici sinte- tici	Concentraţiile sunt apropiate de zero saucel puţin sub limi- tele de detecţie a celor mai avansate tehnici analitice de uz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.
Poluanţispeci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul normal al condiţiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor is- torice anterioare).	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-cordanţă cu procedura detaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.

1.2.5. Definiţii pentru potenţialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Element	Potenţial ecologic maxim	Potenţial ecologic bun	Potenţial ecologic moderat
Elementebiolo- gice de calitate	Valorile elementelor biologice de calitaterelevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de su-prafaţă comparabil, având condiţiile fi- zice date, care re- zultă din caracteris-ticile corpului de apă puternic modifi- cat sau artificial.	Sunt uşoare schimbări ale valorilor elemen- telor biologice rele- vante comparativ cu valorile găsite la po-tenţialul ecologic foarte bun.	Sunt schimbări mode- rate ale valorilor elementelor biologicede calitate relevanteîn comparaţie cu va- lorile găsite la po- tenţialul ecologic foarte bun. Aceste valori sunt semnificativ modifi- cate faţă de cele caracteristice stăriide calitate bună.
Elementehidro- morfo- logice	Condiţiile hidromor- fologice sunt în con-formitate numai cu acele impacturi asu- pra corpurilor de apăde suprafaţă, care arrezultă din caracte- risticile de corpuri de apă puternic modi-ficate sau artifici- ale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a conti- nuităţii ecologice, în particular cu re- ferire la migrarea faunei şi la terenu- rile adecvate pentru cultivare şi produ- cere de sămânţă.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele bio- logice de calitate.

Elemente fizico-chimice

Element	Potenţial ecologic maxim	Potenţial ecologic bun	Potenţial ecologic moderat
Condiţiigenerale	Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate cu condiţiile nemodifi- cate asociate tipuluide corp de apă de su-prafaţă cel mai apro-piat comparabil de corpurile de apă pu- ternic modificate sauartificiale în cauză. Concentraţiile nutri-enţilor rămân în în- tervalul asociat în mod normal cu astfel de condiţii nemodi- ficate. Nivelele temperaturiibilanţului de oxigen şi a pH-ului sunt în conformitate cu ace- lea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă com- parabile, aflate în condiţii nemodificate	Valorile elementelor fizico-chimice sunt înintervalul stabilit astfel incât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi să seatingă valorile speci-ficate anterior pentruelementele biologice de calitate. Temperatura şi pH nu depăşesc nivelele din intervalul stabilit pentru a asigura func-ţionarea ecosistemuluişi atingerea valorilormenţionate mai sus pentru elementele bio-logice de calitate. Concentraţiile nutri- enţilor nu depăşesc nivelele stabilite astfel incât să se asigure funcţionarea ecosistemelor şi atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pentruelementele biologice de calitate.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.
Poluanţispeci- fici sinte- tici	Concentraţiile apropiate de zero saucel puţin sub limi- tele de detecţie pen-tru cele mai avansatetehnologii analitice de uz general.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.
Poluanţispeci- fici nesin- tetici	Concentraţiile rămân în intervalul asociatîn mod normal condi- ţiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de supra-faţă aflat cel mai aproape comparabil cucorpul de apă artifi-cial sau cu modifi- cări importante, aflat în cauză.	Concentraţiile nu de- păşesc valorile stan- dard stabilite în con-cordanţă cu procedura detaliată în secţiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecţia plan-telor şi biocide.	Condiţiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ţionate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.

1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitateÎn vederea stabilirii valorilor standard pentru apa, sediment sau biota necesare caracterizarii stării chimice de calitate, trebuie să se actioneze în conformitate cu urmatoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acuta, cat şi cele de toxicitate cronica trebuie să fie obtinute pentru taxonii stabiliti mai jos, care sunt importanti pentru tipul de corp de apa respectiv, cat şi pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de baza" al taxonilor consta în:a) Alge şi/sau macrofite;b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;c) Pesti.Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitatePentru stabilirea unei concentratii medii maxime anuale se aplică procedura urmatoare:(i) se stabilesc factori de siguranţă corespunzatori în fiecare caz, în functie de natura şi calitatea datelor disponibile şi de indicatiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substante notificate şi evaluarea riscului pentru substantele existente şi factorii de siguranţă prevăzuţi în tabelul nr. 1.2.6.:Tabelul nr. 1.2.6.

	Factor de siguranţa
Cel puţin un test de toxicitate acuta [CL(50)] pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de baza	1000
Un test de toxicitate cronica la concentraţia la care nu se observa nici un efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline)	100
Doua teste de toxicitate cronica la concentraţia la care nu se observa nici un efect, pentru speciile care reprezinta doua nivele trofice (pesti şi/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi/sau alge)	50
Teste de toxicitate cronica la concentraţia la care nu se observa, în mod normal, nici un efect, la cel puţin trei specii (pesti din specii obisnuite,Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline şi alge) care să reprezinte trei niveluri trofice	10
Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit sa fie calculati şi aplicati factori de siguranţă mult mai precisi	Prin evaluare, de la caz la caz

