LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (**republicată**)privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 13 septembrie 2005Data intrării în vigoare 13-09-2005
Reproducem mai jos prevederile art. IV, V și VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 874 din 16 octombrie 2018, cu modificările aduse prin LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019:
Articolul IV
Prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.
Articolul V
Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
Articolul VII
Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Titlul I Dispoziţii generaleCapitolul I Noţiuni şi principiiArticolul 1(1) Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.La data de 18-10-2018 Articolul 1 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 2(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 2 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Orice persoana, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenta judecătorilor.Articolul 3(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 18-10-2018 Articolul 3 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.La data de 18-10-2018 Articolul 3 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.Articolul 4(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continua.(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 4 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de ceilalţi.La data de 18-10-2018 Articolul 4 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.La data de 18-10-2018 Articolul 4 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul II Incompatibilităţi şi interdicţiiArticolul 5(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercita o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.Articolul 6(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.(2^1) Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută.La data de 18-10-2018 Articolul 6 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplica în mod corespunzător.Articolul 7(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.(4) Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte. (5) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. (6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi, la cerere, oricărei persoane. (7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.(8) Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.(9) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat.(10) Dispoziţiile art. 8-12, art. 33 şi art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi magistraţilor-asistenţi.La data de 18-10-2018 Articolul 7 din Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 8(1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;La data de 18-10-2018 Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 8 , Capitolul II , Titlul I a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.(1^1) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.La data de 18-10-2018 Articolul 8 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa.Articolul 9(1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă.La data de 18-10-2018 Articolul 9 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 10(1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercita funcţia şi nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.(3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecata sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia. Articolul 11(1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.Titlul II Cariera judecătorilor şi procurorilorCapitolul I Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilorArticolul 12Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.Articolul 13Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 14(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe baza de concurs.(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;b) este licenţiată în drept;c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;d) cunoaşte limba română;e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.La data de 18-10-2018 Litera e) din Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 07-06-2012 Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012.Articolul 15(1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Calificativul «admis» obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (7) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (8) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost abrogat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 15^1Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 16(1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii consta în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură. În ultimul an de stagiu, cursanţii vor efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 16 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 16 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4^1) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.La data de 18-10-2018 Articolul 16 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 16 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 17(1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.(2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanțelor.(3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.(3^1) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut.La data de 18-10-2018 Articolul 17 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3^2) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Articolul 17 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3^3) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.La data de 18-10-2018 Articolul 17 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 17 , Capitolul I , Titlul II a fost abrogat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(6) Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.Articolul 17^1Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie. La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 17^2Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2).La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 17^3Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 18(1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.(2) Constituie abateri disciplinare: a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:a) avertismentul;b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost abrogat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competenta.(7) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă. La data de 18-10-2018 Articolul 18 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.La data de 18-10-2018 Articolul 18 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.La data de 18-10-2018 Articolul 18 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 18^1(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 19(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător, respectiv procuror, precum şi un test psihologic.(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani. (3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».(4) Împotriva calificativului «inapt», candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4).(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.La data de 18-10-2018 Articolul 19 din Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 20(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).La data de 18-10-2018 Articolul 20 din Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul II Judecătorii stagiari şi procurorii stagiariArticolul 21(1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform alin. (1).(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.La data de 18-10-2018 Articolul 21 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 22(1) Durata stagiului este de 2 ani.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 22 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta instanţă.(3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.Articolul 23(1) Judecătorii stagiari judecă:a) acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei;c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, dacă sancţiunea contravenţională maximă prevăzută de lege este de 10.000 lei;d) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;e) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii;f) cererile de abţinere şi de recuzare, precum şi cererile de revizuire şi contestaţiile în anulare în cauzele ce intră în competenţa lor;g) reabilitarea;h) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;i) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239-241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 23 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui completului.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 23 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2^1) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2^2) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.Articolul 24(1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.(2) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 24 , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 25(1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplica în mod corespunzător.(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.Articolul 26(1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unei probe scrise şi a unei probe orale, respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.(2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în perioada de stagiu.(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.(5) Modalitatea de susţinere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 26 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 27(1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.La data de 18-10-2018 Articolul 27 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 28(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 28 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 29(1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Contestaţiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(3) Contestaţia la proba orală se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat.(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din secţiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.La data de 18-10-2018 Articolul 29 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 30Abrogat.La data de 18-10-2018 Articolul 30 din Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul III Numirea judecătorilor şi procurorilorArticolul 31(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 31 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 31 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.Articolul 32(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister.(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.La data de 01-02-2014 Art. 32 a fost modificat de pct. 3 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 33(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.(2^1) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (2^1) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzător.(5) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (5) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(6) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (6) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(7) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (7) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(8) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (8) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(9) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (9) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^1) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^1) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^2) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^2) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^3) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^3) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^4) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^4) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^5) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^5) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^6) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^6) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^7) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^7) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(11) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).La data de 18-10-2018 Alineatul (11) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(12) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (12) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.La data de 08-10-2007 Alin. (13) al art. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.La data de 15-04-2008 Alin. (14) al art. 33 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.Articolul 33^1Abrogat.La data de 31-12-2021 Articolul 33^1 din Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 34(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile tarii, să apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.(3) Jurământul se depune în şedinţa solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.Capitolul IV Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilorArticolul 35(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător.(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.La data de 18-10-2018 Articolul 35 din Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 36Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.Articolul 37(1) Judecătorii şi procurorii participa, cel puţin o data la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.(2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.(3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor.(4) Formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.Articolul 37^1(1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.(1^1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.La data de 18-10-2018 Articolul 37^1 din Capitolul IV , Titlul II a fost completat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (1^1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Cazarea participanţilor în condiţiile alin. (1) şi (1^1) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 37^1 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază.(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.(5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.(6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 30-04-2009 Alin. (6) al art. 37^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care completează pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.La data de 08-12-2008 Art. 37^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.Articolul 38(1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continua, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.(1^1) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 38 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 37^1 alin. (2).La data de 18-10-2018 Alineatul (1^2) din Articolul 38 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^3) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1^3) din Articolul 38 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^4) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.La data de 08-12-2008 Alin. (1^4) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.Articolul 39(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani;b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei şi a vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din judecători, membri aleşi ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai direcţiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de tribunal, desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru judecători din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din 3 procurori, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori, cu grad cel puţin de tribunal.(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre de fiecare din secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 39 din Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 40(1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător».La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 40 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 40 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 40 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 41(1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a doua evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 41 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a doua evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 42(1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.Capitolul IV^1 Evaluarea psihologică periodicăLa data de 18-10-2018 Titlul II a fost completat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 42^1(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări. (3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Capitolul IV^1, Titlul II a fost completat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul V Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducereSecţiunea 1 Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parcheteArticolul 43Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 43 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018
Potrivit art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.(1^1) Judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 98, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018
Potrivit art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.(1^2) În cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 98, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018
Potrivit art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.(1^3) Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri activitatea de formare de către judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, detaşarea se dispune doar în cazul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea cu normă întreagă.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 98, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singura data, pentru o durata de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.(3^1) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi.La data de 08-10-2007 Alin. (3^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3^2) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3^1), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi:a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;La data de 15-04-2008 Lit. c) a alin. (3^2) al art. 58 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.La data de 08-10-2007 Alin. (3^2) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3^3) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat.La data de 08-10-2007 Alin. (3^3) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(4) Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1).La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 58 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 99, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 100, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 100, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 100, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 59Detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.La data de 18-10-2018 Articolul 59 din Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 101, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 60(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. (3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.(4) Procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.La data de 31-12-2021 Articolul 60 din Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021
Potrivit art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, astfel cum a fost modificat prin pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019, prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
Articolele II și III din LEGEA nr. 86 din 16 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 403 din 16 aprilie 2021 prevăd:
Articolul IIArticolul V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019, se abrogă la data de 1 ianuarie 2022.
Articolul IIIDispoziţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 rămân în vigoare şi după data încetării efectelor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019.(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.La data de 20-02-2019 Alineatul (5) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 13, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019
Decizie de admitere: HP nr. 10/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 10 iunie 2019:
Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani.(6) Judecătorii şi procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională au dreptul la pensie de boală profesională şi de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 142, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.La data de 08-10-2007 Art. 82 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 16 ianuarie 2009-2 martie 2009, întrucât Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 a fost suspendată de drept, şi modificările şi completările aduse de acest act asupra Legii nr. 303/2004 republicată, în speţă alin. (2) al art. 83, alin. (4) al art. 83 şi alin. (5) al art. 83, au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice, în data de 3 martie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituţiei.Articolul 83^1(1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.------------Alin. (3) al art. 83^1 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).La data de 08-10-2007 Art. 83^1 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 16 ianuarie 2009-2 martie 2009, întrucât Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 a fost suspendată de drept, şi modificările şi completările aduse de acest act asupra Legii nr. 303/2004 republicată, în speţă alin. (3) al art. 83^1, au fost suspendate, încetându-şi efectele juridice, în data de 3 martie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituţiei.Articolul 83^2(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 83^2 , Titlul III a fost modificat de Punctul 144, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.(3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 83^2 , Titlul III a fost modificat de Punctul 144, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 27-07-2014 Art. 83^2 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 118 din 14 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 24 iulie 2014.
Decizie de admitere: HP nr. 43/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 14 ianuarie 2020:
În interpretarea şi aplicarea art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004, dispoziţia legală menţionată nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracţiuni săvârşite anterior intrării sale în vigoare.Articolul 83^3Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Titlul III a fost completat de Punctul 145, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 84(1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 18-10-2018 Articolul 84 din Titlul III a fost modificat de Punctul 146, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 85(1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 85 , Titlul III a fost modificat de Punctul 147, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
Decizie de respingere: HP nr. 15/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 15 aprilie 2021.(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.La data de 08-10-2007 Art. 85 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 363 din 8 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 20 iulie 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale numai în măsura în care sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură nu are efect permanent.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanțele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstiţutionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstiţutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 20 iulie 2022, dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în măsura în care sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură are efect permanent, se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data 3 septembrie 2022, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.Articolul 101Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplica de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.Titlul V Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 102(1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continua activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o alta funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fără examen.Articolul 103Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de baza la instanţă sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau procuror.Articolul 104(1) Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează aceasta vechime.(2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.Articolul 105(1) Judecătorii şi procurorii militari care îşi continua activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplica în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari.(2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la care judecătorul ori procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.La data de 01-02-2014 Alin. (2) al art. 105 a fost modificat de pct. 14 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 105^1În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care au fost eliberaţi din funcţie pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a)-c) şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 156, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 106Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minima de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 487 din 9 iunie 2020, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispoziţiile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanțele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstiţutionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstiţutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 9 iunie 2020, dispoziţiile art. 106 lit. d) se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 24 iulie 2020, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.
Reproducem mai jos prevederile art. II-VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.Articolul II(1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi intra în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)*) din Legea nr. 303/2004.Articolul IIILa împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abrogă.Articolul IV(1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de Internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.(3) În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi data se organizează concurs sau examen pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 48^1 alin. (7)**) se aplică în mod corespunzător.(4) Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplica procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 48^1 alin. (9)***), se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).(5) Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.Articolul V(1) Judecătorii şi procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de vârsta vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).Articolul VIJudecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic, potrivit art. 102****) din Legea nr. 303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de baza la instanţă sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Articolul VII(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (3)*****) sau, după caz, art. 6^1******) şi art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la art. 6^1******) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica declaraţiile prevăzute la art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Articolul VIIIDispoziţiile art. 82********) din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.------------*) Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).**) Art. 48^1 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).***) Art. 48^1 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).****) Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004,art. 103.*****) Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004,art. 5 alin. (3).******) Art. 6^1 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.*******) Art. 6^2 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.********) Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:Articolul 1Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Articolul 3Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.Articolul 8Se înfiinţează Ministerul Finanţelor Publice prin preluarea activităţii şi structurilor specializate pe domeniul finanţelor de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, care se desfiinţează.Articolul 12Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.Articolul 15Se înfiinţează Ministerul Sănătăţii prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii Publice."
Conform pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 54 din 9 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 13 martie 2006, care modifică art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134 din 29 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 7 octombrie 2005:
"În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în orice alte acte normative care cuprind referiri la Parchetul Naţional Anticorupţie, următoarele denumiri se înlocuiesc astfel:
a) Parchetul Naţional Anticorupţie cu Direcţia Naţională Anticorupţie;
b) procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie cu procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c) procurorul general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie cu procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
d) consilierul procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie cu consilierul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 115 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009, s-a dispus înfiinţarea Ministerului Justiţiei prin reorganizarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Prin urmare, denumirea ministerului se actualizează potrivit acestui act normativ.
Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.
Înlocuirea acestor denumiri s-a realizat direct în textul formei consolidate.
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 20-07-2022 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 20-07-2022 până la data de 02-09-2022 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
Notă CTCE Forma consolidată a LEGII nr. 303 din 28 iunie 2004 (Rep. 1) din Monitorul Oficial nr. 826 din 13 septembrie 2005, la data de 20 Iulie 2022 este realizată prin includerea modificărilor şi completărilor aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 148 din 3 noiembrie 2005; LEGEA nr. 29 din 28 februarie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢA nr. 50 din 28 iunie 2006; LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006; DECIZIA nr. 866 din 28 noiembrie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007; LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008; DECIZIA nr. 82 din 15 ianuarie 2009; LEGEA nr. 77 din 1 aprilie 2009; LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009; DECIZIA nr. 785 din 12 mai 2009; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 59 din 27 mai 2009; LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011; LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011; LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 48 din 21 mai 2013; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013; DECIZIA nr. 176 din 26 martie 2014; DECIZIA nr. 436 din 8 iulie 2014; LEGEA nr. 118 din 14 iulie 2014; LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 1 din 3 februarie 2016; DECIZIA nr. 262 din 5 mai 2016; DECIZIA nr. 588 din 21 septembrie 2017; LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019; LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019; DECIZIA nr. 121 din 10 martie 2020; DECIZIA nr. 454 din 24 iunie 2020; LEGEA 86 din 16 aprilie 2021; LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021; DECIZIA nr. 363 din 8 iunie 2022.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
**) Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005. Reproducem mai jos prevederile art. IV, V și VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 874 din 16 octombrie 2018, cu modificările aduse prin LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019:
Articolul IV
Prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.
Articolul V
Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
Articolul VII
Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Titlul I Dispoziţii generaleCapitolul I Noţiuni şi principiiArticolul 1(1) Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.La data de 18-10-2018 Articolul 1 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 2(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi.(2) Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 2 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Orice persoana, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenta judecătorilor.Articolul 3(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 18-10-2018 Articolul 3 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate.La data de 18-10-2018 Articolul 3 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.Articolul 4(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continua.(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 4 , Capitolul I , Titlul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Judecătorii şi procurorii trebuie atât să fie, cât şi să apară ca fiind independenţi unii de ceilalţi.La data de 18-10-2018 Articolul 4 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.La data de 18-10-2018 Articolul 4 din Capitolul I , Titlul I a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul II Incompatibilităţi şi interdicţiiArticolul 5(1) Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercita o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. Declaraţiile se înregistrează şi se depun la dosarul profesional.Articolul 6(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică.(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.(2^1) Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută.La data de 18-10-2018 Articolul 6 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică se aplica în mod corespunzător.Articolul 7(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex personalului de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.(2) Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia deţinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează anual o declaraţie olografă pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informaţii. Declaraţiile se depun şi se arhivează la compartimentul de resurse umane.(4) Serviciilor de informaţii le este interzis să racoleze persoanele prevăzute la alin. (1) ca lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori. Încălcarea acestei interdicţii este infracţiune împotriva independenţei justiţiei şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. În cazul în care infracţiunea este comisă de un ofiţer cu funcţii de conducere sau la instigarea acestuia, limitele pedepsei se majorează cu jumătate. Tentativa se pedepseşte. (5) Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (3) se face individual pentru fiecare declaraţie de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual, din oficiu, sau ori de câte ori este sesizat de Ministerul Justiţiei, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. (6) Rezultatul verificărilor se comunică din oficiu Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi, la cerere, oricărei persoane. (7) Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile.(8) Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii.(9) Informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat.(10) Dispoziţiile art. 8-12, art. 33 şi art. 76 din prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi magistraţilor-asistenţi.La data de 18-10-2018 Articolul 7 din Capitolul II , Titlul I a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 8(1) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, societăţi naţionale sau regii autonome;La data de 18-10-2018 Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 8 , Capitolul II , Titlul I a fost modificată de Punctul 10, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.(1^1) În cazul dobândirii, prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome, magistraţii sunt obligaţi să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.La data de 18-10-2018 Articolul 8 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii şi procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa.Articolul 9(1) Judecătorii şi procurorii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.(2) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.(3) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă.La data de 18-10-2018 Articolul 9 din Capitolul II , Titlul I a fost completat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 10(1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercita funcţia şi nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.(3) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă judecătorilor şi procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecata sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia. Articolul 11(1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.Titlul II Cariera judecătorilor şi procurorilorCapitolul I Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilorArticolul 12Admiterea în magistratură a judecătorilor şi procurorilor se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii.Articolul 13Admiterea în magistratură şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de judecător şi procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 14(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe baza de concurs.(2) Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;b) este licenţiată în drept;c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;d) cunoaşte limba română;e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.La data de 18-10-2018 Litera e) din Alineatul (2) , Articolul 14 , Capitolul I , Titlul II a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 07-06-2012 Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012.Articolul 15(1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru concurs.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Consiliul Superior al Magistraturii, prin secţiile corespunzătoare, stabileşte, în fiecare an, numărul de cursanţi, separat, pentru judecători şi procurori, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) După publicarea datelor prevăzute la alin. (1), se verifică îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii şi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei, pentru persoanele care îşi exprimă intenţia de a participa la concurs. În vederea evaluării psihologice, persoana interesată plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Condiţia de a fi apt din punct de vedere medical se dovedeşte prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Calificativul «admis» obţinut la evaluarea psihologică este valabil şi la concursurile de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau de admitere în magistratură organizate ulterior, dacă de la data evaluării psihologice şi până la data publicării anunţului de organizare a concursului în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nu au trecut mai mult de 2 ani.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Persoanele care îndeplinesc condiţia bunei reputaţii şi sunt apte din punct de vedere psihologic şi medical pentru exercitarea funcţiei se pot înscrie la concursul prevăzut la alin. (1). Pentru înscrierea la concurs, candidatul plăteşte o taxă al cărei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului prevăzut la alin. (1), inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, probele de concurs şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 106 lit. a).La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (7) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (8) din Articolul 15 , Capitolul I , Titlul II a fost abrogat de Punctul 15, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 15^1Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 16, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 16(1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.(2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii consta în pregătirea teoretică şi practică a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 4 ani. După primul an de cursuri, auditorii vor urma stagii de pregătire practică pentru perioade de câte şase luni la: instanţe, parchete, penitenciare şi cabinete de avocatură. În ultimul an de stagiu, cursanţii vor efectua stagii de practică şi la alte instituţii cu relevanţă pentru pregătirea profesională. Instituţiile la care se vor efectua stagiile de practică şi durata acestora sunt stabilite de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, pentru fiecare ciclu de învăţământ. Stagiile vor fi organizate pe baza unor protocoale de colaborare între Institutul Naţional al Magistraturii şi instituţiile cu relevanţă pentru pregătirea profesională.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 16 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) În perioada stagiilor de pregătire practică, auditorii de justiţie asistă la toate activităţile specifice instituţiilor şi profesiilor, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică prevăzut la alin. (5).La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 16 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4^1) La finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică, stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică, vor realiza o evaluare a capacităţii fiecărui auditor de a exercita funcţia de judecător sau procuror.La data de 18-10-2018 Articolul 16 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 18, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică şi Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie sunt aprobate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 16 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 17(1) Auditorii de justiţie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar şi procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.(2) Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii stagiari, la care se vor calcula reţinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum şi obligaţia angajatorului şi a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie şi în perioada vacanțelor.(3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.(3^1) Auditorii de justiţie beneficiază de decontarea materialelor didactice, în condiţiile şi în limita unui plafon lunar stabilite de Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, în limita locurilor disponibile, în condiţiile stabilite prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut.La data de 18-10-2018 Articolul 17 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3^2) În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Articolul 17 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3^3) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi de plata indemnizaţiei de maternitate, risc maternal şi pentru creşterea copilului, pe durata concediilor respective.La data de 18-10-2018 Articolul 17 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 17 , Capitolul I , Titlul II a fost abrogat de Punctul 21, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(6) Prevederile alin. (1)-(3) şi (5) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte ţări, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective.Articolul 17^1Dispoziţiile legale privind incompatibilităţile şi interdicţiile judecătorilor şi procurorilor se aplică şi auditorilor de justiţie. La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 17^2Auditorii de justiţie au drepturile prevăzute la art. 79 alin. (3) şi art. 80, precum şi îndatoririle prevăzute la art. 90 şi art. 91 alin. (2).La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 17^3Cheltuielile de transport al personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care nu are domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti, care participă la activităţile de formare profesională iniţială organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 18(1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.(2) Constituie abateri disciplinare: a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, personalul de instruire şi de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q), dispoziţii care se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt:a) avertismentul;b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost abrogat de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, după efectuarea cercetării disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competenta.(7) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.(8) Procedura de cercetare disciplinară şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă. La data de 18-10-2018 Articolul 18 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(10) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie.La data de 18-10-2018 Articolul 18 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(11) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului Naţional al Magistraturii. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.La data de 18-10-2018 Articolul 18 din Capitolul I , Titlul II a fost completat de Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 18^1(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) şi e).(2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii din oficiu sau la solicitarea oricărei persoane interesate.(3) Procedura de verificare a îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Dispoziţiile art. 18 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(5) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.La data de 18-10-2018 Capitolul I din Titlul II a fost completat de Punctul 27, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 19(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor necesare exercitării funcţiei de judecător, respectiv procuror, precum şi un test psihologic.(2) O comisie de examinare teoretică şi practică va fi alcătuite din 7 persoane: 3 judecători, 2 procurori, un avocat şi un profesor universitar, desemnaţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii, procurorii sau avocaţii cu cel puţin 12 ani vechime în profesie şi dintre cadrele didactice ale facultăţilor de drept care au obţinut gradul universitar de profesor de cel puţin 5 ani. (3) Examenul psihologic se va susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».(4) Împotriva calificativului «inapt», candidatul poate face contestaţie în termen de 5 zile de la afişare, ce va fi soluţionată de o comisie de 5 psihologi cu o altă componenţă decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecinţă declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror şi este obligat să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (3) şi (4).(6) Componenţa comisiilor prevăzute de alin. (3) şi (4) va fi stabilită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.(7) Nota finală de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 60%, şi media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, ce va avea o pondere de 40%.La data de 18-10-2018 Articolul 19 din Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 20(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi să îndeplinească timp de 10 ani funcţia de judecător sau de procuror.(2) În cazul în care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 10 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).La data de 18-10-2018 Articolul 20 din Capitolul I , Titlul II a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul II Judecătorii stagiari şi procurorii stagiariArticolul 21(1) Auditorii de justiţie optează pentru locurile de judecători stagiari şi procurori stagiari scoase la concurs, iar repartizarea acestora se face pe baza notei finale de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, prevăzută la art. 19 alin. (7). Opţiunile se fac în faţa Institutului Naţional al Magistraturii, care va înainta tabelul cu propunerile de repartizare, făcute în acest mod, secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea numirii în funcţie.(2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt repartizaţi şi numiţi în funcţie de către secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pe baza opţiunilor exprimate conform alin. (1).(3) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(4) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(5) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care are domiciliul în raza instanţei sau parchetului pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(6) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut la art. 28, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(8) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari se bucură de stabilitate.La data de 18-10-2018 Articolul 21 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 22(1) Durata stagiului este de 2 ani.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 22 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta instanţă.(3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.Articolul 23(1) Judecătorii stagiari judecă:a) acţiunile posesorii, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 10.000 lei;c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale, dacă sancţiunea contravenţională maximă prevăzută de lege este de 10.000 lei;d) cererile de valoare redusă, prevăzute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare;e) cererile având ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii;f) cererile de abţinere şi de recuzare, precum şi cererile de revizuire şi contestaţiile în anulare în cauzele ce intră în competenţa lor;g) reabilitarea;h) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;i) infracţiunile prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi legile speciale, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 alin. (1) şi (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 şi 227, precum şi art. 239-241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, cererile de confirmare a soluţiilor de renunţare la urmărirea penală şi cererile de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauzele care au ca obiect aceste infracţiuni.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 23 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Judecătorii stagiari asistă şi la şedinţe de judecată cu alte tipuri de cauze decât cele prevăzute la alin. (1), prin rotaţie, la completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, stabilite de preşedintele instanţei. În cauzele la care asistă, judecătorul stagiar întocmeşte un raport consultativ asupra cauzei şi poate redacta proiectul hotărârii, la solicitarea preşedintelui completului.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Modalitatea de participare la aceste completuri se stabileşte prin hotărâre a colegiului de conducere.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 33, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea unui procuror definitiv.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 23 , Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2^1) Procurorul stagiar emite opinie consultativă care se motivează şi rezolvă lucrările date în sarcina sa de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2^2) Judecătorii şi procurorii stagiari nu au dreptul să dispună măsuri privative sau restrictive de libertate.La data de 18-10-2018 Articolul 23 din Capitolul II , Titlul II a fost completat de Punctul 35, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.Articolul 24(1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.(2) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 24 , Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 36, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 25(1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplica în mod corespunzător.(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.Articolul 26(1) Examenul de capacitate constă în susţinerea unei probe scrise şi a unei probe orale, respectiv evaluarea mapei de stagiu, fiecare având ponderi egale în media finală.(2) Examenul de capacitate va urmări însuşirea competenţelor şi aptitudinilor practice în perioada de stagiu.(3) Examenul de capacitate se organizează la finalul fiecărui stagiu, în baza regulamentelor elaborate de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Examinarea se realizează de către comisiile prevăzute la art. 28.(5) Modalitatea de susţinere a examenului, criteriile de apreciere ale acestuia, procedura şi criteriile de evaluare ale mapei de stagiu se stabilesc prin regulamente propuse de Institutul Naţional al Magistraturii şi aprobate de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 26 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 37, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 27(1) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de mapele de stagiu şi de celelalte acte necesare potrivit regulamentelor privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari, respectiv al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.La data de 18-10-2018 Articolul 27 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 38, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 28(1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din judecători de la curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, numiţi prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre de secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 28 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 29(1) Rezultatele examenului de capacitate se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Contestaţiile cu privire la fiecare din cele două probe se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este definitivă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(3) Contestaţia la proba orală se soluţionează de comisia de contestaţii prin analizarea înregistrării audiovideo a probei susţinute de candidat.(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, fiecare din secţiile Consiliului Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţă care urmează afişării rezultatelor.(5) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unor fraude.La data de 18-10-2018 Articolul 29 din Capitolul II , Titlul II a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 30Abrogat.La data de 18-10-2018 Articolul 30 din Capitolul II , Titlul II a fost abrogat de Punctul 41, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul III Numirea judecătorilor şi procurorilorArticolul 31(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.(3) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 31 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 31 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 43, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.Articolul 32(1) Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naţionale privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul acestui minister.(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.La data de 01-02-2014 Art. 32 a fost modificat de pct. 3 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 33(1) Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea.(2^1) Dispoziţiile art. 15 se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (2^1) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.(4) Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzător.(5) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (5) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(6) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (6) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(7) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (7) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(8) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (8) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(9) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (9) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^1) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^1) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^2) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^2) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^3) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^3) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^4) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^4) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^5) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^5) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^6) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^6) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^7) Abrogat.La data de 24-04-2008 Alin. (10^7) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(11) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1).La data de 18-10-2018 Alineatul (11) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(12) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (12) din Articolul 33 , Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 47, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(13) După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.La data de 08-10-2007 Alin. (13) al art. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(14) Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.La data de 15-04-2008 Alin. (14) al art. 33 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(15) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deţinut anterior.Articolul 33^1Abrogat.La data de 31-12-2021 Articolul 33^1 din Capitolul III , Titlul II a fost abrogat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 34(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituţia şi legile tarii, să apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a judecătorilor şi procurorilor şi este facultativă.(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie.(3) Jurământul se depune în şedinţa solemnă, în faţa judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul.(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcţie.Capitolul IV Formarea profesională continuă şi evaluarea periodică a judecătorilor şi procurorilorArticolul 35(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. Formarea iniţială şi continuă este un drept şi o îndatorire pentru judecător.(2) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.La data de 18-10-2018 Articolul 35 din Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 36Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător şi procuror, prin pregătire individuală.Articolul 37(1) Judecătorii şi procurorii participa, cel puţin o data la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.(2) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.(3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor.(4) Formarea profesională continua a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor.Articolul 37^1(1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.(1^1) Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor şi procurorilor străini, ale cursanţilor sau ale reprezentanţilor altor instituţii de formare profesională din străinătate, care participă, în cadrul unor programe de cooperare, la activităţile de formare profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, pot fi suportate din bugetul acestei instituţii.La data de 18-10-2018 Articolul 37^1 din Capitolul IV , Titlul II a fost completat de Punctul 50, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi (1^1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Cazarea participanţilor în condiţiile alin. (1) şi (1^1) se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 37^1 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază.(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.(5) Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.(6) Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 30-04-2009 Alin. (6) al art. 37^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care completează pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.La data de 08-12-2008 Art. 37^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.Articolul 38(1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continua, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.(1^1) Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile privind cazarea, masa şi transportul acestuia se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 38 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), plafonul maxim al cheltuielilor se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile art. 37^1 alin. (2).La data de 18-10-2018 Alineatul (1^2) din Articolul 38 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^3) Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cazul personalului de instruire angajat la plata cu ora al Institutului Naţional al Magistraturii care participă, la propunerea Institutului, în această calitate, conform programului anual de formare profesională continuă al judecătorilor şi procurorilor aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la activităţile prevăzute la alin. (1), cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1^3) din Articolul 38 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^4) Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.La data de 08-12-2008 Alin. (1^4) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.Articolul 39(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi unei evaluări periodice privind calitatea activităţii, eficienţa, integritatea şi obligaţia de formare profesională continuă, iar în cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, şi modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.(2) În raport cu vechimea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, evaluarea se realizează după cum urmează:a) o dată la 2 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între un an şi 5 ani;b) o dată la 3 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 5 şi 10 ani;c) o dată la 4 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime între 10 şi 15 ani;d) o dată la 5 ani, pentru judecătorii şi procurorii cu o vechime mai mare de 15 ani.(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite separat pentru judecători şi procurori, formate din preşedintele instanţei, respectiv conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată, precum şi 2 sau mai mulţi judecători sau procurori de la instanţa sau parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe sau parchet, cu aceeaşi specializare cu judecătorul sau procurorul evaluat. Evaluarea preşedintelui instanţei şi a vicepreşedintelui se face de o comisie formată din preşedintele instanţei superioare, preşedintele secţiei corespunzătoare specializării judecătorului evaluat, precum şi un judecător de la instanţa superioară, desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea conducătorului parchetului, a adjunctului acestuia şi a procurorului şef de secţie se realizează de o comisie de la parchetul ierarhic superior, din care face parte conducătorul acestuia, un procuror cu funcţie de conducere corespunzătoare specializării procurorului evaluat şi un alt procuror desemnat de colegiul de conducere. Evaluarea preşedinţilor, vicepreşedinţilor şi a preşedinţilor de secţie de la curţile de apel sau de la Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestei instanţe, iar evaluarea procurorilor generali, a procurorilor generali adjuncţi şi a şefilor de secţie de la parchetele de pe lângă curţile de apel sau de la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel se face de o comisie compusă din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnaţi de colegiul de conducere al acestui parchet. Evaluarea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din judecători, membri aleşi ai Secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de curte de apel, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor şefi ai direcţiilor specializate se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu grad cel puţin de tribunal, desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Din comisiile de evaluare a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a celor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prim-adjunctul sau adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau adjuncţii acestora, procurorii şefi de secţie, precum şi procurori desemnaţi, după caz, de colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau de colegiul de conducere al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.(5) Pentru judecătorii şi tribunale şi, respectiv, pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile prevăzute la alin. (4) se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al curţii de apel sau al parchetului de pe lângă aceasta. Pentru curţile de apel şi pentru parchetele de pe lângă acestea, comisiile de evaluare se constituie prin hotărâre a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru judecători din 3 judecători, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru judecători, cu grad cel puţin de curte de apel. Pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de evaluare se constituie prin hotărâre a Secţiei pentru procurori din 3 procurori, desemnaţi dintre membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori, cu grad cel puţin de tribunal.(6) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se aprobă prin hotărâre de fiecare din secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 39 din Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 40(1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3), (4) sau (5), se poate acorda unul dintre calificativele: «foarte bine», «bine», «satisfăcător» sau «nesatisfăcător».La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 40 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (4) şi (5) orice informaţii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 40 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate cu recurs, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, în termen de 15 zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii prealabile. Hotărârea curţii de apel este definitivă.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 40 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 41(1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a doua evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 41 , Capitolul IV , Titlul II a fost modificat de Punctul 55, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Judecătorul sau procurorul care primeşte în urma a doua evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 42(1) Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.(3) Judecătorii şi procurorii au acces la propriul dosar profesional şi pot obţine copii ale actelor existente în dosar.Capitolul IV^1 Evaluarea psihologică periodicăLa data de 18-10-2018 Titlul II a fost completat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 42^1(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt supuşi la fiecare 5 ani unei evaluări psihologice.(2) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor primeşte calificativul «inapt», acesta este obligat să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, urmând ca judecătorul sau procurorul să fie supus unei noi evaluări. (3) Procedura de evaluare/reevaluare psihologică, inclusiv modalitatea de constituire a comisiilor de evaluare psihologică, plata membrilor acestora şi desfăşurarea programului de consiliere psihologică se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Capitolul IV^1, Titlul II a fost completat de Punctul 56, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul V Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducereSecţiunea 1 Promovarea la tribunale, curţi de apel şi la parcheteArticolul 43Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 43 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018
Norme de aplicare
Articolul 44(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime:a) 7 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;b) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă aceasta;c) 10 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.La data de 20-02-2019 Alineatul (1) din Articolul 44 , Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.(3) Vechimile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie îndeplinite până la data înscrierii la concursul de promovare.(3^1) Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop.La data de 18-10-2018 Articolul 44 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifică, prin secţiile corespunzătoare, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3^1).La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 44 , Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018La data de 18-10-2018 Articolul 44 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 58, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 45Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secţiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 45 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 46(1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise.(2) Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor, precum şi materiile la care se susţine proba scrisă prevăzută la alin. (1), în funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului, se stabilesc prin Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.La data de 20-02-2019 Articolul 46 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019REGULAMENT din 17 septembrie 2019Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Promovarea pe loc a judecătorilor în funcţii de execuţie, în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior, precum şi promovarea efectivă la tribunale, tribunale specializate şi la curţi de apel se fac numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita numărului de locuri aprobat anual de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, denumită în continuare Secţia pentru judecători, pentru promovarea pe loc, respectiv a posturilor vacante existente pentru promovarea efectivă. (2) Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin concursul de promovare organizat pentru judecători, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă s-a optat pentru susţinerea concursului de promovare în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior alături de judecători.Articolul 2Concursurile de promovare în funcţii de execuţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor, precum şi a conduitei acestora în cazul concursului de promovare efectivă, prevăzute de prezentul regulament.Articolul 3Concursurile de promovare prevăzute la art. 1 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie de Secţia pentru judecători, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Capitolul II Concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superiorSecţiunea 1 Dispoziţii comuneArticolul 4(1) În condiţiile prevăzute de lege, promovarea pe loc a judecătorilor în funcţii de execuţie se face în gradul imediat superior celui pe care îl deţine judecătorul, până la nivelul curţii de apel.(2) Locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc la nivel naţional, corespunzător gradelor instanţelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul, de către Secţia pentru judecători. În cadrul fiecărui grad, locurile se stabilesc separat, pe materii de concurs.(3) Alocarea locurilor pe materii de concurs se realizează de către Secţia pentru judecători, ţinând cont de ponderea numărului de cauze la nivelul gradului de jurisdicţie pentru care se scot locurile la concurs şi de necesităţile instanţelor.Articolul 5(1) Promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se poate face doar în gradul imediat superior celui deţinut, în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea, până la gradul profesional corespunzător judecătorului de curte de apel.(2) Locurile scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea instituţiilor coordonate sau subordonate în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora.(3) Anterior anunţării concursului, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii intenţia de a organiza concursul de promovare pe loc, în vederea stabilirii locurilor scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 6(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii care îndeplinesc până în ultima zi inclusiv a perioadei de înscriere la concurs condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul „foarte bine“ şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se ia în considerare vechimea în funcţia de judecător sau procuror. Perioada în care judecătorul a avut calitatea de auditor de justiţie nu se ia în considerare la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare.(3) În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se ia în considerare atât perioada în care candidaţii au îndeplinit această activitate, cât şi perioada în care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror.Articolul 7(1) Data, locul organizării concursului de promovare pe loc, locurile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (2) şi (3) şi, după caz, art. 5 alin. (2), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi materiile la care se susţine concursul de promovare pe loc, tematica şi bibliografia pentru acest concurs se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători poate stabili ca proba scrisă din cadrul concursului de promovare pe loc să fie susţinută în centre regionale.(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. În acelaşi termen, aceste date se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curţilor de apel, care le vor transmite de îndată instanţelor din circumscripţia lor, precum şi, dacă este cazul, Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei, care le vor transmite instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi afişate pe paginile de internet ale acestora şi aduse la cunoştinţa tuturor judecătorilor şi, după caz, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.(3) În termenul prevăzut de calendarul concursului, cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează, după caz, gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc şi materia de concurs pentru care se optează.(4) Fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la materiile de concurs prevăzute de prezentul regulament.(5) Candidatul poate reveni asupra opţiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare pe loc§ 1. Comisiile de concursArticolul 8(1) Comisia de organizare a concursului de promovare pe loc este condusă de un preşedinte, care este secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă, în ordine, de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare sau de directorul Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia dintre personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Nu pot face parte din comisia de organizare persoanele care au soţul sau soţia, concubini, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiei, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale. Articolul 9(1) Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi înaintează spre publicare lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi publică lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor prevăzute de lege pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, la centrele de concurs şi în timpul transportului acestora;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli pentru proba scrisă, în ordine alfabetică, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia, de la comisiile de elaborare a subiectelor, subiectele pentru proba scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri sigilate;8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;9. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea probei scrise;10. afişează baremele de evaluare şi notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;14. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;15. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători;16. informează de îndată Secţia pentru judecători cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;17. propune Secţiei pentru judecători eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;18. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.(2) Membrii comisiei de organizare a concursului îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Institutul Naţional al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare a concursului îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 10(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare aducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 9.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte atribuţiile pentru membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Preşedinţii instanţelor răspund de aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute mai sus, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.(4) Preşedintele comisiei de organizare a concursului soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Secţia pentru judecători.Articolul 11(1) Comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel, desemnaţi pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul acestor comisii sunt constituite subcomisii pentru fiecare materie de concurs pentru care s-au formulat opţiuni.(2) Institutul Naţional al Magistraturii solicită, prin intermediul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al preşedinţilor curţilor de apel, consimţământul judecătorilor în scopul desemnării în comisiile de concurs şi, după centralizare, transmite rezultatele la Secţia pentru judecători. Consimţământul pentru desemnarea într-o comisie de concurs se consideră dat atât pentru calitatea de membru titular, cât şi pentru calitatea de membru supleant în comisie.(3) În comisia de elaborare a subiectelor şi în comisia de soluţionare a contestaţiilor pot fi desemnate, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi cadre didactice universitare care au cel puţin gradul de conferenţiar.(4) Institutul Naţional al Magistraturii poate propune, cu rol consultativ, Secţiei pentru judecători componenţa comisiilor de concurs pe baza opţiunilor formulate de judecători.(5) Dispoziţiile art. 8 alin. (3) şi ale art. 10 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.(6) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.(7) Numărul membrilor comisiilor se stabileşte de Secţia pentru judecători pentru fiecare concurs, în funcţie de numărul candidaţilor şi de materiile pentru care aceştia au optat. Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de elaborare a subiectelor şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor au acelaşi număr de membri, dar nu mai puţin de 3 membri. Subiectele de drept procesual civil sunt elaborate de o subcomisie desemnată de Secţia pentru judecători dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, iar contestaţiile la dreptul procesual civil sunt soluţionate de o subcomisie desemnată de Secţia pentru judecători dintre membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Subiectele de drept procesual penal sunt elaborate de membrii subcomisiei care elaborează subiectele la materia drept penal, iar contestaţiile la dreptul procesual penal sunt soluţionate de membrii subcomisiei care soluţionează contestaţiile la materia drept penal.Articolul 12(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea prevăzută la art. 11 alin. (1). Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor exercită şi următoarele atribuţii: veghează la respectarea regulilor prevăzute la art. 13 pct. 1, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. Preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, alături de atribuţiile care îi revin în calitate de membru al comisiei, coordonează activitatea acesteia.(2) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie pentru acelaşi concurs.(3) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(4) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.(5) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la instanţe.Articolul 13Subcomisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru proba scrisă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Secţia pentru judecători şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) să fie, de regulă, diferenţiate în funcţie de gradul instanţei;d) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;e) să nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;f) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;g) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;2. predarea către comisia de organizare a concursului, înainte de desfăşurarea probei scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, în plicuri sigilate.Articolul 14(1) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor, constituite pentru fiecare materie de concurs pentru care s-au formulat opţiuni, examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cu consultarea subcomisiilor de elaborare a subiectelor, în limita motivelor invocate de candidaţi, contestaţiile la bareme.(2) În cazul în care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(3) În cazul în care membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, iar membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă baremele definitive.(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cei ai subcomisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către aceste subcomisii reunite, cu votul majorităţii membrilor. În scopul realizării majorităţii, preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor asigură medierea. Dacă membrii comisiilor au mai mult de două opinii, cei ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (6), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(6) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(8) În situaţiile prevăzute la alin. (4), în ipoteza în care nu se poate realiza majoritatea, baremul definitiv va cuprinde atât varianta de răspuns stabilită de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi varianta de răspuns stabilită de comisia de contestaţii, punctajul corespunzător întrebării respective acordându-se pentru ambele variante.(9) Contestaţiile la barem se soluţionează şi se motivează în termenul prevăzut de calendarul concursului. