LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 (*republicată*)pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 440 din 24 mai 2018Data intrării în vigoare 24-05-2018
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 05-07-2021 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 05-07-2021 până la data de 25-05-2022 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
Notă CTCE Forma consolidată a LEGII nr. 51 din 7 iunie 1995 (Rep. 3) din Monitorul Oficial nr. 440 din 24 mai 2018, la data de 05 Iulie 2021 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: LEGEA nr. 46 din 8 martie 2019; LEGEA nr. 142 din 18 iulie 2019; LEGEA nr. 100 din 1 iulie 2020; LEGEA nr. 184 din 1 iulie 2021.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
*) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 25/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011 şi ulterior a mai fost modificată şi completată prin:– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2011 privind abrogarea alin. (8) al art. 39 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2011, aprobată prin Legea nr. 26/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 7 martie 2013;– Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2011, cu modificările şi completările ulterioare;– Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare;– Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare;– Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016.Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.(3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.Articolul 2(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.(2) Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.(3) Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.(4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.(5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.Articolul 3(1) Activitatea avocatului se realizează prin:a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic;b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare; Norme de aplicare
d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 92(1) Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluţie, o ştampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actului, în baza consimţământului exprimat de părţi, poate fi prezentat notarului spre autentificare.(2) Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi, avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare şi funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.(3) Se exceptează situaţia în care părţile solicită expres înregistrarea la o dată ulterioară, când termenul curge de la data solicitării, ori situaţia în care părţile renunţă expres la înscrierea actului în registrul prevăzut la alin. (2).
Norme de aplicare
e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;f) activităţi de mediere;g) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică;j) activităţi de curatelă specială potrivit legii şi Statutului profesiei de avocat;k) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.(3) Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform alin. (1) lit. c) şi d), cu excluderea actelor întocmite pentru asistare şi reprezentare, şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocaţi potrivit alin. (1) lit. c) şi d), conform procedurii prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R., sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi.Articolul 4În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.Articolul 5(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată.(2) În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.(3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii.(5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comună.(7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.(8) Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege.(10) La constituirea formelor de exercitare a profesiei şi ulterior, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor, în condiţiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare şi funcţionare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi, în condiţiile prevăzute de lege.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 92(1) Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartă o încheiere, o rezoluţie, o ştampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actului, în baza consimţământului exprimat de părţi, poate fi prezentat notarului spre autentificare.(2) Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) şi d) din Lege şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi, avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocat, potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare şi funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R.(3) Se exceptează situaţia în care părţile solicită expres înregistrarea la o dată ulterioară, când termenul curge de la data solicitării, ori situaţia în care părţile renunţă expres la înscrierea actului în registrul prevăzut la alin. (2).
Norme de aplicare
Articolul 6(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică, constituită în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.(2) Dobândirea personalităţii juridice a societăţii profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.(3) Societatea profesională cu răspundere limitată este titulară a unui patrimoniu propriu.(4) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul propriu. Asociaţii răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia.(5) În situaţia în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmă pot să nu fie supuse lichidării, dacă asociaţii convin astfel.(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din această cauză, în Tabloul avocaţilor se menţionează corespunzător situaţia privind încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.(7) În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau acceptat/acceptaţi de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.(8) Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 180(1) Avocatul poate exercita profesia în una dintre următoarele forme:a) cabinet individual;b) cabinet asociat;c) societate civilă profesională;d) societate profesională cu răspundere limitată.(2) În cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut.(3) Abrogat.(4) Abrogat.(5) Abrogat.Subsecțiunea a 2-a Cabinetul individual de avocatArticolul 190(1) În cabinetul individual de avocat îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei. Cabinetul individual de avocat se înfiinţează în baza actului de înfiinţare a cabinetului individual de avocat înregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr. XXVIII.(2) Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei se stabilesc prin contractul de colaborare sau, după caz, de salarizare în interiorul profesiei, încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevăzute în anexa nr. IX sau, după caz, în anexa nr. X.Articolul 191(1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").(2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează în actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut.(3) Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului, cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.(4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la înştiinţarea baroului şi este îndrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.Subsecțiunea a 3-a Cabinetele asociate de avocaţiArticolul 192(1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectaţiune profesională al fiecărui cabinet intrat în asociere.(2) Avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.(3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.(4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client dacă unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat.Articolul 193(1) Cabinetele asociate de avocaţi se individualizează prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").(2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 194Dispoziţiile art. 192 şi 193 se aplică în mod corespunzător şi în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională. În acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societăţii civile profesionale, urmată de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma "în asociere" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi, ION POPESCU - Cabinet de avocat - în asociere").Articolul 195Convenţiile de asociere prevăzute la art. 192 şi 194 se încheie în formă scrisă şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX, aplicate în mod corespunzător.Subsecțiunea a 4-a Societatea civilă profesionalăArticolul 196(1) Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune în vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.(2) Raportul juridic civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator, fără a se cere opţiunea clientului, cu excepţia situaţiei în care serviciile profesionale constau în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, când în contractul de asistenţă juridică se menţionează numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum şi dreptul sau interdicţia de substituire a acestuia.(3) Pentru litigiile născute din desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă profesională poate sta în judecată ca reclamant sau pârât, chiar dacă nu are personalitate juridică.Articolul 197(1) Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate civilă de avocaţi" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocaţi").(2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 198(1) Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII.(2) Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totală sau divizare parţială (desprindere).(3) Divizarea se realizează prin împărţirea patrimoniului de afectaţiune profesională între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau astfel fiinţă.(4) Societatea civilă profesională nu încetează în situaţia divizării parţiale (desprindere) În cazul în care o parte din patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia astfel fiinţă.Anexa nr. IXla statutCONTRACT DE COLABORARE1. ....(forma de exercitare a profesiei de avocat)..., cu sediul în ......, reprezentată prin avocat ........, denumită în continuare Beneficiar, şi2. Dl/Dna ........., avocat colaborator, domiciliat(ă) în ......., str. ....... nr. ...., et. ......, ap. ......, sectorul ...., denumit(ă) în continuare Colaborator,potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat, încheie prezentulCONTRACT DE COLABORARECapitolul I Obiectul contractuluiArticolul 1(1) Obiectul prezentului contract îl constituie reglementarea condiţiilor şi termenilor colaborării profesionale, fără subordonare, dintre Beneficiar şi Colaborator.(2) Domiciliul profesional al Colaboratorului este la sediul Beneficiarului.Capitolul II Durata contractuluiArticolul 2(1) Prezentul contract se încheie pe o durată de ........ şi intră în vigoare de la data avizării de către barou.(2) Colaboratorul va colabora exclusiv cu Beneficiarul pe perioada prezentului contract şi are/nu are dreptul la clientelă proprie.Capitolul III Obligaţiile părţilorArticolul 3Beneficiarul se obligă:3.1. să acorde sprijin şi informaţii profesionale pentru a se putea gestiona cu profesionalism clientela/cazurile încredinţate şi pentru a se valorifica/dobândi/perfecţiona pregătirea profesională şi deontologică a Colaboratorului;*)
*) În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru formarea profesională iniţială.[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorul este avocat stagiar:Beneficiarul se obligă:a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Colaboratorului pe dl/dna ......, pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;b) să asigure toate condiţiile pentru participarea Colaboratorului la toate formele de pregătire profesională iniţială organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A., şi la celelalte forme de pregătire şi formare profesională iniţială prevăzute de Statutul profesiei de avocat;c) să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;e) să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice de către Colaborator pe toată perioada stagiului;f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al Colaboratorului;Colaboratorul se obligă:a) să informeze periodic Beneficiarul cu privire la activitatea desfăşurată la I.N.P.P.A., precum şi cu privire la orice alte activităţi la care participă pentru pregătirea şi formarea sa profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei;b) să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile determinate de îndeplinirea de către Beneficiar a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la cap. VIII.]3.2. să pună la dispoziţia Colaboratorului spaţiul de lucru, dotările şi logistica, pentru desfăşurarea activităţii, asigurând condiţii pentru păstrarea secretului profesional, primirea clientelei, comunicarea cu aceasta, în spaţiile afectate desfăşurării activităţii Beneficiarului.3.3. să nu impună Colaboratorului un client sau un dosar/cauză ori să nu impună acordarea unui aviz profesional, acordarea unei consultaţii etc. contrar principiilor deontologice;3.4. să retrocedeze lunar Colaboratorului o cotă din onorariile pe care le încasează, în cuantum minim de ...... brut;*3.5. să acorde Colaboratorului referinţele solicitate de acesta la încetarea prezentului contract;3.6. să asigure Colaboratorului cel puţin ....... zile lucrătoare libere pe an, în vederea refacerii capacităţii sale de muncă.3.7. să permită Colaboratorului accesul la formele de pregătire profesională iniţială şi continuă, potrivit hotărârilor organelor profesiei.
*) În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.Articolul 4Colaboratorul se obligă:4.1. să îşi organizeze activitatea şi timpul de muncă în funcţie de obligaţiile profesionale asumate;4.2. să depună toată diligenţa pentru a servi clientela încredinţată de Beneficiar şi pentru a rezolva întocmai şi la timp lucrările repartizate;4.3. să nu asiste, să nu reprezinte şi să nu acorde consultaţii juridice unor părţi cu interese contrare sau unor clienţi cu interese contrare Beneficiarului ori ale căror interese vin în conflict cu interesele altor clienţi ai Beneficiarului;4.4. să respecte secretul profesional şi regulile de confidenţialitate cuprinse în prezentul contract şi regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului;4.5. să respecte regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului, ale cărui prevederi i-au fost aduse la cunoştinţă odată cu semnarea prezentului contract;4.6. să depună toată diligenţa pentru a respecta strategia profesională generală a Beneficiarului şi să se abţină de la orice act de natură a afecta interesele clienţilor Beneficiarului sau ale Beneficiarului;4.7. să îşi îndeplinească întocmai şi la timp toate obligaţiile profesionale prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat şi să îşi plătească la zi toate taxele şi contribuţiile datorate pentru formarea bugetului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, al baroului şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor.Articolul 5Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorului i se permite să aibă dreptul la clientelă proprie:1. Beneficiarul se obligă:a) să ia cunoştinţă de clientela personală cu privire la care este informat de colaborator şi, în condiţiile pct. 4.3, să ia măsurile corespunzătoare prevăzute de art. 217 din Statutul profesiei de avocat, în cazul în care se acceptă clientul personal al Colaboratorului despre care Beneficiarul este informat;b) să permită Colaboratorului tratarea clientelei personale a acestuia în următoarele condiţii: ......(se completează conform convenţiei părţilor)......c) să permită Colaboratorului utilizarea ştampilei personale pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, al cărei model este conform prevederilor pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat.2. Colaboratorul se obligă:a) să informeze Beneficiarul cu privire la clientela personală, punând la dispoziţia acestuia informaţii privitoare la problematica prestaţiei profesionale, timpul de muncă preliminat afectat tratării clientului personal şi orice altă împrejurare relevantă pentru aplicarea dispoziţiilor pct. 4.3-4.6;b) să utilizeze în lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală ştampila prevăzută la pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat;c) să trateze clientela personală în următoarele condiţii: ......(se completează conform convenţiei părţilor).......d) să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru eventualele prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei prin tratarea clientelei proprii cu încălcarea Legii, a Statutului profesiei de avocat şi a prevederilor prezentului contract, pentru suma de ........ (se completează conform convenţiei părţilor numai atunci când se convine expres încheierea asigurării).Capitolul IV Repararea prejudiciuluiArticolul 6(1) Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea unui prejudiciu sau aduce atingere imaginii Beneficiarului, atrage răspunderea Colaboratorului şi obligaţia la repararea prejudiciului astfel cauzat.(2) În acest caz, Beneficiarul poate, în funcţie de gravitatea culpei, să rezilieze în mod unilateral prezentul contract, fără preaviz.Articolul 7Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea unui prejudiciu clienţilor Beneficiarului pentru care Beneficiarul răspunde, atrage obligaţia Colaboratorului de a repara prejudiciul încercat de Beneficiar.Capitolul V Obligaţii privind confidenţialitateaArticolul 8(1) Colaboratorul va respecta confidenţialitatea absolută cu privire la toate informaţiile şi/sau documentele privind activitatea Beneficiarului sau a clienţilor acestuia, despre care a luat ori putea să ia cunoştinţă pe perioada executării prezentului contract.(2) Colaboratorul se angajează ca pe durata colaborării şi după încetarea acesteia, din orice motiv, să nu divulge niciunei persoane informaţiile prevăzute la alin. (1), să nu le folosească şi să ia toate precauţiile necesare pentru păstrarea secretului asupra acestora.Articolul 9Colaboratorul are obligaţia să respecte confidenţialitatea asupra oricăror date de personal privind asociaţii, colaboratorii, avocaţii salarizaţi, conlucrările profesionale ale Beneficiarului şi angajaţii acestuia de care a luat sau putea lua cunoştinţă pe durata colaborării.Articolul 10La încetarea din orice motiv a prezentului contract, Colaboratorul va preda Beneficiarului toate actele originale, copiile legalizate şi fotocopiile tuturor cererilor, dosarelor, rapoartelor, notelor, proiectelor sau oricăror documente încredinţate ori redactate de acesta în executarea prezentului contract, precum şi ale celor puse la dispoziţia sa sub orice formă de către Beneficiar.Articolul 11(1) Colaboratorul are obligaţia să respecte drepturile Beneficiarului privind programele software utilizate în activitatea sa pe perioada colaborării, fără a fi îndreptăţit să utilizeze programe sau părţi ale programelor software pentru uz personal.(2) Colaboratorul nu are dreptul să copieze programele software, bazele de date şi informaţiile conservate de către Beneficiar folosindu-se de logistica sau dotările ce i-au fost puse la dispoziţie pe perioada colaborării ori să le transmită altor persoane fără acceptul Beneficiarului.Articolul 12Drepturile de autor asupra oricărei comunicări sau oricărui studiu pe care Colaboratorul l-a redactat pe durata colaborării vor fi întotdeauna considerate ca fiind pe deplin protejate în favoarea Beneficiarului, dacă au fost comandate de Beneficiar ori realizate în considerarea prezentei colaborări, dacă părţile nu convin altfel.Articolul 13Obligaţiile de confidenţialitate prevăzute mai sus revin Colaboratorului pe toată durata prezentului contract şi după încetarea acestuia din orice motiv.Articolul 14În cazul în care Colaboratorul încalcă obligaţiile de confidenţialitate şi de păstrare a secretului profesional, Beneficiarul este îndreptăţit la repararea integrală a prejudiciului cauzat acestuia sau clienţilor săi.Capitolul VI Încetarea colaborăriiArticolul 15(1) Colaborarea încetează prin ajungere la termen.(2) Oricare dintre părţi poate lua iniţiativa încetării colaborării înainte de împlinirea termenului, printr-un preaviz comunicat celeilalte părţi, cu cel puţin o lună înainte de data la care se doreşte încetarea colaborării.(3) În caz de abatere gravă a Colaboratorului, prezentul contract încetează fără preaviz.Articolul 16În caz de încetare a prezentului contract din culpa oricăreia dintre părţi, acoperirea integrală a oricărui prejudiciu suferit se face în condiţiile legii.Articolul 17După încetarea colaborării, Colaboratorul va dispune de libertate profesională deplină, dar:a) se va abţine de la orice act sau fapt de concurenţă profesională neloială cu Beneficiarul;b) nu va participa ca avocat în cauze în care, în calitate de colaborator al Beneficiarului, a acordat asistenţă, a reprezentat sau a dat consultaţii;c) nu va putea angaja clienţi dintre clienţi avuţi de Beneficiar pe perioada colaborării, timp de 2 ani de la încetarea prezentului contract.Articolul 18Încetarea colaborării va fi comunicată în scris baroului în termen de 5 zile de la data de la care a intervenit.Capitolul VII LitigiiArticolul 19Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea contractului se supun arbitrajului decanului sau avocatului delegat de decan.Capitolul VIII Alte clauze........................................................................................................................................................................................................................................................................Capitolul IX Dispoziţii finale. LitigiiArticolul 20(1) Modificările aduse prezentului contract vor fi consemnate în scris şi vor fi semnate de către ambele părţi.(2) Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de primire.Articolul 21Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea Contractului se supun arbitrajului decanului Baroului ........., potrivit procedurii prevăzute în Statutul profesiei de avocat.Încheiat astăzi, .........., la ........., în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la Barou de către Beneficiar.Semnăturile:Beneficiar,............. Colaborator,.............Depus astăzi, ........., la Baroul ......... .Vizat.Decan,...................L.S.Anexa nr. Xla statutCONTRACTde salarizare în interiorul profesieiSocietatea civilă profesională de avocaţi ............ /Societatea profesională de avocaţi cu răspundere limitată ........, reprezentată prin avocatul coordonator ........, denumită în continuare Societatea*),
*) În situaţia în care Salarizatul încheie contractul cu un cabinet individual de avocat, se vor face menţiunile corespunzătoare.şiavocat ........, denumit în continuare Salarizat,potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat, părţile încheie prezentulCONTRACTde salarizare în interiorul profesieiArticolul 1Obiectul contractului1.1. Obiectul prezentului contract îl constituie exercitarea profesiei de avocat de către Salarizat în cadrul Societăţii.1.2. În exercitarea activităţii ce i se încredinţează, Salarizatul este independent profesional. Salarizatul este subordonat Societăţii cu privire la condiţiile de muncă.1.3. Domiciliul profesional al Salarizatului este la sediul Societăţii.1.4. Prezentul contract nu este un contract de muncă şi nu se supune legislaţiei muncii.Articolul 2Durata contractului2.1. Prezentul contract se încheie pe o durată de ........... şi intră în vigoare de la data avizării de către barou.2.2. Salarizatul va lucra exclusiv pentru Societate pe perioada prezentului contract, fără a avea dreptul la clientelă proprie.Articolul 3Timpul de muncă3.1. Salarizatul va presta zilnic ore de muncă.3.2. În cadrul timpului de muncă convenit, Salarizatul se obligă să îşi ofere toată experienţa şi competenţa profesională pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de Societate.Articolul 4Onorarii retrocedate4.1. Retrocedarea brută de onorarii este convenită la suma de ........... lei lunar**).
**) În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.Articolul 5Obligaţiile părţilorA. Societatea se obligă:5.1. să retrocedeze salarizatului suma convenită la data de ........ a fiecărei luni;5.2. să pună la dispoziţia Salarizatului condiţiile de muncă necesare îndeplinirii sarcinilor încredinţate***);
***) În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru formarea profesională iniţială.[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul prezentului contract atunci când Salarizatul este avocat stagiar:Societatea se obligă:a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Salarizatului pe dl/dna ......, pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;b) să permită Salarizatului să participe la formele de pregătire şi formare profesională iniţială prevăzute de Statutul profesiei de avocat pentru care avocatul stagiar a optat;c) să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;e) să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice de către Salarizat pe toată perioada stagiului;f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al Salarizatului.Salarizatul se obligă:a) să informeze Societatea cu privire la orice activitate la care participă pentru pregătirea şi formarea profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei, în termen rezonabil;b) să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile determinate de îndeplinirea de către Societate a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la art. 9.]5.3. să nu impună Salarizatului sarcini profesionale care sunt contrare conştiinţei acestuia sau pot aduce atingere independenţei profesionale.B. Salarizatul se obligă:5.4. să dedice întreg timpul de muncă convenit îndeplinirii sarcinilor încredinţate de Societate, cu întreaga sa capacitate profesională;5.5. să nu aibă clientelă personală;5.6. să se abţină de la orice concurenţă profesională neloială după încetarea prezentului contract, sub sancţiunile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;5.7. să nu participe, ca avocat, în cauzele în care a depus activitate în calitate de salarizat şi să nu angajeze clienţi ai Societăţii pe o perioadă de 2 ani de la data încetării prezentului contract;5.8. să răspundă civil pentru prejudiciile cauzate prin culpa sa profesională.Articolul 6Perioada de încercare6.1. Prezentul contract este supus unei perioade de încercare de 3 luni de la încheierea sa.6.2. În perioada de încercare, părţile pot denunţa prezentul contract, cu un preaviz de 15 zile.Articolul 7Încetarea contractului7.1. Prezentul contract încetează la expirarea duratei pentru care a fost încheiat.7.2. Prezentul contract poate fi denunţat unilateral de către fiecare parte, cu un preaviz de o lună.7.3. Prezentul contract încetează în cazul în care una dintre părţi îşi încalcă grav obligaţiile contractuale, fără preaviz.Articolul 8Clauze finale8.1. Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de primire.8.2. Orice modificare a contractului se face prin act adiţional subscris de fiecare din părţi.8.3. Orice litigiu între părţi în legătură cu prevederile prezentului contract este supus Legii şi Statutului profesiei de avocat.8.4. Prezentul contract şi orice modificare a acestuia se depun de îndată la barou.Articolul 9Alte clauze....................................................................................................................................................................................................................................................................Încheiat astăzi, ........, la ........., în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la barou.Semnăturile:Societate,.............. Salarizat,..............Depus astăzi, ........, la Baroul ......... .Vizat.Decan,................L.S.Anexa nr. XIIla statutCONTRACTpentru constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţiÎntre:1. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;2. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;3. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;4. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor,s-a convenit constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţi, supusă reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.Articolul 1Denumirea societăţiiSocietatea civilă profesională de avocaţi poartă denumirea de ........ şi are sediul în ........ .Articolul 2Societatea se constituie pe o durată ........ .Articolul 3Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii civile profesionale de avocaţi, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.Localitatea ......... Data ..........SemnăturaAnexa nr. XIIIla statutSTATUTULSocietăţii civile profesionale de avocaţi ..............Subsemnaţii:– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ..........., născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........;– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ..........., născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........;– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ..........., născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........,au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii civile profesionale de avocaţi ............................................................, înfiinţată conform art. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi art. 196-198 din Statutul profesiei de avocat.Titlul I Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul şi durataArticolul 1FormaPrezenta societate este înfiinţată ca o societate civilă profesională de avocaţi şi este compusă din subsemnaţii avocaţi înscrişi în Tabloul avocaţilor Baroului .......... ca avocaţi definitivi:– ................... - asociat;– ................... - asociat;– ................... - asociat.Articolul 2ObiectulSocietatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului profesiei de avocat.Articolul 3Scopul profesional3.1. Fiecare asociat, avocat colaborator şi avocat salarizat în interiorul profesiei îşi angajează răspunderea profesională pentru activitatea desfăşurată în cadrul societăţii.3.2. Societatea este denumită .............. - Societate civilă de avocaţi (S.C.A.).Articolul 4SediulSediul principal al Societăţii este situat în ......... .Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului ......... sau sedii secundare în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.Articolul 5DurataSocietatea se constituie pentru o durată de ......... ani din momentul înscrierii sale în Tabloul avocaţilor Baroului ............................ .Titlul II Capitalul socialArticolul 6Compunerea capitalului social6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:Domnul/Doamna ............... :– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.Domnul/Doamna ............... :– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.Domnul/Doamna ............... :– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.6.2. Aporturile în natură/clientelă ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ........... din data de ....... la valoarea de ....... lei;– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ........... din data de ....... la valoarea de ....... lei;– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ........... din data de ....... la valoarea de ....... lei.Articolul 7RepartizareaCapitalul social este divizat în ............ părţi sociale a câte ........ lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:– ................. - .............. părţi sociale;– ................. - .............. părţi sociale;– ................. - .............. părţi sociale.Titlul III Adunarea generalăArticolul 8Adunările generale8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor şi deciziile luate sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.8.2. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.8.3. Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în Statutul profesiei de avocat.8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.Articolul 9Atribuţiile adunării generalePrincipalele atribuţii ale adunării generale sunt:a) aprobarea bilanţului anual;b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);c) mărirea sau reducerea capitalului social;d) fuziunea;e) schimbarea denumirii societăţii;f) schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;g) crearea sau anularea părţilor de industrie;h) primirea de noi asociaţi;i) excluderea asociatului/asociaţilor;j) alegerea avocatului coordonator al societăţii;k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;l) orice modificarea a statutului societăţii.Articolul 10Procedura adunării generale şi procesele-verbale10.1. Adunările generale sunt prezidate de avocatul coordonator sau asociatul desemnat de către acesta.10.2. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de coordonatorul societăţii.Titlul IV Coordonarea activităţiiArticolul 11Coordonarea11.1. Societatea este coordonată de un avocat coordonator sau asociatul desemnat de acesta. El este numit prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.Articolul 12Desemnarea avocatului coordonatorDl (Dna) ......... este desemnat(ă) începând cu data de .......... avocatul coordonator al societăţii.Articolul 13Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator13.1. Avocatului coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terţii.13.2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.Articolul 14RemunerareaAvocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.Titlul V Conturile şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societateArticolul 15Exerciţiul financiarExerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.Articolul 16Conturile şi informarea asociaţilor16.1. Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de avocatul coordonator, singur, alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierderi şi raportul de activitate.16.2. Asociaţii pot lua cunoştinţă de bilanţ şi de anexele acestuia şi pot consulta orice registru şi document contabil al societăţii.16.3. Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a întocmi raportul asupra gestiunii.Articolul 17Rezultatele financiareAdunarea generală ordinară aprobă conturile, exerciţiul financiar, bilanţul şi hotărăşte cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.Articolul 18Repartizarea beneficiilor18.1. Beneficiul net al societăţii va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a cheltuielilor deductibile, urmând a fi repartizat către asociaţi.18.2. După deducerea tuturor celorlalte obligaţii şi contribuţii care pot greva profitul net al societăţii, repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:– cotă alocată deţinătorilor părţilor sociale ............;– cotă alocată deţinătorilor părţilor de industrie ..............;– alte alocări (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezervă, fond de investiţii etc.) ............Titlul VI Cesiunea şi transmiterea părţilor socialeArticolul 19Cesiunea părţilor sociale19.1. Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai către avocaţi definitivi cu drept de exercitare a profesiei, în condiţiile Legii şi ale Statutului profesiei de avocat.19.2. Cesiunea între asociaţi este liberă.19.3. Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.19.4. Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate, sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.Articolul 20Notificarea cesiunii20.1. Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa cu minimum 30 de zile anterior transmiterii tuturor asociaţilor.20.2. În cazul de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută unui/unor avocat/avocaţi neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.Articolul 21Retragerea asociaţilor21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte, intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.21.2. La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.21.3. În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă retragerii se aplică corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut: .............................Articolul 22Încetarea calităţii de asociat22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, iar statutul se va modifica corespunzător.Articolul 23Decesul asociatului23.1. La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.23.2. Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli: ......................................23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;b) la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la momentul decesului;c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.Articolul 24Alte dispoziţii24.1. Cesionării sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune. (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)Titlul VII Exercitarea profesieiArticolul 25Activitatea şi răspunderea profesională25.1. Asociaţii, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de avocat în numele societăţii.25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.Articolul 26Suspendarea asociaţilor..................................................................................................................................Articolul 27Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei..................................................................................................................................Titlul VIII Dizolvarea şi lichidareaArticolul 28DizolvareaSocietatea se dizolvă în următoarele situaţii:a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;b) prin hotărâre judecătorească;c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.Articolul 29Lichidarea29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona "în lichidare".29.2. Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz contrar acesta va fi numit de către decan.29.3. Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.29.4. În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.Titlul IX Condiţia suspensivă şi publicitateArticolul 30Condiţia suspensivă30.1. Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în tabloul avocaţilor baroului.30.2. După înscrierea societăţii, avocatul coordonator va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.Articolul 31PublicitateaÎn termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.Semnături:Av. ...........Av. ...........Av. ...........Anexa nr. XXVIIIla statutACT DE ÎNFIINŢAREa Cabinetului individual de avocat .....................Subsemnatul/Subsemnata ...................., avocat definitiv, înscris în Baroul .........., în baza Deciziei nr. ......... din data de ........., în calitate de avocat titular,ÎNFIINŢEZCabinetul individual de avocat cu:1. denumirea ............................. [conform art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare];2. sediul profesional: ............................................;3. aportul la constituirea patrimoniului de afectaţiune profesională necesar cabinetului constând în (se descrie aportul, valoarea, actul sau modalitatea de dobândire) .............................................4. avocaţi/colaboratori:– ........................ (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere prin număr şi dată, menţiunea "definitiv/stagiar", menţiuni privind contractul de colaborare - data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.);– ....................... (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere prin număr şi dată, menţiunea "definitiv/stagiar", menţiuni privind contractul de colaborare - data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.).Mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele şi contribuţiile profesionale care îmi revin (se fac menţiuni suplimentare privind eventuala contribuţie la fondul de formare profesională iniţială în cazul în care printre colaboratori sunt avocaţi stagiari, iar baroul a hotărât plata şi modalitatea de plată a unei astfel de contribuţii).Data ................. Semnătura ............................................Depus astăzi, ......................, la barou împreună cu contractele de colaborare menţionate în actul de înfiinţare şi copiile certificate ale deciziei/deciziilor de înscriere în barou/deciziilor de dobândire a calităţii de avocat definitiv.Secretar,Avizat în şedinţa consiliului baroului din .................................................................Decan,..................L.S.Anexa nr. XXIXla statutCONVENŢIEde asociere a cabinetelor individuale de avocaţi (cabinete asociate)Între:1. Cabinetul individual ................, reprezentat prin ..............., avocat titular;2. Cabinetul individual ................, reprezentat prin ..............., avocat titular;3. ..........,în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat s-a convenit asocierea în scopul exercitării în comun a profesiei în forma cabinetelor asociate de avocaţi.Pe durata existenţei prezentei asocieri, cabinetele individuale au convenit că exercită profesia în numele prezentei asocieri.Articolul 1Denumirea asocieriiAsocierea este denumită ...................................... (numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "Cabinete de avocat asociate").Articolul 2Sediul şi durata asocierii2.1. Sediul asocierii este stabilit în .............................. .2.2. Cabinetele asociate de avocaţi vor funcţiona şi în următoarele localuri:a) ..........................................;b) ..........................................;c) ......................................... .2.3. Asocierea se încheie pe o durată de .............................. (nedeterminată).Articolul 3Aporturi în bunuri pentru asocierePentru funcţionarea asocierii, cabinetele individuale aduc aporturi după cum urmează:1. Cabinetul individual (denumirea) ................. contribuie cu titlu de aport:a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu pentru individualizare): ............................, în valoare de ..................... lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);b) în numerar, cu .................................. lei, depuşi în contul profesional ............... deschis la ................. .2. Cabinetul individual (denumirea) .................. contribuie cu titlu de aport:a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu pentru individualizare): ........................, în valoare de ................... lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);b) în numerar, cu .............................. lei, depuşi în contul profesional ................... deschis la ................. .3. ... .Titlurile ce atestă apartenenţa aporturilor se vor indica în anexa ................. .Articolul 4Cota de participare la asociere4.1. Cota de participare la asociere convenită de părţi este:Cabinetul individual .................. %Cabinetul individual .................. %... .Aporturile prevăzute la art. 3, aporturile în clientelă şi activitatea profesională concretă au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute mai sus.4.2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile, retrocedările de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, cu chirii, amortizări, taxe şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii, costul materialelor, consumabilelor, investiţiilor, utilităţilor şi dotărilor, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către asociere din veniturile realizate de către aceasta.4.3. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 4.2 venitul rămas se distribuie între asociaţi conform cotelor convenite la pct. 4.1.4.4. Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 4.3 constituirea unui fond de rezervă al asocierii.4.5. Cota de participare la asociere conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a suporta pierderea.Articolul 5Conducerea şi coordonarea asocierii5.1. Organul de conducere al asocierii este adunarea generală formată din titularii cabinetelor individuale asociate.5.2. (se vor menţiona clauze convenite privind conducerea şi coordonarea asocierii, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)5.3. Asociaţii desemnează cu unanimitate de voturi un coordonator care va reprezenta asocierea în raporturile cu terţii.Articolul 6Exercitarea profesiei6.1. Fiecare asociat exercită profesia de avocat în numele asocierii.În actele sale profesionale fiecare asociat va indica denumirea (forma) asocierii.6.2. Asociaţii vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională şi se vor informa reciproc în legătură cu aceasta.6.3. (Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacităţii temporare de exercitare a profesie, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)Articolul 7Încetarea asocierii. Lichidarea asocierii(Pot fi incluse clauze convenite, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)Articolul 8Alte clauzeArticolul 9Dispoziţii finalePrezenta convenţie va fi depusă la barou de coordonatorul asocierii, avocatul ..............., şi va intra în vigoare în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat.Încheiat astăzi, ......................, la ..................., în ....................... exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la decanatul baroului.Semnăturile avocaţilor titulari şi ştampila fiecărui cabinet individual:1. ...................2. ......................Depus astăzi, ............................., la Baroul ....................Examinat şi avizat în şedinţa consiliului baroului din ....................