(îi) acolo unde datele despre persistenta şi bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparata/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinarile pentru a permite să se calculeze un factor de siguranţă mult mai precis;(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii şi consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranţă mai precis.1.3. Monitoringul stării ecologice şi chimice pentru apele de suprafaţaReteaua de monitoring a apelor de suprafaţa trebuie să fie stabilita în conformitate cu prevederile art. 35. Reteaua de monitoring trebuie să fie proiectata astfel încât să asigure o vedere generală coerenta şi cuprinzatoare a stării ecologice şi chimice în cadrul fiecarui bazin hidrografic şi să permită clasificarea corpurilor de apa în cinci clase, în conformitate cu definiţiile normative prevăzute la pct. 1.2. Trebuie elaborata o harta sau harti care să arate reteaua de monitoring a apelor de suprafaţa din Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizarii şi evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^5) şi ale anexei nr. 1^2, pentru fiecare perioada la care se aplică o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să stabileasca un program de monitoring de supraveghere şi un program de monitoring operational. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizati parametrii care sunt indicatori ai stării fiecarui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine şi precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimarile nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare .1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere1.3.1.1. Obiectiv:Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informaţii pentru:a) suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliata în anexa nr. 1^2;b) proiectarea eficienta şi efectiva a programelor viitoare de monitoring;c) evaluarea schimbarilor pe termen lung a condiţiilor naturale;d) evaluarea schimbarilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenica generală.Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite şi folosite, în combinaţie cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^2, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale şi viitoare.1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoringProgramul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un numar suficient de corpuri de apa, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafaţa din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apa, monitoringul se va realiza în punctele în care:a) debitul cursului de apa este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca intreg, inclusiv punctele de pe rauri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;b) volumul de apa prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale şi lacuri artificiale mari;c) corpurile de apa importante traverseaza frontiera unui stat;d) exista locuri identificate în conformitate cu legislatia privind schimbul de informaţii;e) în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea incarcarii poluantilor care sunt transferati peste granite şi care sunt transferati în mediul acvatic marin.1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitateMonitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;d) lista poluantilor prioritari care sunt evacuati într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;e) alti poluanti evacuati în cantitati importante în bazinul sau sub-bazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat ca respectivul corp de apa a atins starea buna şi nu exista nici o dovadă, în urma revizuirii impactului activităţii umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, din care să rezulte ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operationalMonitoringul operational trebuie să fie facut pentru:a) stabilirea stării acelor corpuri de apa identificate ca având riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite;b) evaluarea oricăror schimbari ale stării unor astfel de corpuri de apa, care rezultă din programele de măsuri.Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în functie de informaţiile obtinute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^2, sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importanţa generata de impact să fie eliminata.1.3.2.1. Selectarea amplasamentelor de monitoringMonitoringul operational trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^2 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de protecţie a apelor şi a mediului acvatic stabilite conform art. 2^1 şi pentru acele corpuri de apa în care sunt evacuate substantele din lista prioritara. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara după cum s-a specificat în legislatia care stabileste valorile standard relevante privind calitatea apelor şi mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara, acolo unde nu exista instrucţiuni specifice în legislatia specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmeaza:a) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecarui corp de apa, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apa este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea marimii şi impactului acestor presiuni ca un intreg;b) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apa selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apa trebuie facuta astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al aparitiei presiunilor din cauza surselor difuze şi pentru riscul relativ al neindeplinirii stării bune a apelor de suprafaţa;c) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selectii a corpurilor de apa, în scopul evaluării marimii şi impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apa trebuie să fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apa.1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitatePentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apa de suprafaţa, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apa sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apa respective;b) toate substantele prioritare evacuate, precum şi alti poluanti evacuati în cantitati importante;c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificata.1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigareObiectivMonitoringul de investigare trebuie efectuat:a) acolo unde nu se cunosc motivele oricarei depăşiri;b) acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apa sau corpurile de apa nu indeplinesc obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite;c) pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informaţii necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite şi a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.1.3.4. Frecventa monitoringuluiPentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puţin o dată în perioada de monitoring de supraveghere.Pentru programul de monitoring operational, frecventa monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinata astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibila a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depasesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepţia cazurilor când, pe baza cunoştinţelor tehnice şi a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine şi precizie. Estimarile certitudinii şi preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic.Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ţinând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condiţiile naturale, cat şi cele antropogene. Intervalele de timp la care este intreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât sa minimizeze impactul variatiei sezoniere asupra rezultatelor şi deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apa ca urmare a schimbarilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în acelasi an, pentru a realiza acest obiectiv.Tabel nr. 1.3.4.

Element de calitate	Rauri	Lacuri	Ape tranzitionale	Ape costiere
Biologice
Fitoplancton	6 luni	6 luni	6 luni	6 luni
Alta flora acvatica	3 ani	3 ani	3 ani	3 ani
Macro-nevertebrate	3 ani	3 ani	3 ani	3 ani
Pesti	3 ani	3 ani	3 ani
Hidromorfologice
Continuitate	6 ani
Hidrologie	continuu	1 luna
Morfologie	6 ani	6 ani	6 ani	6 ani
Fizico-chimice
Condiţii termice	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Oxigenare	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Salinitate	3 luni	3 luni	3 luni
Starea nutrientilor	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Starea acidifierii	3 luni	3 luni
Alti poluanti	3 luni	3 luni	3 luni	3 luni
Substante prioritare	1 luna	1 luna	1 luna	1 luna

1.3.5. Cerinţe de monitoring suplimentar pentru zonele protejateÎn scopul indeplinirii cerințelor urmatoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabileCorpurile de apa de suprafaţa desemnate conform art. 2^6 care asigura în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring şi trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substantele prioritare evacuate şi pentru toate celelalte substante evacuate în cantitati importante care ar putea afecta starea corpurilor de apa şi care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.Tabelul nr. 1.3.5.1.

Comunitatea deservita (locuitori echivalenti)	Frecventa
< 10.000	4 ori pe an
10.000 - 30.000	8 ori pe an
> 30.000	12 ori pe an

1.3.5.2. Habitate şi specii în zone protejateCorpurile de apa care formeaza aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operational, acolo unde, pe baza evaluării impactului şi a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul sa nu indeplineasca obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri şi, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbarilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerinţele referitoare la apă ale legislaţiei pe baza careia au fost stabilite zonele protejate respective şi până când sunt indeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitateMetodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze urmatoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naţionale sau internationale care să asigure furnizarea datelor de o calitate şi comparabilitate stiintifica echivalenta. Prelevare probe macro-nevertebrate SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a 3-a: Instrucţiuni privind conservarea şi manipularea probelor SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologica a probelor - Indrumar privind reteaua de prelevare manuala a macro-nevertebratelor bentice SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologica a probelor - Indrumarul privind proiectarea şi utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stancoase în apele puţin adanci SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adanci pentru macro-nevertebrate - Indrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativa şi cantitativa SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologica a raurilor PARTEA I: Indrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro- nevertebratelor bentice în apele curgatoare SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologica a raurilor PARTEA a II-a: Indrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice din apele curgatoareLista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, pesti, diatomee, va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobata prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.Lista metodelor standard de analiza pentru parametrii fizico-chimici şi parametrii hidromorfologici va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic şi va fi aprobata prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul apelor.1.4. Clasificarea şi prezentarea stării ecologice1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologica) în scopul estimarii valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa sau pentru corpurile de apa de suprafaţa puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologica trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potentialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un intreg;b) pentru asigurarea comparabilitatii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obtinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologica, în scopul clasificarii stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relaţia dintre valorile parametrilor biologici observati pentru un corp de apa de suprafaţa dat şi valorile pentru acesti parametri în condiţiile de referinţa aplicabile acestui corp de apa. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerica între 0 şi 1, cu starea ecologica foarte buna reprezentata de valori apropiate de 1 iar starea ecologica proasta prin valori apropiate de 0;c) scara rapoartelor de calitate ecologica pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecarei categorii de apa de suprafaţa trebuie împărţită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologica foarte buna la starea ecologica proasta, asa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecarei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte buna şi buna, precum şi valoarea limitei între starea buna şi moderata trebuie să fie stabilite prin exercitiu de intercalibrare.1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării ecologice şi a potentialului ecologica) pentru categoriile de ape de suprafaţa, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apa trebuie să fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori în concordanta cu a doua coloana a tabelului stabilit mai jos, reprezentand clasificarea stării ecologice a corpului de apa:Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice	Cod culoare
Foarte buna	Albastru
Buna	Verde
Moderata	Galben
Slaba	Orange
Proasta	Rosu

b) pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apa trebuie să fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic şi fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potentialului ecologic pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori, în concordanta cu a doua coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa artificiale şi în concordanta cu a treia coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa puternic modificate:Tabel nr. 1.4.2.b)