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(10) Secţia pentru judecători poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, a membrilor comisiilor care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte sau modificarea unor bareme, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(11) Sancţiunile prevăzute la alin. (10) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.(12) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare definitive.§ 2. Desfăşurarea concursului de promovare pe locArticolul 15(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) În termenul prevăzut de calendarul concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listelor prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se transmit prin fax sau email ori se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor.(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători.(5) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii Secţiei pentru judecători, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 16(1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă cu caracter teoretic şi practic.(2) Proba scrisă cu caracter teoretic şi practic se susţine la:a) una dintre următoarele materii, în funcţie de opţiunea candidatului:– drept civil;– drept penal;– drept comercial;– drept administrativ şi drept financiar şi fiscal;– dreptul muncii şi asigurărilor sociale;b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept comercial, drept administrativ şi drept financiar şi fiscal, dreptul muncii şi asigurărilor sociale sau drept procesual penal pentru materia de specialitate drept penal.(3) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi aspecte din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Articolul 17(1) Proba scrisă tip grilă cu caracter teoretic şi practic cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) 20 de întrebări pentru verificarea cunoştinţelor teoretice şi 5 întrebări pentru verificarea cunoştinţelor practice din următoarele materii, în funcţie de opţiunea candidatului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ şi drept financiar şi fiscal, dreptul muncii şi asigurărilor sociale;b) 20 de întrebări pentru verificarea cunoştinţelor teoretice şi 5 întrebări pentru verificarea cunoştinţelor practice din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal.(2) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.(3) La întrebările pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,15 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(4) La întrebările pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,40 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(5) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.Articolul 18(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probei scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 19(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii care urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează întrun proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 20(1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise.(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau de la un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. În cel mult 30 de minute de la începerea probei scrise, comisia de elaborare a subiectelor transmite candidaţilor precizări privind eventualele erori materiale constatate în redactarea subiectelor. Dacă din acest motiv este afectat timpul alocat rezolvării subiectelor, preşedintele comisiei de organizare, la propunerea preşedintelui comisiei de elaborare a subiectelor, poate dispune prelungirea timpului de concurs în mod corespunzător.(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se transmit prin fax sau e-mail ori se depun la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, şi se soluţionează potrivit art. 14 alin. (1)-(9).Articolul 21(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(4) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.(5) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 22(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.Articolul 23Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 24(1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la proba scrisă tip grilă.(2) Contestaţiile se transmit prin fax sau e-mail ori se depun la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor. (3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Lucrările se predau preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.Articolul 25Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.Articolul 26(1) După soluţionarea contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale, pentru fiecare grad profesional şi materie separat.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 27(1) Nota obţinută la concurs este suma punctajelor obţinute la întrebările de la proba scrisă tip grilă.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7, calculată potrivit alin. (1).Articolul 28(1) Rezultatele finale se înaintează Secţiei pentru judecători, în vederea validării.(2) Secţia pentru judecători poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de prezentul regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea se realizează în ordinea notelor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, promovarea urmând a se dispune de persoana cu atribuţii în acest sens.Articolul 29La note egale, Secţia pentru judecători suplimentează numărul de locuri scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis, corespunzător gradului şi materiei pentru care a candidat.Capitolul III Concursul de promovare efectivăSecţiunea 1 Dispoziţii comuneArticolul 30(1) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă se stabilesc de către Secţia pentru judecători, în mod distinct pe secţii, în urma consultării instanţelor, în funcţie de necesarul de resurse umane, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel.(2) Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pot candida pentru promovarea efectivă la oricare dintre instanţele pentru care s-au stabilit posturi vacante scoase la concurs, indiferent de instanţa la care funcţionează.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 31(1) Pot participa la concursul de promovare efectivă judecătorii care au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa ierarhic inferioară, în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel. Condiţia de vechime trebuie să fie îndeplinită până în ultima zi inclusiv a perioadei de înscriere la concurs. (2) În cazul persoanelor numite în funcţia de judecător în condiţiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru verificarea îndeplinirii condiţiei de a fi funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa ierarhic inferioară se are în vedere funcţionarea efectivă la tribunal sau la tribunalul specializat după data numirii în funcţie în condiţiile acestor dispoziţii legale.(3) Pentru a participa la concursul de promovare efectivă, judecătorii trebuie să fi funcţionat efectiv la instanţe sau în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate pe întreaga perioadă de 3 ani anterioară datei expirării termenului de înscriere la concurs. La calcularea termenului de 3 ani nu se iau în considerare perioadele de suspendare din funcţia de judecător şi nici concediile pentru creşterea copilului.Articolul 32(1) Data, locul organizării concursului, posturile scoase la concurs, stabilite conform art. 30 alin. (1), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor judecătorilor, prin curţile de apel, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.(3) În termenul prevăzut de calendarul concursului, cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează instanţa la care se solicită promovarea efectivă.(4) În cazul promovării la curtea de apel, fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la instanţa la care solicită promovarea efectivă. În cazul promovării la tribunal, fiecare candidat poate formula opţiuni pentru unul sau mai multe tribunale din circumscripţia curţii de apel în care funcţionează, indicându-le în ordinea preferinţei. Dacă solicită promovarea la un tribunal din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care funcţionează, judecătorul poate formula opţiune doar pentru acel tribunal. (5) Dispoziţiile art. 7 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare efectivăParagraful §1. Comisiile de concursArticolul 33(1) Comisia de organizare a concursului de promovare efectivă este condusă de un preşedinte, care este directorul Institutului Naţional al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă de directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, care are calitatea de judecător.(2) Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.Articolul 34(1) Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi publică lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi publică lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului;3. publică punctajele obţinute de candidaţi ca urmare a evaluării;4. publică rezultatul contestaţiilor;5. întocmeşte listele finale şi asigură publicarea lor simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;6. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători;7. informează de îndată Secţia pentru judecători cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament;8. propune Secţiei pentru judecători eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;9. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.(2) Membrii comisiei de organizare a concursului îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare a concursului îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 35(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare aducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 34.(2) Dispoziţiile art. 10 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 36(1) Pentru evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani, la nivelul fiecărei curţi de apel în cadrul căreia s-au stabilit posturi vacante scoase la concurs, luând în considerare şi instanţele din circumscripţia acesteia, se constituie o comisie de evaluare numită prin hotărâre a Secţiei pentru judecători. (2) Comisia de evaluare este alcătuită din preşedintele curţii de apel, care este şi preşedintele comisiei, şi 4 membri din rândul judecătorilor de la curtea de apel, cu specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel. (3) Dacă apreciază necesar, la propunerea colegiului de conducere al curţii de apel, Secţia pentru judecători poate constitui atât o comisie de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la curtea de apel, cât şi o comisie de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la tribunalele din circumscripţia curţii de apel. În acest caz, comisia de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la curtea de apel este alcătuită potrivit dispoziţiilor alin. (2), iar comisia de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la tribunale este alcătuită din preşedintele curţii de apel, care este şi preşedintele comisiei, şi 4 membri din rândul judecătorilor de la curtea de apel sau de la tribunalele din circumscripţia acesteia, cu specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel. Membrii comisiei de evaluare care au calitatea de judecători la tribunale sunt propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel, la recomandarea colegiilor de conducere ale tribunalelor în cadrul cărora funcţionează.(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către preşedintele curţii de apel, comisia de evaluare este condusă de vicepreşedintele curţii de apel sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Secţia pentru judecători.(5) Institutul Naţional al Magistraturii solicită colegiilor de conducere ale curţilor de apel să transmită propunerile pentru desemnarea membrilor comisiilor, pe care le înaintează Secţiei pentru judecători.(6) În cazul prevăzut la alin. (1), comisia de evaluare constituită la nivelul curţii de apel realizează atât evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor pentru promovarea la curtea de apel, cât şi evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor pentru promovarea la tribunalele din circumscripţia acesteia.(7) Preşedintele comisiei de evaluare, alături de atribuţiile care îi revin în calitate de membru al comisiei, coordonează activitatea acesteia.(8) Dispoziţiile art. 8 alin. (3), art. 10 alin. (4), art. 11 alin. (6) şi ale art. 12 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător. În situaţia prevăzută la alin. (3), dispoziţiile art. 12 alin. (2) nu sunt aplicabile preşedintelui comisiilor de evaluare.(9) În situaţia prevăzută la alin. (3), în cazul în care un membru al comisiei de evaluare a fost evaluat anterior, la un concurs de promovare efectivă, de o comisie de evaluare din care a făcut parte unul dintre candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă din comisia de evaluare şi să comunice această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.Paragraful § 2. Desfăşurarea concursului de promovare efectivăArticolul 37Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare se realizează de comisia de organizare a concursului. Dispoziţiile art. 15 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.Articolul 38Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani de activitate.Articolul 39(1) În cadrul probei prevăzute la art. 38, pentru evaluarea activităţii sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti redactate de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate.(2) Hotărârile judecătoreşti prevăzute la alin. (1) trebuie să fie relevante pentru activitatea profesională a candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite, în măsura în care este posibil.(3) Printre actele prevăzute la alin. (1) se pot regăsi şi hotărâri judecătoreşti desfiinţate sau casate, urmând a fi ataşate şi deciziile pronunţate în căile de atac.(4) Pentru realizarea evaluării activităţii, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanţelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de către aceştia în ultimii 3 ani de activitate, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii, a numărului de dosar în care aceasta a fost pronunţată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii şi cu menţiunea că soluţia a fost desfiinţată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.(5) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani şi-au desfăşurat activitatea în cadrul mai multor instanţe, listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de către aceştia sunt solicitate de la fiecare dintre aceste instanţe.(6) De îndată după primirea listelor prevăzute la alin. (4), comisia de evaluare stabileşte criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 10 hotărâri judecătoreşti pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisia de evaluare va ţine seama şi de dispoziţiile alin. (2).(7) Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi candidaţii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.(8) Pe baza criteriilor stabilite potrivit alin. (6) şi (7), comisia de evaluare realizează selecţia hotărârilor judecătoreşti, cu sprijinul comisiei de organizare, prin intermediul aplicaţiei informatice furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii.(9) După selecţia realizată potrivit alin. (8), comisia de evaluare solicită de la instanţele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii hotărârile selectate.(10) Instanţele transmit comisiei de evaluare hotărârile judecătoreşti solicitate în termen de 5 zile de la primirea adreselor. Hotărârile sunt înaintate şi în format electronic, împreună cu fişele ECRIS ale dosarelor în care au fost pronunţate.(11) În situaţia în care comisia de evaluare apreciază că nu toate hotărârile judecătoreşti selectate sunt relevante pentru activitatea candidatului, aceasta va realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecţie, dispoziţiile alin. (8) fiind aplicabile în mod corespunzător.(12) Candidatul poate transmite comisiei de evaluare cel mult 5 hotărâri judecătoreşti din ultimii 3 ani, indiferent de materia în care au fost pronunţate şi de obiectul acestora, care vor fi avute în vedere la evaluarea activităţii.(13) Dacă apreciază necesar, comisia de evaluare poate analiza, pentru toţi candidaţii, şi modul în care aceştia respectă jurisprudenţa unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a instanţelor superioare, solicitând în acest sens informaţiile pe care le apreciază necesare de la instanţele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii.Articolul 40(1) De îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanţelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii transmiterea documentelor necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării.(2) În vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor ori de efectuare a altor lucrări, se solicită date statistice sau orice documente necesare privind:a) activitatea candidatului, precum: numărul de şedinţe de judecată, numărul de cauze la care a participat la judecată, numărul de cauze soluţionate, numărul de hotărâri redactate, numărul de hotărâri nemotivate în termen, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit acest termen, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;b) activitatea instanţei la secţia la care a funcţionat judecătorul, precum: încărcătura medie de cauze pe judecător, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, timpul mediu de soluţionare pe tipuri de cauze, numărul mediu de hotărâri redactate de judecători, numărul mediu de hotărâri neredactate în termen.(3) Primind solicitarea comisiei de evaluare prevăzută la alin. (1), preşedintele instanţei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea candidatul ia măsurile necesare pentru strângerea informaţiilor prevăzute la alin. (2) şi pentru transmiterea de îndată a acestora.(4) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani şi-au desfăşurat activitatea în cadrul mai multor instanţe, documentele necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor sunt solicitate de la fiecare dintre aceste instanţe.(5) Pentru verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor, comisia de evaluare va avea în vedere şi fişele ECRIS ale dosarelor prevăzute la art. 39 alin. (10), analizând informaţiile din sistemul ECRIS referitoare la fiecare dintre aceste dosare.Articolul 41Dispoziţiile art. 39 şi ale art. 40 se aplică în mod corespunzător judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Lista încheierilor pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi informaţiile necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor se transmit comisiei de evaluare de către preşedintele instanţei de la care provine judecătorul de supraveghere a privării de libertate, pe baza datelor din registrele în care este evidenţiată activitatea acestuia.Articolul 42(1) De îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisiile de evaluare solicită, cu privire la fiecare candidat, opinia motivată a secţiei corespunzătoare specializării candidatului de la instanţa ierarhic superioară celei la care funcţionează acesta. În acest scop, preşedintele de secţie consultă judecătorii secţiei cu respectarea confidenţialităţii opiniilor exprimate şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat, care se transmite comisiei de evaluare.(2) În cazul în care la instanţa ierarhic superioară celei la care funcţionează candidatul există mai multe secţii cu specializare comună, se procedează la consultarea tuturor secţiilor cu specializare comună, fiind întocmit un referat unic semnat de preşedinţii secţiilor respective.(3) Opinia secţiei sau a secţiilor corespunzătoare specializării candidatului are rol consultativ pentru comisia de evaluare.Articolul 43(1) Comisia prevăzută la art. 36 efectuează evaluarea activităţii în funcţie de următoarele criterii:a) capacitate de analiză şi sinteză, coerenţă în exprimare;b) argumentaţie sub aspectul clarităţii şi logicii, analiza argumentată a cererilor şi apărărilor formulate de părţi, respectarea jurisprudenţei unitare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a curţilor de apel;c) respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor, ţinând seama de volumul de activitate rezultat din datele prevăzute la art. 40 alin. (2). (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) privesc evaluarea hotărârilor judecătoreşti.(3) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării activităţii este de 60 de puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) putând fi acordate cel mult 20 de puncte.(4) Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.Articolul 44(1) Evaluarea conduitei candidaţilor se face pe baza referatului întocmit în acest sens de comisia prevăzută la art. 39 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a înregistrărilor şedinţelor de judecată desfăşurate în cauzele în care au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti selectate potrivit art. 39, a opiniei secţiei ori, după caz, a instanţei la care a funcţionat candidatul în ultimii 3 ani, precum şi a datelor existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate.(2) În acest scop, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită comisiilor corespunzătoare prevăzute la art. 39 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare informaţiile necesare pentru evaluarea conduitei candidaţilor.(3) Pentru întocmirea referatului prevăzut la alin. (1), în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la art. 45 alin. (1), pot fi avute în vedere evaluările anterioare ale candidatului şi orice alte informaţii despre candidat care pot fi verificate. (4) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate la mai multe instanţe, referatul prevăzut la alin. (1) se solicită fiecăreia dintre comisiile de evaluare corespunzătoare instanţelor la care a funcţionat judecătorul respectiv.(5) Înregistrările şedinţelor de judecată se transmit la solicitarea comisiei de evaluare împreună cu hotărârile judecătoreşti selectate potrivit art. 39. Comisia de evaluare procedează la ascultarea prin sondaj a înregistrărilor primite.(6) Pentru obţinerea opiniei secţiei sau a instanţei, dacă nu există secţii, la care funcţionează candidatul, un membru al comisiei de evaluare desemnat de preşedintele acesteia consultă personalul secţiei sau, după caz, al instanţei, cu respectarea confidenţialităţii opiniilor exprimate, şi consemnează rezultatul într-un referat semnat şi datat, care cuprinde informaţii verificabile. În cazul în care candidatul funcţionează la o instanţă din circumscripţia altei curţi de apel, consultarea se realizează de către un membru al comisiei de evaluare constituite în vederea promovării pentru instanţa la care funcţionează candidatul. Dacă pentru această instanţă nu a fost constituită o comisie de evaluare, consultarea se realizează de un judecător de la curtea de apel în circumscripţia căreia funcţionează candidatul, desemnat de preşedintele acelei curţi de apel. (7) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate la mai multe instanţe, pentru realizarea consultării sunt avute în vedere toate instanţele, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător pentru evaluarea conduitei judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Articolul 45(1) Comisia prevăzută la art. 36 efectuează evaluarea conduitei candidaţilor în funcţie de următoarele criterii:a) conduita profesională în timpul şedinţei de judecată, în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale şi în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei;b) relaţiile cu colegii, grefierii şi celălalt personal al instanţei ori cu personalul instanţelor superioare ori inferioare ierarhic.(2) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării conduitei este de 40 de puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) putând fi acordate cel mult 20 de puncte.(3) Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.Articolul 46(1) Comisiile de evaluare întocmesc un proiect de raport motivat, în care se arată punctajele obţinute potrivit art. 43 alin. (3) şi art. 45 alin. (2) şi punctajul total obţinut de candidat.(2) Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se transmite candidatului, sub semnătură. Articolul 47(1) După comunicarea proiectului de raport, candidatul susţine un interviu în faţa comisiei de evaluare în legătură cu aspectele reţinute în proiectul de raport. În cazul în care are obiecţiuni în legătură cu aspectele reţinute în proiectul de raport, candidatul trebuie să le prezinte în cadrul interviului. Obiecţiunile sunt formulate în scris de candidat şi se păstrează împreună cu celelalte documente de concurs.(2) Interviul se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Articolul 48(1) După susţinerea interviului, comisia de evaluare analizează eventualele obiecţiuni formulate de candidat şi celelalte aspecte rezultate din susţinerea interviului şi întocmeşte raportul de evaluare final, motivat, în care sunt consemnate punctajele obţinute potrivit art. 43 alin. (3) şi art. 45 alin. (2) şi punctajul total obţinut de candidat. În raportul de evaluare final se vor consemna şi eventualele obiecţiuni formulate de candidat, precum şi poziţia argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.(2) Raportul de evaluare se comunică de către comisia de evaluare candidatului, sub semnătură, după care se transmite comisiei de organizare.(3) Punctajul total obţinut de fiecare candidat se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 49(1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat. În susţinerea contestaţiei nu pot fi invocate critici care nu au fost formulate de candidat prin obiecţiunile prevăzute la art. 47 alin. (1), dacă acesta avea posibilitatea să le invoce pe baza proiectului de raport comunicat potrivit art. 46 alin. (2).(2) Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail ori se depune la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, şi se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru judecători, în termenul prevăzut de calendarul concursului.(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, la cererea comisiei de organizare, comisia de evaluare transmite, de îndată, Secţiei pentru judecători mapa candidatului, care conţine toate documentele care au stat la baza evaluării şi raportul motivat al comisiei.(4) Secţia pentru judecători se pronunţă prin hotărâre definitivă. (5) Punctajul acordat în urma soluţionării contestaţiilor este definitiv şi nu poate fi mai mic decât cel obţinut la evaluarea iniţială.(6) Dispoziţiile art. 14 alin. (10) şi (11) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiilor prevăzute la art. 36 în cazul admiterii contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la evaluare.Articolul 50(1) După soluţionarea contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale ale concursului, care se publică în condiţiile art. 26 alin. (2).(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină un punctaj total de cel puţin 70 de puncte.Articolul 51(1) Candidaţii clasificaţi în ordinea descrescătoare a punctajelor totale obţinute la concurs formulează opţiune, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, pentru unul dintre posturile scoase la concurs la instanţa sau instanţele pentru care au optat potrivit art. 32 alin. (4). În cazul în care candidaţii au optat, potrivit art. 32 alin. (4), pentru mai multe tribunale din circumscripţia curţii de apel în care funcţionează, se va ţine seama de ordinea de preferinţă indicată de candidaţi.(2) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru judecători, în vederea validării.(3) Secţia pentru judecători poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de prezentul regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(4) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor declaraţi admişi.(5) Promovarea efectivă se realizează în ordinea punctajelor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport de opţiunea candidatului. (6) La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. (7) În circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Articolul 52(1) Judecătorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 50 alin. (2), dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data validării concursului.(2) Dispoziţiile art. 51 alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.(3) Promovarea în condiţiile alin. (1) şi (2) se poate dispune doar la solicitarea preşedintelui instanţei la care este vacant postul, dacă acest post nu a fost ocupat la prima sesiune de transferuri organizată în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (1). Dacă în termenul prevăzut la alin. (1) nu este organizată o sesiune de transferuri, postul poate fi ocupat în condiţiile alin. (1) şi (2).Capitolul IV Dispoziţii finaleArticolul 53Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 54(1) Toate documentele întocmite pentru concursul de promovare pe loc, precum şi documentele depuse la comisia de organizare şi la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul concursului de promovare efectivă se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Cu excepţia rapoartelor de evaluare şi a documentelor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile art. 49 alin. (3), celelalte documente elaborate sau depuse la comisiile de evaluare în cadrul concursului de promovare efectivă se păstrează la curţile de apel şi se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii în format electronic.(2) Lucrările de la concursul de promovare pe loc în gradul profesional imediat superior şi rapoartele de evaluare elaborate în cadrul concursului de promovare efectivă se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.Articolul 55Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător judecătorilor militari.
Norme de aplicare
Articolul 46^1(1) Promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita locurilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor, prin curţile de apel şi parchete, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.La data de 18-10-2018 Sectiunea 1 din Capitolul V , Titlul II a fost completata de Punctul 61, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 46^2(1) Pot participa la concursul de promovare efectivă la instanţele şi parchetele imediat superioare judecătorii şi procurorii care au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei sau parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa sau parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel, procuror la parchetul de pe lângă aceasta sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Sectiunea 1 din Capitolul V , Titlul II a fost completata de Punctul 61, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 46^3(1) Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.(2) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului, inclusiv comisiile de concurs şi constituirea acestora, aspectele supuse verificării în cadrul probei prevăzute la alin. (1) şi modalitatea de stabilire şi contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 46 alin. (2).La data de 20-02-2019 Alineatul (2) din Articolul 46^3 , Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(3) Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Sectiunea 1 din Capitolul V , Titlul II a fost completata de Punctul 61, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 47În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi procurorilor declaraţi admişi.La data de 18-10-2018 Articolul 47 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 47^1(1) Judecătorii şi procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe sau parchete superioare nu pot fi delegaţi, detaşaţi sau transferaţi timp de cel puţin 2 ani de la data promovării. (2) Judecătorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la instanţe superioare nu pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcţii de execuţie la parchete superioare nu pot fi numiţi în funcţia de judecător timp de cel puţin 2 ani de la data promovării.La data de 18-10-2018 Sectiunea 1 din Capitolul V , Titlul II a fost completata de Punctul 63, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 47^2Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin examenul de promovare organizat pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Sectiunea 1 din Capitolul V , Titlul II a fost completata de Punctul 63, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 21 septembrie 2006Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, efectivă sau pe loc, la tribunale, tribunale specializate, curţi de apel, parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente, respectiv a numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc. Posturile vacante de conducere de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal şi prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie şi de adjuncţi ai acestora, precum şi cele prevăzute la art. 54 şi 55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ocupă prin concursul de promovare în funcţii de execuţie, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege şi regulament.Articolul 2Concursul de promovare în funcţii de execuţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.Articolul 3Concursul de promovare prevăzut la art. 1 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4(1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, efectivă sau pe loc, se face în gradul imediat superior celui pe care îl deţine judecătorul ori procurorul, până la nivelul curţii de apel, pentru judecători, respectiv până la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurori.(2) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct.(^1) La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanţă şi fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pentru tribunale şi curţi de apel, pe secţii şi specializări, în urma consultării instanţelor şi parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane.(2^2) La promovarea pe loc, locurile scoase la concurs se stabilesc la nivel naţional, corespunzător gradelor instanţelor sau parchetelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul; în interiorul fiecărui grad, locurile se stabilesc separat, pe materii de concurs. Numărul de locuri scoase la concurs se stabileşte cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite, iar alocarea locurilor pe materii de concurs se realizează de către Consiliul Superior al Magistraturii ţinând cont de ponderea numărului de cauze la nivelul gradului de jurisdicţie pentru care se scot locurile la concurs şi de necesităţile sistemului.(3) Judecătorii şi procurorii pot candida pentru promovare efectivă, cu respectarea dispoziţiilor alin. (2), la oricare dintre instanţele şi, respectiv, parchetele pentru care s-au stabilit posturi vacante, indiferent de instanţa sau de parchetul la care funcţionează.(4) În cazul promovării pe loc, opţiunea candidatului se poate face numai pentru obţinerea gradului corespunzător instanţei ierarhic superioare, respectiv parchetului ierarhic superior.Capitolul II Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 5(1) Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc judecătorii şi procurorii care îndeplinesc la data susţinerii probelor scrise condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul «foarte bine» şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) Persoanele numite în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.Articolul 6(1) Data şi locul organizării concursului, posturile, respectiv locurile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (2^1) şi (2^2), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi tematica şi bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. În acelaşi termen, aceste date se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, care le vor transmite de îndată instanţelor şi parchetelor din circumscripţia lor, pentru a fi afişate la sediile acestora şi aduse la cunoştinţa tuturor judecătorilor şi procurorilor.(2) Data şi locul organizării concursului, posturile, respectiv locurile stabilite pentru concurs, precum şi modul de desfăşurare a concursului se publică şi în 3 cotidiene centrale, în termenul prevăzut la alin. (1).(3) În cuprinsul anunţului privind organizarea concursului de promovare se precizează materiile la care se susţine concursul. Pentru promovarea efectivă, materiile la care se susţine concursul se stabilesc în funcţie de secţia şi specializarea posturilor scoase la concurs.(4) În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează felul promovării, efectivă sau pe loc, instanţa ori parchetul la care se solicită promovarea, respectiv gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc, specializarea şi secţia pentru care optează sau, în cazul promovării pe loc, materia de concurs aferentă locului pentru care se optează.(5) Fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării, instanţa ori parchetul la care solicită promovarea, respectiv secţia şi specializarea pentru care optează, în vederea stabilirii materiilor de concurs. În cazul promovării pe loc, opţiunea candidatului poate privi un singur loc.(6) În cazul promovării efective, pentru tribunale şi curţi de apel, candidaţii sunt obligaţi să aleagă una dintre specializările secţiei pentru care au optat. Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul acelor instanţe în cadrul cărora funcţionează mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, candidaţii care aleg specializarea comună pot opta pentru una sau pentru mai multe dintre aceste secţii, indicându-le în ordinea preferinţelor.(7) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate sau asupra ordinii de preferinţă a opţiunilor multiple prevăzute la alin. (6) teza a II-a până la data expirării termenului de înscriere.Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea concursuluiSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 7(1) Comisia de organizare a concursului, comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisiile de mediere sunt numite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, după caz.(2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.Articolul 8Comisia de organizare a concursului se compune din:- preşedinte: secretarul general ori secretarul general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii sau directorul Direcţiei resurse umane şi organizare;- vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;- membri: directori, şefi de servicii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.- responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile art. 7 alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a concursului, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.Articolul 9Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul său şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei concursului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs, respectiv responsabilii de sală şi supraveghetorii, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei;6. repartizează candidaţii pe săli pentru probele scrise tip grilă, în ordine alfabetică, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor;7. preia, de la comisiile de elaborare a subiectelor, subiectele pentru testele-grilă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri sigilate;8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;9. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea testelor-grilă;10. afişează baremele de evaluare şi notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de corectare sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;14. asigură transmiterea către curţile de apel, tribunale, judecătorii şi către parchete, în vederea afişării, precum şi publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;17. informează de îndată Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;18. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;19. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 10(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 9.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, respectiv parchetelor, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Preşedinţii instanţelor, precum şi procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor răspund de ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute mai sus, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 11(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisiile de mediere sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul acestor comisii sunt constituite subcomisii pentru fiecare materie de concurs. Comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisiile de mediere sunt numite distinct pentru judecători, respectiv procurori, cu excepţia comisiilor prevăzute la alin. (4).(2) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Pentru jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv pentru jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, se numeşte câte o comisie de elaborare a subiectelor şi, respectiv, de soluţionare a contestaţiilor, comune pentru judecători şi procurori, din care fac parte judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la curţile de apel, procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(5) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comun al comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, pentru judecători sau procurori, după caz.(6) Numărul membrilor comisiilor se stabileşte de Consiliul Superior al Magistraturii pentru fiecare concurs, în funcţie de numărul candidaţilor şi de materiile pentru care aceştia au optat. Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de elaborare a subiectelor şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor au acelaşi număr de membri, dar nu mai puţin de 3 membri.(7) Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de mediere este formată din membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor, membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi un alt membru.Articolul 12(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea prevăzută la art. 11 alin. (1). Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor prevăzute la art. 13 pct. 1, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. Preşedinţii comisiilor de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere coordonează activitatea acestora.(2) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 11 alin. (7), o persoană poate face parte dintr-o singură comisie pentru acelaşi concurs.(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Numirea membrilor comisiilor are loc cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a concursului.(6) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.Articolul 13Comisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru testele-grilă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) să fie diferenţiate, în funcţie de gradul instanţei şi, respectiv, al parchetului, cu excepţia subiectelor de la următoarele materii: jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;d) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;d^1) să nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;e) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte intre variantele de răspuns;f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;2. predarea către comisia de organizare a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, în plicuri sigilate.Articolul 14(1) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite pentru fiecare disciplină de concurs examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cu consultarea subcomisiilor de elaborare a subiectelor, contestaţiile la bareme.(2) În cazul în care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(3) În cazul în care membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, iar membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă baremele definitive.(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cei ai subcomisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către subcomisia de mediere pentru materia respectivă. Subcomisia de mediere hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi.(5) Baremele definitive stabilite potrivit alin. (2)-(4) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare definitive.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursuluiArticolul 15(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi procurorilor şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) Cu cel puţin 25 de zile înainte de data desfăşurării concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o transmite în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi ale parchetelor. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la afişarea listelor prevăzute la alin. (2).(4) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a concursului.(5) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori, a Consiliului Superior al Magistraturii.(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la Plen în termen de 48 de ore de la comunicare.(7) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii Plenului, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se afişează la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi la sediile parchetelor şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 16(1) Concursul constă în susţinerea unor probe scrise cu caracter teoretic şi practic.(2) Probele scrise cu caracter teoretic şi practic se susţin la:a) una dintre următoarele materii, în funcţie de secţia şi specializarea sau, după caz, de locul pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei şi drept internaţional privat sau drept procesual penal pentru materia de specialitate drept penal;c) jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, indiferent de specializare.Articolul 17(1) Probele scrise se desfăşoară în două etape şi constau în:1. susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice;2. susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice.(2) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) 20 de întrebări din următoarele materii, în funcţie de specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei sau drept internaţional privat;b) 20 de întrebări din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal;c) 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(3) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(4) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice cuprinde 20 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:- 10 întrebări din următoarele materii, în funcţie de specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei sau drept internaţional privat;- 8 întrebări din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal;- o întrebare din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi o întrebare din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(5) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,5 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(6) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale.(7) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.(8) Testele-grilă se susţin în aceeaşi zi, cu o pauză de o oră intre acestea.Articolul 18(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probelor. în mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 19(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). în aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 20(1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, vicepreşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probelor scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 14 alin. (1)-(5).(4^1) În situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) şi (3), contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (4), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.Articolul 21(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine probele scrise.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor, se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semnează de cei 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 22(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.Articolul 23Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor.Articolul 24(1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la probele scrise tip grilă.(2) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor, şi se trimit de îndată, prin fax, la Institutul Naţional al Magistraturii.(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Lucrările se predau comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.Articolul 25(1) Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(3) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului recalculează, după caz, mediile generale ale candidaţilor.(4) Afişarea rezultatelor probelor de concurs, cu excepţia clasamentului final, se realizează pentru fiecare instanţă sau parchet, separat, pentru fiecare post scos la concurs, prin folosirea unor coduri atribuite candidaţilor.Articolul 26(1) În urma calculării mediilor generale ale candidaţilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor.Articolul 27(1) Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute la proba teoretică şi proba practică, în raport cu următoarea pondere: 75% proba practică şi 25% proba teoretică.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 17.Articolul 28(1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(1^1) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(2) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi a procurorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea efectivă se face în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport de opţiunea candidatului. În cazul în care candidaţii au optat pentru mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, în condiţiile art. 6 alin. (6) teza a II-a, la promovarea efectivă se va ţine seama de ordinea de preferinţă indicată de candidaţi.(5) În cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.Articolul 29La medii egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător sau de procuror, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare ori candidaţii care au activitate publicistică în specialitate, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestor criterii vor fi avute în vedere în următoarea ordine: nota obţinută la proba scrisă tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, vechimea la instanţa/parchetul al cărei/cărui grad profesional îl deţine judecătorul/procurorul, media obţinută la ultima evaluare, media obţinută la examenul de capacitate.Articolul 30(1) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului.(2) Dispoziţiile art. 28 alin. (4) şi ale art. 29 se aplică în mod corespunzător.
Norme de aplicare
Secţiunea a 2-a Numirea în funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor corespunzătoareArticolul 48(1) Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.(3) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic. Contestaţiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Naţional al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor.La data de 20-02-2019 Alineatul (4) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 4, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6^1) Abrogat.La data de 20-02-2019 Alineatul (6^1) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost abrogat de Punctul 5, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(7) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte judecătorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (7) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 66, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(9) Numirea judecătorilor în celelalte funcţii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.La data de 18-10-2018 Alineatul (9) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 66, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9^1) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) judecătorii care au calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.La data de 18-10-2018 Articolul 48 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 67, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(10) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.La data de 18-10-2018 Alineatul (10) din Articolul 48 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 68, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 23 iulie 2019Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Promovarea pe loc a procurorilor în funcţii de execuţie, în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior, precum şi promovarea efectivă la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita numărului de locuri aprobat anual de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc, respectiv a posturilor vacante existente pentru promovarea efectivă. (2) Posturile vacante de conducere de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal şi prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie şi de adjuncţi ai acestora, precum şi cele prevăzute la art. 54 şi 55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ocupă prin concursul de promovare în funcţii de execuţie, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege şi regulament.(3) Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin concursul de promovare pe loc organizat pentru procurori în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă s-a optat pentru susţinerea concursului de promovare în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior alături de procurori.Articolul 2Concursurile de promovare în funcţii de execuţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale procurorilor şi, după caz, a conduitei acestora.Articolul 3Concursurile de promovare prevăzute la art. 1 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4(1) În condiţiile prevăzute de lege, promovarea pe loc a procurorilor în funcţii de execuţie se face, în gradul imediat superior celui pe care îl deţine procurorul, până la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc, respectiv posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă se stabilesc de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct.(3) La promovarea pe loc, locurile scoase la concurs se stabilesc la nivel naţional, corespunzător gradelor parchetelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul. Numărul de locuri scoase la concurs se stabileşte cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite.(4) La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma consultării parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane, în limita posturilor vacante existente.(5) Procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pot candida pentru promovare efectivă, cu respectarea dispoziţiilor alin. (2), la oricare dintre parchetele pentru care s-au stabilit posturi vacante, indiferent de parchetul la care funcţionează.(6) În cazul promovării pe loc, opţiunea candidatului se poate face numai pentru obţinerea gradului profesional imediat superior celui deţinut.(7) Promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se poate face doar în gradul imediat superior celui deţinut, în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea, până la gradul profesional corespunzător judecătorului de curte de apel.(8) Locurile scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea instituţiilor coordonate sau subordonate în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora.(9) Anterior anunţării concursului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii intenţia de a organiza concursul de promovare pe loc, în vederea stabilirii locurilor scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate.Capitolul II Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 5(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, procurorii care îndeplinesc la data expirării perioadei de înscriere la concurs condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul „foarte bine“ şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.(3) Pot participa la concursul de promovare efectivă procurorii care au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcţiile de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La concursul de promovare efectivă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot participa şi procurorii care au dobândit gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.(4) Persoanele numite în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.(5) În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se iau în considerare atât perioada în care candidaţii au îndeplinit această activitate, cât şi perioada în care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror.Articolul 6(1) Data, locul organizării concursului de promovare pe loc şi de promovare efectivă, locurile, respectiv posturile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (3), (4) şi (7), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi materiile la care se susţine concursul de promovare pe loc, tematica şi bibliografia ale acestui concurs se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În cazul concursului de promovare pe loc, informaţiile prevăzute la alin. (1) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. În acelaşi termen, aceste date se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel, care le vor transmite de îndată parchetelor din circumscripţia lor, şi, dacă este cazul, Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei, care le vor transmite instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi publicate pe paginile de internet ale acestora şi aduse la cunoştinţa tuturor procurorilor şi, după caz, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.(3) În cazul concursului de promovare efectivă, calendarul de desfăşurare, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concursul se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor procurorilor, prin parchetele de pe lângă curţile de apel, şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.(4) În termenul prevăzut de calendarul concursului, cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează, după caz, gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc, respectiv parchetul la care se solicită promovarea efectivă.(5) În cazul promovării pe loc, fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la locul pentru care optează. În cazul promovării efective, fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la parchetul la care solicită promovarea.(6) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.(7) În cazul promovării efective, la cererea de înscriere pot fi ataşate maximum 10 acte întocmite de candidat sau care privesc activitatea acestuia, cu obiect diferit, din ultimii 3 ani de activitate, în copii certificate.Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare pe locSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 7(1) Comisia de organizare a concursului este condusă de un preşedinte, care este desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care ocupă funcţiile de secretar general adjunct al consiliului, director adjunct al Direcţiei resurse umane şi organizare sau alte funcţii de conducere din aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia dintre magistraţii detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Nu pot fi numite în comisia de organizare persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiei completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiei, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.Articolul 8Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi publică lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi publică lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, la centrele de concurs şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli pentru probele scrise tip grilă, în ordine alfabetică, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia, de la comisiile de elaborare a subiectelor, subiectele pentru testele-grilă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri sigilate;8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;9. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea testelor-grilă;10. afişează baremele de evaluare şi notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de corectare sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;14. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;17. informează de îndată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;18. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;19. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 9(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 8.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte atribuţiile pentru membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin parchetelor, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor răspund de ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute mai sus, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.(4) Preşedintele comisiei de organizare a concursului soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 10(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor sunt numite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul acestor comisii sunt constituite subcomisii pentru fiecare materie de concurs. (2) Fiecare comisie este alcătuită din procurori care deţin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel sau formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii. Dispoziţiile art. 7 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(3) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot face parte din comisiile de concurs dacă au dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau parchetului de pe lângă curtea de apel.(4) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comun al comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comun al comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor sunt soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Numărul membrilor comisiilor se stabileşte de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru fiecare concurs, în funcţie de numărul candidaţilor. Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de elaborare a subiectelor şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor au acelaşi număr de membri, dar nu mai puţin de 3 membri.Articolul 11(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea prevăzută la art. 10 alin. (1). Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor prevăzute la art. 12 pct. 1, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. Preşedinţii comisiilor de soluţionare a contestaţiilor coordonează activitatea acestora.(2) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie pentru acelaşi concurs.(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.Articolul 12Subcomisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru testele-grilă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) să fie diferenţiate, în funcţie de gradul parchetului, cu excepţia subiectelor de la următoarele materii: jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;d) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;e) să nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;f) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;g) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;2. predarea către comisia de organizare a concursului a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, în plicuri sigilate.Articolul 13(1) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite pentru fiecare disciplină de concurs examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor, contestaţiile la bareme.(2) În cazul în care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(3) În cazul în care membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă baremele definitive.(4) Baremele definitive stabilite potrivit alin. (2) şi (3) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare definitive.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursului de promovare pe locArticolul 14(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) În termenul prevăzut de calendarul concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o transmite în vederea afişării la sediile parchetelor. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 2 zile de la publicarea listelor prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii secţiei, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se afişează la sediile parchetelor şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 15(1) Concursul constă în susţinerea unei probe scrise cu caracter teoretic şi practic.(2) Proba scrisă cu caracter teoretic şi practic se susţine la:a) drept penal;b) drept procesual penal;c) jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.Articolul 16(1) Proba scrisă se desfăşoară în două etape şi constă în:1. susţinerea unui test scris tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice;2. susţinerea unui test scris tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice.(2) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice cuprinde 20 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 15 alin. (2), astfel:a) 10 întrebări din dreptul penal;b) 8 întrebări din dreptul procesual penal;c) o întrebare din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi o întrebare din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(3) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,5 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(4) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 15 alin. (2), astfel:a) 20 de întrebări din dreptul penal;b) 20 de întrebări din dreptul procesual penal;c) 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(5) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(6) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale.(7) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.(8) Testele-grilă se susţin în aceeaşi zi, cu o pauză de o oră între acestea. Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice se va desfăşura primul.Articolul 17(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probelor. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 18(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 19(1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probelor scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 2 zile de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 13 alin. (1)-(5).(5) Contestaţiile la barem se soluţionează şi se motivează în termenul prevăzut de calendarul concursului. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.(8) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor. (9) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte sau modificarea unor bareme, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(10) Sancţiunile prevăzute la alin. (9) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 20(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine probele scrise.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor, se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „anulat“, se semnează de cei 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 21(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.Articolul 22Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 23(1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la probele scrise tip grilă.(2) Contestaţiile se trimit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 2 zile de la publicarea rezultatelor.(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Lucrările se predau comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.Articolul 24(1) Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(2) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului recalculează, după caz, mediile generale ale candidaţilor.(3) Publicarea rezultatelor probelor de concurs, cu excepţia clasamentului final, se realizează pentru fiecare grad profesional, prin folosirea unor coduri atribuite candidaţilor.Articolul 25(1) În urma calculării mediilor generale ale candidaţilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 26(1) Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute la proba teoretică şi proba practică, în raport cu următoarea pondere: 50% proba practică şi 50% proba teoretică.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 16.Articolul 27(1) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, promovarea urmând a se dispune de persoana cu atribuţii în acest sens.Articolul 28(1) La medii egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător sau de procuror, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare ori candidaţii care au activitate publicistică în specialitate, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestor criterii vor fi avute în vedere în următoarea ordine: nota obţinută la proba scrisă tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, vechimea la parchetul al cărui grad profesional îl deţine procurorul, media obţinută la ultima evaluare, media obţinută la examenul de capacitate. (2) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Capitolul IV Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare efectivăSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 29Comisia de organizare a concursului de promovare efectivă se constituie în condiţiile art. 7, care se aplică în mod corespunzător.Articolul 30Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează, coordonează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului;3. atribuie un cod numeric fiecărui candidat înscris la concurs, întocmeşte un proces-verbal în care consemnează corespondenţa dintre numele candidatului şi codul numeric atribuit şi ia măsuri pentru ca aceste date să fie accesibile unui număr restrâns de persoane, care desfăşoară în concret activităţi ce presupun în mod necesar cunoaşterea identităţii candidatului, astfel încât membrii comisiilor de concurs să nu poată cunoaşte direct sau indirect identitatea candidaţilor;4. comunică fiecărui candidat, la unitatea de parchet la care acesta funcţionează efectiv, în plic închis şi sigilat, codul numeric care i-a fost atribuit;5. publică rapoartele motivate ale comisiei de evaluare şi punctajul obţinut de candidaţi ca urmare a evaluării, candidaţii fiind identificaţi doar prin cod numeric;6. afişează rezultatul contestaţiilor;7. întocmeşte listele finale şi asigură publicarea lor simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;8. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;9. informează de îndată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament;10. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;11. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 31(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 30.(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 32(1) Comisiile de evaluare sunt numite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Secţia pentru procurori numeşte, în măsura în care au fost stabilite posturi vacante scoase la concurs în mod corespunzător, câte o comisie de evaluare distinctă pentru:a) promovarea efectivă în cadrul parchetului de pe lângă tribunal;b) promovarea efectivă în cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel;c) promovarea efectivă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este formată din procurori care deţin gradul profesional corespunzător acestei unităţi de parchet sau din formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel este alcătuită din procurori care deţin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel sau formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul parchetelor de pe lângă tribunal este alcătuită din procurori care deţin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal sau formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Dispoziţiile art. 7 alin. (3), art. 10 alin. (3)-(5) şi ale art. 11 se aplică în mod corespunzător.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursului de promovare efectivăArticolul 33Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare se realizează de comisia de organizare a concursului. Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.Articolul 34Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.Articolul 35(1) În cadrul probei prevăzute la art. 34 pentru evaluarea activităţii sunt avute în vedere actele întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 3 ani de activitate.(2) Constituie acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora: actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, punctele de vedere care conţin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul diverselor atribuţii, transcrierea înregistrărilor susţinerilor orale ale procurorului de şedinţă, proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunţat soluţii definitive de achitare sau restituire, precum şi orice alte acte întocmite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.(3) Actele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie reprezentative pentru activitatea profesională a candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite, în măsura în care este posibil.(4) Printre actele prevăzute la alin. (1) se pot regăsi şi acte ale procurorului infirmate ori urmate de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri respinse, dacă există, urmând a fi ataşate şi hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.(5) De îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită parchetelor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea transmiterea documentelor necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării.(6) În vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor, se solicită date statistice sau orice documente necesare privind:a) activitatea candidatului, precum: numărul dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, numărul de şedinţe de judecată la care a participat, numărul căilor de atac declarate şi motivate, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;b) activitatea parchetului la secţia la care a funcţionat procurorul, precum: numărul mediu de dosare/lucrări soluţionate de procurori, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, numărul mediu de căi de atac declarate şi motivate.Articolul 36(1) Pentru realizarea evaluării activităţii, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită parchetelor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea listele actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 3 ani de activitate, cu evidenţierea datei şi numărului dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, a obiectului cauzei, a stadiului procesual şi cu menţiunea că soluţia a fost infirmată ori urmată de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, iar în cazul apelurilor ori recursurilor declarate dacă acestea au fost respinse, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.(2) De îndată după primirea listelor, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pentru selectarea aleatorie a câte 5 acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisiile de evaluare vor ţine seama şi de dispoziţiile art. 35 alin. (3).(3) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (2), comisiile de evaluare realizează selecţia actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.(4) După selecţia realizată potrivit alin. (3), comisiile de evaluare solicită parchetelor unde candidaţii îşi desfăşoară activitatea actele selectate.(5) Primind solicitarea comisiei de evaluare, conducătorul parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea candidatul ia măsurile necesare pentru strângerea actelor prevăzute la alin. (4) şi a informaţiilor prevăzute la art. 35 alin. (6) şi pentru transmiterea de îndată a acestora.(6) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (5), conducătorul parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea candidatul va solicita documente necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor de la parchetele la care a funcţionat candidatul în ultimii 3 ani de activitate.(7) Parchetele transmit comisiei de evaluare actele solicitate, în termen de 10 zile de la primirea adreselor. Actele sunt înaintate şi în format electronic, în măsura în care există în acest format.(8) În situaţia în care comisiile de evaluare apreciază că nu toate actele selectate sunt reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecţie, dispoziţiile alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunzător.Articolul 37(1) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani nu au desfăşurat activitate la parchete, lista actelor întocmite de candidaţi sau care rezultă din activitatea acestora în ultimii 3 ani, precum şi documentele necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor sunt solicitate instituţiei sau, după caz, instituţiilor la care au funcţionat candidaţii.(2) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate atât la alte instituţii, cât şi la parchete, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 36 şi ale alin. (1).Articolul 38(1) Comisiile prevăzute la art. 32 efectuează evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, prin notarea, cu respectarea punctajului maxim indicat, a următoarelor aspecte:a) capacitate de analiză şi sinteză - 25 de puncte;b) coerenţă în exprimare - 25 de puncte;c) argumentaţie din punctul de vedere al clarităţii şi logicii - 25 de puncte;d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor - 15 puncte.(2) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării este de 90 de puncte. Pentru fiecare criteriu se acordă obligatoriu un punctaj situat între 0 şi punctajul maxim alocat.(3) Comisia acordă un singur punctaj pentru fiecare criteriu, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.(4) Actele depuse de candidat sunt avute în vedere la evaluare, pe baza criteriilor prevăzute de alin. (1). Dacă apreciază necesar, comisia de evaluare poate solicita informaţii suplimentare cu privire la acestea, dispoziţiile art. 36 aplicându-se în mod corespunzător.Articolul 39(1) Evaluarea conduitei candidaţilor se face pe baza referatului întocmit în acest scop de comisia prevăzută de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a datelor existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate.(2) În acest scop, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită comisiilor de evaluare corespunzătoare, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare informaţiile necesare pentru evaluarea conduitei candidaţilor.(3) Pentru întocmirea referatului prevăzut la alin. (1), în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la art. 40 alin. (1), pot fi avute în vedere şi evaluările anterioare ale candidatului. (4) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate la mai multe unităţi de parchet, referatul prevăzut de alin. (1) se întocmeşte de comisia de evaluare de la parchetul la care candidatul îşi desfăşoară activitatea la data înscrierii la concurs, pe baza informaţiilor solicitate de la parchetele la care a funcţionat anterior procurorul respectiv.(5) În situaţia candidaţilor care în ultimii 3 ani nu au desfăşurat activitate la parchete, referatul prevăzut de alin. (1) se întocmeşte de către conducătorul instituţiei sau, după caz, instituţiilor la care au funcţionat candidaţii.(6) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate atât la alte instituţii, cât şi la parchet, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi ale alin. (5).Articolul 40(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării conduitei candidaţilor este de 10 puncte, repartizate astfel:– conduita profesională în timpul activităţii de urmărire penală, de supraveghere a cercetărilor penale sau a activităţii de participare la şedinţele de judecată, în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale şi în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei - 5 puncte;– relaţiile cu colegii, grefierii, organele de poliţie şi celălalt personal al parchetului ori cu personalul parchetelor superioare ori inferioare ierarhic - 5 puncte.(2) Dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător în cazul admiterii contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la evaluare.Articolul 41(1) Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat, în care se arată punctajul obţinut la fiecare criteriu dintre cele prevăzute la art. 38 alin. (1) şi art. 40 alin. (1), punctajul total obţinut de candidat şi motivarea acordării punctajului pentru fiecare criteriu.(2) Raportul comisiei de evaluare, însoţit de toate documentele pe baza căruia a fost întocmit, se transmite comisiei de organizare.(3) Raportul comisiei de evaluare se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu codurile candidaţilor.Articolul 42(1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen 2 zile de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat, pe criterii de notare. Contestaţia se transmite prin fax la Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra contestaţiilor în termenul prevăzut de calendarul concursului.(3) Se întocmeşte un raport motivat pentru fiecare contestaţie, cu indicarea argumentelor pentru care s-a modificat punctajul, separat pentru fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care s-au înlăturat susţinerile candidatului, în cazul în care se menţine punctajul comisiei de evaluare.(4) Punctajul astfel acordat este definitiv.(5) Rapoartele întocmite în procedura soluţionare a contestaţiilor se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii cu codurile candidaţilor.(6) Dispoziţiile art. 19 alin. (9) şi (10) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiei prevăzute la art. 32.Articolul 43(1) După soluţionarea contestaţiilor în condiţiile art. 42, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale ale concursului, care se publică în condiţiile art. 25 alin. (2), menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins, în funcţie de punctajul obţinut.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină minimum 70 de puncte, dar nu mai puţin de 65 de puncte la evaluarea activităţii şi 5 puncte la evaluarea conduitei.Articolul 44(1) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea efectivă se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport cu opţiunea candidatului. (5) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.Articolul 45(1) Procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 43 alin. (2), dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului.(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 46Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 47(1) Toate documentele întocmite pentru concurs se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.(3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează prin fax către Direcţia resurse umane şi organizare se transmit în cel mai scurt timp de către parchete, prin grija procurorilor generali sau, după caz, a prim-procurorilor parchetelor, şi se arhivează la mapele de concurs.Articolul 48Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător procurorilor militari.