*) În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru formarea profesională iniţială.[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorul este avocat stagiar:Beneficiarul se obligă:a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Colaboratorului pe dl/dna ......, pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;b) să asigure toate condiţiile pentru participarea Colaboratorului la toate formele de pregătire profesională iniţială organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A., şi la celelalte forme de pregătire şi formare profesională iniţială prevăzute de Statutul profesiei de avocat;c) să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;e) să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice de către Colaborator pe toată perioada stagiului;f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al Colaboratorului;Colaboratorul se obligă:a) să informeze periodic Beneficiarul cu privire la activitatea desfăşurată la I.N.P.P.A., precum şi cu privire la orice alte activităţi la care participă pentru pregătirea şi formarea sa profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei;b) să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile determinate de îndeplinirea de către Beneficiar a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la cap. VIII.]3.2. să pună la dispoziţia Colaboratorului spaţiul de lucru, dotările şi logistica, pentru desfăşurarea activităţii, asigurând condiţii pentru păstrarea secretului profesional, primirea clientelei, comunicarea cu aceasta, în spaţiile afectate desfăşurării activităţii Beneficiarului.3.3. să nu impună Colaboratorului un client sau un dosar/cauză ori să nu impună acordarea unui aviz profesional, acordarea unei consultaţii etc. contrar principiilor deontologice;3.4. să retrocedeze lunar Colaboratorului o cotă din onorariile pe care le încasează, în cuantum minim de ...... brut;*3.5. să acorde Colaboratorului referinţele solicitate de acesta la încetarea prezentului contract;3.6. să asigure Colaboratorului cel puţin ....... zile lucrătoare libere pe an, în vederea refacerii capacităţii sale de muncă.3.7. să permită Colaboratorului accesul la formele de pregătire profesională iniţială şi continuă, potrivit hotărârilor organelor profesiei.
*) În cazul în care Colaboratorul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.Articolul 4Colaboratorul se obligă:4.1. să îşi organizeze activitatea şi timpul de muncă în funcţie de obligaţiile profesionale asumate;4.2. să depună toată diligenţa pentru a servi clientela încredinţată de Beneficiar şi pentru a rezolva întocmai şi la timp lucrările repartizate;4.3. să nu asiste, să nu reprezinte şi să nu acorde consultaţii juridice unor părţi cu interese contrare sau unor clienţi cu interese contrare Beneficiarului ori ale căror interese vin în conflict cu interesele altor clienţi ai Beneficiarului;4.4. să respecte secretul profesional şi regulile de confidenţialitate cuprinse în prezentul contract şi regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului;4.5. să respecte regulamentul de ordine interioară al Beneficiarului, ale cărui prevederi i-au fost aduse la cunoştinţă odată cu semnarea prezentului contract;4.6. să depună toată diligenţa pentru a respecta strategia profesională generală a Beneficiarului şi să se abţină de la orice act de natură a afecta interesele clienţilor Beneficiarului sau ale Beneficiarului;4.7. să îşi îndeplinească întocmai şi la timp toate obligaţiile profesionale prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat şi să îşi plătească la zi toate taxele şi contribuţiile datorate pentru formarea bugetului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, al baroului şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor.Articolul 5Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul contractului atunci când Colaboratorului i se permite să aibă dreptul la clientelă proprie:1. Beneficiarul se obligă:a) să ia cunoştinţă de clientela personală cu privire la care este informat de colaborator şi, în condiţiile pct. 4.3, să ia măsurile corespunzătoare prevăzute de art. 217 din Statutul profesiei de avocat, în cazul în care se acceptă clientul personal al Colaboratorului despre care Beneficiarul este informat;b) să permită Colaboratorului tratarea clientelei personale a acestuia în următoarele condiţii: ......(se completează conform convenţiei părţilor)......c) să permită Colaboratorului utilizarea ştampilei personale pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, al cărei model este conform prevederilor pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat.2. Colaboratorul se obligă:a) să informeze Beneficiarul cu privire la clientela personală, punând la dispoziţia acestuia informaţii privitoare la problematica prestaţiei profesionale, timpul de muncă preliminat afectat tratării clientului personal şi orice altă împrejurare relevantă pentru aplicarea dispoziţiilor pct. 4.3-4.6;b) să utilizeze în lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală ştampila prevăzută la pct. 6 din anexa nr. XXI la Statutul profesiei de avocat;c) să trateze clientela personală în următoarele condiţii: ......(se completează conform convenţiei părţilor).......d) să încheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru eventualele prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei prin tratarea clientelei proprii cu încălcarea Legii, a Statutului profesiei de avocat şi a prevederilor prezentului contract, pentru suma de ........ (se completează conform convenţiei părţilor numai atunci când se convine expres încheierea asigurării).Capitolul IV Repararea prejudiciuluiArticolul 6(1) Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea unui prejudiciu sau aduce atingere imaginii Beneficiarului, atrage răspunderea Colaboratorului şi obligaţia la repararea prejudiciului astfel cauzat.(2) În acest caz, Beneficiarul poate, în funcţie de gravitatea culpei, să rezilieze în mod unilateral prezentul contract, fără preaviz.Articolul 7Culpa gravă a Colaboratorului în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, care determină producerea unui prejudiciu clienţilor Beneficiarului pentru care Beneficiarul răspunde, atrage obligaţia Colaboratorului de a repara prejudiciul încercat de Beneficiar.Capitolul V Obligaţii privind confidenţialitateaArticolul 8(1) Colaboratorul va respecta confidenţialitatea absolută cu privire la toate informaţiile şi/sau documentele privind activitatea Beneficiarului sau a clienţilor acestuia, despre care a luat ori putea să ia cunoştinţă pe perioada executării prezentului contract.(2) Colaboratorul se angajează ca pe durata colaborării şi după încetarea acesteia, din orice motiv, să nu divulge niciunei persoane informaţiile prevăzute la alin. (1), să nu le folosească şi să ia toate precauţiile necesare pentru păstrarea secretului asupra acestora.Articolul 9Colaboratorul are obligaţia să respecte confidenţialitatea asupra oricăror date de personal privind asociaţii, colaboratorii, avocaţii salarizaţi, conlucrările profesionale ale Beneficiarului şi angajaţii acestuia de care a luat sau putea lua cunoştinţă pe durata colaborării.Articolul 10La încetarea din orice motiv a prezentului contract, Colaboratorul va preda Beneficiarului toate actele originale, copiile legalizate şi fotocopiile tuturor cererilor, dosarelor, rapoartelor, notelor, proiectelor sau oricăror documente încredinţate ori redactate de acesta în executarea prezentului contract, precum şi ale celor puse la dispoziţia sa sub orice formă de către Beneficiar.Articolul 11(1) Colaboratorul are obligaţia să respecte drepturile Beneficiarului privind programele software utilizate în activitatea sa pe perioada colaborării, fără a fi îndreptăţit să utilizeze programe sau părţi ale programelor software pentru uz personal.(2) Colaboratorul nu are dreptul să copieze programele software, bazele de date şi informaţiile conservate de către Beneficiar folosindu-se de logistica sau dotările ce i-au fost puse la dispoziţie pe perioada colaborării ori să le transmită altor persoane fără acceptul Beneficiarului.Articolul 12Drepturile de autor asupra oricărei comunicări sau oricărui studiu pe care Colaboratorul l-a redactat pe durata colaborării vor fi întotdeauna considerate ca fiind pe deplin protejate în favoarea Beneficiarului, dacă au fost comandate de Beneficiar ori realizate în considerarea prezentei colaborări, dacă părţile nu convin altfel.Articolul 13Obligaţiile de confidenţialitate prevăzute mai sus revin Colaboratorului pe toată durata prezentului contract şi după încetarea acestuia din orice motiv.Articolul 14În cazul în care Colaboratorul încalcă obligaţiile de confidenţialitate şi de păstrare a secretului profesional, Beneficiarul este îndreptăţit la repararea integrală a prejudiciului cauzat acestuia sau clienţilor săi.Capitolul VI Încetarea colaborăriiArticolul 15(1) Colaborarea încetează prin ajungere la termen.(2) Oricare dintre părţi poate lua iniţiativa încetării colaborării înainte de împlinirea termenului, printr-un preaviz comunicat celeilalte părţi, cu cel puţin o lună înainte de data la care se doreşte încetarea colaborării.(3) În caz de abatere gravă a Colaboratorului, prezentul contract încetează fără preaviz.Articolul 16În caz de încetare a prezentului contract din culpa oricăreia dintre părţi, acoperirea integrală a oricărui prejudiciu suferit se face în condiţiile legii.Articolul 17După încetarea colaborării, Colaboratorul va dispune de libertate profesională deplină, dar:a) se va abţine de la orice act sau fapt de concurenţă profesională neloială cu Beneficiarul;b) nu va participa ca avocat în cauze în care, în calitate de colaborator al Beneficiarului, a acordat asistenţă, a reprezentat sau a dat consultaţii;c) nu va putea angaja clienţi dintre clienţi avuţi de Beneficiar pe perioada colaborării, timp de 2 ani de la încetarea prezentului contract.Articolul 18Încetarea colaborării va fi comunicată în scris baroului în termen de 5 zile de la data de la care a intervenit.Capitolul VII LitigiiArticolul 19Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea contractului se supun arbitrajului decanului sau avocatului delegat de decan.Capitolul VIII Alte clauze........................................................................................................................................................................................................................................................................Capitolul IX Dispoziţii finale. LitigiiArticolul 20(1) Modificările aduse prezentului contract vor fi consemnate în scris şi vor fi semnate de către ambele părţi.(2) Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de primire.Articolul 21Orice litigii cu privire la încheierea, executarea, interpretarea, modificarea sau încetarea Contractului se supun arbitrajului decanului Baroului ........., potrivit procedurii prevăzute în Statutul profesiei de avocat.Încheiat astăzi, .........., la ........., în 3 (trei) exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la Barou de către Beneficiar.Semnăturile:Beneficiar,............. Colaborator,.............Depus astăzi, ........., la Baroul ......... .Vizat.Decan,...................L.S.Anexa nr. Xla statutCONTRACTde salarizare în interiorul profesieiSocietatea civilă profesională de avocaţi ............ /Societatea profesională de avocaţi cu răspundere limitată ........, reprezentată prin avocatul coordonator ........, denumită în continuare Societatea*),
*) În situaţia în care Salarizatul încheie contractul cu un cabinet individual de avocat, se vor face menţiunile corespunzătoare.şiavocat ........, denumit în continuare Salarizat,potrivit dispoziţiilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi Statutului profesiei de avocat, părţile încheie prezentulCONTRACTde salarizare în interiorul profesieiArticolul 1Obiectul contractului1.1. Obiectul prezentului contract îl constituie exercitarea profesiei de avocat de către Salarizat în cadrul Societăţii.1.2. În exercitarea activităţii ce i se încredinţează, Salarizatul este independent profesional. Salarizatul este subordonat Societăţii cu privire la condiţiile de muncă.1.3. Domiciliul profesional al Salarizatului este la sediul Societăţii.1.4. Prezentul contract nu este un contract de muncă şi nu se supune legislaţiei muncii.Articolul 2Durata contractului2.1. Prezentul contract se încheie pe o durată de ........... şi intră în vigoare de la data avizării de către barou.2.2. Salarizatul va lucra exclusiv pentru Societate pe perioada prezentului contract, fără a avea dreptul la clientelă proprie.Articolul 3Timpul de muncă3.1. Salarizatul va presta zilnic ore de muncă.3.2. În cadrul timpului de muncă convenit, Salarizatul se obligă să îşi ofere toată experienţa şi competenţa profesională pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate de Societate.Articolul 4Onorarii retrocedate4.1. Retrocedarea brută de onorarii este convenită la suma de ........... lei lunar**).
**) În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, onorariile retrocedate lunar nu pot fi mai mici decât cele prevăzute în Statutul profesiei de avocat.Articolul 5Obligaţiile părţilorA. Societatea se obligă:5.1. să retrocedeze salarizatului suma convenită la data de ........ a fiecărei luni;5.2. să pună la dispoziţia Salarizatului condiţiile de muncă necesare îndeplinirii sarcinilor încredinţate***);
***) În cazul în care Salarizatul este avocat stagiar, contractul se completează cu clauze specifice pentru formarea profesională iniţială.[Următoarele clauze fac parte de drept din conţinutul prezentului contract atunci când Salarizatul este avocat stagiar:Societatea se obligă:a) să asigure ca avocat îndrumător pentru formarea profesională iniţială a Salarizatului pe dl/dna ......, pe toată durata stagiului, care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;b) să permită Salarizatului să participe la formele de pregătire şi formare profesională iniţială prevăzute de Statutul profesiei de avocat pentru care avocatul stagiar a optat;c) să asigure avocatului stagiar condiţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor specifice prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;d) să contribuie financiar la fondul pentru formarea profesională iniţială şi să achite contribuţia stabilită de barou, potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat;e) să supravegheze formarea tehnicilor şi deprinderilor profesionale şi însuşirea regulilor deontologice de către Salarizat pe toată perioada stagiului;f) să repartizeze sarcinile ce revin avocatului îndrumător pentru asigurarea unui stagiu efectiv al Salarizatului.Salarizatul se obligă:a) să informeze Societatea cu privire la orice activitate la care participă pentru pregătirea şi formarea profesională iniţială, hotărâtă de organele profesiei, în termen rezonabil;b) să îndeplinească întocmai şi la timp sarcinile repartizate de avocatul îndrumător;c) să respecte clauzele speciale convenite conform prezentului contract privind desocotirile determinate de îndeplinirea de către Societate a obligaţiilor prevăzute în prezentul contract cu titlu de contribuţie la suportarea cheltuielilor de formare profesională iniţială prevăzute la art. 9.]5.3. să nu impună Salarizatului sarcini profesionale care sunt contrare conştiinţei acestuia sau pot aduce atingere independenţei profesionale.B. Salarizatul se obligă:5.4. să dedice întreg timpul de muncă convenit îndeplinirii sarcinilor încredinţate de Societate, cu întreaga sa capacitate profesională;5.5. să nu aibă clientelă personală;5.6. să se abţină de la orice concurenţă profesională neloială după încetarea prezentului contract, sub sancţiunile prevăzute de Lege şi Statutul profesiei de avocat;5.7. să nu participe, ca avocat, în cauzele în care a depus activitate în calitate de salarizat şi să nu angajeze clienţi ai Societăţii pe o perioadă de 2 ani de la data încetării prezentului contract;5.8. să răspundă civil pentru prejudiciile cauzate prin culpa sa profesională.Articolul 6Perioada de încercare6.1. Prezentul contract este supus unei perioade de încercare de 3 luni de la încheierea sa.6.2. În perioada de încercare, părţile pot denunţa prezentul contract, cu un preaviz de 15 zile.Articolul 7Încetarea contractului7.1. Prezentul contract încetează la expirarea duratei pentru care a fost încheiat.7.2. Prezentul contract poate fi denunţat unilateral de către fiecare parte, cu un preaviz de o lună.7.3. Prezentul contract încetează în cazul în care una dintre părţi îşi încalcă grav obligaţiile contractuale, fără preaviz.Articolul 8Clauze finale8.1. Notificările şi avizările dintre părţi se fac în scris sau prin scrisoare recomandată cu aviz de primire.8.2. Orice modificare a contractului se face prin act adiţional subscris de fiecare din părţi.8.3. Orice litigiu între părţi în legătură cu prevederile prezentului contract este supus Legii şi Statutului profesiei de avocat.8.4. Prezentul contract şi orice modificare a acestuia se depun de îndată la barou.Articolul 9Alte clauze....................................................................................................................................................................................................................................................................Încheiat astăzi, ........, la ........., în 3 exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la barou.Semnăturile:Societate,.............. Salarizat,..............Depus astăzi, ........, la Baroul ......... .Vizat.Decan,................L.S.Anexa nr. XIIla statutCONTRACTpentru constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţiÎntre:1. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;2. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;3. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor;4. dl/dna .........., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor,s-a convenit constituirea unei societăţi civile profesionale de avocaţi, supusă reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.Articolul 1Denumirea societăţiiSocietatea civilă profesională de avocaţi poartă denumirea de ........ şi are sediul în ........ .Articolul 2Societatea se constituie pe o durată ........ .Articolul 3Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii civile profesionale de avocaţi, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.Localitatea ......... Data ..........SemnăturaAnexa nr. XIIIla statutSTATUTULSocietăţii civile profesionale de avocaţi ..............Subsemnaţii:– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ..........., născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........;– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ..........., născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........;– ..............., domiciliat/domiciliată în ..........., cod numeric personal ..........., născut/născută în ......, la data de ........, înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........,au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii civile profesionale de avocaţi ............................................................, înfiinţată conform art. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi art. 196-198 din Statutul profesiei de avocat.Titlul I Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul şi durataArticolul 1FormaPrezenta societate este înfiinţată ca o societate civilă profesională de avocaţi şi este compusă din subsemnaţii avocaţi înscrişi în Tabloul avocaţilor Baroului .......... ca avocaţi definitivi:– ................... - asociat;– ................... - asociat;– ................... - asociat.Articolul 2ObiectulSocietatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului profesiei de avocat.Articolul 3Scopul profesional3.1. Fiecare asociat, avocat colaborator şi avocat salarizat în interiorul profesiei îşi angajează răspunderea profesională pentru activitatea desfăşurată în cadrul societăţii.3.2. Societatea este denumită .............. - Societate civilă de avocaţi (S.C.A.).Articolul 4SediulSediul principal al Societăţii este situat în ......... .Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului ......... sau sedii secundare în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.Articolul 5DurataSocietatea se constituie pentru o durată de ......... ani din momentul înscrierii sale în Tabloul avocaţilor Baroului ............................ .Titlul II Capitalul socialArticolul 6Compunerea capitalului social6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:Domnul/Doamna ............... :– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.Domnul/Doamna ............... :– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.Domnul/Doamna ............... :– aport în numerar/natură/clientelă: ..... lei (........) lei.6.2. Aporturile în natură/clientelă ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ........... din data de ....... la valoarea de ....... lei;– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ........... din data de ....... la valoarea de ....... lei;– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ........... din data de ....... la valoarea de ....... lei.Articolul 7RepartizareaCapitalul social este divizat în ............ părţi sociale a câte ........ lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:– ................. - .............. părţi sociale;– ................. - .............. părţi sociale;– ................. - .............. părţi sociale.Titlul III Adunarea generalăArticolul 8Adunările generale8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor şi deciziile luate sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.8.2. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.8.3. Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în Statutul profesiei de avocat.8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.Articolul 9Atribuţiile adunării generalePrincipalele atribuţii ale adunării generale sunt:a) aprobarea bilanţului anual;b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);c) mărirea sau reducerea capitalului social;d) fuziunea;e) schimbarea denumirii societăţii;f) schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;g) crearea sau anularea părţilor de industrie;h) primirea de noi asociaţi;i) excluderea asociatului/asociaţilor;j) alegerea avocatului coordonator al societăţii;k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;l) orice modificarea a statutului societăţii.Articolul 10Procedura adunării generale şi procesele-verbale10.1. Adunările generale sunt prezidate de avocatul coordonator sau asociatul desemnat de către acesta.10.2. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de coordonatorul societăţii.Titlul IV Coordonarea activităţiiArticolul 11Coordonarea11.1. Societatea este coordonată de un avocat coordonator sau asociatul desemnat de acesta. El este numit prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.Articolul 12Desemnarea avocatului coordonatorDl (Dna) ......... este desemnat(ă) începând cu data de .......... avocatul coordonator al societăţii.Articolul 13Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator13.1. Avocatului coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terţii.13.2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.Articolul 14RemunerareaAvocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.Titlul V Conturile şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societateArticolul 15Exerciţiul financiarExerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.Articolul 16Conturile şi informarea asociaţilor16.1. Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de avocatul coordonator, singur, alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierderi şi raportul de activitate.16.2. Asociaţii pot lua cunoştinţă de bilanţ şi de anexele acestuia şi pot consulta orice registru şi document contabil al societăţii.16.3. Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a întocmi raportul asupra gestiunii.Articolul 17Rezultatele financiareAdunarea generală ordinară aprobă conturile, exerciţiul financiar, bilanţul şi hotărăşte cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.Articolul 18Repartizarea beneficiilor18.1. Beneficiul net al societăţii va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a cheltuielilor deductibile, urmând a fi repartizat către asociaţi.18.2. După deducerea tuturor celorlalte obligaţii şi contribuţii care pot greva profitul net al societăţii, repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:– cotă alocată deţinătorilor părţilor sociale ............;– cotă alocată deţinătorilor părţilor de industrie ..............;– alte alocări (fond de premiere, provizioane de risc, fond de rezervă, fond de investiţii etc.) ............Titlul VI Cesiunea şi transmiterea părţilor socialeArticolul 19Cesiunea părţilor sociale19.1. Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai către avocaţi definitivi cu drept de exercitare a profesiei, în condiţiile Legii şi ale Statutului profesiei de avocat.19.2. Cesiunea între asociaţi este liberă.19.3. Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.19.4. Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate, sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.Articolul 20Notificarea cesiunii20.1. Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa cu minimum 30 de zile anterior transmiterii tuturor asociaţilor.20.2. În cazul de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută unui/unor avocat/avocaţi neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.Articolul 21Retragerea asociaţilor21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte, intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.21.2. La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.21.3. În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă retragerii se aplică corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut: .............................Articolul 22Încetarea calităţii de asociat22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, iar statutul se va modifica corespunzător.Articolul 23Decesul asociatului23.1. La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.23.2. Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli: ......................................23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;b) la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la momentul decesului;c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.Articolul 24Alte dispoziţii24.1. Cesionării sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune. (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)Titlul VII Exercitarea profesieiArticolul 25Activitatea şi răspunderea profesională25.1. Asociaţii, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de avocat în numele societăţii.25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.Articolul 26Suspendarea asociaţilor..................................................................................................................................Articolul 27Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei..................................................................................................................................Titlul VIII Dizolvarea şi lichidareaArticolul 28DizolvareaSocietatea se dizolvă în următoarele situaţii:a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;b) prin hotărâre judecătorească;c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.Articolul 29Lichidarea29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona "în lichidare".29.2. Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz contrar acesta va fi numit de către decan.29.3. Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.29.4. În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.Titlul IX Condiţia suspensivă şi publicitateArticolul 30Condiţia suspensivă30.1. Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în tabloul avocaţilor baroului.30.2. După înscrierea societăţii, avocatul coordonator va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.Articolul 31PublicitateaÎn termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.Semnături:Av. ...........Av. ...........Av. ...........Anexa nr. XXVIIIla statutACT DE ÎNFIINŢAREa Cabinetului individual de avocat .....................Subsemnatul/Subsemnata ...................., avocat definitiv, înscris în Baroul .........., în baza Deciziei nr. ......... din data de ........., în calitate de avocat titular,ÎNFIINŢEZCabinetul individual de avocat cu:1. denumirea ............................. [conform art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare];2. sediul profesional: ............................................;3. aportul la constituirea patrimoniului de afectaţiune profesională necesar cabinetului constând în (se descrie aportul, valoarea, actul sau modalitatea de dobândire) .............................................4. avocaţi/colaboratori:– ........................ (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere prin număr şi dată, menţiunea "definitiv/stagiar", menţiuni privind contractul de colaborare - data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.);– ....................... (numele, prenumele, data înscrierii în barou, individualizarea deciziei de înscriere prin număr şi dată, menţiunea "definitiv/stagiar", menţiuni privind contractul de colaborare - data încheierii, data avizării de către consiliul baroului etc.).Mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele şi contribuţiile profesionale care îmi revin (se fac menţiuni suplimentare privind eventuala contribuţie la fondul de formare profesională iniţială în cazul în care printre colaboratori sunt avocaţi stagiari, iar baroul a hotărât plata şi modalitatea de plată a unei astfel de contribuţii).Data ................. Semnătura ............................................Depus astăzi, ......................, la barou împreună cu contractele de colaborare menţionate în actul de înfiinţare şi copiile certificate ale deciziei/deciziilor de înscriere în barou/deciziilor de dobândire a calităţii de avocat definitiv.Secretar,Avizat în şedinţa consiliului baroului din .................................................................Decan,..................L.S.Anexa nr. XXIXla statutCONVENŢIEde asociere a cabinetelor individuale de avocaţi (cabinete asociate)Între:1. Cabinetul individual ................, reprezentat prin ..............., avocat titular;2. Cabinetul individual ................, reprezentat prin ..............., avocat titular;3. ..........,în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi potrivit prevederilor Statutului profesiei de avocat s-a convenit asocierea în scopul exercitării în comun a profesiei în forma cabinetelor asociate de avocaţi.Pe durata existenţei prezentei asocieri, cabinetele individuale au convenit că exercită profesia în numele prezentei asocieri.Articolul 1Denumirea asocieriiAsocierea este denumită ...................................... (numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "Cabinete de avocat asociate").Articolul 2Sediul şi durata asocierii2.1. Sediul asocierii este stabilit în .............................. .2.2. Cabinetele asociate de avocaţi vor funcţiona şi în următoarele localuri:a) ..........................................;b) ..........................................;c) ......................................... .2.3. Asocierea se încheie pe o durată de .............................. (nedeterminată).Articolul 3Aporturi în bunuri pentru asocierePentru funcţionarea asocierii, cabinetele individuale aduc aporturi după cum urmează:1. Cabinetul individual (denumirea) ................. contribuie cu titlu de aport:a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu pentru individualizare): ............................, în valoare de ..................... lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);b) în numerar, cu .................................. lei, depuşi în contul profesional ............... deschis la ................. .2. Cabinetul individual (denumirea) .................. contribuie cu titlu de aport:a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională), cu următoarele bunuri (se descriu pentru individualizare): ........................, în valoare de ................... lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);b) în numerar, cu .............................. lei, depuşi în contul profesional ................... deschis la ................. .3. ... .Titlurile ce atestă apartenenţa aporturilor se vor indica în anexa ................. .Articolul 4Cota de participare la asociere4.1. Cota de participare la asociere convenită de părţi este:Cabinetul individual .................. %Cabinetul individual .................. %... .Aporturile prevăzute la art. 3, aporturile în clientelă şi activitatea profesională concretă au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute mai sus.4.2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile, retrocedările de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, cu chirii, amortizări, taxe şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii, costul materialelor, consumabilelor, investiţiilor, utilităţilor şi dotărilor, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către asociere din veniturile realizate de către aceasta.4.3. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 4.2 venitul rămas se distribuie între asociaţi conform cotelor convenite la pct. 4.1.4.4. Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 4.3 constituirea unui fond de rezervă al asocierii.4.5. Cota de participare la asociere conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a suporta pierderea.Articolul 5Conducerea şi coordonarea asocierii5.1. Organul de conducere al asocierii este adunarea generală formată din titularii cabinetelor individuale asociate.5.2. (se vor menţiona clauze convenite privind conducerea şi coordonarea asocierii, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)5.3. Asociaţii desemnează cu unanimitate de voturi un coordonator care va reprezenta asocierea în raporturile cu terţii.Articolul 6Exercitarea profesiei6.1. Fiecare asociat exercită profesia de avocat în numele asocierii.În actele sale profesionale fiecare asociat va indica denumirea (forma) asocierii.6.2. Asociaţii vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională şi se vor informa reciproc în legătură cu aceasta.6.3. (Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacităţii temporare de exercitare a profesie, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)Articolul 7Încetarea asocierii. Lichidarea asocierii(Pot fi incluse clauze convenite, cu respectarea Legii şi a Statutului profesiei de avocat.)Articolul 8Alte clauzeArticolul 9Dispoziţii finalePrezenta convenţie va fi depusă la barou de coordonatorul asocierii, avocatul ..............., şi va intra în vigoare în condiţiile prevăzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat.Încheiat astăzi, ......................, la ..................., în ....................... exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi depus la decanatul baroului.Semnăturile avocaţilor titulari şi ştampila fiecărui cabinet individual:1. ...................2. ......................Depus astăzi, ............................., la Baroul ....................Examinat şi avizat în şedinţa consiliului baroului din ....................