Clasificarea potentialului ecologic	Cod de culoare
Clasificarea potentialului ecologic	Corpuri de apa artificiale	Corpuri puternic modificate
Bun şi Foarte bun	Benzi de dimensiuni egale cu verde şi gri deschis	Benzi de dimensiuni egale cuverde şi gri inchis
Moderat	Benzi de dimensiuni egale cu galben şi gri deschis	Benzi de dimensiuni egale cugalben şi gri inchis
Slab	Benzi de dimensiuni egale cu orange şi gri deschis	Benzi de dimensiuni egale cuorange şi gri inchis
Prost	Benzi de dimensiuni egale cu rosuşi gri deschis în mod egal	Benzi de dimensiuni egale curosu şi gri inchis

c) printr-un punct negru pe harta, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apa unde nerealizarea stării bune sau a potentialului ecologic bun este determinata de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei şi mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apa, în ceea ce priveste poluantii specifici sintetici şi nesintetici.1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului şi clasificarea stării chimiceAcolo unde, un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei şi mediului acvatic, stabilite prin reglementarile specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingand starea chimica buna. În caz contrar, corpul de apa trebuie să fie înregistrat ca neindeplinind starea chimica buna.Pentru ilustrarea stării chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata o harta pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizandu-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificarii stării chimice a corpului de apa.Tabel nr. 1.4.3.

Clasificarea stării chimice	Cod de culori
Buna	Albastru
Alta stare decat buna	Rosu

2. APE SUBTERANE2.1. Starea cantitativa a apelor subterane2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitativeRegimul nivelului apelor subterane2.1.2. Definitia stării cantitative

Elemente	Stare buna
Nivelul apelorsubterane	Nivelul apelor subterane în corpul de apa subterana este în asa fel încât resursa disponibila de apa subterana nu este depasita de un debit mediu anual captat pe lunga durata. În consecinţa, nivelul apelor subterane nu este supus modificarilor antropogene care ar putea conduce la: - nerealizarea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafaţa asociate; - orice diminuare semnificativa a stării unor astfel de ape; - orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana; - modificari ale directiei de curgere, care rezultă din schimbările de nivelce se pot produce temporar, sau continuu, intr-o zona limitata spatial, dar care nu determina patrunderea apei sarate sau alte patrunderi, şi care nu indica o tendinta de modificare sustinuta şi identificata clar, influentata deactivităţile antropogene, a directiei de curgere care ar conduce la aceste patrunderi.

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane2.2.1. Reteaua de monitoring a nivelului apelor subteraneReteaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilita în concordanta cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reteaua de monitoring trebuie să fie proiectata astfel încât să asigure o evaluare credibila a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apa subterana, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reteaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o harta sau pe harti.2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoringReteaua trebuie să includa suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apa subterana, ţinând seama de variatiile pe termen scurt şi lung în realimentarea lor şi în particular:a) pentru corpurile de apa subterana identificate ca având riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficienta a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captarilor şi evacuarilor asupra nivelului apelor subterane;b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea directiei şi debitului de apa subterana care curge peste frontiera.2.2.3. Frecventa monitoringuluiFrecventa observatiilor trebuie să fie suficienta pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecarui corp sau grup de corpuri de apa subterana, ţinând seama de variatiile pe termen scurt şi lung a realimentarii. În particular:a) pentru corpurile de apa subterana identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecţie a calităţii apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecventa suficienta de măsurare pentru evaluarea impactului captarilor şi evacuarilor asupra nivelului apei subterane;b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecventa suficienta de măsurare pentru estimarea directiei şi debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.2.2.4. Interpretarea şi prezentarea stării cantitative a apelor subteraneRezultatele obtinute din reteaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apa subterana trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apa subterana. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie să se realizeze o harta a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizand urmatoarele coduri de culori:Starea calitativa buna - verde,Starea calitativa slaba - rosu.2.3. Starea chimica a apelor subterane2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subteraneConductivitateConcentratiile poluantilor2.3.2. Definitia stării chimice bune a apelor subterane

Elemente	Stare buna
Generale Conductivitate	Compozitia chimica a corpului de ape subterane este în asa fel încât concentratiile poluantilor: - după cum s-a mentionat mai jos, nu arata efecte ale patrunderilor saline sau ale altor patrunderi; - nu se depasesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislaţiei în vigoare; - nu au ca rezultat neindeplinirea obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru apelede suprafaţa asociate, nici o alta diminuare semnificativa a calităţii ecologice sau chimice a acestor corpuri de apa şi nici o deteriorare/perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana. Modificările conductivitatii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apa subterana.