Norme de aplicare
(11) Judecătorii care participa la concurs sau examen, precum şi cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţa despre aceasta.(12) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica şi comunica, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.(13) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.(14) Numirea în funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.REGULAMENT din 9 aprilie 2019Secţiunea a 4-a Dispoziţii finaleArticolul 28(1) Numirea procurorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.(3) În cazul în care procurorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.Articolul 29Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Codul de procedură civilă.Articolul 30Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede afişarea pe paginile de internet ale parchetelor, procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras procurorului general ori, după caz, prim-procurorului.Articolul 31(1) Toate documentele întocmite pentru concurs se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.Articolul 32Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor militari.
Norme de aplicare
Articolul 49(1) Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.(3) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplica în mod corespunzător.(5) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5^1) Dispoziţiile art. 48 alin. (6^1) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Articolul 49 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 70, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Data, locul, precum şi Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aprobă de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii şi se afişează pe pagina de internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului şi numeşte procurorii în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) în termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (7) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(9) Numirea în celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Secţia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.La data de 18-10-2018 Alineatul (9) din Articolul 49 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 20 februarie 2020Capitolul I Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilorSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 1Numirea judecătorilor în funcţii de conducere la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.Articolul 2(1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale instanţelor judecătoreşti.(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1), care urmează a se vacanta, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.Articolul 3Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.Articolul 5Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examenArticolul 6(1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 judecătorii care au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. Candidaţii trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri sau examene consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători de la o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(4) Judecătorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.Articolul 7(1) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul instanţei la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului sau examenului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenuluiArticolul 8(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului este condusă de un preşedinte, care este secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 9(1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(2) Comisia de examinare este prezidată de un judecător desemnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte şi ordinea în care ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, îndeplinesc funcţia de preşedinte în cazul incompatibilităţii preşedintelui desemnat sau în situaţiile în care acesta nu îşi poate exercita atribuţiile.(3) Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează prin hotărâre de către ceilalţi membri ai acesteia. În cazul admiterii acestora, acesta va fi înlocuit de drept de unul dintre ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În această ipoteză, comisia de examinare se completează cu un membru supleant, în condiţiile prevăzute la alin. (2) teza finală, cu respectarea componenţei prevăzute la alin. (1).(4) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(5) Judecătorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.(6) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(7) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 10(1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la instanţa de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare, de către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la instanţa respectivă.(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs sau examen.Articolul 11(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs sau examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării probelor şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor, în condiţiile legii;3. asigură securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a curţilor de apel, pentru susţinerea proiectului şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;9. coordonează randomizarea şi multiplicarea subiectelor pentru testarea scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru testarea scrisă;11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs sau examen, după încheierea testării scrise, şi asigură publicarea acestuia şi a subiectelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs sau examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise şi ia măsuri în vederea corectării lor;14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15. predă şi preia lucrările scrise de la membrii comisiei de examinare, cu ocazia soluţionării contestaţiilor la rezultatele testării scrise şi preia procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiei;16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului sau examenului;17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului sau examenului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;19. informează de îndată Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;20. propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului;21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului sau examenului.(2) Preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare stabileşte fişa de atribuţii pentru membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.(3) Membrii comisiei de organizare îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului sau examenului.Articolul 12(1) La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.(3) După pronunţarea hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).Articolul 13(1) Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la art. 5 lit. c) şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) evitarea, pe cât posibil, a repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării testării scrise;e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, punctarea tuturor soluţiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea testării scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare în plicuri distincte, închise şi sigilate;3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);4. soluţionarea contestaţiilor formulate la proba prevăzută la art. 5 lit. c).(2) Judecătorii care sunt membri în comisia de examinare îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la instanţe.Articolul 14(1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei/comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România.(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (7) şi ale art. 10 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. (5) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul recomandabil sau nerecomandabil; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii.(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile de o comisie formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu.(8) Rezultatele testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut, sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.Articolul 15(1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării aleatorii;c) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere;d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor.(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la instanţa pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Modalitatea de repartizare a punctajului maxim în cadrul fiecărei categorii de criterii se stabileşte de comisia de examinare înainte de susţinerea acestei probe. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.Articolul 16Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează cel puţin cu mijloace audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.Articolul 17Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.Articolul 18(1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru această probă.(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi notare se predau în plicuri distincte, închise şi sigilate, de către comisia de examinare, comisiei de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de data şi ora susţinerii testării scrise. Comisia de organizare asigură randomizarea subiectelor în 4 variante şi multiplicarea acestora în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală. Plicurile se deschid în ziua probei, în prezenţa reprezentanţilor candidaţilor, după expirarea termenului de acces în sălile de concurs sau examen.Articolul 19(1) Accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţă candidaţilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe teza tipizată.Articolul 20(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării testării scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila de concurs sau examen.(3) Colţul tezei tipizate se lipeşte şi se ştampilează la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din proba de concurs sau examen. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv.Articolul 21(1) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului sau examenului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs sau examen şi nu poate comunica conţinutul subiectelor până la încheierea testării scrise.(3) Pe parcursul desfăşurării testării scrise membrii comisiei de organizare a concursului sau examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiilor de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea testării scrise. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 22(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine testarea scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs sau examen.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisia de examinare, nu poate depăşi 4 ore şi se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 23(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare alături de celelalte documente de concurs sau examen.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare, care le amestecă şi le numerotează.Articolul 24(1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. (3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 25(1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la lucrarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se transmit prin fax sau e-mail Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări.(3) Lucrările scrise se recorectează de către 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un judecător şi un specialist în management şi organizare instituţională.(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat. (5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 26(1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la testarea scrisă.(2) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de vechimea cea mai mare în funcţia de judecător la instanţa pentru care se candidează.(5) În circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, judecătorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci). Articolul 27(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.(2) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.Secţiunea a 4-a Dispoziţii finaleArticolul 28(1) Numirea judecătorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.(3) În cazul în care judecătorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.Articolul 29Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 30Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede publicarea pe paginile de internet ale curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, preşedinţii instanţelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras preşedintelui instanţei.Articolul 31(1) Toate documentele întocmite pentru concurs sau examen se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs sau examen se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor. Articolul 32Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor militari.Capitolul II Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examenArticolul 33(1) Numirea în funcţiile de preşedinte de secţie vacante la judecătorii, tribunale şi curţi de apel se face la propunerea preşedintelui instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6, care se aplică în mod corespunzător.(3) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante. (4) Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei consultă judecătorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(5) După consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, preşedintele instanţei solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei.(6) Avizul colegiului de conducere al instanţei trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.(7) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele instanţei, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.(8) Motivarea propunerii candidaturii judecătorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.(9) Propunerea făcută de preşedintele judecătoriei, însoţită de candidatura judecătorului selectat de acesta şi de documentele prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, se trimite preşedintelui tribunalului, care o prezintă, împreună cu punctul său de vedere, preşedintelui curţii de apel. Preşedintele curţii de apel transmite propunerea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de propriul punct de vedere.(10) Propunerea făcută de preşedintele tribunalului, însoţită de actele prevăzute la alin. (9), se prezintă preşedintelui curţii de apel, care o transmite Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de punctul său de vedere.Articolul 34(1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:a) evoluţia carierei profesionale a judecătorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin. (4) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării judecătorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.(2) Atunci când Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul propus pentru numirea în funcţia de preşedinte de secţie va susţine în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:a) susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte:– prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;– compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei, dacă este cazul;b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.(3) Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de preşedintele instanţei sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.(4) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.(5) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea instanţei, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.(6) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.Articolul 35(1) Numirea judecătorilor în funcţiile de conducere prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) Declanşarea procedurii de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) se dispune de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Direcţia resurse umane şi organizare publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul estimativ al acesteia, aprobat de preşedinte.(3) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, până la termenul prevăzut de calendarul estimativ.(4) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul estimativ, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la procedura de ocupare a funcţiei de conducere pentru care se candidează. (5) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3), Direcţia resurse umane şi organizare publică lista cu candidaţii înscrişi în procedura de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la expirarea termenului prevăzut la alin. (4).(6) Dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător.(7) Candidaţii susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu. Dispoziţiile art. 34 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.Capitolul III Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilorArticolul 36(1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către preşedintele instanţei sau, după caz, de o treime din numărul membrilor, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii o poate trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Norme de aplicare
(9^1) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) procurorii care au calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.La data de 18-10-2018 Articolul 49 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 72, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(10) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.(11) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) şi (14) se aplica în mod corespunzător şi în cazul numirii procurorilor în funcţiile de conducere.(12) Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare la sediile parchetelor.REGULAMENT din 9 aprilie 2019Capitolul II Numirea procurorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examenArticolul 33(1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 49 alin. (9) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, la parchetele de pe lângă judecătorii, parchetele de pe lângă tribunale şi parchetele de pe lângă curţile de apel, se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul. Pot fi numiţi în aceste funcţii procurorii care au calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.(2) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi de orice alte înscrisuri considerate relevante.(3) Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(4) După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al acestui parchet.(5) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.(6) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secţiei şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi, pe care o înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(7) Motivarea recomandării candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.(8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după însuşirea recomandării primite, formulează o propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi de înscrisurile prevăzute la alin. (2), de avizul motivat al colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).Articolul 34(1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:a) evoluţia carierei profesionale a procurorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin. (4) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării procurorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.(2) Procurorul propus pentru numirea în funcţia de conducere va susţine în faţa Secţiei un interviu care constă în:a) susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte:(i) prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;(ii) identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;(iii) propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;(iv) compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al conducătorului unităţii de parchet, dacă este cazul.b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.(3) Interviul poate fi realizat şi prin videoconferinţă.(4) Membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.(5) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.(6) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea parchetului, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.(7) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.
Norme de aplicare
Articolul 50(1) Pentru numirea în funcţii de conducere sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime:a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 6 ani în funcţia de judecător sau procuror;b) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum şi preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 8 ani în funcţia de judecător sau procuror;c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror.(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(3) În vederea participării la concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere, judecătorul sau procurorul trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa sau, după caz, parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depune candidatura. Dispoziţiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător şi pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la art. 48 alin. (9) şi art. 49 alin. (9).(4) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (3), în situaţia în care la două concursuri consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători sau, după caz, procurori de la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa ori parchetul pentru care îşi depun candidatura.(5) În cazul în care la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie unde este vacantă funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie, respectiv de prim-procuror sau adjunct al acestuia, niciun judecător sau procuror nu îndeplineşte condiţiile de vechime prevăzute de lege pentru ocuparea acestor funcţii, nu îşi exprimă acordul în vederea delegării sau, din motive obiective, nu poate fi delegat un judecător sau procuror de la aceeaşi instanţă sau parchet, poate fi delegat în respectiva funcţie de conducere oricare dintre judecătorii sau procurorii care funcţionează la altă instanţă sau parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.La data de 18-10-2018 Articolul 50 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 9 aprilie 2019Capitolul I Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilorSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 1Numirea procurorilor în funcţii de conducere la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.Articolul 2(1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la parchete este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale parchetelor.(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1), care urmează a se vacanta, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.Articolul 3Numirea în funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie, precum şi de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.Articolul 5Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examenArticolul 6(1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 procurorii care au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege şi au funcţionat cel puţin 2 ani la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţia de vechime trebuie îndeplinită până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la parchetul la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi procurorii de la un alt parchet din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la parchetul pentru care îşi depun candidatura.(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori procurorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(4) Procurorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta.Articolul 7(1) Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul parchetului la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenuluiArticolul 8(1) Comisia de organizare a concursului este condusă de un preşedinte, care este desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care ocupă funcţiile de secretar general adjunct al Consiliului, director adjunct al Direcţiei resurse umane şi organizare sau alte funcţii de conducere din aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 9(1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare vor fi desemnaţi şi membri supleanţi, care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, până la finalizarea probei de concurs, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile. Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează de ceilalţi membri ai acesteia.(2) Comisia de examinare este prezidată de un procuror desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. În acest sens, Institutul Naţional al Magistraturii îi consultă pe toţi procurorii care pot face parte din această comisie, potrivit legii.(4) Procurorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.(5) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 10(1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la parchetul de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare, de către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la parchetul respectiv.(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.Articolul 11(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs sau examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor, în condiţiile legii;3. asigură securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a parchetelor de pe lângă curţile de apel, pentru susţinerea proiectului şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru proba scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;9. coordonează randomizarea şi multiplicarea subiectelor pentru proba scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru proba scrisă;11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs, după încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestuia, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise, precum şi subiectele şi baremele de evaluare şi notare şi ia măsuri în vederea corectării lucrărilor;14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisia de examinare ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15. primeşte lucrările scrise şi procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiilor;16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;19. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;20. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.(2) Preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului stabileşte fişa de atribuţii pentru membrii comisiei şi pentru responsabilii de sală.Articolul 12(1) La data prevăzută de calendarul concursului, listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.(3) După pronunţarea hotărârii Secţiei, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).Articolul 13Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) evitarea repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, punctarea tuturor soluţiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare în plicuri distincte, închise şi sigilate;3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);4. soluţionarea contestaţiilor formulate la proba prevăzută de art. 5 lit. c).Articolul 14(1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei/comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor şi parchetelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. (2) Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (6) şi ale art. 10 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, până la finalizarea probei de concurs, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Acest cod va fi folosit şi la publicarea şi afişarea rezultatelor obţinute la celelalte două probe de concurs/examen, precum şi a notelor finale, cu excepţia rezultatelor finale ale candidaţilor declaraţi admişi.(5) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul recomandabil sau nerecomandabil; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii.(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile de o comisie formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu.(8) Rezultatele testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut, sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.(9) În cazul în care un candidat a obţinut calificativul nerecomandabil şi a formulat contestaţie, acesta poate solicita comisiei de examinare reprogramarea pentru susţinerea proiectului după soluţionarea contestaţiei la testarea psihologică.Articolul 15(1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:a) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul parchetelor;b) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul parchetului şi transparenţa actului de conducere;c) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării pe criterii obiective a cauzelor;d) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la parchetul pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(4) Fiecare criteriu valorează 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.Articolul 16Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează cel puţin cu mijloace audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.Articolul 17Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.Articolul 18(1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru testarea scrisă.(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi notare se predau în plicuri distincte, închise şi sigilate, de către comisia de examinare, comisiei de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de data şi ora susţinerii probei scrise. Comisia de organizare asigură randomizarea subiectelor în 4 variante şi multiplicarea acestora în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală. Plicurile se deschid în ziua concursului, în prezenţa reprezentanţilor candidaţilor, după expirarea termenului de acces în sălile de concurs.Articolul 19(1) Accesul candidaţilor în sala de examen/concurs este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probelor. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 20(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila de concurs.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri, responsabilul de sală consemnează întrun proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 21(1) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.(3) Pe parcursul desfăşurării probelor scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiilor de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea probei scrise. În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul concursului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 22(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine testarea scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisia de examinare, nu poate depăşi 4 ore şi se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teste tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 23(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare a concursului, care le amestecă şi le numerotează.Articolul 24(1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează.(3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 25(1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la lucrarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se transmit prin fax Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii pot contesta numai notele la propriile lucrări.(3) Lucrările scrise se recorectează de către alţi 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un procuror şi un specialist în management şi organizare instituţională.(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat.(5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 26(1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la proba scrisă.(2) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, prin folosirea codurilor atribuite candidaţilor conform art. 14 alin. (4).(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de nota obţinută la testarea scrisă, iar dacă şi acestea sunt egale, va fi avută în vedere vechimea cea mai mare în funcţia de procuror.(5) În circumscripţiile parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, procurorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci).Articolul 27(1) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor, în termen de 15 zile de la afişarea rezultatelor finale.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.
Norme de aplicare
Articolul 51(1) La expirarea mandatului funcţiei de conducere, judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condiţiile prevăzute la art. 48-50, o altă funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la instanţele sau parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 51 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive:a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale;c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 51 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 20 februarie 2020Capitolul I Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilorSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 1Numirea judecătorilor în funcţii de conducere la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.Articolul 2(1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale instanţelor judecătoreşti.(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1), care urmează a se vacanta, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.Articolul 3Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.Articolul 5Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examenArticolul 6(1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 judecătorii care au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. Candidaţii trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri sau examene consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători de la o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(4) Judecătorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.Articolul 7(1) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul instanţei la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului sau examenului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenuluiArticolul 8(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului este condusă de un preşedinte, care este secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 9(1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(2) Comisia de examinare este prezidată de un judecător desemnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte şi ordinea în care ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, îndeplinesc funcţia de preşedinte în cazul incompatibilităţii preşedintelui desemnat sau în situaţiile în care acesta nu îşi poate exercita atribuţiile.(3) Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează prin hotărâre de către ceilalţi membri ai acesteia. În cazul admiterii acestora, acesta va fi înlocuit de drept de unul dintre ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În această ipoteză, comisia de examinare se completează cu un membru supleant, în condiţiile prevăzute la alin. (2) teza finală, cu respectarea componenţei prevăzute la alin. (1).(4) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(5) Judecătorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.(6) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(7) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 10(1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la instanţa de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare, de către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la instanţa respectivă.(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs sau examen.Articolul 11(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs sau examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării probelor şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor, în condiţiile legii;3. asigură securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a curţilor de apel, pentru susţinerea proiectului şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;9. coordonează randomizarea şi multiplicarea subiectelor pentru testarea scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru testarea scrisă;11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs sau examen, după încheierea testării scrise, şi asigură publicarea acestuia şi a subiectelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs sau examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise şi ia măsuri în vederea corectării lor;14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15. predă şi preia lucrările scrise de la membrii comisiei de examinare, cu ocazia soluţionării contestaţiilor la rezultatele testării scrise şi preia procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiei;16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului sau examenului;17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului sau examenului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;19. informează de îndată Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;20. propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului;21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului sau examenului.(2) Preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare stabileşte fişa de atribuţii pentru membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.(3) Membrii comisiei de organizare îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului sau examenului.Articolul 12(1) La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.(3) După pronunţarea hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).Articolul 13(1) Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la art. 5 lit. c) şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) evitarea, pe cât posibil, a repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării testării scrise;e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, punctarea tuturor soluţiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea testării scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare în plicuri distincte, închise şi sigilate;3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);4. soluţionarea contestaţiilor formulate la proba prevăzută la art. 5 lit. c).(2) Judecătorii care sunt membri în comisia de examinare îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la instanţe.Articolul 14(1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei/comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România.(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (7) şi ale art. 10 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. (5) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul recomandabil sau nerecomandabil; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii.(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile de o comisie formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu.(8) Rezultatele testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut, sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.Articolul 15(1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării aleatorii;c) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere;d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor.(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la instanţa pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Modalitatea de repartizare a punctajului maxim în cadrul fiecărei categorii de criterii se stabileşte de comisia de examinare înainte de susţinerea acestei probe. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.Articolul 16Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează cel puţin cu mijloace audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.Articolul 17Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.Articolul 18(1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru această probă.(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi notare se predau în plicuri distincte, închise şi sigilate, de către comisia de examinare, comisiei de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de data şi ora susţinerii testării scrise. Comisia de organizare asigură randomizarea subiectelor în 4 variante şi multiplicarea acestora în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală. Plicurile se deschid în ziua probei, în prezenţa reprezentanţilor candidaţilor, după expirarea termenului de acces în sălile de concurs sau examen.Articolul 19(1) Accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţă candidaţilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe teza tipizată.Articolul 20(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării testării scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila de concurs sau examen.(3) Colţul tezei tipizate se lipeşte şi se ştampilează la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din proba de concurs sau examen. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv.Articolul 21(1) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului sau examenului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs sau examen şi nu poate comunica conţinutul subiectelor până la încheierea testării scrise.(3) Pe parcursul desfăşurării testării scrise membrii comisiei de organizare a concursului sau examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiilor de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea testării scrise. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 22(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine testarea scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs sau examen.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisia de examinare, nu poate depăşi 4 ore şi se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 23(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare alături de celelalte documente de concurs sau examen.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare, care le amestecă şi le numerotează.Articolul 24(1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. (3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 25(1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la lucrarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se transmit prin fax sau e-mail Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări.(3) Lucrările scrise se recorectează de către 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un judecător şi un specialist în management şi organizare instituţională.(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat. (5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 26(1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la testarea scrisă.(2) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de vechimea cea mai mare în funcţia de judecător la instanţa pentru care se candidează.(5) În circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, judecătorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci). Articolul 27(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.(2) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.Secţiunea a 4-a Dispoziţii finaleArticolul 28(1) Numirea judecătorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.(3) În cazul în care judecătorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.Articolul 29Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 30Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede publicarea pe paginile de internet ale curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, preşedinţii instanţelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras preşedintelui instanţei.Articolul 31(1) Toate documentele întocmite pentru concurs sau examen se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs sau examen se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor. Articolul 32Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor militari.Capitolul II Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examenArticolul 33(1) Numirea în funcţiile de preşedinte de secţie vacante la judecătorii, tribunale şi curţi de apel se face la propunerea preşedintelui instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6, care se aplică în mod corespunzător.(3) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante. (4) Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei consultă judecătorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(5) După consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, preşedintele instanţei solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei.(6) Avizul colegiului de conducere al instanţei trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.(7) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele instanţei, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.(8) Motivarea propunerii candidaturii judecătorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.(9) Propunerea făcută de preşedintele judecătoriei, însoţită de candidatura judecătorului selectat de acesta şi de documentele prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, se trimite preşedintelui tribunalului, care o prezintă, împreună cu punctul său de vedere, preşedintelui curţii de apel. Preşedintele curţii de apel transmite propunerea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de propriul punct de vedere.(10) Propunerea făcută de preşedintele tribunalului, însoţită de actele prevăzute la alin. (9), se prezintă preşedintelui curţii de apel, care o transmite Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de punctul său de vedere.Articolul 34(1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:a) evoluţia carierei profesionale a judecătorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin. (4) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării judecătorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.(2) Atunci când Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul propus pentru numirea în funcţia de preşedinte de secţie va susţine în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:a) susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte:– prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;– compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei, dacă este cazul;b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.(3) Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de preşedintele instanţei sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.(4) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.(5) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea instanţei, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.(6) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.Articolul 35(1) Numirea judecătorilor în funcţiile de conducere prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) Declanşarea procedurii de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) se dispune de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Direcţia resurse umane şi organizare publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul estimativ al acesteia, aprobat de preşedinte.(3) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, până la termenul prevăzut de calendarul estimativ.(4) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul estimativ, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la procedura de ocupare a funcţiei de conducere pentru care se candidează. (5) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3), Direcţia resurse umane şi organizare publică lista cu candidaţii înscrişi în procedura de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la expirarea termenului prevăzut la alin. (4).(6) Dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător.(7) Candidaţii susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu. Dispoziţiile art. 34 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.Capitolul III Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilorArticolul 36(1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către preşedintele instanţei sau, după caz, de o treime din numărul membrilor, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii o poate trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Norme de aplicare
(3) La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor.(4) La verificarea comportamentului şi comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenta actului de conducere.(5) La verificarea asumării responsabilităţii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistență la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă.(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (7) din Articolul 51 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) şi (7), Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliul Superior al Magistraturii, după caz, poate dispune suspendarea judecătorului sau procurorului din funcţia de conducere.La data de 18-10-2018 Articolul 51 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 75, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9) Hotărârea se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.La data de 18-10-2018 Articolul 51 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 75, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(10) Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii de suspendare.La data de 18-10-2018 Articolul 51 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 75, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 20 februarie 2020Capitolul III Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilorArticolul 36(1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către preşedintele instanţei sau, după caz, de o treime din numărul membrilor, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii o poate trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Norme de aplicare
REGULAMENT din 9 aprilie 2019Capitolul III Revocarea din funcţia de conducere a procurorilorArticolul 37(1) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor, numiţi în condiţiile art. 49 şi ale art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, de către conducătorul parchetului, Secţia pentru procurori o trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.(2) În urma verificărilor efectuate la parchet, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru procurori.(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru procurori fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.(4) Procurorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.(5) La termenul fixat, Secţia pentru procurori dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de procurorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru procurori dispune revocarea procurorului din funcţia de conducere.(7) Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea procurorului cu funcţie de conducere.(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată procurorului revocat din funcţia de conducere.(9) Hotărârea Secţiei pentru procurori poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru procurori poate dispune suspendarea procurorului din funcţia de conducere.(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.Articolul 38(1) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) După primirea propunerii ministrului justiţiei, însoţită de rezultatul verificărilor efectuate în condiţiile art. 69 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Secţiei pentru procurori fixează un termen pentru dezbaterea acesteia, dispunând citarea procurorului cu funcţie de conducere şi comunicarea propunerii, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula apărări.(3) Dispoziţiile art. 37 alin. (4)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Norme de aplicare
Articolul 51^1(1) Suspendarea, în orice mod, a raportului de muncă nu suspendă durata mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.(2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor pe o perioadă mai mare de un an atrage încetarea mandatelor funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 şi 49.La data de 18-10-2018 Sectiunea a 2-a din Capitolul V , Titlul II a fost completata de Punctul 76, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Secţiunea a 3-a Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale AnticorupţieArticolul 52(1) Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 52 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 77, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.La data de 12-12-2012 Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1). Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.La data de 20-02-2019 Alineatul (3) din Articolul 52 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(4) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(5) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.La data de 30-12-2011 Art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.Articolul 52^1(1) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.(2) Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;b) un interviu susţinut în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 52^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificată de Punctul 78, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018c) Abrogată.La data de 18-10-2018 Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 52^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost abrogată de Punctul 79, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 12-12-2012 Alin. (2) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(3) Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 52^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 80, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi câte un cadru didactic universitar având grad de conferenţiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 20-02-2019 Alineatul (4) din Articolul 52^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 7, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor şi pe toată durata derulării concursului.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 52^1 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 80, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Abrogat.La data de 12-12-2012 Alin. (6) al art. 52^1 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(7) Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (3) persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaţilor.La data de 30-12-2011 Art. 52^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.Articolul 52^2(1) În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curţilor de apel, hotărâri judecătoreşti pronunţate şi redactate de candidaţi, precum şi celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.La data de 20-02-2019 Alineatul (1) din Articolul 52^2 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 8, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019(2) Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.(3) Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.(4) Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.La data de 12-12-2012 Art. 52^2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.Articolul 52^3(1) Evaluarea prevăzută la art. 52^2 are ca obiect:a) verificarea capacităţii de analiză şi sinteză;b) verificarea coerenţei în exprimare;c) verificarea argumentaţiei din punctul de vedere al clarităţii şi logicii;d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 52^3 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 82, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 52^3 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost abrogat de Punctul 83, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării.La data de 30-12-2011 Art. 52^3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.Articolul 52^4(1) În cadrul probei interviului, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaţilor şi modul în care candidaţii se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi imparţialitatea judecătorilor, motivaţia candidaţilor şi competenţele umane şi sociale ale acestora.(2) La şedinţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susţine interviul va participa, cu rol consultativ, şi un psiholog desemnat de Secţia pentru judecători, care va putea adresa întrebări candidaţilor în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.La data de 18-10-2018 Articolul 52^4 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 84, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 52^5(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:a) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);b) 50 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);(2) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este următorul:a) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a);b) 35 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b);(3) Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.La data de 20-02-2019 Articolul 52^5 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019Articolul 52^6Abrogat.La data de 18-10-2018 Articolul 52^6 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost abrogat de Punctul 85, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 52^7(1) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 52^7 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 86, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Procedura de desfăşurare a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.La data de 30-12-2011 Art. 52^7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.REGULAMENT din 10 aprilie 2019Capitolul III Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilorArticolul 36(1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către preşedintele instanţei sau, după caz, de o treime din numărul membrilor, Secţia pentru judecători o poate trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători.(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Norme de aplicare
Articolul 53(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă.(5) Revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor şi preşedinţilor de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Articolul 53 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 87, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 54(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.La data de 07-03-2019 Alineatul (1) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019(1^1) În vederea formulării propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), ministrul justiţiei organizează o procedură de selecţie, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidaţii susţin un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care şi-au depus candidatura. În vederea asigurării transparenţei, audierea candidaţilor se transmite în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, se înregistrează şi se publică pe pagina de internet a ministerului.La data de 18-10-2018 Articolul 54 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 88^1, Punctul 5, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(3) Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 88, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 54 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 88, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) De la data încetării mandatului funcţiei de conducere, procurorii prevăzuţi la alin. (1) îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.La data de 18-10-2018 Articolul 54 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 89, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 31 ianuarie 2012Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 2Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi a conduitei acestora.Articolul 3(1) În vederea selectării membrilor comisiilor de concurs, Institutul Naţional al Magistraturii va constitui o bază de date cu persoanele prevăzute la art. 52^1 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fiecare specializare corespunzătoare secţiilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) În baza de date prevăzută la alin. (1) sunt incluşi, în funcţie de specializare, toţi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care şi-au exprimat acordul de a face parte din comisiile de concurs.Articolul 4Posturile scoase la concurs se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care există locuri vacante.Capitolul II Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 5(1) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii şi procurorii care au cel puţin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv, cel puţin 3 ani, funcţia de judecător la curtea de apel ori de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar şi au o vechime în funcţia de judecător ori procuror de cel puţin 15 ani.(2) Condiţiile de vechime prevăzute de alin. (1) trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere.Articolul 6(1) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor şi procurorilor prin curţile de apel, prin parchetele de pe lângă curţile de apel şi prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în 3 cotidiene centrale, cu cel puţin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(1^1) Tematica şi bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(2) În cuprinsul anunţului privind organizarea concursului de promovare se precizează materiile la care se susţine concursul, în funcţie de secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care organizează concursul.(3) În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprind precizarea secţiei pentru care se depune candidatura.(5) Fiecare candidat poate opta cu privire la o singură secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cadrul aceluiaşi concurs.(6) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.(7) Cererea de înscriere va fi însoţită de declaraţiile prevăzute la art. 48 alin. (10)-(12) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de curriculum vitae.(8) La cererea de înscriere pot fi ataşate maximum 10 lucrări întocmite de candidat, cum ar fi hotărâri judecătoreşti cu obiect diferit ori, după caz, alte acte întocmite de candidat sau care privesc activitatea acestuia din întreaga sa carieră de judecător ori procuror, în copii certificate.(9) Candidatul poate depune şi lucrări de specialitate publicate, dacă este cazul, precum şi orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante, în limba română.(10) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite, pentru pregătirea şi susţinerea concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform legii, cu condiţia de a se prezenta la concurs.Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea concursuluiSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 7(1) Comisia de organizare a concursului este numită de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Nu pot fi numite în comisie persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei.Articolul 8Comisia de organizare a concursului se compune din:– preşedinte: secretarul general ori secretarul general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii sau directorul Direcţiei resurse umane şi organizare;– vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;– membri: directori, şefi de servicii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.– responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile art. 7 alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a concursului, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.Articolul 9Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de înscriere şi afişează lista finală a candidaţilor;2. în termen de 24 de ore de la afişarea listei finale a candidaţilor publică cererile de înscriere la concurs pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la art. 52^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, întocmite de candidaţi, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise;3. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de corectare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. ca urmare a cererii comisiilor de evaluare, solicită curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie copii certificate şi, acolo unde există, şi în format electronic, de pe hotărârile judecătoreşti ori, după caz, de pe actele întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora şi alte documente necesare evaluării şi primeşte înscrisurile trimise de către acestea;6. primeşte sesizările şi observaţiile din partea opiniei publice, precum şi hotărârile judecătoreşti ori, după caz, actele întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, trimise de orice persoană;7. solicită curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să trimită copii certificate şi, acolo unde există, şi în format electronic ale hotărârilor judecătoreşti ori, după caz, ale actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, transmise de către orice persoană după publicarea candidaturilor, şi verifică identitatea dintre acestea şi exemplarul trimis de aceste persoane;8. atribuie un cod numeric fiecărui candidat înscris la concurs, întocmeşte un proces-verbal în care consemnează corespondenţa dintre numele candidatului şi codul numeric atribuit şi ia măsuri pentru ca aceste date să fie accesibile unui număr restrâns de persoane, care desfăşoară în concret activităţi ce presupun în mod necesar cunoaşterea identităţii candidatului, astfel încât membrii comisiilor de concurs să nu poată cunoaşte direct sau indirect identitatea candidaţilor;9. comunică fiecărui candidat, în plic închis şi sigilat, codul numeric care i-a fost atribuit;10. anonimizează documentele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (1^1), primite la cererea comisiilor de evaluare, atât în ceea ce priveşte datele cu caracter personal din aceste lucrări, cât şi datele care ar permite identificarea candidatului, precum: numele judecătorilor şi grefierilor, instanţa care a pronunţat hotărârea şi instanţele care au pronunţat hotărâri în fazele procesuale anterioare, procurorii şi parchetele care au întocmit acte în cauză, dacă este cazul. Lucrările depuse de către candidat sau trimise de orice persoană, precum şi sesizările şi observaţiile trimise de către terţi, ca urmare a dezbaterii publice, se anonimizează doar în ceea ce priveşte datele care ar permite identificarea candidatului;11. întocmeşte mapa candidatului, care va conţine lucrările depuse de acesta, cele solicitate de comisia de evaluare, cele trimise de orice persoană după publicarea cererilor de înscriere, datele prevăzute la art. 21 alin. (6) şi (7), precum şi sesizările şi observaţiile terţilor. La această mapă se depun şi explicaţiile candidaţilor date la solicitarea comisiilor de evaluare. Pe mapă şi pe fiecare înscris anonimizat conţinut de aceasta se înscrie codul numeric al candidatului;12. predă, pe bază de proces-verbal, mapele candidaţilor fiecărei comisii de evaluare, în funcţie de secţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care candidaţii au formulat cererea de înscriere;13. publică punctajul obţinut de candidaţi ca urmare a evaluării lucrărilor candidaţilor, efectuată de comisiile de evaluare, candidaţii fiind identificaţi doar prin cod numeric;14. primeşte contestaţiile împotriva punctajului şi le înaintează, după anonimizarea datelor care ar permite identificarea candidatului, comisiei de contestaţii corespunzătoare, împreună cu mapa de lucrări a fiecărui candidat;15. afişează rezultatul contestaţiilor;16. în termen de două zile de la afişarea listei finale cu candidaţii care au întrunit condiţiile de participare la concurs, solicită Inspecţiei Judiciare să efectueze verificarea aspectelor privind integritatea candidaţilor;17. întocmeşte pentru fiecare candidat fişele de notare pentru interviul în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;17^1. repartizează pentru interviu, conform art. 25 alin. (1), candidaţii admişi după prima probă de concurs;18. centralizează punctajele acordate fiecărui candidat de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, calculează punctajul mediu obţinut de fiecare candidat, întocmeşte fişa centralizatoare şi asigură publicarea punctajului obţinut la interviu;19. calculează punctajul obţinut de fiecare candidat la fiecare probă în parte şi publică rezultatul final al fiecărei probe, menţionând pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins la proba respectivă, în funcţie de punctajul obţinut;20. repartizează pe săli, în ordine alfabetică, pentru proba scrisă, candidaţii admişi după primele două probe de concurs şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probei;21. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul său şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs, de evaluare şi de corectare;22. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei concursului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei, respectiv responsabilii de sală şi supraveghetorii;23. preia de la comisiile de elaborare a subiectelor subiectele pentru proba scrisă şi baremele de notare, în plicuri sigilate;24. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de notare;25. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea probei scrise;25^1. coordonează multiplicarea subiectelor pentru proba scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală;25^2. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru proba scrisă;26. afişează baremele de notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;27. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de corectare şi răspunde de securitatea acestora;28. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de evaluare a lucrărilor candidaţilor, comisiile de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară proba scrisă de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;29. calculează punctajele finale obţinute de candidaţi, întocmeşte listele finale şi asigură publicarea lor simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.31. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;32. informează de îndată Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;33. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventuale modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;34. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 10(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 9.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.(3) Preşedintele comisiei de organizare a concursului soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 11(1) Comisiile de evaluare, comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor privind proba scrisă sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de numire a comisiilor. Preşedintele fiecărei comisii soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedinţilor comisiilor se soluţionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Membrii comisiilor nu pot avea apartenenţă politică la data formării comisiilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens.(4) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.(5) Aceeaşi persoană nu poate face parte în acelaşi timp din comisia de evaluare şi din comisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării, respectiv din comisia de elaborare a subiectelor şi din comisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă.(6) Persoanele care sunt soţ/soţie sau rude ori afini până la gradul al patrulea nu pot face parte din aceeaşi comisie. Dacă o persoană face parte din comisia de evaluare ori din comisia de elaborare a subiectelor, soţul/soţia sau ruda ori afinul până la gradul al patrulea nu poate face parte din comisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor.(7) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(8) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.(9) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei din care face parte persoana respectivă.(10) În termen de cel mult 20 de zile de la publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de înscriere la concurs, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii aprobă componenţa comisiilor de evaluare şi a comisiilor de contestaţii împotriva evaluării. Numirea membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă are loc cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a probei scrise.(11) Contractele de participare a membrilor comisiilor prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(12) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.Articolul 12(1) Comisiile de evaluare a hotărârilor judecătoreşti redactate ori, după caz, a actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora se constituie distinct pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concursul.(2) Fiecare comisie este alcătuită din:a) câte un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b) câte un cadru didactic universitar de la o facultate de drept din cadrul unei universităţi de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum aceasta este clasificată pe baza evaluării prevăzute la art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;c) câte un formator al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 13Comisiile de soluţionare a contestaţiilor împotriva evaluării au componenţa prevăzută la art. 12 alin. (2) şi corespund ca număr şi specializare comisiilor de evaluare.Articolul 14(1) Comisiile de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă sunt numite distinct pentru Secţia penală şi, respectiv, pentru Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceste comisii elaborează subiectele de concurs pentru toate materiile şi grupele de materii prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) şi b) corespunzătoare specializării secţiei pentru care s-a numit comisia respectivă.(2) Pentru cele două secţii civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se constituie o singură comisie de elaborare a subiectelor, care va elabora aceleaşi subiecte de concurs la drept procesual civil, iar la elaborarea subiectelor de drept substanţial va ţine seama de specializarea fiecăreia dintre cele două secţii.(3) Pentru jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv pentru jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene se numeşte câte o comisie de elaborare a subiectelor, respectiv câte o comisie de soluţionare a contestaţiilor, comune pentru toate secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concurs. Comisiile comune pentru elaborarea subiectelor din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene ţin seama, la elaborarea subiectelor de concurs, de specializarea secţiei pentru care se candidează.(4) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă corespund ca număr şi specializare comisiilor de elaborare a subiectelor, constituite conform alineatelor precedente.