Norme de aplicare
Articolul 7Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 5-a Societatea profesională cu răspundere limitatăArticolul 199(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi un patrimoniu propriu destinat exercitării profesiei de avocat.(2) În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu al societăţii profesionale cu răspundere limitată este alcătuit din bunurile corporale, în numerar sau în natură, şi cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum şi din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcţionării sale. Aportul în industrie constând în activitatea profesională a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile dintre asociaţi.(3) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Avocaţii asociaţi care îşi exercită profesia în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată răspund personal în limita aportului social al fiecăruia.(4) Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, în condiţiile art. 3 din Lege.(5) Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei.Articolul 200(1) Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată" (exemplu: "ION IONESCU - Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată" sau "IONESCU, POPESCU - Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată").(2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 201(1) Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt încheiate în formă scrisă, cu respectarea modelului prevăzut în anexele nr. XIV şi XV. Actul constitutiv se încheie în formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi un bun imobil.(2) Statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:a) numele şi prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor;b) data dobândirii calităţii de avocat şi data definitivării în profesie a avocaţilor asociaţi;c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;d) capitalul social, integral vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în industrie, în bani sau în natură ori în clientelă, şi a valorii aporturilor, în industrie, în natură sau în clientelă, precum şi a modului evaluării lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro;e) numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;f) asociaţii coordonatori care reprezintă şi administrează societatea, împreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;g) reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;h) durata societăţii;i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei.(3) Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată, încheiate în condiţiile Legii şi ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.(4) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau a statutului societăţii profesionale cu răspundere limitată se poate face numai în scris, cu respectarea Legii şi a prezentului statut.Articolul 202(1) Societatea profesională cu răspundere limitată dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării ei la barou, în baza deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul său principal.(2) Dovada personalităţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI.(3) Baroul va ţine registrul de evidenţă a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public. Modelul acestuia este prevăzut în anexa nr. XXX.Articolul 203Pot avea calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, înscrişi în acelaşi barou ori în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţă a unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societăţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, şi către toate barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societăţii profesionale cu răspundere limitată, alţii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societăţii.Articolul 204(1) Capitalul social al societăţii profesionale cu răspundere limitată, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vărsa la momentul constituirii societăţii. Consiliul baroului unde va fi înregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social şi, dacă este cazul, evaluarea aporturilor în industrie, în natură sau în clientelă.(2) Nu va putea fi înregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată decât în condiţiile vărsării integrale a capitalului social.(3) Clientela aparţine societăţii profesionale cu răspundere limitată, şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi.(4) În cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile împreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuţie cu titlu de aport la capitalul societăţii de către respectivul asociat rămân proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.(5) Prevederile art. 192 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 205(1) Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi de majoritatea avocaţilor asociaţi.(2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi, prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.(3) Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.Articolul 206(1) Hotărârile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute în prezentul statut.(2) Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.Articolul 207(1) Competenţele şi puterile asociatului coordonator sau, după caz, ale asociaţilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.(2) Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaţilor coordonatori este de 2 ani, dacă în statutul societăţii nu se prevede o durată mai mareArticolul 208Asociaţii societăţii profesionale cu răspundere limitată pot hotărî numirea unor cenzori sau a unui auditor.Articolul 209(1) Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine într-o societate profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenţie, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele cărora doreşte să le transmită respectivele părţi sociale şi preţul.(2) Transmiterea către terţi poate fi efectuată oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi sau dacă în termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune.(3) Dreptul de preempţiune la dobândirea părţilor sociale ale societăţii cu privire la care există intenţia de înstrăinare aparţine asociaţilor rămaşi în societate. Acesta urmează să fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să dobândească respectivele părţi sociale.Articolul 210(1) Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte.(2) La împlinirea termenului prevăzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.(3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinându-se seama de prevederile din statutul societăţii. În caz de neînţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din prezentul statut.Articolul 211Dacă, din orice motive, în societate rămâne un singur asociat, acesta nu poate deţine această calitate mai mult de 3 luni. În situaţia în care societatea nu este transformată în cabinet individual, aceasta se dizolvă de drept şi intră în lichidare.Anexa nr. XIVla statutCONTRACTpentru constituirea unei societăţi profesionale de avocaţi cu răspundere limitatăÎntre:1. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor ............;2. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor ............;3. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor ............;4. domnul/doamna ............., avocat definitiv înscris în tabloul avocaţilor ............,s-a convenit constituirea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, supusă reglementărilor prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi în conformitate cu Statutul profesiei de avocat.Articolul 1Denumirea societăţiiSocietatea profesională cu răspundere limitată poartă denumirea de ........... şi are sediul în .............Localitatea ...........SemnăturaArticolul 2Societatea se constituie pe o durată de ................Articolul 3Condiţiile de asociere sunt prevăzute în statutul societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată, încheiat potrivit Statutului profesiei de avocat.Data ............Anexa nr. XVla statutSTATUTULSocietăţii profesionale cu răspundere limitată ............Subsemnaţii:– ............., domiciliat/domiciliată în ............., cod numeric personal ............, născut/născută în ..........., la data de .........., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........;– ............., domiciliat/domiciliată în ............., cod numeric personal ............, născut/născută în ..........., la data de .........., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........;– ............., domiciliat/domiciliată în ............., cod numeric personal ............, născut/născută în ..........., la data de .........., înscris/înscrisă în tabloul avocaţilor în data de ......... şi avocat definitiv din data de .........,au convenit, după cum urmează, statutul Societăţii profesionale cu răspundere limitată .........., înfiinţată conform art. 6 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi prevederilor corespunzătoare din Statutul profesiei de avocat.Titlul I Forma, obiectul, scopul, denumirea (forma profesională), sediul şi durataArticolul 1FormaPrezenta societate este înfiinţată ca o societate profesională cu răspundere limitată şi este compusă din subsemnaţii avocaţi înscrişi în tabloul Baroului ............ ca avocaţi definitivi:– .................. - asociat;– .................. - asociat;– .................. - asociat.Articolul 2ObiectulSocietatea are ca obiect exercitarea în comun a profesiei de avocat conform Legii şi Statutului profesiei de avocat.Articolul 3Scopul profesional3.1. Fiecare asociat răspunde personal în limita aportului său social.3.2. Societatea este denumită ........... - Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată (S.P.A.R.L.).Articolul 4SediulSediul principal al societăţii este situat în ...........Societatea îşi poate deschide birouri de lucru în circumscripţia Baroului ........... sau sedii secundare în circumscripţia altor barouri din ţară şi străinătate.Articolul 5DurataSocietatea se constituie pentru o durată de ........ ani din momentul înscrierii sale în tabloul Baroului ..........Titlul II Capitalul socialArticolul 6Compunerea capitalului social6.1. Capitalul social este compus după cum urmează:Domnul/Doamna ............:– aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (........) lei.Domnul/Doamna ............:– aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (........) lei.Domnul/Doamna ............:– aport în numerar/natură/clientelă: ......... lei (........) lei.6.2. Aporturile în natură ale asociaţilor sunt constituite din următoarele bunuri:– ................, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. .......... din data de .......... la valoarea de ........ lei;– ................, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. .......... din data de .......... la valoarea de ........ lei;– ................, evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. .......... din data de .......... la valoarea de ........ lei.6.3. Aporturile în industrie/clientelă ale asociaţilor constau în:– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ......... din data de ........ la valoarea de ......... lei;– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ......... din data de ........ la valoarea de ......... lei:– ............., evaluat de către asociaţi/conform raportului de expertiză nr. ......... din data de ........ la valoarea de ......... lei.Articolul 7RepartizareaCapitalul social este divizat în .......... părţi sociale a câte ...... lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 6, astfel:– ............... - ............. părţi sociale;– ............... - ............. părţi sociale;– ............... - ............. părţi sociale.Titlul III Adunarea generalăArticolul 8Adunările generale8.1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor. Hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.8.2. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.8.3. Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.8.4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.8.5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.8.6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale, cu excepţia situaţiilor în care Statutul profesiei de avocat prevede alt cvorum.8.7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.Articolul 9Atribuţiile adunării generalePrincipalele atribuţii ale adunării generale sunt:a) aprobarea rezultatelor economice anuale;b) repartizarea rezultatelor financiare (beneficiul);c) mărirea sau reducerea capitalului social;d) fuziunea;e) schimbarea denumirii societăţii;f) schimbarea sediului principal, înfiinţarea de birouri de lucru sau sedii secundare;g) aprobarea creării sau anulării părţilor de industrie;h) primirea de noi asociaţi;i) excluderea asociatului/asociaţilor;j) alegerea avocatului coordonator sau, după caz, a avocaţilor coordonatori ai societăţii;k) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor;l) orice modificare a statutului societăţii.Articolul 10Procedura adunării generale şi procesele-verbale10.1. Adunările generale sunt prezidate de unul dintre avocaţii coordonatori sau de asociatul desemnat de către aceştia.10.2. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.10.3. Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de coordonatorul/coordonatorii societăţii.Titlul IV Coordonarea activităţiiArticolul 11Coordonarea11.1. Societatea este coordonată de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori. Ei sunt numiţi prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din capitalul social.11.2. Mandatul avocatului coordonator este de 2 ani.11.3. Calitatea de avocat coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.Articolul 12Desemnarea avocatului coordonatorDl (Dna) .......... este desemnat(ă) începând cu data de ......... avocat coordonator al societăţii.Articolul 13Drepturile şi obligaţiile avocatului coordonator13.1. Avocatul coordonator sau, după caz, avocaţii coordonatori reprezintă societatea în raporturile cu terţii.13.2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea prealabilă a asociaţilor conform art. 8. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către avocatul coordonator, fără a fi necesară autorizarea prealabilă şi fără ca această valoare să poată depăşi 10% din valoarea capitalului social.13.3. Raporturile dintre avocatul coordonator şi ceilalţi avocaţi ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.Articolul 14RemunerareaAvocatul coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.Titlul V Exerciţiul financiar, conturile bancare şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societateArticolul 15Exerciţiul financiarExerciţiul financiar începe de la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la data de 31 decembrie.Articolul 16Conturile bancare şi informarea asociaţilor16.1. Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de către avocatul coordonator sau, după caz, avocaţii coordonatori, precum şi de către alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale. La încheierea exerciţiului financiar, avocatul coordonator întocmeşte raportul de activitate şi proiectul declaraţiei de venit pentru societate.16.2. Asociaţii pot lua cunoştinţă de raport şi de anexele acestuia, de proiectul declaraţiei de venit şi pot consulta orice registru şi document contabil ale societăţii.16.3. Societatea poate angaja cenzori şi auditori pentru a verifica evidenţele contabile ale societăţii şi a întocmi raportul asupra gestiunii.Articolul 17Rezultatele financiareAdunarea generală ordinară aprobă conturile bancare, exerciţiul financiar şi hotărăşte cu privire la utilizarea rezultatelor financiare.Articolul 18Repartizarea beneficiilor18.1. Toate cheltuielile necesare societăţii (remuneraţiile pentru avocaţii salarizaţi, salariile, retrocedările de onorarii pentru avocaţii colaboratori, cheltuielile de întreţinere, chirii, amortizări, taxe şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul societăţii, costul materialelor, consumabile, investiţii, utilităţi şi dotări, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către societate din veniturile realizate de către aceasta.18.2. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 18.1, venitul rămas se distribuie între asociaţi conform părţilor sociale deţinute de aceştia.18.3. Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea menţionată la pct. 18.2 constituirea unui fond de rezervă al societăţii.18.4. Deţinerea părţilor sociale în societate conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a suporta pierderea. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.Titlul VI Cesiunea şi transmiterea părţilor socialeArticolul 19Cesiunea părţilor sociale19.1. Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai unor avocaţi definitivi cu drept de exercitare a profesiei, în condiţiile Legii şi Statutului profesiei de avocat.19.2. Cesiunea între asociaţi este liberă.19.3. Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.19.4. Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la capitalul social.Articolul 20Notificarea cesiunii20.1. Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor asociaţilor.20.2. În caz de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută către avocat/avocaţi neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune.20.3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.Articolul 21Retragerea asociaţilor21.1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.21.2. În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă a retragerii se aplică corespunzător următoarele prevederi ale prezentului statut:...................................................................Articolul 22Încetarea calităţii de asociat22.1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de avocat, asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.22.2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, iar statutul se va modifica în mod corespunzător.Articolul 23Decesul asociatului23.1. La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.23.2. Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli: ..................................................23.3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:a) la reducerea corespunzătoare a capitalului social;b) la emiterea de noi părţi sociale în vederea reconstituirii capitalului social la valoarea existentă la momentul decesului;c) la încetarea formei de exercitare a profesiei.Articolul 24Alte dispoziţiiCesionării sunt obligaţi să depună la barou un exemplar original al actului de cesiune.(Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)Titlul VII Exercitarea profesieiArticolul 25Activitatea şi răspunderea profesională25.1. Asociaţii, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de avocat în numele societăţii.25.2. Fiecare avocat răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.25.3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare avocat care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.Articolul 26Suspendarea asociaţilor..................................................................Articolul 27Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei..................................................................Titlul VIII Dizolvarea şi lichidareaArticolul 28DizolvareaSocietatea se dizolvă în următoarele situaţii:a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;b) prin hotărâre judecătorească;c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;Semnături:Av. .................Av. .................Av. .................f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.Articolul 29Lichidarea29.1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona "în lichidare".29.2. Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea avocatului coordonator. În caz contrar, acesta va fi numit de către decan.29.3. Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, la repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.29.4. În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.Titlul IX Condiţia suspensivă şi publicitateArticolul 30Condiţia suspensivă30.1. Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării statutului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în tabloul baroului.30.2. După înscrierea societăţii, avocatul coordonator sau, după caz, unul dintre avocaţii coordonatori va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.Articolul 31PublicitateaÎn termen de 15 zile de la semnarea statutului, acesta va fi prezentat decanului.Articolul 32Dobândirea personalităţii juridiceSocietatea dobândeşte personalitate juridică la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.Anexa nr. XVIla statutUniunea Naţională a Barourilor din RomâniaBaroul ...............CERTIFICATnr. ....................de înregistrare a Societăţii profesionalede avocaţi cu răspundere limitată ..........1. Denumirea: ......................... S.P.A.R.L.2. Sediul: ......................3. Durata de funcţionare: ....................4. Data dobândirii personalităţii juridice (data de înregistrare la barou a deciziei consiliului baroului): ..............5. Semnătura şi ştampila .............Semnătura decanuluiL.S.Anexa nr. XXXla statutUniunea Naţională a Barourilor din RomâniaBaroul ......................................REGISTRUL DE EVIDENŢĂa societăţilor profesionale cu răspundere limitată
*) Se vor înregistra menţiuni privind notificările cesiunilor, transformarea sau reorganizarea societăţii, decesul asociaţilor, situaţia înscrierii în tablou etc.
| Nr.crt | Denumireasocietăţilor profesionale cu răspundere limitată | Sediul principal(adresă, tel./fax,e-mail, pagină web) | Sediul secundar(adresă,tel./faxe-mail,pagină web) | Birou delucru: (adresă,tel./faxe-mail,pagină web) | Numele şi prenumele asociaţilor | Baroul în care asociatul este înscris | Numele, și prenumele avocaţilor care compunsocietatea/modalitatea în care aceştia îşi exercită profesia (asociat, colaborator, salarizat în interiorul profesiei) | Data înregistrării în registru | Numărulşi data eliberării certificatuluide înregistrare | Modificări ale actului constitutiv | Alte menţiuni*) |
| 1 | |||||||||||
| 2 | |||||||||||
| 3 | |||||||||||
| 4 | |||||||||||
| 5 | |||||||||||
| 6 | |||||||||||
| 7 | |||||||||||
*) Se vor înregistra menţiuni privind notificările cesiunilor, transformarea sau reorganizarea societăţii, decesul asociaţilor, situaţia înscrierii în tablou etc.
Norme de aplicare
Articolul 8(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;c) în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată - numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi sau, după caz, societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată;d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.(3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.(4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 188(1) Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independenţa profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenţa consiliului baroului.(2) În desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea notarilor publici, experţilor, traducătorilor, executorilor judecătoreşti şi a altor specialişti cu care poate să colaboreze.(3) Colaborările avocatului în condiţiile art. 7 din Lege se vor desfăşura cu respectarea de către avocat a prevederilor Legii şi ale prezentului statut.
Norme de aplicare
Articolul 9(1) Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale de avocaţi şi a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, precum şi convenţiile prevăzute la art. 7 se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.(2) Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lună de la înregistrarea cererii.(3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim al său poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.(4) Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 181(1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.(2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.(3) Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate").(4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocaţi se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. XI.Articolul 212Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat sunt:a) avocat titular al cabinetului individual;b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;c) avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale de avocaţi;d) avocat asociat în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată;e) avocat colaborator;f) avocat salarizat în interiorul profesiei.Anexa nr. XIla statutCONTRACTde grupare a cabinetelor individuale de avocaţiÎntre subsemnaţii:1. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul profesional în .......;2. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul profesional în .......;3. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul profesional în .......;4. domnul/doamna ..........., avocat titular al cabinetului individual ........., cu sediul profesional în .......,în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile Statutului profesiei de avocat, s-au convenit următoarele:Articolul 1Spaţiul comun de funcţionareSubsemnaţii au decis să îşi grupeze cabinetele în localitatea ....(adresa completă)....., începând cu ...... .1. Situaţia juridică precisă a spaţiilor şi a titlului de care dispune grupul, (proprietar, locatar, sublocatar, punere la dispoziţie a locuinţei etc.) ..........................................2. Descrierea spaţiilor - părţile comune ............................3. Descrierea localurilor (părţi de localuri folosite în exclusivitate) ....................................................................................Cabinetul individual de avocaţi ........ va dispune de ........ încăperi spre folosinţă ca birou (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ........Cabinetul individual de avocaţi ........ va dispune de ....... încăperi spre folosinţă ca birou (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) .........Cabinetul individual de avocaţi ........ va dispune de ....... încăperi spre folosinţă ca birou (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ..........Cabinetul individual de avocaţi ........ va dispune de ....... încăperi spre folosinţă ca birou (precizaţi situaţia locului respectiv şi suprafaţa) ..........Articolul 2CheltuieliCheltuielile comune cuprind: (detaliere a cheltuielilor comune convenţional asumate de grup) .......(Exemplu: chiria şi cheltuielile locative; cheltuielile de întreţinere a localurilor; cheltuielile de încălzire şi iluminat; taxa sau taxele de asigurare; cheltuielile de documentare comună; plata telefonului; salariile personalului de întreţinere - eventual salariul aferent secretariatului comun, onorariile contabilului însărcinat cu evidenţele contabile ale grupului etc.).Articolul 3Repartizarea cheltuielilor comuneCheltuielile comune vor fi repartizate între cabinete grupate conform criteriilor următoare, corespunzătoare procentajului indicat: .........(Pentru fiecare tip de cheltuială prevăzută la art. 2, indicaţi criteriul de repartiţie ales şi procentajul căruia îi corespunde, dacă acest lucru este posibil - de exemplu, pentru chirie şi cheltuieli anexe, criteriul: repartizarea suprafeţelor camerelor de lucru folosite în exclusivitate cu procentajul corespunzător; telefon: în funcţie de numărul de posturi; documentare, bibliotecă: o parte de către avocatul titular al cabinetului + 1/2 parte pentru fiecare din colaboratorii sau avocaţii salarizaţi din cabinetul acestuia.)Articolul 4ContabilitateO evidenţă contabilă specială va fi ţinută pentru cheltuielile comune ale cabinetelor grupate, în partidă simplă. Pentru funcţionarea grupului va fi deschis un cont bancar. Acesta va funcţiona sub semnătura unuia din titulari.Articolul 5ŞedinţeleLa începutul fiecărui semestru, titularii cabinetelor grupate se reunesc pentru a aproba cheltuielile comune şi repartizarea lor.Se întocmeşte un proces-verbal al şedinţei.Un registru de procese-verbale se va ţine la sediul grupului.Articolul 6Exercitarea profesieiPrezentul contract nu are nicio consecinţă cu privire la exercitarea profesiei sub forma cabinetelor individuale de avocaţi, cabinetele individuale păstrându-şi pe deplin individualitatea, ca formă de exercitare a profesiei.Articolul 7DurataPrezentul contract este încheiat pe o durată nedeterminată/determinată (de la ....... la ......).Fiecare din subsemnaţi poate oricând să se retragă din prezentul contract, sub rezerva respectării unui termen de 6 luni, în care trebuie să îşi prevină partenerii de contract. Acesta poate propune celorlalţi membri ai grupului un succesor.Fiecare dintre subsemnaţii va putea face obiectul unei măsuri de excludere pentru nerespectarea obligaţiei sale de a participa la cheltuielile comune. Această decizie se va lua cu unanimitatea celorlalţi membri ai grupului, cel în cauză beneficiind de un termen de ....... (minimum două luni) pentru a restitui grupului libera dispunere de mijloacele de exercitare a profesiei care i-au fost puse la dispoziţie.În cazul în care survin dificultăţi, titularul iniţial al spaţiului va beneficia de dreptul preferenţial de atribuire a acestuia, cu obligaţia de a accepta un termen de preaviz de minimum 3 luni pentru ceilalţi membri ai cabinetului grupat.Articolul 8Condiţie suspensivăPrezentul contract este încheiat cu condiţia suspensivă a înregistrării la decanatul baroului.Articolul 9ArbitrajOrice diferend cu privire la interpretarea sau executarea prezentului contract va fi supus spre arbitrare decanului baroului sau avocatului desemnat de acesta.Încheiat la (data) ........ (în tot atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru consiliul baroului).
Norme de aplicare
Articolul 10(1) Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.(2) În fiecare judeţ există şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţă a judeţului.(3) Fiecare barou organizează şi asigură funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţă judiciară pe lângă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu.Articolul 11Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 182(1) Avocatul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.(2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 180 alin. (1), fără a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii şi ale prezentului statut.(3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială (desprinderea unei părţi din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parţiale).(4) În cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor profesionale cu răspundere limitată pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultată din transformare cu cota-parte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei în care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.(5) În cazul constituirii unei societăţi profesionale cu răspundere limitată de către avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă în societatea nou-constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării, dacă fiecare din foştii lor titulari, nou-asociaţi, decid astfel.(6) În situaţia prevăzută în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată.(7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului.(8) Avocatul este obligat să înştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrăinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformării ori reorganizării formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevăzute în prezentul articol.Articolul 183(1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei;e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei;f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării corespunzătoare a baroului;g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;h) obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor profesionale cu răspundere limitată;i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.(2) În cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, convenţia de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiată în condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect exclusiv părţi deţinute de asociaţi.(3) În toate cazurile de înstrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate de transmiţător cu avocaţii stagiari rămân în fiinţă pe durata convenită şi se preiau de către dobânditor, dacă în persoana acestuia se verifică condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.Articolul 184Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător.
Norme de aplicare
Capitolul II Dobândirea calităţii de avocatSecţiunea 1 Condiţiile de înscriere în avocaturăArticolul 12(1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.(2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.Articolul 13(1) Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.(2) Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R.(3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.(4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.(5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România.(6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.Articolul 14Este nedemn de a fi avocat:a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei*);*) Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, constatându-se că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este neconstituţională.b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;d) cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 8(1) Secretul profesional este de ordine publică.(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.Articolul 9(1) Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.(2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie.(3) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.Articolul 10(1) Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.(2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.(3) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.(4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
Norme de aplicare
Articolul 15Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;b) ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 3-a Demnitatea profesieiArticolul 26(1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat a fost reţinută prin acte ale organelor profesiei de avocat.(3) Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.(3^1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, precum şi pe întreaga durată a exercitării acesteia se realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu.(3^2) Plângerea persoanei interesate îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie sau este incompatibil, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.(3^3) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 85 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.(3^4) Consiliul baroului procedează cu celeritate la verificarea cazului de nedemnitate din plângere sau din sesizare. În cel mult 3 zile de la data la care s-a hotărât verificarea se vor cere relaţii de la U.N.B.R., de la celelalte barouri şi de la alte instituţii, cu privire la persoana verificată.(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii.(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.Articolul 26^1(1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, precum şi pe întreaga durată a exercitării acesteia se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul poate desemna un consilier pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate.(2) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, în absenţa consilierului recuzat.(3) În cazul în care decanul este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la şedinţa consiliului baroului, atribuţiile sale din prezenta procedură urmând a fi preluate de prodecan.(4) În cazul în care unul dintre membrii consiliului baroului este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la şedinţa consiliului baroului cu privire la această procedură.Articolul 26^2(1) În cadrul verificării cazului de nedemnitate, consiliul baroului va examina hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului.(2) Verificarea se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului verificat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.(3) Verificarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la cazul de nedemnitate prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul verificat poate da explicaţii scrise.(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.(5) În cursul verificărilor, decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.(6) După efectuarea verificărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui verificat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.Articolul 26^3(1) În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la verificarea cazului de nedemnitate, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.(2) Consiliul baroului poate convoca, prin modalităţile prevăzute de art. 26^2 alin. (2), avocatul verificat, în vederea audierii sale. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfăşurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.(3) După efectuarea verificărilor, consiliul baroului va hotărî, prin decizie, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii. Decizia se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept şi se semnează de către decanul baroului.(4) Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (3), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului verificat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.(5) În situaţia în care, în urma verificărilor, se decide excluderea din profesie a avocatului, consiliul baroului va emite o decizie de excludere.(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată, prin contestaţie, de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.Articolul 26^4(1) În faţa consiliului baroului avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Consiliul baroului hotărăşte cu majoritate de voturi.(3) Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.Articolul 26^5(1) Contestaţia împotriva deciziei consiliului baroului se soluţionează de Consiliul U.N.B.R. Prin contestaţie pot fi invocate orice motive de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia deciziei contestate.(2) Consiliul U.N.B.R. va fixa de îndată termen de soluţionare a contestaţiei, cu citarea avocatului, a consiliului baroului care a emis decizia de excludere şi a celorlalte persoane indicate în cerere şi care ar putea furniza informaţii despre cazul de nedemnitate în care se găseşte avocatul.(3) Procedura de citare în faţa Consiliului U.N.B.R. se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.Articolul 26^6(1) În faţa Consiliului U.N.B.R. avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Şedinţa Consiliului U.N.B.R. nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.(3) Lipsa părţilor legal citate nu împiedică judecata, Consiliul U.N.B.R. putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză, fiind admisibil orice mijloc de probă prevăzut de Codul de procedură civilă.(4) Consiliul U.N.B.R. hotărăşte cu majoritate de voturi.Articolul 26^7(1) Decizia Consiliului U.N.B.R. rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.(2) Decizia de excludere pronunţată de Consiliul U.N.B.R. se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.
Norme de aplicare
Articolul 16Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu:a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul superior, activităţi didactice cu conţinut juridic în învăţământul liceal şi gimnazial;c) activităţi în domeniul cercetării ştiinţifice sau al creaţiei intelectuale;d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, practician în insolvenţă, responsabil cu protecţia datelor cu caracter personal, expert în executarea contractelor cu finanţare europeană;e) alte activităţi prevăzute de lege.La data de 05-07-2021 Articolul 16 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 184 din 1 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 02 iulie 2021Articolul 17(1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 27Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.Articolul 28Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.Articolul 29(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;b) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de comanditar într-o societate în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;c) calitatea de administrator într-o societate în comandită pe acţiuni;d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi cu răspundere limitată;e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi pe acţiuni.(2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni.(3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispoziţiile art. 26 alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.Articolul 30(1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.
Norme de aplicare
(3) Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.(4) Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.(5) Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 12(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi a disciplinei profesionale.(2) Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.(3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.