2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane2.4.1. Reteaua de monitoring a apelor subteraneReteaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilita în concordanta cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reteaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectata încât să ofere o imagine generală coerenta şi cuprinzatoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecarui bazin hidrografic şi sa detecteze prezenta tendintelor de crestere, pe termen lung, a concentratiilor poluantilor din cauza activităţilor antropogene.Pe baza caracterizarii şi evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) şi anexa nr. 1^2, pentru orice perioada de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabileasca un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operational care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei cadru.Estimarea nivelului de certitudine şi precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusa în schema directoare.2.4.2. Monitoringul de supraveghere2.4.2.1. ObiectivMonitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:a) suplimentarea şi validarea procedurii de evaluare a impactului;b) furnizarea informaţiilor necesare la evaluarea tendintelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbarilor condiţiilor naturale, cat şi al activităţii antropogene.2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoringTrebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din urmatoarele:a) corpurile de apa identificate ca prezentand risc, ca urmare a exercitiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2;b) corpurile care traverseaza frontiera de stat.2.4.2.3. Selectarea parametrilorSetul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmariti în toate corpurile de apa subterana selectate:a) continut de oxygen;b) valoare pH;c) conductivitate;d) nitrati;e) amoniu.Corpurile de apa subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2 ca având un risc important de neindeplinire a stării bune, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activităţile antropogene.Corpurile de apa transfrontiera trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanti pentru protectia tuturor folosintelor asigurate din debitul de apa subterana.2.4.3. Monitoringul operational2.4.3.1. ObiectivMonitoringul operational trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana determinate a avea risc;b) stabilirea prezentei oricarei tendinte crescatoare a concentratiei oricărui poluant, determinata de activitatea antropogena pe termen lung.2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoringMonitoringul operational trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apa care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuata în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, cat şi a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neindeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, sa reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizeaza informaţii referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apa subterana.2.4.3.3. Frecventa monitoringuluiMonitoringul operational trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecventa suficienta pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puţin o dată pe an.2.4.4. Identificarea tendintelor poluantilorPentru identificarea tendintelor crescatoare ale concentratiilor poluantilor din cauza activităţilor antropogene pe termen lung şi schimbările acestor tendinte trebuie să se foloseasca datele atât din monitoringul de supraveghere, cat şi din cel operational. Trebuie identificat anul de baza sau perioada de baza de la care se calculeaza tendinta de identificare. Calcularea tendintei trebuie să fie efectuata pentru un corp de apa subterana, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apa subterana. Modificarea tendintei trebuie să fie demonstrata statistic şi trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.2.4.5. Prezentarea şi interpretarea stării chimice a apelor subteranePentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obtinute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apa considerat ca un intreg. Pentru ca starea chimica buna să fie atinsa pentru un corp de apa subterana, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protectia mediului:a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apa subterana;b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimica buna a apelor subterane.Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o harta a stării chimice a apelor subterane, utilizand urmatoarele coduri de culori:Stare chimica buna - verde,Stare chimica slaba - rosu.Se vor marca, printr-un punct negru pe harta, acele corpuri de apa subterana care sunt supuse unei tendinte semnificative şi susţinute de crestere a concentratiei oricărui poluant care rezultă din impactul activităţii umane. Modificarea tendintei trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe harta.Aceste harti trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.2.5. Prezentarea stării apelor subteraneÎn schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusa o harta care să arate, pentru fiecare corp de apa sau grupuri de corpuri de apa subterana, atât starea cantitativa cat şi starea chimica a acelui corp sau grup de corpuri de apa, utilizand coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 şi 2.4.5. În cazul în care nu se realizează harti separate pentru cerinţele de la pct. 2.2.4. şi 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicatie, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apa subterana, a acelor corpuri de apa care sunt supuse unei tendinte semnificative şi susţinute de crestere a concentratiei oricărui poluant sau orice alta schimbare a acestei tendinte.------------Anexa 1^1 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 1^2ZONE PROTEJATE1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie să includa urmatoarele tipuri de zone protejate:(i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;(îi) zonele desemnate pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic;(iii) corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere;(iv) zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;(v) zonele destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde întreţinerea sau îmbunătăţirea stării apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hartile care indica amplasamentul fiecarei zone protejate şi o descriere a legislaţiei naţionale sau locale conform careia acestea au fost stabilite.------------Anexa 1^2 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 1^3DELIMITAREA ŞI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APACARACTERIZAREA IMPACTURILOR ŞI PRESIUNILOR GENERATE DEACTIVITĂŢILE ANTROPICE1. APE DE SUPRAFATA1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafaţaÎn vederea stabilirii masurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul şi limitele corpurilor de apa de suprafaţa şi se va realiza o caracterizare initiala a tuturor acestor corpuri, în concordanta cu urmatoarea metodologie. În scopul caracterizarii initiale a acestora, corpurile de apa de suprafaţa pot fi grupate astfel:a) corpurile de apa de suprafaţa din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca facand parte fie din una din urmatoarele categorii - rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apa de suprafaţa artificiale sau corpuri de apa puternic modificate;b) pentru fiecare categorie de apa de suprafaţa, corpurile de apa de suprafaţa relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferentiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizand fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2;c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apa de suprafaţa din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferentiate în functie de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apa de suprafaţa din cadrul fiecarei ecoregiuni trebuie să fie diferentiate prin tipurile de corpuri de apa de suprafaţa, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A";d) dacă este folosit "sistemul B" trebuie să se realizeze cel puţin acelasi grad de diferentiere ca la folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apa de suprafaţa din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferentiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii şi elementele de descriere optionale, asemanatoare, sau combinatii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura ca, condiţiilor de referinţa biologice specifice tipului pot fi derivate intr-o maniera corespunzătoare.e) pentru corpurile de apa de suprafaţa artificiale sau puternic modificate diferentierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafaţa care corespund cel mai bine cu corpurile de apa artificiale sau puternic modificate respective;f) se va elabora o harta/harti (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apa, în concordanta cu gradul de diferentiere cerut conform "sistemului A".1.2. Ecoregiuni şi tipuri de corpuri de ape de suprafaţa1.2.1. RauriSistem A

Tipologie fixata	Elemente de descriere
Ecoregiuni	Ecoregiunile stabilite la nivel european
Tip	Clasificare în functie de altitudine Înaltă: > 800 m Medie: 200 - 800 m Joasa: < 200 m Clasificare în functie de suprafaţa bazinului hidrografic Mica: 10 - 100 kmp Medie: > 100 - 1.000 kmp Mare: > 1.000 - 10.000 kmp Foarte mare: > 10.000 kmp Geologie Calcaroasa Silicioasa Organica

"Sistem B"

Caracterizare alternativa	Factori fizici şi chimici care determina caracteristicile raului sau ale unei părţi de rau şi, prin urmare, structura populatiei biologice şi compozitia
Factori obligatorii	Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Marime
Factori optionali	distanta de la izvor dinamica apei (în functie de debit şi pantă) latimea medie a apei adancimea medie a apei panta medie a apei structura şi forma albiei minore categoria de evacuare a raului (debit) forma vaii debit (transport) solide capacitate de tamponare compozitia medie a substratului cloruri domeniul de temperatura a aerului temperatura medie a aerului precipitatii

