REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa rutieră, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1**)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005Data intrării în vigoare 21-12-2005
*) Aprobate de Ordinul nr. 2.133/2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
*1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziţii uniforme privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare3.2. Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.3.3. Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.3.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiilefabricantului.3.5. 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.----------Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.3.6. Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).3.7. Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:----------Partea introductivă a pct. 3.7. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".a) data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;c) timpul de bază;d) turaţia de mers în gol încet;e) turaţia de mers în gol maximă (de regulator);f) indicele de opacitate măsurat.3.8. Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.----------Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm----------Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi standul de frânare cu role.8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri).Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:a) marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;b) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);d) valoarea deceleraţiei;e) valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).----------Al doilea paragraf de la pct. 8 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.9. Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin inerţie.10. 10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepţia SITP dotate cu decelerometru.11. Calculator pentru evidenţa ITP (desktop):----------Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.11.1. Calculatorul trebuie să aibă următoarea configuraţie minimală:a) procesor: minimum 1,5 Ghz;b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;c) CD-ROM sau CD-W;d) placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;e) port paralel şi port USB;f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afişarea datei şi orei prelevării imaginii.13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.15. Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi): 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).17. Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.----------Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării activităţii, menţinerea temperaturii între 5°C şi 37°C.(4) Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această activitate sau prin alte mijloace software.(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformităţii realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor:
Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal şi obligatoriu au aprobare de model în România sau aprobare de model CE.----------Alin. (5) al art. 10 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(6) Certificatele de etalonare pot fi emise şi de laboratoare acreditate de RENAR.(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:a) lărgime de bandă: minimum 128 kbps;b) timpul de răspuns: maximum 200 ms;c) rata erorilor: aprox. 1/1000;d) sla: minimum 99,99%.(8) În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziţia RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziţia RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica în cadrul SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă şi a versiunii de soft declarate.----------Alin. (8) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(8^1) SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării certificatului de inspecţie tehnică periodică.----------Alin. (8^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(9) SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanenţă activităţii de ITP.(9^1) SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activităţii efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziţia RAR în scopul monitorizării activităţii de ITP.Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conţină minimum două camere de supraveghere şi un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluţii înalte HD (High Definition), având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile şi particularităţile spaţiului destinat activităţii de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităţilor desfăşurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcţionalităţi:a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător şi accesibil inspectorului RAR;b) să permită înregistrarea şi vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia şi a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condiţiile de iluminare existente;c) să permită înregistrarea activităţii de pe linia de ITP pe durata maximă de funcţionare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00;d) să permită înregistrarea şi vizualizarea corespunzătoare a indicaţiilor afişajului/afişajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării şi ştergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiţia ca acesta să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure toate funcţionalităţile prevăzute la lit. a)-e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.La data de 01-11-2016 Alineatul (9^1) din Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 - 6, 8 şi 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiţia ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.Articolul 11(1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 7^1.(2) Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere îşi pierde dreptul de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoştinţa RAR anularea sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligaţia predării la RAR a ştampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.La data de 22-12-2017 Articolul 11 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 12(1) SITP vor deţine în mod obligatoriu următoarele:a) registru de control al staţiei;b) formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului şi ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la reglementări;c) formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;d) ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;e) elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;f) norme tehnice şi instrucţiuni de utilizare a aparaturii;g) avizier care va cuprinde:i) autorizaţia tehnică a staţiei, în copie (faţă - verso);ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;iii) tarifele de ITP;iv) iv) precizarea categoriilor de vehicule rutiere pentru care SITP nu efectuează ITP;iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;----------Pct. iv) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".v) precizarea actelor necesare efectuării ITP;vi) programul de lucru al SITP;vii) schiţa fluxului de efectuare a ITP;----------Pct. vii) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.viii) instrucţiunile şi dispoziţiile specifice de detaliere şi precizare a prezentelor reglementări şi pentru care se prevede în mod expres a fi afişate la avizier;h) dosarul staţiei care va cuprinde documentele ce atestă funcţionarea legală a SITP:i) în original: autorizaţia tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum şi tarifele pentru ITP;----------Pct. i) de la lit. h) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.ii) în copie: raportul de evaluare a capabilităţii tehnice şi contractul de franciză;i) dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;j) registru de evidenţă a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calităţii reglajelor sau reparaţiilor.(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afişa la loc vizibil sau va pune la dispoziţie, la cerere, prezentele reglementări.----------Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Capitolul IIICerinţe şi proceduriArticolul 13ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă:----------Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizaţia provizorie de circulaţie;b) cartea de identitate a vehiculului.Articolul 14Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, şasiul, ansamblurile şi subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.----------Art. 14 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 15La ITP se execută operaţiunile prevăzute în Planul de operaţiuni, al cărui model este prevăzut, în funcţie de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 şi 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operaţiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcţie de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepţia identificării, care va fi prima operaţiune efectuată.----------Art. 15 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 16(1) Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.----------Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(2) Defectele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR în una dintre următoarele grupe: defect minor (DMi), defect major (DMa) sau defect periculos (DP), definite în conformitate cu planurile de operaţiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 2^1 la reglementări. Este obligatorie menţionarea pe raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, indiferent de grupa în care a fost încadrat defectul.----------Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3) Prima operaţiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.(4) În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind îndrumată la o reprezentanţă RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformităţi legate de identificare.----------Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(5) Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului şi tipului de ITP efectuată, precum şi verificarea dotărilor obligatorii.----------Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(6) În continuare se procedează după cum urmează:a) Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate în planul de operaţiuni corespunzător sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:i) consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi»;ii) semnează şi ştampilează raportul, îl înregistrează în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice şi aplică pe raport matca elementului de securizare;iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează şi ştampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacţie/numărul de înregistrare al ITP şi aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător;iv) emite certificatul de inspecţie tehnică periodică, îl semnează, îl ştampilează şi îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;v) aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din faţă ecusonul corespunzător ITP, cu excepţia remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roţi şi a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate;vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el ataşându-se, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare. Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, ataşează şi două rapoarte zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP şi al doilea pentru precedenta zi cu activitate, cea mai apropiată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul autovehiculului la finalizarea ITP.La data de 01-11-2016 Punctul vi) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul «ITP TAXI». Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învăţarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul «ITP ŞCOALĂ».Nu se va efectua pentru acelaşi autovehicul simultan ITP pentru activităţile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) şi, respectiv, de învăţare a conducerii auto (ŞCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activităţi.----------Al treilea paragraf de la lit. a) a alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanţele RAR pentru inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate defectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:i) consemnează în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun Tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]»;ii) semnează şi ştampilează raportul şi aplică pe raport matca elementului de securizare;iii) consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]»;iv) semnează şi ştampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activităţii şi aplică elementul de securizare;v) înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a prezentat vehiculul la inspecţia tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare; în acest caz nu se fac menţiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menţionându-se la rubrica «Defecte constatate» numărul, seria şi emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se ataşează, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare.În cazul în care se constată alte defecte conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul de înmatriculare a fost reţinut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilităţii acesteia ori dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reţinerii certificatului de înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanţele RAR. În acest caz se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerinţele precizate anterior, iar elementul de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera şi completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.c) Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanţele RAR şi în cazul în care ITP a fost anulată în condiţiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere - RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 510/230/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se cerinţele precizate anterior.d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerinţelor tehnice precizate, prezentând defecte din grupele DMa şi/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defectele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica «Defecte constatate» şi marchează codurile defectelor constatate în momentul identificării acestor defecte. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit şi amănunţit pe raport neconformităţile constatate la postul curent. La finalizarea ITP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.----------Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(7) În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR şi existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator şi, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare şi eliberarea certificatului de inspecţie tehnică periodică.----------Alin. (7) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată, pentru autovehiculele dotate cu odometru (şi, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală care să surprindă indicaţia numărului de kilometri parcurşi, iar pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează şi o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecţiei pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecţiei, care se salvează în sistemul informatic al RAR.La data de 01-11-2016 Alineatul (8) din Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(9) După finalizarea operaţiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).(10) Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operaţiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte defecte, acesta consemnează defectele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente şi apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcţie de constatările inspectorului RAR.(11) Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situaţii:a) nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;b) RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).(11^1) Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor în baza naţională de date şi eliberarea documentelor aferente ITP.----------Alin. (11^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(11^2) În toate cazurile, ultima menţiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă şi le anulează pe precedentele.----------Alin. (11^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(12) Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru acelaşi vehicul.(13) Datele de identificare şi rezultatele ITP se înregistrează în calculator.----------Alin. (13) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Articolul 16^1Respingerea la ITP a unui vehicul pentru defecte majore sau defecte periculoase determină încetarea valabilităţii ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv şi, coroborat cu legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulaţia pe drumurile publice până la obţinerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări."----------Art. 16^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 16^2Anularea ITP prevăzută la art. 16^1 nu se aplică în cazul defectelor majore încadrate la codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări.----------Art. 16^2 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 17(1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP defectele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat defectele şi se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcţie de data la care s-a constatat remedierea.(2) Dacă aceste verificări evidenţiează şi alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general evidenţiază defecte produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestora.(3) Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehicului prezentat.----------Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(4) În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va efectua o nouă ITP.----------Alin. (4) al art. 17 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.Articolul 17^1(1) După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de inspecţie tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5^1 la reglementări.(2) Certificatul de inspecţie tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în alte state.(3) Clasele de vehicule menţionate la pct. 5 din certificatul de inspecţie tehnică periodică sunt prevăzute în anexa nr. 5^2 la reglementări.(4) La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat de inspecţie tehnică periodică nou, cu menţionarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea periodicităţii certificatului iniţial.(5) Un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului iniţial, se eliberează la cerere şi în cazul în care certificatul iniţial a fost eliberat de către RAR pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă şi din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menţionat în certificat.(6) În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează şi se completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului precedent, precedentul certificat de inspecţie tehnică periodică eliberat pentru respectivul vehicul pierzându-şi valabilitatea.----------Art. 17^1 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Articolul 18(1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităţilor pentru care RAR este abilitat prin legislaţia în vigoare.(2) Abrogat.----------Alin. (2) al art. 18 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3) Stabilirea oportunităţii reverificării unui vehicul, precum şi reverificarea acestuia se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.----------Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(4) Reverificarea unui vehicul constă în:a) verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacităţi reduse a sistemului de frânare;b) verificarea sistemului de direcţie, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcţie;c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a fumului în exces de orice culoare;d) verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor şi a amortizoarelor de zgomot, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a unor zgomote anormale;e) verificarea punţilor, suspensiei, şasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;f) verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse.----------Alin. (4) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(5) Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operaţiuni precizate prin prezentele reglementări.(6) În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) şi (5) se constată de către inspectorul RAR defecte majore sau defecte periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul prezintă defecte evidente vizual şi care se încadrează în categoria defectelor periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situaţia în care vehiculul prezintă defecte evidente vizual care se încadrează în categoria defectelor majore, inspectorul RAR va finaliza activitatea/activităţile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după remedierea acestora.La data de 01-11-2016 Alineatul (6) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR şi pentru fiecare vehicul a cărui ITP a fost anulată fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.----------Alin. (7) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(8) Pe raportul de verificare RAR se vor menţiona defectele care atrag anularea ITP, precum şi celelalte defecte evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării şi care sunt precizate în Planurile de operaţiuni din prezentele reglementări.La data de 01-11-2016 Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(9) Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.----------Alin. (9) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(10) În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea defectelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în staţiile reprezentanţelor RAR.Articolul 19SITP va pune la dispoziţia RAR datele privind activitatea de ITP.Capitolul IVAutorizarea SITPArticolul 20(1) Operatorii economici sau instituţiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.----------Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(2) Funcţionarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii.----------Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(3) Autorizarea SITP deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare şi a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformităţii.----------Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(4) SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerinţele specifice precizate prin prezentele reglementări.Articolul 21(1) Autorizaţia tehnică se acordă operatorilor economici sau instituţiilor publice care deţin spaţii corespunzătoare desfăşurării activităţii de ITP, îndeplinesc condiţiile precizate la art. 10 şi au personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizaţiei tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.----------Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci).(2^1) Lăţimea spaţiului delimitat în care se desfăşoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe lungimea acestuia, cu excepţia stâlpilor din structura de rezistenţă, nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a II-a de ITP şi de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.----------Alin. (2^1) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(2^2) (2^2) În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spaţiul precizat la alin. (2^1) pentru vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului şi a standului de frânare pe axa de simetrie a spaţiului dedicat activităţii de ITP.----------Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3) SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m.(3^1) (3^1) SITP care efectuează probe funcţionale de verificare a performanţei şi eficacităţii sistemului de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafaţă betonată sau asfaltată, marcată corespunzător şi cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.----------Alin. (3^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(4) SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu braţe nu se vor efectua ITP la tractoare.(5) Incinta SITP trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.(6) În incinta SITP trebuie menţinută, pe perioada desfăşurării activităţii, o temperatură constantă de minim 10°C şi maxim 30°C.(7) SITP trebuie să dispună de:a) spaţii de parcare suficiente care să permită staţionarea vehiculelor în aşteptarea efectuării ITP sau în aşteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieşirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spaţiu de parcare, se va prezenta un accept de la autorităţile locale pentru parcarea pe drumul public. Spaţiile de parcare trebuie delimitate şi marcate corespunzător, iar pe perioada de funcţionare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;----------Lit. a) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".b) spaţii sociale pentru personal - vestiar şi grup sanitar;----------Lit. b) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
La data de 01-11-2016 Lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de Punctele 5-7, Articolul I ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializatReparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei circulaţiei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).----------Definiţia "Reparaţie sau modificare necorespunzătoare" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timp.----------Definiţia "DMi (defect minor)" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014 şi de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte necooformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).----------Definiţia "DMa (defect major)" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".DP (defect periculos) - defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa circulaţiei rutiere.----------Definiţia "DP (defect periculos)" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul " / ". In cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în conformitate cu definiţiile specifice.Prescurtări utilizate în tabel:CI - certificat de înmatriculareCIV - cartea de identitate a vehicululuiITP - inspecţie tehnică periodicăCategoriile Lle, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2----------Lit. c) a pct. 6.1.3. de la lit. A "Plan de operaţiuni" din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.B. Schemă efectuare ITP mopede şi motocicleteSchema prezentată nu este obligatorie, nu conţine toate punctele de verificare din planul de operaţiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele şi subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operaţiuni, au fost controlate.C. Aliniamentul roţilor la mopede şi motociclete cu 2 roţiOrice nealiniere vizibilă, suficientă pentru a afecta manevrabilitatea sau conducerea autovehiculului impune respingerea acestuia.D. Verificare anvelopeAnexa nr. 2la ReglementăriPrevederi privind efectuarea ITP - clasele a II-a şi a III-aautovehicule, tractoare, precum şi remorcile acestoraA. Plan de operaţiuni
La data de 01-11-2016 Lit. A din anexa 2 la reglementări a fost modificată de Punctele 8-17, Articolul I ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat*1) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei circulaţiei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)*2) 48 % pentru vehiculele care nu sunt datate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991*3) 45 % pentru vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988*4) 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988*5) 22 % pentru vehiculele din categoriile N(1), N(2) şi N(3)DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timpDMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este permisă în funcţie de prevederile legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publiceDP (defect periculos) - defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa circulaţiei rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publiceÎn cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul "/". În cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în funcţie de definiţiile specifice.Prescurtări utilizate în tabel:CI - certificat de înmatriculareCO - oxid de carbonCIV - cartea de identitate a vehicululuiHC - hidrocarburi totalITP - inspecţie tehnică periodicăGNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL)MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)Categoriile M(1), M(2), M(3), N(1), N(2), N(3), O(1), O(2), O(3), O(4) sunt definite în reglementările RNTR 2B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară şi exterioară)C. Coroziuni admise la conductele rigide de frânareConductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafaţa rămasă să prezinte ciupituri (pitting).D. Defecte privind parbrizul şi alte geamuri1. Defecte parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusivParbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum urmează:1. Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de aproximativ 0,3 m (diametrul volanului) şi înălţimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);2. Câmpul indirect de vizibilitate - suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană transversală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);3. Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.
──────────
*2) Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi remorcilor acestora, modificată ultima dată de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi ale remorcilor lor, şi a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor şi a remorcilor acestora.
*3) Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
──────────Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puţin 70%. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.----------Al treilea alineat din secţunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.----------Al cincilea alineat din secţunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Aceleaşi condiţii se aplică motociclurilor carosate şi tractoarelor.E. Detectarea jocurilor excesive în articulaţiiÎn funcţie de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:
Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este precizat sub forma a două numere (de exemplu, 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină şi viteză sunt prevăzuţi în Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 şi Regulamentul CEE-ONU nr. 54.----------Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Indici de viteză anvelope
Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menţionată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină şi de viteză sunt marcaţi pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.G. Defecte la caroserie datorate coroziuniiDefectele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcţie de soluţia constructivă a caroseriei:1. Autovehicul cu caroserie autoportantă2. Autovehicul cu şasiu portant1. Autovehicul cu caroserie autoportantăÎn cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de elementul caroseriei:a) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detaşabile ce compun caroseria (capote, aripi, uşi) dar de o anumită dimensiune şi numai în anumite zone. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detaşabile trebuie să fie mai mică de 2500 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detaşabile la o distanţă mai mică de 100 mm faţă de punctele de montare. În cazul capotelor şi a uşilor, în zona dispozitivelor de închidere şi a suporţilor acestora va fi considerată o zonă de siguranţă de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranţă nu se admit coroziuni străpunse.b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistenţă numai în anumite zone şi având o anumită suprafaţă. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistenţă trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roţilor, contraaripi, podea şi panourile caroseriei, cu condiţia ca aceste coroziuni să se afle la o distanţă mai mare de 100 mm faţă de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.
Fig. 1 Lungimea montanţilor din zona uşilor şi a geamurilor (A = lungime la uşă, B = lungime la geam)
La vehiculele cu şasiu portant se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos:
Metode de verificare:Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:1) Inspecţie vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;2) Dacă există suspiciuni:a) prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri uşoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;b) prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.Standarde de evaluare a reparaţiilor zonelor deteriorate prin coroziune:1. Condiţii pentru reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune:a) reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel încât îmbinarea părţii sau a secţiunii elementului reparat să îndeplinească funcţionalitatea iniţială.b) nu se admit reparaţii prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.Sunt admise reparaţii la o distanţă mai mare de 30 mm faţă de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.2. Metode de reparaţii admise:a) sunt permise reparaţii cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;b) dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu şuruburi, se admite reparaţia prin sudură.c) nu sunt permise reparaţii combinate (sudură/nituri/şuruburi) care să depăşească o suprafaţă maximă de 2500 mmp.Prin sudură sigură aşa cum a fost menţionat la lit. a) se înţelege:- cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 50% din perimetrul secţiunii ce poate fi sudată şi care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;- puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm şi care sunt repartizate la o distanţă de maximum 20 mm una de cealaltă.3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcţiei şi ale suspensiei:a) dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune:- acesta nu se repară, se înlocuieşte- elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.b) dacă un element al mecanismului de direcţie sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.4. Metode de reparaţii admise pentru elemente longitudinale şi transversale:a) elementele longitudinale şi transversale ce fac parte din cadrul şasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipseşte material.b) prin excepţie de la prevederile lit. a), elementele longitudinale şi transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puţin aceeaşi cu grosimea secţiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta înţelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 75% din perimetrul părţilor ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau a plăcii bolţului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.H. Defecte la dispozitivele de cuplareDispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch şi de 3,5 inch.- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură:
La data de 01-11-2016 Anexa 2^1 la reglementări a fost modificată de Punctele 18-19, Articolul I ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializatReparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate).DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timp.DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este permisă în funcţie de prevederile legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice.DP (defect periculos) - defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa circulaţiei rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice.În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul "/". În cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul RAR este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în funcţie de definiţiile specifice.----------Notele poziţionate după tabelul din anexa 2^1 la reglementări au fost introduse de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.----------Lit. b) a pct. 1.2.2 şi lit. b) a pct. 1.3.2 din anexa 2^1 la reglementări au fost abrogate de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Pct. 5.2.1 şi pct. 7.5 din anexa 2^1 la reglementări au fost modificate de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Sintagma "siguranţa rutieră" a fost înlocuită cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere", conform pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Anexa nr. 3la reglementăriCerinţe privind echiparea ulterioară fabricaţieicu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelordin categoriile N(2) şi N(3)I. DEFINIŢIIDispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenţionale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informaţii despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.Oglindă - orice dispozitiv, cu excepţia dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în faţa vehiculului.Clasificarea oglinzilor:a) clasa I - oglindă retrovizoare interioară;b) clasa II şi III -oglinzi retrovizoare exterioare principale;c) clasa IV - oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;d) clasa V - oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);e) clasa VI - oglindă frontală.II. CERINŢE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAŢIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE1. Cerinţa echipării ulterioare fabricaţiei cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).