(5) Fiecare comisie este alcătuită, de regulă, din:a) câte un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b) câte un cadru didactic universitar de la o facultate de drept din cadrul unei universităţi de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum aceasta este clasificată pe baza evaluării prevăzute la art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;c) câte un formator al Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Judecătorul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formatorul de la Institutul Naţional al Magistraturii şi cadrul didactic universitar de la o facultate de drept din fiecare comisie trebuie să fie specializaţi în materiile corespunzătoare secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care a fost numită comisia.Articolul 15(1) Preşedinţii comisiilor de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 16, stabilesc timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.(3) Preşedinţii comisiilor de soluţionare a contestaţiilor coordonează activitatea acestora.Articolul 16Comisiile de elaborare a subiectelor prevăzute la art. 14 alin. (1), (2) şi (3) au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru testul-grilă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să evidenţieze operaţiile gândirii;c) să fie astfel formulate încât rezolvarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;e) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;g) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică;h) să se asigure unitatea de evaluare;i) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;2. predarea către comisia de organizare a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri închise şi sigilate, separat pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concurs.Articolul 18Comisiile de soluţionare a contestaţiilor la proba scrisă, sub coordonarea preşedinţilor comisiilor, au următoarele atribuţii:a) soluţionarea contestaţiilor la barem la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor practice, motivarea soluţiei contestaţiilor la barem şi adoptarea baremului definitiv;b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursuluiArticolul 19(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi procurorilor şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Contestaţiile se soluţionează de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(5) În termen de cel mult 10 zile de la finalizarea perioadei de depunere a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs şi o publică în condiţiile alin. (2).(6) Cererile de înscriere la concurs ale candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de un anunţ prin care se aduce la cunoştinţa publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs hotărâri judecătoreşti redactate ori, după caz, acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, precum şi termenul în care acestea pot fi transmise.(7) Hotărârile judecătoreşti sau celelalte acte prevăzute la alin. (6) transmise după expirarea termenului prevăzut în anunţ nu se iau în considerare.Articolul 20Concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constă în:a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora;b) un interviu susţinut în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;c) o probă scrisă, cu caracter practic.Articolul 21(1) În cadrul probei prevăzute la art. 20 lit. a) sunt evaluate acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani de activitate.(1^1) Constituie acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora: hotărârile judecătoreşti redactate de candidaţi, actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, punctele de vedere care conţin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul diverselor atribuţii, transcrierea înregistrărilor susţinerilor orale ale procurorului de şedinţă, proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunţat soluţii definitive de achitare sau restituire, precum şi orice alte acte întocmite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.(3) Hotărârile judecătoreşti redactate ori celelalte acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora prevăzute la alin. (1) şi (1^1) trebuie să fie reprezentative pentru activitatea profesională a candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite, în măsura în care este posibil.(4) Printre actele prevăzute la alin. (1) se pot regăsi şi hotărâri judecătoreşti desfiinţate sau casate, acte ale procurorului infirmate ori urmate de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri respinse, dacă există.(5) La actele prevăzute la alin. (4) se ataşează hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.(5^1) De îndată după afişarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de organizare solicită curţilor de apel sau, după caz, parchetelor de pe lângă curţile de apel ori Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie transmiterea documentelor necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării.(6) În cazul candidaţilor judecători, în vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor ori de efectuare a altor lucrări dintre cele prevăzute la alin. (1) şi (1^1), se solicită curţii de apel la care îşi desfăşoară activitatea candidatul date statistice sau orice documente necesare privind:a) activitatea candidatului, precum: numărul de şedinţe de judecată, numărul de cauze la care a participat la judecată, numărul de cauze soluţionate, numărul de hotărâri motivate, numărul de hotărâri nemotivate în termen, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit acest termen, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;b) activitatea instanţei la secţia la care a funcţionat judecătorul, precum: încărcătura medie de cauze pe judecător, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, timpul mediu de soluţionare pe tipuri de cauze, numărul mediu de hotărâri redactate de judecători, numărul mediu de hotărâri neredactate în termen.(7) În cazul candidaţilor procurori, în vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor, se solicită parchetelor de pe lângă curţile de apel ori, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la care îşi desfăşoară activitatea candidatul date statistice sau orice documente necesare privind:a) activitatea candidatului, precum: numărul dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, numărul de şedinţe de judecată la care a participat, numărul căilor de atac declarate şi motivate, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;b) activitatea parchetului la secţia la care a funcţionat procurorul, precum: numărul mediu de dosare/lucrări soluţionate de procurori, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, numărul mediu de căi de atac declarate şi motivate.(8) Primind solicitarea comisiei de organizare prevăzută la alin. (5^1), preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ia măsurile necesare pentru strângerea informaţiilor prevăzute la alin. (6) ori (7), după caz, şi pentru transmiterea în termen a acestora.(9) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (8), preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va solicita documente necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor de la instanţele sau parchetele la care a funcţionat candidatul în ultimii 5 ani de activitate.(10) Datele statistice şi documentele prevăzute la alin. (6) şi (7) sunt anonimizate de comisia de organizare, dispoziţiile art. 21^1 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.Articolul 21^1(1) Pentru realizarea evaluării candidaţilor care, în ultimii 5 ani, au desfăşurat activitate de judecată, de îndată după afişarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de organizare solicită compartimentului de statistică judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de aceşti candidaţi în ultimii 5 ani de activitate, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii, a numărului de dosar în care aceasta a fost pronunţată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii şi cu menţiunea că soluţia a fost desfiinţată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.(2) În vederea înaintării lor către comisiile de evaluare, listele prevăzute la alin. (1) sunt anonimizate de comisia de organizare, prin înlocuirea numelui candidatului cu codul numeric atribuit acestuia şi prin eliminarea menţionării instanţei la care îşi desfăşoară activitatea candidatul şi a numărului de dosar în care a fost pronunţată respectiva hotărâre. (3) În termen de 5 zile de la primirea listelor anonimizate prevăzute la alin. (2) de la comisia de organizare, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 30 de hotărâri judecătoreşti pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării, cu respectarea ponderii referitoare la diferitele stadii procesuale ale cauzelor, stabilite de comisiile de evaluare. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisiile de evaluare vor ţine seama şi de dispoziţiile art. 21 alin. (3).(4) În termenul şi pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3), comisiile de evaluare realizează selecţia hotărârilor judecătoreşti, prin intermediul unui program informatic. Selecţia se face cu sprijinul compartimentului informatic, în prezenţa preşedintelui comisiei de organizare sau a altui membru al acestei comisii, desemnat de preşedinte.(5) Dacă programul informatic prevăzut la alin. (4) nu este disponibil, selecţia hotărârilor judecătoreşti se realizează de comisiile de evaluare, în termenul şi pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3).(6) După selecţia realizată potrivit alin. (4) sau, după caz, potrivit alin. (5), comisiile de evaluare trimit comisiei de organizare adresele privind solicitarea de la curţile de apel a hotărârilor selectate. (7) Curţile de apel transmit comisiei de organizare hotărârile judecătoreşti solicitate, în termen de 5 zile de la primirea adreselor. Hotărârile sunt înaintate şi în format electronic, în măsura în care există în acest format.(8) După anonimizarea hotărârilor primite de la curţile de apel, comisia de organizare le înaintează comisiilor de evaluare.(9) În situaţia în care comisiile de evaluare apreciază că nu toate hotărârile judecătoreşti selectate sunt reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecţie, pe baza procedurii prevăzute la alin. (4) sau (5), după caz.(10) Pentru realizarea evaluării candidaţilor procurori, comisia de organizare solicită procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie listele actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani. Dispoziţiile alin. (1)-(3) şi (5)-(9) se aplică în mod corespunzător.Articolul 21^2(1) Dispoziţiile art. 21^1 alin. (10) se aplică în mod corespunzător şi candidaţilor care în ultimii 5 ani nu au desfăşurat activitate la instanţe sau parchete; în acest caz, lista actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 5 ani, precum şi documentele necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor sunt solicitate de comisia de organizare instituţiei sau, după caz, instituţiilor la care au funcţionat candidaţii.(2) În cazul candidaţilor care, în ultimii 5 ani, au desfăşurat activitate atât la alte instituţii, cât şi la instanţe sau parchete, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi ale art. 21^1.(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.Articolul 22(1) După primirea documentelor prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (1^1) de la curţile de apel sau, după caz, de la parchetele de pe lângă curţile de apel ori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, comisia de organizare a concursului anonimizează conform dispoziţiilor art. 9 pct. 10 lucrările întocmite de candidat primite la cererea comisiilor de evaluare sau depuse de către acesta. În perioada dintre acordarea codurilor numerice şi afişarea rezultatului final la această probă, persoanele care au cunoştinţă despre corespondenţa dintre aceste coduri şi identitatea candidaţilor au obligaţia de a păstra confidenţialitatea acestei informaţii.(2) Actele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (1^1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, cu anonimizarea datelor care ar permite identificarea candidatului şi cu indicarea codului acestuia, pentru a fi supuse dezbaterii publice o perioadă de 7 zile de la publicare.(3) Orice persoană poate trimite în scris sesizări sau observaţii în legătură cu actele publicate conform alin. (2) pentru a fi avute în vedere la evaluare. Sesizările şi observaţiile anonime nu se iau în considerare şi nu se trimit comisiilor de evaluare. Sesizările şi observaţiile care privesc şi integritatea candidatului se trimit Inspecţiei Judiciare pentru a fi avute în vedere la elaborarea raportului prevăzut de art. 25 alin. (6).Articolul 23(1) Comisia prevăzută la art. 12 efectuează evaluarea hotărârilor judecătoreşti redactate ori, după caz, a celorlalte acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.(2) Evaluarea hotărârilor judecătoreşti ori, după caz, a celorlalte acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora se va realiza prin notarea, cu respectarea punctajului maxim indicat, a următoarelor aspecte:a) capacitate de analiză şi sinteză - 12 puncte;b) coerenţă în exprimare - 12 puncte;c) argumentaţie din punctul de vedere al clarităţii şi logicii - 12 puncte;d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor sau, după caz, a termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor - 4 puncte.(4) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării este de 40 de puncte. Pentru fiecare criteriu se acordă obligatoriu un punctaj situat între 0 şi punctajul maxim alocat.(5) Comisia acordă un singur punctaj pentru fiecare criteriu, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.(6) În cadrul procedurii de evaluare, comisiile pot solicita candidaţilor explicaţii cu privire la orice aspect supus evaluării, prin intermediul comisiei de organizare a concursului. Explicaţiile furnizate de către candidat vor fi anonimizate şi vor fi înaintate comisiei de evaluare, cu indicarea codului candidatului.(7) Sesizările sau observaţiile primite din partea opiniei publice până la finalul dezbaterii publice pot fi avute în vedere la evaluare. Comisiile de evaluare pot lua în considerare acele sesizări şi observaţii primite din partea opiniei publice care se referă la criteriile prevăzute de alin. (2).(8) Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat, în care, pentru fiecare candidat identificat prin cod numeric, se arată: punctajul obţinut la fiecare criteriu dintre cele prevăzute la alin. (2); punctajul total obţinut de candidat; motivarea acordării punctajului pentru fiecare criteriu; explicaţiile cerute candidatului şi răspunsul acestuia, dacă este cazul; argumentele pentru care au fost reţinute sau înlăturate susţinerile candidatului ori sesizările şi observaţiile opiniei publice; sesizările şi observaţiile al căror conţinut excedează prevederilor alin. (2).(9) Comisia de organizare a concursului verifică, pentru fiecare candidat, corectitudinea calculului punctajului total obţinut, notarea fiecărui criteriu, respectarea punctajului maxim alocat pentru fiecare criteriu, precum şi a punctajului maxim pentru această probă.(10) În cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (9), comisia de organizare a concursului solicită preşedintelui comisiei de evaluare să reunească de urgenţă comisia pentru acordarea punctajului omis sau pentru corectarea punctajului care depăşeşte maximul prevăzut de prezentul articol. Raportul comisiei de evaluare este rectificat numai sub aspectele sesizate de comisia de organizare a concursului, fără a se aduce atingere punctajului obţinut de către respectivul candidat la celelalte criterii, corect notate, sau punctajului obţinut de ceilalţi candidaţi.(11) Raportul comisiei de evaluare se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu codurile candidaţilor.Articolul 24(1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat, pe criterii de notare. Contestaţia se înregistrează la Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Contestaţia este anonimizată pentru a nu permite identificarea candidatului şi este înaintată, împreună cu mapa candidatului, comisiei de soluţionare a contestaţiilor.(3) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor se pronunţă asupra acestora în cel mult 10 zile.(4) Comisia de soluţionare a contestaţiilor întocmeşte un raport motivat pentru fiecare contestaţie, cu arătarea argumentelor pentru care a modificat punctajul, separat pentru fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care a înlăturat susţinerile candidatului, în cazul în care menţine punctajul comisiei de evaluare.(5) Ca urmare a contestaţiei, unui candidat nu i se poate acorda un punctaj mai mic decât cel obţinut la evaluarea iniţială, pentru fiecare criteriu.(6) Rapoartele întocmite de comisiile de soluţionare a contestaţiilor se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii cu codurile candidaţilor.(7) Dispoziţiile art. 37 alin. (6)-(6^2) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiei prevăzute la art. 12.Articolul 24^1(1) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale obţinute la proba având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, care se publică în condiţiile art. 27 alin. (1), menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis ori respins, în funcţie de punctajul obţinut.(2) Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 28 de puncte.Articolul 25(1) Anunţul privind programarea interviului şi ordinea susţinerii lui de către candidaţi, stabilită în funcţie de secţiile pentru care se organizează concursul, se publică cu cel puţin 24 de ore înainte de data şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care are loc interviul.(2) Desemnarea psihologului care participă la interviu cu rol consultativ se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 5 zile înainte de data stabilită pentru interviu, din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţilor de apel, precum şi dintre psihologii acreditaţi, propuşi de Colegiul Psihologilor din România.(3) În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea şi conduita candidaţilor, având în vedere şi rapoartele de evaluare întocmite în procedurile similare anterioare.(4) Psihologul desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate adresa întrebări candidaţilor, în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale acestora.(5) Evaluarea integrităţii candidaţilor se face pe baza raportului întocmit de Inspecţia Judiciară sub acest aspect, precum şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.(6) Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară se trimite comisiei de organizare a concursului cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.(7) Comisia de organizare a concursului comunică raportul prevăzut la alin. (6) candidatului, împreună cu traseul profesional întocmit de direcţia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 26(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării integrităţii candidaţilor este de 20 de puncte, repartizate astfel:– conduita profesională în timpul şedinţei de judecată şi relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei - 4 puncte;– relaţiile cu colegii, grefierii, celălalt personal al instanţei sau parchetului la care au funcţionat ori cu personalul instanţelor sau parchetelor superioare ori inferioare ierarhic - 4 puncte;– conduita în societate - 4 puncte;– evitarea conflictelor de interese de orice natură, imparţialitate - 4 puncte;– modul în care se raportează la valori precum independenţa justiţiei şi a judecătorului - 4 puncte.(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii primesc pentru fiecare candidat câte o fişă de evaluare nominală, pe care se notează fiecare criteriu cu puncte situate între 1 şi maximul punctajului alocat, respectiv 4 puncte. Fişele de evaluare cuprind, de asemenea, numele membrului Consiliului Superior al Magistraturii care a efectuat notarea şi semnătura acestuia.(3) Este nulă fişa de evaluare pe care nu s-a notat punctajul la unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (1). Fişa de evaluare nulă nu va fi luată în considerare la calcularea punctajului mediu obţinut de candidat. În cazul în care în fişa de evaluare s-a alocat un punctaj mai mare decât cel maxim pentru fiecare criteriu prevăzut de prezentul articol se ia în calcul punctajul maxim pentru acel criteriu.(4) Punctajul mediu obţinut de fiecare candidat se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii prezenţi.(5) unctajul mediu obţinut de fiecare candidat ca urmare a evaluării integrităţii este înscris în fişa centralizatoare a rezultatelor interviului.Articolul 27(1) Comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele obţinute la proba interviului, care se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins, în funcţie de punctajul obţinut.(2) Pentru a fi declarat admis la această probă, candidatul trebuie să obţină un punctaj minim de 14 puncte.Articolul 28Candidaţii admişi după primele două probe de concurs sunt repartizaţi pe săli pentru proba scrisă, în ordine alfabetică. Comisia de concurs asigură afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probei.Articolul 29(1) Proba scrisă cu caracter practic constă în:a) în funcţie de specializare, una dintre următoarele grupe de materii:(i) drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat;(ii) drept penal;(iii) drept administrativ, drept financiar şi fiscal şi dreptul muncii;b) procedura civilă sau procedura penală, în funcţie de specializarea judecătorului ori procurorului, determinată de secţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care candidează;c) jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.(2) La elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cea a Curţii Constituţionale.Articolul 30(1) Proba scrisă constă în susţinerea unui test-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice ce cuprinde 20 de speţe din materiile de concurs prevăzute la art. 29 alin. (1), astfel:a) pentru candidaţii la secţiile civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:– 8 speţe din dreptul civil;– o speţă din dreptul familiei;– o speţă din dreptul internaţional privat;– 8 speţe din dreptul procesual civil;– câte o speţă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;b) pentru candidaţii la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:– 6 speţe din drept administrativ;– 5 speţe din dreptul financiar şi fiscal;– o speţă din dreptul muncii;– 6 speţe din dreptul procesual civil;– câte o speţă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;c) pentru candidaţii la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;– 10 speţe din dreptul penal;– 8 speţe din dreptul procesual penal;– câte o speţă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi, respectiv, din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(2) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, pentru fiecare răspuns corect candidatul primeşte 2 puncte, punctajul maxim ce poate fi atribuit la această probă fiind de 40 de puncte.Articolul 31(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi de notare vor fi puse în plicuri sigilate, separat pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care se organizează concurs, şi vor fi predate comisiei de organizare a concursului cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise.(4) După verificarea integrităţii plicurilor cu subiecte, supraveghetorii le vor distribui candidaţilor, comunicând ora începerii şi ora încheierii probei de concurs.Articolul 32(1) Accesul candidaţilor în sălile în care se desfăşoară proba scrisă este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, până la deschiderea plicului cu subiecte.(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 33(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor, pe timpul desfăşurării probei scrise, orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Pe durata desfăşurării probei scrise de verificare a cunoştinţelor practice este permisă consultarea legislaţiei şi a acelor materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi în bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din concurs.(2) Candidaţii se aşează în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 34(1) Niciun membru al comisiei nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.(2) Timpul destinat elaborării lucrării scrise este cel stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.Articolul 35(1) Din momentul distribuirii subiectelor niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele «anulat», se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 36(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui sau vicepreşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 37(1) Baremele de evaluare şi de notare se afişează la încheierea probei scrise la centrele de concurs şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) În termen de 48 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează de comisia de soluţionare a contestaţiilor privind proba scrisă în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor.(3) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în baremul iniţial, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre variantele de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă de verificare a cunoştinţelor practice care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reauacredinţă sau grava neglijenţă a acestora.(6^1) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(6^2) Sancţiunile prevăzute la alin. (6^1) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.(7) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(8) Evaluarea răspunsurilor la testul-grilă se realizează pe baza baremului definitiv, prin procesare electronică.Articolul 38Rezultatele obţinute la proba scrisă se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 39(1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba scrisă. Contestaţiile se depun la Institutul Naţional al Magistraturii în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor.(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se sigilează şi se renumerotează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).Articolul 40(1) Punctajul acordat de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitiv şi nu poate fi mai mic decât punctajul contestat.(2) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale la proba scrisă cu caracter practic, care se publică în condiţiile art. 27 alin. (1), menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins la proba respectivă, în funcţie de punctajul obţinut.(3) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă cu caracter practic, candidatul trebuie să obţină minimum 28 de puncte.Articolul 41(1) Punctajul final obţinut la concurs reprezintă suma punctajelor obţinute la cele 3 probe.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7.Articolul 42(1) Comisia de organizare a concursului calculează punctajele finale ale candidaţilor şi întocmeşte listele finale.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 43(1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(2) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada unei fraude.(5) În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea candidaţilor declaraţi admişi.(6) Promovarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea punctajelor finale obţinute, în limita numărului de posturi scoase la concurs pentru fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(7) Promovarea se face numai la secţia pentru care candidatul a susţinut concursul. În situaţia în care un candidat a optat pentru una dintre secţiile civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar la cealaltă secţie civilă nu s-au ocupat toate posturile scoase la concurs, candidatul poate opta pentru promovarea la cealaltă secţie civilă decât cea pentru care a formulat opţiunea iniţială.Articolul 44La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au obţinut un punctaj superior la proba având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidat sau care privesc activitatea acestuia, cei care au obţinut un punctaj superior la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor practice, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător ori de procuror, cei care au vechime mai mare la curtea de apel, la parchetul de pe lângă curtea de apel sau, după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare în specializarea corespunzătoare secţiei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care au candidat sau candidaţii care au activitate publicistică în specialitate.Capitolul IV Dispoziţii finaleArticolul 45Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 101 şi următoarele din Codul de procedură civilă.Articolul 46(1) Toate documentele întocmite pentru concurs se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.Articolul 47Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător judecătorilor şi procurorilor militari.
Norme de aplicare
Articolul 55(1) Numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la art. 54 în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 55 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 90, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă de minimum 10 ani.La data de 18-10-2018 Articolul 55 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 91, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Pentru numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secţiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 55 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 92, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzător.(4) Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin. (1) se dispune de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau, după caz, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 55 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 92, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 55 , Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 92, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 9 aprilie 2019Articolul 36(1) Numirea procurorilor în condiţiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror.(2) În vederea emiterii avizului, împreună cu propunerea ministrului justiţiei, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care se emite avizul, un curriculum vitae al candidatului, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea şi orice alte înscrisuri considerate relevante.(3) Dispoziţiile art. 34 se aplică în mod corespunzător.(4) Avizul se emite de către Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile.
Norme de aplicare
Articolul 56(1) La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, judecătorii revin pe funcţiile deţinute anterior în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) La încetarea mandatului funcţiei de conducere prevăzute la art. 54 şi 55, procurorii pot ocupa o altă funcţie de conducere la acelaşi parchet, în condiţiile legii, fie revin pe funcţii de execuţie la parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.La data de 18-10-2018 Articolul 56 din Sectiunea a 3-a , Capitolul V , Titlul II a fost modificat de Punctul 93, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Capitolul VI Delegarea, detaşarea şi transferulArticolul 57(1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absenţei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi de la curţile de apel la instanţe din circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, la solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 94, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost abrogat de Punctul 95, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Delegarea în funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, până la ocuparea funcţiei prin numire în condiţiile prezentei legi.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Delegarea în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor de la această instanţă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru judecători, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii.La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, dispoziţiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile în mod corespunzător. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori.La data de 18-10-2018 Alineatul (7) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018(7^1) Abrogat.La data de 07-03-2019 Alineatul (7^1) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019(8) Judecătorii şi procurorii pot fi delegaţi numai la instanţe sau parchete la care au dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional dobândit.La data de 18-10-2018 Alineatul (8) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8^1) În interesul serviciului, magistraţii-asistenţi pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, în funcţiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-şef de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau preşedintele Curţii Constituţionale, după caz, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraţilor-asistenţi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, în aceleaşi condiţii. Pe perioada delegării, magistraţii-asistenţi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi.La data de 18-10-2018 Alineatul (8^1) din Articolul 57 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9) Pe perioada delegării judecătorii şi procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care sunt delegaţi. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.Articolul 58(1) Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituţii. Detaşarea în cadrul acestor instituţii nu se poate dispune pentru funcţii de demnitate publică.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 58 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 97, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018 REGULAMENT din 9 aprilie 2019Articolul 35(1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în alte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secţiei, sau, după caz, al serviciului din cadrul acestui parchet sau al acestei direcţii.(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime în funcţie de minimum 10 ani.(3) Prevederile art. 33 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător.(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după însuşirea recomandării primite, formulează propunere motivată de numire în funcţie, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum şi avizul colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor secţiei, serviciului sau biroului, după caz, şi de recomandarea prevăzută la alin. (1).(5) Prevederile art. 34 se aplică în mod corespunzător.
Potrivit art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.(1^1) Judecătorii şi procurorii pot ocupa funcţii în instituţii ale Uniunii Europene sau în organizaţii internaţionale dacă actul internaţional care reglementează condiţiile de ocupare a acestora condiţionează în mod expres accesul la funcţia respectivă de calitatea de judecător sau procuror.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 98, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018
Potrivit art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.(1^2) În cazul în care judecătorul sau procurorul îşi manifestă opţiunea de a exercita o funcţie la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, acesta este eliberat din funcţia de judecător sau procuror cu rezervarea postului.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 98, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018
Potrivit art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, prevederile art. I pct. 97 şi 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1^1) şi (1^2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizării exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România.(1^3) Pentru Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri activitatea de formare de către judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, detaşarea se dispune doar în cazul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea cu normă întreagă.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 98, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea se prelungeşte o singura data, pentru o durata de până la 3 ani, în condiţiile prevăzute la alin. (1).(3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti.(3^1) Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi.La data de 08-10-2007 Alin. (3^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3^2) În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3^1), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi:a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării;b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară;c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;La data de 15-04-2008 Lit. c) a alin. (3^2) al art. 58 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.La data de 08-10-2007 Alin. (3^2) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3^3) Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat.La data de 08-10-2007 Alin. (3^3) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(4) Perioada detaşării constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.(5) După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine în funcţia deţinută anterior. Dacă judecătorul sau procurorul detaşat se află în situaţia prevăzută la alin. (6) şi nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, la încetarea detaşării se aplică în mod corespunzător prevederile art. 51 alin. (1).La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 58 , Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 99, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Dacă judecătorul sau procurorul detaşat ocupă o funcţie de conducere la instanţe sau parchete, în termen de 6 luni de la hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus detaşarea optează pentru funcţia de conducere sau pentru funcţia pe care o ocupă prin detaşare.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 100, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) În cazul în care judecătorul sau procurorul detaşat nu a optat pentru funcţia de conducere sau nu a exprimat nicio opţiune, funcţia de conducere respectivă devine vacantă la expirarea termenului prevăzut la alin. (6). Dacă judecătorul sau procurorul optează pentru funcţia de conducere deţinută anterior, detaşarea încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (6).La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 100, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) Prevederile alin. (6) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care judecătorul sau procurorul era detaşat anterior ocupării funcţiei de conducere.La data de 18-10-2018 Articolul 58 din Capitolul VI , Titlul II a fost completat de Punctul 100, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 59Detaşarea şi delegarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.La data de 18-10-2018 Articolul 59 din Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 101, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 60(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. (3) Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer.(4) Procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.La data de 31-12-2021 Articolul 60 din Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021
Norme de aplicare
Articolul 61(1) Declanşarea procedurii de transfer prevăzute la art. 60 se decide, de regulă, semestrial de preşedintele sau, după caz, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi se face prin publicarea pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii a unui anunţ în acest sens, însoţit de lista posturilor vacante de la instanţe sau parchete, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta.(2) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de judecător, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţe superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror, numirea în funcţie de conducere ori eliberarea din funcţie. (3) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţelege, pentru posturile de procuror, acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la parchetele superioare, numirea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, transferul, numirea procurorilor în funcţia de judecător ori eliberarea din funcţie.(4) Avizul consultativ motivat prevăzut la art. 60 alin. (1) cuprinde menţiuni privind posturile vacante, posturile ocupate şi încărcătura pe judecător sau pe procuror şi pe schemă la instanţa sau la parchetul de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum şi situaţia hotărârilor sau a lucrărilor restante ale judecătorului sau ale procurorului care solicită transferul. Avizul consultativ se solicită imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer şi se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la solicitare.(5) Pentru fiecare solicitare de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde datele relevante privind cariera de judecător sau de procuror a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa sau la parchetul la care se solicită transferul, numărul cererilor de transfer formulate anterior şi motivele admiterii sau ale respingerii acestora, precum şi, dacă este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcţia de judecător sau a judecătorilor în funcţia de procuror. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele sau la parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 33 alin. (14) şi art. 47^1 ori, după caz, menţiuni privind judecătorii sau procurorii delegaţi de la instanţa sau de la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum şi de la instanţa sau de la parchetul la care se solicită transferul.La data de 31-12-2021 Articolul 61 din Capitolul VI , Titlul II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 61^1(1) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării anunţului prevăzut la art. 61 alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului sau a procurorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa sau la parchetul la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile sau completurile sau compartimentele la care cerinţele acestei instanţe sau ale acestui parchet o impun.(2) După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o situaţie privind cererile de transfer formulate şi instanţele sau parchetele pentru care s-a solicitat transferul.(3) În termen de 5 zile de la data publicării informaţiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condiţiile alin. (1). Dispoziţiile referitoare la conţinutul cererii prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător. (4) Toate cererile de transfer formulate în condiţiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează şi se soluţionează de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 61^2. (5) Cererile de transfer formulate potrivit alin. (3) se analizează şi se soluţionează de Secţia pentru judecători, respectiv de Secţia pentru procurori în şedinţa următoare celei prevăzute la alin. (4), în baza criteriilor prevăzute la art. 61^2.(6) Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori poate invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.(7) Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată în condiţiile art. 29 alin. (7)-(9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.(8) Termenele prevăzute de prezentul articol se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 31-12-2021 Capitolul VI din Titlul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 61^2La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:a) motivele cuprinse în avizele consultative motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 60 alin. (1);b) volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;c) specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau al completului corespunzător specializării;d) vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;e) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;f) vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;g) disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;h) domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;i) distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;j) starea de sănătate şi situaţia familială.La data de 31-12-2021 Capitolul VI din Titlul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 61^3(1) Transferul unui judecător sau procuror la o altă instituţie publică decât o instanţă sau un parchet atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 65 alin. (1) lit. c).(2) Cererea de transfer însoţită de acordul scris al instituţiei la care se solicită transferul se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.(3) Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se întemeiază cererea şi îl prezintă Secţiei pentru judecători sau Secţiei pentru procurori.(4) Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători sau Secţia pentru procurori poate invita solicitantul să îşi susţină cererea de transfer, personal sau prin videoconferinţă.(5) Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcţie a judecătorului sau a procurorului.(6) În cazuri justificate, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 90 de zile până la transmiterea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţie prin transfer, perioadă în care magistratul este obligat să îşi îndeplinească toate atribuţiile în vederea finalizării lucrărilor în curs. Dispoziţiile art. 61^1 alin. (7) şi (8) rămân aplicabile.La data de 31-12-2021 Capitolul VI din Titlul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 61^4La cererea lor motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, iar procurorii pot fi numiţi în funcţia de judecător la judecătorii, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. Propunerea de numire în funcţia de judecător se formulează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al conducătorului parchetului de la care provine şi al preşedintelui instanţei la care urmează să activeze, iar propunerea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror se formulează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ al preşedintelui instanţei în care îşi desfăşoară activitatea şi al conducătorului parchetului la care urmează să activeze.La data de 31-12-2021 Capitolul VI din Titlul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 61^5(1) Cererile de numire din funcţia de judecător în funcţia de procuror şi din funcţia de procuror în funcţia de judecător se soluţionează în sesiuni declanşate, de regulă, semestrial de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Cererea de numire a judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător se formulează în scris şi se depune la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 15 zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului a anunţului şi a listei de posturi rămase libere după organizarea transferurilor în condiţiile art. 61. Dispoziţiile art. 61^1 alin. (8) rămân aplicabile.(3) Avizele consultative se solicită de Consiliul Superior al Magistraturii imediat după expirarea termenului de depunere a cererilor de transfer şi se transmit acestuia în termen de 5 zile de la solicitare.(4) Pentru fiecare cerere de numire, Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde: datele relevante privind cariera judecătorului sau a procurorului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la instanţa ori parchetul la care se solicită numirea, date privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei în condiţiile prezentului articol, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror, atât la instanţa, cât şi la parchetul implicate în procedura de ocupare a funcţiei în condiţiile prezentului articol. În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau la parchetul la care funcţionează judecătorul sau procurorul în cauză şi la parchetul ori instanţa la care se solicită numirea şi durata vacanţelor posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.La data de 31-12-2021 Capitolul VI din Titlul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Articolul 61^6(1) Judecătorul sau procurorul care solicită numirea în condiţiile art. 61^5 susţine un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În cadrul interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are în vedere următoarele:a) motivaţia de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;b) activitatea şi experienţa profesională anterioară care vor fi prezentate de magistrat din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcţiei pe care va fi numit;c) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;d) elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, responsabilitatea.(3) La soluţionarea cererilor, precum şi în situaţia în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:a) volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;b) vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror;c) vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul;d) orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională a magistratului.(4) Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune eliberarea din funcţia de judecător şi numirea ca procuror sau, după caz, eliberarea din funcţia de procuror şi numirea ca judecător se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului. Dispoziţiile art. 61^3 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.La data de 31-12-2021 Capitolul VI din Titlul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 313 din 27 decembrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1232 din 28 decembrie 2021Capitolul VII Suspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de judecător şi procurorArticolul 62(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, după confirmarea judecătorului de cameră preliminară;La data de 18-10-2018 Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificată de Punctul 104, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018a^1) când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;La data de 01-02-2014 Lit. a^1) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 5 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.a^2) când faţă de acesta s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune şi organul judiciar a stabilit în sarcina sa obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârşit fapta;La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 105, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.c) când a fost sancţionat disciplinar, în condiţiile art. 100 lit. d).La data de 26-01-2012 Lit. c) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.d) în cazul prevăzut la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare;La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 106, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018e) în perioada cuprinsă între data pronunţării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 100 lit. e) şi data eliberării din funcţie.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 106, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Judecătorul sau procurorul poate fi suspendat din funcţie şi în cazul în care a fost trimis în judecată pentru o infracţiune, dacă se apreciază, în raport cu circumstanţele cauzei, că se aduce atingere prestigiului profesiei. În situaţia în care s-a apreciat că judecătorul sau procurorul poate fi menţinut în funcţie, acestuia i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuţii până la soluţionarea definitivă a cauzei.La data de 18-10-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 107, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^2) Judecătorul sau procurorul care suferă de o altă afecţiune decât cea prevăzută la alin. (1) lit. b), care-l pune în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, poate fi suspendat din funcţie, la cererea sa sau a colegiului de conducere al instanţei sau parchetului. Această măsură se poate dispune numai după epuizarea duratei pentru care se acordă concediile medicale şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Afecţiunea se stabileşte printr-o expertiză de specialitate care se efectuează de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. Suspendarea din funcţie durează până la însănătoşire. Prin raportul de expertiză, comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.La data de 18-10-2018 Articolul 62 din Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 108, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune de către Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 109, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) În perioada suspendării din funcţie dispuse în temeiul alin. (1) lit. a)-a^2) şi lit. c)-e) şi alin. (1^1), judecătorului şi procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale, dar i se plătesc asigurările sociale de sănătate. Această perioadă nu constituie vechime în muncă şi în magistratură.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 109, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1) lit. b) şi alin. (1^2), judecătorului sau procurorului i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare lunară netă din ultima lună de activitate înainte de data suspendării din funcţie şi îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 62 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 109, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1^2) şi efectuarea de către comisia medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii a noii expertize, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcţie prin pensionare.La data de 18-10-2018 Articolul 62 din Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 110, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Auditorii de justiţie sunt suspendaţi din calitatea de auditor în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), alin. (1^1) şi (1^2), care se aplică în mod corespunzător. În ipoteza prevăzută la alin. (1^1), Consiliul Ştiinţific al Institutului poate dispune suspendarea auditorului de justiţie dacă apreciază că infracţiunea săvârşită aduce atingere demnităţii calităţii de auditor sau imaginii Institutului.La data de 18-10-2018 Articolul 62 din Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 110, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) Suspendarea din calitatea de auditor de justiţie se dispune de către Consiliul Ştiinţific al Institutului. Decizia prin care s-a dispus suspendarea, precum şi cea prin care s-a constatat încetarea suspendării se comunică de îndată auditorului de justiţie; despre decizia luată este informat şi Consiliul Superior al Magistraturii. După încetarea suspendării, auditorul de justiţie va relua cursurile la Institut din aceeaşi etapă în care acestea au fost întrerupte.La data de 18-10-2018 Articolul 62 din Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 110, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(8) În perioada suspendării dispuse pentru motivele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi alin. (1^1), auditorul de justiţie nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor, iar această perioadă nu constituie vechime în magistratură. În perioada suspendării dispuse în temeiul alin. (1^2), precum şi pentru motivul prevăzut la alin. (1) lit. b), auditorului de justiţie i se plăteşte o indemnizaţie egală cu 80% din bursă.La data de 18-10-2018 Articolul 62 din Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 110, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9) În ipoteza prevăzută la alin. (5), dacă boala de care suferă auditorul de justiţie este ireversibilă, Consiliul Ştiinţific al Institutului dispune exmatricularea acestuia.La data de 18-10-2018 Articolul 62 din Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 110, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 62^1(1) Încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, încheierea sau ordonanţa prin care s-a stabilit obligaţia de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a fost săvârşită fapta pe durata controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Secţiei pentru judecători sau Secţiei pentru procurori, după caz, a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunţate într-o cauză penală faţă de un magistrat, instanţa de executare comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii o copie de pe dispozitivul hotărârii.La data de 18-10-2018 Articolul 62^1 din Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 111, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 62^2În cazul judecătorilor şi procurorilor care ocupă o funcţie de conducere, mandatul funcţiei de conducere încetează dacă suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile art. 62 alin. (1^1) durează mai mult de un an.La data de 18-10-2018 Capitolul VII din Titlul II a fost completat de Punctul 112, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 63(1) Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori comunică de îndată judecătorului sau procurorului şi conducerii instanţei ori parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 63 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 113, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de judecător sau procuror ori s-a dispus restituirea cauzei la parchet, suspendarea din funcţie încetează, iar judecătorul sau procurorul suspendat este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţia de execuţie sau, după caz, pe perioada întregului mandat al funcţiei de conducere pe care nu l-a putut exercita din pricina suspendării. Drepturile băneşti ce se plătesc vor fi majorate, indexate şi reactualizate, incluzând şi dobânda legală penalizatoare - obligaţii de plată ce se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Judecătorului sau procurorului i se recunoaşte vechimea în magistratură şi vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 63 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 113, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2^1) Suspendarea din funcţie încetează şi în situaţia în care achitarea sau încetarea procesului penal se pronunţă în primă instanţă. În acest caz, drepturile prevăzute la alin. (2) se acordă după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de achitare sau încetare a procesului penal.La data de 18-10-2018 Articolul 63 , Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 114, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 63 , Capitolul VII , Titlul II a fost abrogat de Punctul 115, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018------------Art. 63 a fost modificat de pct. 9 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 64(1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate efectuată de o comisie medicală de specialitate numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi ministrului sănătăţii. La sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune prezentarea magistratului la expertiza de specialitate.(2) Suspendarea din funcţie se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia medicală. Prin raportul de expertiză comisia stabileşte termenul în care magistratul urmează să revină la reexaminare.(3) Dispoziţiile art. 62 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(4) În cazul în care magistratul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenul stabilit, la expertiza de specialitate, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie şi în magistratură. Suspendarea din funcţie încetează prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a prezentării magistratului la expertiza de specialitate.(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător auditorilor de justiţie, suspendarea calităţii de auditor putând fi dispusă de Consiliul Ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. În acest caz, suspendarea se dispune până la însănătoşire, constatată prin expertiză medicală de specialitate efectuată de comisia prevăzută la alin. (2), dar nu mai mult de 2 ani de la data constatării bolii prin expertiză, caz în care îi încetează calitatea de auditor.La data de 18-10-2018 Articolul 64 din Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 116, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 64^1În cazul în care judecătorul sau procurorul este numit în funcţia de magistrat sau alte funcţii judiciare la instanţe sau curţi de arbitraj europene sau internaţionale, raportul de muncă al acestuia se poate suspenda la cerere pe perioada respectivei numiri, prin hotărâre a secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Pe această perioadă, judecătorului sau procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Perioada respectivă constituie vechime în funcţie şi vechime în magistratură.La data de 18-10-2018 Capitolul VII din Titlul II a fost completat de Punctul 117, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 65(1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:a) demisie;b) pensionare, potrivit legii;c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;d) incapacitate profesională;e) ca sancţiune disciplinară;f) condamnarea, amânarea aplicării pedepsei şi renunţarea la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum şi renunţarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracţiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei;La data de 18-10-2018 Litera f) din Alineatul (1) , Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificată de Punctul 118, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018f^1) Abrogată.La data de 18-10-2018 Litera f^1) din Alineatul (1) , Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost abrogată de Punctul 119, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018g) încălcarea dispoziţiilor art. 7;h) neprezentarea, în mod nejustificat, la expertiza de specialitate, până la împlinirea duratei suspendării din funcţie dispuse potrivit art. 64 alin. (4);La data de 18-10-2018 Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificată de Punctul 120, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie;La data de 07-03-2019 Litera i) din Alineatul (1) , Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificată de Punctul 3, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 12 din 5 martie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 185 din 07 martie 2019j) nepromovarea examenului prevăzut la art. 26.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost completat de Punctul 121, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(1^1) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost abrogat de Punctul 122, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 123, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Trecerea în rezerva sau în retragere a judecătorilor şi procurorilor militari se face în condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea în rezerva sau, după caz, în retragere.(4) Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari se face de Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 123, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenţa judecătorului sau procurorului este necesară.La data de 18-10-2018 Alineatul (5) din Articolul 65 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 123, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor.Articolul 65^1(1) Abrogat.La data de 10-04-2009 Alin. (1) al art. 65^1 a fost abrogat de articolul unic din LEGEA nr. 77 din 1 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 7 aprilie 2009, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul exercită calea de atac prevăzută de lege împotriva hotărârii de eliberare din funcţie sau împotriva hotărârii prin care se propune eliberarea din funcţie, acesta va fi suspendat din funcţie până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa competentă.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 65^1 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 124, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi art. 8 şi nu i se plătesc drepturile salariale. În aceeaşi perioadă, judecătorului sau procurorului i se plătesc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, după caz, potrivit legii. Dispoziţiile art. 63 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 65^1 , Capitolul VII , Titlul II a fost modificat de Punctul 124, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 30-06-2006 Art. 65^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Capitolul VIIIMagistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii ConstituţionaleLa data de 18-10-2018 Titlul capitolului VIII din Titlul II a fost modificat de Punctul 125, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 66(1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi- şefi şi magistraţii-asistenţi se bucură de stabilitate.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 66 , Capitolul VIII , Titlul II a fost modificat de Punctul 126, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Secţia pentru judecători, pe bază de concurs.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 66 , Capitolul VIII , Titlul II a fost modificat de Punctul 126, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2^1) Magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Plenul Curţii Constituţionale, pe bază de concurs. Comisia de examinare se numeşte de preşedintele Curţii Constituţionale şi este formată din 5 judecători ai Curţii, în cazul prim-magistratului-asistent şi al magistraţilor-asistenţi-şefi şi din 3 judecători ai Curţii în cazul magistraţilor-asistenţi.La data de 18-10-2018 Articolul 66 din Capitolul VIII , Titlul II a fost completat de Punctul 127, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror.(4) Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continua şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se aplica în mod corespunzător şi magistraţilor-asistenţi.Articolul 67(1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în această funcţie.La data de 30-12-2011 Alin. (1) al art. 67 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.(2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în aceasta funcţie. După o perioada de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I.(3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi, fără concurs, dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în aceste funcţii de cel puţin 5 ani, prin susţinerea unui interviu în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului sau a Plenului Curţii Constituţionale, după caz. După o perioadă de 3 ani în această funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 67 , Capitolul VIII , Titlul II a fost modificat de Punctul 128, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), cadre didactice universitare de specialitate juridică, precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel, Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani în aceste funcţii.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 67 , Capitolul VIII , Titlul II a fost modificat de Punctul 128, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(5) Persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar în ultimii 3 ani, au avut numai calificativul «foarte bine» la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite fără concurs sau examen în funcţia vacantă de magistrat-asistent, cu acelaşi grad avut la data eliberării din funcţie. Nu pot fi numite în această funcţie persoanele care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea. Prevederile art. 33 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.La data de 18-10-2018 Articolul 67 din Capitolul VIII , Titlul II a fost completat de Punctul 129, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(6) Numirea în funcţiile de prim-magistrat-asistent şi magistrat-asistent-şef se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condiţiile prezentului articol.La data de 18-10-2018 Articolul 67 din Capitolul VIII , Titlul II a fost completat de Punctul 129, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 68(1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară.La data de 18-10-2018 Litera b) din Alineatul (1) , Articolul 68 , Capitolul VIII , Titlul II a fost modificată de Punctul 130, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.REGULAMENT din 17 septembrie 2019Articolul 1(1) Transferul judecătorilor de la o instanţă la altă instanţă se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, denumită în continuare Secţia pentru judecători.(2) Transferul nu se poate face la instanţe de nivel superior celor la care judecătorul are dreptul să funcţioneze potrivit legii.Articolul 2(1) Declanşarea sesiunii de transfer se dispune de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În scopul informării judecătorilor care intenţionează să formuleze cereri de transfer, Direcţia resurse umane şi organizare publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii lista posturilor vacante de la instanţe, precum şi a posturilor care urmează a se vacanta şi anunţul corespunzător privind declanşarea procedurii de transfer. (2) Prin posturi ce urmează a se vacanta se înţeleg acele posturi cu privire la care s-a decis, anterior publicării listei menţionate la alin. (1) sau cel târziu la data publicării acesteia, promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, promovarea la instanţe superioare, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror, numirea în funcţie de conducere ori eliberarea din funcţie.(3) Cererile de transfer se analizează ori de câte ori este necesar de Secţia pentru judecători, la propunerea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (6).(4) Cererile de transfer se depun la Consiliul Superior al Magistraturii cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării documentelor menţionate la alin. (1). Cererea de transfer va conţine informaţii privind specializarea judecătorului şi, dacă este cazul, disponibilitatea asumată a acestuia de a activa la instanţa la care solicită transferul, în oricare dintre secţiile/completurile la care cerinţele acestei instanţe o impun.(5) După centralizare, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii se publică o situaţie privind cererile de transfer formulate şi instanţele pentru care s-a solicitat transferul.(6) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data publicării informaţiilor prevăzute la alin. (5), judecătorii pot depune la Consiliul Superior al Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care ar putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condiţiile alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) teza a doua referitoare la conţinutul cererii se aplică în mod corespunzător.(7) Termenele prevăzute la alin. (4) şi (6) se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Codul de procedură civilă.Articolul 3(1) La expirarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (6), Consiliul Superior al Magistraturii solicită avizul consultativ al preşedintelui instanţei de la care se solicită transferul, însoţit de punctul de vedere al preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se află această instanţă. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii solicită şi avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei la care se solicită transferul şi punctul de vedere al preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se află această instanţă.(2) Avizul cuprinde menţiuni privind posturile vacante, posturile ocupate şi încărcătura pe judecător şi pe schemă la instanţa de la care, respectiv la care se solicită transferul, precum şi situaţia hotărârilor restante ale judecătorului care solicită transferul. Avizul se transmite, în scris, în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării.(3) Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte, în termen util, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera de judecător a solicitantului, motivele pe care se întemeiază cererea, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa de la care se solicită transferul, precum şi la instanţa la care se solicită transferul, precum şi, dacă este cazul, menţiunea dacă pentru postul vizat s-au formulat cereri de numire a procurorilor în funcţia de judecător. Referatul va cuprinde, obligatoriu, datele statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate şi încărcătura efectivă pe judecător, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanţele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe ţară, precum şi menţiuni privind incidenţa interdicţiilor prevăzute la art. 33 alin. (14) şi art. 47^1 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(4) Toate cererile de transfer formulate pentru un anumit post vacant, depuse la Consiliul Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la art. 2 alin. (4), se analizează şi se soluţionează de Secţia pentru judecători în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 4.(5) Cererile de transfer formulate în condiţiile art. 2 alin. (6) se analizează şi se soluţionează de Secţia pentru judecători în şedinţa următoare celei prevăzute la alin. (4), în baza criteriilor prevăzute la art. 4.(6) Secţia pentru judecători invită solicitantul să îşi susţină cererea de transfer numai dacă apreciază necesar. Articolul 4La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe vor fi avute în vedere următoarele:– avizele motivate ale instanţelor implicate şi punctul de vedere al curţii de apel;– volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;– vechimea efectivă în funcţia de judecător;– vechimea la instanţa de la care se solicită transferul;– vechimea în gradul aferent instanţei la care se solicită transferul;– specializarea judecătorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei/completului corespunzătoare/ corespunzător specializării;– disponibilitatea de a activa în secţia/completul corespunzătoare/corespunzător specializării postului vacant;– domiciliul solicitantului;– distanţa dintre domiciliul şi sediul instanţei la care funcţionează judecătorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;– starea de sănătate şi situaţia familială.Articolul 5(1) Transferul unui judecător la o altă instituţie publică decât o instanţă atrage eliberarea din funcţie în condiţiile art. 65 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Cererea de transfer însoţită de acordul scris al instituţiei la care se solicită transferul se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.(3) În termen de 15 zile de la depunerea la Consiliul Superior al Magistraturii a cererii de transfer la o altă instituţie publică decât o instanţă, de către un judecător, Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte un referat cuprinzând datele relevante privind cariera solicitantului şi motivele pe care se întemeiază cererea şi îl prezintă Secţiei pentru judecători.(4) Dacă apreciază necesar, Secţia pentru judecători invită solicitantul să îşi susţină cererea de transfer.(5) Transferul produce efecte de la data publicării decretului de eliberare din funcţie a judecătorului.