1.2.2. Lacuri "Sistem A"

Tipologie fixata	Elemente de descriere
Ecoregiune	Ecoregiunile stabilite la nivel european
Tip	Clasificare în functie de altitudine Înaltă: > 800 m Mijlocie: 200 - 800 m Mica: < 200 m Clasificare în functie de adancimea medie < 3 m, 3 m - 15 m > 15 m Clasificare în functie de marimea suprafetei 0,5 - 1 kmp 1 - 10 kmp 10 - 100 kmp > 100 kmp Geologie Calcaroasa Silicioasa Organica

"Sistem B"

Caracterizare alternativa	Factorii fizici şi chimici care determina caracteristicile lacurilor şi, prin urmare, structura populatiei biologice şi compozitia
Factori obligatorii	Altitudine Latitudine Longitudine Adancime Geologie Marime
Factori optionali	adancimea medie a apei forma lacului timpul de retentie temperatura medie a aerului domeniul de variatie a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrientilor compozitia medie a substratului fluctuatia de nivel a apei

1.2.3. Ape tranzitorii "Sistem A"

Tipologie fixata	Elemente de descriere
Ecoregiuni	Acestea sunt urmatoarele, după cum au fost identificate la nivel european: Marea Baltica Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterana Marea Neagra
Tip	În functie de salinitatea medie anuală < 0,5 la mie: apa dulce 0,5 - < 5 la mie: oligosalina 5 - < 18 la mie: mezosalina 18 - < 30 la mie: polisalina 30 - < 40 la mie: mezosalină În functie de marimea medie a mareei < 2 m: micro-maree 2 - 4 m: mezo-maree > 4 m: macro-maree

"Sistem B"

Caracterizare alternativa	Factorii fizici şi chimici care determina caracteristicile apelor tranzitorii şi, prin urmare, structura populatiei biologice şi compozitia
Factori obligatorii	Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate
Factori optionali	adancime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retentie temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compozitia medie a substratului forma intervalul de variatie a temperaturii apei

1.2.4. Ape costiere "Sistem A"

Tipologie fixata	Elemente de descriere
Ecoregiune	Urmatoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:Marea Baltica Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterana Marea Neagra
Tip	În functie de salinitatea medie anuală: < 0,5 la mie: apa dulce 0,5 - < 5 la mie: oligosalina 5 - < 18 la mie: mezosalina 18 - < 30 la mie: polisalina 30 - < 40 la mie: mezosalină În functie de adancimea medie: ape puţin adanci: < 30 m intermediare: 30 - 200 m adanci: > 200 m

"Sistem B"

Caracterizare alternativa	Factorii fizici şi chimici care determina caracteristicile apelor costiere şi, prin urmare, structura populatiei biologice şi compozitia
Factori obligatorii	Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate
Factori optionali	viteza curentilor expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retentie (pentru golfurile interioare) compozitia medie a substratului intervalul de variatie a temperaturii apei