──────────
*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă şi a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive şi care modifică Directiva 70/156/CEE şi abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE
──────────2. Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:a) autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiţii:i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA; ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate, care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).6. Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.III. METODA DE VERIFICARE:1. În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.2. În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:- pentru oglinzile de clasa IV:
----------Anexa 8 la reglementări (faţă) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului nr. ....... din ................" cu textul "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerţului nr. ............" şi de pct. 44 al art. I din acelaşi ordin, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".Anexa nr. 9la reglementăriCererepentru autorizarea staţiei de inspecţie tehnicăperiodică a vehiculelor----------Titlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Operatorul economic sau instituţia publică .................................... cu sediul în .................. judeţul .............. str. ........................... nr. ................. cod poştal ............. telefon ........... fax ........... solicită eliberarea autorizaţiei pentru staţia de inspecţie tehnică periodică din ...................... judeţul ............. str. .............. nr. ........... cod poştal ............ telefon .............. fax ............. pentru următoarele clase de inspecţie tehnică periodică .............................----------Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".Anexăm:1. chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice;2. abrogat;----------Pct. 2 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activităţi de testări şi analize tehnice»;----------Pct. 3 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.4. abrogat;----------Pct. 4 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.5. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;----------Pct. 5 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);----------Pct. 6 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.7. schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.Programul de lucru al staţiei de inspecţie tehnică esteîn zilele de .......................... orele ...............................şi în zilele de ....................... orele ...............................Ne obligăm ca pe timpul funcţionării staţiei de inspecţie tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecţia tehnică periodică.Nr. ....... din .................REPREZENTANT LEGAL,(numele, prenumele, funcţia, semnătura, ştampilă)Anexa nr. 10la reglementări
_________*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii*1) 48 % pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;*2) 45 % pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988;*3) 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepţia celor din categoria L) este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului:F(p) = F(pmax) x [m(ef)/m(tot)] (daN),în careF(pmax) (daN) - efortul de acţionare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1);m(ef) (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat;m(tot) (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat.----------Tabelul 1 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".Tabelul 2 - Valori minime admisibile alecoeficientului de frânare pentru frâna de staţionare
----------*) coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii.(1) 24% pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;(2) 22% pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia: F(max) - F(min) d = ────────────── x 100(%) F(max)în care:F(max) [daN] - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară;F(min) [daN] - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară.Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu şi tabelul 4 pentru frâna de staţionare.----------Tabelul 2 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".Tabelul 3 - Valori maxime admisibile aledezechilibrului dintre forţele de frânarela roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu
----------Tabelul 3 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Tabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintreforţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de staţionare
----------Tabelul 4 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul----------Partea introductivă a lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă.----------Primul paragraf al lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, cu măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza, de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza, maximă constructivă) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare.Această verificare se aplică pentru maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h, tractoare, autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri.----------Al treilea paragraf de la lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Valorile minime admisibile ale deceleraţiei maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare.Tabelul 5 - Valori minime admisibile aledeceleraţiei maxime pentru frâna de serviciu
------------*) cu acţionare prin manetă.*1) 4,8 m/s² pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;*2) 4,5 m/s² pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.----------Tabelul 5 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".Tabelul 6 - Valori minime admisibile aledeceleraţiei maxime pentru frâna de staţionare
--------*1) 2,4 m/s² pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991.----------Tabelul 6 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcursVerificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:- o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);- acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.----------Primul paragraf al lit. C din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 36 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Metodologia de încercare a sistemelor defrânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O cu masa totalămaximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ───────────── x 100(%) Gîn care:Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = Forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.----------Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat metoda de măsurare într-un punctAceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.Metoda presupune existenţa supapelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametrii:a) valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcţie de amplasarea supapei de testare) la care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). în cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care este menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime.Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei: p(ex) - 0,4 Ei = ──────────── p(i) - 0,4în care:i = numărul punţii verificate;p(ex) = valoarea presiunii de extrapolare;p(i) = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i.Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula: (F1s + F1d) x E1 + (F2s + F2d) x E2 + ... + (Fns + Fnd) x En Cf = ────────────────────────────────────────────────────────────── x 100(%) Gîn care:Fis (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.----------Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu 2 supape de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ───────────── x 100(%) Gîn care:Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.----------Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru sistemele de frânare complet hidrauliceCoeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare: n Σ Fis + Fid i=1 Cf = ───────────── x 100(%) Gîn care:Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.----------Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.----------Anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 6 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 40 al art. I din acelaşi act normativ.Anexa nr. 12la reglementăriCondiţiiprivind culoarea luminilor la elementeleinstalaţiei electrice de iluminare şi semnalizare(în funcţie de dotare)
----------Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din acelaşi act normativ.Anexa nr. 13la reglementăriVerificarea emisiilor poluante1. Autovehicule echipate cu mas alimentate m benzină, GPL sau GNC1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricompooent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări;1.1.1. Inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.1.2. Inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările producătorului, se măsoară concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare").1.1.4. Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.;b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol.1.1.5. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000 ppm.Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.1.1.6. La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride şi pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:1.2.1. Inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.2.2. Inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.2.3. Determinarea eficacităţii sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.1.2.4. Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare - valori limităConţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:a) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)] sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];b) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)] sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)].1.2.5. Lambda: 1±0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b).1.2.6. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm.Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.1.2.7. La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.1.2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice.1.2.9. Nu se efectuează această probă, pentru autovehiculele hibride.2. Autovehicule echipate cu mac alimentate cu motorină2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare").2.2 Pentru efectuarea verificării este necesar aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului, după cum urmează:2.2.1. Autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;2.2.2. Sub rezerva dispoziţiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiţii:a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puţin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită altfel, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;b) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin 3 accelerări libere.2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:2.3.1. Inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;2.3.2. Motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor din categoriile M(2), M(3), N(2) şi N(3) aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10s după eliberarea pedalei de acceleraţie;2.3.3. La începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie şi să se atingă turaţia de întrerupere a alimentării;2.3.4. La fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri având o masă totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg.----------Pct. 2.3.4. din anexa 13 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".2.4. Valori limită2.4.1. Nivelul opacităţii nu trebuie să depăşească valorile limită ale indicelui de opacitate (coeficientului de absorbţie), care sunt următoarele:Indice de opacitate (coeficient de absorbţie) maxim pentru:a) mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m^-1;b) mac cu turbocompresor: 3 m^-1;c) o limită de 1,5 m^-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate:i) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)]; ii) la linia Bl a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EURO IV din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EURO V din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)]; iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EEV din. categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];v) în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Eu.ro 6 sau ulterior din categoria. M(1), N(1), M(2) ori N(2)]; vi) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 [autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)].2.4.2. Autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită, cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate fi calculată ignorând valorile observate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată.2.4.3. Pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m^-1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.----------Anexa 13 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 8 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 42 al art. I din acelaşi act normativ.Anexa nr. 14la reglementăriCondiţii privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare----------Sintagma "vehicul rutier" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roţilor, amplasate într-un loc uşor accesibil pe vehicul, după cum urmează:a) o cală de blocare pentru:i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone; ii) remorci cu două axe, cu excepţia semiremorcilor cu şa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone.b) două cale de blocare pentru:i) vehicule cu trei sau mai multe axe; ii) semiremorci cu şa;iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanţa dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone; iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.Anexa nr. 15la reglementăriI. Condiţii privind echiparea vehiculelor grele şi lungi cu plăci de identificare spate----------Sintagma "vehicul rutier" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(1) Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depăşeşte 12 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepţia celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone şi a căror lungime depăşeşte 8 m, precum şi remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări.(2) Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE ONU nr. 70*9) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare şi compuse din benzi oblice alternante roşii (fluorescente sau reflectorizante) şi galbene (reflectorizante), înclinate şi descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben şi o bordură roşie (fluorescentă sau reflectorizantă).
──────────
*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele şi lungi
──────────
──────────
*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcţie) şi a remorcilor lor
──────────
──────────
*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N şi O
──────────(3) Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:1. Marcaje laterale şi spate constituite din benzi1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a vehiculului."Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.1.3. În cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.2. Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)2.1. Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive trebuie să fie discrete.2.2. Prin "discrete" se înţelege:2.2.1. mai puţin de 15 litere/caractere;2.2.2. înălţimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;2.2.3. o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;2.2.4. concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefonExemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 22-12-2017 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 22-12-2017 până la data de 10-04-2018 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
*) Aprobate de Ordinul nr. 2.133/2005, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
Notă CTCE Forma consolidată a REGLEMENTĂRILE din 8 decembrie 2005, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005, la data de 22 Decembrie 2017 este realizată prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de: ORDINUL nr. 510 din 21 iunie 2007/ORDINUL nr. 230 din 22 iunie 2007; ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008; ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012; ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012; RECTIFICAREA nr. 1.107 din 29 iunie 2012; ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014; ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015; ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016; ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
Notă CTCE Pct. 44 şi 45 ale art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012 prevăd:44. În cuprinsul reglementărilor, sintagma "persoană juridică" se înlocuieşte cu sintagma "operator economic sau instituţie publică", iar termenul "pneu" se înlocuieşte cu termenul "anvelopă".45. În cuprinsul reglementărilor, termenul "măsurătorii" se înlocuieşte cu termenul "măsurării".Conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, în cuprinsul textului, sintagmele "locuri pe scaune", "vehicul rutier" şi "siguranţa circulaţiei rutiere" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri şezând", "vehicul" şi "siguranţa rutieră".Conform pct. 37 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, în cuprinsul ordinului, sintagmele "locuri şezând" şi "siguranţa rutieră" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri pe scaune" şi "siguranţa circulaţiei rutiere".**) Titlul Reglementărilor a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Reproducem mai jos prevederile art. IV - VII din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017:Articolul IVPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se aplică de la data de 20 mai 2018, cu excepţia prevederilor art. 11, 24-26 şi ale anexei nr. 7^1 la Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, care se aplică la 7 zile de la data publicării.Articolul VPână la data de 20 mai 2018 sunt exceptate de la îndeplinirea cerinţelor prevăzute la pct. 1 din anexa nr. 7^1 la Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, personalul RAR, precum şi persoanele care au depus la RAR până la data de aplicare a anexei nr. 7^1 prevăzută la art. IV un dosar în vederea atestării ca inspector tehnic, dosar care atestă îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în Ordinul ministrului transporturilor nr. 682/2015 privind modificarea şi completarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005.Articolul VIÎncepând cu data de 20 mai 2018 se suspendă de drept autorizaţiile tehnice emise de Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ în cazul staţiilor de inspecţie tehnică periodică ce nu îndeplinesc prevederile art. 3 alin. (4^2) şi ale art. 10 alin. (9^1) din Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ a îndeplinirii prevederilor respective.Articolul VIIÎncepând cu data de 20 mai 2023 se suspendă de drept autorizaţiile tehnice emise de Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ în cazul staţiilor de inspecţie tehnică periodică ce nu îndeplinesc prevederile art. 29 alin. (1) lit. i) din Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român“ a îndeplinirii prevederilor respective.
Capitolul IDispoziţii generaleArticolul 1(1) Prezentele reglementări stabilesc cerinţele, procedurile şi aparatura necesare efectuării inspecţiei tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, fără demontare, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate în România, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei rutiere, protecţiei mediului şi folosinţei conform destinaţiei.----------Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".(2) ITP include în cazul autovehiculelor şi inspecţia tehnică pentru poluare.Articolul 2Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei. Informaţiile privind gradul de uzură şi starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obţin de către deţinător cu ocazia lucrărilor de întreţinere sau de reparaţii.----------Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 3(1) ITP se efectuează de Regia Autonomă "Registrul Auto Român", denumită în continuare RAR, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanţele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de RAR.(2) Activitatea de ITP se poate realiza prin operatori economici autorizaţi, numai pe baza unui contract de franciză încheiat cu RAR de către aceştia, în condiţiile legii.(3) În activitatea de ITP, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR de către operatorii economici autorizaţi sau de către instituţiile publice autorizate, denumite în continuare persoane autorizate, cu asumarea în consecinţă a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din aceasta.(4) Persoanele autorizate care au încheiat cu RAR contracte de franciză pentru ITP nu au dreptul să cesioneze această activitate.(5) Aparatura utilizată în staţiile de inspecţie tehnică periodică, denumite în continuare SITP, trebuie să respecte cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de metrologie, precum şi cerinţele specifice activităţii de ITP prevăzute de prezentele reglementări.(6) Pregătirea tehnică specifică şi atestarea personalului care efectuează ITP şi controlul tehnic în trafic al vehiculelor se realizează de RAR.----------Alin. (6) al art. 3 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:a) supravegherea tehnică a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;b) controlul executării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;c) controlul executării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în staţiile reprezentanţelor RAR;d) controlul tehnic în trafic.(8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, şi prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerinţele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;b) Vehiculul va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;----------Lit. b) a alin. (8) al art. 3 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".c) Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului.(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.Articolul 4În funcţie de categorie, destinaţie şi masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:----------Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepţia celor din clasa I;----------Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.----------Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 5(1) Vehiculele înmatriculate pot fi menţinute în circulaţie numai dacă se face dovada încadrării acestora în cerinţele tehnice specifice prevăzute în prezentele reglementări, prin efectuarea ITP, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii.----------Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(2) Obligaţia efectuării ITP, precum şi a respectării periodicităţii acestora, în funcţie de categoria vehiculului, revine deţinătorului legal al vehiculului.(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcţie de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:a) la 6 luni:i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;----------Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;----------Pct. ii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.iii) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.----------Pct. iii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.b) la 1 an:i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;ii) remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;----------Pct. iii) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.iv) autovehicule speciale ambulanţă.v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.----------Pct. v) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.vi) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la lit. a) pct. iii).----------Pct. vi) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.c) la 2 ani:i) mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluri;----------Pct. i) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune;----------Pct. ii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".iii) maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepţia maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h;----------Pct. iii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.iv) remorci şi semiremorci cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, cu următoarele excepţii:- remorci şi semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care periodicitatea este de un an;- remorci şi semiremorci apicole, precum şi rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.----------Pct. iv) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.v) tractoare cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.----------Pct. v) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.d) abrogată;----------Lit. d) a alin. (3) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învăţarea conducerii auto, precum şi autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.----------Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4^1) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.----------Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".(4^2) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepţia autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.----------Alin. (4^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socoteşte de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.Articolul 6În intervalul dintre două ITP, deţinătorul vehiculului are obligaţia de a asigura menţinerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare, în vederea încadrării în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, utilizând în acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entităţi tehnice, piese de schimb, materiale de exploatare şi dotări obligatorii de origine sau omologate/certificate conform legislaţiei în vigoare.----------Art. 6 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 7(1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competiţiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la vehiculele radiate din evidenţă care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum şi inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.----------Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(1^1) Abrogat.----------Alin. (1^1) al art. 7 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(2) ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) se efectuează în staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.Articolul 8(1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze şi remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.----------Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "certificării" cu sintagma "agreării" şi de pct. 39 al art. I din acelaşi act normativ, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(2) Abrogat.----------Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3) ITP la autovehiculele pentru competiţii sportive şi la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ţinându-se seama de cerinţele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.----------Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricaţiei.Capitolul IIOrganizarea SITPArticolul 9(1) SITP este o (sub)unitate care aparţine unui operator economic sau unei instituţii publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înfiinţare desfăşurarea de activităţi de testări şi analize tehnice. SITP poate funcţiona numai dacă deţine autorizaţie tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spaţiul destinat activităţii de ITP trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale operatorului economic sau instituţiei publice şi toată aparatura destinată acestei activităţi trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de operatorul economic sau instituţia publică respectivă.----------Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi reparaţii în timpul programului pentru efectuarea ITP.(3) Utilajele şi aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare şi pentru verificarea calităţii reparaţiilor şi reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparaţii, în baza unui document de lucru însoţitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).Articolul 10(1) SITP trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:1. SITP pentru clasa Ia) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite şi un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.2. SITP pentru clasa a II-a şi/sau a III-aa) canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V.Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lăţime de minimum 0,8 m şi lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;----------Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară şi dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălţime de minimum 1,5 m.d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a. Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu minimum opt mişcări.e) instalaţie pentru evacuarea forţată a gazelor arse;f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITPa) pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală şi dispozitiv pentru măsurarea efortului la manetă. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.----------Lit. a1) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h. a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%. a5) cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3; ii) pentru masă - clasa de exactitate 2. a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare. a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă. a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:----------Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă; ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata faţă şi spate, în momentul efectuării probei; iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staţionare);v) roţile verificate(faţă/spate) şi valorile forţelor de frânare măsurate; vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi de staţionare).vii) valoarea măsurată a forţelor de acţionare (la pedală şi/sau la manetă).----------Pct. vii) de la lit. a8) a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică şi care au dispozitiv de fixare faţă/spate pe durata încercării frânelor.b) pentru clasa a II-a şi a III-ab.1 standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0 - 10 atm). Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.----------Lit. b.1 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".b.2. b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a şi de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.b.3. b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.b.4. standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.