Norme de aplicare
Articolul 18(1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.(2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.(4) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.(5) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dobândirea calităţii de avocatSubsecțiunea 1 Primirea în profesieArticolul 14(1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional.(2) Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.Articolul 15(1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare şi va cuprinde:a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;b) locul şi data naşterii;c) elementele actului de identitate şi organul emitent;d) indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;e) declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;f) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;g) precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut;h) menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;i) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:a) copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;b) copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară, se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;f) două fotografii de tip legitimaţie.(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta adeverinţă în original şi în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător şi că încetarea acestei calităţi a avut loc din motive neimputabile.Articolul 16(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte să profeseze şi va cuprinde:a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;b) locul şi data naşterii;c) numărul, data şi emitentul paşaportului;d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi certificate:a) paşaport;b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.(3) La cerere se vor ataşa:a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;b) indicarea cazului de incompatibilitate în care se află, dacă este cazul;c) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);f) două fotografii de tip legitimaţie.Articolul 17(1) Cererea de primire în profesie, în forma şi însoţită de documentaţia prevăzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de către barou U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R.(2) Afişarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.(3) În termen de 10 de zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R., orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.(4) Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost înregistrată cererea de primire în profesie.(5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.Articolul 18(1) Avocatul-raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.(2) Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.Articolul 19În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.Articolul 20(1) După depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.(2) Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie.(3) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie. În cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Hotărârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R.(4) Se poate prezenta la examenul naţional de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunţat o hotărâre favorabilă asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta.(5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaţilor în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 şi 23 din Lege.Articolul 21(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară de a fi autorizat să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R.(2) Cererea va fi înaintată baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare.(3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.(4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de învăţământ juridic superior, acreditate în condiţiile legii.(5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bază ale dreptului românesc şi cunoştinţele de limba română.Subsecțiunea a 2-a Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membruArticolul 22Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaţilor care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.Articolul 23(1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. şi va cuprinde:a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;b) locul şi data naşterii;c) numărul, data şi emitentul paşaportului;d) menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România;e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);f) indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autorităţii judiciare în cadrul căreia este admis să îşi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba română şi certificate:a) paşaport;b) o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.(3) La cerere se vor ataşa:a) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;b) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);d) două fotografii de tip legitimaţie;e) alte documente prevăzute în anexa nr. XXXI.Articolul 24(1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba română sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 100 şi 109 din Lege.(2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii până la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.(3) Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului în termen de 30 de zile de la data emiterii.Articolul 25(1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.(2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R.Subsecțiunea a 3-a Demnitatea profesieiArticolul 26(1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.(2) Persoana care solicită primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va înfăţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care să rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetări, folosind procedura prevăzută de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitării reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvârşirii unor abateri disciplinare grave. Aceeaşi procedură se aplică şi pentru a verifica dacă solicitantul se găseşte în cazul de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. d) din Lege, atunci când fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat a fost reţinută prin acte ale organelor profesiei de avocat.(3) Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.(3^1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, precum şi pe întreaga durată a exercitării acesteia se realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu.(3^2) Plângerea persoanei interesate îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie sau este incompatibil, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.(3^3) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 85 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.(3^4) Consiliul baroului procedează cu celeritate la verificarea cazului de nedemnitate din plângere sau din sesizare. În cel mult 3 zile de la data la care s-a hotărât verificarea se vor cere relaţii de la U.N.B.R., de la celelalte barouri şi de la alte instituţii, cu privire la persoana verificată.(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii.(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.Articolul 26^1(1) Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, precum şi pe întreaga durată a exercitării acesteia se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul poate desemna un consilier pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate.(2) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării referitoare la cazul de nedemnitate se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, în absenţa consilierului recuzat.(3) În cazul în care decanul este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la şedinţa consiliului baroului, atribuţiile sale din prezenta procedură urmând a fi preluate de prodecan.(4) În cazul în care unul dintre membrii consiliului baroului este cel verificat pentru un caz de nedemnitate, acesta nu va participa la şedinţa consiliului baroului cu privire la această procedură.Articolul 26^2(1) În cadrul verificării cazului de nedemnitate, consiliul baroului va examina hotărârile judecătoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului.(2) Verificarea se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului verificat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.(3) Verificarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la cazul de nedemnitate prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul verificat poate da explicaţii scrise.(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.(5) În cursul verificărilor, decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.(6) După efectuarea verificărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui verificat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.Articolul 26^3(1) În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, consiliul baroului procedează la verificarea cazului de nedemnitate, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.(2) Consiliul baroului poate convoca, prin modalităţile prevăzute de art. 26^2 alin. (2), avocatul verificat, în vederea audierii sale. Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfăşurarea verificării referitoare la cazul de nedemnitate.(3) După efectuarea verificărilor, consiliul baroului va hotărî, prin decizie, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat, potrivit Legii. Decizia se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept şi se semnează de către decanul baroului.(4) Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (3), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului verificat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.(5) În situaţia în care, în urma verificărilor, se decide excluderea din profesie a avocatului, consiliul baroului va emite o decizie de excludere.(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată, prin contestaţie, de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii.Articolul 26^4(1) În faţa consiliului baroului avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Consiliul baroului hotărăşte cu majoritate de voturi.(3) Decizia consiliului baroului de încetare a calităţii de avocat este executorie. Despre încetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare în tabloul avocaţilor.Articolul 26^5(1) Contestaţia împotriva deciziei consiliului baroului se soluţionează de Consiliul U.N.B.R. Prin contestaţie pot fi invocate orice motive de fapt sau de drept cu privire la nelegalitatea sau netemeinicia deciziei contestate.(2) Consiliul U.N.B.R. va fixa de îndată termen de soluţionare a contestaţiei, cu citarea avocatului, a consiliului baroului care a emis decizia de excludere şi a celorlalte persoane indicate în cerere şi care ar putea furniza informaţii despre cazul de nedemnitate în care se găseşte avocatul.(3) Procedura de citare în faţa Consiliului U.N.B.R. se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.(4) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (3) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.Articolul 26^6(1) În faţa Consiliului U.N.B.R. avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Şedinţa Consiliului U.N.B.R. nu este publică, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.(3) Lipsa părţilor legal citate nu împiedică judecata, Consiliul U.N.B.R. putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză, fiind admisibil orice mijloc de probă prevăzut de Codul de procedură civilă.(4) Consiliul U.N.B.R. hotărăşte cu majoritate de voturi.Articolul 26^7(1) Decizia Consiliului U.N.B.R. rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.(2) Decizia de excludere pronunţată de Consiliul U.N.B.R. se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.Subsecțiunea a 4-a IncompatibilităţiArticolul 27Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.Articolul 28Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat.Articolul 29(1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd altfel:a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;b) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de comanditar într-o societate în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;c) calitatea de administrator într-o societate în comandită pe acţiuni;d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralităţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societăţi cu răspundere limitată;e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societăţi pe acţiuni.(2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni.(3) Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.(4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduită impuse avocaţilor, poate, în orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de îndată avocatului în cauză. Dispoziţiile art. 26 alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător.(5) Încălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.Articolul 30(1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.(2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili.(3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.Articolul 31(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.Articolul 32Abrogat.Subsecțiunea a 5-a Modalităţile de primire în profesia de avocatArticolul 33(1) Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.(2) Examenul de primire în profesie se organizează la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia.(3) În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face în scris.(4) Odată cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului.(5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din rândul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează probe scrise şi orale şi organizează activitatea de examen.Articolul 34Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de comisia naţională de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3).Articolul 35Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R.Articolul 36(1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 şi va fi depus în termenul prevăzut la art. 17 alin. (1).(2) Candidatul este obligat să achite, odată cu depunerea dosarului de înscriere, o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire în profesie. Cota cuvenită baroului pentru operaţiunile de înregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi se stabileşte prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.(3) Dosarele de înscriere ale candidaţilor vor fi păstrate şi arhivate de barourile la care au fost înregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost pronunţată, în condiţiile prezentului statut, o hotărâre favorabilă privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoţită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidaţi întrunesc condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în vederea primirii în profesie şi de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. În contul barourilor cel târziu până la data examenului, cu excepţia taxei încasate de la acei candidaţi ale căror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.Articolul 37(1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie.(2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.Articolul 38(1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicată şi U.N.B.R.(2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.Subsecțiunea a 6-a InterdicţiiArticolul 39(1) Avocaţii foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în înţelesul Legii se înţelege judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.(2) În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data încetării activităţii la instanţa respectivă.(3) Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.Articolul 40(1) Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2).(2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată în mod corespunzător.(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.Articolul 41(1) Interdicţia exercitării profesiei de avocat în cazurile prevăzute de art. 21 din Lege priveşte în integralitate instanţele, parchetele de pe lângă acestea, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi organele de cercetare penală la care lucrează soţul, ruda sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.(2) Interdicţia exercitării profesiei de avocat în situaţiile stabilite de art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societăţii civile sau societăţii cu răspundere limitată, în care avocatul căruia i se aplică aceste interdicţii este asociat sau angajat, cu condiţia informării de către forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza căruia aceasta îşi are sediul profesional.(3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege şi avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care îşi desfăşoară activitatea într-o formă de exercitare a profesiei în care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii.Articolul 41^1(1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi din cele prevăzute la art. 3 din Lege să colaboreze în orice mod cu persoane fizice sau juridice care îndeplinesc acte ori desfăşoară fără drept activităţi specifice profesiei de avocat.(1^1) Este interzis avocatului ca în exercitarea oricărei activităţi din cele prevăzute la art. 3 din Lege să încheie contracte de asistenţă juridică cu persoane juridice care au calitatea de mandatari ai altor persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii activităţilor profesionale ale avocatului.(2) Încălcarea prevederilor alin. (1) şi (1^1) constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu excluderea din profesie.Articolul 42Încălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale constituie abatere disciplinară gravă.Articolul 43Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se foloseşte de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării interdicţiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale săvârşeşte abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42.Anexa nr. XXXIla statutMETODOLOGIEde atestare a calificării de avocat pentru înscrierea în tabloul unui barou din Româniaîn situaţiile prevăzute în cap. VIII din Legea nr. 51/1995 pentru organizareaşi exercitarea profesiei de avocat*)
*) Pentru avocaţii din statele care nu aparţin Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, se va menţiona convenţia bilaterală încheiată de U.N.B.R. cu organismul profesional similar din ţara în care solicitantul are domiciliul, iar, în lipsa acesteia, se vor depune documente oficiale care să ateste existenţa şi limitele reciprocităţii.Aprobarea cererii privind exercitarea în România a profesiei de avocat şi dobândirea dreptului de înscriere în tabloul unui barou din România se realizează potrivit următoarelor 3 etape, în temeiul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.A. Etapa de informareScrisoarea adresată Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., de către solicitant se transmite secretariatului general al U.N.B.R., care va furniza datele cu privire la mijloacele de pregătire (cerere-tip de solicitare a accesului la profesie, cu lista documentelor care trebuie să însoţească cererea, tematica şi bibliografia orientativă pentru proba de aptitudini).B. Etapa de evaluare1. cerere de solicitare a accesului la profesia de avocat (formular-tip), în care sunt menţionate documentele necesare ce se anexează;2. două fotografii tip legitimaţie;3. curriculum vitae - original, semnat;4. paşaport - copie xerox (fără legalizare);5. certificatul (atestatul) organismului profesional ori al autorităţii publice din statul al cărui cetăţean este solicitantul sau, după caz, unde acesta îşi are domiciliul ori sediul profesional, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;6. diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifică încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în copie legalizată, cu legalizarea în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;7. certificatul de onorabilitate eliberat de autorităţile profesionale competente sau declaraţie dată în faţa unei autorităţi competente din statul de origine ori de provenienţă al solicitantului, în copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul membru al Uniunii Europene şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;8. declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;9. declaraţie pe propria răspundere dată la un notariat din România, reprezentând angajamentul de a nu desfăşura alte activităţi în afara celei de avocat, incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat în România;10. indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);11. precizarea opţiunii solicitantului în legătură cu:a) efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani;b) susţinerea unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română.În cazul prevăzut la lit. a), cererea va fi însoţită de acordul scris al unui avocat român cu capacitate profesională deplină sau al unei forme de exercitare a profesiei în grup, care acceptă atribuţiile de îndrumător al stagiului de 3 ani al solicitantului.Îndrumătorii de stagiu vor fi atestaţi anual de către barouri, pe baza opţiunii acestora şi a activităţii lor profesionale.Lista îndrumătorilor de stagiu atestaţi va fi publicată pe pagina web a U.N.B.R.: www.unbr.roCondiţiile colaborării dintre solicitant şi îndrumător vor face obiectul unui contract între aceştia, care va respecta modelul prevăzut în anexa nr. IX la Statutul profesiei de avocat. Actul este necesar a fi prezentat U.N.B.R.În timpul stagiului de adaptare, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la fiecare 6 luni şi o evaluare finală la încheierea acestuia, care condiţionează păstrarea de către solicitant a calităţii de membru al baroului în care s-a înscris ca avocat stagiar. Evaluările preliminare şi evaluarea finală vor fi depuse la secretariatul general al U.N.B.R. prin grija solicitantului.Nedepunerea în termen a evaluărilor preliminare va fi urmată de atenţionarea în scris atât a solicitantului, cât şi a îndrumătorului de stagiu.În cazul prevăzut la lit. b), cererea va fi urmată de programarea probei de cunoştinţe profesionale, care va avea loc numai după achitarea taxei de examinare, comunicată solicitantului prin grija secretariatului general al U.N.B.R.Proba de cunoştinţe profesionale va consta dintr-o evaluare orală, precum şi dintr-o evaluare scrisă sub forma unui test-grilă cu câte 3 grupe de subiecte din domeniile de drept prevăzute în Regulamentul privind examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, aprobat de Consiliul U.N.B.R.Domeniul exceptat va fi cel pentru care solicitantul deţine şi prezintă diploma de studii superioare potrivit pct. 6.Comisia de evaluare va cuprinde avocaţii desemnaţi de Comisia permanentă a U.N.B.R. şi poate cuprinde şi cadre didactice universitare din domeniile prevăzute în Programa de evaluare a cunoştinţelor profesionale.Comisia de evaluare, ţinând seama de tematica şi de bibliografia orientativă, va elabora subiectele de evaluare orală, din care fiecare solicitant va extrage un singur subiect, şi grila de evaluare scrisă.Subiectele vor fi redactate atât în limba română, cât şi în traducere, în limba engleză sau franceză (la alegerea solicitantului).Taxa de examinare va trebui să acopere cheltuielile de organizare a probei de aptitudini, taxa individuală fiind determinată de numărul solicitanţilor aferenţi unei sesiuni de evaluare organizate în limita termenului stabilit potrivit art. 34 alin. (3) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare.Nota de promovare a probei de aptitudini este 7 (şapte), cu o apreciere de la 1 (unu) la 10 (zece).Comisia de evaluare întocmeşte un proces-verbal care se va ataşa, împreună cu testul-grilă şi referatul încheiat de comisie în urma examinării orale, documentelor anexate cererii de solicitare a accesului la profesie. În baza acestui document se încheie procedura de examinare a cererii.C. Etapa înscrierii în tabloul avocaţilor unui barou1. cererea de înscriere în tabloul baroului;2. depunerea jurământului profesional scris, cu textul prevăzut de Lege;3. atestatul de asigurare profesională, conform Legii (copie, cu legalizarea în original);4. achitarea taxei de înscriere în tabloul baroului.
*) Pentru avocaţii din statele care nu aparţin Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene, se va menţiona convenţia bilaterală încheiată de U.N.B.R. cu organismul profesional similar din ţara în care solicitantul are domiciliul, iar, în lipsa acesteia, se vor depune documente oficiale care să ateste existenţa şi limitele reciprocităţii.Aprobarea cererii privind exercitarea în România a profesiei de avocat şi dobândirea dreptului de înscriere în tabloul unui barou din România se realizează potrivit următoarelor 3 etape, în temeiul art. 103 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.A. Etapa de informareScrisoarea adresată Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R., de către solicitant se transmite secretariatului general al U.N.B.R., care va furniza datele cu privire la mijloacele de pregătire (cerere-tip de solicitare a accesului la profesie, cu lista documentelor care trebuie să însoţească cererea, tematica şi bibliografia orientativă pentru proba de aptitudini).B. Etapa de evaluare1. cerere de solicitare a accesului la profesia de avocat (formular-tip), în care sunt menţionate documentele necesare ce se anexează;2. două fotografii tip legitimaţie;3. curriculum vitae - original, semnat;4. paşaport - copie xerox (fără legalizare);5. certificatul (atestatul) organismului profesional ori al autorităţii publice din statul al cărui cetăţean este solicitantul sau, după caz, unde acesta îşi are domiciliul ori sediul profesional, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;6. diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifică încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în copie legalizată, cu legalizarea în statul respectiv şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;7. certificatul de onorabilitate eliberat de autorităţile profesionale competente sau declaraţie dată în faţa unei autorităţi competente din statul de origine ori de provenienţă al solicitantului, în copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul membru al Uniunii Europene şi cu traducerea autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;8. declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;9. declaraţie pe propria răspundere dată la un notariat din România, reprezentând angajamentul de a nu desfăşura alte activităţi în afara celei de avocat, incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat în România;10. indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);11. precizarea opţiunii solicitantului în legătură cu:a) efectuarea unui stagiu de adaptare de 3 ani;b) susţinerea unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română.În cazul prevăzut la lit. a), cererea va fi însoţită de acordul scris al unui avocat român cu capacitate profesională deplină sau al unei forme de exercitare a profesiei în grup, care acceptă atribuţiile de îndrumător al stagiului de 3 ani al solicitantului.Îndrumătorii de stagiu vor fi atestaţi anual de către barouri, pe baza opţiunii acestora şi a activităţii lor profesionale.Lista îndrumătorilor de stagiu atestaţi va fi publicată pe pagina web a U.N.B.R.: www.unbr.roCondiţiile colaborării dintre solicitant şi îndrumător vor face obiectul unui contract între aceştia, care va respecta modelul prevăzut în anexa nr. IX la Statutul profesiei de avocat. Actul este necesar a fi prezentat U.N.B.R.În timpul stagiului de adaptare, îndrumătorul va efectua evaluări preliminare la fiecare 6 luni şi o evaluare finală la încheierea acestuia, care condiţionează păstrarea de către solicitant a calităţii de membru al baroului în care s-a înscris ca avocat stagiar. Evaluările preliminare şi evaluarea finală vor fi depuse la secretariatul general al U.N.B.R. prin grija solicitantului.Nedepunerea în termen a evaluărilor preliminare va fi urmată de atenţionarea în scris atât a solicitantului, cât şi a îndrumătorului de stagiu.În cazul prevăzut la lit. b), cererea va fi urmată de programarea probei de cunoştinţe profesionale, care va avea loc numai după achitarea taxei de examinare, comunicată solicitantului prin grija secretariatului general al U.N.B.R.Proba de cunoştinţe profesionale va consta dintr-o evaluare orală, precum şi dintr-o evaluare scrisă sub forma unui test-grilă cu câte 3 grupe de subiecte din domeniile de drept prevăzute în Regulamentul privind examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, aprobat de Consiliul U.N.B.R.Domeniul exceptat va fi cel pentru care solicitantul deţine şi prezintă diploma de studii superioare potrivit pct. 6.Comisia de evaluare va cuprinde avocaţii desemnaţi de Comisia permanentă a U.N.B.R. şi poate cuprinde şi cadre didactice universitare din domeniile prevăzute în Programa de evaluare a cunoştinţelor profesionale.Comisia de evaluare, ţinând seama de tematica şi de bibliografia orientativă, va elabora subiectele de evaluare orală, din care fiecare solicitant va extrage un singur subiect, şi grila de evaluare scrisă.Subiectele vor fi redactate atât în limba română, cât şi în traducere, în limba engleză sau franceză (la alegerea solicitantului).Taxa de examinare va trebui să acopere cheltuielile de organizare a probei de aptitudini, taxa individuală fiind determinată de numărul solicitanţilor aferenţi unei sesiuni de evaluare organizate în limita termenului stabilit potrivit art. 34 alin. (3) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare.Nota de promovare a probei de aptitudini este 7 (şapte), cu o apreciere de la 1 (unu) la 10 (zece).Comisia de evaluare întocmeşte un proces-verbal care se va ataşa, împreună cu testul-grilă şi referatul încheiat de comisie în urma examinării orale, documentelor anexate cererii de solicitare a accesului la profesie. În baza acestui document se încheie procedura de examinare a cererii.C. Etapa înscrierii în tabloul avocaţilor unui barou1. cererea de înscriere în tabloul baroului;2. depunerea jurământului profesional scris, cu textul prevăzut de Lege;3. atestatul de asigurare profesională, conform Legii (copie, cu legalizarea în original);4. achitarea taxei de înscriere în tabloul baroului.
Norme de aplicare
Articolul 19Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 288(1) Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.(2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.(3) În perioada stagiului, avocatul îşi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.Articolul 289(1) În vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi să urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condiţiile stabilite de U.N.B.R.(2) În decursul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se realizează şi prin:a) îndrumare şi formare profesională în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei;b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;c) alte forme de pregătire profesională realizate în cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R.(3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 66 lit. f), g) şi h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. şi a barourilor, întocmeşte şi aprobă:a) cadrul unitar al programelor de învăţământ pentru pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri;b) programele şi planul de învăţământ propuse de I.N.P.P.A.;c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa încasată pentru înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie.Articolul 290(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţită de documentaţia prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul se va înscrie şi îşi va exercita profesia.(2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire profesională prevăzute de prezentul statut şi hotărâte de organele profesiei.Articolul 291(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.(2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. În urma validării examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărâre a consiliului baroului. Hotărârea va fi comunicată solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivată şi va fi comunicată solicitantului.(3) Hotărârile consiliului baroului pronunţate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în tabloul avocaţilor pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut.Articolul 292(1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.(2) Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:a) să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi însuşească tehnica de practică avocaţială;b) să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;c) să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţă judiciară al baroului;d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;e) să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.(3) Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat să îndeplinească şi îndatoririle ce decurg din această calitate şi să respecte contractul de formare profesională încheiat cu I.N.P.P.A.(4) Nerespectarea îndatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.Articolul 293(1) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaţilor.(2) Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului.(3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile stabilite de U.N.B.R.Articolul 294(1) Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicită calitatea de avocat stagiar, şi care anterior primirii în profesie a fost definitivată, prin examen, în funcţia juridică de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani înainte de data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat, dobândeşte calitatea de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la art. 20 alin. (1) din Lege.(2) În baza dispoziţiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la alin. (1) şi persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care timp de 5 ani neîntrerupţi a îndeplinit funcţii de specialitate juridică, prevăzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi a Consiliului Legislativ.(3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte, la cerere, calitatea de avocat definitiv.(4) Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calităţii de avocat definitiv. În afară de actele prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) şi f), solicitantul va anexa cererii, după caz:a) copie certificată a carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă echivalentă, în original, eliberată de camera notarilor publici, atestând funcţia de notar public îndeplinită de solicitant şi durata acesteia, precum şi o adeverinţă, în original, certificând faptul că acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcţie, eliberată de organul competent al profesiei menţionate la alin. (1);b) adeverinţă, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberată de baroul care a emis hotărârea de înscriere a solicitantului în tabloul avocaţilor, precum şi copie certificată a carnetului de muncă atestând funcţia de specialitate juridică şi perioada exercitării acesteia, eliberată de una dintre instituţiile prevăzute la alin. (2);c) copie a cărţii de identitate a avocatului, precum şi adeverinţă, în original, eliberată de Parlamentul României, consiliul judeţean sau consiliul local, după caz, atestând mandatul menţionat la alin. (3) îndeplinit de solicitant, precum şi durata acestuia.(5) În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) îşi va susţine cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum şi 2 consilieri desemnaţi de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant împreună cu cererea şi, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigenţelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocaţii definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăşi 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânată pentru această din urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfăşurarea interviului va fi consemnată într-un proces-verbal întocmit de secretarul comisiei.(6) În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată, pe care o va comunica U.N.B.R., împreună cu copia procesului-verbal încheiat cu prilejul interviului. Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.Subsecțiunea a 2-a Contractul de formare profesională iniţialăArticolul 295Pentru a fi înscris în Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 19 din Lege.Articolul 296(1) Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului.(2) Forma de exercitare a profesiei se angajează faţă de barou:a) să asigure executarea contractului de formare profesională iniţială, printr-un avocat îndrumător anume desemnat, fiind obligată să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării; îndrumarea se va realiza conform hotărârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;b) să asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) şi art. 66 lit. f) din Lege, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională iniţială organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.(3) Avocatul îndrumător trebuie să aibă reputaţie profesională neştirbită, vechimea prevăzută de art. 19 din Lege şi să declare expres situaţiile în care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 20 alin. (8) şi la art. 21 din Lege, care vor fi consemnate în contractele prevăzute la art. 295. Avocaţii pot acorda îndrumare profesională numai avocaţilor stagiari înscrişi în baroul din care ei fac parte.(4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesională iniţială care pot fi încheiate de un avocat care îndeplineşte condiţiile art. 19 din Lege.(5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.(6) Dacă, din orice motive obiective, încetează îndrumarea, toate obligaţiile impuse de lege, de prezentul statut şi de hotărârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru a-şi găsi un îndrumător. Până la găsirea altui îndrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională iniţială va cuprinde în mod expres clauze corespunzătoare.(7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesională iniţială nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinară.(8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională iniţială propuse de avocaţii străini înscrişi în tabloul special al fiecărui barou.Subsecțiunea a 3-a Suspendarea stagiuluiArticolul 297(1) Stagiul se suspendă în condiţiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsă motivată din profesie, în sensul acestor prevederi legale, se înţelege situaţia în care avocatul stagiar nu îşi poate exercita efectiv stagiul timp de cel puţin 30 de zile consecutive, din motive de sănătate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite în legătură cu obligaţiile cetăţeneşti ale avocatului stagiar şi independent de culpa acestuia.(2) Stagiul nu se suspendă în perioada în care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire şi perfecţionare profesională la o instituţie de învăţământ superior (cursuri cu frecvenţă), dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află în raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligă să garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevăzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.(3) Stagiul se suspendă în cazurile prevăzute pentru suspendarea calităţii de avocat, potrivit art. 28 din Lege.(4) În situaţia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicată incompatibilitatea decât dacă avocatul care s-a obligat să asigure formarea profesională iniţială este de acord cu suspendarea stagiului şi cu executarea contractului iniţial după ridicarea incompatibilităţii.(5) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei, după caz, pentru formare profesională iniţială cu un avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 19 din Lege.Articolul 298(1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.(2) Stagiul efectuat anterior suspendării intră în calculul termenului stabilit de art. 18 alin. (1) din Lege.Subsecțiunea a 4-a Condiţiile şi efectele organizării pregătirii profesionale pe durata stagiuluiArticolul 299(1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintă principalul mijloc de formare profesională iniţială a avocaţilor stagiari. Înscrierea în evidenţele I.N.P.P.A. se realizează de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar.(2) Absenţa repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de încălcare a statutului şi regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă, care conduce la pierderea calităţii de avocat stagiar.(3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia sau, în mod excepţional, în altă localitate hotărâtă de către conducerea I.N.P.P.A.(4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activităţii I.N.P.P.A. În teritoriu şi apropierii avocaţilor stagiari de instituţia responsabilă de formarea profesională iniţială. Centrele teritoriale nu au personalitate juridică şi reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.(5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară conform unei programe unitare, structura cursurilor şi sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă şi în centrele teritoriale.(6) În mod complementar, formarea iniţială a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin organizarea conferinţelor de stagiu.(7) Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari înscrişi în barou în termen de 20 de zile de la înscrierea acestora.Articolul 300(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.(2) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.(3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.(4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.(5) Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.Articolul 301(1) La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.(3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. În vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.(4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.(5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum şi raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.Articolul 302(1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care îndeplinesc condiţiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotărăşte schimbarea îndrumătorului.Articolul 303(1) Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse şi prevederilor art. 296 alin. (1).(2) Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinară gravă.(3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.Articolul 304(1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.(2) Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), b) şi j) din Lege.
Norme de aplicare
Articolul 20(1) Calitatea de avocat definitiv se dobândeşte în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.(2) Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, pe centre teritoriale, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.(3) Tematica examenului de definitivare este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.(4) Comisia naţională de examen este formată, cu precădere, din avocaţi - cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barourilor.(5) Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.(6) Dispoziţiile alin. (5) se aplică şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi.(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.(8) Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 301(1) La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.(2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.(3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. În vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.(4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.(5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum şi raportul avocatului îndrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.Articolul 302(1) Îndrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul îndrumător care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat.(2) Pot asigura îndrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care îndeplinesc condiţiile stabilite prin hotărârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.(3) Încetarea îndrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotărăşte schimbarea îndrumătorului.Articolul 303(1) Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse şi prevederilor art. 296 alin. (1).(2) Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinară gravă.(3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesională pentru o perioadă de la unu la 5 ani.
Norme de aplicare
Articolul 21(1) La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurământ: Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“(2) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă, în acest caz, jurământul va începe cu formula: „Jur pe onoare şi conştiinţă!“Articolul 22(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 5-a Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesieArticolul 305(1) După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asistenţă judiciară, precum şi, dacă este cazul, a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.(2) I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari.Articolul 306în baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.Articolul 307(1) Consiliul baroului va hotărî prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului de definitivat, în baza evaluării activităţii sale de pregătire profesională.(2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza în baza:a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu, dacă este cazul;b) raportului avocatului îndrumător;c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenţă judiciară a baroului.Articolul 308(1) La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susţină examenul de definitivare.(2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt înscrişi din oficiu în următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.(3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.Subsecțiunea a 6-a Examenul de definitivare în profesia de avocatArticolul 309(1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează anual de U.N.B.R. la nivel naţional şi se desfăşoară, în mod unitar, în centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. În vederea asigurării caracterului unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaţilor se va face atât cu privire la pregătirea profesională generală, cât şi cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul desfăşurării examenului se aplică prin asemănare.(2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfăşurarea examenului naţional de definitivare.(3) Prevederile art. 33 alin. (3)-(5) se aplică prin asemănare şi examenului de definitivare.(4) La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) şi (3) privind taxa de participare la examen se aplică în mod corespunzător.Articolul 310(1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzător, rezultatele examenului de absolvire.(2) După promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv. De acelaşi drept se bucură şi avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A.(3) În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispoziţiilor alin. (1) sau, după caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentă a U.N.B.R. va emite hotărârea de constatare a calităţii de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor în vederea efectuării înscrierii în tabloul avocaţilor definitivi şi o va publica pe pagina web a U.N.B.R.(4) Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data împlinirii termenului stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc înainte sau după această dată.Exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu începere de la data emiterii hotărârii prevăzute la alin. (3).(5) În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se va aplica procedura reglementată la art. 294. În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5) şi (6) din Lege, data dobândirii calităţii de avocat definitiv va fi data deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1), iar exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi va avea loc la data înscrierii în tabloul avocaţilor. În cazul acordării calităţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calităţii de avocat definitiv va fi data aprobării cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu începere de la care va putea avea loc şi exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi.(6) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut la art. 23 alin. (3) din Lege.
Norme de aplicare
(2) Avocaţii stagiari, după înscrierea în barou, au obligaţia să urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu.(3) Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.(4) Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 304(1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.(2) Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), b) şi j) din Lege.
Norme de aplicare
Articolul 23(1) Baroul are obligaţia să întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul să pună concluzii.(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate, la începutul fiecărui an, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R. Distinct, se va înainta U.N.B.R. tabloul avocaţilor incompatibili.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea a 3-a Pregătirea profesională continuăArticolul 314(1) Avocaţii sunt obligaţi să îşi actualizeze permanent pregătirea profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercită profesia, şi, în acest scop, să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni.(2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.(3) Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor social-economice contemporane.Articolul 315(1) Toate organele profesiei şi instituţiile care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului Uniunii Europene, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie.(2) Obligaţia avocaţilor de realizare a pregătirii profesionale continue se realizează în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către avocaţi a obligaţiei de perfecţionare a pregătirii profesionale, bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică, pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.Articolul 316Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, în cadru organizat:a) activităţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.;b) asistenţa la cursuri, seminare, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;c) pregătirea on-line;d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;e) activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri;f) activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat.g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.Articolul 317(1) Pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat. Nu pot fi acordate ore de pregătire profesională pentru participarea la activităţi care nu au caracter ştiinţific sau pentru deţinerea oricărei demnităţi profesionale.(2) Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continuă (inclusiv consecinţele nerespectării acestor obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competenţa baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional, conform hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.(3) Pe baza hotărârilor Congresului avocaţilor, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avocaţilor, care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.
Norme de aplicare
Articolul 24(1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.(2) În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate.(3) Până la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili într-o secţiune, distinct.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 7-a Tabloul anual al avocaţilorArticolul 44(1) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.(2) Tabloul avocaţilor va cuprinde:a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora;b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun;c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor Legii şi prezentului statut.d) menţiuni privind încetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7);e) situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;f) alte menţiuni relevante.(3) Avocaţii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să îşi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfăşoară activitatea.(4) În cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să acorde consultanţă juridică privind dreptul românesc.(4^1) Tabloul va cuprinde şi o menţiune distinctă a avocaţilor incompatibili ce se află în situaţiile prevăzute de art. 24 alin. (2) şi (3) din Lege(5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică şi se reactualizează până la data de 15 ianuarie a fiecărui an.(6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaţilor străini şi tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.(7) Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică şi în forma stabilită de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare.Articolul 45Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special al avocaţilor străini se comunică autorităţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an.Articolul 46Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în tabloul avocaţilor se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.Articolul 47(1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de către avocaţii nou-înscrişi în barou.(2) Înscrierea în tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevăzute de lege.Articolul 48(1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.(2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi prevăzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se impun.Anexa nr. VIla statutUniunea Naţională a Barourilor din RomâniaBaroul ..............................TABLOUL AVOCAŢILORPartea I-A. Avocaţi definitivi
*) În situaţia în care avocatul exercită profesia ca asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată ca urmare a întreruperii activităţii unei alte forme de exercitare a profesiei pe durata existenţei celei dintâi, se menţionează şi forma iniţială de exercitare a profesiei, însoţită de menţiunea "activitate întreruptă, activitatea se desfăşoară la ......... S.P.A.R.L."