1.3. Stabilirea condiţiilor de referinţa specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apa de suprafaţaa) pentru fiecare tip de corp de apa de suprafaţa caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condiţiile hidromorfologice şi fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor de calitate hidromorfologice şi fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apa de suprafaţa la stare ecologica foarte buna, asa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condiţiile de referinţa biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apa de suprafaţa la starea ecologica foarte buna, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1;b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secţiune corpurilor de apa de suprafaţa important modificate sau artificiale, referinţele la starea ecologica foarte buna trebuie să fie înţelese ca fiind referinţe la potentialul ecologic maxim, asa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potentialul ecologic maxim pentru un corp de apa trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;c) condiţiile specifice tipului pentru scopurile menţionate la lit. a) şi b) şi condiţiile de referinţa biologice specifice tipului se pot baza fie pe asezarea în spatiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinaţie a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se foloseasca aceste metode, se pot stabili astfel de condiţii pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce priveste concentratiile poluantilor sintetici specifici, limitele de detectie sunt acelea care pot fi atinse în concordanta cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condiţiile specifice tipului;d) pentru condiţiile biologice de referinţa specifice tipului bazate pe asezarea în spatiu, se va dezvolta o retea de referinţa pentru fiecare tip de corp de apa de suprafaţa. Reteaua trebuie să conţină un numar suficient de amplasamente cu stare foarte buna pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condiţiilor de referinţa, având data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apa de suprafaţa şi tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);e) condiţiile de referinţa biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să foloseasca date istorice, paleologice şi alte date disponibile şi trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condiţiilor de referinţa pentru a asigura ca acele condiţii, astfel derivate sunt corespunzătoare şi valabile pentru fiecare tip de corp de apa de suprafaţa;f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiţii corespunzătoare de referinţa specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apa de suprafaţa, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variatiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apa de suprafaţa. În astfel de circumstanţe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.1.4. Identificarea presiunilor antropiceÎn vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta şi reactualiza informaţiile despre tipul şi marimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit apele de suprafaţa din fiecare district al bazinului hidrografic, în special urmatoarele:a) estimarea şi identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substantele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind epurarea apelor uzate, protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole şi, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descarcarea anumitor substante periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafaţa destinata prelevarii în scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste şi calitatea apei de imbaiere;b) estimarea şi identificarea surselor importante de poluare difuza, în particular cu substantele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activităţi urbane, industriale sau agricole sau din alte instalaţii şi activităţi, bazate printre altele, pe informaţiile privind protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, calitatea apei potabile, şi pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informaţiile privind descarcarea anumitor substante periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafaţa destinata prelevarii în scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste, plasarea pe piaţa a produselor de protecţie a plantelor şi calitatea apei de imbaiere;c) estimarea şi identificarea captarilor importante de apa pentru folosinte urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinte, inclusiv variatiile sezoniere şi necesarul anual total, şi a pierderilor de apa în sistemele de distribuţie;d) estimarea şi identificarea impactului regularizarilor importante de cursuri de apa, inclusiv transportul şi derivatiile, asupra caracteristicilor globale de curgere şi a bilantului apei;e) identificarea dereglarilor morfologice importante ale corpurilor de apa;f) estimarea şi identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafaţa;g) estimarea destinatiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale şi agricole şi, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole şi a pădurilor.1.5. Evaluarea impactuluiÎn vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilitatii stării corpurilor de apa de suprafaţa la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.În acest sens se vor utiliza informaţiile prevăzute la pct. 1.4. şi orice alte informaţii relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor şi mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilităţii pe care o au corpurile de apa de suprafaţa din cadrul districtului bazinului hidrografic, sa nu indeplineasca obiectivele de protecţie a apelor şi mediului acvatic prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluari se pot utiliza tehnici de modelare.Pentru acele corpuri identificate ca având risc de a nu îndeplini obiectivele de calitate a apelor şi mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuata caracterizarea ulterioară pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (2^1)-(2^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 43 alin (1^8).2. APE SUBTERANE2.1. Caracterizarea initialaSe va efectua o caracterizare initiala a tuturor corpurilor de apa subterana pentru evaluarea utilizarii lor şi a gradului în care exista riscul de neindeplinire a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apa subterana. Pentru caracterizarea initiala corpurile de apa subterana pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizari initiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinaţia utilizarii terenului, datele referitoare la evacuari şi/sau captari sau alte date existente Caracterizarea initiala trebuie să identifice:a) localizarea şi limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;b) presiunile la care corpul sau corpurile de apa de suprafaţa sunt supuse inclusiv:(i) surse de poluare difuze;(îi) surse de poluare punctuale;(iii) captari;(iv) realimentare artificiala.c) caracterul general al stratului de suprafaţa al zonei de receptie din care corpul de apa subterana se realimenteaza;d) acele corpuri de apa subterana de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafaţa sau ecosisteme terestre.2.2. Caracterizarea ulterioarăCa urmare a acestei caracterizari initiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apa subterana care au fost identificate ca având risc, în scopul stabilirii unei evaluari mai precise a semnificatiei acestui risc şi a identificarii oricăror măsuri necesare. Aceasta caracterizare trebuie să includa informaţii relevante despre impactul activităţii umane şi, acolo unde este necesar, informaţii despre:a) caracteristicile geologice ale corpului de apa subterana, inclusiv extinderea şi tipul unităţilor geologice;b) caracterizarea hidrologica a corpurilor de apa subterana inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea şi limitele;c) caracteristicile depozitelor superficiale şi ale solurilor din zona din care corpul de apa subterana se realimenteaza, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica şi proprietăţile de absorbtie ale depozitelor şi solurilor;d) caracteristicile de stratificatie a apelor subterane în corpul de apa subterana;e) un inventar al sistemelor de suprafaţa asociate, inclusiv ecosistemele terestre şi corpurile de apa de suprafaţa, cu care corpul de apa subterana este legat dinamic;f) estimarile direcţiilor şi ratelor (fluxurilor) de schimb de apa între corpul de apa subterana şi sistemele de suprafaţa asociate;g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reincarcarii totale;h) caracterizarea compozitiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contributiei generate din activitatea umana. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.2.3. Revizuirea impactului activităţilor umane asupra apelor subteranePentru acele corpuri de apa subterana care traverseaza granita dintre doua sau mai multe tari sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizarii initiale efectuate în concordanta cu pct. 2.1., ca având risc de neindeplinire a obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apa în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese şi mentinute, acolo unde necesar, urmatoarele informaţii despre fiecare corp de apa subterana:a) localizarea punctelor în care corpul de apa subterana este folosit pentru captarea apei, cu excepţia:(i) punctelor pentru captarea apei care furnizeaza mai puţin de 10 mc/zi, în medie;(îi) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizeaza mai puţin de 10 mc/zi, în medie sau care deserveşte mai puţin de 50 persoane;b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;c) compozitia chimica a apelor captate din corpurile de ape subterane;d) localizarea punctelor din corpurile de apa subterana în care sunt evacuate direct ape;e) debitele evacuate în aceste puncte;f) compozitia chimica a evacuarilor în corpul de apa subterana;g) folosintele terenului în zona sau zonele de receptie din care corpul de apa se realimenteaza, inclusiv aportul de poluanti şi alterarile antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizarii solului, realimentarii artificiale, indiguirii sau drenajului.2.4. Revizuirea impactului schimbarilor nivelurilor apei subteraneSe vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic mai scazute/reduse inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apa asupra:(i) apelor de suprafaţa şi a ecosistemelor terestre asociate;(îi) regularizarii apei, protectiei împotriva inundaţiilor şi drenaj;(iii) dezvoltării umane.2.5. Revizuirea impactului poluarii asupra calităţii apelor subteraneSe vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecţie a apelor şi mediului acvatic mai puţin stringente şi unde, ca rezultat al impactului activităţii umane, corpul de apa subterana este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabila sau deosebit de costisitoare.------------Anexa 1^3 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 1^4Schema districtelor de bazin cu limitele acestora

------------Anexa 1^4 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 2LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE,LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR,CANALELOR, BARAJELOR ŞI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICEa) Latimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apa

Lățimea cursului de apă (m)	sub 10	10-50	peste 51
Lățimea zonei de protecţie (m)	5	15	20
Cursuri de apă regularizate (m)	2	3	5
Cursuri de apă îndiguite (m)	toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m

b) Latimea zonei de protecţie în jurul lacurilor naturale:– indiferent de suprafaţa, 5 m la care se adauga zona de protecţie stabilita în conformitate cu art. 5.c) Latimea zonei de protecţie în jurul lacurilor de acumulare:– între Nivelul Normal de Retentie şi cota coronamentului.d) Latimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor:– 4 m spre interiorul incintei.e) Latimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivatie de debite:– 3 m.f) Baraje şi lucrari-anexe la baraje:Latimea zonei de protecţie (m)

– baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale	20 m în jurul acestora
- instalaţii de determinare automată a calităţii apei, construcții şi instalaţii hidrometrice	2 m în jurul acestora
– borne de microtriangulație, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor	1 m în jurul acestora