----------Lit. b.4 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.b.5. în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecţie a rolelor.b.6. standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare, a forţei de apăsare la pedală şi a presiunii în instalaţia de frânare pneumatică şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.b.7. cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3;ii) pentru forţa de apăsare la pedală - clasa de exactitate 2;iii) iii) pentru presiunea din instalaţia de frânare pneumatică - clasa de exactitate 1;iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.b.8. programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare, precum şi a dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi axe pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.b.9. pentru ITP la autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă, staţia trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.b.10. standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.b.11. programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) şi valorile forţelor de frânare măsurate;vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);vii) vii) valorile dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);viii) viii) valoarea măsurată a forţei de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forţei maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerinţă se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;ix) valoarea măsurată a presiunii din instalaţia de frânare pneumatică.b.12. nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare şi dezechilibre, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.b.13. b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracţiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate şi înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.2. Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)2.1. Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puţin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% şi a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară şi alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) şi ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);2.2. Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO şi (lambda)) conform OIML R 99 - clasa I, cu precizie de minimum:± 0,06% pentru CO;± 0,5% pentru CO(2);± 0,1% pentru O(2);± 12 ppm pentru HC.2.3. Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.2.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.2.5. Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:----------Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".a) data, ora şi minutul efectuării probei;b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;c) turaţia de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;d) valoarea CO(cor) la turaţia de mers în gol încet;e) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol încet;f) turaţia de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;g) valoarea CO sau CO(cor) la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;h) valoarea coeficientului lambda la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;i) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol accelerat.2.6. Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.3. Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)3.1. Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parţial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1). *1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziţii uniforme privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare3.2. Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.3.3. Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.3.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiilefabricantului.3.5. 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.----------Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.3.6. Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).3.7. Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:----------Partea introductivă a pct. 3.7. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".a) data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;c) timpul de bază;d) turaţia de mers în gol încet;e) turaţia de mers în gol maximă (de regulator);f) indicele de opacitate măsurat.3.8. Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.----------Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm----------Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi standul de frânare cu role.8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri).Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:a) marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;b) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);d) valoarea deceleraţiei;e) valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).----------Al doilea paragraf de la pct. 8 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.9. Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin inerţie.10. 10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepţia SITP dotate cu decelerometru.11. Calculator pentru evidenţa ITP (desktop):----------Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.11.1. Calculatorul trebuie să aibă următoarea configuraţie minimală:a) procesor: minimum 1,5 Ghz;b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;c) CD-ROM sau CD-W;d) placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;e) port paralel şi port USB;f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afişarea datei şi orei prelevării imaginii.13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.15. Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi): 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).17. Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.----------Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării activităţii, menţinerea temperaturii între 5°C şi 37°C.(4) Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această activitate sau prin alte mijloace software.(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformităţii realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor:
| [poziţie conform art. 10] Denumirea aparatului de măsură | Dovada conformităţii | Tipul aparatului sau mărimii certificate |
| [art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)]Stand de frânare cu role corespun-zător clasei I de ITP - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş | Certificat de etalonare | Forţă de frânare Cântărire (masă) Forţă de apăsare la pedală Forţă de apăsare la manetă |
| [art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]Stand de frânare cu role corespun-zător clasei a II-a şi a III-a de ITP | Buletin de verificare metrologică | Forţă de frânare |
| Certificat de etalonare | Forţă de apăsare la pedală Cântărire (masă) Presiune (traductor de presiune) | |
| [art. 10 alin. (2) pct. 2] Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehicu- lele echipate cu motor cu aprin- dere prin scânteie (mas) | Buletin de verificare metrologică | Analizor de gaze de evacuare |
| [art. 10 alin. (2) pct. 3] Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac) | Buletin de verificare metrologică | Opacimetru pentru gazelede evacuare ale mac |
| [art. 10 alin. (2) pct. 4] Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă | Certificat de etalonare | Unghiuri (aparat pentru reglarea şi verificarea farurilor la autovehicule) |
| [art. 10 alin. (2) pct. 5] Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopele vehiculelor | Buletin de verificare metrologică | Manometru pentru verifi-carea presiunii în anvelopele vehiculelor |
| [art. 10 alin. (2) pct. 6] Dispozitiv de măsurare a adâncimiiprofilului anvelopelor | Certificat de etalonare | Lungimi (şubler) |
| [art. 10 alin. (2) pct. 8] Decelerometru cu compensare | Certificat de etalonare sau buletin de măsurare | Deceleraţie Forţa de apăsare la pedală |
| [art. 10 alin. (2) pct. 13] Ruletă cu lungimea de minimum 10 m | Buletin de verificare metrologică | Ruletă |
| Certificat de etalonare | Lungimi (ruletă) | |
| [art. 10 alin. (2) pct. 17] Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru claselea II-a şi a III-a | Certificat de etalonare | Lungimi (şubler) |
| Buletin de măsurare | Lungimi (calibre) |
Notă CTCE ──────────*) Notă CTCE:Conform art. III din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prevederile art. I pct. 16 se aplică numai pentru solicitările privind prima autorizare sau prima reautorizare, transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.──────────
c) spaţii sociale accesibile clienţilor - spaţiu de aşteptare (cu o suprafaţă de minimum 4 m²) şi grup sanitar;----------Lit. c) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. Notă CTCE ──────────*) Notă CTCE:Conform art. III din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prevederile art. I pct. 16 se aplică numai pentru solicitările privind prima autorizare sau prima reautorizare, transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.──────────
d) birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP şi pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafaţă de minimum 4 mp.(8) SITP trebuie să asigure circulaţia pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.(9) Autorizaţia tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive şi cu dotarea existentă a SITP, ţinându-se cont de prevederile art. 10.(10) Pe autorizaţia tehnică eliberată se vor menţiona clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum şi eventualele interdicţii, limitări sau observaţii referitoare la efectuarea ITP din motive tehnice, constructive sau administrative.----------Alin. (10) al art. 21 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(11) Autorizaţia tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu operatorul economic sau instituţia publică ce deţine SITP.----------Alin. (11) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(12) Dacă operatorul economic sau instituţia publică deţine mai multe SITP, RAR va elibera autorizaţii tehnice pentru fiecare SITP.----------Alin. (12) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".Articolul 22(1) În vederea autorizării, operatorii economici sau instituţiile publice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o deţin, un dosar de autorizare.----------Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(2) Dosarul de autorizare va conţine următoarele documente:1. cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituţiei publice şi ale SITP;----------Pct. 1 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".2. chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice, completat şi semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice;----------Pct. 2 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".3. Abrogat.----------Pct. 3 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.4. certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activităţi de testări şi analize tehnice»;----------Pct. 4 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.5. Abrogat.----------Pct. 5 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.6. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;----------Pct. 6 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);----------Pct. 7 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.8. schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.(3) Durata maximă de valabilitate a autorizaţiei tehnice este de 2 ani şi este condiţionată de asigurarea respectării de titular a condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de ITP.(4) Fără a depăşi acest termen, operatorul economic sau instituţia publică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condiţiile respectării prezentelor reglementări.----------Alin. (4) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(5) Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.(6) Autorizaţia tehnică cu termenul de valabilitate depăşit devine nulă.Articolul 23(1) Pentru verificarea în timp a menţinerii capabilităţii tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activităţii acesteia.(2) Neconformităţile constatate în cursul acestei activităţi vor fi menţionate în registrul de control al SITP şi, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.(3) În urma activităţii de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:a) măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP şi-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în autorizaţia tehnică eliberată;----------Lit. a) a alin. (3) al art. 23 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".b) măsura de suspendare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) şi d)-i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză;c) măsura de anulare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) şi d) - i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză.(4) În cazul suspendării autorizaţiei tehnice, SITP va fi restricţionată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment şi va fi încheiat un proces verbal în registrul de control al SITP în care se va menţiona codul de tranzacţie şi data ultimei ITP efectuate. În cazul anulării autorizaţiei tehnice, se procedează ca şi în cazul suspendării, suplimentar reţinându-se de RAR autorizaţia tehnică a SITP.(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizaţia tehnică suspendată, anulată sau cu termenul de valabilitate depăşit atrage măsuri de sancţionare corespunzător legislaţiei în vigoare.Articolul 23^1Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condiţiile în baza cărora a fost acordată autorizaţia tehnică.----------Art. 23^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Capitolul VAtestarea personalului care efectuează ITPArticolul 24(1) Atestarea/Reatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată de eliberarea unui certificat de atestare.(2) Atestarea/Reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 7^1.La data de 22-12-2017 Articolul 24 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 25Abrogat.La data de 22-12-2017 Articolul 25 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 26Abrogat.La data de 22-12-2017 Articolul 26 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 27(1) După angajarea de o persoană autorizată ce deţine o SITP, persoana atestată va primi din partea RAR o ştampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca inspector tehnic. Ştampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilităţii certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activităţii în cadrul SITP respectivă.(2) În cazul transferului la o altă SITP deţinută de aceeaşi persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.(3) În cazul transferului la o altă SITP deţinută de un alt operator economic sau de o altă instituţie publică, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către operatorul economic sau instituţia publică respectiv/ă.----------Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(4) Un inspector tehnic nu poate deţine şi folosi în aceeaşi perioadă de timp decât o singură ştampilă ITP, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3).Articolul 28(1) Se consideră abatere de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un inspector tehnic şi se menţionează pe certificatul de atestare al acestuia următoarele cazuri:a) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplineşte cerinţele tehnice precizate prin prezentele reglementări;----------Lit. a) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".b) nerespectarea cerinţelor, procedurilor şi a instrucţiunilor de efectuare a ITP conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare;c) nemenţionarea în raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, din grupele DMa şi DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;d) transmiterea către RAR sau în baza naţională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;f) completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ştampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;g) menţionarea în raportul de ITP a unor neconformităţi tehnice, din grupele DMa şi DP, pe care vehiculul nu le prezintă;h) lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;j) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a numelui de utilizator şi/sau a parolei proprii de acces la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;k) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;l) neanularea ITP valabile pentru vehiculul la care au fost constatate defecte majore sau periculoase în cadrul ITP.----------Lit. l) a alin. (1) al art. 28 a fost introdusă de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(2) Certificatul de atestare se anulează în cazul în care:a) în decursul unei perioade de 12 luni se constată două abateri de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un inspector tehnic, menţionate pe certificatul de atestare al acestuia;b) se certifică starea tehnică a vehiculului în lipsa acestuia;----------Lit. b) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".c) se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care autorizaţia tehnică a SITP este suspendată, anulată sau expirată;----------Lit. c) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".d) se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care aparatura specifică necesară efectuării ITP nu îndeplineşte cerinţele specificate;----------Lit. d) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".e) se certifică starea tehnică a vehiculului fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;f) se constată modificări sau intervenţii neautorizate la aparatura utilizată sau la programele utilizate;g) se efectuează ITP la vehicule pentru care SITP are interdicţie de a efectua ITP;h) se efectuează ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunzător clasei respective;i) se aplică alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatriculare, decât cel care a fost generat de programul de evidenţă.(3) Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioadă de maximum 30 de zile în cazul în care analizarea abaterilor menţionate la alin. (2) necesită un timp suplimentar.(4) În cazul în care pentru aceeaşi SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici (pentru acelaşi inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiţi), se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 90 de zile.(5) Obţinerea unui nou certificat de atestare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii prevăzută la art. 25, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăşi 60 de zile de la depunerea cererii.(6) Inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară i se suspendă dreptul de a efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioadă de 2 ani.----------Alin. (6) al art. 28 a fost modificat de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(7) Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ştampilei, a semnăturii şi a elementului de securizare care certifică promovarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară, materială sau penală.(8) Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfăşurării activităţii inspectorilor tehnici şi de sancţionare administrativă a persoanelor care se fac vinovate de săvârşire a abaterilor menţionate în alineatele precedente.Capitolul VIDispoziţii finale şi tranzitoriiArticolul 29(1) Următoarele cerinţe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menţionate în continuare:a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;b) abrogată;----------Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c) echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;e) echiparea cu decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;f) amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru staţiile autorizate înainte de 21.12.2005.g) cerinţa privind menţinerea în incinta SITP a unei temperaturi de minimum 10°C şi maximum 30°C [art. 21 alin. (6)] se aplică de la 1 ianuarie 2018;----------Lit. g) a alin. (1) al art. 29 a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.h) cerinţa privind echiparea cu sistem video [art. 10 alin. (9^1)] se aplică de la 20 mai 2018.La data de 01-11-2016 Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(2) Cerinţa referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a şi a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.(3) Cerinţele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum şi la art. 21 alin. (2^1) şi (7) nu se aplică spaţiilor aferente SITP pentru care a fost emisă autorizaţia tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv şi nici spaţiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost obţinută autorizaţia de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.----------Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3^1) În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum şi la art. 21 alin. (2^1) şi (7) se acceptă o toleranţă de - 5%.----------Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 şi platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m - art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.Articolul 30(1) Inspectorul tehnic şi inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menţionării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar faţă de elementele menţionate la art. 16, numărul de înmatriculare şi seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.----------Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 30^1În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), c), g) şi h), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări şi va informa deţinătorul vehiculului cu privire la anularea valabilităţii ITP a vehiculului respectiv.----------Art. 30^1 a fost introdus de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 31Ecusoanele de ITP, elementele de securizare şi imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziţia SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 - roşu, 2015 - verde, 2016 - portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP şi va fi amplasat între indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.----------Art. 31 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 32Suspendarea şi anularea autorizaţiilor tehnice ale SITP şi anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.Articolul 33Abrogat.----------Art. 33 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 34(1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis şi pentru vehiculele înregistrate.(2) În cazul vehiculelor înregistrate şi care aparţin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a cărţii de identitate a vehiculului.(3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menţionate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.----------Art. 34 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 34^1În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente din România şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.----------Art. 34^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 35RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluţiile tehnice naţionale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).Articolul 36Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate şi precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucţiuni şi dispoziţii specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.----------Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 37Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.----------Art. 37 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Anexa nr. 1la reglementăriPrevederi privind efectuarea ITP - clasa Imopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluri----------Titlul anexei 1 la reglementări a fost modificat de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.A. Plan de operaţiuni| Nr. crt. | Denumirea verificării | Metoda de control și aparatura necesară | Defecte constatate | Cod defect | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0. IDENTIFICARE AUTOVEHICUL | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanță dintre plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV) | Inspecție vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul | X | ||
| b) Număr de înmatriculare ilizibil sau lipsă | X | |||||
| c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanță cu documentele vehiculului | X | |||||
| d) Placă deteriorată / confecționată artizanal | X | X | ||||
| 0.2. | Verificare concordanță dintre datele prelevate de pe autovehiculul prezentat la ITP și datele din CIV | Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare și seria de motor sau plăcuțele producătorului. Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP si datele din CIV privind: categorie, caroserie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat pe plăcuța producătorului, prindere plăcuță producător, cod motor, serie motor, culoare | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță producător cu număr de identificare, după caz | X | ||
| b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total | X | |||||
| c) Număr de identificare neconform cu documentele sau înregistrările vehiculului | X | |||||
| d) Autovehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea | X | |||||
| e) Număr de identificare sau serie motor modificate sau poansonate neconform | X | |||||
| f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură) | X | |||||
| g) Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% din suprafața vehiculului | X | |||||
| 1. SISTEM DE FRÂNARE | ||||||
| 1.1 Stare mecanică și funcționare | ||||||
| 1.1.1. | Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Efort excesiv la acționarea pedalei/manetei | X | ||
| b) Uzură avansată sau joc excesiv | X | |||||
| c) Lipsă siguranță la pedală | X | |||||
| 1.1.2. | Pedală / manetă de frână și cursa dispozitivului de acționare a frânei | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acționare | X | ||
| b) Dispozitivul de acționare nu revine corect la poziția inițială | X | |||||
| c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată, fixată incorect sau lipsă | X | |||||
| d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv, fisurat, rupt | X | |||||
| 1.1.3. | Element de acționare pentru frâna de staționare, levier de comandă, mecanism cu clichet | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcționează nesigur | X | ||
| b) Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului | X | |||||
| c) Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect) | X | |||||
| d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau nefuncțional | X | |||||
| e) Sistem inoperant (cursă prea mică, prea mare sau orice element deteriorat sau reglat necorespunzător) | X | |||||
| 1.1.4. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient | X | ||
| b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau manetei) | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână | X | X | ||||
| d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână | X | |||||
| e) Lipsă capac rezervor lichid de frână | X | |||||
| f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect | X | |||||
| g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient a lichidului de frână (dacă este prevăzut de producător) | X | |||||
| 1.1.5. | Conducte de frână rigide | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | X | |
| b) Conductă sau conexiune neetanșă (pierderi reduse / importante) | X | X | ||||
| c) Deteriorări sau coroziuni excesive | X | X | ||||
| d) Conductă poziționată necorespunzător | X | |||||
| e) Conductă fisurată sau ruptă | X | |||||
| 1.1.6. | Racorduri flexibile de frână | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | X | |
| b) Racord deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt | X | X | ||||
| c) Racord sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante) | X | X | ||||
| d) Umflare excesivă la presiune | X | X | ||||
| e) Racord cu porozități | X | |||||
| f) Racord fisurat sau rupt | X | |||||
| 1.1.7. | Garnituri de fricțiune (plăcuțe, saboți) | Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare | a) Uzură excesivă (la o roată/la mai multe roți) | X | X | |
| b) Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată / la mai multe roți) | X | X | ||||
| c) Lipsă | X | |||||
| 1.1.8. | Tamburi și discuri de frână | Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație | a) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranța (la o roată/la mai multe roți) | X | X | |
| b) Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (la o roată/la mai multe roți) . | X | X | ||||
| c) Tambur sau disc lipsă | X | |||||
| d) Platou fixat necorespunzător, joc platou | X | |||||
| e) Joc disc de frână | X | |||||
| f) Disc frână deformat sau tambur ovalizat (la o roată/la mai multe roți) | X | X | ||||
| 1.1.9. | Cabluri de frână, leviere si conexiuni, tije de acționare | Inspecție vizuală si funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Cabluri deteriorate/înnodate | X | X | |
| b) Componente corodate sau uzate excesiv | X | X | ||||
| c) Cabluri, leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător | X | |||||
| d) Ghidaje de cabluri necorespunzătoare | X | |||||
| e) Orice element care poate împiedica miscarea liberă a elementelor sistemului de frânare | X | |||||
| f) Cursă necorespunzătoare a timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive | X | |||||
| g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei | X | |||||
| h) Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau a tijelor | X | |||||
| i) Cabluri ce nu asigură funcționalitatea sau tije de acționare defecte corespunzătoare | X | |||||
| 1.1.10 | Elemente de acționare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână hidraulici) | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Cu deteriorări/cu fisuri | X | X | |
| b) Neetanseități (pierderi reduse/importante) | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă | X | X | ||||
| d) Coroziuni excesive | X | X | ||||
| e) Burduf de protecție împotriva prafului rupt/lipsă | X | X | ||||
| 1.1.11. | Regulator automat al frânării în funcție de încărcare | Inspecție vizuală si funcțională în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Timonerie defectă | X | ||
| b) Timonerie reglată necorespunzător | X | |||||
| c) Mecanism blocat (gripat) sau ineficient | X | X | ||||
| d) Regulator lipsă sau modificat | X | |||||
| 1.1.12. | Ansamblul sistemului de frânare | Inspecție vizuală si auditivă | a) Alte componente corodate excesiv/deteriorate, astfel încât afectează funcționalitatea sistemului de frânare | X | X | |
| b) Orice altă componentă fixată sau montată necorespunzător | X | |||||
| c) Reparații necorespunzătoare/modificări neautorizate | X | X | ||||
| 1.2. Performantă si eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanță (+E) | încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți si motociclete fără atas) sau prin probe funcționale în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare si compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri si cvadricicluri) Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/ mai multe roți | X | X | |
| b) în cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) | X | |||||
| d) Frânare anormală a oricărei dintre roți (de ex. întârziere excesivă la frânare) | X | |||||
| e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării | X | |||||
| f) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.2.2. | Eficacitate (+E) | încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți si motociclete fără ataș) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori: | X | ||
| - Pentru ambele frâne: | ||||||
| - Categoria L1e: 42% | ||||||
| - Categoria L3e: 50% | ||||||
| - Categoria L2e: 4,0 m/s2 | ||||||
| - Categoria L4e: 4,6 m/s2 | ||||||
| - Categoria L5e: 4,4 m/s2 | ||||||