**) Se menţionează: trecerea pe tabloul avocaţilor incompatibili, situaţii survenite în cursul anului privind suspendarea din exerciţiul dreptului de a exercita profesia, interdicţia de a exercita profesia, retragerea din profesie, decesul etc.Partea I-B. Avocaţi stagiari
Partea a II-a. Cabinete asociate, societăţi civile profesionale şi societăţi profesionale cu răspundere limitată
Anexa nr. VIIla statutUniunea Naţională a Barourilor din RomâniaBaroul ............................................A. TABLOUL AVOCAŢILOR INCOMPATIBILI
B. TABLOUL AVOCAŢILOR INCOMPATIBILI CARE NU AU EXERCITAT NICIODATĂ PROFESIA DE AVOCAT ŞI NU AU FOST ÎNSCRIŞI ÎN TABLOUL AVOCAŢILOR CU DREPT DE EXERCITARE A PROFESIEI
Anexa nr. VIIIla statutUniunea Naţională a Barourilor din RomâniaBaroul .......................TABLOUL SPECIAL AL AVOCAŢILOR STRĂINI
| Nr.crt | Numele şi prenumele avocatului | Titlul ştiinţific în domeniul ştiinţelor juridice | Data înscrierii în barou/ Decizia nr. | Sediul profesional principal(adresă, tel/fax, e-mail, pagină web) | Sediul profesionalsecundar (adresă, tel/fax, e-mail, pagină web) | Birou de lucru (adresă, tel/fax, e-mail,pagină web) | Forma de exercitare aprofesiei*): (CI/CA/SCPA/ SPARL) | Modalitateade exercitare a profesiei (titular-T, asociat-A, colaborator-C, salarizat-S) | Instanţele la care au dreptul să pună concluzii | Alte menţiuni**) |
| 1 | ||||||||||
| 2 | ||||||||||
| 3 | ||||||||||
| 4 | ||||||||||
| 5 | ||||||||||
| 6 | ||||||||||
| 7 | ||||||||||
| ... |
*) În situaţia în care avocatul exercită profesia ca asociat într-o societate profesională cu răspundere limitată ca urmare a întreruperii activităţii unei alte forme de exercitare a profesiei pe durata existenţei celei dintâi, se menţionează şi forma iniţială de exercitare a profesiei, însoţită de menţiunea "activitate întreruptă, activitatea se desfăşoară la ......... S.P.A.R.L."
**) Se menţionează: trecerea pe tabloul avocaţilor incompatibili, situaţii survenite în cursul anului privind suspendarea din exerciţiul dreptului de a exercita profesia, interdicţia de a exercita profesia, retragerea din profesie, decesul etc.Partea I-B. Avocaţi stagiari
| Nr. crt. | Numele şi prenumele avocatului stagiar | Titlu ştiinţific în domeniul ştiinţelor juridice | Data înscrierii în barou/Decizia nr. | Sediul profesional(adresă, tel./fax, e-mail, pagină web) | Denumirea formei de exercitare a profesiei în care îşi desfăşoară activitatea | Modalitatea de exercitare a profesiei (titular - T, asociat - A, colaborator - C, salarizat - S) |
| 1 | ||||||
| 2 | ||||||
| 3 | ||||||
| 4 | ||||||
| 5 | ||||||
| 6 | ||||||
| 7 | ||||||
| 8 | ||||||
| ... |
| Nr. crt. | Denumirea cabinetelor asociate a societăţilor civile profesionale sau societăţilor profesionale cu răspundere limitată | Sediul principal: (adresă, tel./fax, e-mail pagină web) | Sediul secundar: (adresă, tel./fax, e-mail, pagină web) | Birou de lucru: (adresă, tel/fax, e-mail, pagină web) | Numele, prenumele avocaţilor care o compun/ modalitatea în care aceştia îşi exercită profesia (asociat colaborator, salarizat în interiorul profesiei) |
| 1 | |||||
| 2 | |||||
| 3 | |||||
| 4 | |||||
| 5 | |||||
| 6 | |||||
| 7 | |||||
| 8 | |||||
| ... |
| Nr. crt. | Numele şi prenumele avocatului | Data aprobării cererii de înscriere în tablou | Nr. deciziei consiliului baroului | Data radierii înregistrării din prezentul tablou | Nr. deciziei consiliului baroului |
| 1 | |||||
| 2 | |||||
| 3 | |||||
| 4 | |||||
| 5 | |||||
| 6 | |||||
| 7 | |||||
| 8 |
| Nr. crt. | Numele şi prenumele avocatului | Data aprobării cererii de înscriere în tablou | Nr. deciziei consiliului baroului | Data radierii înregistrării din prezentul tablou | Nr. deciziei consiliului baroului |
| 1 | |||||
| 2 | |||||
| 3 | |||||
| 4 | |||||
| 5 | |||||
| 6 | |||||
| 7 | |||||
| 8 |
| Nr.crt | Numele şi prenumele avocatului | Baroul străin în care este înscris | Data Înscrierii întablou | Numărul şi data deciziei de înscriere în barou | Titlul ştiinţific în domeniul ştiinţelor juridice | Forma deexercitare a profesiei | Sediul profesional:(adresă, tel/fax, e-mail pagină web) | Modalitateade exercitare a profesiei | Are/Nu aredreptul de a da consultanţă în dreptulromânesc din data.. | Instanţele la care are dreptulsă punăconcluzii | Alte menţiuni |
| 1 | |||||||||||
| 2 | |||||||||||
| 3 | |||||||||||
| 4 | |||||||||||
| 5 | |||||||||||
| 6 | |||||||||||
| 7 | |||||||||||
| ... |
Norme de aplicare
Articolul 25(1) Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoane care se prezintă ca avocat, exercitând acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.(2) Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.(3) Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.(4) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule.Secţiunea a 2-a Încetarea şi suspendarea calităţii de avocatArticolul 26Calitatea de avocat încetează:a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;b) prin deces;c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 31(1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.(2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată în convocare nu împiedică luarea măsurii.
Norme de aplicare
Articolul 27Calitatea de avocat este suspendată:a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor;d) la cererea scrisă a avocatului.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 10-a Încetarea calităţii de avocatArticolul 58(1) Calitatea de avocat încetează:a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;b) prin deces;c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;d) În cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.(2) Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din tabloul avocaţilor.(3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.Articolul 59Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.Articolul 60În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.Articolul 61(1) În cazul în care avocatul îndeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.(2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.(3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.(4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.(5) Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Norme de aplicare
Capitolul III Drepturile şi îndatoririle avocatuluiSecţiunea 1 Drepturile avocaţilorArticolul 28(1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.(2) Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 8-a Suspendarea calităţii de avocatArticolul 49(1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:a) pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;b) În temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;c) În caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, până la lichidarea integrală a datoriilor;d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decât cele prevăzute la lit. a).(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul suspendat la cerere figurează în secţiunea destinată menţionării avocaţilor fără drept de exercitare a profesiei.Articolul 50Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.Articolul 51(1) Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.(2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.(3) Consiliul baroului decide în toate cazurile după ascultarea avocatului în cauză.(4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzător, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili.(5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă executarea.Articolul 52Independent de contestarea deciziei, în cazul în care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.Articolul 53Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada măsurii suspendării constituie abatere disciplinară gravă.Articolul 54(1) Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să îşi asigure substituirea.(2) Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
Norme de aplicare
Articolul 29(1) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocaţii care au datorii scadente la taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor.Articolul 30(1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.(2) Activitatea desfăşurată de avocat în condiţiile legii şi ale Statutului profesiei de avocat, indiferent de forma şi modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.(3) Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.(4) În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.(5) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 220(1) Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.(2) Persoana primită în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât după emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.Articolul 221(1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.(2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.Articolul 222(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.(2) Avocatul îşi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului.(3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa.Articolul 223(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.(2) Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie.(3) Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.(4) Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare.(5) În urma aprobării cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită în continuare C.A.A., se achită de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângă baroul la care este înscris sediul principal.(5^1) Prevederile alin. (5) referitoare la contribuţiile datorate bugetelor ambelor barouri se aplică şi avocatului/avocaţilor care este înscris/sunt înscrişi pe tabloul avocaţilor dintr-un anumit barou, dar îşi exercită profesia într-o formă de exercitare care îşi are sediul principal în alt barou decât cel în care acesta/aceştia este înscris/sunt înscrişi. În contribuţia datorată baroului pe tabloul căruia avocatul/avocaţii nu este înscris/nu sunt înscrişi nu se include contribuţia aferentă bugetului U.N.B.R.(5^2) Prin excepţie, în situaţia în care prin actele constitutive ale formei de exercitare a profesiei se prevede că avocatul/avocaţii în cauză îşi desfăşoară activitatea strict la sediul secundar al acesteia de pe raza baroului în care acesta/aceştia este/sunt membru/membri, acesta/aceştia nu datorează contribuţia către bugetul baroului în care forma de exercitare a profesiei are sediul principal.(6) În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza altui judeţ decât cel în care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintâi barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă. În sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea următorului semestru.Articolul 224Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi în cazul în care există sau are cunoştinţă de existenţa unui sistem de control al contactului cu clientul.
Norme de aplicare
Articolul 31Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă.Articolul 32(1) Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale.(2) Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.(3) Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 225(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă, pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu următoarele menţiuni: "Uniunea Naţională a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. XXI.(2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.(3) Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII.(4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XXIV.Anexa nr. XXIla statutMODELUL ŞTAMPILEIformelor de exercitare a profesiei1. Ştampila are forma rotundă.2. Diametrul ştampilei este de 3 cm.3. Conţinutul ştampilei:– Uniunea Naţională a Barourilor din România;– baroul;– denumirea formei de exercitare a profesiei.4. Menţiunile privind Uniunea Naţională a Barourilor din România şi denumirea baroului se inscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei, urmărind linia circumferinţei.5. Menţiunea privind denumirea formei de exercitare a profesiei se înscripţionează în interiorul circumferinţei ştampilei.6. Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se înscripţionează denumirea formei de exercitare a profesiei şi menţiunea "avocat colaborator".Exemple:
Exemplu:
Anexa nr. XXIVla statutMODELUL ŞI CONŢINUTUL PARAFEIfolosite de avocat pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocatDimensiunile parafei sunt de 5 x 8 cm.
*) Numărul este corespunzător numărului curent din Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, întocmit conform Statutului profesiei de avocat.
| ........................................................................ (forma de exercitare a profesiei) ........................................................................ (numele şi prenumele avocatului) avocat ........................................ (stagiar/definitiv) |
| "Popescu şi asociaţii" S.C.A. Ion Popescu avocat definitiv |
| Avocat ........................................................ În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, atest data, identitatea părţilor şiconţinutul prezentului act. Nr. ........................ Data ............................ | |
| Semnătura ........... L.S. | |
*) Numărul este corespunzător numărului curent din Registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, întocmit conform Statutului profesiei de avocat.
Norme de aplicare
Articolul 33Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de judecător, procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică.Articolul 34(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.(2) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:a) înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;b) înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.(3) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.(4) Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 2-a Recuperarea capacităţii de muncăArticolul 226(1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale profesionale obişnuite.(2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează în cadrul său.(3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul căruia este înscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei.(4) Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei şi sunt deductibile în condiţiile legii.(5) Dacă prin prevederile contractului de asistenţă juridică s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia să asigure substituirea sa pentru acele activităţi profesionale care nu suferă amânare sau pentru cele în legătură cu care amânarea prejudiciază interesele clientului.
Norme de aplicare
Articolul 35(1) Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.(2) În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1).Articolul 36Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate, societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă.Articolul 37Ministerul Justiţiei este obligat să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.Articolul 38(1) În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act.(2) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces.(3) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.(4) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.(5) Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 228(1) Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.(2) Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client în scopul acordării asistenţei juridice şi în legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.(3) În scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinţa avocatului.(4) Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia să se opună percheziţionării domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa.(5) Avocatul este obligat să se opună şi ridicării înscrisurilor şi bunurilor constând în acte şi lucrări cu caracter profesional, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de îndată, să îl încunoştinţeze despre cele întâmplate pe decanul baroului.
Norme de aplicare
Secţiunea a 2-a Îndatoririle avocaţilorArticolul 39(1) Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.(2) Avocatul este obligat să depună toată diligenţa pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale clienţilor şi să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora.(3) Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infracţiuni.(4) Avocatul este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenţei şi/sau al reprezentării, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infracţionale.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 171(1) Serviciile de asistenţă judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile situate la sediile instanţelor, puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, în condiţiile art. 38 din Lege.(2) Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevăzută de art. 38 din Lege sunt suportate în condiţiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut.
Norme de aplicare
Articolul 40Avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 229(1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.(2) Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce se propune a-i fi încredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare deja angajată.(3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atât în şedinţa de judecată, cât şi în afara acesteia.(4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă ori la cererea instanţei de judecată.
Norme de aplicare
Articolul 41Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 230(1) Avocatul are obligaţia să acorde, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită. Avocatul înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să acorde asistenţă judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.(2) Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţă juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmând a fi sesizată în condiţiile dispoziţiilor art. 277-287.(3) Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistenţă judiciară.
Norme de aplicare
Articolul 42Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 231(1) Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege.(2) Prin răspundere profesională se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi a regulilor deontologice.(3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea următoarelor reguli:a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.(4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată pentru un an de zile şi va fi reînnoită în mod obligatoriu anual. Poliţa de asigurare se depune, în copie certificată de avocat, la secretariatul baroului în termen de 15 zile de la data emiterii acesteia.(5) Societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercită profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei.(6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii.(7) Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Norme de aplicare
Articolul 43(1) Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.(2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină până la înscrierea în fals.Articolul 44Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 232(1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la şedinţele acestora.(2) Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.(3) Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinară gravă.
Norme de aplicare
Articolul 45(1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.(2) Orice contact dintre avocat şi o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un terţ care se dovedeşte că este interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză nu poate fi realizat decât cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezenţa clientului sau a persoanei desemnate de acesta.(3) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care ia fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.(4) Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză.(5) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nicio activitate profesională în acea cauză.(6) Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său ori care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.(7) Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost învestiţi.(8) Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:1. omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;2. genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;3. cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului.(9) Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.Articolul 46(1) Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.(3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune această ţinută.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 233(1) În activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă copii ale actelor încredinţate de client, păstrând actele originale în vederea prezentării la cererea instanţei.(2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost încredinţate persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.
Norme de aplicare
Articolul 47(1) Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului.(2) Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicităţii făcute de avocaţi sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 236(1) Avocatul are obligaţia să poarte robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.(2) Roba poate fi purtată şi în faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului în cauză, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.(3) Modelul şi caracteristicile robei şi ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV.Anexa nr. XXVla statutMODELUL ŞI CARACTERISTICILE ROBEIŞI ALE ACCESORIILOR ACESTEIA1. Roba purtată de avocaţi este confecţionată din stofă/material textil neşifonabil de culoare neagră; croiala este largă - model închis la gât, cu guler gen tunică, îngust; spatele este încreţit pe mijlocul bazei posterioare a gulerului (8 cm); mânecile sunt largi la bază şi încreţite la umăr (10 cm), iar manşetele sunt confecţionate din material de aceeaşi culoare, lucios (cu lăţimea de 25 cm). Roba se încheie cu nasturi aplicaţi în interiorul acesteia. În părţile laterale sunt prevăzute două deschideri, de dimensiunea 18 cm, gen buzunar.2. Avocaţii poartă bavetă plisată, de culoare albă, de formă trapezoidală, având baza mare de 12 cm, baza mică de 4 cm şi lungimea de 25 cm. Baveta se prinde la baza gulerului.3. Pe umărul stâng al robei se aplică o eşarfă de o parte şi de alta a umărului, fixată de robă printr-un sistem de prindere (bazele mici ale celor două eşarfe, legate între ele printr-o aplicaţie din acelaşi material, de formă trapezoidală, cu următoarele dimensiuni: baza mare de 5 cm, baza mică de 3,5 cm şi înălţimea de 4 cm). Pe aplicaţie sunt confecţionate butonierele pentru cei 2 nasturi prin care eşarfa se fixează de robă. Eşarfa este confecţionată din acelaşi material ca roba, are formă trapezoidală în ambele părţi. Partea din faţă este pliată printr-o cută dublă. Partea din faţă a eşarfei se termină prin aplicarea unui material gen "blăniţă", de culoare albă, la exterior, cu lăţimea de 7 cm. Partea din spate a eşarfei are aceeaşi terminaţie aplicată pe ambele părţi ale eşarfei, cu lăţimea de 6 cm. Eşarfa se fixează de robă prin 2 nasturi neaparenţi. Cele două părţi ale eşarfei sunt cusute între ele, iar cusătura este mascată cu un nasture îmbrăcat în acelaşi material din care este confecţionată roba, de dimensiunea bazei mici a celor două eşarfe. Partea din faţă a eşarfei are baza mare de 17 cm, baza mică de 5 cm şi lungimea de 29 cm. Partea din spate a eşarfei are baza mare de 11 cm, baza mică de 5 cm şi lungimea de 59 cm.4. Modelul de robă descris mai sus este redat în schiţa-tipar ce se păstrează spre conservare la secretariatul Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi se va transmite fiecărui barou pentru a fi pusă la dispoziţia avocaţilor.
Norme de aplicare
Capitolul IV Organizarea profesiei de avocatSecţiunea 1 BaroulArticolul 48(1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 4-aPublicitatea în profesia de avocatArticolul 243(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională.(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în faţa publicului.(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.Articolul 243^1(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea şi reputaţia profesiei.(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei şi toate informaţiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv în spaţiul virtual, privind activitatea avocaţilor trebuie să fie transparente, veridice, corecte şi nu trebuie să fie comparative cu alţi profesionişti, echivoce, ambigue, înşelătoare sau denigratorii.(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate şi informaţiile furnizate de avocaţi şi formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura şi limitele obligaţiilor profesionale ale avocaţilor şi să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului român.Articolul 243^2Condiţiile ce trebuie îndeplinite de conţinutul mijloacelor folosite pentru publicarea informaţiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională şi atragerea şi dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII şi XXXIV.Articolul 243^3Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege şi în prezentul statut constituie abatere disciplinară.Anexa nr. XXXIIIla statutGHIDprivind utilizarea platformelor online de către avocaţiPreambul/Natura juridică şi utilitatea ghiduluiPlatformele online de intermediere a relaţiei avocat-client sunt în plină expansiune în întreaga lume şi reprezintă o nouă provocare pentru avocaţi şi pentru organizaţiile profesionale, cu atât mai mult cu cât criza pandemică tinde să accelereze digitalizarea pieţelor şi cererea de servicii online.Deşi utilizarea platformelor de intermediere online prezintă o serie de avantaje, permiţând avocaţilor să se conecteze mai uşor cu clienţii care doresc servicii juridice, activitatea online comportă riscuri de natură socială şi profesională, pe care avocaţii trebuie să le cunoască şi să le ia în considerare atunci când îşi oferă serviciile pe platformele online.Prezentul ghid, elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/1.150^1, legislaţia profesiei de avocat şi Ghidul CCBE^2 privind utilizarea platformelor online de către avocaţi, trasează liniile de bază în relaţia avocat-platformă-client, în scopul protejării intereselor clienţilor şi avocaţilor, prin conştientizarea riscurilor profesionale la care pot fi expuşi.^1 Regulamentul (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, direct aplicabil în statele membre din 12 iulie 2020.^2 Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocaţi (iunie 2018).Din perspectiva Comisiei Europene, furnizarea serviciilor juridice prin intermediul platformelor online nu poate fi considerată ca fiind nereglementată doar pentru că aceasta nu este prevăzută specific în normativul naţional, întrucât statele membre au obligaţia aplicării aceloraşi reguli acestor servicii ca şi regulile care sunt aplicabile serviciilor tradiţionale.Având în vedere faptul că profesia de avocat se caracterizează prin reglementări şi norme deontologice specifice, trebuie făcută precizarea că niciun furnizor de servicii de intermediere online nu poate oferi direct şi în nume propriu servicii ce intră în sfera de exercitare a profesiei de avocat, potrivit Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nici online, prin intermediul platformelor, şi nici în orice alt mod. Aceşti furnizori oferă servicii de intermediere avocat-client prin intermediul platformei. Serviciile juridice nu pot fi oferite consumatorilor decât direct de către avocaţi, în condiţiile prevăzute de lege.Fără îndoială, prezenţa avocaţilor pe platformele online care intermediază servicii juridice naşte numeroase provocări, de la respectarea legislaţiei specifice şi a deontologiei profesionale până la aspectele tehnice privind modul de raportare a avocatului la deţinătorul platformei şi chiar la client în mediul digital etc.Prezentul ghid este menit să conducă la conştientizarea de către avocaţi a noilor provocări date de amploarea fenomenului de digitalizare a serviciilor şi la îndrumarea acestora în abordarea relaţiilor create în mediul online.Ghidul se doreşte a fi un instrument cu caracter de recomandare, flexibil şi permanent adaptabil la evoluţia instrumentelor oferite de mediul online.1. Cadrul legal1.1. Reglementări generaleCadrul normativ general de reglementare a platformelor de intermediere online este dat de Regulamentul (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online^3, denumit în continuare Regulament. Acesta este direct aplicabil în statele membre din data de 12 iulie 2020.^3 Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 186/57 din 11.07.2019.Regulamentul este urmat de Comunicarea Comisiei Europene: Orientări privind transparenţa ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al Consiliului^4. Scopul acestor orientări este acela de a facilita respectarea de către furnizorii de servicii de intermediere online a cerinţelor Regulamentului referitor la ierarhizarea/vizibilitatea relativă a ofertelor de servicii în cadrul platformelor.^4 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 424/1 din 8.12.2020.În aplicarea Regulamentului, Consiliul Concurenţei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echităţii şi a transparenţei pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, precum şi pentru completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare^5.^5 Acest proiect a fost avut în vedere la elaborarea prezentului ghid, care trebuie însă finalizat imediat după adoptarea proiectului.1.2. Reglementări profesionale specificeRegulamentul este cadrul normativ general care reglementează platformele de intermediere online pentru orice furnizori de bunuri şi servicii, indiferent de domeniul de activitate comercială sau profesională.Însă relaţia avocat-client se desfăşoară sub rezerva normelor profesionale specifice, care au scopul de a proteja atât clienţii, cât şi avocaţii şi sunt obligatorii pentru avocaţi. Ca atare, avocaţii care utilizează o platformă online în scopul de a furniza servicii juridice trebuie să respecte în primul rând regulile profesionale specifice, care uneori derogă de la cele generale sau sunt mai stricte decât acestea, în special în privinţa confidenţialităţii şi protecţiei secretului profesional, a regulilor privind publicitatea şi sub aspectul interdicţiei partajării onorariilor. Astfel, ori de câte ori îşi oferă serviciile pe platformele de intermediere online, avocaţii trebuie să analizeze dacă platforma respectivă oferă garanţiile respectării de către avocaţi a reglementărilor profesionale, respectiv: Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic al avocatului român.Obiectivul adaptării regulilor profesionale specifice la domeniul tehnologiilor informaţionale este de a asigura acelaşi nivel de protecţie în mediul digital ca şi în cel tradiţional.1.3. Alte reglementăriÎn funcţie de context, sunt şi alte acte normative care trebuie avute în vedere de către avocaţi atunci când îşi oferă serviciile pe platformele de intermediere online, cum sunt cele referitoare la concurenţă, la protecţia datelor personale, securitatea informatică, legislaţia spălării banilor în ceea ce priveşte obligaţiile de cunoaştere a clientelei şi de raportare etc.2. Noţiuni şi terminologie2.1. Platforma de intermediere online, denumită în continuare platforma, acţionează ca o „piaţă“, permiţând întâlnirea cererii cu oferta. Aceste platforme oferă servicii de intermediere online avocat-client şi alte instrumente tehnice care permit sau facilitează livrarea serviciilor avocaţilor. Este important de menţionat că aceste platforme nu pot oferi în nume propriu consultanţă juridică sau alte servicii avocaţiale (care sunt rezervate doar avocaţilor).Funcţionarea platformei de intermediere online implică mai multe relaţii diferite (relaţia avocat-furnizorul platformei, furnizorul platformei-client, relaţia avocat-client) şi contracte.2.2. „Serviciile de intermediere online“ se referă la servicii ale societăţii informaţionale care se caracterizează prin faptul că vizează să faciliteze iniţierea de tranzacţii directe între întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (avocaţi) şi consumatori (potenţiali clienţi), indiferent dacă tranzacţiile sunt încheiate, în final, online, pe platforma online a furnizorului de servicii de intermediere online în cauză sau a întreprinderii utilizatoare de servicii de intermediere online, offline sau dacă nu se mai încheie deloc^6.^6 Paragraful 10 din Regulament.Pentru a intra sub incidenţa Regulamentului, serviciile de intermediere online trebuie să îndeplinească trei condiţii^7 cumulative:^7 Art. 2 alin. 2 din Regulament.a) sunt servicii ale societăţii informaţionale în sensul art. 1 alin. (1) lit. (b) din Directiva (UE) 2015/1.535 a Parlamentului European şi a Consiliului, adică „orice serviciu prestat în mod normal în schimbul unei remuneraţii, la distanţă, prin mijloace electronice şi la solicitarea individuală a beneficiarului serviciului“;b) le permit întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online să ofere bunuri sau servicii consumatorilor, cu scopul de a facilita iniţierea unor tranzacţii directe între respectivele întreprinderi şi consumatori, indiferent de locul în care se încheie în final respectivele tranzacţii;c) sunt furnizate întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online pe baza unei relaţii contractuale între furnizorul respectivelor servicii şi întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online care oferă bunuri sau servicii consumatorilor.2.3. „Furnizor de servicii de intermediere online“ înseamnă orice persoană fizică sau juridică care furnizează sau se oferă să furnizeze servicii de intermediere online întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online^8.^8 Art. 2 alin. 3 din Regulament.2.4. În accepţiunea Regulamentului, avocatul se încadrează în noţiunea de „întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online“^9, care înseamnă „orice persoană fizică care acţionează în capacitate comercială sau profesională sau orice persoană juridică care oferă bunuri sau servicii consumatorilor, prin intermediul serviciilor de intermediere online, în scopuri legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meşteşugărească sau profesională“^10.^9 Conform Regulamentului, avocatul poate intra în noţiunea de „întreprindere utilizatoare de servicii de intermediere online“, atunci când apare ca utilizator al platformelor de intermediere, sau „utilizator profesional de site-uri“, când apare ca utilizator al motoarelor de căutare.^10 Art. 2 alin. 1 din Regulament.2.5. „Consumator“ înseamnă orice persoană fizică care acţionează în alte scopuri decât cele legate de activitatea comercială, de afaceri, meşteşugărească sau profesională a acestei persoane^11. Pentru avocat, acesta este clientul (potenţial).^11 Art. 2 alin. 4 din Regulament.3. Clasificarea platformelor onlineÎn modelul de platformă de intermediere avocat-client, furnizorul de platformă acţionează ca un intermediar între avocaţi şi clienţi: primul este conectat la platforma care le oferă serviciile, iar acesta din urmă alege un furnizor de servicii^12.