Norme de aplicare
Articolul 69Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:a) participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 5 judecători;La data de 18-10-2018 Litera a) din Articolul 69 , Capitolul VIII , Titlul II a fost modificată de Punctul 131, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018b) repartizează magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată;c) asigura ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor.Articolul 70(1) Magistraţii-asistenţi participă la şedinţele de judecată ale secţiilor.(2) Magistraţii-asistenţi-şefi şi magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt desemnaţi de preşedintele instanţei.La data de 18-10-2018 Articolul 70 din Capitolul VIII , Titlul II a fost completat de Punctul 132, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 71Magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.Articolul 72Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.Articolul 72^1Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi- şefi, dintre care unul este director al cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale, şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale şi îndeplinesc, după caz, atribuţiile prevăzute prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.La data de 18-10-2018 Capitolul VIII din Titlul II a fost completat de Punctul 133, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018REGULAMENT din 21 septembrie 2004Articolul 49(1) Prim-magistratul-asistent este subordonat preşedintelui şi în coordonarea vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(2) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii:a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, prin intermediul magistraţilor-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor, a magistraţilor-asistenţi repartizaţi la completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători, a personalului repartizat Secţiilor Unite şi a personalului din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite, ale completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, conform desemnării, şi ale completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară, conform desemnării şi întocmeşte, direct sau prin personalul stabilit, toate actele şi lucrările pregătitoare, precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participă;c) redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului de 5 judecători, al completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi al Secţiilor Unite, la care a participat;d) asigură şi coordonează activitatea de secretariat pentru Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;f) coordonează centralizarea datelor statistice şi a oricăror altor date la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;g) întocmeşte orice alte lucrări dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Norme de aplicare
Titlul III Drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilorArticolul 73Stabilirea drepturilor judecătorilor şi procurorilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de judecător şi procuror, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste funcţii şi urmăreşte garantarea independentei şi imparţialităţii acestora.Articolul 74(1) Pentru activitatea desfăşurată, judecătorii şi procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratură şi cu alte criterii prevăzute de lege.(2) Drepturile salariale ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor şi procurorilor se stabileşte prin lege specială.(3) Abrogat.La data de 30-06-2006 Alin. (3) al art. 74 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(4) Judecătorii şi procurorii militari sunt militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.(5) Salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigura de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanta cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ şi, respectiv, de salariat civil al acestui minister.(6) Acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.Articolul 75(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu:a) să apere judecătorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;b) să apere reputaţia profesională a judecătorilor;c) să apere independenţa puterii judecătoreşti.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligaţia ca, la cerere sau din oficiu: a) să apere procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta care le-ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa în dispunerea soluţiilor, în conformitate cu Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea;b) să apere reputaţia profesională a procurorilor.(3) Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul fiecărei secţii.(4) Judecătorii sau procurorii care sunt în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) sau (2) se pot adresa secţiilor corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.La data de 18-10-2018 Articolul 75 din Titlul III a fost modificat de Punctul 134, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 76Judecătorii şi procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute la art. 11 alin. (3), putând face parte din organele de conducere ale acestora.La data de 18-10-2018 Articolul 76 din Titlul III a fost modificat de Punctul 135, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 77(1) Judecătorii şi procurorii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.(2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi a Ministerului Afacerilor Interne.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 77 , Titlul III a fost modificat de Punctul 136, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) Măsurile concrete de protecţie dispuse de organele competente pentru fiecare caz în parte se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.La data de 18-10-2018 Articolul 77 din Titlul III a fost completat de Punctul 137, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 78(1) Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 78 , Titlul III a fost modificat de Punctul 138, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.(3) În cazul refuzului de acordare a despăgubirilor prevăzute la alin. (1), beneficiarul acestora se poate adresa secţiei de contencios administrativ a tribunalului. Acţiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.La data de 18-10-2018 Articolul 78 din Titlul III a fost completat de Punctul 139, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 15-04-2008 Art. 78 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 5^2.Articolul 79(1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor şi procurorilor.REGULAMENT din 7 martie 2012Articolul 9Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii principale:a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi şi supraveghează ca aceasta să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament;b) prezintă preşedintelui actele de sesizare a Curţii Constituţionale, în vederea desemnării judecătorului-raportor şi a magistratului-asistent şi a stabilirii termenului de judecată, după caz;c) ia măsuri pentru înlocuirea magistratului-asistent care lipseşte;d) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care este desemnat în această calitate;e) prelucrează datele introduse de magistraţii-asistenţi în fişierul de jurisprudenţă în vederea întocmirii culegerilor anuale de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale;f) confirmă exactitatea datelor şi informaţiilor privind activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale, la solicitarea Plenului sau a preşedintelui Curţii;g) urmăreşte publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor Curţii Constituţionale;h) asigură programarea magistraţilor-asistenţi pentru efectuarea concediului de odihnă şi a serviciului de permanenţă, atunci când este cazul;i) aprobă învoirile şi propune spre aprobare preşedintelui Curţii Constituţionale efectuarea concediilor de odihnă ale magistraţilor-asistenţi;j) asigură pregătirea magistraţilor-asistenţi în perioada de stagiu şi ia măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate;k) întocmeşte şi semnează certificatele care se eliberează în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale;l) întocmeşte şi semnează, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile formulate în dosarele Curţii după pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;m) supune aprobării preşedintelui Curţii Constituţionale, pe baza propunerilor magistraţilor-asistenţi-şefi, calificativele pentru activitatea profesională desfăşurată de magistraţii-asistenţi;n) supune anual aprobării Plenului Curţii Constituţionale programul de formare profesională a magistraţilor-asistenţi, întocmit pe baza propunerilor acestora;o) coordonează activitatea personalului din cadrul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă;p) verifică, prin sondaj, regularitatea citărilor şi a celorlalte comunicări dispuse a se efectua în dosarele Curţii Constituţionale;q) conduce activitatea personalului din cadrul Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;r) acordă calificativele personalului Compartimentului grefă, registratură şi arhivă şi al Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;s) aprobă învoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă şi al Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;t) propune preşedintelui Curţii Constituţionale compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate peste programul normal de lucru pentru personalul din cadrul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă şi al Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;u) participă la şedinţele Plenului în materie administrativă şi contrasemnează hotărârile adoptate;v) informează magistraţii-asistenţi cu privire la hotărârile Plenului Curţii Constituţionale care vizează activitatea acestora;w) aduce la cunoştinţă preşedintelui Curţii Constituţionale deficienţele constatate în activitatea profesională a magistraţilor-asistenţi, precum şi abaterile disciplinare ale acestora;x) îndeplineşte orice altă sarcină dispusă de preşedintele sau de Plenul Curţii Constituţionale.Articolul 10Magistraţii-asistenţi-şefi îndeplinesc, în secţiile pe care le conduc, următoarele atribuţii principale:a) coordonează şi urmăresc activitatea magistraţilor-asistenţi din secţie, conform dispoziţiilor Legii nr. 47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament;b) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care sunt desemnaţi în această calitate;c) verifică proiectele actelor Curţii Constituţionale întocmite de magistraţii-asistenţi din secţie înainte de prezentarea acestora judecătorilor-raportori desemnaţi în cauză sau preşedintelui Curţii;d) verifică fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc proiectele actelor Curţii Constituţionale întocmite de magistraţii-asistenţi;e) verifică periodic actualizarea fişierului de jurisprudenţă;f) în cazul absenţei prim-magistratului-asistent, îndeplinesc atribuţiile acestuia, potrivit ordinului preşedintelui;g) îndeplinesc orice altă sarcină dispusă de preşedintele Curţii Constituţionale.Articolul 11Magistratul-asistent-şef director al Cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:a) analizează documentele intrate la Cabinetul preşedintelui Curţii Constituţionale, face propuneri de repartizare a acestora şi supraveghează respectarea termenelor şi a modului de soluţionare a cererilor adresate preşedintelui, după caz;b) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care este desemnat în această calitate;c) supraveghează comunicarea actelor Curţii Constituţionale către autorităţile publice prevăzute de lege;d) analizează actele care fundamentează emiterea ordinelor preşedintelui, precum şi proiectele ordinelor acestuia şi dispune înregistrarea lor în registrul ordinelor preşedintelui Curţii Constituţionale;e) coordonează Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol, aflat în subordinea preşedintelui;f) întocmeşte, împreună cu secretarul general, proiectul planului de relaţii externe al Curţii Constituţionale şi, după aprobarea de către Plenul Curţii Constituţionale, urmăreşte realizarea acestuia;g) verifică materialele documentare necesare bunei desfăşurări a activităţii de relaţii externe a Curţii Constituţionale;h) acordă calificativele personalului Compartimentului relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol;i) aprobă învoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul Compartimentului relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol;j) propune preşedintelui Curţii Constituţionale compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate peste programul normal de lucru pentru personalul din cadrul Compartimentului relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol;k) participă la şedinţele Plenului în materie administrativă care vizează probleme referitoare la activitatea de relaţii externe a Curţii Constituţionale;l) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a celorlalţi reprezentanţi ai mijloacelor de comunicare în masă;m) îndeplineşte şi alte atribuţii, la cererea preşedintelui Curţii Constituţionale.Articolul 12Magistraţii-asistenţi au următoarele atribuţii principale:a) preiau dosarele jurisdicţionale în care au fost desemnaţi;b) redactează corespondenţa în legătură cu soluţionarea cauzei la solicitarea judecătorului-raportor;c) asigură documentaţia necesară judecătorului-raportor, cu privire la soluţiile din jurisprudenţa şi doctrina română şi străină, în dosarele repartizate şi întocmesc proiectul de raport;d) verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare în dosarele la a căror soluţionare participă;e) redactează deciziile, hotărârile şi avizele, sub controlul judecătorului-raportor;f) redactează încheierile pronunţate;g) întocmesc fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc actele Curţii Constituţionale şi introduc în fişierul electronic de jurisprudenţă datele necesare;h) întocmesc, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile formulate în dosarele Curţii înainte de pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;i) efectuează serviciul de permanenţă, atunci când este cazul;j) îndeplinesc şi alte atribuţii, la solicitarea judecătorului pe lângă care sunt repartizaţi sau a judecătorului-raportor, referitoare la activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale sau la cererea preşedintelui.
Norme de aplicare
(3) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare.(4) Abrogat.La data de 01-01-2006 Alin. (4) al art. 79 a fost abrogat de alin. (2) al art. 28 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 148 din 3 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.(5) Abrogat.La data de 30-06-2006 Alin. (5) al art. 79 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006*).REGULAMENT din 24 august 2005Capitolul III Concedii pentru formare profesionalăArticolul 14Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii pentru formare profesională, la cerere, cu plată sau fără plată.Articolul 15(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul, la cerere, la concedii plătite pentru formare profesională, în următoarele situaţii:a) participarea la cursuri sau la alte forme de specializare, organizate în ţară sau în străinătate;b) pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, a examenelor pentru doctorat şi a concursului de promovare în funcţii de execuţie.(2) Durata concediilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se aprobă de către conducerea instituţiei, în funcţie de durata cursurilor ori a specializărilor efectuate.(3) Pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au dreptul la un concediu plătit de 30 de zile într-un an calendaristic.(4) Pentru participarea la concursul de admitere la doctorat şi elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat, precum şi pentru susţinerea concursului de promovare în funcţii de execuţie, judecătorii şi procurorii beneficiază de un concediu plătit ce nu poate depăşi 10 zile pentru fiecare examen, într-un an calendaristic, dacă nu este afectată activitatea instanţei.(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru susţinerea concursului de promovare în funcţii de execuţie, judecătorii şi procurorii pot beneficia de două ori în cursul aceluiaşi an calendaristic de concediu plătit, dacă participă la concursuri pentru promovare în grade profesionale diferite.Articolul 15^1(1) Judecătorii şi procurorii care, în mod nejustificat, nu se prezintă la examenul de capacitate, la concursul de admitere la doctorat sau la susţinerea tezei de doctorat ori la concursul de promovare în funcţie de execuţie, pentru care au beneficiat de concediu plătit pentru formare profesională în condiţiile art. 15, nu mai beneficiază de concediu plătit pentru formare profesională la următorul concurs sau examen de acelaşi fel la care participă.(2) Judecătorii şi procurorii care, în mod nejustificat, nu se prezintă la cursurile sau alte forme de specializare, organizate în ţară sau în străinătate, pentru care au beneficiat de concediu plătit pentru formare profesională în condiţiile art. 15, restituie indemnizaţia acordată pentru perioada concediului de formare profesională.Articolul 16(1) Durata concediului pentru formare profesională, cu plată, nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de activitate efectivă în ceea ce priveşte drepturile judecătorilor şi procurorilor.Articolul 17Concediul pentru formare profesională fără plată poate fi acordat pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), pe o durată stabilită potrivit art. 18 alin. (1) şi (3).Capitolul IV Concediul fără platăArticolul 18(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situaţii personale. Durata însumată a acestor concedii nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 7 ani, pe perioada indicată în certificatul medical;b) însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate: fiu, fiică, soră, frate, părinte, pe timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate, în ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii.(3) Concediul fără plată poate fi acordat şi pentru alte interese personale, pe durata stabilită prin acordul părţilor.Articolul 19(1) În perioada concediilor fără plată persoanele respective îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror.
Notă CTCE Conform art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006, dispoziţiile art. I pct. 4 intră în vigoare la data intrării în vigoare a legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
(6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi unităţilor subordonate, precum şi cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.(8) Judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale. La data de 18-10-2018 Articolul 79 din Titlul III a fost completat de Punctul 140, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(9) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.La data de 18-10-2018 Articolul 79 din Titlul III a fost completat de Punctul 140, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 80Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Notă CTCE Conform art. 19**) al art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 8 septembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 283 din 14 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 14 decembrie 2011, în anul 2012 se acordă reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple la facilităţile de transport prevăzute la art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.**) A se vedea şi art. 9 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 84 din 12 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 845 din 13 decembrie 2012, care menţionează:"Prevederile art. 15, 18, 19 şi 20 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013".
Articolul 81(1) Judecătorii şi procurorii cu vechime continua în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează, potrivit legii.(3) Abrogat.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 81 , Titlul III a fost abrogat de Punctul 141, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/soţia şi copiii care se afla în întreţinerea acestuia la data decesului.Articolul 82(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 142, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.La data de 18-10-2018 Alineatul (2) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 142, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 142, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018 Potrivit art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 874 din 16 octombrie 2018, astfel cum a fost modificat prin pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 239 din 19 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1024 din 19 decembrie 2019, prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.
Articolele II și III din LEGEA nr. 86 din 16 aprilie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 403 din 16 aprilie 2021 prevăd:
Articolul IIArticolul V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019, se abrogă la data de 1 ianuarie 2022.
Articolul IIIDispoziţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 242/2018 rămân în vigoare şi după data încetării efectelor art. V din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 239/2019.(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.La data de 20-02-2019 Alineatul (5) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 13, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019
Decizie de admitere: HP nr. 10/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 10 iunie 2019:
Pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani.(6) Judecătorii şi procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională au dreptul la pensie de boală profesională şi de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu.La data de 18-10-2018 Alineatul (6) din Articolul 82 , Titlul III a fost modificat de Punctul 142, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(7) Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.La data de 08-10-2007 Art. 82 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Norme de aplicare
Articolul 83(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anual al Secţiei pentru judecători sau, după caz, al Secţiei pentru procurori.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 83 , Titlul III a fost modificat de Punctul 143, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.------------Alin. (2) al art. 83 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(3) Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs de către secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcţioneze până la data pensionării şi care nu pot funcţiona normal din cauza lipsei de personal. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Pot fi reîncadraţi în funcţie, în condiţiile prezentului alineat, foştii judecători, procurori sau magistraţi-asistenţi care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare potrivit prezentei legi şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%.La data de 18-10-2018 Alineatul (3) din Articolul 83 , Titlul III a fost modificat de Punctul 143, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(4) Eliminat.------------Alin. (4) al art. 83 a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(5) Eliminat.-------------Alin. (5) al art. 83 a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.La data de 08-10-2007 Art. 83 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. NORME METODOLOGICE din 18 octombrie 2005Capitolul I Pensiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicatăArticolul 1Pensia de serviciu se acordă la cerere, cu respectarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, denumită în continuare lege.Articolul 2(1) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute de lege sunt judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Curţii Constituţionale şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor în temeiul art. 87 alin. (1) din lege.(2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit art. 87 alin. (1) din lege şi art. 73 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este, pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi secretarul general al Curţii Constituţionale.Articolul 3(1) Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau magistratul-asistent:a) a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar şi consilier în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;b) a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.(2) În conformitate cu dispoziţiile art. 104 alin. (1) din lege, pentru judecători, procurori, magistraţi-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care la data intrării în vigoare a legii erau în funcţie, se iau în considerare vechimea în magistratură stabilită potrivit art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, realizată până la data abrogării acesteia, precum şi vechimea în magistratură stabilită conform art. 86 din lege, realizată după intrarea în vigoare a acestei legi.(3) La calculul vechimii în magistratură sau, după caz, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, în vederea stabilirii pensiei în condiţiile prezentului regulament, se vor lua în considerare perioadele în care persoana s-a aflat în oricare dintre următoarele situaţii:a) concediu de maternitate şi concediu paternal;b) concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;c) concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;d) concediu de studii pentru pregătirea examenului de capacitate;e) concediu de studii plătit pentru formare profesională;f) detaşare şi delegare.Articolul 4Beneficiază de pensie de serviciu persoanele care:a) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură, potrivit art. 82 alin. (1) din lege;b) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător sau de procuror şi cel puţin 25 de ani vechime numai în funcţiile de judecător, procuror sau avocat, în condiţiile art. 82 alin. (2) din lege; la deschiderea dreptului la această categorie de pensie se poate valorifica perioada de cel mult 10 ani în profesia de avocat;c) la data solicitării pensiei de serviciu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent sau de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi o vechime între 20 şi 25 de ani în magistratură, potrivit art. 82 alin. (4) din lege;d) la data solicitării pensiei de serviciu nu au calitatea de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, dar care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în funcţia de judecător sau de procuror, iar eliberarea din funcţie a fost din motive neimputabile acestora, potrivit art. 82 alin. (5) şi (6) din lege.Articolul 5La calculul pensiei de serviciu, vechimea în magistratură ori, după caz, vechimea numai în funcţia de judecător sau de procuror mai mică de un an, realizată peste limita prevăzută de lege, nu se ia în considerare.Articolul 6(1) Pentru acordarea pensiei prevăzute la art. 4 lit. a), c) şi d), în condiţiile art. 82 alin. (1), (4) şi (5) din lege, este necesară împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Pensia de serviciu prevăzută la art. 4 lit. b) se acordă la cerere, în condiţiile art. 82 alin. (2) din lege, înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 7(1) Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2) este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar pentru pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (5), cuantumul este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în funcţie, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.(2) În stabilirea mediei veniturilor brute realizate prevăzute la alin. (1) se vor lua în considerare numai acele 12 luni anterioare pensionării, în care persoana s-a aflat efectiv în activitate. În cazul în care persoana s-a aflat efectiv în activitate o fracţiune de lună, se va include în calculul pensiei numai această fracţiune de lună, prelungindu-se corespunzător termenul până la împlinirea celor 12 luni.(3) În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizaţia de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade şi nici indemnizaţia egală cu cele 7 indemnizaţii de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.(4) Cuantumul pensiei de serviciu, stabilită în condiţiile art. 82 alin. (4) din lege, se diminuează cu 1% pentru fiecare an în minus faţă de vechimea în magistratură de 25 de ani.(5) La calculul pensiei de serviciu, majorarea de 1% prevăzută la art. 82 alin. (3) din lege se aplică la media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data de pensionare a unui judecător sau procuror, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului, şi se aplică doar pentru fiecare an realizat în funcţia de judecător sau de procuror în plus peste vechimea de 25 de ani în aceste funcţii, potrivit exemplului din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.Articolul 8Diferenţa dintre cuantumul pensiei de serviciu şi cuantumul pensiei din sistemul public, precum şi pensia prevăzută la art. 82 alin. (2) din lege se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.Articolul 9Pensia de urmaş se calculează potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, din pensia de serviciu aflată în plată sau din pensia de serviciu la care ar fi avut dreptul, potrivit art. 82 din lege, susţinătorul decedat, stabilită pe baza mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării de urmaş, de un procuror sau judecător în activitate, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.Articolul 10(1) Cuantumul pensiei de urmaş din pensia de serviciu se stabileşte prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, asupra cuantumului pensiei de serviciu.(2) Partea din pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu, care depăşeşte nivelul pensiei de urmaş calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.(3) În cazul în care susţinătorul decedat îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu potrivit art. 82 alin. (2) din lege, pensia de urmaş calculată din pensia de serviciu se suportă integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.Articolul 11Pensiile de urmaş calculate din pensia de serviciu a personalului prevăzut la art. 2 se actualizează la începutul fiecărui an în raport de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.Articolul 12Drepturile de pensie de urmaş stabilite ca urmare a opţiunii de la pensia proprie din sistemul public la pensia de urmaş stabilită din pensia de serviciu se cuvin şi se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii.Articolul 13(1) În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă:a) actele necesare stabilirii pensiei, conform prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în normele de aplicare a acestei legi, aprobate prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, cu modificările şi completările ulterioare;b) adeverinţa-tip pentru pensia de serviciu, conform anexei nr. 1 sau, după caz, anexei nr. 2 la prezentele norme metodologice, întocmită de ultima unitate angajatoare, care va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea numai în funcţiile de judecător şi de procuror, media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi venitul brut realizat la data pensionării.(2) Persoanele prevăzute la art. 82 alin. (5) din lege vor prezenta o adeverinţă din care să reiasă că au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile lor, iar adeverinţa-tip pentru pensia de serviciu va fi completată conform anexei nr. 3 la prezentele norme metodologice. Această adeverinţă va fi întocmită de unitatea de unde persoana în cauză a fost eliberată din funcţie şi va cuprinde vechimea în magistratură, vechimea în funcţia de judecător sau de procuror, media veniturilor brute ale unui judecător sau procuror, realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului şi venitul brut realizat la data pensionării de un judecător sau un procuror, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.Articolul 14Stabilirea, actualizarea şi plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 şi la art. 85 alin. (2) şi (3) din lege se efectuează de către casele teritoriale de pensii.Articolul 15Cererea de înscriere la pensie, însoţită de documentaţia de pensionare şi de adeverinţa-tip, va fi depusă la casa teritorială de pensii în a cărei rază îşi are domiciliul persoana îndreptăţită, care va calcula atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi pensia de serviciu stabilită potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă.Articolul 16(1) Drepturile de pensie de serviciu se acordă şi se plătesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:a) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile, respectiv de 90 de zile în perioada eşalonării vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare, de la această dată;b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, respectiv de 90 de zile de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.(2) Drepturile de pensie de serviciu stabilite potrivit art. 82 alin. (2) din lege se acordă şi se plătesc după cum urmează:a) de la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente sau de la data solicitării, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la această dată;b) de la data depunerii cererii, dacă cererea a fost depusă cu depăşirea termenului prevăzut la lit. a).(3) Pentru judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, beneficiau de pensia de serviciu anticipată potrivit art. 84 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, rămân aplicabile dispoziţiile în vigoare la data deschiderii dreptului. La împlinirea vârstei standard de pensionare, conform prevederilor art. 50 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pensia de serviciu se recalculează prin eliminarea diminuării.Articolul 17(1) Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care vor fi înscrise distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat. Această diferenţă urmează a fi evidenţiată distinct şi în fişa pentru evidenţa drepturilor băneşti ale pensionarului.(2) În cazul pensiilor de serviciu stabilite în baza art. 82 alin. (2) din lege, în decizia de pensie emisă de casa teritorială de pensii va fi înscris doar cuantumul acesteia ce urmează a fi suportat integral de la bugetul de stat.Anexa nr. 1la normele metodologice
Denumirea unităţii
Localitatea...................
Judet/Sector.........
Telefon...............
Nr..../...........
ADEVERINTA
pentru stabilirea pensiei de serviciu a judecatorilor şi procurorilor
Adeverim prin prezenta ca domnul/doamna ............ domiciliat/domiciliata
în ................, str. ................ nr. ..... bloc ..... sc. ... ap. ...
sectorul ......., judeţul .................., actul de identitate .............
seria ....... nr. ............., CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, indeplineste
condiţiile prevăzute de art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată,
pentru acordarea pensiei de serviciu.
Functia la data pensionarii ....................
Vârsta la data pensionarii...........(ani, luni)............
| Vechimea în magistratura (ani, luni) la data de..............: | |
| Vechimea în functia de judecator sau procuror (ani, luni): | |
| Venitul brut realizat la data pensionarii de........ (lei): | |
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza careia se stabileste pensia de serviciu (lei): |
Certificam corectitudinea şi legalitatea datelor inscrise în prezenta
adeverinta.
Conducatorul unităţii, Directia (Serviciul)cu
........................ atribuţii de salarizare-personal,
Director(Sef serviciu),
............................
Subsemnatul............................. sunt de acord cu inregistrarile
din prezenta adeverinta, care corespund realitatii.
Optez pentru pensia cea mai avantajoasă.
Semnatura, Data...........................
.......... B.I./C.I seria..... nr. .......
Eliberat la data de............
De.............................
Anexa nr. 2la normele metodologice Denumirea unităţii
Localitatea...................
Judet/Sector.........
Telefon...............
Nr..../...........
ADEVERINŢĂ
pentru stabilirea pensiei de serviciu a judecătorilor
şi procurorilor conform Legii nr. 303/2004
Adeverim prin prezenta ca domnul/doamna ............ domiciliat/domiciliata
în .................. str. ................... nr. ... bloc ... sc. ... ap. ...
sectorul ....... judeţul ................ actul de identitate ........... seria
....... nr. ................... CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, indeplineste
condiţiile prevăzute de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată,
pentru acordarea pensiei de serviciu.
Functia la data pensionarii .................
Vârsta la data pensionarii........(ani, luni)...........
| Vechimea în functia de judecator sau procuror (ani, luni) la data de ........: | |
| Vechimea în profesia de avocat (ani, luni): | |
| Venitul brut realizat la data pensionarii de ............ (lei): | |
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza careia se stabileste pensia de serviciu (lei): |
Certificam corectitudinea şi legalitatea datelor inscrise în prezenta
adeverinta.
Conducatorul unităţii, Directia (Serviciul)cu
...................... atribuţii de salarizare-personal,
Director(Sef serviciu),
......................
Subsemnatul............................. sunt de acord cu inregistrarile
din prezenta adeverinta, care corespund realitatii.
Optez pentru pensia cea mai avantajoasă.
Semnatura, Data ......................
.......... B.I./C.I. seria...nr. .....
Eliberat la data de .......
De ........................
Anexa nr. 3la normele metodologice Denumirea unităţii
Localitatea...................
Judet/Sector.........
Telefon...............
Nr..../...........
ADEVERINŢĂ
pentru stabilirea pensiei de serviciu a persoanelor care la data
pensionării nu au funcţia de judecător sau procuror,
Adeverim prin prezenta că domnul/doamna .................................,
domiciliat/domiciliată în ................., str. ............................
nr. ..., bl. ..., sc. ..., ap. ..., sectorul ...., judeţul ........, actul de
identitate ............ seria ..... nr. ..., CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|,
îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004,
republicată, pentru acordarea pensiei de serviciu.
Funcţia faţă de care se stabileşte pensia de serviciu ..................
Vârsta la data pensionării ............... (ani, luni) .................
| Vechimea în functia de judecator sau procuror (ani, luni): | |
| Venitul brut realizat la data de ........ de un judecator/procuror (lei) | |
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza careia se stabileste pensia de serviciu (lei): |
Certificam corectitudinea şi legalitatea datelor inscrise în prezenta
adeverinta.
Conducatorul unităţii, Directia (Serviciul)cu
..................... atribuţii de salarizare-personal,
Director(Sef serviciu),
...........................
Subsemnatul ......................... sunt de acord cu înregistrările din
prezenta adeverinţă, care corespund realităţii.
Optez pentru pensia cea mai avantajoasă.
Semnătura, Data ..............
................ B.I./C.I. seria .... nr. ......
Eliberat la data de ...........
De ............................
Anexa nr. 8la normele metodologiceExemplu referitor la aplicarea prevederilor art. 82 alin. (3)din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilorşi procurorilor, republicatăO persoană îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă la data de 1 decembrie 2005. La data pensionării are funcţia de procuror şi o vechime în magistratură de 40 de ani, din care 29 de ani realizaţi în funcţia de judecător, 5 ani realizaţi în funcţia de jurisconsult şi 6 ani în profesia de avocat.Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni, pe baza căreia se stabileşte pensia de serviciu, este 5.000 lei. Venitul brut la data pensionării este de 4.000 lei.Calculul pensiei de serviciu:29-25 = 4 ani.Procentul de calcul pentru pensia de serviciu: 80 + 4 = 84%5.000 x 84% = 4.200 lei (depăşeşte venitul brut avut la data pensionării de 4.000 lei)Cuantumul pensiei de serviciu este de 4.000 lei.Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 16 ianuarie 2009-2 martie 2009, întrucât Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 a fost suspendată de drept, şi modificările şi completările aduse de acest act asupra Legii nr. 303/2004 republicată, în speţă alin. (2) al art. 83, alin. (4) al art. 83 şi alin. (5) al art. 83, au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice, în data de 3 martie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituţiei.Articolul 83^1(1) Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.------------Alin. (3) al art. 83^1 a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).La data de 08-10-2007 Art. 83^1 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 16 ianuarie 2009-2 martie 2009, întrucât Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 a fost suspendată de drept, şi modificările şi completările aduse de acest act asupra Legii nr. 303/2004 republicată, în speţă alin. (3) al art. 83^1, au fost suspendate, încetându-şi efectele juridice, în data de 3 martie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea de acord a Ordonanţei de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituţiei.Articolul 83^2(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 83^2 , Titlul III a fost modificat de Punctul 144, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Punerea în mişcare a acţiunii penale pentru una dintre infracţiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluţionarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală beneficiază, în condiţiile legii, de pensie din sistemul public.(3) Dacă se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunţarea la aplicarea pedepsei faţă de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, acesta este repus în situaţia anterioară şi i se plăteşte pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau, după caz, diferenţa dintre aceasta şi pensia din sistemul public încasată după punerea în mişcare a acţiunii penale.(4) Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.La data de 18-10-2018 Alineatul (4) din Articolul 83^2 , Titlul III a fost modificat de Punctul 144, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 27-07-2014 Art. 83^2 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 118 din 14 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 24 iulie 2014.
Decizie de admitere: HP nr. 43/2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 22 din 14 ianuarie 2020:
În interpretarea şi aplicarea art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004, dispoziţia legală menţionată nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracţiuni săvârşite anterior intrării sale în vigoare.Articolul 83^3Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 83^1 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu privire la care s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură, în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.La data de 18-10-2018 Titlul III a fost completat de Punctul 145, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 84(1) Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 18-10-2018 Articolul 84 din Titlul III a fost modificat de Punctul 146, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 85(1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută la art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.La data de 18-10-2018 Alineatul (1) din Articolul 85 , Titlul III a fost modificat de Punctul 147, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.
Decizie de respingere: HP nr. 15/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 392 din 15 aprilie 2021.(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie.La data de 08-10-2007 Art. 85 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Norme de aplicare
Articolul 85^1Dispoziţiile art. 82-85 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale. Perioada în care persoana a îndeplinit funcţia de judecător la Curtea Constituţională constituie vechime în funcţia de judecător.La data de 18-10-2018 Titlul III a fost completat de Punctul 148, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 86(1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat.(2) Abrogat.La data de 20-02-2019 Alineatul (2) din Articolul 86 , Titlul III a fost abrogat de Punctul 14, Articolul 13 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 7 din 19 februarie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 20 februarie 2019La data de 18-10-2018 Articolul 86 din Titlul III a fost modificat de Punctul 149, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 87(1) Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.La data de 15-04-2008 Alin. (1) al art. 87 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 12.NORME METODOLOGICE din 18 octombrie 2005Articolul 18(1) În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) şi (3) din lege privind actualizarea anuală a pensiei de serviciu, se stabileşte următoarea procedură:a) Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Departamentului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei listele cu titularii pensiilor de serviciu aflaţi în plată în luna decembrie a fiecărui an;b) instituţiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverinţele nominale, întocmite conform anexelor nr. 4-6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării pensiilor de serviciu, Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, care le comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.(2) Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii şi procurorii în activitate.Articolul 19La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o nouă decizie pe baza adeverinţelor transmise de aceste instituţii. Noua decizie, însoţită de o copie a adeverinţei în baza căreia s-a efectuat actualizarea, va fi comunicată pensionarului.Articolul 20Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcţia de judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării şi a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor şi procurorilor revine instituţiei care eliberează adeverinţa-tip.Articolul 21(1) Prevederile art. 85 alin. (3) din lege se aplică şi celor ale căror pensii de serviciu s-au stabilit în baza Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Personalul prevăzut la art. 2, ale cărui drepturi la pensia de serviciu s-au deschis anterior datei de 1 aprilie 2001, primeşte în continuare pensia suplimentară.Articolul 22Perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate nu constituie vechime în magistratură şi nu pot fi valorificate la deschiderea dreptului la pensia de serviciu.Articolul 23Recalcularea pensiilor de serviciu în condiţiile art. 95 şi 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face la cererea persoanei îndreptăţite.Articolul 24Dacă vechimea în magistratură se obţine din însumarea unor perioade realizate în sisteme de asigurări sociale diferite (sistemul public, sistemul de pensii al avocaţilor, sistemul militar) care, potrivit legii, constituie vechime în magistratură, pensia de serviciu se acordă persoanei îndreptăţite, la cererea acesteia, numai de un singur sistem. În acest caz, în vederea evitării unor eventuale fraude, instituţia publică care stabileşte şi plăteşte drepturile de pensie de serviciu (casa teritorială de pensii) va înştiinţa despre acest fapt celelalte sisteme în care beneficiarul a realizat stagii de cotizare sau vechime în serviciu.Anexa nr. 4la normele metodologice
Denumirea unităţii
Localitatea ..................