| - Categoria L6e: 4,0 m/s2 | ||||||
| - Categoria L7e: 4,4 m/s2 | ||||||
| - Pentru frâna pe roata/axa din spate, după caz): | ||||||
| - Toate categoriile: 25% sau 2,5 m/s2 | ||||||
| 1.3. Performanță și eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat) (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri și, dacă este prevăzută, mopede cu 2 roți, motociclete fără ataș și motociclete cu ataș) | ||||||
| 1.3.1. | Performanță (+E) | încercare pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/mai multe roți | X | X | |
| b) Autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| c) Forța de frânare nu variază gradual (blocare bruscă a frânei) | X | X | ||||
| d) întârziere excesivă la frânarea oricărei roți | X | |||||
| e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării | X | |||||
| f) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.3.2. | Eficacitate (+E) | încercare pe standul de frânare cu role role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe funcționale în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Eficacitatea mai mică de 50% din eficacitatea frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2. | X | ||
| 1.4. Performanță și eficacitate frână de staționare (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri și, dacă este prevăzută, mopede cu 2 roți, motociclete fără ataș și motociclete cu ataș) | ||||||
| 1.4.1 | Performanță (+E) | încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe funcționale în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Frâna nu acționează pe una/mai multe roți în cazul frânării în parcurs vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | X | |
| b) întârziere excesivă la frânarea oricărei roți | X | |||||
| c) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.4.2. | Eficacitate (+E) | încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Nu se asigură eficacitatea minimă de 16% sau 1,6 m/s2, după caz | X | ||
| 1.5. | Sistem antiblocare (ABS) | Inspecție vizuală a dispozitivului de avertizare sau prin probe funcționale în parcurs | a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează corespunzător | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcționare necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| c) Senzorii de turație a roții lipsă sau deteriorați | X | |||||
| d) Instalație electrică deteriorată | X | |||||
| e) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| 2.SISTEM DE DIRECȚIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Stare, fixare, funcționare mecanism de direcție (+E) | Inspecție vizuală în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta pe întreaga cursă utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric | a) Mecanism de direcție greu manevrabil | X | ||
| b) Axul sectorului de angrenare răsucit sau caneluri uzate | X | X | ||||
| c) Uzură excesivă a sectorului de angrenare | X | X | ||||
| d) Deplasare excesivă a sectorului de angrenare | X | X | ||||
| e) Neetanșeități ale casetei (scurgeri reduse/importante) | X | X | ||||
| 2.1.2. | Stare, fixare casetă de direcție (+E) | Inspecție vizuală a fixării casetei de direcție în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta, utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric | a) Fixare necorespunzătoare a casetei | X | X | |
| b) Găuri de fixare ovalizate | X | X | ||||
| c) Șuruburi de fixare rupte/lipsă | X | X | ||||
| d) Caseta de direcție fisurată/spartă | X | X | ||||
| 2.1.3. | Jocuri în mecanismul de direcție (+E) | Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta, utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric Verificare ax ghidon cu frâna față acționată | a) Mișcare relativă între componentele mecanismului ce ar trebui să fie fixe | X | X | |
| b) Joc excesiv în articulațiile mecanismului de direcție | X | X | ||||
| c) Deformări/fisuri ale oricărui element | X | X | ||||
| d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților | X | |||||
| e) Aliniere defectuoasă a componentelor (ex. bara de comandă a direcției, bara de conexiune) . | X | |||||
| f) Reparații/modificări necorespunzătoare | X | X | ||||
| g) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă | X | X | ||||
| 2.1.4. | Funcționare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcție | Inspecție vizuală a mișcării elementelor timoneriei în timp ce ghidonul/volanul este rotit, cu roțile pe sol și motorul în funcțiune. Se rotește ghidonul/volanul până la cursa maximă | a) Cursă incompletă a sistemului de direcție la acționarea acestuia (lovirea de o parte fixă a cadrului/șasiului) | X | ||
| b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale (dacă sunt prevăzute) | X | |||||
| c) Atingerea componentelor. | X | X | ||||
| 2.1.5. | Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție | Verificarea servodirecției și a nivelului de lichid hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând se verifică dacă servodirecția funcționează corect | a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante) | X | X | |
| b) Nivel redus de lichid | X | X | ||||
| c) Mecanismul nu funcționează | X | X | ||||
| d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat | X | X | ||||
| e) Conducte care freacă/poziționate necorespunzător | X | X | ||||
| f) Reparații/modificări necorespunzătoare | X | X | ||||
| g) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv | X | X | ||||
| h) Zgomot anormal la pompă în timpul funcționării | X | |||||
| 2.2. Ghidon/volan și coloană ghidon/volan (furcă față) | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare ghidon/volan | Cu roțile pe sol, se oscilează ghidonul/volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana de direcție și se aplică de jos în sus și de sus în jos o forță slabă Se inspectează vizual jocurile | a) Deplasare relativă între ghidon/volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv | X | ||
| b) Lipsa dispozitivului de reținere (siguranței) pe furcă/pe butucul volanului | X | X | ||||
| c) Butucul, coroana, spițele volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător | X | X | ||||
| 2.2.2. | Stare, fixare coloană de direcție ghidon/volan, jugul și furca ghidonului | Se împinge și se trage de ghidon/volan în linie cu coloana, se împinge de ghidon/volan în diferite direcții perpendiculare pe coloana de direcție Se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații (la motocvadricicluri) | a) Joc excesiv axial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana | X | ||
| b) Joc excesiv radial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana | X | |||||
| c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic (cuplaj deteriorat) | X | |||||
| d) Fixare defectuoasă a coloanei | X | X | ||||
| e) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | |||||
| f) Cadru furcă deformat/fisurat | X | X | ||||
| g) Cadru furcă corodat excesiv/montat necorespunzător. | X | X | ||||
| h) Joc excesiv al furcii în cadru | X | |||||
| 2.2.3. | Joc la ghidon/volan | Cu motorul în funcțiune în cazul autovehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă se rotește usor ghidonul/volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a se mișca roțile.Se verifică vizual mișcarea liberă | Joc excesiv (de exemplu ghidonul/volanul poate fi rotit pe un arc de cerc mare, fără ca roțile directoare să se miște) | X | X | |
| 2.3. | Aliniament roți | Verificarea vizuală a aliniamentului față-spate pentru motociclete sau mopede cu 2 roți (conform Anexei nr. 2 pct. C) | Roți nealiniate în mod evident | X | ||
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecție vizuală de pe sa sau de la postul de conducere | a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în față sau lateral | X | X | |
| b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi | X | |||||
| c) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare | X | |||||
| 3.2. | Stare parbriz și celelalte geamuri (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală de pe sa sau de la postul de conducere (pentru parbriz, conform Anexei nr. 2 lit. D) | a) Geam fisurat sau decolorat | X | X | |
| b) Geam cu transparență neconformă cu cerințele specifice | X | X | ||||
| c) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacități importante sau din material neconform) | X | X | ||||
| d) Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă/fisurat, spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice | X | X | ||||
| 3.3. | Oglinzi retrovizoare | Inspecție vizuală | a) Oglindă lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare b) Oglindă deteriorată sau fixată necorespunzător | X | X | |
| 3.4. | Ștergătoare de parbriz | Inspecție vizuală și funcțională | a) Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă | X | ||
| b) Lamela ștergătorului deteriorată/lipsă | X | X | ||||
| 3.5. | Spălătoare de parbriz | Inspecție vizuală și funcțională | Spălător care nu funcționează corespunzător/lipsă | X | X | |
| 3.6. | Sistem de dezaburire (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | Sistem care nu funcționează corespunzător sau deteriorat | X | ||
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină | X | X | |
| b) Funcționare defectuoasă/lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant sau lentile) | X | X | ||||
| c) Far fixat necorespunzător | X | |||||
| d) Far neomologat (fără marcă de omologare) | X | |||||
| e) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| f) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| g) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| h) Sursă de lumină defectă* | X | |||||
| i) Far cu oglinda deteriorată | X | |||||
| 4.1.2. | Orientare (+E) | Inspecție vizuală și funcțională. Se determină centrul de focalizare orizontal al farului cu ajutorul unui dispozitiv. Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional | a) Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al farului nu se încadrează în limitele stabilite) | X | ||
| b) Sursa de lumină montată necorespunzător | X | |||||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecție vizuală și funcțională | a) Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele (un număr de faruri iluminate concomitent) | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| c) Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu tipul omologat | X | |||||
| 4.1.4. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Sursă de lumină și lampă incompatibile | X | |||||
| 4.1.5. | Dispozitive de reglare pe verticală a farurilor (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Dispozitivul nu funcționează | X | ||
| b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe șa/ de la locul conducătorului | X | |||||
| * În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.2. Lămpi de poziție față și spate | ||||||
| 4.2.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.2.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv defect | X | |||||
| 4.2.3. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | X | |
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | X | ||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| * În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.3.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| 4.3.3. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| * În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.4.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| 4.4.3. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.4.4. | Frecvență semnal luminos | Inspecție vizuală și funcțională | Frecvența semnalului luminos necorespunzătoare | X | ||
| * În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.5. Faruri și lămpi de ceață | ||||||
| 4.5.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.5.2. | Orientare (X) (+E) | Inspecție funcțională și cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii | Deviere a farului de ceață de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă | X | ||
| 4.5.3. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b)Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| 4.5.4. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far sau lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Far sau lampă neomologat(ă) (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.6.2. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.6.3. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact; dacă este asigurată funcționarea cel puțin a unei surse de lumină (alta decât LED), defectul este considerat minor | ||||||
| 4.7. Lămpi de iluminare a plăcii spate cu numărul de înmatriculare | ||||||
| 4.7.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spate | X | X | |
| b) Sursă de lumină defectă | X | X | ||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| e) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.7.2. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele | X | ||
| b) Culoarea luminii emise neconformă cu cerințele | X | |||||
| c) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| d) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| 4..8. | Conexiuni electrice dintre autovehicul și remorcă | Inspecție vizuală și funcțională | a) Conexiuni electrice fixate / poziționate necorespunzător | X | X | |
| b) Izolație deteriorată | X | |||||
| c) Conexiunile electrice nu funcționează corespunzător | X | X | ||||
| d) Conexiunile electrice dintre autovehicul și remorcă nu sunt concepute astfel încât să împiedice orice deconectare accidentală | X | |||||
| 4.9. | Cablaj electric | Inspecție vizuală | a) Cabluri fixate/poziționate/securizate necorespunzător | X | X | X |
| b) Instalație electrică deteriorată | X | X | X | |||
| c) Izolație cablaj deteriorată | X | X | X | |||
| 4.10. | Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative (X) (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerințele | X | X | |
| b) Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele | X | X | ||||
| c) Lampă/catadioptru fixat nesigur | X | X | ||||
| d) Lampă sau dispersor lipsă | X | |||||
| e) Lampă/catadioptru neomologat (fără marcă de omologare) | X | |||||
| f) Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare | X | |||||
| g) Sursă de lumină defectă* | X | |||||
| h) Culoarea luminii emise, neconformă cu cerințele | X | |||||
| i) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| 4.11. | Baterie de acumulatori | Inspecție vizuală | a) Fixată necorespunzător | X | X | |
| b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit) | X | X | ||||
| c) Siguranțe improvizate sau defecte | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punți (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Stare, fixare punți (+E) | Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri | a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată | X | X | |
| b) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul | X | X | ||||
| c) Reparație/modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| d) Basculă corodată excesiv/deformată sau ruptă | X | X | ||||
| 5.1.2. | Stare, fixare fuzete (+E) | Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri prin aplicarea unei forțe verticale sau laterale asupra fiecărei roți | a) Fuzetă deformată sau fisurată | X | ||
| b) Joc excesiv al pivotului fuzetei și/sau a bucșelor basculelor | X | X | ||||
| c) Mișcare excesivă între fuzetă și axa rigidă | X | X | ||||
| d) Pivotul fuzetei slăbit sau cu joc în punte | X | X | ||||
| e) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare lipsă (în funcție de număr) | X | X | ||||
| 5.1.3. | Rulmenți roți (+E) | Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri prin rotirea și aplicarea unei forțe laterale asupra fiecărei roți | a) Joc excesiv la rulment | X | X | |
| b) Rulment prea strâns, blocarea roții la rotire | X | X | ||||
| c) Zgomot la rotirea liberă a roții | X | |||||
| 5.2. Roți (jante) și anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Stare, fixare butuci roți (+E) | Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți utilizând un cric sau un elevator | a) Prezon sau piuliță lipsă sau slăbit(ă) (în funcție de număr) | X | X | |
| b) Butucul roții uzat excesiv, deteriorat sau fisurat | X | |||||
| c) Joc excesiv la prinderea pe basculă sau furcă | X | |||||
| 5.2.2. | Stare, fixare roți (jante) | Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu deplasarea vehiculului înainte și înapoi | a) Jantă fisurată, sudată necorespunzător | X | ||
| b) Jantă deformată excesiv sau montată incorect | X | X | ||||
| c) Spițe rupte, deformate sau lipsă (în funcție de număr) | X | X | ||||
| d) Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele | X | |||||
| e) Jante de dimensiuni diferite montate pe aceeași punte | X | |||||
| f) Găurile de fixare a jantei ovalizate | X | |||||
| g) Valvă anvelopă deteriorată sau în poziție necorespunzătoare | X | |||||
| 5.2.3. | Stare, fixare anvelope (+E) | Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi (Anexa nr. 2 pct. C și D) | a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele | X | X | |
| b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă | X | |||||
| c) Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă | X | |||||
| d) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor | X | |||||
| e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus/Adâncimea profilului principal (zona corespunzătoare de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm | X | X | ||||
| f) Frecarea anvelopei de parți ale șasiului (cadrului) sau ale suspensiei | X | |||||
| g) Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare | X | |||||
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (+E) | Inspecție vizuală în funcție de soluția constructivă sau folosind un detector de jocuri | a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte | X | X | |
| b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată | X | X | ||||
| c) Lipsă arc la una din punți (roți) | X | |||||
| d) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| e) Arc rupt | X | |||||
| 5.3.2. | Amortizoare (+E) | Inspecție vizuală | a) Amortizoare montate necorespunzător | X | X | |
| b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare | X | |||||
| c) Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu | X | |||||
| d) Lipsă amortizor | X | |||||
| 5.3.3. | Articulațiile suspensiei(+E). | Inspecție vizuală în funcție de soluția constructivă sau folosind un cric, elevator sau detector de jocuri | a) Lipsă bolțuri fixare arc, plăcuțe reazem | X | ||
| b) Jocuri anormale/articulații rupte | X | X | ||||
| c) Bucsă uzată excesiv | X | |||||
| 5.3.4. | Simetrie suspensie | Inspecție vizuală | Diferență vizibilă privind înălțimea vehiculului pe cele două parți ale aceleiasi punți | X | ||
| 6. CADRU (ȘASIU) ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI (INCLUSIV ATAȘ) | ||||||
| 6.1. Șasiu sau cadru și elemente atasate | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală cadru (sasiu) | Inspecție vizuală | a) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) /fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistență | X | X | |
| b) Elemente de rezistență sudate necorespunzător | X | |||||
| c) Plăcile de întărire, traversele și îmbinările nu prezintă siguranță | X | |||||
| d) Cadru modificat | X | |||||
| 6.1.2. | Tubulatura de evacuare, amortizoare de zgomot | Inspecție vizuală și auditivă cu motorul în funcționare | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetans | X | ||
| b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului | X | X | ||||
| c) Lipsă element din tubulatura de evacuare | X | |||||
| d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată corespunzător | X | |||||
| 6.1.3. | Rezervor de combustibil și conducte de alimentare | Inspecție vizuală | a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Rezervor neetans (prezintă scurgeri) , capacul rezervorului lipseste sau nu este corespunzător | X | X | ||||
| c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziționate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente | X | |||||
| d) Dispozitiv de oprire a combustibilului (dacă e prevăzut de producător) nu funcționează corespunzător | X | |||||
| e) Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor | X | |||||
| f) Alimentare dintr-un rezervor modificat sau improvizat, altul decât cel montat prevăzut de producător | X | |||||
| g) Lipsă coliere asigurare furtunuri | X | |||||
| h) Furtun alimentare cu benzină uzat/crăpat, tăiat | X | X | ||||
| 6.1.4. | Elemente atasate cadrului (bară față, spate, carene etc) | Inspecție vizuală | Lipsă/deteriorate astfel încât pot provoca răniri | X | X | |
| 6.1.5. | Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală | a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare | X | ||
| b) Suport fisurat sau fixat necorespunzător | X | |||||
| c) Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul/exteriorul vehiculului) | X | X | ||||
| 6.1.6. | Dispozitive de cuplare și dispozitive de remorcare (+E) | Inspecție vizuală și control cu echipament adecvat după caz în funcție de categoria vehiculului (calibru sau șubler) (pct. H din Anexa nr. 2) | a) Element component deformat/ defect, fisurat | X | X | |
| b) Uzură excesivă a cuplelor | X | X | ||||
| c) Cuplaj defect | X | X | ||||
| d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător | X | |||||
| e) Obstrucționarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi atunci când nu sunt utilizate | X | X | ||||
| f) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| g) Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat | X | |||||
| 6.1.7. | Transmisie | Inspecție vizuală utilizându-se un cric sau elevator. Se verifică atent zona ambreiajului, a cutiei de viteze, a difențialului | a) Surub de siguranță fixat necorespunzător/lipsă | X | X | |
| b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv | X | X | ||||
| c) Cardan uzat excesiv | X | X | ||||
| d) Cuplaje flexibile deteriorate | X | X | ||||
| e) Arbore deteriorat sau îndoit | X | |||||
| f) Suportul palierului fisurat sau fixat necorespunzător | X | X | ||||
| g) Protecție deteriorată/lipsă la arborii planetari | X | X | ||||
| h) Modificare neautorizată a transmisiei | X | |||||
| i) Comandă ambreiaj deformată/fixată necorespunzător | X | X | ||||
| j) Acționare greoaie a manetei sau pedalei/lipsă siguranță de asigurare a manetei sau pedalei pe ax | X | X | ||||
| k) Manetă ambreiaj ruptă | X | |||||
| l) Levier selectare viteze fixat nesigur/modificat sau sudat. | X | X | ||||
| m) Arbore (cablu) ambreiaj fixat necorespunzător. | X | |||||
| n) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv | X | X | ||||
| o) Fixare necorespunzătoare schimbător de viteze pe traversă sau tampoane; fixare nesigură a traversei pe șasiu(ex. lipsă șuruburi de fixare) . | X | |||||
| p) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracțiune integrală | X | |||||
| q) Joc și/sau zgomot rulmenți transmisie, inclusiv cruci cardanice | X | |||||
| r) Joc excesiv în orice articulație a transmisiei | X | |||||
| s) Orice alt defect care împiedică mișcarea liberă a roții motoare | X | |||||
| t) Scurgeri ulei de transmisie ușoare/abundente | X | X | ||||
| 6.1.8. | Stare, fixare motor pe cadru și anexe motor | Inspecție vizuală | a) Suport motor fisurat, desprins de pe șasiu sau fixat nesigur | X | X | |
| b) Modificarea poziției motorului față de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal) | X | |||||
| 6.2. Caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare, fixare caroserie (inclusiv ataș) | Inspecție vizuală. Se vor face verificări și evaluări conform Anexei nr. 2 lit. G | a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri | X | X | |
| b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a ușilor | X | X | ||||
| c) Neetanșeități care permit pătrunderea gazelor de evacuare în habitaclu | X | X | ||||
| d) Caroserie modificată constructiv sau reparată necorespunzător | X | X | ||||
| e) Caroserie incompletă sau deteriorată | X | |||||
| f) Caroserie corodată excesiv în zona compartimentului motor, a portbagajului, a pasajelor roților precum și în zona de fixare a suspensiei și a punților | X | |||||
| g) Caroseria sau un element de caroserie nu este fixată/fixat corespunzător astfel încât poate produce răniri/poate cădea pe carosabil | X | X | ||||
| h) Dispozitiv de cuplare ataș necorespunzător | X | |||||
| 6.2.2. | Montare caroserie | Inspecție vizuală. Se vor face verificări și evaluări conform Anexa 2 lit. G | a) Caroseria nu este fixată corespunzător | X | ||
| b) Caroseria nu este fixată pe cadru în aliniament | X | |||||
| c) Element de fixare pe cadru fisurat, lipsă sau slăbit | X | X | ||||
| d) Caroserie fisurată sau corodată excesiv la punctele de prindere pe cadru. | X | X | ||||
| 6.2.3. | Uși și dispozitive de închidere uși | Inspecție vizuală și funcțională. Se vor face verificări și evaluări conform Anexei nr. 2 lit. G | a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător | X | ||
| b) Ușă care se poate deschide accidental sau care nu se închide sigur | X | |||||
| c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate/lipsă | X | X | ||||
| d) Coroziuni excesive uși | X | |||||
| 6.2.4. | Structura de rezistență și podea (+E) | Inspecție vizuală cu autovehiculul pe cric sau elevator. Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de îmbinare ale caroseriei. Se vor face verificări și evaluări conform Anexa 2 lit. G | a) Podea fisurată sau corodată excesiv, fixată necorespunzător | X | X | |
| b) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv | X | |||||
| c) Întărituri podea fisurate, deformate sau corodate excesiv | X | |||||
| 6.2.5. | Șa/scaun conducător auto | Inspecție vizuală și funcțională | a) Scaun/șa (inclusiv scaun ataș), fixate necorespunzător pe caroserie sau cadru sau cu o structură defectă | X | X | |
| b) Mecanismul de reglare a scaunului nu funcționează corect | X | X | ||||
| c) Scaun lipsă sau neomologat | X | |||||
| 6.2.6. | Alte scaune | Inspecție vizuală | a) Scaune fixate nesigur/defecte | X | X | |
| b) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele | X | X | ||||
| c) Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu CIV | X | |||||
| d) Scaune neomologate | X | |||||
| e) Mâner de susținere al pasagerului deteriorat sau lipsă | X | |||||
| 6.2.7. | Comenzi necesare conducătorului | Inspecție vizuală și funcțională | Orice comandă necesară pentru a opera autovehiculul în siguranță nu funcționează corect | X | X | |
| 6.2.8. | Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Accesoriu sau echipament fixat necorespunzător sau defect | X | ||
| b) Accesoriu sau echipament neomologatsau care nu corespunde reglementărilor | X | |||||
| 6.2.9. | Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproscare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă | X | X | |
| b) Spațiu insuficient pentru roți | X | |||||
| c) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. | Stare, fixare centuri de siguranță, catarame | Inspecție vizuală și funcțională | a) Centuri de siguranță obligatorii lipsă sau nu au fost montate | X | ||
| b) Centură de siguranță deteriorată | X | |||||
| c) Centură de siguranță neomologată | X | |||||
| d) Dispozitivul de închidere este avariat sau nu funcționează corespunzător | X | |||||
| e) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcționează corect | X | |||||
| f) Punct de ancorare deteriorat excesiv | X | X | ||||
| g) Punct de ancorare fixat necorespunzător | X | X | ||||
| 7.2. | Încuietori și dispozitive antifurt | Inspecție vizuală și funcțională | a) Dispozitiv defect care nu previne furtul autovehiculului | X | ||
| b) Dispozitiv de închidere sau de blocare defect sau funcționând necorespunzător | X | X | ||||
| 7.3. | Avertizor acustic | Inspecție vizuală și funcțională | a) Nu funcționează | X | ||
| b) Comandă nesigură | X | |||||
| c) Neomologat | X | |||||
| 7.4. | Vitezometru | Inspecție vizuală și funcțională în timpul probei în parcurs | a) Nu este montat conform cerințelor | X | ||
| b) Nu funcționează sau lipseste | X | |||||
| c) Nu este iluminat | X | |||||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Inspecție vizuală și auditivă | a) Nivel de zgomot excesiv | X | ||
| b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot | X | X | ||||
| 8.2. Gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii | ||||||
| 8.2.1.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze | Inspecție vizuală | Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.3.1. | Scurgeri de lichide | Inspecție vizuală | Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alți utilizatori ai drumului | X | X | |
| 8.3.2. | Fum vizibil | Inspecție vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| 9. ALTE VERIFICĂRI | ||||||
| 9.1. | Autovehiculul în ansamblu | Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a autovehiculului | X | X | X |
| b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației rutiere pe drumurile publice | X | X | X | |||
| Nr. crt. | Denumirea verificării | Metoda de control și aparatura necesară | Defecte constatate | Cod defect | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0. IDENTIFICARE VEHICUL | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare, concordanță dintre plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV) | Inspecție vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul | X | ||
| b) Număr de înmatriculare ilizibil sau lipsă | X | |||||
| c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanță cu documentele vehiculului | X | |||||
| d) Placă deteriorată/confecționată artizanal | X | X | ||||
| 0.2. | Verificare concordanță dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP și datele din CIV | Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare și seria de motor sau unde se află plăcuțele producătorului Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP și datele din CIV privind: categorie, caroserie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat pe plăcuța producătorului, prindere plăcuță producător, cod motor, serie motor, culoare, tip combustibil sau sursă de energie. | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță producător cu număr de identificare de la bord | X | ||
| b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total | X | |||||
| c) Număr de identificare neconform cu documentele sau înregistrările vehiculului | X | |||||
| d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea | X | |||||
| e) Număr de identificare sau serie motor modificate sau poansonate neconform | X | |||||
| f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură) | X | |||||
| g) Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% din suprafața vehiculului | X | |||||
| h) Tipul de combustibil sau sursa de energie nu corespund cu datele din CIV. | X | |||||
| i) Abrogat prin art. 1, pct. 10 și 11 din Ordinul ministrului transporturilor nr. 1319/2016 | ||||||
| 1. SISTEM DE FRANARE | ||||||
| 1.1. Stare mecanică și funcționare | ||||||
| 1.1.1. | Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Efort excesiv la acționarea pedalei/manetei | X | ||
| b) Uzură avansată sau joc excesiv | X | |||||
| c) Lipsă siguranță la pedală | X | |||||
| 1.1.2. | Pedală/manetă de frână și cursa dispozitivului de acționare a frânei | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acționare | X | ||