NOTĂ:Zonele de protecţie se masoara astfel:a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;c) la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.Notă: Zona de protecţie sanitara la instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatea publică centrala în domeniul sănătăţii.------------Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa 2 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 3CONTINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE ŞIMANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ŞI AL PROGRAMELOR DEMASURI AFERENTE ACESTORAA. Schemele directoare de amenajare şi management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie să cuprindă urmatoarele elemente:1. o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:1.1. Pentru apele de suprafaţa:a) trasarea pe harta a corpurilor de apa şi a limitelor acestora;b) trasarea pe harta a ecoregiunilor şi a tipurilor de corpuri de apa de suprafaţa din cadrul bazinului hidrografic;c) identificarea condiţiilor de referinţa pentru tipurile de corpuri de apa de suprafaţa;1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe harta a corpurilor de apa subterana şi a limitelor acestora;2. un rezumat al presiunilor antropice importante şi al impactului activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţa şi subterane, inclusiv:a) estimarea poluarii din surse punctuale;b) estimarea poluarii din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosintelor terenului;c) estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captarilor;d) analizele altor impacte ale activităţii umane asupra stării apelor;3. identificarea şi trasarea pe harta a zonelor protejate;4. o harta a retelelor de monitoring şi o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:a) apelor de suprafaţa (ecologica şi chimica);b) apelor subterane (chimica şi cantitativa);c) zonelor protejate;5. o lista a obiectivelor de protecţie a apelor şi mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafaţa, subterane şi zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situaţiilor în care s-a facut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 şi 2^7 şi informaţiile asociate necesare conform acestui articol;6. un rezumat al analizelor economice ale utilizarii apei;7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate, inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.7.1. un rezumat al masurilor necesare pentru implementarea legislaţiei în domeniul protectiei apelor;7.2. un raport al etapelor practice şi al masurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) şi (1^2);7.3. un rezumat al masurilor luate pentru indeplinirea cerințelor privind apa utilizata pentru prelevarea de apa potabila, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) şi (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) şi art. 35 alin. (2^3) şi (2^4);7.4. un rezumat al masurilor de control impuse asupra captarilor şi alocarii apei, inclusiv referinţa înregistrării şi identificarii cazurilor în care s-au facut excepţii, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) - e);7.5. un rezumat al masurilor de control adoptate pentru evacuarile din surse punctuale şi din alte activităţi cu un impact asupra stării apelor; în conformitate cu prevederile art. 48 şi 50;7.6. o identificare a cazurilor în care evacuarile directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;7.7. un rezumat al masurilor luate asupra substanţelor prioritare;7.8. un rezumat al masurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluari accidentale;7.9. un rezumat al masurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) şi c), pentru corpurile de apa care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;7.10. detalii asupra masurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;7.11. detalii asupra masurilor luate pentru evitarea cresterii poluarii apelor marine;8. un registru al tuturor programelor detaliate şi al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, portiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al continutului acestora;9. un rezumat al masurilor de informare şi consultare a publicului luate, rezultatul acestora şi schimbările facute schemelor directoare, ca urmare a acestor acţiuni;10. o lista a autorităţilor competente;11. punctele de contact şi procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza şi a informaţiilor legate de informarea şi consultarea publicului şi, în particular, detalii referitoare la masurile de control adoptate, precum şi detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum şi toate celelalte trebuie să includa:1. un rezumat al tuturor schimbarilor sau actualizarilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 şi 2^7;2. o evaluare a progresului facut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei şi mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub forma de harta şi o explicatie pentru orice obiective de calitate a apei şi mediului acvatic care nu au fost indeplinite;3. un rezumat şi o explicatie pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost inca intreprinsa;4. un rezumat al tuturor masurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) şi c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.C. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE MASURIPentru fiecare bazin hidrografic se stabileste un Program de măsuri care va ţine seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activităţilor umane asupra mediului şi analiza economica a folosintelor de apa, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), şi va urmări realizarea obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.Fiecare program de măsuri va include măsuri de baza şi, unde este cazul, măsuri specifice.Masurile de baza sunt cerinţe minime de conformare şi vor consta din:a) masurile de implementare a legislaţiei privind protectia calităţii apei, inclusiv masurile privind apa de imbaiere, apa potabila, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluarii cu nitrati proveniti din agricultura, descarcarea substanţelor periculoase în ape, evaluarea impactului asupra mediului, namolurile provenite din statiile de epurare, produse pentru protectia plantelor, controlul integrat al poluarii industriale, protectia pasarilor;b) măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) şi (1^2);c) măsuri de promovare a utilizarii eficiente şi durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;d) măsuri privind asigurarea calităţii apei potabile, inclusiv măsuri de protecţie a calităţii apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apa potabila în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1);e) reglementarea prealabila şi controlul prelevarilor de apa dulce de suprafaţa şi subterana şi ale acumularilor de apa de suprafaţa, inclusiv un registru al prelevarilor de apa. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat. Se exceptează de la control acele prelevări sau acumulari care nu au un impact semnificativ asupra stării apei;f) autorizarea prealabila şi controlul reincarcarilor şi imbogatirilor artificiale ale corpurilor de apa subterana. Apa utilizata poate fi preluata din orice apa de suprafaţa şi subterana, cu condiţia ca utilizarea sursei sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apa sau pentru corpul de apa subterana reincarcat sau îmbogăţit. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat;g) reglementarea prealabila a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanti în apa sau autorizarea prealabila sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluantii interesati inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat;h) măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanti din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti în apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat;i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (1^4) şi anexei nr. 1^3, în special măsuri pentru asigurarea conformarii condiţiilor hidrologice ale corpurilor de apa cu realizarea stării ecologice sau potentialului ecologic solicitate pentru corpurile de apa desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti în apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic şi unde este necesar reactualizat;j) interzicerea evacuarii directe de poluanti în apele subterane, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 20, cu condiţia ca acele descarcari sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa subterana;k) măsuri pentru eliminarea poluarii apelor de suprafaţa cu substante prioritar periculoase şi reducerea progresiva a poluarii cu alte substante care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apa;l) orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanti din instalatiile tehnologice şi prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundaţiilor, inclusiv sistemele de detectare şi alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate masurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.Masurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate şi implementate în plus faţă de masurile de baza, în scopul realizării obiectivelor de protecţie a calităţii apelor şi mediului acvatic şi a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.Acestea includ:a) măsuri legislativeb) instrumente administrativec) instrumente fiscale şi economiced) acorduri de protectia mediului negociatee) controlul emisiilorf) coduri de buna practicag) zone de agrement şi de restaurare a zonelor umedeh) controlul prelevarilori) măsuri de management al cerințelor de apa, printre altele, promovarea unei productii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerinţe reduse de apa în zonele afectate de secetaj) măsuri de eficientizare şi reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apa în industrie şi a tehnicilor de irigatii, care necesita un consum redus de apak) proiecte de constructiil) uzine de desalinizarem) proiecte de reabilitaren) reincarcarea artificiala a acvifereloro) proiecte educationalep) proiecte de cercetare, dezvoltare şi demonstrativeq) alte măsuri relevante------------Anexa 3 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 4ANALIZA ECONOMICAAnaliza economica va contine informaţii suficiente şi detaliate (ţinând seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:1. a face calculele relevante necesare pentru a lua în considerare principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apa, ţinând seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea şi necesarul de apa din cadrul districtului de bazin hidrografic şi dacă este necesar:a) estimarile volumului, preturilor şi cheltuielilor asociate cu serviciile de apa;b) estimarile investitiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investitii;2. a decide asupra celei mai bune combinatii de măsuri din punct de vedere al eficientei costurilor în domeniul folosintelor de apa care trebuie incluse în programele de măsuri, prevăzute la art. 43 alin. (1^8), pe baza estimarilor costurilor potentiale de realizare a acestor măsuri.------------Anexa 4 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 5LISTA SUBSTANTELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE

Nr. crt.	Substanţa prioritara/prioritara periculoasa	Numar
Nr. crt.	Substanţa prioritara/prioritara periculoasa	CAS*	UE**
1.	Alaclor	15972-60-8	240-110-8
2.	Antracen	120-12-7	204-371-1
3.	Atrazin	1912-24-9	217-617-8
4.	Benzen	71-43-2	200-753-7
5.	Difenileteri bromuraţi	n.d.	n.d.
6.	Cadmiu şi compusi	7440-43-9	231-152-8
7.	Cloralcani C10-C13	85535-84-8	287-476-5
8.	Clorfenvinfos	470-90-6	207-432-0
9.	Clorpirifos	2921-88-2	220-864-4
10.	1,2-dicloretan	107-06-2	203-458-1
11.	Diclormetan	75-09-2	200-838-9
12.	2-etilhexil-diftalat	117-81-7	204-211-0
13.	Diuron	330-54-1	206-354-4
14.	Endosulfan (alfa)	959-98-8	n.d.
15.	Fluorantren	206-44-0	205-912-4
16.	Hexaclorbenzen	118-74-1	204-273-9
17.	Hexaclorbutadiena	87-68-3	201-765-5
18.	Hexaclorciclohexan (gama)	58-89-9	200-401-2
19.	Isoproturon	34123-59-6	251-835-4
20.	Plumb şi compusi	7439-92-1	231-100-4
21.	Mercur şi compusi	7439-97-6	231-106-7
22.	Naftalina	91-20-3	202-049-5
23.	Nichel şi compusi	7440-02-0	231-111-4
24.	Nonil-fenoli (4-para-nonil-fenol)	25154-52-3 104-40-5	246-672-0 203-199-4
25.	Octil-fenoli (para-tert-octilfenol)	1806-26-4 140-66-9	217-302-5 n.d.
26.	Pentaclorbenzen	608-93-5	210-172-5
27.	Pentaclorfenol	87-86-5	201-778-6
28.	Hidrocarburi poliaromatice benz-a-piren benz-b-fluorantren benz-g,h,i-perilen benz-k-fluorantren indeno-1,2,3-cd-piren	n.d. 50-32-8 205-99-2 191-24-2 207-08-9 193-39-5	n.d. 200-028-5 205-911-9 205-883-8 205-916-6 205-893-2
29.	Simazin	122-34-9	204-535-2
30.	Compusi tributilstanici cation tributilstaniu	688-73-3 36643-28-4	211-704-4 n.d.
31.	Triclorbenzeni 1,2,4-triclorbenzen	12002-48-1 120-82-1	234-413-4 204-428-0
32.	Triclormetan (cloroform)	67-66-3	200-663-8
33.	Trifluralin	1582-09-8	216-428-8

*) CAS - Chemical Abstract Service - Serviciul de catalogare a substanţelor chimice**) UE - Inventarul European al substanţelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeana de substante chimice notificate (ELINCS)n.d. - nedisponibil------------Anexa 5 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.Anexa nr. 6LISTA PRINCIPALILOR POLUANTI1. Compusi organohalogenati şi substante care pot forma astfel de compusi în mediu acvatic2. Compusi organofosforici3. Compusi organostanici4. Substante şi preparate, sau produsi de degradare ai acestora, care s-a dovedit ca au proprietăţi cancerigene sau mutagene sau proprietăţi care pot afecta steroidogenic tiroida, reproductia sau alte functii endocrine în sau prin mediu acvatic5. Hidrocarburi persistente şi substante toxice organice persistente sau care se pot bioacumula6. Cianuri7. Metale şi compusii lor8. Arsenic şi compusii lor9. Biocide şi produse de protectia plantelor10. Materii în suspensie11. Substante care contribuie la eutroficare (în particular nitrati şi fosfati)12. Substante care au o influenţa nefavorabila asupra bilantului de oxigen (şi care poate fi masurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.)------------Anexa 6 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.--------------

`CTRL` + `F` sau `F3`	Căutare rapidă pe textul actului
`CTRL` + `G`	Salt la articolul, din act, dorit
`F1`	Manual de utilizare
`F12`	Descărcare acces la distanţă

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)

1996	07-12-1996`FB`
1997	20-03-1997`FC1`
1999	22-11-1999`FC2`
2001	20-04-2001`FC3`
2002	20-09-2002`FC4`
2003	12-12-2003`FC5`
2004	29-08-2004`FC6`
2006	11-06-2006`FC7`
2007	02-03-2007`FC8`16-11-2007`FC9`
2010	19-02-2010`FC10`22-07-2010`FC11`
2011	30-06-2011`FC12`
2012	01-01-2012`FC13`
2013	28-06-2013`FC14`
2014	01-02-2014`FC15`07-12-2014`FC16`
2015	17-07-2015`FC17`
2016	14-12-2016`FC18`
2017	10-11-2017`FC19`
2018	05-11-2018`FC20`
2020	29-05-2020`FC21`16-07-2020`FC22`
2021	23-04-2021`FC23`
2022	21-03-2022`FC24`12-12-2022`FC25`
2023	19-05-2023`FC26`26-05-2023`FC27`12-06-2023`FC28`
2024	08-07-2024`FC29`

`FB`	Forma de bază a actului
`FC`	Forma consolidată a actului
`FR`	Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..)
Text roşu	Reprezintă textul formei de bază modificat
Text albastru	Reprezintă textul anterior ultimei modificări
Text albastru	Reprezintă textul ultimei modificări
Fundal roz	Culoarea asociată articolului monitorizat
Fundal albastru	Culoarea asociată comentarilui pe articol / paragraf
Fundal fosforescent	Culoarea asociată adnotării la articol / paragraf
Fundal galben	Culoarea asociată notelor
Fundal verde	Culoarea normelor în text
	Acţiuni suferite, Diferenţe, Jurisprudenţă pe act

Setări profil

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Istoric forme consolidate

Istoric forme consolidate

Explicaţii Acte

Salvează criteriul de selecţie?
Actualizată automat?
Monitorizată?

ultimele 20 acte accesate

0 monitorizari

Setări profil

Sfaturi şi Scurtături

Structură Act

Istoric forme consolidate

Istoric forme consolidate

Jurisprudenţă

Explicaţii Acte