Judeţ/Sector .................
Telefon ......................
Nr. ........../...............
ADEVERINŢĂ
pentru actualizarea pensiei de serviciu a judecătorilor
şi procurorilor conform Legii nr. 303/2004
Se adevereşte prin prezenta că domnul/doamna ............., având Decizia
de pensie nr. ....... din ..........., îndeplineşte condiţiile prevăzute de
Legea nr. 303/2004, republicată, pentru actualizarea pensiei de serviciu la
data de 1 ianuarie .........
Funcţia la data pensionării ...........
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un judecător sau un procuror, pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu (lei): |
Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta
adeverinţă.
Conducătorul unităţii, Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
............................... de salarizare-personal,
Director (Şef serviciu),
..........................
Anexa nr. 5la normele metodologice Denumirea unităţii
Localitatea ...................
Judeţ/Sector ..................
Telefon .......................
Nr. ............./.............
ADEVERINŢĂ
pentru actualizarea pensiei de serviciu pentru persoanele
care la data pensionării nu au funcţia de judecător
sau procuror, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul
Se adevereşte prin prezenta că domnul/doamna .............................,
având Decizia de pensie nr. .................... din ............, îndeplineşte
condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, pentru actualizarea
pensiei de serviciu la data de 1 ianuarie .........
Funcţia faţă de care se actualizează pensia de serviciu ...................
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un judecător sau un procuror, pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu (lei): |
Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta
deverinţă.
Conducătorul unităţii, Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
.................. de salarizare-personal,
Director (Şef serviciu),
.......................
Anexa nr. 6la normele metodologice Denumirea unităţii
Localitatea .................
Judeţ/Sector ................
Telefon .....................
Nr. ......../................
ADEVERINŢĂ
pentru actualizarea pensiei de urmaş, calculată din pensia
de serviciu, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul
Se adevereşte prin prezenta că domnul/doamna ......................, având
Decizia de pensie de urmaş nr. ................. din ........................,
îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, republicată, pentru
actualizarea pensiei de serviciu la data de 1 ianuarie .........
Funcţia faţă de care se actualizează pensia de urmaş calculată din pensia
de serviciu ...........
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de un judecător sau un procuror, pe baza căreia se actualizează pensia de serviciu (lei): |
Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta
adeverinţă.
Conducătorul unităţii, Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
...................... de salarizare-personal,
Director (Şef serviciu),
.............................
Anexa nr. 7la normele metodologice Denumirea unităţii
Localitatea ...................
Judeţ/Sector ..................
Telefon .......................
Nr. ........../................
ADEVERINŢĂ
pentru recalcularea pensiei de serviciu a judecătorilor
şi procurorilor conform Legii nr. 303/2004
Adeverim prin prezenta că domnul/doamna ..........., domiciliat/domiciliată
în ............, str. ................ nr. ..., bl. ....., sc. ...., ap. .....,
sectorul ........, judeţul ....................., actul de identitate .........
seria ......... nr. ..........., CNP: |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, pensionar cu
Decizia nr. ......................
Funcţia faţă de care se recalculează pensia de serviciu ...................
Vârsta la data recalculării (ani, luni) ....................
| Vechimea în funcţia de judecător sau procuror (ani, luni) la data de .........: | |
| Media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate, pe baza căreia se stabileşte pensia de serviciu (lei): |
Certificăm corectitudinea şi legalitatea datelor înscrise în prezenta
adeverinţă.
Conducătorul unităţii, Direcţia (Serviciul) cu atribuţii
........................... de salarizare-personal,
Director (Şef serviciu),
...........................
Subsemnatul ............................. sunt de acord cu înregistrările
din prezenta adeverinţă, care corespund realităţii.
Semnătura, Data .........................
................ B.I./C.I. seria .... nr. .....
Eliberat la data de ..........
De ...........................
Norme de aplicare
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum şi a procedurii de cercetare şi aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).Articolul 88(1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii şi procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar.(2) Diploma Meritul judiciar se acorda de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, şi la propunerea ministrului justiţiei, pentru procurori.Articolul 89Modelul diplomei şi modul de confecţionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei.Articolul 90(1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natura să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.(2) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi buna-credinţa.Articolul 91(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.(2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.Articolul 92(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecata, ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei la care funcţionează.(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, şi se asigură în mod gratuit.Articolul 93Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese.Titlul IV Răspunderea judecătorilor şi procurorilorCapitolul I Dispoziţii generaleArticolul 94Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii.Articolul 95(1) Judecătorii şi procurorii pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi numai cu încuviinţarea Secţiei pentru judecători sau, după caz, a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii şi procurorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei potrivit legii, Secţia pentru judecători sau, după caz, Secţia pentru procurori fiind informată de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.La data de 18-10-2018 Articolul 95 din Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 150, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 96(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiţiei acestora de la art. 99^1.(3) Există eroare judiciară atunci când: a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispoziţiilor legale de drept material şi procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară;b) s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situaţiei de fapt care rezultă din probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.(4) Prin Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală, precum şi prin alte legi speciale pot fi reglementate ipoteze specifice în care există eroare judiciară.(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.(7) În termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută la alin. (6), Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, potrivit procedurii prevăzute la art. 74^1 din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare. (8) Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare prevăzut la alin. (7) şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.(9) Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului. (10) Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (9) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(11) Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.REGULAMENT din 25 ianuarie 2006Articolul 1Prezentul regulament se aplică personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din aparatul propriu al Ministerului Justiţiei, precum şi din cadrul Institutului Naţional de Criminologie, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, denumit în continuare personal asimilat.Articolul 2(1) Personalul asimilat, încadrat ca stagiar în cadrul Ministerului Justiţiei şi Institutului Naţional de Criminologie, efectuează un stagiu de un an, potrivit legii.(2) Perioada de stagiu începe din ziua în care personalul asimilat a fost numit pe post.Articolul 3Personalul asimilat este obligat să continue pregătirea profesională pe toată durata stagiului.Articolul 4(1) Conducerile compartimentelor din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv conducerea Institutului Naţional de Criminologie, sunt obligate să asigure condiţiile optime pentru desfăşurarea stagiului şi pregătirii personalului asimilat stagiar, în scopul însuşirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice activităţii pe care le desfăşoară.(2) În acest scop conducerile compartimentelor, respectiv conducerea Institutului Naţional de Criminologie, vor desemna la începutul perioadei de stagiu o persoană cu o pregătire profesională temeinică şi experienţă, care va coordona pregătirea personalului asimilat stagiar.(3) În perioada de stagiu personalul asimilat stagiar are dreptul să efectueze numai lucrările stabilite de conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea, respectiv de conducerea Institutului Naţional de Criminologie.(4) Lucrările efectuate de personalul asimilat stagiar sunt vizate de coordonatorul desemnat potrivit alin. (2).(5) Coordonatorul stagiarului întocmeşte la sfârşitul stagiului un referat de evaluare privind însuşirea de către acesta a cunoştinţelor practice specifice activităţii desfăşurate în cadrul compartimentului în care a fost numit.Articolul 5(1) Constatările referatelor de evaluare vor fi consemnate în fişa pentru stagiul de practică a personalului asimilat stagiar. În această fişă vor fi consemnate, de către compartimentul pentru resurse umane, şi perioadele de întrerupere a stagiului, determinate de:a) concediile pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani;b) concediile fără plată;c) perioada efectuării stagiului militar;d) perioada studiilor postuniversitare cu scoatere din activitate, cu precizarea domeniului de specializare;e) alte întreruperi ale activităţii.(2) Sunt incluse în perioada de stagiu cursurile de pregătire profesională organizate de Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie.(3) Personalul asimilat stagiar are dreptul la concediu plătit pentru studii de specialitate, ce nu poate depăşi 10 zile, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate.Articolul 6(1) După încheierea perioadei de stagiu, personalul asimilat stagiar este obligat să se prezinte la primul examen de capacitate.(2) În cazul în care stagiarul este respins la primul examen de capacitate, acesta este obligat să se prezinte la următorul examen.(3) Lipsa nejustificată la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două examene atrage pierderea calităţii de personal asimilat stagiar.(4) Ministrul justiţiei, pentru motive temeinice, la cererea stagiarului, cu avizul conducătorului compartimentului, respectiv al conducerii Institutului Naţional de Criminologie la care acesta funcţionează, poate aproba amânarea examenului de capacitate numai o singură dată.(5) Personalul asimilat stagiar care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(6) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.Articolul 7(1) Examenul de capacitate al personalului asimilat stagiar din cadrul Ministerului Justiţiei şi Institutului Naţional de Criminologie se organizează de către Ministerul Justiţiei.(2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe site-ul Ministerului Justiţiei, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(3) Tematica şi bibliografia vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.Articolul 8(1) Înscrierea la examenul de capacitate se face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.(2) La înscriere candidaţii primesc cererea tipizată, un exemplar al prezentului regulament, precum şi tematica şi bibliografia stabilite pentru examen.(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate se depun la compartimentul de resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei.(4) La cererea-tip de înscriere se anexează referatele de evaluare întocmite potrivit art. 4 alin. (5), care vor fi însoţite de avizul consultativ al conducerii compartimentului din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al conducerii Institutului Naţional de Criminologie, în care şi-a desfăşurat activitatea stagiarul.Articolul 9Se poate înscrie la examenul de capacitate personalul asimilat stagiar al cărui stagiu se va împlini până în ziua ultimei probe orale a examenului de capacitate inclusiv.Articolul 10(1) Ministrul justiţiei numeşte, prin ordin, comisia de verificare a condiţiilor de înscriere la examenul de capacitate.(2) Comisia prevăzută la alin. (1) verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la examenul de capacitate a candidaţilor şi întocmeşte lista acestora cu cel puţin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaţilor se afişează la sediul Ministerului Justiţiei, la sediul Institutului Naţional de Criminologie şi se publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.(3) Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 5 zile de la afişarea listei.(4) Contestaţiile vor fi reexaminate de către o altă comisie desemnată prin ordin al ministrului justiţiei.Articolul 11(1) Comisia de supraveghere a candidaţilor, comisia pentru elaborarea subiectelor, comisia pentru corectarea lucrărilor şi comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt numite prin ordin al ministrului justiţiei, cu 48 de ore înainte de examen.(2) Din comisiile prevăzute la alin. (1) fac parte 3-5 specialişti în ramurile de drept care constituie probe de examen, potrivit art. 17. Specialiştii pot fi personal de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei sau judecători.Articolul 12(1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază ale dreptului (drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal), organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.(3) Probele cu caracter practic constau în întocmirea de lucrări specifice activităţii desfăşurate de personalul asimilat stagiar în cadrul instituţiilor în care funcţionează, denumite în continuare acte specifice.Articolul 13Tematica şi bibliografia pentru disciplinele care fac obiectul examenului de capacitate sunt stabilite de conducerea Ministerului Justiţiei.Articolul 14Probele scrise teoretice constau în lucrări scrise din dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal şi dreptul procesual penal.Articolul 15(1) Probele scrise teoretice şi practice vor fi susţinute pe parcursul a 3 zile, după următoarea repartizare:- prima zi: proba scrisă teoretică la dreptul civil, dreptul procesual civil;- a doua zi: proba scrisă teoretică la dreptul penal, dreptul procesual penal;- a treia zi: proba scrisă practică constând în întocmirea de acte specifice.(2) Timpul alocat pentru probele scrise este stabilit de comisia de elaborare a subiectelor, în raport de complexitatea subiectelor, şi nu poate depăşi 3 ore.Articolul 16La proba practică este permisă consultarea legislaţiei, cu excepţia celei comentate şi adnotate.Articolul 17(1) Probele orale teoretice se susţin la următoarele materii: instituţiile de drept constituţional, organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.(2) Probele orale practice constau în verificarea cunoştinţelor privind actele specifice activităţii desfăşurate de personalul asimilat stagiar în cadrul instituţiilor în care funcţionează.(3) Examinarea se face pe bază de bilete care conţin atât subiecte teoretice, cât şi subiecte practice. Pentru pregătirea subiectelor, fiecare candidat beneficiază de un timp de gândire de cel puţin 30 de minute.Articolul 18(1) Pentru probele scrise teoretice şi practice, comisia de elaborare a subiectelor va stabili, cu două ore înainte de examen, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, care se pun într-un plic sigilat.(2) În ziua examenului, după intrarea candidaţilor în sălile de examen, preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor va extrage câte un subiect din fiecare plic. Subiectele extrase vor fi multiplicate şi distribuite în fiecare sală de examen. La încheierea examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor afişează baremul de notare pentru fiecare subiect.Articolul 19Accesul candidaţilor în sala de examen este permis numai după legitimarea acestora, pe baza actelor de identitate.Articolul 20Înainte de tratarea subiectelor, candidaţii îşi vor scrie numele şi prenumele pe colţul din dreapta sus al primei pagini a lucrării scrise, ce urmează să fie lipit în prezenţa supraveghetorilor de sală, după care se aplică ştampila Ministerului Justiţiei - Cabinet ministru.Articolul 21La expirarea timpului stabilit pentru probele scrise, responsabilul de sală preia lucrările candidaţilor, sub semnătură, după care le predă preşedintelui comisiei de corectare a lucrărilor, în vederea numerotării şi repartizării lor membrilor acestei comisii.Articolul 22Frauda sau tentativa de fraudă atrage excluderea candidatului din examen. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "Fraudă". Procesul-verbal se comunică preşedintelui comisiei de corectare a lucrărilor şi candidatului respectiv.Articolul 23(1) Aprecierea la probele scrise se face cu note de la 1 la 10. Notele vor fi trecute în cifre şi litere, în borderoul de notare, care va fi semnat pe fiecare filă de către comisia de corectare a lucrărilor.(2) Notele acordate vor avea maximum două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.Articolul 24(1) Nota la proba scrisă teoretică este media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de corectare a lucrărilor pentru fiecare materie.(2) Nota la proba scrisă practică este media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de corectare a lucrărilor pentru fiecare materie.(3) Nota generală la proba scrisă este rezultatul mediei aritmetice dintre nota la proba scrisă teoretică şi nota la proba scrisă practică.(4) Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale.Articolul 25Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu, în ordinea descrescătoare a mediilor, într-un tabel care se afişează la sediul Ministerului Justiţiei, la sediul Institutului Naţional de Criminologie şi se publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.Articolul 26(1) Contestaţiile cu privire la probele scrise se depun la compartimentul de resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor.(2) Lucrările cu privire la notarea cărora s-au formulat contestaţii vor fi din nou secretizate, prin lipirea colţului pe care sunt înscrise numele şi prenumele candidatului.(3) Secretizarea lucrărilor se face de către comisia de verificare a condiţiilor de înscriere la examenul de capacitate şi se predau de îndată comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor.(4) Contestaţiile se soluţionează în termen de 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). Nota obţinută în urma contestaţiei nu poate fi mai mică decât nota contestată.(5) Rezultatele contestaţiilor se afişează la sediul Ministerului Justiţiei, la sediul Institutului Naţional de Criminologie şi se publică pe site-ul Ministerului Justiţiei.Articolul 27(1) La susţinerea probei orale participă comisia de elaborare a subiectelor constituită potrivit art. 11.(2) Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei.(3) Notarea la probele orale este definitivă.Articolul 28(1) Nota generală la proba scrisă reprezintă o pondere de două treimi din nota finală, iar nota acordată la proba orală reprezintă o pondere de o treime din nota finală.(2) Nota de promovare a examenului de capacitate, calculată potrivit alin. (1), este de cel puţin 7,00, fără ca notele la fiecare materie de examen să fie mai mici de 5.(3) La terminarea examenului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare a lucrărilor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor vor întocmi un proces-verbal în care vor fi menţionate condiţiile de desfăşurare a examenului, notele obţinute de candidaţi la probele scrise şi orale şi media generală pe baza căreia au fost declaraţi admişi sau respinşi.(4) Procesul-verbal va fi semnat de toţi membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare a lucrărilor şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor.Articolul 29Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu, în ordinea descrescătoare a mediilor, într-un tabel care se afişează la sediul Ministerului Justiţiei, la sediul Institutului Naţional de Criminologie şi se publică pe site-ul Ministerului Justiţiei, în termen de 24 de ore de la întocmirea procesului-verbal menţionat la art. 28 alin. (3).Articolul 30În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor, ministrul justiţiei validează rezultatul concursului.Articolul 31(1) Rezultatele examenului de capacitate, procesul-verbal prevăzut la art. 28 alin. (3) şi raportul întocmit de compartimentul de specialitate vor fi înaintate conducerii Ministerului Justiţiei.(2) Corpul de inspecţie al ministrului va analiza îndeplinirea condiţiilor legale de către stagiarii care au promovat examenul de capacitate, în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1).(3) Ministrul Justiţiei, pe baza verificărilor Corpului de inspecţie al ministrului, poate invalida, în tot sau în parte, la cererea oricărei persoane interesate examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea şi desfăşurarea acestuia, în cazul în care există suspiciuni cu privire la corectitudinea examenului ori în cazul săvârşirii unor fraude.(4) În cazul prevăzut la alin. (3), termenul de validare va fi de 30 de zile, iar până la sfârşitul acestuia ministrul justiţiei validează sau, după caz, invalidează, în tot sau în parte, concursul. Dacă invalidează concursul, ministrul justiţiei dispune măsurile corespunzătoare, stabilind o nouă dată pentru susţinerea examenului de capacitate.Articolul 32(1) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei sau, după caz, din cadrul Institutului Naţional de Criminologie va stabili drepturile salariale corespunzătoare personalului asimilat definitivat în funcţie ca urmare a promovării examenului de capacitate.(2) Personalul asimilat stagiar, care a fost respins la două sesiuni ori care, în mod nejustificat, nu s-a prezentat la examenul de capacitate, pierde această calitate din ziua afişării rezultatelor examenului de capacitate.Articolul 33Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de actele prevăzute la art. 8 alin. (4), sau, după caz, cererile de amânare, lucrările scrise, rezultatele finale obţinute la examenul de capacitate şi referatele de evaluare vor fi păstrate în mapa profesională a personalului asimilat.Articolul 34Documentaţia şi lucrările privind examenul de capacitate se păstrează la arhiva Ministerului Justiţiei pentru o perioadă de 30 de ani, potrivit legii.Articolul 35Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Norme de aplicare
La data de 18-10-2018 Articolul 96 din Capitolul I , Titlul IV a fost modificat de Punctul 151, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 97(1) Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.Capitolul II Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilorArticolul 98(1) Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi.Articolul 99Constituie abateri disciplinare:a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;c) atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, dacă fapta nu constituie infracţiune;La data de 18-10-2018 Litera j) din Articolul 99 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 152, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;l) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;n) folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni;La data de 18-10-2018 Litera n) din Articolul 99 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 152, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018o) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;La data de 18-10-2018 Litera o) din Articolul 99 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 152, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;r) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;La data de 18-10-2018 Litera r) din Articolul 99 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 152, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;t) exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. Sancţiunea disciplinară nu înlătură răspunderea penală.La data de 18-10-2018 Litera t) din Articolul 99 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 152, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 26-01-2012 Art. 99 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.Articolul 99^1(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.(2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.La data de 26-01-2012 Art. 99^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012.Articolul 100(1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:a) avertismentul;b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;La data de 18-10-2018 Litera b) a alin. (1) din Articolul 100 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 153, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la 3 ani la o altă instanţă sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;La data de 18-10-2018 Litera c) a alin. (1) din Articolul 100 , Capitolul II , Titlul IV a fost modificată de Punctul 153, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018d) suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;d^1) retrogradarea în grad profesional;La data de 18-10-2018 Alin. (1) al articolului 100 din Capitolul II , Titlul IV a fost completat de Punctul 154, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018e) excluderea din magistratură.(2) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 99 lit. b), d) şi t) teza întâi nu pot consta în cele prevăzute la art. 100 lit. a)-d).La data de 18-10-2018 Articolul 100 din Capitolul II , Titlul IV a fost completat de Punctul 155, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018La data de 26-01-2012 Art. 100 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012. NORME din 4 iunie 2019Articolul 1Prezentele norme stabilesc condiţiile, termenele şi procedura pentru asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor, astfel cum aceasta este reglementată de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 2(1) Răspunderea civilă a judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a celor care nu mai sunt în funcţie, poate interveni pentru eroarea judiciară cauzată în exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în condiţiile legii. (2) Fiecare judecător şi procuror este obligat să se asigure profesional, prin încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională, pentru riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, conform legii. (3) Contractul de asigurare de răspundere civilă profesională nu acoperă riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă.(4) Judecătorii şi procurorii eliberaţi din funcţie până la data intrării în vigoare a prezentelor norme pot încheia contracte de asigurare de răspundere civilă profesională pentru evenimentele şi riscurile produse într-o perioadă anterioară, convenită cu asigurătorul.Articolul 3În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile au următoarele semnificaţii:a) asigurat - persoana care îndeplineşte sau a îndeplinit funcţia de judecător sau procuror, în conformitate cu Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; b) asigurător - societatea de asigurare autorizată în condiţiile legii să practice clasa de asigurări de răspundere civilă generală;c) beneficiar al despăgubirii - statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice;d) contractant - persoana care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională şi se obligă faţă de asigurător să plătească sau, după caz, să reţină şi să vireze primele de asigurare în cuantumul şi la termenele precizate în contract; contractant poate fi asiguratul, în cazul în care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională individual, sau instanţa ori parchetul cu personalitate juridică, în cazul în care contractul se încheie de către această instituţie în numele şi pentru angajaţii care au obligaţia legală să încheie asigurarea de răspundere civilă profesională, urmând a reţine şi vira primele de asigurare;e) contractul de asigurare - contractul prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în cuantumul şi la termenele convenite, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;f) perioada retroactivă - perioada maximă, cu începere de la o dată exactă de referinţă, anterioară intrării în vigoare a poliţei de asigurare, în care se pot produce evenimentele asigurate; g) despăgubire - plata sumei datorate de către asigurător, în cazul producerii riscului asigurat, potrivit condiţiilor contractului de asigurare, în scopul reparării prejudiciului;h) franşiză - partea din prejudiciu, stabilită ca valoare fixă sau ca procent din despăgubirea totală, care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului;i) grava neglijenţă - nesocotirea din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, a normelor de drept material ori procesual de către judecător sau procuror;j) limita de despăgubire - suma maximă prevăzută în contractul de asigurare pe care asigurătorul o plăteşte în caz de producere a riscului asigurat;k) obiectul asigurării - răspunderea civilă profesională a judecătorului sau procurorului pentru despăgubirile pe care este obligat să le plătească prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres a statului;l) perioada de asigurare - intervalul de timp pentru care asigurătorul încasează prima de asigurare şi preia răspunderea pentru consecinţele producerii riscului asigurat, corespunzător următoarelor tipuri de acoperire a riscurilor:(i) producerea prejudiciului - acel tip de acoperire a evenimentelor produse în perioada de valabilitate a poliţei, precum şi a consecinţelor directe ale acestora, manifestate ulterior expirării poliţei, dacă au fost cauzate în mod cert de acele evenimente petrecute în perioada de valabilitate a poliţei şi dacă persoana prejudiciată îşi valorifică pretenţiile de despăgubire în termenul de prescripţie;(ii) avizarea prejudiciului - acel tip de acoperire a pretenţiilor de despăgubire formulate în scris împotriva asiguratului în perioada de valabilitate a poliţei, chiar dacă acestea au fost determinate de fapte săvârşite într-o perioadă retroactivă; data daunei este data când a fost formulată în scris cererea de despăgubire împotriva asiguratului.m) prejudiciu - dauna evaluată în suma de bani stabilită prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres exercitată de stat împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat eroarea judiciară în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, indiferent de titlul cu care aceasta a fost acordată în acţiunea directă a persoanei prejudiciate împotriva statului român;n) prima de asigurare - suma datorată de asigurat, prevăzută în contractul de asigurare, în schimbul asumării riscului de către asigurător;o) rea-credinţă - încălcarea cu ştiinţă de către judecător sau procuror a normelor de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane;p) riscul asigurat - evenimentul viitor, posibil, dar incert, pentru ale cărui consecinţe se încheie contractul de asigurare.Articolul 4(1) Contractul de asigurare se încheie pe o perioadă de 12 luni, dacă părţile nu au stabilit o altă durată. Contractul de asigurare poate fi încheiat şi pentru o perioadă de mai mulţi ani. Dovada încheierii contractului de asigurare se face prin poliţa de asigurare, care poate fi emisă inclusiv prin mijloace electronice.(2) Plata primelor de asigurare se face de către judecător sau procuror, integral sau în rate, conform acordului dintre asigurat şi asigurător. Contractul de asigurare produce efecte şi în cazul în care rata primei de asigurare nu a fost plătită la termenul convenit, dacă asigurătorul nu şi-a exercitat dreptul de reziliere a contractului. Articolul 5(1) Contractul de asigurare se încheie individual de către judecătorul sau procurorul asigurat. (2) Contractul poate fi încheiat, cu acordul judecătorului sau procurorului, şi de către instanţa sau parchetul cu personalitate juridică care are calitatea de angajator pentru judecătorul sau, după caz, procurorul asigurat. Contractul se încheie în numele şi pentru fiecare persoană asigurată, care va fi menţionată într-un tabel anexat la poliţă, cu precizarea limitelor de răspundere şi a primelor de asigurare aferente fiecăreia, conform opţiunii exprimate. În acest caz, angajatorul reţine şi virează primele de asigurare în numele şi pentru fiecare persoană asigurată.(3) În cazul în care se intenţionează încheierea contractului de către instanţa sau parchetul cu personalitate juridică, în numele şi pentru fiecare persoană asigurată, alegerea asigurătorului şi a ofertei de asigurare ce va face obiectul contractului se realizează printr-o procedură transparentă, cu consultarea tuturor judecătorilor sau procurorilor din cadrul instanţei sau parchetului respectiv.(4) În cazul în care pe parcursul derulării contractului de asigurare intervine detaşarea, delegarea, transferul sau promovarea judecătorului sau, după caz, a procurorului asigurat, contractul continuă să îşi producă efectele, iar instanţa, parchetul sau, după caz, instituţia la care acesta urmează să îşi desfăşoare activitatea reţine şi virează primele de asigurare, în urma informării acestora.Articolul 6Dovada contractului de asigurare se depune la compartimentul de resurse umane al angajatorului, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia.Articolul 7Drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin lege, prin prezentele norme şi prin contractul de asigurare. Articolul 8(1) Asigurarea acoperă prejudiciul constatat prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres exercitată de statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat erori judiciare în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, precum şi cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, conform art. 2.223 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.(2) În condiţiile alin. (1), asigurătorul suportă prejudiciul cauzat de asigurat prin erorile judiciare săvârşite în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare, inclusiv consecinţele directe ale acestora produse ulterior expirării poliţei, precum şi pretenţiile de despăgubire formulate împotriva asiguratului de statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în perioada de valabilitate a poliţei, determinate de erori judiciare săvârşite de asigurat într-o perioadă retroactivă, convenită de părţi.Articolul 9La încheierea contractului de asigurare, asiguratul îl informează pe asigurător de existenţa oricărei acţiuni în regres exercitate împotriva sa în condiţiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată pe rolul instanţelor, precum şi de existenţa unor hotărâri definitive pronunţate anterior în acţiuni în regres de acest fel, în ultimii 3 ani. Articolul 10(1) Asiguratul notifică asigurătorul imediat ce a fost legal citat în litigiul determinat de acţiunea în regres a statului şi îi comunică ulterior o copie a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate în cadrul acţiunii în regres, în cazul în care asigurătorul nu a fost parte în acest litigiu.(2) În cazul producerii riscului asigurat, asiguratul îl informează pe asigurător de existenţa altor contracte de asigurare pe care le-a încheiat pentru acelaşi risc.Articolul 11În limitele sumei asigurate stabilite prin acordul părţilor, asigurătorul plăteşte despăgubirea nemijlocit statului român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.Articolul 12(1) Suma asigurată şi primele de asigurare se stabilesc prin contractul de asigurare. Limita de despăgubire se poate stabili pentru întreaga perioadă asigurată, cumulat, pentru toate evenimentele asigurate intervenite pe durata de valabilitate a asigurării. Părţile pot negocia şi stabilirea unor sublimite de despăgubire pentru fiecare eveniment asigurat în parte.(2) Părţile pot negocia clauze referitoare la franşiză, precum şi la alte elemente contractuale.Articolul 13În cuprinsul contractelor de asigurare se face trimitere expresă la regulile stabilite prin prezentele norme.Articolul 14Prevederile prezentelor norme se completează cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 363 din 8 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 731 din 20 iulie 2022, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale numai în măsura în care sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură nu are efect permanent.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanțele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstiţutionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstiţutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 20 iulie 2022, dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în măsura în care sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură are efect permanent, se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data 3 septembrie 2022, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.Articolul 101Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplica de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.Titlul V Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 102(1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continua activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi.(2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o alta funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fără examen.Articolul 103Judecătorii şi procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de baza la instanţă sau parchetul la care funcţionează ori să renunţe la calitatea de judecător sau procuror.Articolul 104(1) Judecătorii şi procurorii în funcţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează aceasta vechime.(2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.Articolul 105(1) Judecătorii şi procurorii militari care îşi continua activitatea la instanţele şi parchetele militare, redistribuiţi pe funcţii inferioare, îşi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziţii ale prezentei legi se aplica în mod corespunzător şi judecătorilor şi procurorilor militari.(2) Transferul judecătorilor şi procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face, în funcţie de opţiunea exprimată, la instanţele sau parchetele civile la care judecătorul ori procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit gradului său profesional.La data de 01-02-2014 Alin. (2) al art. 105 a fost modificat de pct. 14 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.Articolul 105^1În sensul prezentei legi, se consideră eliberaţi din funcţie din motive neimputabile judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care au fost eliberaţi din funcţie pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 65 alin. (1) lit. a)-c) şi cu privire la care nu s-a stabilit sancţiunea disciplinară a excluderii din magistratură în condiţiile Legii nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 156, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 106Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minima de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
Norme de aplicare
b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;REGULAMENT din 21 mai 2019Capitolul I Concursul de admitere la Institutul Naţional al MagistraturiiSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Admiterea în magistratură în anul 2019 şi formarea profesională iniţială pentru auditorii de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii până în anul 2019 inclusiv, în vederea ocupării funcţiei de judecător sau de procuror, se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii, potrivit prezentului regulament.(2) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs.Articolul 2Poate fi admisă la Institutul Naţional al Magistraturii persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;b) este licenţiată în drept;c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;d) cunoaşte limba română;e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 3Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.Secţiunea a 2-a Organizarea concursuluiArticolul 4(1) Concursul de admitere se organizează la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Data şi locul în care se organizează concursul se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Modul de desfăşurare a concursului de admitere, calendarul de desfăşurare, numărul de locuri scoase la concurs, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii sau a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.(4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.(6) Lista posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, alocate pentru concurs, se publică odată cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii.(7) Anterior anunţării concursului, Consiliul Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi instituţiilor coordonate sau subordonate Consiliului intenţia de a organiza concursul, în vederea stabilirii posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate, ce urmează a fi alocate pentru concurs.(8) Cererea-tip de înscriere se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii. În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează pentru locurile de auditori de justiţie sau pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, putându-se formula o singură opţiune. În cazul posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, opţiunea se formulează fără a specifica instituţia în cadrul căreia este postul vacant.(9) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază sau au reşedinţa legal stabilită candidaţii.(10) La cererea de înscriere se anexează următoarele acte:a) certificatul de naştere, în copie certificată pentru conformitate de candidat;b) actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate de candidat;c) diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie, în copie legalizată;d) chitanţa de plată a taxei de înscriere;e) certificatul de cazier judiciar;f) certificatul de cazier fiscal.(11) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Pentru încasarea taxei se va utiliza chitanţier separat de cel folosit pentru activitatea curentă. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care originalul şi al doilea exemplar se vor înmâna candidatului. Sumele astfel obţinute se vor vira la Consiliul Superior al Magistraturii prin ordin de plată.(12) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul în care candidatul decedează mai înainte de susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului ori în cazul altor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(13) Preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor la comisia de admitere a concursului în cel mult 3 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (9).Articolul 5(1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de admitere a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie.(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.Articolul 6(1) Comisia de admitere a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului.(2) Comisia de admitere a concursului se compune din:– preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii sau secretarul general adjunct;– vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;– membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau Institutului Naţional al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii;– responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.Articolul 7(1) Comisia de admitere a concursului are în principal următoarele atribuţii:1. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 2 lit. c), centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează listele candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus şi listele finale ale candidaţilor, distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8);2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;3. ia măsuri pentru securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate;5. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală;6. preia de la comisia de elaborare subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;7. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;8. efectuează tragerea la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, dintre cele 2 variante elaborate conform art. 11 pct. 2, în vederea multiplicării subiectelor pentru această probă. Tragerea la sorţi se realizează de către preşedintele comisiei de admitere, în prezenţa a 5 membri ai comisiei, cu cel mult 12 ore înainte de ora de începere a probei în fiecare zi de concurs, încheind un proces-verbal în acest sens;9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10. distribuie responsabililor de sală subiectele multiplicate pentru probele scrise;11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, separat în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi răspunde de securitatea acestora;14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c), după afişarea rezultatelor definitive ale concursului;17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii a rezultatelor concursului şi asigură transmiterea rezultatelor către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea;20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului.(2) Comisia de admitere a concursului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 8(1) Preşedintele comisiei de admitere a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 7.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de admitere a concursului.Articolul 9(1) Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul-grilă, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba interviului şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de elaborare a subiectelor, iar soluţionarea contestaţiilor la barem, corectarea lucrărilor la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi soluţionarea contestaţiilor la rezultate se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică.(2) Comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.(3) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor vor fi numiţi de regulă dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de admitere a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.(7) În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.Articolul 10(1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, comună pentru cele două probe scrise, şi comisia de examinare din cadrul probei interviului. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice se constituie în mod distinct subcomisii de elaborare a subiectelor la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii subcomisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.(2) Subcomisiile de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice sunt alcătuite din câte 4 membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.(3) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor va avea loc cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului.(4) Propunerile Institutului Naţional al Magistraturii vor fi transmise cu cel puţin 10 zile anterior termenului prevăzut la alin. (3).Articolul 11Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi de notare, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit;c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;d) în cazul testului-grilă, să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;e) în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice:– să asigure pondere egală între disciplinele de concurs;– să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică;– să fie formulate astfel încât tratarea subiectelor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;– să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;– să pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat, în barem putând să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;– baremul stabilit să puncteze coerenţa în exprimare şi respectarea regulilor de gramatică şi ortografie;f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probelor de concurs;g) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;h) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică;2. pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, elaborarea a câte 2 variante de subiecte pentru fiecare disciplină, din care se alege prin tragere la sorţi varianta pentru această probă;3. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate;4. în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, predarea ghidurilor de corectare către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor.Articolul 12Comisia de examinare din cadrul probei interviului are următoarele atribuţii:a) elaborarea grilei de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului;b) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii;c) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei.Articolul 13(1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, fiind compusă din următoarele subcomisii, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal:a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice;b) subcomisii de corectare a lucrărilor de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice;c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.(2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este alcătuită din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din această comisie fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt alcătuite din câte 4 membri. Numărul membrilor subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor.(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4).(4) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru probele scrise şi a celor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au următoarele atribuţii:a) soluţionarea, cu consultarea subcomisiei de elaborare a subiectelor corespunzătoare, a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise, motivarea soluţiilor şi adoptarea baremului definitiv;b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.(5) Subcomisiile de corectare evaluează lucrările de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi acordă note, pe baza baremului definitiv de evaluare şi notare şi a ghidului de corectare.(6) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate, acordând note pe baza baremului definitiv şi a ghidului de corectare.Articolul 14(1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 2 lit. a), b) şi d), precum şi a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 2 lit. c) se realizează de comisia de admitere a concursului.(2) Rezultatele verificării se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de admitere a concursului.(5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(6) Listele finale ale candidaţilor, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Secţiunea a 3-a Desfăşurarea concursuluiArticolul 15(1) Examinarea candidaţilor se face în două etape.(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline:a) drept civil;b) drept procesual civil;c) drept penal;d) drept procesual penal;2. o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.(3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice.(4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.(5) La etapa a II-a participă numai candidaţii declaraţi admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de locuri de auditori de justiţie, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs, în cazul unui număr impar de locuri sau posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în etapa a II-a se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.(6) A doua etapă constă în susţinerea unui interviu.Articolul 16(1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 15 alin. (2) pct. 1.(2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.(4) Lucrările se notează cu „Admis“ sau „Respins“, în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.Articolul 17(1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs.(2) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs.(3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.(4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8). Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, conţinând testul-grilă, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.(5) Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.(6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(7) Niciun membru al comisiei de admitere a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise.Articolul 18(1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.(2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(3) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.(4) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 16 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(6) Preşedintele comisiei de admitere a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv.(8) Sancţiunea prevăzută la alin. (7) se aplică şi pentru depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 16 alin. (3).(9) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces-verbal.Articolul 19(1) Baremul de evaluare şi notare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere în magistratură şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte şi în privinţa concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile alin. (2)-(4).(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 20Rezultatele probei prevăzute la art. 16 se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8).Articolul 21(1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba prevăzută la art. 16. Contestaţia se depune, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou.(3) Contestaţiile se soluţionează de către subcomisiile prevăzute la art. 13 alin. (4), în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).(4) Nota acordată de subcomisiile menţionate la alin. (3) este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.Articolul 22(1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal şi se susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:– prima zi: drept civil şi drept procesual civil;– a doua zi: drept penal şi drept procesual penal.(2) Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(3) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.(4) Dispoziţiile art. 16 alin. (3), art. 17, 18, art. 19 alin. (1), (5)-(8) şi ale art. 20 se aplică în mod corespunzător.(5) Corectarea lucrărilor se face de către subcomisiile de corectare prevăzute la art. 13 alin. (5). Fiecare lucrare se corectează separat de către 2 corectori, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat, de către fiecare corector, semnat de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală a lucrării o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat de către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai subcomisiei de corectare. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.(6) Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de admitere. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de concurs.(7) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.(8) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 21 alin. (1), (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător.(9) Contestaţiile la notele obţinute la această probă se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor prevăzută la art. 13 alin. (6). Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai subcomisiei, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de subcomisia de corectare şi de subcomisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai subcomisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai acestei subcomisii. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai subcomisiei.(10) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (7).Articolul 23(1) Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul comisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe comisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii comisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 9 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.(2) Interviul constă în:a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia;b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei.(3) Analiza prevăzută la alin. (2) lit. a) se predă comisiei de examinare după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Evaluarea are în vedere, pe baza răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei, şi modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, precum şi alte aspecte ridicate în cadrul discuţiilor.(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de Institutul Naţional al Magistraturii, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.(5) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate la interviu, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă.(6) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (2) lit. a).(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces-verbal care se comunică comisiei de admitere a concursului şi candidatului respectiv.(8) Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.(9) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Nota astfel acordată este definitivă.(10) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „Admis“ sau „Respins“. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7.(11) Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, fiind întocmite liste distincte în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8).Articolul 24(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.(3) Înregistrarea interviului este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio.(4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug.Articolul 25După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiţie, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor scoase la concurs.Articolul 26(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcţie de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea.(2) Clasificarea candidaţilor urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, în funcţie de opţiunea candidatului formulată potrivit art. 4 alin. (8). Candidaţii admişi care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sunt convocaţi de comisia de organizare pentru a-şi exprima opţiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 4 alin. (6). Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiţie scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.(4) În cazul candidaţilor care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, menţionate în lista prevăzută la art. 4 alin. (6), departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 15 alin. (2) pct. 2. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate.(5) În situaţia în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor nu sunt candidaţi admişi sau nu au fost formulate opţiuni pentru aceste posturi, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4). Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 27(1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 2 lit. c) şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică.(2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis“ sau „Respins“.(3) În funcţie de numărul candidaţilor şi de opţiunea formulată potrivit art. 4 alin. (8), aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog.(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, elaborată de Direcţia resurse umane şi organizare, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.(5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.(8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5).Articolul 28(1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.(2) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază, în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente:– curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare;– caracterizarea de la ultimul loc de muncă sau, după caz, caracterizarea de la unitatea de învăţământ absolvită, pentru candidaţii care nu au fost anterior încadraţi în muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative;– adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;– declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;– orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii.(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază candidaţii centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului.(4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii.(5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (4) şi, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidaţi. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora.(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 27 alin. (1) şi validează rezultatele concursului. Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical sau psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.(8) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18^1 din Codul penal din 1968;– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;– faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;– faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.(9) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (8).Articolul 29(1) Pentru locurile şi posturile ce au devenit vacante în condiţiile art. 28 alin. (7) pot opta, până la data validării concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 15 alin. (4). La note egale, dispoziţiile art. 26 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.(2) Dispoziţiile art. 27 şi 28 se aplică în mod corespunzător.(3) Listele definitive ale candidaţilor declaraţi admişi se comunică pentru afişare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 30În cazul posturilor de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, al Ministerului Public, precum şi al Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate care se vacantează ulterior validării concursului, rezultatele acestuia pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (4) şi art. 22 alin. (10), care au obţinut calificativul admis la interviu, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor şi posturilor scoase la concurs. Dispoziţiile art. 26 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 31(1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 23 alin. (2) lit. a), se păstrează, în original, la dosarele profesionale ale acestora.(2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat.(3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare prin fax se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp, şi se arhivează la mapele de concurs.Capitolul II Examenul de absolvire a Institutului Naţional al MagistraturiiArticolul 32(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie admişi la Institut până în anul 2019 inclusiv susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, prin care se verifică însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.(2) Disciplinele la care auditorii de justiţie sunt evaluaţi pe parcursul anului şi modalităţile de evaluare, precum şi disciplinele la care susţin examenul de absolvire şi data examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare iniţială. Calendarul de desfăşurare, tematica şi bibliografia examenului se propun de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.Articolul 33(1) Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului. Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.(2) Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.Articolul 34(1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.(2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea şi desfăşurarea examenului şi se compune din:– preşedinte: directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, responsabil cu formarea profesională iniţială;– vicepreşedinte: şeful Departamentului de formare profesională iniţială al Institutului Naţional al Magistraturii;– membri: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Institutului.Articolul 35(1) Comisia de organizare a examenului are, în principal, următoarele atribuţii:1. verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc şi a celor care nu îndeplinesc aceste condiţii;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen şi procurarea necesarului de rechizite, asigurarea pazei necesare pentru păstrarea ordinii la centrele de examen, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise, la sediul comisiei, şi ia măsuri pentru păstrarea ordinii publice la centrul de desfăşurare a examenului;4. instruieşte, cu 24 de ore înaintea datei examenului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de examen - responsabili de sală şi supraveghetori;5. preia, de la oricare dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, subiectele şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;6. păstrează în deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;7. coordonează multiplicarea subiectelor, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;8. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate;9. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă, pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, şi ia măsuri pentru publicarea acestor liste pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii în acelaşi termen;10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrul de examen după încheierea fiecărei probe şi asigură publicarea acestuia pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii;11. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;12. informează de îndată conducerea Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;13. calculează mediile generale şi întocmeşte listele cu rezultatele examenului;14. asigură afişarea la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi publicarea pe pagina de internet a Institutului a rezultatelor examenului.(2) Comisia de organizare a examenului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.Articolul 36(1) Preşedintele comisiei de organizare a examenului ia măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 35.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului stabileşte atribuţiile pentru vicepreşedinte şi membrii comisiei.Articolul 37(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor se numesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.(2) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din 2 judecători şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.(3) Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din 2 procurori şi un formator al Institutului Naţional al Magistraturii, selectat dintre persoanele care au calitatea de formator la disciplina pentru care se susţine examenul, sau, după caz, un tutore de practică.(4) În componenţa comisiilor se numesc şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de examen, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiilor de examen.Articolul 38(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor au un preşedinte comun, pentru judecători, respectiv pentru procurori, membru al comisiei de elaborare a subiectelor. Preşedintele veghează la respectarea regulilor enumerate la art. 39 pct. 1 şi coordonează activitatea celorlalte comisii. Preşedintele instruieşte corectorii, nu poate corecta lucrări şi nu poate soluţiona contestaţii.(2) Aceeaşi persoană, cu excepţia preşedintelui comisiilor, nu poate face parte din mai mult de o comisie.(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Numirea membrilor comisiilor se face cu cel puţin 14 zile înainte de data desfăşurării examenului.(6) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc atribuţiile ce le revin şi modalităţile de plată, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a examenului şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.Articolul 39Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia publicate de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi flexibilitatea, dimensiunea critică;c) să fie formulate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat pentru desfăşurarea probei de examen;g) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine poate fi argumentată logic şi coerent din punct de vedere legal;i) să se pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;2. elaborarea a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, a baremelor de evaluare şi notare şi a ghidurilor de corectare;3. predarea către comisia de organizare a examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare.Articolul 40(1) Pe durata desfăşurării probelor este permisă consultarea legislaţiei indicate în bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toţi candidaţii.(3) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de organizare a examenului, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen.(4) În vederea elaborării lucrărilor scrise, candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.(5) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Institutului Naţional al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de examen va fi lipit la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.(6) Din momentul deschiderii plicurilor în care se află subiectele de examen multiplicate pentru fiecare sală de examen niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.(7) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de examen.(8) Pe parcursul desfăşurării probei, membrii comisiei de organizare a examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări acestora şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.(9) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Tezele folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de supraveghetor şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(10) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.(11) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit alin. (2). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(12) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(13) Preşedintele ori vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.(14) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice mijloace de comunicare, precum şi orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1). Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din examen.(15) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului şi candidatului respectiv.(16) Sancţiunea prevăzută la alin. (15) se aplică şi pentru depăşirea timpului de examen, stabilit potrivit alin. (2).(17) Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces-verbal.Articolul 41(1) Comisia de corectare evaluează şi notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.(2) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.(3) În termen de 24 de ore de la afişare, candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţionează de comisia de corectare în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.(4) Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre disciplinele de examen.(6) Lucrările scrise se notează pentru fiecare dintre disciplinele de examen cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.(7) Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat de către fiecare corector, semnat de către aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare disciplină o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.(8) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obţinute la fiecare dintre disciplinele de examen.(9) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.(10) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afişare.(11) Comisia de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare şi ghidurilor de corectare.(12) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este de minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai comisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.(13) Nota acordată în urma soluţionării contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(14) Rezultatele finale ale examenului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică pe pagina de internet a Institutului.(15) Pentru absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii candidatul trebuie să obţină media generală de minimum 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare dintre materiile de examen.(16) Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea Institutului, promoţia şi media generală obţinută.Articolul 42(1) Anterior numirii lor ca judecători sau procurori stagiari, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt verificaţi sub aspectul îndeplinirii cerinţei de a avea o bună reputaţie, în conformitate cu art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) În termen de 10 zile de la susţinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie depun la Institutul Naţional al Magistraturii următoarele documente:– adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 2 ani din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate;– certificatul de cazier judiciar;– declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 2 ani;– orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii cerinţei de bună reputaţie.(3) În vederea verificării îndeplinirii cerinţei bunei reputaţii, Institutul Naţional al Magistraturii solicită Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuală eliminare, pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii de la alte instituţii.(4) Institutul Naţional al Magistraturii verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (3). Constituie obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al auditorilor, întocmit pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inclusiv eventualele sancţiuni disciplinare aplicate în această perioadă, soluţiile privind sesizările primite cu privire la absolvenţi, precum şi orice alte date relevante.(5) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (4) se consemnează în cuprinsul unui raport unic cu privire la toţi absolvenţii, în care se prezintă distinct situaţia acelor candidaţi despre care se conturează indicii că nu s-ar bucura de o bună reputaţie. Pe baza acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte cu privire la îndeplinirea cerinţei privind buna reputaţie. Prevederile art. 28 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.(6) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputaţie nu pot fi numiţi ca judecători sau procurori stagiari.(7) Pentru stabilirea cerinţei bunei reputaţii sunt analizate:– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18^1 din Codul penal din 1968;– faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a absolvenţilor în temeiul art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;– faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea absolvenţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013, cu modificările ulterioare;– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;– faptele pentru care absolvenţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare pe durata urmării cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;– faptele pentru care absolvenţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere în magistratură organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.(8) La verificarea cerinţei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de absolvent, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).(9) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care nu au fost numiţi judecători sau procurori stagiari pentru neîndeplinirea cerinţei de bună reputaţie sunt obligaţi să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.Articolul 43(1) În cazul în care un auditor de justiţie nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentului regulament.(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum şi în cazul în care auditorul de justiţie nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă şi de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.(3) Absenţa nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situaţie este obligată să restituie bursa şi cheltuielile de şcolarizare.Articolul 44Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care se bucură de bună reputaţie sunt numiţi de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcţie de opţiunea exprimată, cu luarea în considerare şi a opţiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul Institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu şi de la examenul de absolvire a Institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidaţii care au obţinut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Naţional al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, vechimea mai mare în funcţiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 45Lucrările de examen ale auditorilor de justiţie care au promovat examenul de absolvire se păstrează, în original, la mapele profesionale ale acestora.Capitolul III Dispoziţii finaleArticolul 46Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 47(1) Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor sau ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată la uşa de intrare a instanţei sau parchetului, iar procesul-verbal de afişare va fi înaintat de îndată comisiei de admitere.(2) Preşedinţii tribunalelor sau, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele prim-grefierului ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi afişate, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului grefierul va nota ora şi data afişării sau retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras preşedintelui tribunalului sau conducătorului parchetului.