^12 Ghidul CCBE privind utilizarea platformelor online de către avocaţi.Serviciile de intermediere diferă în principal în funcţie de implicarea furnizorului de platformă.3.1. Directoare/Anuare ale avocaţilor^13^13 În dreptul continental se foloseşte termenul „anuare“, iar în dreptul anglo-saxon, „directoare“.Acestea sunt website-uri pe care sunt înregistrate datele de contact ale avocaţilor, certificatele de specializare (dacă este cazul) sau domeniile de practică ale avocaţilor. Furnizorul platformei nu este implicat în niciun fel în alegerea avocatului de către un potenţial client. Clientul este cel care selectează avocatul în baza opţiunilor de căutare, care pot fi: numele avocatului, domeniul de practică, aria geografică în care profesează, vechimea în profesie, dreptul de a pune concluzii la diferite instanţe sau orice alte criterii pe care clientul înţelege să le folosească în opţiunile de căutare oferite de platformă.Accesul avocaţilor la aceste site-uri este în general deschis, în sensul că orice avocat se poate înregistra, iar furnizorul platformei nu face nicio selecţie între avocaţi. În general, avocaţii nu plătesc ca să fie menţionaţi pe platformă şi uneori chiar sunt înscrişi fără voinţa lor.Clientul contactează avocatul ales de el în conformitate cu procedurile furnizate (telefon, e-mail etc.). Odată stabilit contactul, avocatul ar trebui să aibă o relaţie autonomă şi directă cu clientul său.3.2. Platforme de recomandare a avocaţilorAceste site-uri reprezintă mai mult decât directoarele, respectiv anuarele, întrucât un furnizor de servicii de intermediere este implicat în alegerea avocatului de către client, prin una sau mai multe din următoarele modalităţi: când platforma în sine selectează avocaţii care apar pe website, defineşte ordinea apariţiei pe site sau modul în care apar, recomandă un avocat sau direcţionează un client către anumiţi avocaţi etc.Aceste tipuri de platforme sunt uneori echipate cu instrumente de evaluare sau rating pentru avocaţi, pentru a ierarhiza avocaţii după diverse criterii, care pot influenţa alegerea pe care o face clientul. De obicei, astfel de platforme primesc o remuneraţie fie de la avocat, fie de la client.Se recomandă atenţie sporită în utilizarea acestui tip de serviciu, respectiv în acceptarea instrumentelor de rating, existând astfel o expunere publică ce conduce la riscuri de imagine pentru avocat. În plus, riscul de a încălca regulile concurenţei loiale şi cele deontologice este semnificativ.3.3. Platforme de intermediere servicii şi brokeraj juridicAceste platforme oferă posibilitatea clienţilor de a pune întrebări juridice, iar furnizorul de platformă alege un avocat „bun“ din reţeaua sa de colaboratori sau „cabinete afiliate“. Aceste website-uri solicită cel mai adesea clientului informaţii privind identitatea acestuia, natura litigiului sau chiar cuantumul onorariilor pe care ar fi de acord să le plătească profesionistului. Avocaţii sunt, de asemenea, chemaţi să răspundă cu o cerere de ofertă. Prin urmare, principalul risc constă în faptul că furnizorul platformei online interferează în relaţia dintre client şi avocat şi, de asemenea, produce breşe în secretul profesional, mai ales dacă editorul platformei intenţionează să ofere monitorizarea calităţii serviciului furnizat.3.4. Platforme de întrebări şi răspunsuri tip forum (Q&A)Această categorie include website-uri unde direct sau indirect este prestat un serviciu juridic pentru care platforma, care este şi prestator, poate fi plătită în principal de către client (de exemplu, prin abonament la platforma respectivă pentru a putea posta întrebări). Astfel de platforme pot fi gratuite atât pentru avocaţi, cât şi pentru clienţi. Ceea ce urmăresc este creşterea traficului online, astfel încât să obţină cât mai multă finanţare din reclame.De cele mai multe ori, avocaţii oferă răspunsuri scurte şi gratuite pe astfel de platforme, mai mult în ideea de a identifica potenţiali clienţi cu care să dezvolte relaţia ulterior.Avocaţii ar trebui să se intereseze cu privire la modul în care îşi obţin veniturile astfel de platforme pentru a evita să ofere consultanţă juridică plătită, de fapt, platformei.3.5. Platforme de întrebări şi răspunsuri automatizateAcestea pot fi, spre exemplu:– chatbots care oferă un serviciu de conversaţie folosind inteligenţa artificială;– website-uri care utilizează procese automatizate, cum ar fi şabloane sau automatizare documente.Standardizarea unor aspecte ale muncii de rutină a avocatului cu ajutorul inteligenţei artificiale se înscrie în tendinţele evidente ale economiei digitale. Tot mai multe societăţi de avocatură folosesc inteligenţa artificială pentru reducerea costurilor.Platformele online prin care se poate interoga un robot în chestiuni juridice simple, de rutină, se înscriu în contextul tendinţelor de democratizare a accesului la informaţia juridică.4. Recomandări şi principii generaleAvocaţii îşi pot oferi serviciile numai pe platformele de intermediere care respectă principiile şi reglementările specifice profesiei de avocat, în special pe cele privind secretul profesional şi confidenţialitatea relaţiei avocat-client, principiul liberei alegeri a avocatului şi principiul concurenţei loiale. Avocaţii trebuie să respecte regulile privind concurenţa profesională, să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale în mediul online potrivit aceloraşi reguli ca în mediul offline.Principalele aspecte de care trebuie să ţină seama avocatul, potrivit reglementărilor profesionale, atunci când utilizează o platformă online în scopul de a furniza servicii juridice sunt următoarele:4.1. Obligativitatea stabilirii unei relaţii contractuale directe cu clienţiiÎn ceea ce priveşte relaţia cu clientul, aceleaşi reguli pe care avocatul le aplică în relaţia cu clientul în mediul offline trebuie aplicate şi în mediul online.Avocatul este obligat să stabilească întotdeauna o relaţie contractuală directă cu clientul.Avocaţii nu pot permite nicio interferenţă a furnizorului platformei în relaţia cu clienţii care le-ar putea afecta independenţa sau secretul profesional.4.2. Cunoaşterea clientelei de către avocatAvocatul are obligaţia de a se informa asupra identităţii clientului pentru a evita conflictele de interese. Atunci când avocaţii se angajează într-o relaţie cu clienţii printr-o platformă online, aceştia ar trebui să aplice reguli obligatorii la orice relaţie nouă, inclusiv în privinţa cerinţelor de cunoaştere a clientelei sau a celor privitoare la protecţia datelor personale, conform legii.Poate fi de asemenea analizat riscul de a fi abordat de un potenţial client, care are calitatea de adversar/parte potrivnică (sau un interpus) într-o situaţie juridică reală cu un client al avocatului, care, expunând o situaţie identică, ar putea afla strategia sau modul de abordare a acestuia în cauza reală. Astfel de documente ce cuprind strategia juridică pot ajunge ulterior, depuse în scop potrivnic, în cadrul dosarului aflat pe rolul instanţei, pentru a prejudicia apărarea. Aceleaşi probleme se ridică şi în cazul în care chiar deţinătorul platformei poate avea interese directe (spre exemplu, o platformă deţinută de o companie de asigurări) sau în cazul în care s-ar putea induce un fals conflict de interese prin abordarea avocatului de către un (potenţial) client care are acest scop, pentru a-l vulnerabiliza.4.3. Principii privind costurile şi onorariileDe cele mai multe ori, participarea avocatului pe platformele de intermediere presupune costuri sub diverse forme: taxă fixă lunară sau anuală, plata per click, plata pentru una sau mai multe sesizări neexclusive sau exclusive, plata pe caz acceptat, plata pentru reclamă, poziţionare sau ierarhizare etc.a) O anumită poziţie de vizibilitate pe platformă poate fi gratuită sau plătită. Este gratuită atunci când modelul economic al furnizorului nu se bazează pe taxele plătite de avocaţi, cum ar fi în cazul în care interesul economic al furnizorului platformei este de a atrage un număr maxim de avocaţi, deoarece clienţii plătesc informaţiile furnizate de avocaţi.b) Poziţia de vizibilitate pe platformă poate fi, de asemenea, supusă unei taxe care poate varia, întrucât nu toate poziţiile sunt egale. Se recomandă atenţie privind plata sau încurajarea plăţii unui astfel de produs, întrucât ar determina o competiţie tarifară ce ar dezavantaja avocaţii, stimulaţi astfel să plătească mai mult unii faţă de ceilalţi.c) În anumite cazuri, se susţine că taxa plătită furnizorului platformei este o rată forfetară a contribuţiei la costurile tehnice. Cu toate acestea, în general, furnizorii de platforme nu îşi propun doar să acopere costurile tehnice, ci şi să obţină un profit. Mai mult, este imposibil ca avocatul să verifice costurile tehnice care corespund vânzării individuale pe platformă, în special în cazul platformelor double sided.În toate circumstanţele, trebuie respectate regulile deontologice.Cu privire la onorarii, avocaţii trebuie să respecte regulile profesionale privind stabilirea acestora şi interdicţia de partajare a lor, cum ar fi comisioanele din onorarii. Avocatului îi este interzis să îşi împartă onorariile cu o persoană care nu este avocat, cu excepţia cazului în care reglementările profesionale permit conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului.Este interzisă partajarea onorariilor cu alţi profesionişti, în special în cazul în care furnizorul platformei percepe o taxă pentru serviciile de intermediere, care ar putea fi cotă-parte din onorariul avocatului. Se recomandă respectarea acestor norme nu doar pentru protecţia financiară a confraţilor (care se pot expune negativ acestor tendinţe ale pieţei), cât şi pentru a proteja principiile de bază ale profesiei, precum secretul profesional, confidenţialitatea etc., în situaţii în care avocaţii ar trebui să declare furnizorului de platforme termenii şi condiţiile contractului de asistenţă juridică.4.4. Informarea publicului şi publicitateaPe lângă serviciile de intermediere, platformele online pot conţine instrumente de promovare a avocaţilor. Acestea cuprind spaţii publicitare sau spaţii publicistice în care se pot plasa reclame, articole de specialitate şi/sau advertoriale.Orice comunicare publică şi/sau orice formă de publicitate utilizată de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei în spaţiul public online este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale legale, statutare şi deontologice, precum şi regulile concurenţei oneste.Avocaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia clienţilor, înainte de încheierea contractului cu clientul şi înainte de orice prestaţie juridică, informaţiile prevăzute de art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.Orice informaţii transmise prin comunicări făcute de avocat pe platforme, în scopul promovării serviciilor avocaţiale, trebuie să corespundă unor criterii obiective de verificare a veridicităţii^14.^14 Codul deontologic al avocatului român: art. 20 alin. 5-8.Pe platformele de intermediere, avocatul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, obiectivă şi veridică şi să respecte principiile esenţiale ale profesiei, reglementările profesionale şi regulile unei concurenţe loiale şi oneste, să nu conţină informaţii false ori care ar putea induce publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori reputaţia colegilor^15.^15 Codul deontologic al avocatului român: art. 20 alin. 3-4.Comunicările avocatului pe platformele online nu pot conţine^16:^16 Codul deontologic al avocatului român: art. 20 alin. 6.– onorariile practicate în relaţia cu clienţii. Anunţarea tarifelor orare este permisă, cu condiţia ca acestea să fie aceleaşi pentru toţi clienţii;– menţiuni false ori cu potenţial de a induce în eroare şi care nu pot fi verificate privind rezultatele obţinute, identitatea clienţilor, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes;– menţiuni comparative şi/sau denigratoare;– comunicări prin care să asigure clienţii sau potenţialii clienţi de garanţia rezultatului;– referiri la funcţii sau activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei de avocat, precum şi orice referire la eventuale rezultate ce ar putea fi generate de rolurile jurisdicţionale ori în cadrul altor autorităţi publice.În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său.Avocatul trebuie să se abţină de la orice formă de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat.Avocaţii nu pot accepta profilarea lor în scopurile de marketing ale platformei.5. Transparenţa parametrilor de ierarhizareAvocatul trebuie să manifeste atenţie la modalităţile de recomandare oferite de platforme, în scopul evitării încălcării regulilor concurenţei oneste şi al evitării riscurilor de afectare a imaginii sau reputaţiei profesionale.Majoritatea platformelor fac diferite ierarhii, clasamente, poziţionări ale avocaţilor în funcţie de diferiţi parametri mai mult sau mai puţin transparenţi. Aceşti parametri pot fi foarte diverşi, de exemplu: numărul, recenziile sau ratingul clienţilor, interacţiunea dintre avocat şi client (de exemplu, întrebări care au primit răspuns, viteza de reacţie), istoricul soluţionării litigiilor (de exemplu, numărul de plângeri ale consumatorilor, soluţiile găsite), contractele încheiate, tarifele orare practicate etc.Ierarhizarea ar putea fi manipulată cu rea-credinţă, fiind influenţată de interese proprii ale furnizorilor serviciilor de intermediere, care pot pune în poziţii preferenţiale propriile servicii. De multe ori, furnizorii platformei sunt implicaţi direct în afacerile privind serviciile oferite: de exemplu, o societate de audit financiar sau contabilitate care oferă inclusiv consultanţă juridică prin societăţi de avocatură partenere. În acest sens, furnizorii de platforme trebuie să fie transparenţi şi să prezinte exhaustiv orice avantaj pe care îl pot oferi propriilor lor servicii faţă de alţii.Ierarhia se referă la vizibilitatea relativă a ofertelor de servicii, astfel cum sunt acestea prezentate, organizate sau comunicate de către furnizorii de servicii de intermediere online, rezultând din utilizarea secvenţierii algoritmice a unor mecanisme de evaluare sau notare, a efectelor vizuale distinctive sau a altor instrumente de scoatere în evidenţă ori a unor combinări ale acestora^17.^17 Paragrafele 24-25 şi art. 2 alin. 8 din Regulament.Manipularea cu rea-credinţă a ierarhizării pe o platformă ar putea avea un impact negativ asupra libertăţii de alegere a avocatului şi uneori şi asupra reputaţiei acestuia. De aceea, avocaţii trebuie să manifeste prudenţă sporită faţă de platformele care conţin instrumente de evaluare, rating/ranking ale prestaţiilor avocaţiale şi orice alte instrumente comparative sau care sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei.Nu toţi avocaţii înscrişi pe o platformă pot apărea pe prima pagină a acesteia şi într-o poziţie vizibilă. Totuşi, conform Regulamentului, pentru a nu încălca regulile concurenţei, furnizorii platformelor de intermediere trebuie să respecte condiţiile privind transparenţa şi previzibilitatea parametrilor de ierarhizare.Furnizorii ar trebui să prezinte în prealabil principalii parametri de ierarhizare, pentru a spori previzibilitatea pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online, pentru a le permite acestora să înţeleagă mai bine modul de funcţionare a mecanismului de ierarhizare. Previzibilitatea implică faptul că furnizorii de servicii de intermediere online stabilesc ierarhia într-un mod nearbitrar.Având în vedere aspectele extrem de sensibile privind ierarhizarea utilizatorilor în contextul regulilor privind concurenţa, Comisia Europeană a adoptat Orientări detaliate privind transparenţa ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al Consiliului^18.^18 Comunicarea Comisiei: Orientări privind transparenţa ierarhizării în temeiul Regulamentului (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European şi al Consiliului.Aceste reguli sunt cu atât mai stricte în cazul avocaţilor şi de aceea ar trebui evitate platformele în cadrul cărora ierarhizarea se face în baza unor parametri netransparenţi şi imprevizibili sau incompatibili cu reglementările specifice profesiei.Pe de altă parte, având în vedere riscurile unei reputaţii negative, avocatul trebuie să manifeste prudenţă atunci când îşi oferă serviciile pe platforme care permit evaluarea publică a acestora, deoarece astfel de evaluări pot fi făcute cu reacredinţă sau de către persoane care nu sunt calificate să facă astfel de aprecieri. Practica CEDO^19 arată, pe de o parte, că interzicerea evaluărilor făcute de clienţi poate echivala cu o limitare a dreptului la exprimare a consumatorului (client), iar, pe de altă parte, investiţia financiară în publicitate cu scopul dobândirii unor potenţiali clienţi poate încuraja avocatul să solicite o clasare cât mai bună pe platformă. Se recomandă avocaţilor evitarea expunerii în clasamente atât din perspectiva respectării normelor privind concurenţa loială, cât şi din perspectiva expunerii lor de către deţinătorul platformei de intermediere cu date şi informaţii faţă de terţi (spre exemplu, date despre colaboratorii lor - experţi, clienţi etc.). Garanţiile de anonimizare (ulterioară) a datelor nu sunt certe, din punct de vedere tehnic, acestea putând fi, de cele mai multe ori, recuperate.^19 Decizia CEDO în cazul Włodzimierz Kucharczyk v Polonia din 24 noiembrie 2015.6. Utilizarea şi asigurarea securităţii datelor colectate pe platformăÎn stabilirea relaţiei cu furnizorul platformei de intermediere a serviciilor, avocatul trebuie să acorde atenţie garanţiilor privind stocarea şi utilizarea/reutilizarea datelor şi informaţiilor colectate de platformă.Abordarea relaţiilor cu furnizorii de servicii de intermediere online naşte şi o serie de provocări din afara sferei de cunoaştere profesională.Printre acestea, enumerăm:– riscul securităţii IT;– accesul neautorizat al persoanelor terţe la datele şi informaţiile furnizate;– stocarea datelor şi reutilizarea lor de către furnizorii de platforme;– lipsa accesului avocatului la datele furnizate de el însuşi clientului, în cazul unei dispute cu furnizorul platformei;– o securitate cât mai bună a platformei, care să reducă accesul altor utilizatori, avocaţi sau clienţi la datele şi informaţiile furnizate în cadrul serviciului;– furtul de identitate al utilizatorilor (avocaţi sau clienţi) prin acces neautorizat.Fără a fi limitativă, enumerarea de mai sus este de natură a atrage atenţia avocaţilor utilizatori ai platformelor de intermediere asupra riscurilor, cu atât mai mult cu cât, în general, principalele subiecte abordate cu furnizorul platformei se axează pe sfera marketingului şi a funcţionării efective.Avocatul trebuie să selecteze acei furnizori de platforme care furnizează detalii reale şi clare asupra tipului de securitate IT şi certificatele pe care le deţin în acest sens.Avocatul trebuie să analizeze dacă poate avea încredere în platforma online pornind de la cercetarea certificatului de server web SSL, care asigură două lucruri ce stau la baza oricărei relaţii bazate pe încredere: cunoaşterea identităţii persoanei/entităţii cu care comunici (a deţinătorului site-ului web, în cazul nostru) şi protejarea confidenţialităţii datelor pe care le comunici (date cu caracter personal, date bancare, user şi parolă etc.).Avocatul trebuie să se asigure de protejarea informaţiilor transmise, deoarece certificatele de server creează o conexiune securizată SSL între website-ul şi browser-ul utilizatorului, astfel încât datele confidenţiale introduse de utilizator pe site sunt protejate prin criptare şi nu pot fi vizualizate de persoane neautorizate.Avocatul trebuie să se informeze cu privire la garanţiile protecţiei confidenţialităţii avocat-client pe care le asigură platforma.Avocatul trebuie sa se informeze cu privire la modul în care sunt procesate şi utilizate datele clienţilor şi trebuie să se asigure că furnizorul platformei va raporta acestora, precum şi avocaţilor orice breşe de securitate şi orice încălcări ale Regulamentului general privind protecţia datelor GDPR. Avocatul trebuie să solicite furnizorului de platformă detalii cu privire la tipul de securitate IT pe care acesta îl utilizează sau pe care, prin certificări, încearcă să îl atingă. Avocatul trebuie să solicite nivelul de securitate IT p9, nivel ce poate asigura securitatea datelor furnizate platformei.Este de asemenea important să fie analizată jurisdicţia în care sunt stocate datele de către un anumit furnizor de platformă. Dacă este posibil, avocaţii ar trebui să evite stocarea datelor clientului în jurisdicţii din afara UE sau pe platforme ale căror furnizori nu pot oferi garanţii legate de jurisdicţia în care se află datele stocate. Aşadar, chiar dacă furnizorul platformei de intermediere a serviciilor este o companie din spaţiul UE, aceasta poate avea serverul de stocare a datelor în afara acestui spaţiu, în jurisdicţii în care criptarea datelor nu oferă garanţii suficiente sau clare.Se recomandă utilizarea platformelor dedicate exclusiv serviciilor juridice faţă de cele dedicate unor servicii de larg consum, din perspectiva securităţii modului de separare, stocare şi utilizare a datelor şi informaţiilor colectate ca urmare a diverselor servicii intermediate.În orice caz, relaţionarea cu platformele de intermediere ar trebui să stabilească dacă datele clienţilor stocate de prestatorul de servicii rămân accesibile acestora la rezilierea contractului şi/sau în cazul unei dispute între avocat şi prestatorul de servicii de intermediere.În cazul unei dispute între avocat şi deţinătorul platformei, accesul acestuia la clienţii gestionaţi, la datele şi informaţiile furnizate ar putea fi sistat, caz în care avocatul este lipsit de posibilitatea dovedirii/înregistrării identităţii clientului în faţa oricăror organisme de control, indiferent dacă acestea ar putea proveni din interiorul profesiei sau din afara ei. Totodată, în considerarea instrumentelor facile pe care platforma le poate oferi în scopul încărcării de documente, acestea ar putea fi pierdute în cazul în care nu există o alternativă de stocare.7. Reglementări şi principii privind relaţia avocatului cu furnizorul de platformă7.1. Termenii şi condiţiile furnizorului de platformăFurnizorii de servicii de intermediere au obligaţia de a pune la dispoziţia întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online, respectiv avocaţilor, într-o formă uşor accesibilă, termenii şi condiţiile lor, inclusiv în etapa precontractuală a relaţiei lor comerciale. De cele mai multe ori, aceşti furnizori au tendinţa de a prestabili în mod unilateral termenii şi condiţiile în relaţiile contractuale şi de a negocia de pe poziţii de forţă cu utilizatorii profesionali de site-uri, respectiv avocaţii, care au nevoie de instrumente pentru a-şi oferi serviciile pe pieţele digitale.Prin urmare, ori de câte ori un avocat hotărăşte să îşi ofere serviciile pe platformele online, trebuie să verifice cu mare atenţie termenii şi condiţiile care reglementează relaţia contractuală cu furnizorul de servicii de intermediere^20.^20 Art. 2 alin. 10 din Regulament.În privinţa termenilor şi condiţiilor, furnizorii de servicii de intermediere online au următoarele obligaţii prevăzute în Regulament^21.^21 Art. 3 din Regulament.Furnizorii de servicii de intermediere online se asigură că termenii şi condiţiile:a) sunt redactate într-un limbaj simplu şi inteligibil;b) sunt uşor accesibile pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online pe parcursul tuturor etapelor relaţiei comerciale cu furnizorul de servicii de intermediere online, inclusiv în etapa precontractuală;c) stabilesc motivele pentru deciziile de a suspenda, de a sista sau de a impune orice alt fel de restricţie privind, în totalitate sau în parte, furnizarea serviciilor lor de intermediere online către întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online;d) includ informaţii privind toate canalele suplimentare de distribuţie şi programele afiliate potenţiale prin care furnizorul de servicii de intermediere online ar putea comercializa bunurile şi serviciile oferite de întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online.e) includ informaţii generale privind modul în care termenii şi condiţiile afectează proprietatea şi controlul drepturilor de proprietate intelectuală ale întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online.7.2. Clauze necesare în contractul avocatului cu furnizorii de platformăDe cele mai multe ori platformele nu negociază cu avocaţii contracte personalizate, ci se rezumă la semnarea acordului avocatului în privinţa termenilor şi condiţiilor prestabilite, care ţin loc de contract.Totuşi, avocatul nu ar trebui să accepte un contract de adeziune fără a se asigura că platforma oferă garanţiile respectării legislaţiei, inclusiv a reglementărilor şi deontologiei profesionale a avocaţilor, în special în privinţa următoarelor aspecte:a) dreptul avocatului de a stabili o relaţie contractuală directă cu clientul;b) angajamentul furnizorului platformei privind respectarea confidenţialităţii avocat-client;c) angajamentul furnizorului platformei că nu va interveni sub nicio formă în relaţia avocat-client;d) angajamentul furnizorului platformei că nu va interveni în alegerea avocatului şi nu va influenţa în vreun fel această alegere (platforma respectivă nu ar trebui să ofere vreo posibilitate de reclamă sau de evidenţiere a unor avocaţi în detrimentul celorlalţi; eventualele criterii de căutare ar trebui să fie obiective);e) dreptul avocatului de a nu accepta un client;f) angajamentul platformei de intermediere că nu va interveni în niciun fel în modalitatea de stabilire şi percepere a onorariului;g) garanţiile privind protecţia datelor cu caracter personal şi informaţii privind modul în care sunt utilizate datele cu caracter personal atât ale avocaţilor, cât şi ale clienţilor;h) condiţiile de acces la baza de date/informaţii utilizate în relaţia cu clienţii, prin intermediul platformei, în cazurile apariţiei unei dispute cu platforma ce conduce la restricţionarea accesului pentru viitor.Pentru a garanta avocatului suficient de clar unde şi cui îi sunt comercializate serviciile, furnizorii de servicii de intermediere online ar trebui să asigure transparenţa faţă de acesta în ceea ce priveşte toate canalele de distribuţie suplimentare şi potenţialele programe afiliate pe care le pot utiliza serviciile de intermediere online pentru a promova serviciile sale.Din practică observăm că aceste „contracte“ sunt de adeziune, în sensul în care acestea sunt redactate şi puse la dispoziţie de către platforma respectivă, avocatul având doar posibilitatea de a accepta sau nu. În aceste condiţii, o responsabilitate mare revine avocatului, care are obligaţia de a verifica toate aspectele evidenţiate mai sus pentru a evita riscurile enumerate în utilizarea acelor platforme care nu oferă suficiente garanţii pentru respectarea reglementărilor şi deontologiei specifice profesiei de avocat.8. Rolul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR) în elaborarea codurilor de conduită privind participarea avocaţilor la platformele de intermediere onlineRegulamentul prevede elaborarea de către furnizorii de platforme a unor coduri de conduită care să reglementeze sub aspect deontologic participarea utilizatorilor la astfel de platforme. Se precizează că la elaborarea codurilor de conduită, în consultare cu toate părţile interesate relevante, ar trebui să se ţină seama de caracteristicile specifice ale sectoarelor în cauză. Cu alte cuvinte, furnizorii de platforme care oferă servicii de intermediere online pentru avocaţi ar trebui să se consulte cu UNBR în elaborarea unor coduri de conduită pentru a garanta respectarea deontologiei specifice profesiei. Altfel, există riscuri de încălcare a deontologiei, dar şi a legislaţiei profesionale, a legislaţiei concurenţei, a celei pentru combaterea spălării banilor, a celei privind protecţia datelor etc.Conform art. 17 din Regulament, „Codurile de conduită“, Comisia Europeană încurajează elaborarea de coduri de conduită de către furnizorii de servicii de intermediere online şi de către organizaţiile şi asociaţiile care îi reprezintă, împreună cu întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (respectiv avocaţii) şi cu organizaţiile reprezentative ale acestora (respectiv UNBR), menite să contribuie la aplicarea corespunzătoare a regulamentului, ţinând seama de caracteristicile specifice ale diverselor sectoare în care sunt furnizate serviciile de intermediere online, precum şi de caracteristicile specifice ale IMM-urilor. De asemenea, Comisia încurajează furnizorii de servicii de intermediere online să adopte şi să pună în aplicare coduri de conduită specifice sectorului, atunci când există şi sunt utilizate pe scară largă astfel de coduri de conduită specifice sectorului^22.^22 Paragraful 48 şi art. 17 din Regulament.9. Litigii şi abateri disciplinareAvând în vedere rolul UNBR în asigurarea respectării legislaţiei şi deontologiei profesionale şi în adoptarea codurilor de conduită care să reglementeze sub aspect deontologic participarea utilizatorilor la astfel de platforme, se recomandă avocaţilor să îşi ofere serviciile numai pe platformele agreate de UNBR.Abaterile disciplinare ale avocaţilor, precum şi procedura aplicabilă acestora sunt prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Pe de altă parte, în virtutea rolului său de apărare şi reprezentare a profesiei de avocat, UNBR monitorizează respectarea legii de către platformele online şi are dreptul expres prevăzut de Regulament de a introduce acţiuni în justiţie împotriva furnizorilor de platforme pentru a opri orice încălcări ale legii şi ale drepturilor avocaţilor.Conform Regulamentului, organizaţiile şi asociaţiile care au un interes legitim în ceea ce priveşte reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online, respectiv a avocaţilor, au dreptul de a introduce acţiuni în faţa instanţelor naţionale competente din Uniune, în conformitate cu dispoziţiile în materie din dreptul intern al statului membru în care este introdusă acţiunea, în vederea opririi sau a interzicerii oricărei nerespectări de către furnizorii de servicii de intermediere online sau de către furnizorii de motoare de căutare online a cerinţelor relevante stabilite în Regulament^23.^23 Art. 14 din Regulament.Inclusiv proiectul de ordonanţă de urgenţă privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1.150 conferă explicit calitate procesuală activă organizaţiilor profesionale pentru a introduce acţiuni în justiţie împotriva furnizorilor de platforme. La art. 13 alin. (2) din proiect se precizează că „Acţiunile în justiţie pot fi introduse şi de către organizaţiile şi asociaţiile care au un interes legitim în ceea ce priveşte reprezentarea întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online sau a utilizatorilor profesionali de site-uri“.10. ConcluziiPlatformele de intermediere online reprezintă un pilon de bază al economiei digitale şi pot oferi oportunităţi pentru avocaţi pentru a-şi promova serviciile în mediul online şi pentru a răspunde cererii crescânde de consultanţă juridică online. Totuşi, în mediul digital riscurile pentru avocat sunt mult mai mari, în special în ceea ce priveşte încălcarea standardelor etice.Într-adevăr, principiile fundamentale ale profesiei de avocat sunt mult mai expuse în mediul online, cu atât mai mult cu cât furnizorii de servicii de intermediere online oferă nişte servicii noi şi necesare avocaţilor şi tind să negocieze de pe poziţii de forţă cu aceştia şi să îşi impună regulile.De aceea, avocatul care decide să îşi ofere serviciile pe platformele de intermediere avocat-client ar trebui să analizeze cu atenţie în ce măsură platforma respectivă oferă avocatului garanţiile respectării de către aceasta a principiilor libertăţii şi independenţei avocatului, secretului profesional, evitării conflictului de interese, demnităţii, onoarei, probităţii, respectării confraţilor şi a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relaţii profesionale.Dezvoltarea viitoare a acestor platforme online poate avea un impact semnificativ, având în vedere modul în care avocaţii oferă servicii juridice şi se angajează cu (potenţiali) clienţi pe aceste platforme.De aceea, este esenţial ca avocaţii să îşi impună încă de la început standardele etice în colaborarea cu aceste platforme.Un prim pas către asigurarea unui mediu digital în care avocaţii îşi pot oferi serviciile în conformitate cu legea şi deontologia profesională este prezentul ghid, care va fi adaptat periodic, în funcţie de evoluţia pieţei digitale.În continuare, UNBR va monitoriza platformele de intermediere avocat-client şi va colabora cu acestea în vederea elaborării codurilor de conduită prevăzute de Regulament.Anexa nr. XXXIVla statutGHIDde bune practici privind publicitatea avocatului şi a formelor de exercitare a profesiei1. Reglementări şi norme deontologice1.1. Reglementări şi norme deontologice cu privire la publicitate specifice profesiei de avocat1.1.1. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, cu modificările şi completările ulterioare)Articolul 47(1) Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului.(2) Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicităţii făcute de avocaţi sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.1.1.2. Statutul profesiei de avocatArticolul 243(1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este distinctă de publicitatea profesională.(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale ale acestora, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării în faţa publicului.(3) Publicitatea profesională are drept obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.Articolul 243^1(1) În raporturile sale cu mijloacele de comunicare în masă, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea şi reputaţia profesiei.(2) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei şi toate informaţiile difuzate public de acestea prin orice mijloc, inclusiv în spaţiul virtual, privind activitatea avocaţilor trebuie să fie transparente, veridice, corecte şi nu trebuie să fie comparative cu alţi profesionişti, echivoce, ambigue, înşelătoare sau denigratorii.(3) În toate cazurile, promovarea prin publicitate şi informaţiile furnizate de avocaţi şi formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura şi limitele obligaţiilor profesionale ale avocaţilor şi să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de codul deontologic al avocatului român.Articolul 243^2Condiţiile ce trebuie îndeplinite de conţinutul mijloacelor folosite pentru publicarea informaţiilor privind exercitarea profesiei, promovarea profesională şi atragerea şi dobândirea clientelei sunt prevăzute în anexele nr. XXXIII şi XXXIV.Articolul 243^3Publicitatea realizată fără respectarea regulilor prevăzute în Lege şi în prezentul statut constituie abatere disciplinară.1.1.3. Codul deontologic al avocatului românCapitolul V Publicitatea şi comunicarea cu mass-mediaSUBCAPITOLUL V.1 PublicitateaArticolul 20(1) Termenul «publicitate» se referă la orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale, în scopul promovării acestora în faţa publicului.(2) Publicitatea nu include comunicările făcute de avocat, în virtutea libertăţii sale de exprimare şi în scopul apărării intereselor clientului ori participării avocatului la o dezbatere cu privire la chestiuni de interes public.(3) Avocatul este autorizat să informeze publicul despre serviciile pe care le oferă, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, obiectivă şi veridică şi să respecte principiile esenţiale ale profesiei, reglementările profesionale şi regulile unei concurenţe loiale şi oneste.(4) Publicitatea unui avocat sau a unei forme de exercitare a profesiei, indiferent de media utilizată - în presă, radio, televiziune, platforme online, prin comunicare electronică ori prin alt mijloc -, este autorizată în măsura în care nu conţine informaţii false ori care ar putea induce publicul în eroare sau ar afecta imaginea profesiei ori reputaţia colegilor.(5) Orice informaţii ori imagini transmise prin comunicări făcute de avocat trebuie să corespundă unor criterii obiective de verificare a veridicităţii.(6) Comunicările avocatului nu pot conţine:– onorariile practicate în relaţia cu clienţii;– garanţia rezultatului;– menţiuni comparative şi/sau denigratoare;– orice referire la funcţii sau activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei de avocat, precum şi orice referire la rolurile jurisdicţionale ori în cadrul altor autorităţi publice;– menţiuni privind rezultatele obţinute, identitatea clienţilor, numărul de dosare, cifra de afaceri sau procentajul de succes.(7) În promovarea serviciilor sale, avocatul nu se poate folosi de notorietatea clientului său.(8) Avocatul trebuie să se abţină de la orice formă de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat.SUBCAPITOLUL V.2 Relaţia avocatului cu mass-mediaArticolul 21(1) În relaţia cu mass-media, avocatul îşi exercită libertatea de exprimare şi are dreptul să intervină, prin intermediul mass-mediei, atunci când este vorba de apărarea intereselor legitime ale clientului său ori a profesiei de avocat.(2) Avocatul care face declaraţii în mass-media sau moderează diferite emisiuni cu tematică juridică sau altă tematică va trebui să respecte dispoziţiile prezentului cod deontologic.(3) Avocatul va ţine seama că specificul libertăţii sale de exprimare este subordonat legii şi statutului profesiei de avocat, precum şi prevederilor prezentului cod.(4) În acest sens, avocatul va manifesta prudenţă şi reţinere în legătură cu informaţiile pe care le oferă presei, astfel încât să nu încalce regulile şi principiile profesiei.(5) Publicarea unor articole de presă sau programe plătite de către avocat, prezentate ca informaţii obiective, este interzisă.(6) În temeiul dreptului la liberă exprimare, avocatul poate să comunice prin mass-media convingerile sale profesionale, cele privitoare la problemele profesiei, cele privind relaţia cu magistraţii, cu organele puterii judecătoreşti, cu celelalte organe judiciare, precum şi cu organele statului.(7) Avocatul va evita prezentarea în presă a problemelor clienţilor, dezbaterea cauzelor şi oferirea de date sau informaţii din procesele în care îşi exercită atribuţiile.(8) În mod excepţional, când interesul clientului o impune, avocatul poate să prezinte presei abuzurile la care este supus clientul său, solicitând restabilirea legalităţii şi adoptarea unor măsuri procedurale corecte.(9) În relaţia cu mass-media, avocatul va evita publicitatea, sens în care nu va face referiri la portofoliul pe care îl deţine, la notorietatea cauzelor pe care le-a susţinut ori la numărul proceselor câştigate.1.2. Alte reglementări generale cu referinţe privind publicitateaLegea nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, republicată;Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, republicată;Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.2. Definiţii2.1. Publicitatea profesională este distinctă de publicitatea formelor de exercitare profesională, are ca obiect promovarea profesiei de avocat şi se realizează în exclusivitate de către organele profesiei sau la cererea şi sub supravegherea acestora.2.2. Publicitatea avocatului şi/sau a formelor de exercitare a profesiei este constituită din orice formă de prezentare a activităţii şi serviciilor avocaţiale, indiferent de mijloacele utilizate, în scopul promovării acestora în faţa publicului.2.3. Reclama reprezintă produsul concret, final, al publicităţii, existent pe un suport material sau virtual, precum afişaj fizic, audiovizual, online/virtual, obiecte etc.2.4. Comunicarea reprezintă o noţiune generică, incluzând toate tipurile de discurs comercial sau noncomercial, promovat pe orice mijloc de informare publică.2.5. Publicitatea înşelătoare este publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora li se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent.2.6. Publicitatea mascată constă în reprezentarea prin cuvinte sau imagini a serviciilor, numelui, mărcii ori activităţilor avocatului sau formelor de exercitare a profesiei, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată unor scopuri publicitare nedeclarate şi poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa. Astfel de reprezentări sunt considerate intenţionate mai ales atunci când se fac în schimbul unei plăţi sau al unei contraprestaţii.2.7. Publicitatea comparativă reprezintă acea formă de publicitate care identifică în mod explicit sau implicit un terţ concurent sau servicii oferite de acesta.2.8. Mijloacele de publicitate constau în orice suport material sau virtual pe care se pot amplasa informări, anunţuri sau orice forme de publicitate admise de statut.3. Condiţii generale privind publicitateaPublicitatea formelor de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale legale, statutare şi deontologice, privind independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, drepturile şi îndatoririle avocaţilor, concurenţa loială şi onestă, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului. Informaţiile transmise în scop publicitar trebuie să fie transparente, veridice, corecte, cu evitarea exprimărilor echivoce şi ambigue, ce permit interpretări înşelătoare sau anticoncurenţiale.