| b) Dispozitivul de acționare nu revine corect la poziția inițială | X | |||||
| c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată, fixată incorect sau lipsă | X | |||||
| d) Dispozitivul de acționare deformat excesiv, fisurat, rupt | X | |||||
| 1.1.3. | Pompă de vacuum sau compresor și rezervoare de aer | Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru, verificarea funcționării dispozitivului de avertizare a supapei multicircuit sau de suprapresiune Se verifică intervalul de timp necesar compresorului pentru realizarea presiunii de lucru în sistemul de frânare după ce se apasă pedala de frână repetat cu motorul oprit | a) Presiune insuficientă/vacuum insuficient pentru asigurarea unei frânări repetate (cel puțin două frânări) după declanșarea semnalului de avertizare (sau dacă manometrul indică o valoare de pericol) | X | X | |
| b) Intervalul de timp pentru refacerea presiunii în instalație mai mare de 7s | X | |||||
| c) Supapa de protecție multicircuit sau supapa de suprapresiune nu funcționează | X | |||||
| d) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv | X | |||||
| e) Deteriorare exterioară care poate afecta funcționarea sistemului de frânare | X | X | ||||
| f) Pompa de vacuum deteriorată sau nefuncțională | X | |||||
| 1.1.4. | Manometru sau indicator pentru presiune scăzută | Verificare funcțională | Funcționarea incorectă/nefuncționarea indicatorului sau a manometrului | X | X | |
| 1.1.5. | Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală | Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Uzată excesiv, fisurată sau deteriorată | X | ||
| b) Dispozitiv de acționare a supapei nesigur sau supapă fixată necorespunzător | X | |||||
| c) Pierderi de aer în sistem, conexiuni nesigure | X | |||||
| d) Funcționare necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.6. | Element de acționare frână de mână, levier de comandă frână de mână, mecanism cu clichet frână de mână, frână de mână cu acționare electrică | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet funcționează necorespunzător | X | ||
| b) Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului | X | |||||
| c) Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect) | X | |||||
| d) Element de acționare lipsă, deteriorat sau nefuncțional | X | |||||
| e) Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcționare defectuoasă | X | |||||
| f) Elemente deteriorate sau reglate necorespunzător | X | |||||
| g) Sistem inoperant (cursă prea mică, prea mare sau orice element deteriorat sau reglat necorespunzător) | X | |||||
| 1.1.7. | Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.) | Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Supapă deteriorată/neetansă (pierderi de aer în exces) | X | X | |
| b) Pierderi de ulei la compresor reduse/importante | X | X | ||||
| c) Supapă fixată sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Pierderi de lichid de frână reduse/importante | X | X | ||||
| 1.1.8. | Elemente de cuplare ale frânelor (semi) remorcii (electrice și pneumatice) | Deconectarea și reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemelor de frânare dintre autovehiculul tractor și (semi) remorcă Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Robineți de închidere sau ventile cu etansare automată defecte | X | ||
| b) Fixare necorespunzătoare/montaj necorespunzător | X | X | ||||
| c) Pierderi excesive de aer | X | X | ||||
| d) Funcționare necorespunzătoare | X | X | ||||
| 1.1.9. | Rezervoare de aer comprimat | Inspecție vizuală și auditivă | a) Deteriorate, corodate/neetanșe | X | X | |
| b) Robinet de purjare a apei defect | X | X | ||||
| c) Fixare sau montare necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.10. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient | X | ||
| b) Pompă centrală neetanșă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau la acționarea manetei) | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână | X | X | ||||
| d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână | X | |||||
| e) Lipsă capac rezervor lichid de frână | X | |||||
| f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect | X | |||||
| g) Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| 1.1.11. | Conducte de frână rigide | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | X | |
| b) Conductă sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante) | X | X | ||||
| c) Deteriorări sau coroziuni excesive (conform pct. C) | X | X | ||||
| d) Conductă poziționată necorespunzător | X | |||||
| e) Conductă fisurată sau ruptă | X | |||||
| 1.1.12. | Racorduri flexibile de frână | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | X | |
| b) Racord deteriorat, cu puncte | X | X | ||||
| de frecare, răsucit sau prea scurt | ||||||
| c) Racord sau conexiune neetanșă (pierderi reduse/importante) | X | X | ||||
| d) Umflare excesivă la presiune | X | X | ||||
| e) Racord cu porozități | X | |||||
| f) Racord fisurat sau rupt | X | |||||
| 1.1.13. | Garnituri de fricțiune (plăcuțe, saboți) | Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare | a) Uzură excesivă (la o roată/la mai multe roți) | X | X | |
| b) Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată/la mai multe roți) . | X | X | ||||
| c) Lipsă | X | |||||
| 1.1.14. | Tamburi și discuri de frână | Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație | a) Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranța (la o roată/la mai multe roți) | X | X | |
| b) Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (la o roată/la mai multe roți) . | X | X | ||||
| c) Tambur sau disc lipsă | X | |||||
| d) Platou fixat necorespunzător, joc platou | X | |||||
| e) Joc disc de frână | X | |||||
| f) Disc frână deformat sau tambur ovalizat (la o roată/la mai multe roți) | X | X | ||||
| 1.1.15. | Cabluri de frână, leviere și conexiuni, tije de acționare | Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Cabluri deteriorate/înnodate | X | X | |
| b) Componente corodate sau uzate excesiv | X | X | ||||
| c) Cabluri, leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător | X | |||||
| d) Ghidaje de cabluri necorespunzătoare | X | |||||
| e) Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare | X | |||||
| f) Cursă necorespunzătoare a timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive | X | |||||
| g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei | X | |||||
| h) Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau a tijelor | X | |||||
| i) Cabluri ce nu asigură funcționalitatea sau tije de acționare defecte | X | |||||
| 1.1.16. | Elemente de acționare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici) | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Cu deteriorări/cu fisuri | X | X | |
| b) Neetanșeități (pierderi reduse/importante) | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă | X | X | ||||
| d) Coroziuni excesive | X | X | ||||
| e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană | X | X | ||||
| f) Burduf de protecție împotriva prafului rupt/lipsă | X | X | ||||
| 1.1.17. | Regulator automat al frânării în funcție de încărcare | Inspecție vizuală și funcțională în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Timonerie defectă | X | ||
| b) Timonerie reglată necorespunzător | X | |||||
| c) Mecanism blocat (gripat) sau ineficient | X | X | ||||
| d) Regulator lipsă sau modificat | X | |||||
| e) Lipsa plăcuței cu datele tehnice principale (la vehicule clasa a III-a) | X | |||||
| f) Date ilizibile pe plăcuță | X | |||||
| 1.1.18. | Dispozitiv de reglare a jocului | Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat | a) Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mișcare anormală, uzat excesiv sau reglat necorespunzător | X | ||
| b) Dispozitiv de reglare a jocului defect | X | |||||
| c) Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect | X | |||||
| 1.1.19. | Frână de încetinire (dacă a fost prevăzută de producător sau dacă este obligatorie) | Inspecție vizuală și prin probe în parcurs | a) Montare incorectă, conexiuni necorespunzătoare sau deteriorate | X | ||
| b) Funcționare necorespunzătoare sau lipsă | X | |||||
| 1.1.20. | Acționare automată a frânei (semi) remorcii | Deconectarea cuplei de frânare dintre autovehicul și (semi)remorcă | Frâna (semi) remorcii nu acționează automat la deconectarea dispozitivului de cuplare | X | ||
| 1.1.21. | Ansamblu sistem de frânare | Inspecție vizuală si auditivă | a) Alte componente (pompă antigel, uscătorul de aer etc.) corodate excesiv/deteriorate astfel încât afectează funcționalitatea sistemului de frânare | X | X | |
| b) Pierderi excesive antigel / aer | X | X | ||||
| c) Orice altă componentă fixată sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Reparații/modificări necorespunzătoare (1) | X | X | ||||
| 1.1.22. | Supape de testare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | a) Lipsă | X | ||
| b) Deteriorate, neutilizabile/neetanșe | X | X | ||||
| 1.2. Performantă si eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanță (+E) | Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim Pentru autovehiculele destinate învățării conducerii si pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acționarea dispozitivului suplimentar A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/mai multe roți | X | X | |
| b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30% în cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) | X | |||||
| d) Frânare anormală a oricăreia dintre roți (de ex. întârziere excesivă la frânare) | X | |||||
| e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării | X | |||||
| f) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.2.2. | Eficacitate (+E) | încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a dispozitivului de măsurare a forței la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalația de frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare si înregistrare și, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedală Pentru autovehicule destinate învățării conducerii si pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acționarea dispozitivului suplimentar A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori: | X | ||
| Vehiculele înmatriculate pentru prima dată după 28.07.2010: | ||||||
| - Categoria N1: 50 % | ||||||
| - Categoria M1: 58 % | ||||||
| - Categoria M2 si M3: 50 % | ||||||
| - Categoria N2 si N3: 50 % | ||||||
| - Categoria O2, O3 si O4: | ||||||
| - în cazul semiremorcilor: 45 % | ||||||
| - în cazul remorcilor cu proțap: 50 % | ||||||
| Vehiculele înmatriculate pentru prima dată înainte de 28.07.2010: | ||||||
| Categoria N1: 45 % | ||||||
| Categoria M1, M2 si M3: 50 % (2) | ||||||
| Categoria N2 si N3: 43 % (3) | ||||||
| Categoria O2, O3 si O4: 40 % (4) | ||||||
| Valorile minime admisibile ale decelerației maxime în cazul probei în parcurs sunt precizate în anexa nr. 11 la reglementări | ||||||
| 1.3. Performantă si eficacitate frână de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat) | ||||||
| 1.3.1. | Performanță (+E) | Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Forță de frânare necorespunzătoare pe una/ mai multe roți | X | X | |
| b) Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30% în cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| c) Forța de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) | X | X | ||||
| d) Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți | X | |||||
| e) Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării | X | |||||
| f) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.3.2. | Eficacitate (+E) | încercare pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare si înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Eficacitatea mai mică de 50 %(5) din eficacitatea frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2. în raport cu masa totală maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma maselor autorizate pe axe | X | ||
| 1.4 . Performanță si eficacitate frână de staționare (când nu este frână de securitate) | ||||||
| 1.4.1. | Performanță (+E) | Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Frâna nu acționează pe una/mai multe roți în cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | X | |
| b) Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți | X | |||||
| c) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.4.2. | Eficacitate (+E) | Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare si înregistrare sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Coeficient de frânare mai mic de 16% sau 1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile de vehiculele | X | ||
| 1.5. | Performanță frână de încetinire | Probe funcționale în parcurs | a) Forța de frânare nu variază gradual (nu se aplică la frâna de încetinire pe evacuare) | X | ||
| b) Sistem inoperant | X | |||||
| 1.6. | Sistem antiblocare (ABS) | Inspecție vizuală | a) Dispozitivul de avertizare nu funcționează corespunzător | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcționarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| c) Senzorii de turație a roții lipsă sau deteriorați | X | |||||
| d) Instalație electrică deteriorată | X | |||||
| e) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| 1.7. | Sistem electronic de frânare (EBS) | Inspecție vizuală a dispozitivului de avertizare | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de avertizare | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcționarea | X | |||||
| necorespunzătoare a sistemului | ||||||
| 2. SISTEM DE DIRECȚIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Stare, fixare, funcționare sistem de direcție (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal, cric de canal sau elevator cu roțile suspendate Volanul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta pe întreaga cursă | a) Sistem de direcție greu manevrabil | X | ||
| b) Axul sectorului de angrenare răsucit sau caneluri uzate | X | X | ||||
| c) Uzură excesivă a axului sectorului de angrenare | X | X | ||||
| d) Deplasare excesivă a axului sectorului de angrenare | X | X | ||||
| e) Neetanșeități ale casetei (scurgeri reduse/importante) | X | X | ||||
| 2.1.2. | Stare, fixare casetă de direcție (+E) | Inspecție vizuală a fixării casetei de direcție Cu vehiculul aflat pe canal, se rotește volanul stânga-dreapta Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător In cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roțile stânga-dreapta | a) Fixare necorespunzătoare a casetei | X | X | |
| b) Găuri de fixare ovalizate | X | X | ||||
| c) Suruburi de fixare rupte/lipsă | X | X | ||||
| d) Casetă de direcție fisurată/spartă | X | X | ||||
| 2.1.3. | Jocuri în sistemul de direcție (+E) | Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roțile punții directoare stânga-dreapta | a) Mișcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe | X | X | |
| b) Joc excesiv în articulațiile sistemului de direcție | X | X | ||||
| c) Deformări/fisuri ale oricărui element | X | X | ||||
| d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților | X | |||||
| e) Alinierea defectuoasă a componentelor (ex. bară de comandă a direcției, bară de conexiune etc.) | X | |||||
| f) Reparații/modificări necorespunzătoare | X | X | ||||
| g) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă | X | X | ||||
| 2.1.4. | Funcționare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcție (+E) | Inspecție vizuală a mișcării elementelor timoneriei în timp ce volanul este rotit, cu roțile pe sol și motorul în funcțiune Cu vehiculul pe un canal sau elevator se rotește volanul stânga - dreapta până la cursa maximă | a) Cursă incompletă a sistemului de direcție la acționarea acestuia (lovirea de o parte fixă a șasiului) | X | ||
| b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător) | X | |||||
| c) Atingerea componentelor | X | X | ||||
| 2.1.5. | Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție | Verificarea servodirecției și a nivelului de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând se verifică dacă servodirecția funcționează corect | a) Neetanșeități (scurgeri reduse/importante) | X | X | |
| b) Nivel redus de lichid | X | X | ||||
| c) Mecanismul nu funcționează | X | X | ||||
| d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat | X | X | ||||
| e) Conducte care freacă/poziționate necorespunzător | X | X | ||||
| f) Reparații/modificări necorespunzătoare | X | X | ||||
| g) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv | X | X | ||||
| h) Zgomot anormal la pompă în timpul funcționării | X | |||||
| 2.2. Volan și coloană volan | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare volan | Cu roțile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana de direcție și se aplică de jos în sus și de sus în jos o forță slabă Se inspectează vizual jocurile | a) Deplasare relativă între volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv | X | ||
| b) Lipsa dispozitivului de reținere (siguranței) pe butucul volanului | X | X | ||||
| c) Butucul, coroana sau spițele volanului fisurate sau fixate necorespunzător | X | X | ||||
| 2.2.2. | Stare, fixare coloană volan, cuplaj | Se împinge și se trage de volan în linie cu coloana, se împinge de volan în diferite direcții perpendiculare pe coloana de direcție Se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații | a) Joc excesiv axial al centrului volanului în raport cu coloana | X | ||
| b) Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana | X | |||||
| c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic (cuplaj deteriorat) | X | |||||
| d) Fixare defectuoasă a coloanei | X | X | ||||
| e) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | |||||
| 2.3. | Joc la volan | Cu motorul în funcțiune în cazul vehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă, se rotește ușor volanul stânga -dreapta, pe cât posibil fără a mișca roțile Se verifică vizual mișcarea liberă | Joc excesiv al direcției (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roțile directoare să se miște) | X | X | |
| 2.4. | Aliniament roți | Verificarea aliniamentului roților Control vizual | Roți nealiniate în mod evident | X | ||
| 2.5. | Stare, fixare punte directoare remorci (+E) | Inspecție vizuală sau utilizând un detector de jocuri corespunzător Se decuplează remorca și apoi proțapul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă | a) Componente deteriorate/fisurate | X | X | |
| b) Mișcare neuniformă/joc excesiv | X | X | ||||
| c) Fixare defectuoasă | X | X | ||||
| 2.6. | Servodirecție electronică (EPS) | Inspecție vizuală și verificarea concordanței dintre poziția volanului și poziția roților în momentul pornirii sau opririi motorului | a) Ledul indicator de defecțiuni al servodirecției electronice indică o funcționare necorespunzătoare a sistemului | X | ||
| b) Neconcordanță între poziția volanului și poziția roților | X | X | ||||
| c) Nefuncționare a servodirecției | X | |||||
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecție vizuală de la postul de conducere | a) Obstrucționarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în față sau lateral | X | X | |
| b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi | X | |||||
| c) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare | X | |||||
| 3.2. | Stare parbriz și celelalte geamuri | Inspecție vizuală (conform lit. D) | a) Geam fisurat sau decolorat | X | X | |
| b) Geam cu transparență neconformă cu cerințele specifice | X | X | ||||
| c) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacități importante sau din material neconform) | X | X | ||||
| d) Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă/fisurat, spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice | X | X | ||||
| 3.3. | Oglinzi sau dispozitive retrovizoare, inclusiv cea suplimentară de la autovehiculele ȘCOALĂ (+E) | Inspecție vizuală și funcțională de la postul de conducere Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe conform anexei nr. 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV și V | a) Oglindă sau dispozitiv lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare | X | ||
| b) Oglindă sau dispozitiv deteriorate sau fixate necorespunzător/dispozitiv nefuncțional | X | X | ||||
| 3.4. | Ștergătoare de parbriz | Inspecție vizuală și funcțională | a) Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă | X | ||
| b) Lamela ștergătorului deteriorată/lipsă | X | X | ||||
| 3.5. | Spălătoare de parbriz | Inspecție vizuală și funcțională | Spălător care nu funcționează corespunzător/lipsă | X | X | |
| 3.6. | Sistem de dezaburire | Inspecție vizuală și funcțională | Sistem care nu funcționează corespunzător sau deteriorat | X | ||
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ȘI ECHIPAMENTE ELECTRICE | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină | X | X | |
| b) Funcționare defectuoasă/lipsa sistemului de proiecție (dispozitiv reflectorizant și lentile) | X | X | ||||
| c) Far fixat necorespunzător | X | |||||
| d) Nefuncționare faruri cu lumină diurnă | X | |||||
| e) Far neomologat (fără marcă de omologare) | X | |||||
| f) Far cu oglinda deteriorată | X | |||||
| g) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| h) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| i) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| j) Sursă de lumină defectă | X | |||||
| 4.1.2. | Orientare (+E) | Inspecție vizuală și funcțională. Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional | a) Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite) | X | ||
| b) Sursa de lumină montată necorespunzător | X | |||||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecție vizuală și funcțională | a) Comutator care nu funcționează în conformitate cu cerințele (un număr de faruri iluminate concomitent) | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| c) Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu tipul omologat | X | |||||
| 4.1.4. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucționate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Sursă de lumină și far incompatibile | X | |||||
| d) Faruri destinate conducerii pe partea stângă | X | |||||
| 4.1.5. | Dispozitive de reglare pe verticală a farurilor (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală și funcțională, dacă este posibil | a) Dispozitivul nu funcționează | X | ||
| b) Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe scaunul conducătorului auto | X | |||||
| 4.1.6. | Dispozitiv de spălare a farurilor (ștergătorul sau spălătorul de far) (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | Ștergătorul și/sau spălătorul nu funcționează | X | ||
| 4.2. Lămpi de poziție față, spate și laterale, lămpi de gabarit | ||||||
| 4.2.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională Se verifică și pentru caseta SCOALĂ (dacă e cazul) | a) Sursă de lumină defectă* b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X X | |
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.2.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională Se verifică și funcționarea casetei SCOALĂ (dacă e cazul) | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv defect | X | |||||
| c) Nefuncționare casetă SCOALĂ | X | |||||
| 4.2.3. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | X | |
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | X | ||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| e) Casetă SCOALĂ necertificată, montată necorespunzător sau lipsă | X | |||||
| * În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.3.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| 4.3.3. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcție și de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.4.2. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| 4.4.3. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.4.4. | Frecvență semnal luminos | Inspecție vizuală și funcțională | Frecvența semnalului luminos necorespunzătoare | X | ||
| * În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact | ||||||
| 4.5. Faruri și lămpi de ceață | ||||||
| 4.5.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.5.2. | Orientare (X) (+E) | Inspecție funcțională și cu ajutorul unui dispozitiv de focalizare a luminii | Deviere a farului de ceață de la orientarea orizontală în momentul în care modelul de lumină are o linie întreruptă | X | ||
| 4.5.3. | Comutare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă b) Dispozitiv de comandă defect | X X | ||
| 4.5.4. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Far sau lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului si utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală si funcțională | a) Sursă de lumină defectă* | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.6.2. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală si funcțională | a) Lampă, culoare emisă, poziție sau intensitate neconformă cu cerințele | X | ||
| b) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| d) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.6.3. | Comutare | Inspecție vizuală si funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact; dacă este asigurată funcționarea cel puțin a unei surse de lumină (alta decât LED), defectul este considerat minor | ||||||
| 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu numărul de înmatriculare | ||||||
| 4.7.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spate | X | X | |
| b) Sursă de lumină defectă | X | X | ||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| e) Montare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.7.2. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | a) Nefuncționare a comutatorului în conformitate cu cerințele | X | ||
| b) Culoarea luminii emise neconformă cu cerințele | X | |||||
| c) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| d) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur (dacă sunt obligatorii) | ||||||
| 4.8.1. | Stare și fixare | Inspecție vizuală | a) Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante de contur deteriorate/lipsă | X | X | |
| b) Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante de contur fixate necorespunzător / nesigur | X | X | ||||
| 4.8.2. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală A se vedea anexa nr. 15 la reglementări | a) Dispozitiv, culoare reflectată sau poziție neconformă cu cerințele | X | X | |
| b) Dispozitiv neomologat | X | |||||
| 4.9. Martori luminoși | ||||||
| 4.9.1. | Stare și funcționare | Inspecție vizuală și funcțională În cazul troleibuzelor se verifică și funcționarea martorului dispozitivului de sesizare a tensiunii periculoase. | Nu funcționează corespunzător (nu afectează/afectează direct siguranța circulației rutiere) | X | X | |
| 4.9.2. | Respectare cerințe | Inspecție vizuală și funcțională | Neconformi cu cerințele | X | ||
| 4.10. | Conexiuni electrice între autovehiculul tractor și (semi) remorcă | Inspecție vizuală și funcțională Dacă există posibilitatea, se verifică continuitatea electrică dintre vehicule | a) Conexiuni electrice fixate/poziționate necorespunzător | X | X | |
| b) Izolație deteriorată | X | |||||
| c) Conexiunile electrice nu funcționează corespunzător | X | X | ||||
| d) Conexiunile electrice dintre autovehicul și (semi) remorcă nu sunt concepute astfel încât să împiedice orice deconectare accidentală | X | |||||
| 4.11. | Cablaj electric | Inspecție vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv în compartimentul motor În cazul troleibuzelor se verifică și existența și starea cablurilor de descărcare la pământ. | a) Cabluri fixate/poziționate/securizate necorespunzător | X | X | X |
| b) Instalație electrică deteriorată | X | X | X | |||
| c) Izolație cablaj deteriorată | X | X | X | |||
| 4.12. | Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative (X) (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Lampă/catadioptru nemontat în conformitate cu cerințele | X | X | |
| b) Nefuncționarea lămpii în conformitate cu cerințele | X | X | ||||
| c) Lampă/catadioptru fixat nesigur | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| e) Lampă neomologată (fără marcă de omologare) | X | |||||
| f) Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare | X | |||||
| g) Sursă de lumină defectă* | X | |||||
| h) Culoarea luminii emise neconformă cu cerințele | X | |||||
| i) Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise | X | |||||
| 4.13. | Baterii(e) de acumulatori | Inspecție vizuală | a) Fixată necorespunzător | X | X | |
| b) Scurgeri de electrolit (în funcție de debit) | X | X | ||||
| c) Comutator defect (dacă este necesar) | X | |||||
| d) Siguranțe improvizate sau defecte | X | |||||
| e) Ventilate necorespunzător (dacă e cazul) | X | |||||
| *) În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 5. PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punți (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Stare, fixare punți (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone | a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată (în cazul punților rigide) | X | X | |
| b) Jocuri în articulațiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul | X | X | ||||
| c) Reparație/modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| d) Basculă corodată excesiv/deformată sau fisurată (în cazul punților independente) | X | X | ||||
| e) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe sasiu/caroserie | X | |||||
| 5.1.2. | Stare, fixare fuzete (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone Se aplică o forță laterală sau verticală pe fiecare roată Jocurile se vor evalua conform procedurii prevăzute la lit. E | a) Fuzetă fisurată sau deformată | X | ||
| b) Joc excesiv al pivotului fuzetei și/sau al bucșelor basculelor | X | X | ||||
| c) Mișcare excesivă între fuzetă și axa rigidă | X | X | ||||
| d) Pivotul fuzetei slăbit sau cu joc în punte | X | X | ||||
| e) Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare lipsă (în funcție de număr) | X | X | ||||
| f) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă | X | X | ||||
| 5.1.3. | Rulmenți roți (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA >3,5 tone Se rotește și se oscilează roata sau se aplică o forță laterală pe fiecare roată | a) Joc excesiv la rulment | X | X | |
| b) Rulment prea strâns, blocarea roții la rotire | X | X | ||||
| c) Zgomot la rotirea liberă a roții | X | |||||
| 5.2. Roți (jante) și anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Stare, fixare butuci roți (+E) ' | Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe canal sau elevator | a) Prezon sau piuliță lipsă sau slabit(ă) (în funcție de număr) | X | X | |
| b) Butucul roții uzat excesiv, deteriorat sau fisurat | X | |||||
| 5.2.2. | Stare, fixare roți (+E) | Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe canal sau elevator | a) Jantă fisurată, sudată necorespunzător | X | ||
| b) Inele elastice de reținere a anvelopei fixate incorect | X | |||||
| c) Jantă deformată excesiv sau montată incorect | X | X | ||||
| d) Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele | X | |||||
| e) Găurile de fixare a jantei ovalizate | X | |||||
| 5.2.3. | Stare, fixare anvelope (+E) | Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi pe canal sau prin rotirea roții când vehiculul este suspendat pe elevator sau cric de canal Conform lit. F | a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele | X | X | |