Norme de aplicare
c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minima de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari;REGULAMENTUL din 1 martie 2007Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Institutul Naţional al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat şi funcţionează potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi potrivit prevederilor prezentului regulament.(2) Institutul este instituţie publică aflată sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Institutul are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.(4) Institutul realizează formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.(5) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.Capitolul II Structura organizatorică a InstitutuluiArticolul 2(1) Structura organizatorică a Institutului include:a) organele de conducere;b) Departamentul de formare profesională iniţială;c) Departamentul de formare profesională continuă;d) Compartimentul de formare a formatorilor;e) Biroul de concursuri şi examene;f) Direcţia economico-financiară şi administrativă;g) Biroul de relaţii internaţionale, proiecte cu finanţare externă şi politici publice;h) Biroul de achiziţii publice şi informatică;i) Compartimentul juridic.(2) În cadrul Departamentului de formare profesională continuă funcţionează Compartimentul de formare profesională continuă descentralizată.(3) În cadrul Direcţiei economico-financiare şi administrative funcţionează Serviciul financiar-contabilitate, Serviciul administrativ şi Biroul resurse umane, documentare şi arhivă.(4) Structurile organizatorice prevăzute la alin. (1) colaborează în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Personalul acestora exercită atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmită de conducătorul structurii şi aprobată de directorul Institutului.Capitolul III Conducerea InstitutuluiArticolul 3Organele de conducere ale Institutului sunt: Consiliul ştiinţific, directorul, 2 directori adjuncţi şi directorul economic.Articolul 4(1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri după cum urmează: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecător al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti; 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului.(2) Durata mandatului membrilor Consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an.(3) Consiliul ştiinţific este convocat de către directorul Institutului sau, după caz, o treime din numărul membrilor săi, Consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt prezidate de către directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre membrii Consiliului ştiinţific, desemnat de acesta.Articolul 5(1) Desemnarea judecătorilor şi procurorilor în Consiliul ştiinţific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevăzute la art. 4 alin. (1).(2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultăţi, la solicitarea Institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.(3) Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată şi prezidată de directorul Institutului.(4) Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiţie, convocată şi prezidată de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învăţământ.(5) Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor şi procurorilor.Articolul 6Institutul este obligat să solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor membrilor în funcţie.Articolul 7(1) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului.(2) Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii:a) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor;b) propune Consiliului Superior al Magistraturii data şi locul organizării concursului de admitere la Institut, tematica şi bibliografia pentru concursul de admitere şi informează Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la capacitatea maximă de şcolarizare a Institutului; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;e) avizează numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;f) propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului;h) avizează proiectul de buget al Institutului;i) aprobă Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului;j) propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea regulamentului Institutului;k) aprobă programul relaţiilor externe ale Institutului.(3) Consiliul ştiinţific hotărăşte asupra oricăror alte probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 8(1) Consiliul ştiinţific îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.(2) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare.(3) Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţă ordinară.(4) Lucrările şedinţei se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal care va fi semnat de participanţii la şedinţă.(5) Hotărârile Consiliului ştiinţific se semnează de directorul Institutului sau, după caz, de membrul desemnat care a prezidat şedinţa.Articolul 9(1) Consiliul pedagogic este organul consultativ al Consiliului ştiinţific.(2) Din Consiliul pedagogic fac parte directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului, şefii de catedră, titularii de disciplină, precum şi 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practică, unul pentru grupele de judecători şi unul pentru grupele de procurori.(3) Cei 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practică sunt aleşi o dată la 3 ani, în adunările generale ale acestora, convocate şi prezidate de directorul Institutului.Articolul 10Consiliul pedagogic analizează şi formulează propuneri privind:a) direcţiile de studiu ale Institutului;b) programul de formare profesională iniţială şi programele analitice întocmite pentru fiecare disciplină;c) domeniile şi temele cuprinse în programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor;d) modul de organizare a activităţii de formare profesională iniţială şi activităţii de formare profesională continuă, precum şi măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor de studiu ale Institutului;e) orice alte aspecte privind activitatea de studiu desfăşurată de Institut.Articolul 11(1) Consiliul pedagogic se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului Institutului sau a unei treimi din numărul membrilor săi.(2) Consiliul pedagogic îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.(3) Lucrările Consiliului pedagogic sunt conduse de directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de către unul dintre directorii adjuncţi.(4) Lucrările Consiliului pedagogic se înregistrează şi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de participanţii la şedinţă.(5) Hotărârile Consiliului pedagogic se semnează de persoana care a prezidat şedinţa.Articolul 12(1) Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic, acreditat potrivit legii.(2) Funcţiile de director sau de director adjunct vacante se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Consiliului, în termen de 30 zile de la data afişării, însoţite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante.(4) În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, Direcţia de resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmeşte un referat privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), pe care îl înaintează de îndată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul candidatului.(5) În vederea numirii în funcţie, candidaţii susţin un interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul constă în susţinerea planului managerial şi are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaţilor, urmând a fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă. Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcţia de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.(6) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la alin. (1), cu acordul acestora, în funcţiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă determinată, până la ocuparea posturilor prin concurs. Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(7) Judecătorii şi procurorii numiţi sau delegaţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detaşaţi la Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii.(8) Directorul Institutului şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 51 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.(9) Directorul economic este numit şi revocat din funcţie în condiţiile legii.Articolul 13(1) Directorul Institutului are, în principal, următoarele atribuţii:a) asigură conducerea curentă a activităţii Institutului;b) convoacă Consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare sau extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi;c) reprezintă Institutul în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile publice, persoanele fizice şi persoanele juridice din ţară şi din străinătate;d) este ordonator terţiar de credite;e) numeşte şi eliberează din funcţie, prin decizie, personalul Institutului, în condiţiile legii;f) ia măsuri pentru executarea hotărârilor Consiliului ştiinţific al Institutului.(2) Directorul Institutului exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul ştiinţific al Institutului.(3) Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncţi o parte din atribuţiile sale.Articolul 14(1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, următoarele atribuţii:a) asigură respectarea programelor de formare şi a normelor de disciplină interioară;b) asigură elaborarea politicilor şi strategiilor de formare a judecătorilor şi procurorilor, precum şi a proiectelor programelor de formare profesională;c) coordonează structurile organizatorice încredinţate de directorul Institutului;d) participă la elaborarea proiectului statului de funcţii şi statului de personal;e) participă la elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului.(2) Directorii adjuncţi exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul ştiinţific sau de directorul Institutului.(3) Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecărui director adjunct.Articolul 15(1) Directorul economic conduce activitatea Direcţiei economico-financiare şi administrative.(2) Atribuţiile directorului economic sunt stabilite prin decizie de către directorul Institutului.Articolul 16(1) Şefii structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), c), e), g) şi h) sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, de directorul Institutului, din rândul personalului de specialitate juridică al Institutului, asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi al judecătorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul Institutului, urmând a fi validaţi de Consiliul ştiinţific.(2) Funcţiile de conducere vacante prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii cu cel puţin 3 luni anterior expirării mandatelor.(3) Candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la sediul Institutului, în termen de 30 zile de la data publicării, însoţite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, precum şi de orice alte acte considerate relevante. Candidaţii înscrişi vor susţine planul managerial în faţa directorului Institutului.(4) Şefii structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (3) sunt numiţi, în condiţiile legii, din rândul funcţionarilor publici din cadrul Institutului.(5) Revocarea şefilor structurilor organizatorice menţionate la alin. (1) se dispune de directorul Institutului, în situaţia exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale, precum şi în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare, urmând ca această măsură să fie validată de Consiliul ştiinţific.(6) Revocarea şefilor structurilor organizatorice menţionate la alin. (4) se dispune în condiţiile legii.Capitolul IV Departamentul de formare profesională iniţialăArticolul 16^1Departamentul de formare profesională iniţială are următoarele atribuţii:a) elaborează proiectul programului de formare profesională a auditorilor de justiţie;b) asigură organizarea activităţilor de formare iniţială şi a stagiilor de practică ale auditorilor de justiţie;c) realizează şi asigură respectarea orarului activităţilor de formare iniţială;d) asigură organizarea sesiunilor de evaluare a auditorilor de justiţie;e) asigură suportul pentru activitatea de evaluare a formatorilor şi coordonatorilor de practică implicaţi în procesul de formare iniţială;f) organizează repartiţiile auditorilor de justiţie pentru stagiile de practică;g) verifică fişele de activitate a personalului de instruire şi realizează pontajele;h) asigură respectarea hotărârilor luate în şedinţele de catedră, a hotărârilor Consiliului pedagogic şi ale Consiliului ştiinţific cu privire la activitatea de formare iniţială;i) păstrează şi actualizează dosarele auditorilor de justiţie;j) întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activităţile de formare, frecventarea şi absolvirea cursurilor şi eliberează atestate auditorilor de justiţie;k) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Articolul 17(1) Durata formării profesionale a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După absolvirea primului an de studiu auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcţia de judecător sau procuror.(2) Proiectul programului de formare profesională a auditorilor de justiţie se elaborează anual în cadrul Departamentului de formare profesională iniţială, după consultarea personalului de instruire al Institutului, apoi se supune spre analiza Consiliului pedagogic şi spre avizarea Consiliului ştiinţific.(3) Programul de formare profesională prevăzut la alin. (2) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific.(4) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie cuprinde în mod obligatoriu disciplinele de studiu, numărul de ore alocat conferinţelor şi seminarelor alocate pentru fiecare disciplină, stagiile de practică ce urmează a fi efectuate şi modalitatea de evaluare.(5) Pe baza programului de formare profesională a auditorilor de justiţie, în cadrul catedrelor se elaborează programele analitice pentru fiecare disciplină, cu precizarea temelor şi subtemelor, a numărului de ore alocat pentru fiecare dintre acestea, precum şi a detaliilor privind evaluarea specifică fiecărei discipline.Articolul 18(1) În primul an de studii formarea profesională a auditorilor de justiţie se axează pe aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru profesiile de judecător şi procuror, conform programului de formare.(2) Media finală a primului an de studiu reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la fiecare materie la care se acordă notă.Articolul 20(1) Activitatea auditorilor de justiţie din cel de-al doilea an de studiu se axează pe efectuarea unor stagii de practică, în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi în cadrul altor instituţii, sub îndrumarea coordonatorilor de practică sau a persoanelor de contact din cadrul respectivelor instituţii, alternativ cu modulele stabilite conform programului de formare profesională iniţială.(2) Stagiile de practică, desfăşurate la alte instituţii, naţionale şi internaţionale, vor avea o durată minimă totală de 15 zile.(3) Coordonatorii de practică sunt judecători şi procurori de la instanţe şi, respectiv, parchete, ce fac parte din personalul de instruire al Institutului. Coordonatorii sunt propuşi spre recrutare de Consiliul ştiinţific, în urma parcurgerii unor proceduri de selecţie, şi numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu vor primi o notă reprezentând evaluarea continuă a activităţii din stagiul de la instanţe, pentru grupele de judecători, respectiv a activităţii din stagiul de la parchete, pentru grupele de procurori.(5) Pe perioada stagiului, auditorii completează caietul de practică, în conformitate cu structura aprobată de Consiliul ştiinţific la începutul fiecărui an. Evaluarea caietelor de practică se realizează de o comisie formată dintr-un coordonator de practică şi un formator.(6) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu continuă, în paralel cu stagiile de practică, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare profesională iniţială, sub formă de module, cu caracter preponderent practic.(7) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu susţin testări la terminarea fiecărui modul, conform programului de formare profesională iniţială.(8) Nota acordată auditorilor de justiţie la sfârşitul celui de-al doilea an de studiu reprezintă media aritmetică dintre media notelor obţinute la testările menţionate la alin. (7), nota la evaluarea continuă menţionată la alin. (4) şi nota la caietul de practică menţionat la alin. (5).Articolul 21(1) Formatorii sunt obligaţi să respecte programa analitică şi orarul. În mod excepţional, modificarea orarului şi a programei analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face de directorul Institutului, cu acordul Consiliului ştiinţific.(2) În scopul asigurării pregătirii unitare a auditorilor de justiţie, formatorii sunt organizaţi în catedre, în raport cu disciplinele în care sunt specializaţi, conducerea Institutului stabilind disciplinele care intră în componenţa fiecărei catedre.(3) În cadrul fiecărei catedre se organizează lunar sau ori de câte ori este nevoie şedinţa membrilor acesteia, la convocarea titularului de disciplină sau a conducerii Institutului.(4) Titularul de disciplină coordonează activitatea catedrei în ceea ce priveşte elaborarea programelor analitice, a planurilor de seminar şi a materialelor de formare utilizate, precum şi organizarea evaluărilor auditorilor de justiţie, revizuirea şi avizarea tematicii/bibliografiei la concursurile şi examenele date în competenţa Institutului.(5) Titularul de disciplină poate face parte din comisiile de recrutare a personalului de instruire şi participă la procesul de evaluare a membrilor catedrei.Articolul 22(1) Personalul de instruire evaluează activitatea desfăşurată de auditorii de justiţie, prin acordarea de note sau, după caz, calificative, într-o fişă individuală.(2) Criteriile de evaluare se aprobă de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea Consiliului pedagogic.(4) Nota minimă admisă la evaluarea continuă aferentă fiecărei discipline din anul I de studiu, respectiv a programului de stagiu din anul II, precum şi la fiecare dintre evaluările finale aferente fiecărei discipline este 5.(5) Auditorii de justiţie au dreptul să ceară recorectarea lucrărilor în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor la sediul Institutului. Cererea de recorectare trebuie să conţină motivele pe care se întemeiază, prin raportare la baremul afişat.(6) Cu excepţia situaţiei în care nota este rezultatul fraudei, în situaţia în care nu s-a obţinut nota minimă prevăzută la alin. (4), pentru evaluările finale aferente fiecărei discipline auditorul va mai putea fi examinat o singură dată. Nepromovarea la cea de-a doua examinare scrisă atrage exmatricularea din Institut, în baza hotărârii Consiliului ştiinţific. În situaţia în care nu s-a obţinut nota minimă admisă la evaluarea continuă aferentă fiecărei discipline din anul I de studiu, respectiv la evaluarea continuă aferentă programului de stagiu din anul II, auditorul va fi exmatriculat din Institut în baza hotărârii Consiliului ştiinţific.Articolul 22^1(1) Constituie fraudă utilizarea sau înlesnirea utilizării oricăror surse de informare nepermise la examenul respectiv, precum şi deţinerea în vederea utilizării nepermise a oricăror dispozitive de comunicare la distanţă.(2) Frauda va fi consemnată într-un proces verbal de către persoana care o constată. Procesul-verbal se înaintează titularului de disciplină.(3) Titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta, după ascultarea auditorului de justiţie şi, dacă este cazul, a altor persoane, aplică sancţiunea eliminării din examen şi acordarea notei zero, dacă se constată existenţa unei fraude.(4) Cu privire la aplicarea sancţiunii, titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta încheie un proces-verbal care cuprinde şi declaraţiile persoanelor ascultate în condiţiile alin. (3). Procesul-verbal se întocmeşte în două exemplare.(5) În cazul în care titularul de disciplină sau persoana desemnată de acesta decide că nu a existat fraudă în sensul alin. (1), auditorul de justiţie susţine din nou examenul, la o dată ulterioară.(7) Procesul-verbal de sancţionare a fraudei se înmânează sau, după caz, se comunică de îndată auditorului de justiţie.(8) Auditorul de justiţie poate contesta procesul-verbal de sancţionare a fraudei. Contestaţia trebuie să cuprindă motivele pe care se întemeiază şi se depune în termen de 5 zile de la înmânarea sau, după caz, comunicarea procesului-verbal de sancţionare sau de la data întocmirii procesului-verbal în care se consemnează refuzul de primire. Contestaţia se soluţionează de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.(9) În situaţia în care Consiliul ştiinţific admite contestaţia, auditorul de justiţie mai poate susţine o dată proba de la care a fost eliminat.(11) Procesele-verbale de constatare a fraudei şi, respectiv, de sancţionare a fraudei se ataşează fişei personale a auditorului de justiţie în perioada de formare în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, inserată în dosarul profesional al acestuia. (12) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul celorlalte lucrări scrise avute în vedere în cadrul evaluării continue.Articolul 23Trimestrial sau ori de câte ori este necesar Consiliul ştiinţific face analiza modului de desfăşurare a procesului de învăţământ şi a stagiilor de practică, având în vedere şi opiniile auditorilor de justiţie.Capitolul V Departamentul de formare profesională continuăArticolul 24Departamentul de formare profesională continuă coordonează activitatea de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor.Articolul 25Institutul elaborează programul anual de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, pe care îl supune aprobării Consiliului Superior al Magistraturii până cel mai târziu în luna noiembrie a anului în curs, pentru anul următor.Articolul 26Departamentul de formare profesională continuă are, în principal, următoarele atribuţii:a) întocmeşte proiectul programului de formare profesională continuă;b) transmite instanţelor si parchetelor programul de formare profesională continuă;c) centralizează opţiunile judecătorilor şi procurorilor pentru cursurile de formare;d) întocmeşte planul de formare profesională continuă în funcţie de opţiunile judecătorilor şi procurorilor;e) comunică instanţelor şi parchetelor planul de formare profesională continuă;f) organizează activităţile de formare profesională continuă;g) întocmeşte proiectul programului de formare a judecătorilor şi procurorilor care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau calificativul «Satisfăcător» în urma a două evaluări consecutive;h) organizează cursurile de formare a judecătorilor şi procurorilor care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau calificativul «Satisfăcător» în urma a două evaluări consecutive;i) evaluează calitatea formării judecătorilor şi procurorilor şi face propuneri de îmbunătăţire;j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Articolul 26^1În cadrul Departamentului de formare profesională continuă funcţionează Compartimentul de formare profesională continuă descentralizată, care are, în principal, următoarele atribuţii:a) coordonează activitatea de formare continuă descentralizată;b) coordonează reţeaua responsabililor de formare continuă descentralizată;c) derulează programele comune de formare continuă centralizată şi descentralizată în domeniile obligatorii;d) întocmeşte proiectul programului de formare continuă descentralizată;e) transmite instanţelor şi parchetelor programul de formare continuă descentralizată;f) transmite responsabililor materialele de pregătire relevante utilizate în cadrul programelor de pregătire organizate de Institutul Naţional al Magistraturii la nivel centralizat, pentru a fi puse la dispoziţia magistraţilor;g) organizează întâlniri periodice cu responsabilii de formare continuă descentralizată pentru discutarea problemelor specifice şi identificarea soluţiilor optime în domeniul pregătirii magistraţilor;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Capitolul VICompartimentul de formare a formatorilorArticolul 27Institutul realizează formarea formatorilor, conform dispoziţiilor art. 103 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 27^1Compartimentul de formare a formatorilor are, în principal, următoarele atribuţii:a) organizează procedurile de recrutare a formatorilor şi a coordonatorilor de practică;b) organizează procedurile de recrutare a formatorilor colaboratori în proiectele cu finanţare externă;c) organizează cursurile de formare a formatorilor;d) realizează evaluarea anuală a personalului de instruire;e) actualizează lista personalului de instruire şi face propuneri de încetare sau suspendare din calitatea de formator sau coordonator de practică;f) evaluează periodic metodologiile de instruire şi face propuneri de îmbunătăţire a calităţii procesului de formare;g) evaluează periodic metodologiile de evaluare a personalului de instruire şi face propuneri de modificare;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Articolul 28Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizează de către o comisie numită prin decizie a directorului Institutului, cu avizul consultativ al Consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice şi transparente, aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 29În mod excepţional, Consiliul ştiinţific poate folosi ca formatori şi alţi specialişti decât cei aflaţi pe lista de formatori, situaţie care va fi comunicată de îndată Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare.Articolul 30Personalul de instruire al Institutului beneficiază de formare în domeniul tehnicilor pedagogice.Capitolul VI^1 Biroul de concursuri şi exameneArticolul 30^1Biroul de concursuri şi examene are următoarele atribuţii:a) îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, regulamente sau încredinţate de Consiliul Superior al Magistraturii privind organizarea concursurilor şi examenelor;b) centralizează opţiunile privind participarea formatorilor, magistraţilor şi altor specialişti în comisiile de concursuri şi examene;c) face propunerile de modificare a regulamentelor de concurs sau examen;d) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;e) evaluează modul în care se desfăşoară examenele şi concursurile şi redactează rapoarte cu privire la acestea;f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Capitolul VI^2 Biroul de relaţii internaţionale, proiecte cu finanţare externă şi politici publiceArticolul 30^2Biroul de relaţii internaţionale, proiecte cu finanţare externă şi politici publice are următoarele atribuţii:a) asigură elaborarea proiectului programului anual de relaţii externe al Institutului;b) elaborează proiectele cu finanţare externă la care aplică Institutul;c) derulează, din punct de vedere operaţional, în colaborare cu departamentele de resort, programele cu finanţare externă ale Institutului;d) asigură colaborarea Institutului cu autorităţile şi instituţiile publice din România, cu şcolile de magistratură din alte ţări, precum şi cu alte organizaţii naţionale şi internaţionale;e) iniţiază şi fundamentează, în colaborare cu departamentele de resort, politicile publice în domeniul formării profesionale;f) asigură, la nivelul Institutului, respectarea procedurilor privind planificarea, formularea, implementarea şi evaluarea politicilor referitoare la strategia de reformă a justiţiei - statul de drept şi reforma justiţiei;g) analizează şi elaborează, în colaborare cu departamentele de resort, note, rapoarte şi formulează puncte de vedere referitoare la activitatea Institutului;h) elaborează, în colaborare cu departamentele de resort, propuneri pentru derularea şi îmbunătăţirea activităţii desfăşurate de Institut;i) organizează activităţile internaţionale sau cu caracter festiv ale Institutului;j) informează Departamentul economico-administrativ privind contribuţia la cofinanţarea naţională pe care Institutul s-a angajat să o asigure prin acorduri de finanţare sau de parteneriat;k) asigură redactarea documentelor necesare aprobării deplasărilor în străinătate;l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Capitolul VI^3 Biroul de achiziţii publice şi informaticăArticolul 30^3Biroul de achiziţii publice şi informatică are următoarele atribuţii:a) elaborează şi actualizează programul anual al achiziţiilor publice pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte structuri organizatorice din cadrul Institutului, în condiţiile legii;b) organizează procedurile de achiziţii publice în condiţiile legii;c) întocmeşte rapoartele referitoare la achiziţiile realizate;d) ţine evidenţa contractelor şi urmăreşte derularea lor;e) întocmeşte planul anual de investiţii, îl supune aprobării şi urmăreşte realizarea acestuia;f) asigură buna funcţionare a reţelei, a produselor şi serviciilor informatice;g) elaborează norme, proceduri de utilizare, protecţie şi securitate şi coordonează administrarea şi exploatarea eficientă, sigură şi securizată a produselor şi serviciilor informatice;h) proiectează şi elaborează specificaţiile tehnice şi propune spre achiziţionare aplicaţii informatice şi baze de date, implementează şi coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Institutului;i) ţine evidenţa specifică a dotării cu produse şi servicii informatice în cadrul Institutului şi asigură mentenanţa acestora;j) participă la elaborarea specificaţiilor tehnice din cadrul documentaţiei de achiziţie şi la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achiziţionare de produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Institutului;k) participă la recepţionarea produselor şi serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţie a produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Institutului;l) asigură legătura cu unităţile de service şi reprezintă instituţia în relaţiile cu acestea, atât pentru produsele şi serviciile gestionate de Institut, cât şi pentru produsele şi serviciile externalizate (service pentru imprimante, faxuri, copiatoare, service pentru administrarea unor aplicaţii utilizate în cadrul Institutului), pentru menţinerea în stare de funcţionare a produselor şi serviciilor informatice din sistemul informatic al Institutului;m) intervine operativ, împreună cu unităţile de service, şi ţine evidenţa intervenţiilor acestora pentru a asigura funcţionarea permanentă a produselor şi serviciilor informatice din cadrul Institutului;n) asigură asistenţa tehnică pentru publicarea pe pagina de internet a Institutului a informaţiilor şi a documentelor aprobate spre publicare de conducerea Institutului;o) dezvoltă aplicaţii software în funcţie de necesităţile structurilor organizatorice din cadrul Institutului;p) asigură asistenţă tehnică pentru activităţile de broadcasting ale seminarelor, conferinţelor şi altor activităţi desfăşurate de Institut;q) asigură mentenanţa platformei e-learning şi acordă asistenţă tehnică la realizarea modulelor e-learning;r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Capitolul VI^4 Compartimentul juridicArticolul 30^4Compartimentul juridic are următoarele atribuţii:a) avizează din punctul de vedere al legalităţii dispoziţiile şi deciziile directorului Institutului;b) verifică şi avizează din punctul de vedere al legalităţii actele juridice primite spre avizare;c) avizează din punctul de vedere al legalităţii orice măsură susceptibilă să angajeze răspunderea Institutului, precum şi orice măsură care priveşte drepturile şi obligaţiile Institutului;d) formulează puncte de vedere sau note referitoare la probleme de drept ce au legătură cu desfăşurarea activităţii Institutului;e) redactează şi depune la instanţă cererile de chemare în judecată, întâmpinările, notele de şedinţă, solicitarea de probe şi concluziile scrise, precum şi motivele care stau la baza exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, atunci când este cazul, în dosarele în care Institutul Naţional al Magistraturii este parte;f) reprezintă Institutul în faţa instanţelor judecătoreşti, în toate cauzele în care este parte, precum şi în faţa organelor jurisdicţionale, în limitele stabilite prin delegaţia dată de către directorul acestuia;g) transmite spre executare structurii organizatorice de specialitate hotărârile judecătoreşti;h) verifică şi avizează, sub aspectul legalităţii, contractele ce urmează a fi încheiate de Institut, în urma demarării procedurilor de achiziţie publică în conformitate cu dispoziţiile legale;i) verifică şi avizează, conform legii, notele justificative elaborate în materia achiziţiilor publice;j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulamente sau încredinţate de conducerea Institutului.Capitolul VII Direcţia economico-financiară şi administrativăArticolul 31Direcţia economico-financiară şi administrativă este formată din:a) Serviciul financiar-contabilitate;b) Serviciul administrativ;c) Biroul resurse umane, documentare şi arhivă.Articolul 32Serviciul financiar-contabilitate are următoarele atribuţii:a) asigură buna desfăşurare a activităţii financiar-contabile;b) angajează, alături de director, prin semnătură directorului economic sau, în lipsa acestuia, a înlocuitorului său Institutul în toate operaţiunile patrimoniale;c) organizează efectuarea lucrărilor de planificare financiară, întocmeşte lucrările cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, planul de casă, fondul pentru salarii, precum şi alte lucrări financiar-contabile, conform legii;d) organizează şi asigură controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului;e) păstrează registrele contabile obligatorii privind activitatea financiar-contabilă;f) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.Articolul 33Serviciul administrativ are următoarele atribuţii:a) primeşte şi distribuie corespondenţa Institutului, redactează corespondenţa trimisă de acesta sub semnătură directorului sau a directorilor adjuncţi;b) comunică celorlalte compartimente datele şi documentele necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin;c) răspunde de activitatea administrativ-gospodărească a Institutului, asigurând aprovizionarea cu bunurile necesare şi gestionarea acestora;d) duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare de lucru, conform normelor de protecţie a muncii şi celor pentru paza clădirii şi a bunurilor, precum şi pentru paza contra incendiilor, conform legii;e) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.Articolul 34Biroul resurse umane, documentare şi arhivă are următoarele atribuţii:a) organizează concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual şi funcţionari publici din cadrul Institutului şi participă la organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;b) asigură şi răspunde de respectarea dispoziţiilor legale referitoare la salarizarea personalului din Institut;c) completează registrul de evidenţă a salariaţilor;d) urmăreşte întocmirea fişelor de evaluare a salariaţilor;e) urmăreşte întocmirea şi păstrarea declaraţiilor de interese, declaraţiilor de avere şi a celorlalte declaraţii prevăzute de lege ale personalului din Institut;f) propune actualizarea statului de funcţii şi a statului de personal;g) asigură arhivarea documentelor primite sau elaborate în Institut şi răspunde de păstrarea şi conservarea acestora;h) gestionează fondul de carte al Institutului;i) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de conducerea Institutului.Capitolul VIII Drepturile şi obligaţiile auditorilor de justiţieArticolul 35(1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele drepturi:a) să beneficieze de o pregătire unitară pentru funcţia de judecător sau procuror;b) să utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului;c) să beneficieze de cazare în căminul Institutului, în limita locurilor disponibile, potrivit Regulamentului de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie;d) să participe la elaborarea unor publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.(2) Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevăzute de lege sau de regulamente.Articolul 35^1(1) Auditorilor de justiţie li se asigură, cu titlu gratuit, materialele didactice necesare desfăşurării activităţilor incluse în programul de formare iniţială, potrivit deciziei catedrelor, aprobate de directorul Institutului.(2) Pentru completarea formării auditorilor de justiţie, directorul Institutului stabileşte anual după aprobarea bugetului Institutului, în raport cu necesităţile de formare şi cu limita fondurilor bugetare aprobate pentru această destinaţie, plafonul lunar în limita căruia se vor pune la dispoziţia auditorilor de justiţie materiale didactice suplimentare, create în cadrul Institutului sau achiziţionate în acest scop.Articolul 35^2(1) Auditorii de justiţie beneficiază în mod gratuit de cazare în spaţiile de cazare ale Institutului, în limita locurilor disponibile. Cheltuielile de întreţinere se suportă de Institut. În cazul epuizării locurilor disponibile în spaţiile de cazare ale Institutului, precum şi în situaţiile în care auditorii de justiţie îşi desfăşoară activitatea de formare în afara municipiului Bucureşti, aceştia au dreptul la decontarea chiriei într-un plafon de până la 50% din suma care s-ar cuveni, cu acest titlu, magistraţilor, în condiţiile legii.(2) Prin decizie a directorului Institutului sunt stabilite, anual, numărul de locuri disponibile în căminul Institutului ce vor fi alocate fiecărui an de formare aferent formării iniţiale, respectiv fondului de rezervă destinat cazării magistraţilor recrutaţi în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau altor situaţii excepţionale.(3) Auditorii de justiţie optează, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, respectiv în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a anului anterior de formare, fie pentru ocuparea unui loc de cazare în cămin, fie pentru decontarea chiriei, potrivit unei proceduri detaliate în Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie. Pentru a putea beneficia de decontarea chiriei este necesară epuizarea locurilor disponibile în căminul Institutului.Articolul 36(1) Auditorii de justiţie au, în principal, următoarele obligaţii:a) să îşi îndeplinească în mod corespunzător îndatoririle ce le revin şi să îşi respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente sau decizii ale directorului;b) să respecte Regulamentul Institutului, Regulamentul bibliotecii şi Regulamentul de ordine interioară al căminului auditorilor de justiţie;c) să respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduită prevăzute de lege;d) să nu se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor ce le revin pentru a-şi exprima sau manifesta convingeri politice;e) să aibă o atitudine echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socioeconomic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii;f) să nu dezvăluie sau să folosească pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate;g) în cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, să păstreze materialele respective în incinta Institutului, instanţei, parchetului sau altei instituţii şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege sau regulament;h) să folosească resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale.(2) Auditorii de justiţie au orice alte obligaţii prevăzute de lege sau de regulamente.(3) Absenţele auditorilor de justiţie de la programul de formare profesională iniţială se consemnează în foile de prezenţă de către personalul de instruire sau, după caz, de coordonatorii de practică ori persoanele de contact prevăzute la art. 20 alin. (1).Articolul 37(1) În cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale sau regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de către Consiliul ştiinţific, în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:a) atitudinile care aduc atingere bunelor moravuri sau ordinii publice, atitudinile ireverenţioase faţă de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţă de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;b) absenţele nemotivate de la activităţile obligatorii stabilite prin programul de formare profesională iniţială, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;c) faptele prevăzute la art. 99 lit. a), b), d), j), l), n) şi q) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.(3) Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt următoarele:a) avertismentul;b) diminuarea bursei proporţional cu numărul absenţelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o lună;c) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;d) exmatricularea din Institut.Articolul 38(1) Sancţiunile prevăzute la art. 37 alin. (3) se aplică de Consiliul ştiinţific al Institutului.(2) Hotărârile de sancţionare se motivează şi se comunică în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii.(3) Hotărârile Consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal.(4) Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotărâri definitive se consemnează în dosarul personal al acestora.(5) În cazul exmatriculării din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat să restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare.Articolul 39(1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedată de efectuarea cercetării cu privire la faptele care constituie încălcări ale prevederilor legale sau regulamentare.(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de către directorul Institutului sau de către unul dintre directorii adjuncţi. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei şi orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului de justiţie cercetat şi verificarea apărărilor acestuia.(3) Cercetarea se finalizează printr-un referat, în care se consemnează rezultatul constatărilor. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.(4) Răspunderea disciplinară se prescrie în termen de un an de la săvârşirea faptei.(5) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva auditorului de justiţie s-a dispus trimiterea în judecată pentru aceeaşi faptă. (6) Organul de urmărire penală este obligat să comunice, de îndată, Institutului Naţional al Magistraturii actul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a auditorului de justiţie. (7) Suspendarea cercetării disciplinare se dispune de către directorul Institutului şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Hotărârea definitivă este comunicată de îndată Institutului. Pe durata suspendării cercetării disciplinare, cursul prescripţiei răspunderii disciplinare este suspendat.Articolul 39^1(1) Pe durata cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să aibă cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; b) să nu aibă antecedente penale sau cazier fiscal şi să se bucure de o bună reputaţie; c) să fie apţi, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. (2) Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) se constată de către Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii şi atrage exmatricularea, precum şi obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de formare profesională, în acele situaţii imputabile auditorilor. (3) Consiliul ştiinţific este sesizat de directorul Institutului Naţional al Magistraturii atunci când acesta, ca urmare a sesizărilor primite şi a cercetărilor efectuate, are indicii temeinice că auditorul de justiţie nu mai îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la alin. (1).(4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), Departamentul de formare profesională iniţială solicită anual cazierul judiciar şi fiscal pentru auditorii de justiţie.(5) Hotărârile Consiliului ştiinţific adoptate potrivit alin. (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentă. (6) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (2), condamnarea definitivă a auditorilor pentru o infracţiune din culpă ori amânarea aplicării pedepsei pentru acelaşi tip de infracţiune, precum şi renunţarea la urmărirea penală sau renunţarea la aplicarea pedepsei printr-o hotărâre definitivă nu conduc la exmatriculare, dacă se apreciază de către Consiliul ştiinţific că infracţiunea săvârşită nu aduce atingere demnităţii calităţii de auditor de justiţie sau imaginii Institutului.Articolul 40Auditorii de justiţie răspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale.Articolul 41Pe durata celor 2 ani de studii, dosarul profesional al auditorilor de justiţie se păstrează la Institut.Capitolul IX Personalul InstitutuluiSecţiunea 1 Dispoziţii comuneArticolul 42În cadrul Institutului îşi desfăşoară activitatea următoarele categorii de personal:a) judecători şi procurori;b) personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor;c) funcţionari publici;d) personal contractual;e) cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat conform legii.Articolul 43(1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul Consiliului ştiinţific, în condiţiile legii.(2) Pentru desfăşurarea procesului de formare profesională Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior, acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(3) Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfăşurarea programelor de formare profesională iniţială, de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi de formare a formatorilor, pe baza programelor aprobate.Articolul 44(1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul structurilor organizatorice prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b)-e), g)-i).(2) Salarizarea personalului de instruire al Institutului prin plata cu ora se face potrivit legii.(3) Personalul prevăzut la alin. (1) beneficiază de drepturile şi are îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.Articolul 45(1) Posturile de funcţionari publici se ocupă în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Ocuparea posturilor de către personalul contractual se face în conformitate cu prevederile Codului muncii.(3) Personalul de conducere al Institutului, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual răspund penal, disciplinar şi civil, conform legii.Articolul 46Colaboratorii externi ai Institutului sunt plătiţi conform legii.Secţiunea a 2-a Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilorArticolul 47Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Institutului se face prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Posturile respective se evidenţiază separat.Secţiunea a 3-a Ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativArticolul 58Poate ocupa un post de personal contractual în cadrul Institutului persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:a) este cetăţean român cu domiciliul în România şi are capacitate deplină de exerciţiu;b) are studii ce corespund funcţiei;c) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;e) a promovat concursul sau examenul organizat potrivit prezentului regulament.Articolul 59(1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta:a) cerere-tip;b) actul de identitate, în copie;c) certificatul de naştere şi, după caz, certificatul de căsătorie, în copie;d) actul doveditor al studiilor urmate, în copie;e) certificatul de cazier judiciar;f) certificatul de cazier fiscal;g) curriculum vitae;h) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în muncă, în copie;i) două fotografii color, dimensiunea 2/3 cm;j) adeverinţa medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare.(2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul moral şi profesional de la ultimul loc de muncă sau de la ultima instituţie de învăţământ absolvită, după caz.(3) Copiile de pe actele prevăzute la alin. (1) se prezintă însoţite de documentele originale şi vor fi certificate spre conformitate cu originalul de Biroul resurse umane, documentare şi arhivă.Articolul 60(1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice sau a unei probe practice, precum şi a unei probe orale.(2) Materiile de concurs, tematica şi bibliografia se propun de şefii compartimentelor în care se află postul vacant şi se aprobă de conducerea Institutului.Articolul 61(1) Data şi locul susţinerii concursului, numărul posturilor şi termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs se aduc la cunoştinţă celor interesaţi la sediul Institutului, prin intermediul mass-mediei şi prin publicarea pe pagina de internet a Institutului cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului.(2) Tematica şi bibliografia se află în permanenţă pe pagina de internet a Institutului, începând cu data anunţării concursului şi pe toată durata desfăşurării acestuia.(3) Cererile pentru înscrierea la concurs se adresează directorului Institutului şi se depun, cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, la Biroul resurse umane, documentare şi arhivă.Articolul 62În funcţie de specificul posturilor scoase la concurs şi de numărul candidaţilor, conducerea Institutului stabileşte comisia de examinare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.Articolul 63(1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări sau în rezolvarea unor teste-grilă.(2) Comisia de examinare întocmeşte cu o zi înaintea concursului 3 variante de subiecte (cu excepţia probei constând în test-grilă), care se depun în plicuri sigilate.(3) Seturile de subiecte pentru proba scrisă se semnează de toţi membrii comisiei de examinare şi se închid în plicuri sigilate.(4) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de examinare, în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.(5) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăşoară.(6) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare.(7) Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului.Articolul 64(1) Intrarea candidaţilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală şi a actului de identitate. După verificarea identităţii, fiecare candidat va păstra la vedere actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se va menţiona prezenţa fiecărui candidat.(2) Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba.(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii îşi înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică ştampila Institutului.(4) Pe toată durata desfăşurării probei scrise, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise.(5) În vederea elaborării lucrării scrise, candidaţii vor primi coli de hârtie având ştampila Institutului. Se va putea folosi numai cerneală de culoare neagră sau pix cu pastă de culoare neagră.(6) La expirarea timpului prevăzut la art. 63 alin. (4) delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei strânge toate lucrările, în ordinea predării lor de către candidaţi, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.(7) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se va întocmi câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.(8) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăşurarea probei şi după semnarea borderoului de către candidat.(9) Pe toată durata desfăşurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai cu însoţitor.(10) Frauda dovedită se sancţionează cu eliminarea din concurs. În acest caz, responsabilul de sală întocmeşte un proces-verbal despre constatările făcute şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare.Articolul 65(1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.(2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece). Nota 1,00 (unu) se acordă atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu această notă.(3) Nota lucrării scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs.Articolul 66Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie să obţină cel puţin media 7,00 (şapte).Articolul 67(1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Biroul resurse umane, documentare şi arhivă, în termen de 48 de ore de la data afişării rezultatelor.(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se lipeşte din nou.(3) Contestaţiile se soluţionează de comisia de contestaţii, în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinută la contestaţie este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.Articolul 68Pentru posturile ce presupun desfăşurarea unei activităţi de secretariat, administrative, de gospodărire, de întreţinere-reparaţii şi de deservire, concursul va consta într-o probă practică şi o probă orală.Articolul 69(1) În urma susţinerii probei practice, candidatul va fi declarat "admis" sau "respins".(2) Criteriile de evaluare a candidaţilor la proba practică se stabilesc de comisia de examinare, în funcţie de natura posturilor vacante scoase la concurs.(3) Nu se admit contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la proba practică.Articolul 70(1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, după caz, la proba practică vor susţine o probă orală.(2) Proba orală se notează cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece) de către fiecare membru al comisiei de examinare.(3) Nota finală la proba orală o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.(4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba orală.Articolul 71(1) Media generală de promovare a concursului este de cel puţin 7,00 (şapte).(2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor teoretice, respectiv la proba practică şi la proba orală.(3) Candidaţii care au obţinut media 7,00 (şapte) vor fi declaraţi admişi.(4) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescătoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute.(5) La medii egale, comisia va stabili candidatul declarat admis în ordine descrescătoare a notelor obţinute la cele două probe, în ordinea susţinerii acestora.Articolul 72Rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de un an de la data afişării rezultatelor finale, posturile vacante urmând a fi ocupate de candidaţii declaraţi admişi, în ordinea mediilor obţinute.Articolul 73În termen de cel mult 3 zile de la data finalizării concursului, comisia de examinare va preda întregul material de concurs Biroului resurse umane, documentare şi arhivă, care va lua măsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul acestuia.Articolul 74Numirea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face de către directorul Institutului.Articolul 75Lucrările scrise şi procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi.Articolul 76Candidaţii declaraţi admişi sunt obligaţi să se prezinte la post în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă. În cazul neprezentării nejustificate la post, la termenul stabilit, postul este declarat vacant, în condiţiile legii, urmând să se comunice următoarei persoane, declarată reuşită la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv.Articolul 77Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrări privind concursul se arhivează şi se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.Articolul 78Ştergerea de pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii a informaţiilor ce conţin date cu caracter personal referitoare la candidaţii la concursurile/examenele organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, se realizează din dispoziţia directorului Institutului Naţional al Magistraturii, după împlinirea termenului de un an de la validarea rezultatelor examenului/concursului, şi se aduce la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi a celorlalte instituţii care deţin astfel de evidenţe.