În toate cazurile, promovarea prin publicitate şi informaţiile furnizate de avocaţi şi formele de exercitare a profesiei trebuie să se refere exclusiv la natura şi limitele obligaţiilor profesionale ale avocaţilor şi să respecte principiile fundamentale ale profesiei de avocat, astfel cum acestea sunt reglementate de Codul deontologic al avocatului român.3.1. Interdicţii privind publicitateaIndiferent de mijlocul de publicitate utilizat, sunt interzise:a) publicitatea înşelătoare şi publicitatea mascată;b) publicitatea şi menţiunile comparative ori denigratoare la adresa altor confraţi;c) nominalizarea clienţilor din portofoliu sau indicarea litigiilor în care forma de exercitare a profesiei a fost sau este implicată;d) informaţiile privind realizările de ordin financiar sau cifra de afaceri, furnizate de avocat sau forma de exercitare, cu încălcarea normelor concurenţiale sau în scop publicitar comparativ;e) furnizarea de informaţii în vederea includerii în clasamente întocmite pe criterii financiare;f) menţiunile referitoare la valoarea serviciilor oferite de avocat sau la modalitatea de plată, cu încălcarea dispoziţiilor statutare, sau care constituie sau pot promova politici de dumping;g) orice afirmaţii contrare demnităţii persoanelor, profesiei sau justiţiei.3.2. Alte forme de promovare interziseNu este permisă utilizarea următoarelor forme de promovare a serviciilor avocaţiale:a) racolarea clientelei, constând în oferirea serviciilor, prin prezentare proprie sau prin intermediar, la domiciliul sau reşedinţa unei persoane sau într-un loc public, ori în propunerea de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens. Se consideră racolare şi adresarea personală sau prin terţi către victimele accidentelor sau către moştenitorii acestora, aflaţi într-o situaţie de vulnerabilitate morală şi aparentă imposibilitate de a alege un avocat, asumarea, în orice formă, a cheltuielilor cu caracter judiciar ale speţei, pe parcursul derulării procedurilor judiciare, precum şi asumarea oricăror alte tipuri de cheltuieli personale ale clientului, în scopul punerii acestuia în imposibilitatea sau în dificultatea de a rezilia contractul de asistenţă juridică;b) prezentarea formei de exercitare a profesiei sau a avocaţilor care funcţionează în cadrul acesteia, prin orice mijloace de publicitate realizate sau asociate cu numele şi denumirea unui client; prezentarea unui obiectiv realizat cu succes pentru un client, prin consultanţă sau mijloace litigioase, nu constituie o încălcare a rigorilor legale şi statutare privind publicitatea;c) promiterea obţinerii unor rezultate profesionale care nu depind exclusiv de activitatea formei de exercitare a profesiei;d) comunicarea publică a funcţiilor deţinute anterior în cadrul unor autorităţi de către avocaţii incluşi în forma de exercitare a profesiei, cu scopul sugerării obţinerii unui anumit rezultat cu caracter judiciar;e) incitarea publică la iniţierea unui litigiu sau a unui conflict sau la amplificarea acestora, prin mijloace neconcurenţiale, înşelătoare sau denigratoare la adresa altor confraţi;f) solicitările personalizate nesolicitate şi transmise potenţialilor clienţi prin poştă sau mijloace electronice.4. Mijloacele de publicitateFormele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza unul sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:a) amplasarea unei firme pe peretele exterior al sediului;b) anunţuri de publicitate potrivit statutului;c) anunţuri şi menţiuni în anuare, directoare, platforme online, inclusiv reţele sociale;d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc. profesionale ori cu o componentă de specialitate juridică;e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;f) pliante, afişe, bannere, înregistrări video şi audio referitoare la manifestări şi evenimente profesionale;g) domeniu de internet, bloguri şi pagini proprii pe reţelele sociale;h) buletine informative, cuprinzând informaţii generale despre forma de exercitare a profesiei, activităţile acesteia, legislaţia şi jurisprudenţa la nivel naţional, european şi internaţional;i) publicarea de articole de specialitate în reviste sau alte publicaţii tipărite sau online;j) obiecte publicitare ce pot fi distribuite, amplasate la locaţie, cu ocazia unor evenimente, colocvii, seminarii profesionale;k) aplicaţii pentru telefoanele mobile care permit difuzarea comunicărilor formelor de exercitare a profesiei către public;l) orice alte mijloace de publicitate, cu condiţia respectării reglementărilor profesiei de avocat şi a deontologiei profesionale.5. Anunţurile şi broşurile de prezentareFormele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri cu ocazia stabilirii ori a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora, cu ocazia promovării unui avocat în forma de exercitare a profesiei, cu ocazia organizării unui eveniment profesional şi în orice alte situaţii permise de normele de reglementare a profesiei.Anunţurile pot fi publicate în presă, în anuarele profesionale sau pe platformele de intermediere avocat-client ori alte platforme online şi privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele/denumirea şi/sau principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocvii de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte, precum şi datele referitoare la tematica şi organizarea evenimentului.În vederea participării la manifestările menţionate, formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, în conformitate cu normele profesionale.Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei;b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.Difuzarea broşurilor de prezentare de către forma de exercitare a profesiei către clienţi sau public poate fi realizată numai cu condiţia respectării Regulamentului general privind protecţia datelor.6. FirmaFirma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 cm x 60 cm şi poate fi amplasată pe suprafaţa exterioară a imobilului în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru.Firma cuprinde menţiunile prevăzute în anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic.7. Corespondenţa formei de exercitare a profesiei şi cărţile de vizităCorespondenţa formei de exercitare a profesiei şi cărţile de vizită pot cuprinde:a) numărul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronică (e-mail);b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;c) sigla formei de exercitare a profesiei, avizată, în prealabil, de consiliul baroului.Cărţile de vizită profesionale ale avocatului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul formei de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţară sau în străinătate, precum şi ariile de practică ale acestuia ori specializările dobândite conform legii.8. Publicitatea onlineRegulile privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei se aplică în egală măsură şi în mediul online.8.1. Condiţii privind website-urileFormele de exercitare a profesiei pot avea propriul website, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, la avocaţii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, articole de specialitate, comunicări cu privire la evenimentele profesionale, date de contact şi modul de realizare a corespondenţei cu clienţii.Conţinutul şi modul de prezentare a website-ului trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.Website-ul formelor de exercitare a profesiei nu poate conţine legături către alte adrese de internet (linkuri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. Este admisă includerea unor legături care să permită accesarea paginilor de internet ale entităţilor cu care sunt încheiate convenţii de conlucrare profesională avizate de consiliul baroului, ale conferinţelor sau altor manifestări profesionale organizate de forma de exercitare a profesiei sau cu participarea acesteia, a articolelor de specialitate juridică publicate de membrii formelor de exercitare a profesiei.Consiliul baroului poate dispune eliminarea de îndată a menţiunilor şi legăturilor ale căror conţinut şi formă sunt contrare principiilor esenţiale ale profesiei de avocat, motivat şi după convocarea deţinătorului domeniului respectiv.Website-urile formelor de exercitare a profesiei pot conţine platforme de oferire directă a serviciilor de consultanţă juridică, cu respectarea reglementărilor profesionale, pot avea opţiuni de aplicaţii mobile şi orice alte instrumente de facilitare a comunicării cu potenţialii clienţi.8.2. Domeniul de internetAdresa domeniului de internet al formelor de exercitare a profesiei nu poate fi formată exclusiv din termeni generici cu referire la serviciile avocatului. Folosirea termenilor generici este permisă numai dacă este asociată cu denumirea formei de exercitare a profesiei sau cu iniţialele acesteia.8.3. Publicitatea în reţelele sociale şi motoarele de căutare onlineAvocaţii şi formele de exercitare a profesiei îşi pot crea pagini de prezentare în reţelele sociale.Paginile de prezentare şi orice altă formă de publicitate în reţelele sociale şi în motoarele de căutare online sunt permise cu condiţia respectării reglementărilor şi a deontologiei profesionale şi a regulilor concurenţei loiale.9. Liberalităţi, sponsorizare şi mecenatAvocaţii pot face publice activităţile de responsabilitate socială, mecenat şi orice liberalităţi făcute în interesul societăţii şi al persoanelor vulnerabile, prin toate mijloacele de publicitate admise de statut.Liberalităţile avocaţilor sunt permise exclusiv în interesul persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate, al cauzelor sociale şi al unor activităţi culturale sau sportive de interes public.Avocaţii pot aduce la cunoştinţa publicului aceste liberalităţi, cu condiţia respectării prevederilor statutului.10. Comunicarea prin intermediul mass-medieiÎn raporturile sale cu mass-media, avocatul este obligat să respecte interesele clientului său, onoarea, imaginea şi reputaţia profesiei, precum şi obligaţiile profesionale, prin utilizarea unor informaţii care corespund unor criterii obiective de verificare a veridicităţii.În exercitarea mandatului avocatului sunt permise luări de poziţie publice, prin mijloacele de comunicare în masă, dacă acestea nu contravin interesului clientului şi dacă există permisiunea expresă din partea acestuia.11. Controlul publicităţiiMijloacele de publicitate utilizate de avocaţi şi formele de exercitare a profesiei sunt supuse controlului consiliului baroului. În exercitarea atribuţiei de control, consiliul baroului poate să acţioneze atât prin sesizarea oricărei persoane, cât şi din oficiu. Avocatul sau forma de exercitare a profesiei supusă controlului are obligaţia de a pune la dispoziţia consiliului toate actele şi informaţiile solicitate.Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege, de Statutul profesiei de avocat şi de Codul deontologic referitoare la publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fapte săvârşite în nume propriu sau prin intermediari, în numele şi pentru forma de exercitare a profesiei din care avocatul face parte, constituie abatere disciplinară gravă.Consiliul baroului poate dispune retragerea de pe piaţă, fizic sau online, a mijloacelor publicitare, total sau parţial (doar anumite menţiuni), ce încalcă principiile profesiei de avocat sau dispoziţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Statutul profesiei de avocat.
Norme de aplicare
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 1(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:a) principiul legalităţii;b) principiul libertăţii;c) principiul independenţei;d) principiul autonomiei şi descentralizării;e) principiul păstrării secretului profesional.Articolul 2(1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.Articolul 3(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu îşi poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată.Articolul 4(1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.(3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.(4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.Articolul 6(1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.(2) Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.(3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.(4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic şi de contractul de asistenţă juridică legal încheiat.Articolul 7(1) Într-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţă de client în raporturile cu autorităţile şi instituţiile în relaţie cu care îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare confrate în particular, precum şi faţă de public. Avocatul are îndatorirea de a-şi îndeplini cu conştiinciozitate, onoare şi probitate profesională obligaţiile faţă de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autorităţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu publicul în general.(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.(4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.(5) Avocatul nu răspunde disciplinar pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală ori a altor autorităţi, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.(6) Abrogat.
Norme de aplicare
(3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.Articolul 49(1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.(2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.(3) Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 83(1) Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptă prin vot deschis.(2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.(3) Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.(4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi "pentru" este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.
Norme de aplicare
Articolul 50(1) Organele de conducere ale baroului sunt:a) adunarea generală;b) consiliul;c) decanul.(2) În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.(3) În cadrul fiecărui barou este organizată şi funcţionează Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaţilor, instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile Curţii de Arbitraj Profesional a Avocaţilor sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea 1 BaroulArticolul 62Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi îngrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.Articolul 63(1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.(2) Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.Articolul 64(1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.(2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare.(3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.Articolul 65(1) Organele de conducere ale baroului sunt:a) adunarea generală;b) consiliul;c) decanul.(2) În cadrul baroului se constituie şi funcţionează:a) comisia de cenzori;b) comisia de disciplină;c) curtea de arbitraj profesional a avocaţilor.Articolul 66(1) Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.(2) Abrogat.Articolul 67(1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.(2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului, precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.(3) Organizarea adunării generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului.(4) Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi.(5) Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.(6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.(7) Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.Articolul 68(1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală.(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale va consemna această împrejurare într-un proces-verbal şi va stabili data următoarei adunări generale în prezenţa avocaţilor participanţi la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai târziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.(3) Cea de-a doua adunare generală, convocată în condiţiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.(4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplică în cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidenţă până la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situaţia în care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.(5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.(6) Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rămâne definitiv în termen de 15 zile de la data afişării sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a baroului.(7) Hotărârile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective, se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.(8) În regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută în formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.Articolul 69(1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:a) modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia;b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;c) numărul membrilor prezenţi;d) componenţa prezidiului adunării generale;e) ordinea de zi votată de adunarea generală;f) luările de cuvânt;g) hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;h) orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.(2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.(3) Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la barou, putând fi consultat de membrii baroului şi de U.N.B.R.Articolul 70(1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.(2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.Articolul 71(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.(1^1) Abrogat.(2) Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tabloul avocaţilor, după cum urmează:a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 51 şi 100;c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 101 şi 200;d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 201 şi 500;e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr de avocaţi cuprins între 501 şi 1.000;f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi.(3) În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.(4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.(5) Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului în ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.Articolul 72(1) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reînnoit.(2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, în măsura situaţiei concrete a fiecărui barou, ca cel puţin unul dintre aceştia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili şi condiţiile remunerării acestora.(4) Conducerea activităţii şi reprezentarea comisiei de cenzori în faţa organelor profesiei şi în raporturile cu autorităţile publice se fac de către preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din rândul membrilor săi.(5) Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalităţii întocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularităţii ţinerii acestor registre, verificarea concordanţei efectuării cheltuielilor cu destinaţia aprobată de organele profesiei.(6) În exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndată decanului şi/sau consiliului baroului.(7) În situaţii de necesitate temeinic argumentată, în exercitarea atribuţiilor şi în îndeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terţi care îşi pot desfăşura activitatea individual ori în forme asociative.(8) În cazul în care un membru al comisiei de cenzori este suspendat din exerciţiul profesiei de avocat ori acestuia îi încetează calitatea de avocat, comisia se completează cu membrul supleant care a obţinut numărul cel mai mare de voturi la adunarea generală electivă a baroului. Preşedintele comisiei constată, de îndată, completarea acesteia şi comunică hotărârea luată tuturor membrilor comisiei. Hotărârea se dă publicităţii.Articolul 73(1) Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.(2) Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.(3) Lunar, consiliul baroului poate verifica prin sondaj evidenţele primare ale avocaţilor, în special ale acelora care declară încasări minime.(4) Consiliul baroului va analiza trimestrial situaţia restanţierilor la plata contribuţiilor către sistemul propriu de asigurări sociale, luând măsuri legale şi statutare. Votul membrilor consiliului va fi nominal, iar consilierii care au datorii la sistem mai mari de trei luni nu pot participa la vot.(5) Consiliul baroului va lua în discuţie în proxima şedinţă concluziile procesului-verbal de control încheiat de inspectorii financiari ai Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.), în conformitate cu dispoziţiile art. 138 din Statutul C.A.A., şi va lua măsuri statutare de sancţionare a celor care nu s-au prezentat la control sau care nu au pus la dispoziţia inspectorilor datele şi documentele solicitate.(6) În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărâri.Articolul 74(1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.(2) În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R.Articolul 74^1Comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de avocaţi se va realiza în aceeaşi modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin înscris original, expediat prin poştă, prin comunicare fax sau prin e-mail. În mod similar se va proceda în privinţa comunicării soluţiilor adoptate de consiliul baroului în baza unor sesizări sau petiţii formulate de alte persoane, fizice sau juridice.Articolul 75(1) Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului.(2) Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.(3) Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.Articolul 76(1) Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R., potrivit legii.(2) Consiliul baroului se pronunţă cu celeritate asupra contestaţiei şi comunică răspunsul petentului.Articolul 335(1) În aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (4) şi ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou şi U.N.B.R. îşi constituie şi poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate următoarele venituri:a) venituri din activităţile fără scop lucrativ:– venituri din contribuţiile băneşti şi taxele achitate de avocaţi pentru formarea bugetului baroului şi a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specială, hotărâte de organele profesiei, în condiţiile legii (fonduri pentru formarea profesională iniţială, fonduri pentru formarea profesională continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaţilor tineri etc.);– venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;– venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;– venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile fără scop lucrativ;– resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri;– venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii şi prezentului statut;– venituri rezultate din cedarea folosinţei activelor corporale aflate în proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică;– ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru realizarea de venituri;– venituri din despăgubiri de asigurare pentru pagube şi din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare;– venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop lucrativ;– veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare;– alte venituri din activităţile fără scop lucrativ desfăşurate potrivit prezentului statut;b) venituri din activităţi economice, precum:– venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocaţi, părţi sau alte entităţi;– venituri din imobilizări financiare;– venituri din investiţii pe termen scurt;– venituri din creanţe imobilizate;– venituri din investiţii financiare cedate;– venituri din diferenţe de curs valutar;– venituri din dobânzi;– alte venituri financiare;– venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma calamităţilor sau altor evenimente extraordinare.(2) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.(3) Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Norme de aplicare
Articolul 51(1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.(2) Adunarea generală are următoarele competenţe:a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;d) propune candidaţii pentru Comisia centrală de disciplină;e) aprobă proiectul de buget al baroului şi dă descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.Articolul 52(1) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.(2) Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţă din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.(3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.(5) Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.Articolul 53(1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.(2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.(3) Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.(4) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.Articolul 54(1) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorităţii membrilor adunării generale a baroului.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 53 alin. (2) şi (3).(2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 2.000 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, adunarea generală convocată se consideră legal constituită dacă la procesul de votare participă cel puţin 30% din numărul total al membrilor adunării generale a baroului.La data de 22-07-2019 Articolul 54 din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 142 din 18 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 19 iulie 2019(2^2) În cazul prevăzut la alin. (2^1), Consiliul baroului poate decide, prin hotărâre, ca în adunările generale elective, procesul de votare pentru alegerile prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. b), c) şi d) să se desfăşoare pe parcursul mai multor zile consecutive, fără a putea depăşi 7 zile în total.La data de 22-07-2019 Articolul 54 din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 142 din 18 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 19 iulie 2019(2^3) Persoanele care ocupă funcţiile rezultate din adunarea electivă precedentă continuă să îşi exercite atribuţiile specifice, pentru fiecare caz în parte, până la validarea rezultatelor procesului de alegere prevăzut de prezentul articol.La data de 22-07-2019 Articolul 54 din Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 142 din 18 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 19 iulie 2019(3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt avocat.Articolul 54^1(1) Atât în cazul adunării generale ordinare sau extraordinare, cât şi în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului, consiliul baroului poate hotărî ca votul să se desfăşoare prin mijloace electronice.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), cvorumul va fi stabilit în raport cu numărul total al membrilor baroului care şi-au exprimat opţiunea de vot, cu respectarea dispoziţiilor art. 53 şi art. 54 alin. (2), (2^1) şi (2^2), după caz.(3) Consiliul baroului va face public, pe site-ul web al baroului, cu cel puţin 30 de zile înaintea datei adunării generale în care va fi utilizată procedura de vot electronic, regulamentul privind utilizarea sistemului electronic de votare, care va conţine garanţii cu privire la securitatea şi corectitudinea procesului de vot şi de respectare a secretului votului în cazul adunării generale de alegere a organelor de conducere a baroului.La data de 04-07-2020 Sectiunea 1 din Capitolul IV a fost completată de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 100 din 1 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 579 din 01 iulie 2020Articolul 55(1) Consiliul baroului este format din 5 până la 21 de membri, aleşi pe o durată de 4 ani, dintre avocaţii cu drept de exercitare a profesiei şi o vechime neîntreruptă de cel puţin 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.La data de 22-07-2019 Alineatul (1) din Articolul 55 , Sectiunea 1 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 142 din 18 iulie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 598 din 19 iulie 2019(2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii:a) adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei;b) duce la îndeplinire hotărârile şi deciziile Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;c) întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;d) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;e) verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen;f) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia;g) soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei;STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea a 2-a ArbitrajulSubsecțiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 251(1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu al profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor prezentei secţiuni.(2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt şi temeiul de drept.(3) Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de vedere.Subsecțiunea a 2-a MediereaArticolul 252(1) Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele mediatorului pe care l-a propus.(2) Dacă una dintre părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 255 şi următoarele.Articolul 253(1) După ce părţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lună.(2) Activitatea mediatorului este gratuită.Articolul 254(1) Mediatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat, pentru a constata punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.(2) La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de părţi, în care va consemna concilierea acestora. În caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.(3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnării eşecului medierii, îl va comunica părţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.Subsecțiunea a 3-aCurtea de Arbitraj Profesional a AvocaţilorArticolul 255Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor de mai jos.Articolul 256(1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare, pe care o înaintează decanului baroului.(2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.(3) Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi unul pentru decan.Articolul 257(1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndată pârâţilor.(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională, care va îndeplini aceleaşi condiţii de formă ca şi cererea de arbitrare.Articolul 258(1) În cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.(2) Funcţia de arbitru poate fi îndeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptă în profesie şi care se bucură de o bună reputaţie.(3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.(4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată.Articolul 259(1) În procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.(2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.(3) Şedinţele de judecată nu sunt publice.Articolul 260Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.Articolul 261Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.Articolul 262(1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părţi o copie a hotărârii arbitrale.(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 367-368 din Codul de procedură civilă.Articolul 263(1) În situaţia în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele din prezenta subsecţiune, atribuţiile prevăzute la art. 257, 258 şi 262 vor fi exercitate de către preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R.(2) În litigiile arbitrale în care hotărârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotărârii arbitrale ce se va pronunţa.Articolul 264Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani.
Norme de aplicare
h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat; autorizează funcţionarea acestor forme; organizează şi ţine evidenţa lor;i) identifică şi sesizează organelor judiciare competente cazurile de exercitare sub orice formă a activităţii specifice de avocat de către persoane care nu au calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou sau, înscrise fiind, nu au dreptul de exercitare a profesiei;j) coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.) din raza de competenţă şi exercită controlul activităţii acesteia la sesizarea Consiliului de administraţie al C.A.A. sau a Consiliului U.N.B.R., independent de dreptul propriu de control al Consiliului de administraţie al C.A.A. sau al Consiliului U.N.B.R.;k) organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;l) organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asistenţă juridică din judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei;m) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor;n) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei;o) soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile;p) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;q) acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului;r) aprobă organigrama, statul de funcţii şi angajează personalul baroului;s) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale, şi administrează patrimoniul baroului;ş) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului baroului;t) alege prodecanul baroului;ţ) soluţionează plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului;u) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în alte acte normative.Articolul 56(1) Şedinţele consiliului baroului sunt convocate de decan sau de înlocuitorul acestuia. Consiliul poate fi convocat şi de o treime din membrii acestuia.(2) Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.Articolul 57(1) Decanul baroului are următoarele competenţe:a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;b) prezidează şedinţele consiliului baroului;c) aprobă cererile de asistenţă juridică gratuită;d) exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;e) ordonanţează cheltuielile baroului;f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului;g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competenţa sa.(2) Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenţa acestuia.(3) Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului.(4) La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris.Articolul 58Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la comunicare.Secţiunea a 2-a Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R.Articolul 59(1) Uniunea Naţională a Barourilor din România -U.N.B.R. este formată din toate barourile din România şi are sediul în capitala ţării, municipiul Bucureşti.(2) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.(4) Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei.(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România.(6) Folosirea fără drept a denumirilor „Barou“, „Uniunea Naţională a Barourilor din România“, „U.N.B.R.“ ori „Uniunea Avocaţilor din România“ sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 9-a Transferul într-un alt barouArticolul 55(1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere.(2) Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale şi disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.(3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.Articolul 56(1) Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2).(2) La soluţionarea cererii consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie.Articolul 57(1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare în tabloul avocaţilor.(2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Norme de aplicare
Articolul 60(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:a) Congresul avocaţilor;b) Consiliul U.N.B.R.;c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;d) preşedintele U.N.B.R.(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:a) Comisia centrală de cenzori;b) Comisia centrală de disciplină;c) aparatul tehnic-administrativ.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 77Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R.Articolul 78(1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.(2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport cu numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în tabloul avocaţilor barourilor şi se virează lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor.(3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.Articolul 335(1) În aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (4) şi ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou şi U.N.B.R. îşi constituie şi poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate următoarele venituri:a) venituri din activităţile fără scop lucrativ:– venituri din contribuţiile băneşti şi taxele achitate de avocaţi pentru formarea bugetului baroului şi a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specială, hotărâte de organele profesiei, în condiţiile legii (fonduri pentru formarea profesională iniţială, fonduri pentru formarea profesională continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaţilor tineri etc.);– venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;– venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;– venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile fără scop lucrativ;– resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri;– venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii şi prezentului statut;– venituri rezultate din cedarea folosinţei activelor corporale aflate în proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică;– ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru realizarea de venituri;– venituri din despăgubiri de asigurare pentru pagube şi din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare;– venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop lucrativ;– veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare;– alte venituri din activităţile fără scop lucrativ desfăşurate potrivit prezentului statut;b) venituri din activităţi economice, precum:– venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocaţi, părţi sau alte entităţi;– venituri din imobilizări financiare;– venituri din investiţii pe termen scurt;– venituri din creanţe imobilizate;– venituri din investiţii financiare cedate;– venituri din diferenţe de curs valutar;– venituri din dobânzi;– alte venituri financiare;– venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma calamităţilor sau altor evenimente extraordinare.(2) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora.(3) Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Norme de aplicare
Articolul 61(1) Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, din membrii Consiliului U.N.B.R. şi din preşedintele Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări a Avocaţilor.La data de 14-03-2019 Alineatul (1) din Articolul 61 , Sectiunea a 2-a , Capitolul IV a fost modificat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 46 din 8 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 191 din 11 martie 2019(2) Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R.(3) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 79(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:a) Congresul avocaţilor;b) Consiliul U.N.B.R.;c) Comisia permanentă a U.N.B.R.;d) preşedintele U.N.B.R.(2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:a) Comisia centrală de cenzori;b) Comisia centrală de disciplină.(3) Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.(4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţi care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).
Norme de aplicare
Articolul 62(1) Convocarea congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora.(2) Barourile sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.(3) Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 80(1) Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.(2) Hotărârile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.
Norme de aplicare
Articolul 63(1) Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii:a) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;b) alege şi revocă membrii Consiliului U.N.B.R. dintre membrii congresului, potrivit prevederilor art. 64 alin. (1) şi prevederilor Statutului profesiei de avocat;c) alege şi revocă Comisia centrală de cenzori;d) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind profesia de avocat;e) adoptă şi modifică statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.;f) adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei;g) alege şi revocă membrii Comisiei centrale de disciplină. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de disciplină. Competenţa şi procedura de judecată ale Comisiei centrale de disciplină se stabilesc prin statut;h) aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală;i) aprobă bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestuia şi stabileşte cota de contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de către fiecare barou în funcţie de numărul reprezentanţilor săi;j) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.(2) Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 81(1) Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R., prin preşedintele U.N.B.R.(2) Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.(3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Congresului avocaţilor şi ordinea de zi a acestuia.(4) Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaţilor.(5) Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi. Dacă nu au calitatea de delegaţi ai adunărilor generale ale barourilor, preşedintele C.A.A. şi preşedinţii filialelor C.A.A. participă la Congres în calitate de invitaţi.(6) Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:a) un delegat pentru barourile care au până la 200 de avocaţi;b) 2 delegaţi pentru barourile care au între 201 şi 400 de avocaţi;c) 3 delegaţi pentru barourile care au între 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe.