| b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă sau la roți jumelate | X | |||||
| c) Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă | X | |||||
| d) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor | X | |||||
| e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus/Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele cu diametrul jantei până la 20'' inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20'') | X | X | ||||
| f) Frecarea anvelopei de părți ale șasiului/caroseriei sau ale suspensiei | X | |||||
| g) Anvelope reșapate neomologate | X | |||||
| h) Funcționare defectuoasă/nefuncționarea evidentă a sistemului de monitorizare a presiunii (dacă a fost prevăzut de producător) | X | X | ||||
| i) Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare | X | |||||
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte | X | X | |
| b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată | X | X | ||||
| c) Lipsă arc la una din punți (roți) | X | |||||
| d) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| e) Arc rupt | X | |||||
| 5.3.1.1. | Simetrie suspensie (+E) | Inspecție vizuală pe canal sau elevator Control comparativ al suspensiei roților de pe aceeași punte | Diferență vizibilă privind înălțimea vehiculului pe cele două părți ale aceleiași punți | X | ||
| 5.3.2. | Amortizoare (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator | a) Amortizoare montate necorespunzător pe șasiu sau punte | X | X | |
| b) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanșeitate sau funcționare necorespunzătoare | X | |||||
| c) Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu | X | |||||
| d) Lipsă amortizor | X | |||||
| 5.3.2.1. | Test de eficiență a amortizoarelor (X) | Se utilizează un echipament special și se compară diferențele dintre partea stângă și partea dreaptă și/sau valorile absolute prevăzute de producător | a) Diferențe semnificative între stânga și dreapta | X | ||
| b) Neatingerea valorilor minime prevăzute | X | |||||
| 5.3.3. | Bară de torsiune, bielete antiruliu, bare și leviere ale suspensiei (+E) | Inspecție vizuală utilizând un detector de jocuri sau elevator | a) Montare necorespunzătoare a unei componente pe șasiu sau punte | X | X | |
| b) O componentă corodată excesiv/deteriorată sau fisurată | X | X | ||||
| c) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| d) Rulment gripat sau joc anormal la rulment | X | |||||
| e) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător) | X | |||||
| 5.3.4. | Articulații suspensie (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul pe elevator sau canal utilizând un detector de jocuri sau elevator | a) Joc excesiv în bolțul articulației și/sau bucșe sau la articulațiile suspensiei | X | X | |
| b) Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă | X | X | ||||
| c) Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe | X | |||||
| d) Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride | X | |||||
| e) Bolțul articulației, bucșe, articulațiile suspensiei rupte | X | |||||
| 5.3.5. | Suspensie pneumatică | Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul aflat pe canal | a) Sistem inoperabil (nu se poate modifica presiunea de aer în perne) | X | ||
| b) Orice componentă deteriorată/defectă sau modificată astfel încât ar putea afecta funcționarea sistemului | X | X | ||||
| c) Burduf pernă neetanș/spart | X | X | ||||
| d) Fixare necorespunzătoare pe șasiu sau punte | X | |||||
| 5.3.5.1. | Simetrie suspensie (+E) | Inspecție vizuală pe canal sau elevator Control comparativ al suspensiei roților de pe aceeași punte | Diferență vizibilă privind înălțimea vehiculului pe cele două părți ale aceleiași punți | X | ||
| (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 6. ȘASIU, CABINA ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI | ||||||
| 6.1. Sasiu sau cadru și elemente atașate | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală șasiu, șasiu suplimentar, lonjeroane față și spate la caroseria autoportantă (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la lit. G | a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau deformate | X | X | |
| b) Plăci de strângere sau legături nesigure | X | X | ||||
| c) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea șasiului | X | X | ||||
| d) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) /fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistență pe orice parte inclusiv pe traverse | X | X | ||||
| e) Elemente de rezistență sudate necorespunzător | X | |||||
| f) Șasiul suplimentar corodat excesiv/fisurat sau cu deformări importante | X | X | ||||
| g) Șasiul suplimentar fixat necorespunzător | X | |||||
| 6.1.2. | Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot | Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator cu motorul în funcționare | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanș | X | ||
| b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului | X | X | ||||
| c) Lipsă element din tubulatura de evacuare | X | |||||
| d) Tubulatura de evacuare nu este poziționată corespunzător | X | |||||
| 6.1.3. | Rezervor de combustibil și conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire și conducte) (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator și detectarea neetanșeităților în cazul sistemelor GPL/GNC | a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Rezervor corodat excesiv, neetanș (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipsește sau nu este corespunzător | X | X | ||||
| c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziționate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente | X | |||||
| d) Dispozitivul de oprire a combustibilului (dacă a fost prevăzut de producător) nu funcționează corespunzător | X | |||||
| e) Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor | X | X | ||||
| f) Plăcuță cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripție poansonată cu data-limită de expirare a valabilității rezervorului GNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă/Sistem GPL, GNC sau cu hidrogen neomologat ori necertificat | X | X | ||||
| g) Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menționat în CIV | X | |||||
| h) Rezervor suplimentar care nu este menționat în CIV | X | |||||
| i) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat | X | |||||
| j) Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani față de data omologării poansonată; Rezervor GNC cu vechime mai mare decât data-limită de expirare a valabilității de pe etichetă sau poansonată | X | |||||
| k) Carcasă multisupapă neetansă/fisurată sau fără capac | X | X | ||||
| l) Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL sau GNC neetanșă ori nefixată | X | |||||
| m) Scurgeri benzină, GPL sau GNC | X | |||||
| n) Scurgeri motorină | X | |||||
| o) Furtun de alimentare cu benzină, motorină, GPL sau GNC uzat/crăpat, tăiat | X | X | ||||
| p)Lipsă coliere asigurare furtune | X | |||||
| q) Țevi pentru GPL din cupru fără înveliș de protecție din cauciuc sau plastic/racorduri GPL sudate sau lipite pe țevi; racorduri GNC lipite pe țevi | X | X | ||||
| 6.1.4. | Bare de protecție, protecție laterală și dispozitive de protecție antiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | a) Elemente fixate necorespunzător/deteriorate care pot provoca accidentări | X | X | |
| b) Dispozitive care nu corespund în mod evident cerințelor | X | |||||
| 6.1.5. | Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală | a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare | X | ||
| b) Suport fisurat sau fixat necorespunzător | X | |||||
| c) Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul/exteriorul vehiculului) | X | X | ||||
| 6.1.6. | Dispozitiv de cuplare și dispozitiv de remorcare (+E) | Inspecție vizuală urmărind cu atenție uzura și funcționarea corespunzătoare a tuturor dispozitivelor de siguranță montate și/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a șublerului Verificare și evaluare conform preocedurii prevăzute la lit. H | a) Element component deformat/defect sau fisurat | X | X | |
| b) Uzură excesivă a cuplelor | X | X | ||||
| c) Cuplaj defect | X | X | ||||
| d) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător | X | |||||
| e) Nefuncționarea indicatoarelor | X | |||||
| f) Obstrucționarea plăcii cu numărul de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt utilizate) | X | X | ||||
| g) Reparație sau modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| h) Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat | X | |||||
| i) Proțap cu coroziuni avansate/montat sau fixat necorespunzător, fisurat, cu deformări importante, reparat necorespunzător | X | X | ||||
| j) Coroziuni excesive ale elementelor de rezistență pe care sunt fixate dispozitivele de remorcare | X | |||||
| 6.1.7. | Transmisie (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică atent zona ambreiajului, cutiei de viteze, diferențialului, reductorului și a frânei de încetinire (dacă nu acționează pe evacuare) Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ȘCOALĂ | a) Șurub de siguranță fixat necorespunzător/lipsă | X | X | |
| b) Palierele arborilor de transmisie uzate excesiv | X | X | ||||
| c) Cardan uzat excesiv | X | X | ||||
| d) Cuplaje flexibile deteriorate | X | X | ||||
| e) Arbore deteriorat sau îndoit | X | |||||
| f) Suportul palierului fisurat sau fixat necorespunzător | X | X | ||||
| g) Protecție deteriorată/lipsă la arborii planetari | X | X | ||||
| h) Modificare neautorizată a transmisiei | X | |||||
| i) Scurgeri lichid, ulei de transmisie sau pierderi de aer la sistemele comandate pneumatic (în funcție de debit redus/important) | X | X | ||||
| j) Pedală ambreiaj cu acționare greoaie/fixată necorespunzător, lipsă siguranță de asigurare pedală pe ax (inclusiv dubla comandă) | X | X | ||||
| k) Protecție pedală ambreiaj uzată sau lipsă (inclusiv dubla comandă) | X | |||||
| l) Levier selectare viteze fixat necorespunzător/modificat | X | X | ||||
| m) Comandă ambreiaj poziționată sau fixată necorespunzător (inclusiv dubla comandă) | X | |||||
| n) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv | X | X | ||||
| o) Modificarea neautorizată a transmisiei din manuală în automată (sau invers) | X | |||||
| p) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze pe traversă sau tampoane de fixare a traversei nesigure pe șasiu (ex. lipsă șuruburi de fixare) | X | |||||
| q) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracțiune integrală | X | |||||
| r) Fixare necorespunzătoare a transmisiei longitudinale, a arborilor planetari cu transmisie homocinetică (șuruburi, știfturi elastice etc.) sau a dispozitivelor de asigurare a transmisiei în cazul autovehiculelor cu ampatament mare (dacă dispozitivul de asigurare a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| s) Zgomot la rulmenții transmisiei, inclusiv cruci cardanice/joc excesiv | X | X | ||||
| 6.1.7.1. | Funcționare transmisie | Inspecție în parcurs | a) Funcționare necorespunzătoare a ambreiajului, cutiei de viteze sau reductorului | X | ||
| b) Zgomot anormal la transmisie | X | |||||
| 6.1.8. | Fixare motor pe șasiu sau caroserie | Inspecție vizuală cu motorul în funcțiune | a) Suport motor fisurat, desprins de pe șasiu sau fixat nesigur | X | X | |
| b) Modificarea poziției motorului față de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal) | X | |||||
| 6.1.8.1. | Stare, fixare anexe pe motor | Inspecție vizuală | Ventilator lipsă sau deteriorat, paletă(e) ventilator fisurată(e) sau lipsă curele pentru antrenarea anexelor motorului | X | ||
| 6.1.8.2. | Stare, fixare componente pentru alimentarea alternativă a motorului | Inspecție vizuală | a) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic fără marcaj conform Regulamentului CEE- ONU nr. 67 sau nr. 110 | X | ||
| b) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL ori GNC) poziționate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| 6.1.9. | Performanțe motor | Inspecție vizuală | a) Modificare neautorizată a unității de comandă | X | ||
| b) Modificare neautorizată a componenetelor motorului | X | |||||
| 6.2. Cabină și caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare, fixare caroserie, cabină | Inspecție vizuală și funcțională pentru anumite verificări Se vor face verificări și evaluări conform lit. G | a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri | X | X | |
| b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor | X | X | ||||
| c) Neetanșeități care permit pătrunderea gazelor de evacuare în habitaclu | X | X | ||||
| d) Caroserie modificată sau reparată necorespunzător | X | X | ||||
| e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată | X | |||||
| f) Caroserie corodată excesiv în zona compartimentului motor, în portbagaj, la pasajele roților, în zona de fixare a suspensiei și în zona punților | X | |||||
| g) Lipsă mecanism de zăvorâre a cabinei pe șasiu sau mecanism defect | X | |||||
| h) Dispozitv de rabatare a cabinei defect sau lipsă (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| 6.2.1.1. | Stare, fixare semiremorcă autobuz articulat (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare Se va inspecta și zona de pe acoperișul autobuzului Se va utiliza un detector de jocuri cu 8 mișcări Se va inspecta și prin probă în parcurs | a) Ansamblul burduf deteriorat | X | ||
| b) Jocuri excesive în articulațiile brațelor de fixare | X | |||||
| c) Brațe cadru fixate necorespunzător, reparate necorespunzător sau cu deformări importante | X | |||||
| d) Zonele de fixare a brațelor corodate excesiv | X | |||||
| e) Jocuri în leviere, bare și articulațiile acestora la puntea directoare spate | X | |||||
| f) Zgomote la virarea ansamblului burduf | X | |||||
| 6.2.2. | Montare caroserie, cabină, suprastructură (+E) | Inspecție vizuală în zonele de control cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă Se vor face verificări și evaluări conform lit. G | a) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată corespunzător | X | ||
| b) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată pe șasiu în aliniament | X | |||||
| c) Element de fixare (pe șasiu sau pe șasiul suplimentar) fisurat, lipsă sau slăbit | X | X | ||||
| d) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei | X | X | ||||
| 6.2.3. | Uși și dispozitive de închidere uși | Inspecție vizuală și funcțională Se vor face verificări și evaluări conform lit. G | a) Ușă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător | X | ||
| b) Ușă care se poate deschide accidental sau care nu se închide sigur | X | |||||
| c) Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate/lipsă | X | X | ||||
| d) Coroziuni excesive uși | X | |||||
| 6.2.4. | Structură de rezistență și podea (+E) | Inspecție vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe o rampă Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de îmbinare a caroseriei Se vor face verificări și evaluări conform lit. G | a) Podea fisurată sau corodată excesiv, fixată necorespunzător | X | X | |
| b) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv | X | |||||
| c) Întărituri podea fisurate, deformate sau corodate excesiv | X | |||||
| 6.2.5. | Scaun conducător auto | Inspecție vizuală și funcțională | a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă | X | X | |
| b) Mecanismulul de reglare a scaunului nu funcționează corect | X | X | ||||
| c) Scaun lipsă sau neomologat | X | |||||
| 6.2.6. | Alte scaune | Inspecție vizuală | a) Scaune defecte/fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele | X | X | ||||
| c) Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu CIV | X | |||||
| d) Scaune modificate sau neomologate | X | |||||
| 6.2.7. | Comenzi necesare conducătorului auto | Inspecție vizuală și funcțională | Orice comandă necesară pentru a opera vehiculul în siguranță nu funcționează corespunzător | X | X | |
| 6.2.8. | Scări pentru cabină | Inspecție vizuală | a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur | X | X | |
| b) Treaptă/grup de trepte care pot provoca accidente | X | X | ||||
| 6.2.9. | Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | a) Accesoriu sau echipament fixat necorespunzător sau defect | X | ||
| b) Accesoriu sau echipament neomologat sau care nu corespunde reglementărilor | X | |||||
| c) Neetanseități la echipamentul hidraulic auxiliar (în funcție de debit: redus/important) | X | X | ||||
| 6.2.10. | Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproscare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă | X | X | |
| b) Spațiu insuficient pentru roți | X | |||||
| c) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. Centuri de siguranță/catarame și sisteme de reținere | ||||||
| 7.1.1. | Siguranța montării centurilor de siguranță și a cataramelor aferente | Inspecție vizuală Verificare puncte de ancorare | a) Punct de ancorare deteriorat excesiv | X | X | |
| b) Punct de ancorare fixat necorespunzător | X | X | ||||
| 7.1.2. | Stare, fixare centuri de siguranță, catarame | Inspecție vizuală și funcțională | a) Centuri de siguranță obligatorii lipsă sau nu au fost montate | X | ||
| b) Centură de siguranță deteriorată | X | |||||
| c) Centură de siguranță neomologată | X | |||||
| d) Dispozitivul de închidere este avariat, lipseste sau nu funcționează corect | X | |||||
| e) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcționează corect (la cele retractabile) | X | |||||
| f) Funcționare necorespunzătoare martor centură la cele care sunt dotate | X | |||||
| 7.1.3. | Dispozitiv limitator al sarcinii centurii de siguranță (dacă a fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | Lipsă evidentă sau nepotrivirea limitatorului de sarcină pentru vehiculul în cauză | X | ||
| 7.1.4. | Centură de siguranță cu dipozitiv de pretensionare (dacă a fost prevăzute de producător) | Inspecție vizuală | Lipsă evidentă sau nepotrivirea dispozitivelor de pretensionare pentru vehiculul în cauză | X | ||
| 7.1.5. | Airbaguri | Inspecție vizuală | a) Lipsă evidentă sau nepotrivirea airbagurilor pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Airbag evident nefuncțional | X | |||||
| 7.1.6. | Sisteme SRS (sistem de reținere suplimentar) | Inspecția vizuală a martorului indicator de defecțiuni (MIL) | Martorul indicator de defecțiuni (MIL) al SRS indică ’ funcționarea defectuoasă a sistemului | X | ||
| 7.2. | Stingător de incendiu | Inspecție vizuală | a) Cu termen de valabilitate expirat sau lipsește | X | ||
| b) Nu corespunde reglementărilor | X | |||||
| 7.3. | încuietori și dispozitive antifurt | Inspecție vizuală și funcțională | a) Dispozitiv defect și care nu previne furtul vehiculului | X | ||
| b) Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau funcționând necorespunzător | X | X | ||||
| 7.4. | Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare | Inspecție vizuală | a) Lipsă sau incomplete | X | ||
| b) Neomologate | X | |||||
| 7.5. | Trusă de prim ajutor | Inspecție vizuală | a) Incomplete/lipsă | X | ||
| b) Nu corespunde reglementărilor | X | |||||
| 7.6. | Cale de roată (dacă sunt necesare) | Inspecție vizuală A se vedea anexa nr. 14 la reglementări | Deteriorate/lipsă | X | X | |
| 7.7. | Avertizor acustic (inclusiv cel suplimentar montat de producător) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Nu funcționează | X | ||
| b) Comandă nesigură | X | |||||
| c) Neomologat | X | |||||
| 7.8. | Vitezometru | Inspecție vizuală și funcțională în timpul probei în parcurs | a) Nu este montat conform cerințelor | X | ||
| b) Nu funcționează sau lipsește | X | |||||
| c) Nu este iluminat | X | |||||
| 7.9. | Tahograf (dacă este obligatoriu conform legislației) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Neomologat | X | ||
| b) Nu funcționează | X | |||||
| c) Sigiliile sau alte mijloace de protecție lipsă sau deteriorate, dacă verificarea este posibilă | X | |||||
| d) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat | X | |||||
| e) Falsificarea sau manipularea evidentă a sigiliilor, a plăcii de montare sau a altor elemente de protecție | X | |||||
| f) Dimensiunea anvelopelor pe puntea motoare diferită de cea înscrisă pe placa de montare | X | |||||
| g) Placa de montare nu corespunde cerințelor | X | |||||
| 7.10. | Limitator de viteză (dacă este obligatoriu conform legislației) (+E) | Inspecție vizuală și funcțională (dacă echipamentul de verificare a limitatoarelor de viteză este disponibil) | a) Autovehiculul nu este dotat cu limitator conform cerințelor specifice | X | ||
| b) Evident nefuncțional | X | |||||
| c) Limitator de viteză setat incorect (dacă este verificat) | X | |||||
| d) Sigilii sau alte mijloace de protecție deteriorate sau lipsă, dacă verificarea este posibilă | X | |||||
| e) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat | X | |||||
| f) Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu parametrii de calibrare | X | |||||
| g) Placa de montare nu corespunde cerințelor | X | |||||
| 7.11. | Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecție vizuală | a) Modificare evidentă (fraudă) | X | X | |
| b) Nefuncționare evidentă | X | X | ||||
| 7.12. | Sistem de control electronic al stabilității (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător/dacă este necesar) | Inspecție vizuală | a) Senzorii de turație din roată lipsă sau deteriorați | X | ||
| b) Instalație electrică deteriorată | X | |||||
| c) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| d) Deteriorare sau funcționare necorespunzătoare a comutatorului | X | |||||
| e) Ledul indicator de defecțiuni (MIL) al ESC indică funcționarea defectuoasă a sistemului | X | |||||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Inspecție vizuală și auditivă | a) Nivel de zgomot excesiv | X | ||
| b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot | X | X | ||||
| 8.2. Gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii produse de mas alimentate cu benzină, GPL sau GNC | ||||||
| 8.2.1.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze | Inspecție vizuală | a) Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanșeități ce ar putea afecta semnificativ măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.1.2. | Emisii poluante (+E) | Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet și la turația de mers în gol accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000 rot/min) . Pentru vehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare iar verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină La autovehiculele cu sistem de alimentare hibrid sau la autovehiculele echipate cu mas în 2 timpi nu se va efectua verificarea emisiilor poluante A se vedea anexa nr. 13 la reglementări | a) Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de producător | X | ||
| b) Fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de COcor și HC depășesc: | X | |||||
| 1) pentru autovehiculele echipate cu mas: | ||||||
| - 4,5% sau | ||||||
| - 3,5%; pt. COcor, în funcție de data primei înmatriculări (data fabricației, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la reglementări | ||||||
| - 1000 ppm pt. HC | ||||||
| 2) pentru autovehiculele echipate cu mas-kat: | ||||||
| - 0,5% la turația de mers în gol încet și | ||||||
| - 0,3% la turația de mers în gol accelerat; sau | ||||||
| - 0,3% la turația de mers în gol încet și | ||||||
| - 0,2% la turația de mers in gol accelerat; pt. COcor, în funcție de nivelul de poluare menționat în CIV, conform anexei nr. 13 la reglementări | ||||||
| - 100 ppm pt. HC la turația de mers in gol accelerat; | ||||||
| c) Lambda nu se încadrează în domeniul 1±0,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turația de mers în gol accelerat | X | |||||
| d) OBD indică funcționare defectuoasă | X | |||||
| 8.2.2. Emisii produse de mac alimentate cu motorină | ||||||
| 8.2.2.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze | Inspecție vizuală | a) Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanșeități ce ar putea afecta semnificativ măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.2.2. | Verificare opacitate (+E) | Control cu opacimetru în accelerare liberă Se accelerează motorul de la turația de mers în gol la turația de regulator A se vedea anexa nr. 13 la reglementări Vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la această verificare | a) Opacitatea depășește nivelul înregistrat pe plăcuța producătorului de pe vehicul | X | ||
| b) Dacă această informație nu este disponibilă, indicele de opacitate K depășește: | X | |||||
| 1) pentru autovehiculele echipate cu mac supraalimentat (turbo): 3 m-1 | ||||||
| 2)pentru autovehicule echipate cu mac normal aspirat: 2,5 m-1 | ||||||
| 3)pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m-1 | ||||||
| 8.3. Suprimare interferențe electromagnetice | ||||||
| Interferență radio (X) | Inspecție vizuală | Orice nerespectare a cerințelor | X | |||
| 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.4.1. | Scurgeri de lichide | Inspecție vizuală | Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alți utilizatori ai drumului | X | X | |
| 8.4.2. | Fum vizibil | Inspecție vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 9. INSPECȚII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE (M2, M3) | ||||||
| 9.1. Uși | ||||||
| 9.1.1. | Stare, fixare și funcționare usi de intrare și de ieșire | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare necorespunzătoare la închidere și/sau deschidere | X | ||
| b) Ușă deteriorată | X | |||||
| c) Sistem de control în caz de urgență defect | X | |||||
| d) Controlul de la distanță al ușilor sau dispozitive de avertizare defecte | X | |||||
| e) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| f) Uși improvizate | X | |||||
| 9.1.2. | Ieșiri de siguranță | Inspecție vizuală și funcțională (unde este posibil) | a) Funcționare defectuoasă la închidere și deschidere | X | ||
| b) Ideograme pentru ieșire de siguranță greu lizibile/ilizibile sau lipsă | X | X | ||||
| c) Ciocan de spart geamul lipsă | X | |||||
| d) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| e) Greu accesibile | X | |||||
| 9.2. | Sistem de dezaburire și dezghețare la lunetă, parbriz, oglinzi, geam lateral | Inspecție vizuală și funcțională | a) Nu funcționează corect | X | X | |
| b) în timpul funcționării, în compartimentul conducătorului auto sau al pasagerilor sunt introduse gaze de evacuare | X | |||||
| c) Sistem lipsă (dacă este obligatoriu) | X | |||||
| 9.3. | Sistem de ventilație și de încălzire | Inspecție vizuală și funcțională | a) Sistemul de încălzire și ventilație nu funcționează corespunzător | X | X | |
| b) în timpul funcționării, în compartimentul conducătorului auto sau al pasagerilor sunt introduse gaze de evacuare | X | |||||
| 9.4. Scaune | ||||||
| 9.4.1. | Scaune pasageri (inclusiv pentru personalul de însoțire) | Inspecție vizuală | a) Scaune defecte/fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Strapontine (dacă sunt permise) neautomate | X | X | ||||
| c) Scaune modificate sau neomologate | X | |||||
| d) Scaune care nu au fost montate în conformitate cu cerințele | X | X | ||||
| e) Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu CIV | X | |||||
| 9.4.2. | Scaun conducător auto (cerințe suplimentare) | Inspecție vizuală și funcțională | a) Dispozitive speciale defecte sau deteriorate (protecția parbrizului la lumină orbitoare) | X | X | |
| b) Sisteme de protecție a șoferului nesigure | X | X | ||||
| 9.5. | Lumini interioare și de ghidare (X) | Inspecție vizuală și funcțională | Dispozitiv defect sau neconform cu cerințele | X | X | |
| 9.6. | Culoare și zone de staționare în picioare | Inspecție vizuală | a) Podea deteriorată/nesigură sau care nu este fixată corespunzător | X | X | |
| b) Bare de sprijin deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător | X | X | ||||
| c) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| d) Culoarele și zonele de staționare în picioare greu accesibile | X | X | ||||
| 9.7. | Scări și trepte | Inspecție vizuală și funcțională (dacă este posibil) | a) Scări de acces deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător/defecte | X | X | |
| b) Scări retractabile care nu funcționează corespunzător | X | |||||
| c) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| d) Scări și trepte modificate | X | |||||
| 9.8. | Sistem de comunicare cu pasagerii (X) | Inspecție vizuală și funcțională | Sistem care nu funcționează corespunzător/defect | X | X | |
| 9.9. | Elemente de informare (dacă au fost prevăzute de producător) (X) | Inspecție vizuală | a) Element lipsă, cu mesaj eronat sau ilizibil | X | ||
| b) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| 9.10. Cerințe privind transportul copiilor | ||||||
| 9.10.1. | Uși | Inspecție vizuală | Siguranța ușilor neconformă cu cerințele privind acest mod de transport | X | X | |
| 9.10.2. | Semnalizare și echipamente speciale | Inspecție vizuală | Semnalizare sau echipamente speciale lipsă sau neconforme cu cerințele | X | X | |
| 9.11. Cerințe privind transportul persoanelor cu handicap | ||||||
| 9.11.1. | Stare, fixare și funcționare uși, rampe și elevatoare | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare defectuoasă | X | X | |
| b) Uși, rampe, elevatoare deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător | X | X | ||||
| c) Elemente de comandă a ușilor, elevatoarelor și a rampelor defecte | X | X | ||||
| d) Dispozitive de avertizare defecte | X | X | ||||
| e) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| 9.11.2. | Stare, fixare dispozitive de reținere scaune cu rotile | Inspecție vizuală și funcțională | a) Funcționare defectuoasă | X | X | |
| b) Dispozitive deteriorate/nesigure sau fixate necorespunzător | X | X | ||||
| c) Elemente de comandă necorespunzătoare/lipsă | X | X | ||||
| d) Neconforme cu cerințele | X | X | ||||
| 9.11.3. | Echipament special de semnalizare | Inspecție vizuală și funcțională (dacă este cazul) | Echipament necorespunzător/lipsă sau nu corespunde cerințelor | X | X | |
| 9.12. Alte echipamente speciale (X) | ||||||
| 9.12.1. | Instalații de preparare a hranei | Inspecție vizuală | a) Instalație neconformă cu cerințele | X | X | |
| b) Instalație deteriorată astfel încât devine periculoasă utilizarea ei | X | |||||
| 9.12.2. | Instalație sanitară | Inspecție vizuală | Instalația sanitară deteriorată/defectă | X | X | |
| 9.12.3. | Alte dispozitive (de exemplu sisteme audio-video) | Inspecție vizuală | Instalația defectă/poziționată necorespunzător | X | X | |
| (X) Elemente legate de starea vehiculului și utilizarea acestuia pe drumurile publice, dar care nu sunt considerate esențiale pentru o inspecție tehnică periodică | ||||||
| 10. ALTE VERIFICĂRI | ||||||
| 10.1. | Vehicul în ansamblu | Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparații sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului | X | X | X |
| b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației rutiere pe drumurile publice | X | X | X | |||
──────────
*2) Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi remorcilor acestora, modificată ultima dată de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001 pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi ale remorcilor lor, şi a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor şi a remorcilor acestora.
*3) Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
──────────Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puţin 70%. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.----------Al treilea alineat din secţunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.----------Al cincilea alineat din secţunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Aceleaşi condiţii se aplică motociclurilor carosate şi tractoarelor.E. Detectarea jocurilor excesive în articulaţiiÎn funcţie de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:
| IS | KG | IS | KG | IS | KG | IS | KG | IS | KG |
| 50 | 190 | 82 | 475 | 114 | 1180 | 146 | 3000 | 178 | 7500 |
| 51 | 195 | 83 | 487 | 115 | 1215 | 147 | 3075 | 179 | 7750 |
| 52 | 200 | 84 | 500 | 116 | 1250 | 148 | 3150 | 180 | 8000 |
| 53 | 207 | 85 | 515 | 117 | 1285 | 149 | 3250 | 181 | 8250 |
| 54 | 212 | 86 | 530 | 118 | 1320 | 150 | 3350 | 182 | 8500 |
| 55 | 218 | 87 | 545 | 119 | 1360 | 151 | 3450 | 183 | 8750 |
| 56 | 224 | 88 | 560 | 120 | 1400 | 152 | 3550 | 184 | 9000 |
| 57 | 230 | 89 | 580 | 121 | 1450 | 153 | 3650 | 185 | 9250 |
| 58 | 236 | 90 | 600 | 122 | 1500 | 154 | 3750 | 186 | 9500 |
| 59 | 243 | 91 | 615 | 123 | 1550 | 155 | 3875 | 187 | 9750 |
| 60 | 250 | 92 | 630 | 124 | 1600 | 156 | 4000 | 188 | 10000 |
| 61 | 257 | 93 | 650 | 125 | 1650 | 157 | 4125 | 189 | 10300 |
| 62 | 265 | 94 | 670 | 126 | 1700 | 158 | 4250 | 190 | 10600 |
| 63 | 272 | 95 | 690 | 127 | 1750 | 159 | 4375 | 191 | 10900 |
| 64 | 280 | 96 | 710 | 128 | 1800 | 160 | 4500 | 192 | 11200 |
| 65 | 290 | 97 | 730 | 129 | 1850 | 161 | 4625 | 193 | 11500 |
| 66 | 300 | 98 | 750 | 130 | 1900 | 162 | 4750 | 194 | 11800 |
| 67 | 307 | 99 | 775 | 131 | 1950 | 163 | 4875 | 195 | 12150 |
| 68 | 315 | 100 | 800 | 132 | 2000 | 164 | 5000 | 196 | 12500 |
| 69 | 325 | 101 | 825 | 133 | 2070 | 165 | 5150 | 197 | 12850 |
| 70 | 335 | 102 | 850 | 134 | 2120 | 166 | 5300 | 198 | 13200 |
| 71 | 345 | 103 | 875 | 135 | 2180 | 167 | 5450 | 199 | 13600 |
| 72 | 355 | 104 | 900 | 136 | 2240 | 168 | 5600 | 200 | 14000 |
| 73 | 365 | 105 | 925 | 137 | 2300 | 169 | 5800 | ||
| 74 | 375 | 106 | 950 | 138 | 2360 | 170 | 6000 | ||
| 75 | 387 | 107 | 975 | 139 | 2430 | 171 | 6150 | ||
| 76 | 400 | 108 | 1000 | 140 | 2500 | 172 | 6300 | ||
| 77 | 412 | 109 | 1030 | 141 | 2575 | 173 | 6500 | ||
| 78 | 425 | 110 | 1060 | 142 | 2650 | 174 | 6700 | ||
| 79 | 437 | 111 | 1090 | 143 | 2725 | 175 | 6900 | ||
| 80 | 450 | 112 | 1120 | 144 | 2800 | 176 | 7100 | ||
| 81 | 462 | 113 | 1150 | 145 | 2900 | 177 | 7300 |
| Indice de viteza | Viteza [Km/h] |
| A1 | 5 |
| A2 | 10 |
| A3 | 15 |
| A4 | 20 |
| A5 | 25 |
| A6 | 30 |
| A7 | 35 |
| A8 | 40 |
| B | 50 |
| C | 60 |
| D | 65 |
| E | 70 |
| F | 80 |
| G | 90 |
| J | 100 |
| K | 110 |
| L | 120 |
| M | 130 |
| N | 140 |
| P | 150 |
| Q | 160 |
| R | 170 |
| S | 180 |
| T | 190 |
| H | 210 |
| V | 240 |
| W | 270 |
| Y | 300 |
| ZR | Peste 340 |
| Elementul de caroserie ce trebuie evaluat | CoroziuneAcceptată | Dimensiunea suprafeţei corodate (mmp) |
| Lonjeroane şi traverse | ||
| Traverse: - Elemente transversale aflate în spatele suspensiei spate (la soluţia constructivă cu motorul în spate) - Elemente transversale aflate în faţa suspensiei faţă - Element transversal principal - Element transversal auxiliar - Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou | Nu Nu Nu Nu Da | - - - - 400 |
| Elemente longitudinale: - Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea, chiar dacă există sau nu un montant central - Contrapragul - Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la zona de prindere pe podea - Lonjeroanele faţă se vor inspecta începând de la zona de prindere pe podea sau pe panoul faţă - Elementul longitudinal principal - Elementul longitudinal auxiliar | Nu Nu Nu Nu Nu Nu | - - - - - - |
| Lonjeron inferior (semilonjeron): - Lonjeron inferior faţă sau spate - Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de caroserie sau de alte elemente Consolele ce depăşesc cu maxim 150 mm lungimea caroseriei Montanţii în zona uşilor: lungimea acestora este prezentată în fig. 1 Montanţii în zona geamurilor: lungimea acestora este prezentată în fig. 1 | Nu Nu Da Nu Nu | - - 400 - - |
| Sectoare de panouri: Panoul podelei Elementul exterior de caroserie al uşii, altul decât structura de rezistenţă a acesteia Podea compartiment bagaje Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate Capotă compartiment bagaje Capotă compartiment motor Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile şi farurile Panoul faţă ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor | Da Da Da Nu Da Da Nu Da | 400 2500 400 - 2500 2500 - 400 |
| Suporţii de fixare a arcurilor | Nu | - |
| Pasajele roţilor: Pasajele roţilor Pasajele roţilor faţă ce au rol de preluare parţială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la partea superioară Fixarea la panoul despărţitor Fixarea la partea inferioară Pasajele roţilor spate ce au rol de preluare parţială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la panoul de protecţie exterior Fixarea celor două părţi în zona de îmbinare Fixarea la panoul podelei sau podeaua compartimentului de bagaje Pasajele roţilor spate ce nu au rol de preluare parţială a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal Fixarea celor două părţi în zona de îmbinare | Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu | 400 - - - - - - 400 - |
| Motorul: Toate zonele pe care se fixează suporţii motorului Suporţii de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie | Nu Nu | - - |
| Transmisia: Suporţii de fixare a transmisiei | Nu | - |
| Punţi: Suporţii bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoareSuporţii basculelor superioare şi inferioare sau suporţi de prindere a braţelor oscilante | Nu Nu | - - |
| Suspensia: Suporţii de fixare a amortizoarelor Suporţii de fixare a arcurilor elicoidale Suporţii de fixare a arcurilor lamelare şi a suporţilor de prindere a acestora | Nu Nu Nu | - - - |
| Mecanismul de direcţie: Suporţii de fixare a semicasetei de direcţie Suporţii de fixare a casetei de direcţie Suporţii de fixare a părţilor auxiliare | Nu Nu Nu | - - - |
| Sistemul de frânare: Zona de fixare a pompei centrale de frână Zona de fixare a pedalei de frână | Nu Nu | - - |
| Caroseria: Punctele de fixare ale centurilor de siguranţă Balamalele şi închizătorile uşilor: Suporţii balamalelor şi ghidajele mecanismului de glisarea a uşilor Fixarea mecanismului de închidere pe uşă Pentru centurile de siguranţă montate pe uşă: Suporţii articulaţiilor şi ghidajele mecanismului de glisare pe uşă Fixarea mecanismului de blocare pe uşă Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din faţa vehiculului: Suporţii mecanismelor de închidere şi deschidere Scaunele: Punctele de fixare a scaunelor Pentru centurile de siguranţă montate pe scaune: Punctele de fixare pe scaune. | Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu | - - - - - - - - |
| Lămpile şi farurile: Suporţii de fixare ai sistemului de iluminare şi semnalizare | Nu | - |
| Legăturile dintre autovehicul şi remorcă | ||
| Punctele de fixare a suporţilor dispozitivului de remorcare | Nu | - |
| Elementele longitudinale şi transversale | Procentajul maxim admis de reducere a grosimii elementului faţă de grosimea iniţială |
| Toate elementele transversale | 30% |
| Toate elementele longitudinale | 20% |
| Toate elementele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau din suportul dispozitivului de remorcare | 20% |
| Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat | Coroziune acceptata | Dimensiunea suprafaței corodate (mm2) | |
| Toate punctele de fixare a compartimentului pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu | Nu | - | |
| Cabina rabatabilă: | - | ||
| - Suporții dispozitivului de blocare | Nu | - | |
| - Suporții articulațiilor cabinei | Nu | - | |
| Montanții ușilor | Nu | - | |
| Pragul (lungimea pragului este distanța dintre montanții ușii/ușilor) | Nu | - | |
| Elementul longitudinal principal (lonjeronul): | |||
| Elementul transversal principal | Nu | - | |
| Elementul longitudinal auxiliar | Nu | - | |
| Elementul transversal auxiliar | Nu | - | |
| Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou | Da | 2500 | |
| Sectoare de panouri: | |||
| Panoul podelei | Nu | - | |
| Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât structura de rezistență a acesteia | Da | 2500 | |
| Podea compartiment bagaje | Nu | - | |
| Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate | Nu | - | |
| Capotă compartiment bagaje | Da | 2500 | |
| Capotă compartiment motor | Da | 2500 | |
| Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile | Nu | - | |
| Panoul față ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor | Nu | - | |
| Panoul exterior față sau spate | Da | 400 | |
| Pasajele roților | Da | 2500 | |
| Montanții în zona geamurilor | Nu | - | |
| Motorul: | |||
| Toate zonele pe care se fixează suporții motorului | Nu | - | |
| Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie sau șasiu | Nu | - | |
| Transmisia: | |||
| Suporții de fixare ai transmisiei | Nu | - | |
| Punți: | |||
| Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare | Nu | - | |
| Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporții de prindere a brațelor oscilante | Nu | - | |
| Suspensia: | |||
| Suporții de fixare a amortizoarelor | Nu | - | |
| Suporții de fixare a arcurilor elicoidale | Nu | - | |
| Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora | Nu | - | |
| Mecanismul de direcție: | |||
| Suporții de fixare a semicasetei de direcție | Nu | - | |
| Suporții de fixare a casetei de direcție | Nu | - | |
| Suporții de fixare a părților auxiliare | Nu | - | |
| Sistemul de frânare: | |||
| Zona de fixare a pompei centrale de frână | Nu | - | |
| Zona de fixare a pedalei de frână | Nu | - | |
| Caroseria: | |||
| Punctele de fixare ale centurilor de siguranță | |||
| Balamalele și închizătorile ușilor: | Nu | - | |
| Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor | Nu | - | |
| Fixarea mecanismului de închidere pe ușă | Nu | - | |
| Pentru centurile de siguranță montate pe ușă: | |||
| Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă | Nu | - | |
| Fixarea mecanismului de blocare pe ușă | Nu | - | |
| Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului: | |||
| Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele: | Nu | - | |
| Punctele de fixare a scaunelor | Nu | - | |
| Pentru centurile de siguranță montate pe scaune: | |||
| Punctele de fixare pe scaune | Nu | - | |
| Lămpile și farurile: | |||
| Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnalizare | Nu | - | |
| Legaturile dintre autovehicul și remorcă: | |||
| Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de remorcare | Nu | - | |
| Nr. crt. | Denumirea verificării | Metoda de control şi aparatura necesară | Defecte constatate | Cod defect | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 0. IDENTIFICARE | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul deînregistrare, concordanţă între plăcile de cu numărul de înregistrare şi numărul înregistraredin certificatul de înregistrare | Inspecţie vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfelîncât s-ar putea desprinde de pe vehicul b) Număr de înregistrare ilizibil sau lipsă c) Numărul de înregistrare de pe placă nu este în concordanţă cu certificatul de înregistrare. d) Placă deteriorată | X | X X X | |
| 0.2. | Verificare concordanţă între datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi dateledin certificatul de înregistrare, cartea de identitate a vehiculului şi atestatul tehnic dacă a fost eliberat de RAR, după caz | Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde seaflă poansonat numărul de identificare Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din certificatul de înregis- trare, cartea de identitatea vehiculului şi atestatul tehnic dacă a fost eliberatde RAR, după caz, privind: categorie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ştanţat. | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau ştanţat b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parţial sau total c) Număr de identificare neconform cu datele dincertificatul de înregistrare d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele privind: categoria, marca şi tipul vehiculului. e) Număr de identificare modificat f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură). | X X X X X X | ||
| 1. SISTEM DE FRÂNARE | ||||||
| 1.1. Stare mecanică şi funcţionare | ||||||
| 1.1.1. | Pedală/Manetă de frână şi cursa dispozitivului de acţionare a frânei | Inspecţie vizuală şi funcţională a componente- lor, în timp ce sistemul defrânare este acţionat NOTĂ: Vehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit. | a) Uzură avansată sau joc excesiv a axului pedalei b) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acţionare c) Dispozitivul de acţionare nu revine corect lapoziţia iniţială. d) Dispozitivul de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt | X X X X | ||
| 1.1.2. | Element de acţionare frână de mână, levier de comandă frână de mână, mecanism cu clichet frână de mână, frână de mână cu acţionare electrică | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet nu funcţionează. b) Element de acţionare cu uzură excesivă, lipsă, deteriorat sau nefuncţional | X X | ||
| 1.1.3. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient b) Pompă centrală neetanşă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau laacţionarea manetei) c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale defrână d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână | X X X X | X X | |
| 1.1.4. | Pompă de vacuum sau compresor şi rezervoare de aer (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru | a) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv b) Pompa de vacuum deteriorată sau nefuncţională c) Rezervoare de aer comprimat deteriorate, corodate/neetanşe d) Fixare necorespunzătoare a rezervoarelor de aer comprimat | X | X X X X | |
| 1.1.5. | Conducte de frână rigide, racorduri flexibile de frână | Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Conductă, racord sau conexiune neetanşă (pierderi reduse/importante) b) Deteriorări sau coroziuni excesive c) Conductă poziţionată necorespunzător d) Conductă fisurată sau ruptă; racord fisurat sau rupt e) Racord deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt f) Umflare excesivă la presiune g) Racord cu porozităţi | X X X X X X | X X X X X | |
| 1.1.6. | Leviere şi conexiuni, tije de acţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Componente corodate sau uzate excesiv b) Leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător c) Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare d) Lipsă elemente ale timoneriei | X X X | X X | |
| 1.1.7. | Elemente de acţionare sistem frânare(inclusiv etriere, cilindri de frânăcu arc, cilindri de frână hidraulici, garnituri de fricţiune, tamburi şi discuri de frână) | Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat (unde există zonă de vizitare) | a) Neetanşeităţi (pierderi reduse/importante) b) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă c) Coroziuni excesive d) Burduf de protecţie împotriva prafului rupt/lipsă e) Lipsă garnituri de fricţiune f) Uzură excesivă, şanţuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranţa (la o roată/la mai multe roţi) g) Tambur sau disc lipsă h) Joc disc de frână | X | X X X X X | X X X X X X X |
| 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanţă | Inspecţie prin probe în parcurs Se acţionează frâna gradualpână la obţinerea efortuluimaxim. | a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie b) Zgomot la roată în timpul frânării | X | X | |
| 1.2.2. | Eficacitate (+E) | a) Inspecţie prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensareşi înregistrare (pentru vehicule cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. b) abrogată | Coeficient de frânare mai mic de 2,0 m/s² | X | ||
| 1.3. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (cu excepţia vehiculelor dotate cu frână electrică) | ||||||
| 1.3.1. | Performanţă | Inspecţie prin probe în parcurs Se acţionează frâna gradualpână la obţinerea efortuluimaxim. | a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie. b) Zgomot la roată în timpul frânării | X | X | |
| 1.3.2. | Eficacitate (+E) | a) Inspecţie prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensareşi înregistrare (pentru vehicule cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. b) abrogată | Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s² | X | ||
| 1.4. | Frână de staţionare (vehicule dotatecu frână electrică) | Cu frâna electrică acţionată se verifică dacă vehiculul poate fi deplasatde pe loc. | Vehiculul poate fi deplasat de pe loc. | X | ||
| 2. SISTEM DE DIRECŢIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Stare, funcţionare sistem de direcţie | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Volanul este rotit stânga- dreapta. | Sistem de direcţie greu manevrabil | X | ||
| 2.1.2. | Stare, fixare casetă de direcţie | Inspecţie vizuală a fixăriicasetei de direcţie Se roteşte volanul stânga- dreapta. | a) Fixare necorespunzătoare a casetei b) Casetă de direcţie fisurată/spartă | X X | X X | |
| 2.1.3. | Jocuri în sistemul de direcţie | Inspecţie vizuală a componentelor timoneriei direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şisiguranţa în timp ce volanul este rotit stânga- dreapta cu vehiculul pe solsau pe canal (dacă este disponibil) | a) Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe b) Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie c) Deformări/fisuri ale oricărui element d) Alinierea defectuoasă a componentelor (de exemplu, bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.) e) Burduf de protecţie la praf lipsă | X | X X X X X | X X X |
| 2.1.4. | Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie | Verificarea servodirecţiei şi a nivelului de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roţile pe sol şi cu motorul funcţionând, se verifică dacă servodirecţiafuncţionează corect. | a) Neetanşeităţi (scurgeri reduse/importante) b) Nivel redus de lichid c) Mecanismul nu funcţionează d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat e) Conducte care freacă/poziţionate necorespunzător f) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv | X | X X X X X X | X X X X X |
| 2.2. Volan şi coloană volan | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare volan | Cu roţile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana dedirecţie şi se aplică de jos în sus şi de sus în jos. Se inspectează vizual jocurile. | a) Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv b) Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau fixate necorespunzător | X X | X | |
| 2.2.2. | Joc la volan | Cu motorul în funcţiune în cazul vehiculelor cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se roteşte uşor volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a mişca roţile. Se verifică vizual mişcarea liberă. | Joc excesiv al direcţiei (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) | X | X | |
| 2.3. | Aliniament roţi | Verificarea aliniamentului roţilor Control vizual | Roţi nealiniate în mod evident | X | ||
| 2.4. | Stare, fixare comandă direcţie | Se acţionează comanda direcţiei şi se verifică vizual jocul şi starea cuplajelor elastice sau a altor articulaţii. | a) Jocuri excesive în articulaţii sau cuplaje b) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare | X | X | |
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecţie vizuală de la postul de conducere | a) Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţăsau lateral b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi. | X | X X | |
| 3.2. | Stare parbriz şi celelalte geamuri | Inspecţie vizuală | a) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacităţi importante sau dinmaterial necorespunzător) b) Parbriz fisurat, spart | X X | X X | |
| 3.3. | Oglinzi retrovizoare | Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere | a) Oglindă lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare b) Oglindă deteriorată sau fixată necorespunzător | X | X X | |
| 3.4. | Ştergătoare de parbriz | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Ştergător care nu funcţionează corespunzător sau lipsă b) Lamela ştergătorului lipsă | X X | ||
| 3.5. | Spălătoare de parbriz | Inspecţie vizuală şi funcţională | Spălător care nu funcţionează corespunzător/ lipsă | X | X | |
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE (în funcţie de echiparea prevăzută de producător) | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină b) Far fixat necorespunzător c) Far cu oglinda deteriorată d) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare e) Sursă de lumină defectă | X X | X X X X X | |
| 4.1.2. | Orientare (+E) (numai pentru farurile utilizate pentru circulaţiarutieră) | Inspecţie vizuală şi funcţională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor. Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional. | a) Far reglat necorespunzător b) Sursa de lumină montată necorespunzător | X X | ||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecţie vizuală şi funcţională | Dispozitiv de comandă defect | X | ||
| 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi laterale, lămpi de gabarit | ||||||
| 4.2.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X | X X X X | |
| 4.2.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X | X X X X | |
| 4.3.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X | X X X X | |
| 4.4.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă | ||||||