Norme de aplicare
Articolul 64(1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei.(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat în condiţiile prevăzute la alin. (1).(3) În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul său. Celelalte vacanţe sunt completate la proximul congres al avocaţilor.(4) Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei.(5) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau în situaţii excepţionale, preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. în şedinţă extraordinară, în cel mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.(6) Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 84(1) Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.(2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:a) un reprezentant pentru barourile care au până la 500 de avocaţi;b) 2 reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.(3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, în situaţii excepţionale, în şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R.(4) Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.(5) Unul dintre vicepreşedinţii U.N.B.R. va răspunde de coordonarea activităţii C.A.A. în conformitate cu dispoziţiile art. 65 lit. s) din Lege.(6) Prevederile art. 69 se aplică în mod corespunzător.
Norme de aplicare
Articolul 65Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor;d) exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;e) organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini;f) organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;g) aprobă folosirea patrimoniului U.N.B.R. şi C.A.A. în activităţi producătoare de venituri, potrivit legii;h) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;i) organizează examenul de primire în profesia de avocat şi de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv, în condiţiile art. 17 şi cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;j) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;k) organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;l) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;m) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;n) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;o) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;p) verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie şi de înscriere în tabloul avocaţilor, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;q) anulează, pentru cauze de nelegalitate, hotărârile şi deciziile adoptate de organele de conducere ale barourilor, cu excepţia celor care vizează plângeri ale terţilor sau ale avocaţilor împotriva deciziilor adoptate în materia plângerilor îndreptate împotriva avocaţilor, care încalcă legea şi Statutul profesiei de avocat, ca urmare a contestaţiei formulate de membrii baroului respectiv sau a sesizării preşedintelui U.N.B.R.;r) înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;s) alege şi revocă membrii Consiliului de administraţie al C.A.A., coordonează activitatea acestuia şi exercită controlul activităţii sale la sesizarea consiliului unui barou, a Comisiei permanente sau a Comisiei de cenzori a C.A.A.;ş) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.;ţ) emite hotărâri cu caracter interpretativ pentru aplicarea corectă şi unitară a Statutului profesiei de avocat, a Statutului C.A.A. şi a altor acte normative emise în baza acestora;u) aprobă bugetul anual al Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală a acestuia;v) adoptă, cu caracter de recomandare, tabloul onorariilor minimale pentru serviciile prestate potrivit legii de formele de exercitare a profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 85(1) Consiliul U.N.B.R. îşi desfăşoară activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit regulamentului de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.(2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii şi hotărâri obligatorii. La cererea majorităţii barourilor, hotărârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţă.
Norme de aplicare
Articolul 66Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 337(1) În aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a încasa şi, respectiv, de a colecta taxe pentru:a) înscrierea în tabloul avocaţilor a avocaţilor primiţi în profesie, cu examen sau fără examen în cazul prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege;a^1) înscrierea în Tabloul Avocaţilor incompatibili a persoanelor care au fost primite în profesie cu examen sau cu scutire de examen şi care nu au exercitat niciodată profesia de avocat şi nu au fost înscrişi în Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei;b) acordarea calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare, în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege;c) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului suspendat pentru neplata contribuţiilor profesionale;d) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;e) transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;f) înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;g) înscrierea în tabloul special a avocatului străin;h) activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.(2) Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.
Norme de aplicare
Articolul 67(1) Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii:a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă şi de legătură cu barourile U.N.B.R.;b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare;c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajează personalul acestora;d) aprobă organigramele şi statele de funcţii ale U.N.B.R., Casei de Asigurări a Avocaţilor şi Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, la propunerea, după caz, a Comisiei permanente a U.N.B.R., Consiliului de administraţie al C.A.A. şi, respectiv, a Consiliului de conducere al INPPA;e) asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;f) exercită atribuţiile prevăzute de lege cu privire la adunările generale ale acţionarilor/asociaţilor societăţilor înfiinţate pentru folosirea patrimoniului U.N.B.R. în activităţi producătoare de venituri;g) acceptă donaţiile şi legatele făcute U.N.B.R.;h) în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii;i) aprobă propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru susţinerea examenului de intrare şi definitivare în profesia de avocat;j) are obligaţia să apere reputaţia profesională a avocatului, la cererea acestuia, pe baza cercetărilor şi a propunerilor înaintate de consiliul baroului din care face parte.(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de preşedintele U.N.B.R. şi lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi tot astfel adoptă deciziile.(3) Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 86(1) Comisia permanentă a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.(2) Comisia permanentă a U.N.B.R. asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Şedinţele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.(3) În desfăşurarea activităţii curente, Comisia permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de către cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Norme de aplicare
Articolul 68(1) Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii:a) reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;e) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;f) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;g) acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;h) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală.(2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 338Comisia permanentă a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi încasa taxe pentru:a) înscrierea candidaţilor la examenul de primire în profesie;b) înscrierea candidaţilor la examenul de definitivare în profesie;c) înscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba romană a avocaţilor străini;d) acordarea de avize conforme, în condiţiile legii;e) activităţi de secretariat şi de jurisdicţie profesională.
Norme de aplicare
Articolul 69Consiliul U.N.B.R. stabileşte personalul necesar îndeplinirii atribuţiilor funcţiei pentru preşedintele U.N.B.R.Capitolul V Asistenţa judiciarăSecţiunea 1 Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciareArticolul 70(1) În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistenţa judiciară în următoarele forme:a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală;b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;c) asistenţa judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale.(2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridică.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 86^1Preşedintele de onoare al U.N.B.R. care nu este membru al organelor de conducere ale profesiei constituite la nivelul U.N.B.R. poate participa, fără drept de vot, la lucrările acestor organe.
Norme de aplicare
Articolul 71(1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.(2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligația de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în conditiile legii.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 150(1) În sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţă judiciară se înţelege asistenţa juridică acordată prin avocat.(2) Barourile asigură asistenţa judiciară:a) în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale ori în orice altă situaţie în care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii;c) la solicitarea organelor administraţiei publice locale.(3) În cazuri de excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă judiciară gratuită.Articolul 151Ca formă a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat cuprinde:1. asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii în vederea iniţierii ori soluţionării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, în vederea iniţierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale în cazurile prevăzute de lege şi pregătirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;2. asigurarea reprezentării şi asistenţei procesuale în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, în condiţiile legii.Articolul 172(1) Asistenţa judiciară gratuită acordată poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte că:a) a fost obţinută prin fraudă;b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat şi permite plata onorariului.(2) În condiţiile legii, remuneraţia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obţinut ilicit asistenţă judiciară gratuită.
Norme de aplicare
Articolul 72(1) Avocatul desemnat potrivit art. 71 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii.(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 152(1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.(2) În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară pentru a asigura asistenţa prin avocat solicitată.(3) Avocatului desemnat i se va comunica de către decan înştiinţarea de numire şi copie a încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi înştiinţat de îndată cu privire la numele avocatului desemnat.(4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii.Articolul 167(1) Serviciile de asistenţă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.(2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut în îndeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuităţii, pe care trebuie să îl trateze cu atenţia cuvenită oricărui client.
Norme de aplicare
Articolul 73(1) Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.(2) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:a) adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar, sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadă;b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei ori care are copilul în plasament sau în plasament în regim de urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.(3) Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se soluţionează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz.(4) În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţă judiciară va cuprinde următoarele:a) denumirea actului;b) denumirea organului emitent;c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;d) persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară;e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.(5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului.(6) După posibilităţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară.(7) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.(9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează de consiliul baroului, cu caracter de urgenţă la prima şedinţă a consiliului baroului.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 153(1) Avocatul desemnat să acorde asistenţa juridică conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.(2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenţă judiciară constituie abatere disciplinară.(3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunţă la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă.(4) Decanului baroului îi revine competenţa de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renunţării.
Norme de aplicare
Articolul 74Avocatul care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 154(1) La nivelul fiecărui barou se organizează serviciul de asistenţă judiciară.(2) Asistenţa extrajudiciară se acordă de către serviciul de asistenţă judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele menţiuni:a) obiectul şi natura solicitării;b) identitatea şi codul numeric personal;c) domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale;d) dovezi privind veniturile solicitantului şi ale familiei sale;e) dovezi cu privire la obligaţia de întreţinere sau de plată.(3) Cererea va cuprinde, pe lângă menţiunile prevăzute la alin. (2), şi o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formă, pentru ce cauză şi în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII.(4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:a) adeverinţa eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse impozitării, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate în aceeaşi perioadă;b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, ori, după caz, o altă persoană căreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă sau care a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice;g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.(5) Cererea însoţită de documentele justificative se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi va fi soluţionată, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere sau respingere, după caz.(6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:a) denumirea actului;b) denumirea organului emitent;c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;d) persoana căreia i se acordă asistenţă extrajudiciară;e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.(7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistenţă judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară, dacă avocatul este înscris în registrul de asistenţă judiciară, iar avocatul şi-a dat acordul pentru numire.(8) În termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată solicitantului.(9) Decizia de respingere poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.(10) Contestaţia prevăzută la alin. (9) va fi soluţionată de către consiliul baroului în regim de urgenţă, în prima şedinţă a consiliului baroului de după data înregistrării ei.Articolul 155Asistenţa extrajudiciară nu se acordă în următoarele situaţii:a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu este justificat;b) atunci când pretenţia este vădit nejustificată, neîntemeiată sau inadmisibilă;c) în cazul cetăţenilor străini sau al persoanelor juridice străine solicitante, atunci când legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii Români;d) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.Anexa nr. XXXIIla statut- model -CEREREde acordare a asistenţei extrajudiciare1. Obiectul şi natura solicitării:2. Date despre solicitant:Numele:Prenumele:Data naşterii:Naţionalitatea:Codul numeric personal:Adresa şi codul poştal:Domiciliul/Reşedinţa:Numărul de telefon:Adresa de e-mail:După caz, reprezentantul legal:3. Dovezile prevăzute de lege privind starea materială a solicitantului şi a familiei sale:4. Se anexează declaraţie pe propria răspundere a solicitantului cu privire la faptul că în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, cu specificarea formei, a cauzei, precum şi a cuantumului acestui ajutor.Data: Semnătura
Norme de aplicare
Secţiunea a 2-a Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciareArticolul 75(1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 156Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Norme de aplicare
Articolul 76Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;b) elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;c) propune sau, după caz, avizează, proiecte de protocoale ce se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;f) efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate;g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;h) stabileşte, împreună cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii;l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 157(1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.(2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice, în limitele atribuţiilor conferite prin Lege şi în condiţiile prezentului statut.
Norme de aplicare
Articolul 77În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;b) organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;c) desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia potrivit prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia;d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 158Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii:a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;b) elaborează proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale care se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri;e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;f) efectuează controlul asistenţei judiciare acordate;g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;h) stabileşte împreună cu Ministerul Justiţiei indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii;l) reprezintă U.N.B.R. În domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale prezentului statut.
Norme de aplicare
Articolul 78(1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie, în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară, aprobat de Consiliul U.N.B.R.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 159În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc următoarele atribuţii:a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;b) organizează şi actualizează registrele proprii de asistenţă judiciară, pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului;c) desemnează avocaţii înscrişi în registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de desemnările anterioare şi de gradul de angajare al acestuia;d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.
Norme de aplicare
Articolul 79(1) Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina de internet a fiecărui barou.(3) Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.(4) În cazuri excepţionale, în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.(5) U.N.B.R. organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor.(6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 160(1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei locale.(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.(3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenţă judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.(4) Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzute în prezentul statut.
Norme de aplicare
Articolul 80(1) Pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.(3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele cazuri:a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate.(5) Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea consecutivă a trei sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi măsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din prezenta lege.(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţă publicului prin afişare pe pagina de internet a baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 161(1) Fiecare barou organizează registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.(2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina web a fiecărui barou.(3) Actualizarea registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.(4) În cazuri excepţionale, în registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru.(5) U.N.B.R organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor.(6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R şi se actualizează, în mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou.
Norme de aplicare
Articolul 81(1) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 85 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul în asigurarea asistenţei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 162(1) Pentru înscrierea în registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.(2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.(3) Înscrierea avocatului în registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului.(4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registrul de asistenţă judiciară un avocat în următoarele cazuri:a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun;c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate.d) dacă a refuzat să îndeplinească activitatea de curator după ce a fost numit sau a fost înlocuit din această calitate din motive imputabile acestuia.(5) Radierea din registrul de asistenţă judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar, dacă se constată săvârşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.(6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistenţă judiciară, precum şi măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.(7) Decizia de radiere din registrul de asistenţă judiciară se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare pe pagina web a baroului, precum şi pe pagina web a U.N.B.R.
Norme de aplicare
Articolul 82(1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 81 alin. (2), avizate de consiliul baroului.(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară se virează, lunar, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 163(1) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.(2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.(5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.(6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare şi pentru deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altă localitate.
Norme de aplicare
Articolul 83U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 164(1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) şi (3) din Lege, avizate de consiliul baroului.(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţă judiciară se virează lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de prezentul statut.
Norme de aplicare
Articolul 84(1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public.(2) Plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se face în termen de 45 de zile de la data depunerii deconturilor de către barouri la organul judiciar competent. Pentru întârzierea la plată a onorariilor se calculează şi se plătesc dobânzi/penalităţi la nivelul prevăzut de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la bugetul de stat. Plata dobânzilor/penalităţilor se face la cererea barourilor.(3) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură din sumele prevăzute la art. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.(4) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară a barourilor, din sumele virate lunar pentru remunerarea avocaţilor, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 2% din valoarea acestor sume aprobate şi efectiv vărsate, conform regulilor stabilite prin Statutul profesiei de avocat. Reţinerea procentului de 2% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.(5) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 81 alin. (1).STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 165U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezenta subsecţiune.
Norme de aplicare
Capitolul VI Răspunderea disciplinarăArticolul 85(1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei, ale corpului de avocaţi sau ale instituţiei.(2) Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţă este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1).(3) Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.(4) Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor din lege şi din Statutul profesiei de avocat care prevăd expres o astfel de calificare.Articolul 86(1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.(2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii.(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.(4) În toate cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data luării la cunoştinţă, de către consiliul baroului, despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data săvârşirii acesteia.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 166(1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R., Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, în condiţiile legii.(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit legii.(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 2% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate. Reţinerea procentului de 2% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul îndreptăţit.(4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol la solicitarea organelor administraţiei publice locale se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 84 alin. (1) din Lege.
Norme de aplicare
Articolul 87(1) În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.(2) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă:a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.(3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanţă de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză.(4) Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3) partea interesată poate formula contestaţie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.(5) Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Subsecțiunea a 3-a*) Reguli de procedură
Notă CTCE Conform pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013, în tot cuprinsul capitolului IV subsecţiunea a 3-a, termenul "recurs" se înlocuieşte cu termenul "contestaţie".
Articolul 277(1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.(2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.Articolul 278(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta.(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat.Articolul 279(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.(5) În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.Articolul 280(1) În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.Articolul 281(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.(2) Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.(3) În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.(4) Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.(5) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în Codul de procedură civilă.Articolul 282(1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluţionarea definitivă a cauzei.Articolul 283(1) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.(2) Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.(3) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.Articolul 284(1) În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.(3) Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.(4) Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară.Articolul 285(1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condiţiile alin. (2).(4) Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.Articolul 286Contestaţia prevăzută la art. 88 alin. (3) din Lege este distinctă de contestaţia prevăzută la art. 88 alin. (4) din Lege.Articolul 287(1) Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.(2) Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.(3) Procesele disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.(4) Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acţiunii disciplinare. Norme de aplicare
Articolul 88(1) Sancţiunile disciplinare sunt:a) mustrarea;b) avertismentul;c) amendă de la 500 lei la 5.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei;d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;e) excluderea din profesie.(2) În perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nicio formă asistenţă juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.(3) Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.Articolul 89(1) În caz de abatere evidentă şi gravă, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.(2) Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.(3) Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenţă.Capitolul VII Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic EuropeanSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 90(1) Dispoziţiile prezentului capitol se aplică avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercită profesia pe teritoriul României:a) în mod independent sau în asociere;b) ca avocaţi salariaţi în România;c) prin prestare de servicii.(2) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României în oricare dintre modalităţile prevăzute la alin. (1).Articolul 91În sensul prezentului capitol:a) avocat reprezintă orice persoană provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care este autorizată să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru;b) stat membru de origine reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevăzute la lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România;c) titlu profesional din statul membru de origine reprezintă titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România;d) grupare reprezintă orice entitate, cu sau fără personalitate juridică, organizată potrivit legislaţiei unui stat membru, în cadrul căreia avocaţii îşi desfăşoară activităţile profesionale împreună, sub nume comun;e) titlu profesional din România reprezintă titlul profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul avocaţilor din România;f) autoritatea română competentă este structura din cadrul U.N.B.R., desemnată potrivit statutului.Articolul 92Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfăşura aceleaşi activităţi profesionale ca şi avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda asistenţă juridică şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internaţional, precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedură aplicabile în faţa instanţelor române.Articolul 93(1) Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care îşi desfăşoară profesia în statul membru de origine, exprimată în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.(2) Pe lângă denumirea prevăzută la alin. (1), în denumire se va menţiona, alături de forma juridică de exercitare a profesiei în România, şi forma juridică a grupării din statul membru de origine.(3) Autoritatea română competentă poate cere unui avocat care profesează sub titlul profesional obţinut în statul membru de origine să indice gruparea profesională din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-şi exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.(4) Avocatul care obţine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 94 sau 103 are dreptul să folosească titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alături de titlul profesional corespunzător profesiei de avocat din România.Articolul 94(1) Indiferent de forma de exercitare a activităţii pe teritoriul României, avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicării acesteia sub titlul profesional din România.(2) În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui să susţină, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.(3) U.N.B.R. va stabili componenţa comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfăşurare ale examenului sau ale stagiului, după caz.(4) La depunerea cererii de recunoaştere a diplomei, în vederea determinării conţinutului şi modului de desfăşurare ale examenului sau ale perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacă experienţa profesională dobândită de solicitant este de natură să acopere în tot sau în parte diferenţele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obţinută diploma, în vederea exceptării parţiale sau totale de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2).(5) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile legislaţiei-cadru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale.Articolul 95(1) Autoritatea competentă română şi autorităţile competente din statele membre de origine colaborează în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborări fiind confidenţiale. Colaborarea se poate realiza şi prin intermediul sistemului de informare în cadrul pieţei interne, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare.(2) Autoritatea competentă din statul membru de origine poate formula observaţii în cadrul procedurilor disciplinare care se desfăşoară împotriva unui avocat care profesează sub titlul profesional din acel stat.Secţiunea a 2-a Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic EuropeanArticolul 96(1) În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii prevăzuţi la art. 91 lit. a) poate desfăşura pe teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activităţile prevăzute la art. 92.(2) Avocaţii care îşi exercită în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie în condiţiile prevăzute la art. 94, fie potrivit art. 103.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Articolul 268Instanţele disciplinare sunt:a) comisia de disciplină a baroului;b) Comisia centrală de disciplină;c) Consiliul U.N.B.R., în plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.Subsecțiunea a 2-a Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinareArticolul 269(1) În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.(2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.Articolul 270(1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.(2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină şi care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care păstrează şi ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.(3) Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplină se suportă de către barou.(4) Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina preşedintelui.Articolul 271Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R.Articolul 272(1) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină.(2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.(3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie.(4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, şi nici soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale părţii care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.(5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute.Articolul 273Comisia centrală de disciplină judecă:a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor;b) în recurs, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.Articolul 274Comisia centrală de disciplină îşi organizează şi îşi ţine evidenţele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplină.Articolul 275(1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, mai puţin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia centrală de disciplină, ca instanţă de fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.(2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară în condiţiile alin. (1).Articolul 276Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.Subsecțiunea a 3-a*) Reguli de procedură
Notă CTCE Conform pct. 8 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 769 din 29 iunie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 497 din 7 august 2013, în tot cuprinsul capitolului IV subsecţiunea a 3-a, termenul "recurs" se înlocuieşte cu termenul "contestaţie".
Articolul 277(1) Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor.(2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.(3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.Articolul 278(1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvârşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de către consiliul baroului pe raza căruia s-a săvârşit fapta.(3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat.Articolul 279(1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.(3) Cercetarea se efectuează numai după încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.(4) Refuzul de a da curs convocării sau de a prezenta înscrisurile solicitate de către organul care anchetează constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.(5) În cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.(6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.(7) Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.Articolul 280(1) În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.(2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.Articolul 281(1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.(2) Soluţia se comunică, în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzute la alin. (1), prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin remitere directă, cu luare de semnătură, avocatului cercetat, la sediul profesional principal al acestuia, persoanei care a făcut plângerea, la domiciliul declarat de aceasta, precum şi, prin adresă de comunicare, preşedintelui U.N.B.R.(3) În situaţia în care, în urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.(4) Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.(5) În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau, respectiv, decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în conformitate cu dispoziţiile legale referitoare la ordonanţa preşedinţială cuprinse în Codul de procedură civilă.Articolul 282(1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.(2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluţionarea definitivă a cauzei.Articolul 283(1) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termen de judecată, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.(2) Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire cu conţinut declarat, la sediul profesional principal al avocatului.(3) În cazul în care comunicarea potrivit alin. (2) nu este posibilă, procedura de citare şi comunicare se va realiza în conformitate cu regulile privitoare la citarea şi comunicarea actelor de procedură cuprinse în Codul de procedură civilă.Articolul 284(1) În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.(2) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică nici în etapa cercetării procesului, nici în faza dezbaterilor în fond, iar lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.(3) Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata, instanţa disciplinară putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.(4) Instanţa disciplinară hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară.Articolul 285(1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.(2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauză la sediul profesional principal al acestuia, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.(3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, în condiţiile alin. (2).(4) Contestaţia declarată împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare are caracter devolutiv şi determină controlul de legalitate şi de temeinicie a acestora de către organul competent. Contestaţia se depune şi se înregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R., iar, după expirarea termenelor de declarare a contestaţiei, se înregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărârea, care o va înainta, de îndată, împreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.Articolul 286Contestaţia prevăzută la art. 88 alin. (3) din Lege este distinctă de contestaţia prevăzută la art. 88 alin. (4) din Lege.Articolul 287(1) Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă.(2) Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor disciplinare începute după intrarea în vigoare a acesteia.(3) Procesele disciplinare în curs de desfăşurare sunt supuse dispoziţiilor normative în vigoare la data la care au fost începute.(4) Începutul procesului disciplinar este data la care consiliul baroului sau, respectiv, Consiliul U.N.B.R. a decis exercitarea acţiunii disciplinare. Norme de aplicare
Articolul 97(1) Avocatul care doreşte să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesională se înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile prezentului articol, ale art. 13 alin. (6) şi ale statutului profesiei.(2) Autoritatea română competentă înscrie avocatul solicitant pe baza prezentării unui certificat care atestă înregistrarea lui la autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea română competentă informează autoritatea competentă din statul membru de origine despre înscriere.(3) Certificatul prevăzut la alin. (2) trebuie să fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de înscriere în Tabloul avocaţilor din România.(4) La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea română competentă va publica şi numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei secţiuni.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.Secţiunea a 2-a Dobândirea calităţii de membru al unui barou din România de către persoane fizice străine care au calitatea de avocatArticolul 330(1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din România şi pot exercita, în consecinţă, profesia de avocat în România, dacă în statul în care îşi au domiciliul deţin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, precum şi în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.(2) Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.(3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al unui barou din România va conţine:a) cererea de evaluare;b) curriculum vitae şi copie a paşaportului;c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;d) diplomă universitară;e) certificat de onorabilitate;f) declaraţia de compatibilitate;g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susţinere a unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă romană.(4) Etapele necesare dobândirii calităţii de membru al unui barou din România şi documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. XXXI.(5) Convenţiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenţii, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. XXXI, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în legătură cu activitatea avocaţilor.(6) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în Confederaţia Elveţiană, care îşi exercită profesia pe teritoriul României, în oricare din modalităţile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege.
Norme de aplicare
Articolul 98(1) Avocaţilor care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigură reprezentarea corespunzătoare în asociaţiile profesionale ale avocaţilor din România, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociaţii.(2) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligaţi fie să se asigure pentru răspundere profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie să devină membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor, în condiţiile prevăzute la cap. VII^*).*) Prevederile alin. (2) se referă la fostul cap. VII care, anterior renumerotării, a fost abrogat prin art. 139 lit. b) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016.(3) Avocaţii pot fi scutiţi de obligaţiile prevăzute la alin. (2), dacă fac dovada unei asigurări plătite sau a unei alte garanţii date în condiţiile legii statului membru de origine, în măsura în care asigurarea sau garanţia este echivalentă din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacă acoperirea este doar parţială, avocaţii trebuie să încheie o asigurare suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu se regăsesc în asigurarea sau în garanţia dată potrivit reglementărilor din statul membru de origine.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 99Avocaţii înscrişi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariaţi în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 100Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun aceloraşi reguli de conduită profesională prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România, pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul ţării.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 101(1) Avocaţii prevăzuţi în prezentul capitol răspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.(2) Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea română competentă informează în cel mai scurt timp autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizând orice informaţii utile în cauză.(3) Autoritatea română competentă cooperează cu autoritatea competentă din statul membru de origine pe tot parcursul desfăşurării procedurilor disciplinare.(4) Retragerea permanentă sau temporară de către autoritatea competentă din statul membru de origine a autorizaţiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdicţia temporară sau permanentă ca avocatul în cauză să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 102(1) Unul sau mai mulţi avocaţi din aceeaşi grupare ori din acelaşi stat membru, care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu secundar al grupării respective, organizat în orice formă de exercitare a profesiei de avocat prevăzută de legea română.(2) Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevăzute de legea română, astfel:a) mai mulţi avocaţi din diferite state membre, care profesează sub titlurile profesionale din statele membre de origine;b) unul sau mai mulţi avocaţi dintre cei prevăzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocaţi din România.(3) Avocatul care intenţionează să profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informează autoritatea română competentă despre faptul că este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul membru de origine şi furnizează toate detaliile relevante despre acea grupare.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 103(1) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfăşoară activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadă de cel puţin 3 ani în România, în domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admişi în profesia de avocat în România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 94, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate.(2) În faţa autorităţii române competente solicitanţii trebuie să facă dovada desfăşurării cu regularitate a activităţii în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar. În acest scop:a) avocaţii trebuie să prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numărul de cauze în care au acordat asistenţă juridică, precum şi cu privire la natura acestora;b) autoritatea română competentă poate să verifice caracterul efectiv şi regularitatea activităţii desfăşurate şi poate cere avocatului, dacă este necesar, să ofere clarificări, în scris sau verbal, cu privire la informaţiile şi documentele prevăzute la lit. a).(3) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot oricând să ceară ca diplomele să le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 94, în vederea obţinerii admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitării acesteia sub titlul profesional astfel obţinut.(4) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfăşurat în mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesională în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani, dar pe o perioadă mai scurtă în domeniul dreptului românesc, pot obţine admiterea în profesia de avocat şi dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 94, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, după următoarea procedură:a) autoritatea română competentă ia în considerare desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienţa profesională dobândite în România, precum şi orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;b) solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informaţie şi documentaţie relevantă, în special despre cauzele în care a acordat asistenţă juridică.(5) Decizia autorităţii române competente de a nu acorda înscrierea automată în cazul în care nu s-a prezentat dovada că cerinţele prevăzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivată, comunicată solicitantului şi baroului şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei.(6) Desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu susţinut cu comisia de evaluare prevăzută la art. 94.(7) Autoritatea română competentă poate, printr-o decizie motivată şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei, să refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacă se consideră că aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plângeri şi incidente de orice fel.(8) Reprezentanţii U.N.B.R. sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite cu ocazia examinării cererii de acordare a titlului profesional în România.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Secţiunea a 3-a Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic EuropeanArticolul 104(1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European pot desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestării de servicii.(2) Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin. (1) se exercită în România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fără a fi necesară înscrierea în barou.(3) Pentru exercitarea altor activităţi decât cele menţionate la alin. (2), avocatul respectă condiţiile şi regulile de conduită profesională ale statului membru de origine, precum şi legislaţia română privind profesia, în special cu privire la incompatibilităţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la interdicţia ca acelaşi avocat să reprezinte două părţi având interese contrarii, precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de respectarea acestor reguli numai în măsura în care respectarea lor este justificată obiectiv pentru asigurarea exercitării corecte a activităţilor de avocat, a demnităţii profesiei şi a respectării regulilor privind incompatibilitatea.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 105(1) Autoritatea română competentă cere avocatului care prestează servicii dovedirea calităţii sale de avocat.(2) În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 104, autoritatea română competentă stabileşte prin statut consecinţele acestei nerespectări.(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 104, autoritatea română competentă poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care prestează servicii.(4) Autoritatea română competentă va informa autoritatea competentă din statul membru de origine despre orice decizie luată. Comunicările prevăzute de prezentul alineat au caracter confidenţial.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.Secţiunea a 3-a Înscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat în tablourile avocaţilor barourilor din RomâniaArticolul 331(1) Grupările străine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii profesionale secundare în România şi se pot înscrie în tablourile avocaţilor barourilor din România, pentru ca membrii acestora să exercite în numele grupării profesia de avocat în România, dacă în statul în care îşi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate civilă profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004.(2) Pentru societăţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.(3) Documentaţia de evaluare pentru înscrierea în tablourile avocaţilor barourilor din România va conţine:a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al grupării;b) copia paşaportului reprezentantului legal al grupării (în cazul în care acesta nu s-a înscris anterior în nume propriu într-un barou din România);c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată, şi traducerea autorizată a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa;d) actul constitutiv sau statutul grupării.(4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotărî cu privire la înscrierea societăţii în tabloul avocaţilor baroului.
Norme de aplicare
Capitolul VIII Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 106Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile, potrivit legii şi statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost alese;b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei şi îl va adopta în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I^*);*) Statutul profesiei de avocat a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 17 octombrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare. Acesta a fost înlocuit, în mod succesiv, prin statutul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu modificările ulterioare, statutul publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin statutul adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare.c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza şi vor funcţiona numai după intrarea în vigoare a noului statut al profesiei.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 107(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi.(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare.(4) Consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) şi (2) şi să ia măsurile legale în acest sens.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 108La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Uniunea Avocaţilor din România se înlocuieşte cu denumirea Uniunea Naţională a Barourilor din România, în toate actele normative.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 109La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogă.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
Articolul 110Procedurile şi formalităţile de autorizare prevăzute de prezenta lege pot fi îndeplinite şi prin intermediul punctului de contact unic, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, cu modificările ulterioare. Prevederile prezentului articol se aplică de la data operaţionalizării punctului de contact unic.STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
----
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 3 decembrie 2011Secţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 329Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.