| 4.5.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X | X X X X | |
| 4.5.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X | X X X X | |
| 4.6.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.7. | Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu numărul de înregistrare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spateb) Sursă de lumină defectă c) Lampă fixată nesigur d) Lipsă lampă sau dispersor e) Fixare necorespunzătoare | X X X X | X X X X | |
| 4.8. | Proiectoare de lucru | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X X | X X X | |
| 4.9. | Lămpi speciale de avertizare (girofar) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare c) Fixare necorespunzătoare d) Lipsă lampă sau dispersor | X | X X X X | |
| 4.10. | Catadioptri | Inspecţie vizuală | Catadioptri deterioraţi/lipsă | X | X | |
| 4.11. | Martori luminoşi | Inspecţie vizuală şi funcţională | Nu funcţionează corespunzător (nu afectează/ afectează direct siguranţa circulaţiei rutiere). | X | X | |
| 4.12. | Conexiuni electrice între vehiculul tractor şi remorcă | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Conexiuni electrice fixate necorespunzător b) Izolaţie deteriorată | X | X X | |
| 4.13. | Cablaj electric | Inspecţie vizuală | a) Cabluri fixate/poziţionate/securizate necorespunzător b) Instalaţie electrică deteriorată c) Izolaţie cablaj deteriorată | X X X | X X X | X X X |
| 4.14. | Baterii(e) de acumulatori | Inspecţie vizuală | a) Fixată necorespunzător b) Scurgeri de electrolit (în funcţie de debit) | X X | X X | |
| 5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punţi (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Stare, fixare punţi | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisuratăb) Jocuri în articulaţiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul c) Reparaţie/modificare necorespunzătoare d) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe şasiu/caroserie | X X X X | X X X | |
| 5.1.2. | Stare, fixare fuzete | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se roteşte volanul stânga-dreapta. | a) Fuzetă fisurată sau deformată b) Joc excesiv al pivotului fuzetei c) Piuliţe, prezoane sau şuruburi de fixare lipsă (în funcţie de număr) | X X | X X X | |
| 5.1.3. | Rulmenţi roţi (dacă verificarea esteposibilă) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se roteşte volanul stânga-dreapta. | Joc excesiv la rulment | X | X | |
| 5.2. Roţi (jante) şi anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Stare, fixare butuci roţi | Inspecţie vizuală pe ambelepărţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe sol | Prezon sau piuliţă lipsă sau slăbit(ă) (în funcţie de număr) | X | X | |
| 5.2.2. | Stare, fixare roţi | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | Jantă deformată excesiv, fisurată, sudată necorespunzător | X | ||
| 5.2.3. | Stare, fixare anvelope | Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi | a) Dimensiunea anvelopei nu corespunde cu cea menţionată în atestatul tehnic (dacă acesta a fost emis). b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă sau la roţi jumelate c) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor d) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus/Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 2 mm la anvelopelecu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20" e) Frecarea anvelopei de părţi ale şasiului/caroseriei sau ale suspensiei | X X X X X | X | |
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe şasiu sau punte b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată c) Lipsă arc la una din punţi (roţi) d) Arc rupt | X X X | X X X | |
| 5.3.2. | Amortizoare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanşeitate sau funcţionare necorespunzătoare b) Jocuri excesive în articulaţiile de fixare pe cadru sau şasiu c) Lipsă amortizor | X X X | ||
| 5.3.3. | Articulaţii suspensie (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Lipsă bolţuri fixare arc şi/sau bucşe b) Lipsă plăcuţe reazem şi/sau bride c) Bolţul articulaţiei, bucşe, articulaţiile suspensiei rupte | X X X | ||
| 5.3.4. | Suspensie pneumatică (dacă a fost prevăzută de producător) | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă estedisponibil) | a) Orice componentă deteriorată/defectă b) Fixare necorespunzătoare pe şasiu sau punte | X X | X | |
| 6. ŞASIU, CABINĂ ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI | ||||||
| 6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală şasiu, şasiu suplimentar | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau deformate b) Coroziune excesivă care afectează rigiditateaşasiului c) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse)/fisuri, rupturi, deformări importanteale elementelor de rezistenţă pe orice parte, inclusiv pe traverse d) Elemente de rezistenţă sudate necorespunzător | X X X | X X X X | |
| 6.1.2. | Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul cu motorul în funcţionare | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului. c) Lipsă element din tubulatura de evacuare d) Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător. | X X X X | X | |
| 6.1.3. | Rezervor de combustibil şi conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire şi conducte) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător b) Rezervorul neetanş (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipseşte sau nu este corespunzător. c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziţionate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente d) Risc de incendiu datorat scurgerilor de combustibil, protecţiei necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condiţiilor din compartimentul motor e) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat f) Scurgeri benzină g) Scurgeri motorină h) Furtun de alimentare cu benzină, motorină uzat/crăpat, tăiat i) Lipsă coliere asigurare furtunuri | X X X X X X X | X X X X X X | |
| 6.1.4. | Bare de protecţie, protecţie laterală şi dispozitive de protecţieantiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală | Elemente fixate necorespunzător/deteriorate carepot provoca accidentări | X | X | |
| 6.1.5. | Dispozitiv de remorcare (dacă a fostprevăzut de producător) | Inspecţie vizuală urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor dispozitivelor de siguranţămontate | a) Element component deformat/defect sau fisuratb) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, deteriorat sau care nu funcţionează corespunzător c) Obstrucţionarea plăcii cu numărul de înregistrare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt utilizate) d) Coroziuni excesive ale elementelor de rezistenţă pe care sunt fixate dispozitivele de remorcare | X | X X X X | X |
| 6.1.6. | Transmisie | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se verifică atent zona ambreiajului, cutiei de viteze, diferenţialului şi a reductorului. | a) Jocuri excesive în elementele transmisiei b) Elemente de siguranţă fixate necorespunzător/lipsă c) Pedală ambreiaj cu acţionare greoaie, lipsă siguranţă de asigurare pedală pe ax d) Levier selectare viteze fixat necorespunzător/modificat e) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător f) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv g) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze (de exemplu, lipsă şuruburi de fixare) | X X X | X X X X X | X X |
| 6.1.6.1. | Funcţionare transmisie | Inspecţie în parcurs | a) Funcţionare necorespunzătoare a ambreiajului,cutiei de viteze sau reductorului b) Zgomot anormal la transmisie | X X | ||
| 6.1.7. | Fixare motor | Inspecţie vizuală cu motorul în funcţiune | Suport motor fisurat, desprins sau fixat nesigur | X | X | |
| 6.2. Cabină şi caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare, fixare caroserie, cabină | Inspecţie vizuală şi funcţională pentru anumite verificări | a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisuratcare poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor c) Elemente de caroserie sau cabină incomplete, deteriorate sau reparate necorespunzător d) Elemente de caroserie corodate excesiv e) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată corespunzător f) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei | X X X X X X | X X | |
| 6.2.2. | Uşi şi dispozitive de închidere uşi | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător b) Uşă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite,deteriorate/lipsă c) Coroziuni excesive uşi | X | X X X | |
| 6.2.3. | Scaun conducător vehicul | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă b) Mecanismul de reglare a scaunului nu funcţionează corect. c) Scaun lipsă | X X X | X X | |
| 6.2.4. | Alte scaune | Inspecţie vizuală | a) Scaune defecte/fixate necorespunzător b) Scaune montate suplimentar | X | X X | |
| 6.2.5. | Scări pentru cabină | Inspecţie vizuală | a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur b) Treaptă/grup de trepte care poate (pot) provoca accidente | X X | X X | |
| 6.2.6. | Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproşcare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală | a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă b) Spaţiu insuficient pentru roţi | X | X X | |
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere (dacă au fost prevăzute de producător) | ||||||
| 7.1.1. | Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente | Inspecţie vizuală Verificare puncte de ancorare | a) Punct de ancorare deteriorat excesiv b) Punct de ancorare fixat necorespunzător | X X | X X | |
| 7.1.2. | Stare, fixare centuri de siguranţă, catarame | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Centură de siguranţă deteriorată b) Dispozitivul de închidere este avariat, lipseşte sau nu funcţionează corect. c) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcţionează corect (la cele retractabile | X X X | ||
| 7.2. | Încuietori | Inspecţie vizuală şi funcţională | Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau funcţionând necorespunzător | X | ||
| 7.3. | Cale de roată (dacă au fost prevăzute) | Inspecţie vizuală | Deteriorate/lipsă | X | X | |
| 7.4. | Avertizor acustic | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Nu funcţionează. b) Comandă nesigură | X | X | |
| 7.5. | Vitezometru (dacă a fost prevăzut deproducător) | Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs | a) Nu funcţionează sau lipseşte. b) Nu este iluminat. | X X | ||
| 7.6. | Elemente de asigurare ale echipamentului (lor) de lucru pentrudeplasarea în siguranţă pe drumurilepublice | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Elemente neconforme b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu funcţionează corect | X X | ||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Inspecţie vizuală şi auditivă | a) Nivel de zgomot excesiv b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident, astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot | X X | ||
| 8.2. Gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii | ||||||
| 8.2.1.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală | Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.3.1. | Scurgeri de lichide | Inspecţie vizuală | Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alţi utilizatori ai drumului | X | X | |
| 8.3.2. | Fum vizibil | Inspecţie vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| 9. ALTE VERIFICĂRI | ||||||
| 9.1. | Vehicul în ansamblu | Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranţa circulaţiei pe drumurile publice | X X | X X | X X |
──────────
*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă şi a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive şi care modifică Directiva 70/156/CEE şi abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE
──────────2. Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:a) autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiţii:i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA; ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate, care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).6. Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.III. METODA DE VERIFICARE:1. În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.2. În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:- pentru oglinzile de clasa IV:
| Nr. crt. | Vehicule pentru care se autorizează staţia de inspecţie tehnică periodică | Clasa de ITP | Interdicţii | Observaţii |
| 1 | I | |||
| 2 | II | |||
| 3 | III |
| Autovehicule, remorcile acestora şi tractoare | |||
| Categoria vehiculului | Frâna de serviciu | ||
| Efortul deacţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(vehicule înmatriculatepână la 28.07.2010) | Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(vehicule înmatriculatepână la 28.07.2010) | |
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autotu- risme, autovehicule taxi,autovehiculespeciale ambulanţă etc.) [(M(1)] | 50 | 50*1) | 58 |
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) [M(2), M(3)] | 70 | 50*1) | 50 |
| Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv [N(1)] | 70 | 45 | 50 |
| Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg [N(2), N(3)] | 70 | 43*2) | 50 |
| Semiremorci*) [O(2), O(3) şi O(4)] | - | 40*3) | 45 |
| Remorci cu proţap [O(2),O(3) şi O(4)] | - | 40*3) | 50 |
| Tractoare | 60 | 20 | |
| Autovehicule cu două roţi | |||
| Categoria vehiculului | Frâna de serviciu | ||
| Efortul deacţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(ambele frâne) | Coeficient defrânare minimadmisibil (%)(frână pe roata din spate) | |
| Mopede cu două roţi (L1e) | 35 | 42 | 25 |
| Motociclete fară ataş (L3e) | 35 | 42 | 25 |
| Categoria vehiculului | Frâna de staţionare | |||
| Efortul deacţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Coeficient de frânare minim admisibil (%) | |||
| dacă frânade staţionarenu este şifrână de securitate | dacă frâna de staţionare este şi frână de securitate | |||
| vehicule înmatriculatepână la 28.07.2010 | vehicule înmatriculatedupă 28.07.2010 | |||
| Autovehicule transport persoane care au, în afaralocului conducătorului,celmult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehiculetaxi,autovehicule specialeambulanţă etc.)[(M(1)] | 50 | 16 | 25*1) | 29 |
| Autovehicule transport persoane care au, în afaralocului conducătorului,maimult de 8 locuri pe scaune(microbuze, autobuze) [(M(2), (M(3)] | 70 | 16 | 25*1) | 25 |
| Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv N(1) Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg [N(2), N(3)] | 70 70 | 16 16 | 22 22 | 25 25 |
| Semiremorci*) [O(2),O(3) şi O(4)] | - | 16 | 20*2) | 22 |
| Remorci cu proţap [O(2),O(3) şi O(4)] | - | 16 | 20*2) | 25 |
| Tractoare | - | 16 | - | |
| Mopede cu două roţi (L1e) (dacă e prevăzută) | 50 | 16 | 21 | |
| Motociclete fără ataş(L3e)(dacă e prevăzută) | 50 | 16 | 25 | |
| Frâna de serviciu | |
| Categoria vehiculului | Dezechilibrul maxim admisibil (%) |
| Toate categoriile, cu excepţia mope- delor cu două roţi şi a motocicletelorfără ataş | 30 |
| Frâna de staţionare | ||
| Categoria vehiculului | Dezechilibrul maxim admisibil (%) | |
| dacă frâna de sta- ţionare nu este şi frână de securitate | dacă frâna de sta- ţionare nu este şi frână de securitate | |
| Toate categoriile, cu excepţia mope-delor cu două roţi şi a motocicle- telor fără ataş | d < 100 | 30 |
| Autovehicule, remorcile acestora şi tractoare | |||
| Categoria vehiculului | Frâna de serviciu | ||
| Efortul de acţio- nare maxim admisi-bil la pedală (daN) | Valoarea minimă a deceleraţiei maximemăsurate (m/s²) (vehicule înmatri- culate până la 28.07.2010) | Valoarea minimă a deceleraţiei maxi-me măsurate (m/s²)(vehicule înmatri-culate după 28.07.2010) | |
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) [M(1)] cu tracţiune integrală perma- nentă nedecuplabilă - legătu-ră rigidă | 50 | 5,0*1) | 5,8 |
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) [M(2), M(3)] cu tracţiune integrală permanentă nedecu- plabilă - legătură rigidă | 70 | 5,0*1) | 5,0 |
| Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv [N(1)] cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 70 | 4,5 | 5,0 |
| Autovehicule transport marfă MTMA peste 3.500 kg [N(2), N(3)] cu tracţiune integrală permanenta nedecu- plabilă - legătură rigidă | 70 | 4,3*2) | 5,0 |
| Autoremorchere, autospeciali-zate şi autospeciale | 70 | 4,3*2) | 5,0 |
| Tractoare | 60/40*) | 2,0 | |
| Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrăricu viteza maximă constructivămai mare de 25 km/h | - | 2,0 | |
| Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluri | |||
| Categoria vehiculului | Frâna de serviciu | ||
| Efortul de acţio- nare maxim admisi-bil (daN)la pedală/la manetă | Valoarea minimă a deceleraţiei maximemăsurate (m/s²) (ambele frâne) | Valoarea minimă a deceleraţiei maxi-me măsurate (m/s²)(frână pe roata/ axa din spate, după caz) | |
| Mopede cu trei roţi (L2e) | 35/20 | 4,0 | 2,5 |
| Motociclete cu ataş (L4e) | 35/20 | 4,6 | 2,5 |
| Tricicluri (L5e) | 50/20 | 4,4 | 2,5 |
| Cvadriciciuri uşoare (L6e) | 35/20 | 4,0 | 2,5 |
| Cvadriciciuri (L7e) | 50/20 | 4,4 | 2,5 |
| Categoria vehiculului | Frâna de staţionare | ||||
| Efortul de acţio-nare maxim admi- sibil | Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s²) | ||||
| la manetă (daN) | la pedală (daN) | dacă frânăde staţio-nare nu este şi frână de securitate | dacă frâna de staţio-nare este şi frână desecuritate | ||
| Vehicule înmatriculate până la 28.07.2010 | vehicule înmatriculate după 28.07.2010 | ||||
| Autovehicule transport persoane careau, în afara locului conducătorului,cel mult 8 locuri pe scaune (autotu-risme, autovehicule taxi, autovehi- cule speciale ambulanţă etc.) [M(1)] cu trancţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legatură rigidă | 40 | 50 | 1,6 | 2,5*1) | 2,9 |
| Autovehicule transport persoane careau, în afara locului conducătorului,mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) [M(2), M(3)] cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 60 | 70 | 1,6 | 2,5*1) | 2,5 |
| Autovehicule transport marfa cu MTMApână la 3.500 kg inclusiv [N(1)] cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 60 | 70 | 1,6 | 2,2 | 2,5 |
| Autovehicule transport marfa cu MTMApeste 3.500 kg [N(2), N(3)] cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 60 | 70 | 1,6 | 2,2 | 2,5 |
| Autoremorchere, autospecializate şi autospeciale | 60 | 70 | 1,6 | 2,2 | 2,5 |
| Tractoare | 40 | - | 1,6 | - | |
| Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h | - | - | 1,6 | - | |
| Mopede cu trei roţi (L2e) | 40 | 50 | 1,6 | 2,0 | |
| Motociclete cu ataş (L4e) (dacă esteprevăzută) | 40 | 50 | 1,6 | 2,3 | |
| Tricicluri (L5e) | 40 | 50 | 1,6 | 2,2 | |
| Cvadricicluri uşoare (L6e) | 40 | 50 | 1,6 | 2,0 | |
| Cvadricicluri (L7e) | 40 | 50 | 1,6 | 2,2 | |
| Faţă: - Faruri - Faruri de ceaţă - Faruri pentru circulaţia de zi - Lămpi indicatoare de direcţie - Lămpi de poziţie, lămpi de gabarit - Lămpi de staţionare (de parcare) - Catadioptri netriunghiulari Spate - Lămpi de poziţie, lămpi de frânare, lămpi gabarit, lămpi de ceaţă - Lămpi indicatoare de direcţie - Lămpi de staţionare (de parcare) - Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii cu numărul de înmatriculare; - Catadioptri netriunghiulari autovehicule), triunghiulari (remorci) Lateral: - Lămpi de poziţie - Lămpi indicatoare de direcţie - Lămpi de staţionare (de parcare) - Catadioptri netriunghiulari Altele: - Catadioptri pedală (la autovehiculele cu două sau trei roţi) | - lumină albă - lumină albă sau galbenă - lumină albă - lumină galben-auto - lumină albă - lumină albă - culoare albă sau incolor - lumină roşie - lumină galben-auto - lumină roşie - lumină albă - culoare roşie - lumină galben-auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziţie laterală poate fi roşie dacă este grupată sau combinată sau incorporată reciproc cu lampa de poziţie spate, cu lampa de gabarit spate,cu lampa de ceaţă spate, cu lampade frânare sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeţei emiţătoare de lumină comună cu catadioptrul spate - lumină galben-auto - lumină galben-auto dacă sunt incorporate reciproc cu lămpile indicatoare de direcţie laterale sau lămpile de poziţie laterale - culoare galben-auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roşudacă este grupat sau are o parte a suprafeţei emiţătoare de luminăcomună cu lampa de poziţie spate,lampa de gabarit spate, lampa de ceaţă spate, lampa de frânare, cucea mai din spate lampă de poziţie laterală roşie sau cu catadioptrul spate netriunghiular. - lumină galben-auto (pentru mopede cu pedale neretractabile) |
──────────
*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele şi lungi
──────────
──────────
*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcţie) şi a remorcilor lor
──────────
──────────
*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N şi O
──────────(3) Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:1. Marcaje laterale şi spate constituite din benzi1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a vehiculului."Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.1.3. În cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.2. Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)2.1. Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive trebuie să fie discrete.2.2. Prin "discrete" se înţelege:2.2.1. mai puţin de 15 litere/caractere;2.2.2. înălţimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;2.2.3. o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;2.2.4. concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefonExemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