Norme de aplicare
d) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratură; REGULAMENT din 4 iunie 2019Capitolul I Dispoziţii comuneArticolul 1Dispoziţiile prezentului regulament se aplică auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii până în anul 2019 inclusiv.Capitolul II Pregătirea judecătorilor şi procurorilor în perioada de stagiuArticolul 2(1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari efectuează un stagiu cu o durată de un an, potrivit legii.(2) Perioada de stagiu începe din ziua în care judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au fost numiţi în aceste funcţii.(3) Nu sunt incluse în perioada de stagiu concediile de maternitate şi concediile pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi alte concedii sau orice alte întreruperi ale activităţii care, însumate, depăşesc 30 de zile lucrătoare, pentru partea care depăşeşte această durată.(4) Prin excepţie de la alin. (3), concediile de odihnă, cursurile de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, precum şi concediile de studii de specialitate plătite pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate sunt incluse în perioada de stagiu.Articolul 3Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt obligaţi să continue pregătirea profesională pe toată durata stagiului, sub coordonarea îndrumătorului de stagiu.Articolul 4(1) Conducerea judecătoriei şi conducerea parchetului de pe lângă aceasta sunt obligate să asigure condiţii optime pentru desfăşurarea stagiului şi pentru pregătirea judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, în scopul perfecţionării cunoştinţelor teoretice şi practice specifice activităţii.(2) În acest scop, preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor desemna la începutul perioadei de stagiu un judecător, respectiv un procuror, cu o pregătire profesională temeinică şi experienţă, care va coordona pregătirea judecătorilor stagiari şi, respectiv, a procurorilor stagiari.(3) Activitatea fiecărui judecător stagiar şi procuror stagiar va fi analizată trimestrial de către judecătorul, respectiv procurorul desemnat. Aceştia din urmă vor propune conducerii judecătoriei sau, după caz, a parchetului de pe lângă aceasta măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi a activităţii judecătorilor stagiari şi a procurorilor stagiari, întocmind trimestrial un referat de evaluare privind însuşirea de către aceştia a cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.Articolul 5(1) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare va fi însoţit de avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau, după caz, al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.(2) Constatările referatelor de evaluare vor fi consemnate în fişa pentru stagiul de practică a judecătorului sau a procurorului. În această fişă preşedintele judecătoriei sau, după caz, prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta va înscrie şi perioadele de întrerupere a stagiului.Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitateArticolul 6(1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate.(2) În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, acesta este obligat să se prezinte la următorul examen, organizat potrivit prezentului regulament.(3) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar, din ziua validării rezultatelor examenului de către Consiliul Superior al Magistraturii. În această situaţie, judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare.(4) Consiliul Superior al Magistraturii, pentru motive temeinice, la cererea judecătorului stagiar sau a procurorului stagiar, cu avizul conducătorului instanţei sau al parchetului la care acesta funcţionează, poate aproba amânarea examenului de capacitate numai o singură dată.(5) Judecătorul stagiar sau procurorul stagiar care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului şi până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(6) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.Articolul 7(1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Data, locul, modul de desfăşurare a examenului de capacitate şi calendarul de desfăşurare se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii şi se comunică instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(3) Tematica şi bibliografia, precum şi cererea-tip de înscriere se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, se transmit instanţelor şi parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.Articolul 8(1) Înscrierea la examenul de capacitate se face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.(2) Cererile de înscriere la examenul de capacitate se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.(3) La cererea-tip de înscriere se anexează:a) diploma de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, în copie;b) referatele de evaluare şi avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau, după caz, al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta;c) fişa de stagiu, în original.Articolul 9Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari şi procurorii stagiari al căror stagiu se va împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.Articolul 10Examenul de capacitate constă în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale.Articolul 11(1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători şi procurori, inclusiv soluţionarea unor speţe şi redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcţie de specificul activităţii candidaţilor.(2) Probele scrise se susţin la următoarele materii:a) drept civil;b) drept procesual civil;c) drept penal;d) drept procesual penal.Articolul 12Probele scrise se vor susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare:– prima zi: proba la drept civil şi drept procesual civil;– a doua zi: proba la drept penal şi drept procesual penal.Articolul 13(1) Probele orale se susţin la următoarele materii: fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de bază (din: dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal), organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.(2) Examinarea se face pe bază de bilete.Articolul 14Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate în tematică şi bibliografie, cu excepţia celei comentate şi adnotate.Articolul 15(1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de organizare a examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de soluţionare a contestaţiilor şi comisia de mediere.(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii în acest sens.(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.Articolul 16(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea acţiunilor pentru examen.(2) Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din:– preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general adjunct sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;– vicepreşedinţi: directorii Institutului Naţional al Magistraturii sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;– membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Naţional al Magistraturii sau al Institutului Naţional al Magistraturii, consilieri juridici asimilaţi magistraţilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii;– responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a examenului. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a examenului de capacitate, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.Articolul 17(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate are, în principal, următoarele atribuţii:1. transmite cererea-tip de înscriere, tematica şi bibliografia de examen către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea;2. centralizează cererile de înscriere la examen, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la examen şi afişează lista finală a candidaţilor;3. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de examen, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării examenului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;4. ia măsuri pentru securizarea subiectelor, a baremelor de evaluare şi notare şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de examen şi de evaluare;5. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru examen, numerotate;6. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei examenului, responsabilii de sală numiţi prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a examenului de capacitate;7. preia de la comisia de elaborare a subiectelor subiectele pentru proba scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;8. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, imediat după extragerea variantei de examen, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;9. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru probele scrise;10. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de examen, după încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestuia, precum şi a subiectelor de examen pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. preia, în ziua desfăşurării examenului, lucrările scrise, organizează transportul acestora de la centrele de examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea lor;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele de examen, precum şi în cele în care îşi desfăşoară activitatea comisia de corectare sau comisia de soluţionare a contestaţiilor să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. predă şi primeşte de la comisiile de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor, după caz, lucrările scrise, borderourile individuale de notare, borderoul centralizator şi procesele-verbale cuprinzând deciziile acestor comisii;14. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. analizează desfăşurarea şi rezultatele examenului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;17. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;18. propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a examenului;19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet, de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, a rezultatelor finale ale examenului;20. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a examenului.(2) Preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.Articolul 18(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate verifică îndeplinirea condiţiilor de participare la examen a candidaţilor şi întocmeşte lista acestora cu cel puţin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii respinşi pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor sau la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea de către judecători şi procurori şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a examenului de capacitate.(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatarului.(5) După pronunţarea hotărârii secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la examen, listă care se aduce la cunoştinţa publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).Articolul 19(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi, în cazul probelor scrise, comisiile de corectare, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Comisiile de elaborare a subiectelor pentru probele orale constituie, în cazul acestora, şi comisii de examinare.(2) Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Comisia de mediere este formată din membrii comisiei de elaborare a subiectelor, membrii comisiei de corectare şi un alt membru.(5) Comisiile prevăzute la alin. (1) au un preşedinte comun, distinct pentru judecători, respectiv procurori. Preşedintele este membru al comisiei de elaborare a subiectelor, veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de examen, precum şi repartizarea lui între comisii şi coordonează activitatea comisiilor pe care le conduce. Preşedintele nu poate corecta lucrări şi nici soluţiona contestaţii.(6) Aceeaşi persoană, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (4) şi a preşedintelui comisiilor indicate la alin. (1), nu poate face parte din mai mult de o comisie.(7) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(8) Componenţa nominală a acestor comisii se stabileşte în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale prezentului regulament, Institutul Naţional al Magistraturii putând formula recomandări în acest sens.(9) Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor, de corectare, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(10) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de organizare a examenului de capacitate şi se păstrează alături de celelalte documente de examen.(11) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiţi şi membri supleanţi.Articolul 20(1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal.(2) Comisiile de examinare la probele orale au cel puţin 3 membri şi se constituie în mod distinct, la următoarele materii:a) drept civil;b) drept procesual civil;c) drept penal;d) drept procesual penal;e) fundamentele constituţionale ale statului de drept;f) organizarea judiciară şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, care constituie o singură materie de examen.Articolul 21Numirea membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor pentru probele scrise şi orale se face cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a acestor probe.Articolul 22Comisia de elaborare a subiectelor are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire - flexibilitate, dimensiunea critică etc.;c) să fie astfel formulate încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;d) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă un grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;e) să se evite repetarea subiectelor de la examenele anterioare;f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de examen;g) să anunţe/să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;h) să se evite, pe cât posibil, subiectele ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, să se puncteze toate soluţiile a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;i) în notarea lucrărilor să se pună accentul pe motivarea soluţiei alese de candidat; în barem pot să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;j) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;2. predarea către comisia de organizare a examenului de capacitate, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi de notare, pe discipline de examen, în plicuri distincte, închise şi sigilate;3. elaborarea, pentru probele scrise, a câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, din care se alege prin tragere la sorţi numărul subiectului probei scrise;4. predarea către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor, a ghidurilor de corectare pentru probele scrise;5. elaborarea, pentru probele orale, a unui punctaj de evaluare.Articolul 23(1) Comisia de corectare se constituie odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.(2) Instruirea corectorilor se efectuează de către preşedintele comun prevăzut la art. 19 alin. (5).(3) Comisia de corectare examinează contestaţiile la barem, sub coordonarea preşedintelui comisiei şi cu consultarea comisiei de elaborare a subiectelor.(4) În cazul în care comisia de corectare respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(5) În cazul în care membrii comisiei de corectare apreciază că una sau mai multe contestaţii sunt întemeiate, iar membrii comisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, comisia de corectare adoptă baremele definitive.(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), dacă membrii comisiei de corectare şi cei ai comisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către comisia de mediere. Comisia de mediere hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi.Articolul 24(1) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor pentru probele scrise are loc odată cu numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor.(2) Comisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note, conform baremelor de evaluare şi notare definitive şi ghidurilor de corectare.Articolul 25(1) Comisia de elaborare a subiectelor stabileşte câte 3 variante de subiecte pentru fiecare materie.(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi de notare, pe discipline de examen, vor fi puse în plicuri separate, sigilate şi vor fi predate comisiei de organizare a examenului de capacitate cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probei scrise.(3) Prin tragere la sorţi de către un reprezentant desemnat de candidaţi vor fi stabilite subiectele pentru lucrările scrise, care vor fi multiplicate în număr egal cu cel al candidaţilor la examen, introduse în plicuri sigilate şi predate responsabililor din sălile de examen. Preşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate şi persoana care a efectuat tragerea la sorţi semnează pe versoul plicului ce conţine varianta extrasă.(4) După verificarea integrităţii plicurilor cu subiecte, supraveghetorii le vor distribui candidaţilor, comunicând ora începerii şi ora încheierii probei de examen.Articolul 26(1) Accesul candidaţilor în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.(2) Pe durata desfăşurării probelor scrise şi orale este permisă consultarea legislaţiei indicate explicit în tematică şi bibliografie. Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise şi orale orice alte lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din examen.(3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.(4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de examen tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit, precum şi coli obişnuite, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ciorne. Colţul tezei de examen va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.(5) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.(6) Pe toată durata desfăşurării probelor scrise este interzisă părăsirea sălii de examen de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de un supraveghetor, până la înapoierea în sala de examen.(7) Niciun membru al comisiei de organizare a examenului de capacitate nu poate părăsi centrul de examen şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de examen până la încheierea probei scrise.Articolul 27(1) Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, pentru fiecare subiect, se transmit candidaţilor odată cu subiectele.(2) Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a examenului de capacitate şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.(3) Candidaţii care doresc că corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „anulat“, se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(4) Fiecare candidat primeşte teze de examen tipizate şi coli de ciornă câte îi sunt necesare.(5) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(6) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.(7) Preşedintele sau vicepreşedintele comisiei de organizare a examenului de capacitate preia lucrările sub semnătură de la responsabilii de sală, membrii comisiei procedând ulterior la amestecarea şi numerotarea lucrărilor.(8) Frauda dovedită atrage eliminarea din examen. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de examen în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 26 alin. (2). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a examenului de capacitate şi candidatului respectiv.(9) Pentru fiecare sală de examen se întocmeşte un proces-verbal.Articolul 28(1) Corectarea lucrărilor se face conform baremelor şi ghidurilor de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor, pentru fiecare subiect de examen, bareme care se afişează după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 23 alin. (3)-(6).(2) În situaţiile prevăzute la art. 23 alin. (4) şi (5), contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situaţiile prevăzute la art. 23 alin. (6), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (4) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 29(1) Corectarea lucrărilor se face separat de către 2 membri ai comisiei de corectare, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 11 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare şi de notare şi ghidurile de corectare stabilite de comisia de elaborare a subiectelor sau modificate în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1). Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 11 alin. (2), cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Corectarea şi notarea pe baza baremului se înregistrează în borderouri de notare separate, de către fiecare corector, semnate de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală la fiecare materie o reprezintă media celor două note acordate. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori de către preşedintele comisiilor, prin tragere la sorţi. Nota dată la reevaluare se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei de reevaluare, şi se trece pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului de capacitate. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de examen, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de organizare a examenului de capacitate. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid în prezenţa preşedintelui comisiei de organizare a examenului de capacitate, iar notele finale se înregistrează imediat în borderourile de examen.(3) Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale.Articolul 30Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu într-un tabel care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 31(1) Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se depun de către candidaţi, în termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediile curţilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin fax, Institutului Naţional al Magistraturii.(2) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi resigilate şi renumerotate, fiind înscrise într-un borderou separat.(3) Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre media stabilită de comisia de corectare şi de comisia de soluţionare a contestaţiilor este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori membri ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi un arbitru desemnat dintre ceilalţi corectori prin tragere la sorţi de către preşedintele comisiilor.(4) Contestaţiile se soluţionează de către comisia de soluţionare a contestaţiilor în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), iar decizia comisiei este irevocabilă.(5) Nota acordată la contestaţii nu poate fi mai mică decât nota contestată.(6) Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluţionarea contestaţiilor, se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 32(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea probelor orale, comisia de organizare a examenului de capacitate întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Accesul candidaţilor în sala de examen este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.(3) Pentru pregătirea răspunsurilor, fiecare candidat va beneficia de un timp de gândire de cel puţin 30 de minute de la extragerea subiectelor, înaintea susţinerii probei orale.(4) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor, pe timpul desfăşurării probelor orale, orice alte lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, cu excepţia legislaţiei relevante, precum orice mijloc electronic de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii atrage eliminarea din examen.(5) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.Articolul 33(1) Notarea se face, în baza punctajului de evaluare elaborat de comisia de examinare, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.(2) Notarea la probele orale este definitivă.Articolul 34(1) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obţinute la probele scrise şi orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi cel puţin nota 5 la fiecare probă scrisă şi orală.(2) La terminarea examenului comisia de organizare a examenului de capacitate va întocmi un proces-verbal, în care vor fi menţionate condiţiile de desfăşurare a examenului, notele obţinute de candidaţi la probele scrise şi orale şi media generală pe baza căreia au fost declaraţi admişi sau respinşi.(3) Procesul-verbal va fi semnat de preşedintele comisiilor prevăzute la art. 19 alin. (1).Articolul 35Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.Capitolul IV Validarea examenului de capacitate şi repartizarea candidaţilor pe posturiArticolul 36(1) Rezultatele examenului de capacitate, procesul-verbal prevăzut la art. 34 alin. (3) şi raportul întocmit de compartimentul de specialitate vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1).(3) În raport cu concluziile secţiilor, compartimentul de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii centralizează rezultatele, întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor şi efectuează celelalte lucrări necesare procedurii de validare a examenului de capacitate.(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă cu privire la validarea examenului de capacitate în prima şedinţă care urmează şedinţelor în care secţiile au analizat îndeplinirea condiţiilor legale de către judecătorii stagiari şi procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate.(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(6) În cazul invalidării rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii va stabili o nouă dată pentru susţinerea examenului de capacitate.Articolul 37După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 38(1) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să îşi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. În acest sens, candidaţii vor fi convocaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, în vederea repartizării pe post. Candidaţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.(2) Judecătorii stagiari pot opta doar pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari pot opta doar pentru posturi de procuror.Articolul 39(1) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la art. 38 alin. (1) i se va propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Refuzul de a accepta propunerea, precum şi necomunicarea acceptării postului în termen de 10 zile de la primirea propunerii se consideră demisie.Articolul 40Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 41(1) La medii egale are prioritate, la alegerea postului, în ordinea următoare, candidatul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(2) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Articolul 42În termen de cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor care au promovat examenul de capacitate.Articolul 43(1) Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor coordonate sau subordonate, Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia.(2) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, prevăzut la alin. (1), optează, prin cererea de înscriere la examenul de capacitate, pentru susţinerea probelor scrise şi orale, fie împreună cu judecătorii, fie împreună cu procurorii, lucrările cu caracter practic pe care le vor susţine urmând să fie particularizate în funcţie de instituţiile de la care provin.(3) La cererea-tip de înscriere, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor va anexa referatul de evaluare întocmit de către conducătorul compartimentului în care stagiarul îşi desfăşoară activitatea, avizat de conducerea instituţiei în cauză.Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 44Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Codul de procedură civilă.Articolul 45(1) Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor ori ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată, pe sau lângă uşa de intrare a instanţei ori parchetului.(2) Conducătorii instanţelor sau parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele primului grefier ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului, grefierul va nota ora şi data afişării sau a retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras conducerii instanţei sau conducătorului parchetului.Articolul 46(1) Cererile de înscriere la examen, însoţite de actele prevăzute la art. 8 alin. (3), sau, după caz, cererile de amânare, precum şi lucrările scrise şi rezultatele finale obţinute la examenul de capacitate vor fi păstrate în mapa profesională a judecătorului sau procurorului.(2) Toate celelalte documente privind desfăşurarea examenului de capacitate se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 487 din 9 iunie 2020, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că dispoziţiile art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI, republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanțele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstiţutionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstiţutionale sunt suspendate de drept.
Prin urmare, începând cu data de 9 iunie 2020, dispoziţiile art. 106 lit. d) se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 24 iulie 2020, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.
Norme de aplicare
e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continua a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute;REGULAMENT din 17 septembrie 2019Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Admiterea în magistratură se face prin concurs, pe baza competenţei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputaţii, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii. (2) Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament.Articolul 2Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani la data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) şi, după caz, la art. 32 din Legea nr. 303/2004.Capitolul II Organizarea concursuluiArticolul 3(1) Concursul de admitere în magistratură se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi de la parchetele de pe lângă acestea.(2) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, taxa de înscriere, tematica şi bibliografia de concurs, precum şi cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii sau a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.(3) Numărul şi lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei de resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Prin aceeaşi hotărâre se pot stabili şi alte posturi vacante de la instanţe şi parchete unde există dificultăţi de ocupare, în privinţa cărora Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea, în ordinea, condiţiile şi limitele stabilite prin hotărâre.(4) Datele prevăzute la alin. (2) şi (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(5) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului, numărul de posturi scoase la concurs şi, după caz, al celor în privinţa cărora există posibilitatea suplimentării, precum şi taxa de înscriere se aduc la cunoştinţă şi printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.(6) Cererea-tip de înscriere se publică pe pagina de internet a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripţii domiciliază sau au reşedinţa legal stabilită candidaţii.(8) La cererea de înscriere se anexează următoarele acte:a) certificatul de naştere, în copie certificată pentru conformitate de candidat;b) actul de identitate, în copie certificată pentru conformitate de candidat;c) diploma de licenţă, în copie legalizată;d) chitanţa de plată a taxei de înscriere;e) certificatul de cazier judiciar;f) certificatul de cazier fiscal;g) declaraţia pe propria răspundere privind existenţa unor eventuale întreruperi în activitate;h) curriculum vitae;i) carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie certificată pentru conformitate de candidat.(9) Cuantumul taxei de înscriere la concurs se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa se plăteşte la casieria tribunalului sau, după caz, a parchetului la care se face înscrierea. Pentru încasarea taxei se va utiliza chitanţier separat de cel folosit pentru activitatea curentă. Chitanţele se întocmesc în 3 exemplare, dintre care originalul şi al doilea exemplar se vor înmâna candidatului. Sumele astfel obţinute se vor vira la Consiliul Superior al Magistraturii prin ordin de plată.(10) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul în care candidatul decedează mai înainte de susţinerea primei probe din cadrul primei etape a concursului ori în cazul altor situaţii obiective de împiedicare a participării la concurs. Cererea de restituire se depune la Direcţia resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi se soluţionează în termen de 30 de zile de la înregistrare de către Direcţia economică şi administrativ din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(11) Preşedinţii tribunalelor şi, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea vor preda dosarele candidaţilor la comisia de admitere a concursului în cel mult 3 zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (7).Articolul 4(1) Consiliul Superior al Magistraturii numeşte comisia de admitere a concursului, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor.(2) Nu vor fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor vor completa declaraţii pe propria răspundere în acest sens. Aceeaşi persoană poate face parte dintr-o singură comisie.(3) Dacă incompatibilitatea prevăzută la alin. (2) se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în cauză are obligaţia să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei, în vederea înlocuirii sale.Articolul 5(1) Comisia de admitere a concursului se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, şi coordonează organizarea şi desfăşurarea concursului.(2) Comisia de admitere a concursului se compune din:a) preşedinte: secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii sau secretarul general adjunct;b) vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;c) membri: directori, şefi de serviciu, judecători şi procurori detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau Institutului Naţional al Magistraturii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii;d) responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de admitere, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.Articolul 6(1) Comisia de admitere a concursului are în principal următoarele atribuţii:1. verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 303/2004, a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege, precum şi a condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, centralizează dosarele candidaţilor, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus, afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, pentru membrii comisiilor;3. ia măsuri pentru securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, care sunt numerotate;5. instruieşte, înaintea susţinerii concursului, responsabilii de sală;6. preia de la comisia de elaborare subiectele pentru probele scrise şi baremele de evaluare şi de notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;7. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;8. efectuează tragerea la sorţi a variantei de subiecte pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, dintre cele 2 variante elaborate conform art. 10 pct. 2, în vederea multiplicării subiectelor pentru această probă. Tragerea la sorţi se realizează de către preşedintele comisiei de admitere, în prezenţa a 5 membri ai comisiei, cu cel mult 12 ore înainte de ora de începere a probei în fiecare zi de concurs, încheind un proces-verbal în acest sens;9. coordonează multiplicarea subiectelor pentru probele scrise, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile conţinând necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10. distribuie responsabililor de sală subiectele multiplicate pentru probele scrise;11. repartizează candidaţii pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, dispune afişarea listelor respective cu cel puţin 24 de ore înainte de fiecare probă pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs după încheierea fiecărei probe scrise şi asigură publicarea acestuia pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;13. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi răspunde de securitatea acestora;14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. efectuează verificări privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, după afişarea rezultatelor definitive ale concursului;17. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;18. informează de îndată conducerea Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi: pierderea, deteriorarea sau desecretizarea unui subiect;19. asigură afişarea şi publicarea simultană pe paginile de internet de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii a rezultatelor concursului şi asigură transmiterea rezultatelor către tribunale şi parchetele de pe lângă acestea;20. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului.(2) Comisia de admitere a concursului exercită orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 7(1) Preşedintele comisiei de admitere a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 6. (2) În acest scop, preşedintele comisiei de admitere a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea bunei desfăşurări a concursului. (3) Preşedinţii tribunalelor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea răspund de ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, sub coordonarea preşedintelui comisiei de admitere a concursului.Articolul 8(1) Elaborarea subiectelor de concurs pentru testul-grilă, proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba interviului şi a baremelor de evaluare şi notare se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de elaborare a subiectelor, iar soluţionarea contestaţiilor la barem, corectarea lucrărilor la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi soluţionarea contestaţiilor la rezultate se realizează de subcomisiile corespunzătoare din cadrul comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Evaluarea şi notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice se realizează prin procesare electronică.(2) Comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi sunt conduse de câte un preşedinte. Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor de elaborare a subiectelor, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei.(3) Desemnarea membrilor acestor comisii se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor vor fi numiţi de regulă dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi care au urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) vor semna contracte de participare în comisii cu privire la modalităţile de plată şi respectarea atribuţiilor ce le revin potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii vor fi centralizate de comisia de admitere a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.(7) În comisiile prevăzute la alin. (2) vor fi numiţi şi membri supleanţi, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei respective de concurs.Articolul 9(1) Comisia de elaborare a subiectelor este compusă din: comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, comună pentru cele două probe scrise, şi comisia de examinare din cadrul probei interviului. Pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice se constituie în mod distinct subcomisii de elaborare a subiectelor la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii subcomisiei care elaborează şi subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.(2) Subcomisiile de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice sunt alcătuite din câte 4 membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din aceste subcomisii fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.(3) Numirea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor va avea loc cu cel puţin 30 de zile înaintea datei de desfăşurare a primei probe din cadrul primei etape a concursului.(4) Propunerile Institutului Naţional al Magistraturii vor fi transmise cu cel puţin 10 zile anterior termenului prevăzut la alin. (3).Articolul 10Comisia de elaborare a subiectelor pentru testul-grilă şi pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor de concurs şi a baremelor de evaluare şi de notare, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a putea fi tratate în timpul de lucru stabilit;c) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;d) în cazul testului-grilă, să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;e) în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice:(i) să asigure pondere egală între disciplinele de concurs;(ii) să evidenţieze operaţiile gândirii - analiză, sinteză, generalizare - în trăsături ale procesului de gândire, cum ar fi: flexibilitatea, dimensiunea critică;(iii) să fie formulate astfel încât tratarea subiectelor să angajeze cât mai multe posibilităţi de analiză, de sinteză şi de generalizare din partea candidaţilor;(iv) să indice pentru fiecare subiect atât punctajul prevăzut în barem, cât şi timpul recomandat pentru rezolvare;(v) să pună accent în notarea lucrărilor pe motivarea soluţiei alese de candidat, în barem putând să fie punctate modalităţi alternative de motivare a soluţiei alese de candidat;(vi) baremul stabilit să puncteze coerenţa în exprimare şi respectarea regulilor de gramatică şi ortografief) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probelor de concurs;g) să se asigure unitatea de evaluare la nivel naţional;h) subiectele nu pot conţine probleme controversate în doctrină sau în practică;2. pentru proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, elaborarea a câte 2 variante de subiecte pentru fiecare disciplină, din care se alege prin tragere la sorţi varianta pentru această probă; 3. predarea către comisia de admitere a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise eliminatorii, a subiectelor şi a baremelor de evaluare şi de notare, în plicuri sigilate; 4. în cazul probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice, predarea ghidurilor de corectare către comisia de corectare, cel târziu la momentul începerii corectării lucrărilor.Articolul 11Comisia de examinare din cadrul probei interviului are următoarele atribuţii:a) elaborarea grilei de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului; b) elaborarea subiectelor pe baza cărora vor fi examinaţi candidaţii;c) intervievarea candidaţilor, în scopul identificării aptitudinilor, motivaţiilor şi elementelor de etică specifice profesiei.Articolul 12(1) Comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, fiind compusă din următoarele subcomisii, constituite în mod distinct la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal:a) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise şi împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice;b) subcomisii de corectare a lucrărilor de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice;c) subcomisii de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. (2) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este alcătuită din membri specializaţi în drept civil şi drept procesual civil, respectiv în drept penal şi drept procesual penal. Din această comisie fac parte şi cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Subcomisiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sunt alcătuite din câte 4 membri. Numărul membrilor subcomisiilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor.(3) Numirea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiilor se face conform dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (4). (4) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru probele scrise şi a celor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice au următoarele atribuţii: a) soluţionarea, cu consultarea subcomisiei de elaborare a subiectelor corespunzătoare, a contestaţiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise, motivarea soluţiilor şi adoptarea baremului definitiv;b) soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (5) Subcomisiile de corectare evaluează lucrările de la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi acordă note, pe baza baremului definitiv de evaluare şi notare şi a ghidului de corectare.(6) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice reevaluează lucrările ale căror note iniţiale au fost contestate, acordând note, pe baza baremului definitiv şi a ghidului de corectare.Articolul 13(1) Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), b) şi d) din Legea nr. 303/2004, a condiţiei privind lipsa antecedentelor penale şi a cazierului fiscal prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din aceeaşi lege şi a condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 se realizează de comisia de admitere a concursului.(2) Rezultatele verificărilor prevăzute la alin. (1) se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Contestaţiile se depun la tribunale şi parchetele de pe lângă acestea şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de admitere a concursului.(5) Contestaţiile se soluţionează prin hotărâre definitivă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(6) Lista finală a candidaţilor se afişează la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Capitolul III Desfăşurarea concursuluiArticolul 14(1) Examinarea candidaţilor se face în două etape.(2) Prima etapă este eliminatorie şi constă în susţinerea următoarelor probe scrise eliminatorii:1. un test-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinut la următoarele discipline:a) drept civil;b) drept procesual civil;c) drept penal;d) drept procesual penal;2. o probă scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, teoretice şi practice, susţinută la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal. (3) La proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice participă numai candidaţii declaraţi admişi la testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice. (4) Nota obţinută la prima etapă este media aritmetică a notelor obţinute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice. (5) La etapa a II-a participă numai candidaţii declaraţi admişi la fiecare dintre cele două probe, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă, în limita unui număr egal cu o dată şi jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaţilor admişi în etapa a II-a se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.(6) A doua etapă constă în susţinerea unui interviu.Articolul 15(1) Testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs menţionate la art. 14 alin. (2) pct. 1. (2) La testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice fiecare răspuns corect primeşte 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10. (3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoştinţelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. (4) Lucrările se notează cu «Admis» sau «Respins», în funcţie de punctajul obţinut de candidat. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaţilor admişi se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.Articolul 16(1) Accesul candidaţilor în sălile de concurs este permis pe baza unui act de identitate, până la ora stabilită de comisia de admitere, cel mai târziu până la momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs.(2) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloace de comunicare. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă şi atrage eliminarea din concurs.(3) În vederea elaborării lucrărilor scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pix cu pastă de culoare neagră.(4) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Fiecare candidat primeşte o teză de concurs tipizată, cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii, conţinând testul-grilă, pe care îşi scrie cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date. Colţul tezei de concurs va fi lipit şi ştampilat la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală au semnat în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.(5) Din momentul deschiderii plicului în care se află tezele de concurs niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului pierd dreptul de a mai susţine proba respectivă.(6) Pe toată durata desfăşurării probei este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidaţi. În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el trebuie să fie însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(7) Niciun membru al comisiei de admitere a concursului prezent la centrul de concurs nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise.Articolul 17(1) Pe parcursul desfăşurării probei membrii comisiei de admitere a concursului, responsabilii de sală şi supraveghetorii nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea testului şi nu pot aduce modificări acestuia şi baremului de evaluare şi notare. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de elaborare a subiectelor.(2) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(3) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate câte îi sunt necesare.(4) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările sub semnătură în faza în care se află, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit potrivit art. 15 alin. (3). Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(5) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(6) Preşedintele comisiei de admitere a concursului preia lucrările sub semnătură de la supraveghetori.(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. Se consideră fraudă şi înscrierea numelui candidatului pe teza de concurs în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea „Fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de admitere şi candidatului respectiv.(8) Sancţiunea prevăzută la alin. (7) se aplică şi pentru depăşirea timpului de concurs, stabilit potrivit art. 15 alin. (3).(9) Pentru fiecare sală de concurs se întocmeşte un proces-verbal.Articolul 18(1) Baremul de evaluare şi notare stabilit de comisia de elaborare a subiectelor se afişează la centrele de concurs după încheierea probei şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afişarea baremului la centrele de concurs, candidaţii pot face contestaţii la acesta, care se depun, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii. Contestaţiile la barem se soluţionează de subcomisia corespunzătoare de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor. (3) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (3), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv. (5) În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfăşoară în acelaşi timp cu concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi există întrebări identice, admiterea unei contestaţii la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii produce efecte şi în privinţa concursului de admitere în magistratură, în condiţiile alin. (2)-(4).(6) În cazul admiterii contestaţiei la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. (7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani. (8) Sancţiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 19Rezultatele probei prevăzute la art. 15 se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 20(1) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la proba prevăzută la art. 15. Contestaţia se depune, prin fax sau e-mail, la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Naţional al Magistraturii şi Consiliului Superior al Magistraturii. (2) În vederea soluţionării contestaţiilor, colţul lucrării se va sigila din nou. (3) Contestaţiile se soluţionează de către subcomisiile prevăzute la art. 12 alin. (4), în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).(4) Nota acordată de subcomisiile menţionate la alin. (3) este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.Articolul 21(1) Proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil şi drept procesual civil, respectiv drept penal şi drept procesual penal şi se susţine pe parcursul a două zile, după următoarea repartizare: a) prima zi: drept civil şi drept procesual civil; b) a doua zi: drept penal şi drept procesual penal.(2) Candidaţii care doresc că corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidaţi, din diferite motive - corectări numeroase şi greşeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaştere -, doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte coli tipizate. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de aceştia şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(3) La predarea lucrărilor supraveghetorii barează spaţiile nescrise, verifică numărul de pagini şi îl trec în procesele-verbale pe care le semnează candidaţii, precum şi în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.(4) Dispoziţiile art. 15 alin. (3), art. 16-17, art. 18 alin. (1), (5)-(8) şi ale art. 19 se aplică în mod corespunzător.(5) Corectarea lucrărilor se face de către subcomisiile de corectare prevăzute la art. 12 alin. (5). Fiecare lucrare se corectează separat de către 2 corectori, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil şi drept procesual civil, respectiv la drept penal şi drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Notarea pe baza baremului se înregistrează în borderoul de notare, separat, de către fiecare corector, semnat de aceştia pe fiecare pagină. Nota finală a lucrării o reprezintă media celor două note acordate, calculată cu două zecimale, fără rotunjire. Dacă între notele acordate diferenţa este mai mare de un punct, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori şi un arbitru desemnat de către preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai subcomisiei de corectare. Nota dată la reevaluare se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai comisiei şi se consemnează într-un borderou de notare distinct, sub semnătura celor 3 membri ai comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat, ca medie sau în urma reevaluării, este mai mic sau egal cu această notă.(6) Colţul lucrării nu se desigilează pe durata corectării. Notele acordate se înscriu în borderou sub semnătura celor care le-au acordat şi apoi pe lucrare, în rubrica specială a foii de concurs, cu cerneală neagră, sub semnătură, de către comisia de admitere. După ce toate lucrările scrise au fost corectate şi notate, iar notele înscrise pe lucrări, acestea se deschid, iar notele se înregistrează în borderourile de concurs.(7) Nota probei scrise de verificare a cunoştinţelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la fiecare lucrare.(8) Candidaţii pot contesta punctajul obţinut la această probă, dispoziţiile art. 20 alin. (1), (2) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător.(9) Contestaţiile la notele obţinute la această probă se soluţionează de către subcomisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor prevăzută la art. 12 alin. (6). Fiecare lucrare a cărei notă iniţială a fost contestată se recorectează de către 2 membri ai subcomisiei, pe baza baremului definitiv de evaluare şi de notare şi a ghidului de corectare. În cazul în care se constată o diferenţă mai mare de un punct între notele celor 2 corectori şi cel puţin una dintre note este minimum 5 sau dacă diferenţa dintre mediile stabilite de subcomisia de corectare şi de subcomisia de contestaţii este mai mare de 1,5 puncte, în favoarea candidatului, nota finală va fi stabilită de o comisie formată din cei 2 corectori, membri ai subcomisiei de contestaţii, şi un arbitru desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii, prin tragere la sorţi, dintre ceilalţi membri ai acestei subcomisii. Nota finală se stabileşte prin mediere sau, în caz de dezacord, ca medie aritmetică a notelor celor 3 membri ai subcomisiei.(10) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 5 la fiecare lucrare şi cel puţin media 6, calculată potrivit alin. (7).Articolul 22(1) Candidaţii susţin un interviu în faţa comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, doi judecători, un procuror şi un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Numărul comisiilor de interviu se stabileşte în funcţie de numărul candidaţilor declaraţi admişi după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în comisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situaţia în care activează mai multe comisii, componenţa nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorţi, în ziua desfăşurării probei. Membrii comisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispoziţiile art. 8 alin. (7) aplicându-se în mod corespunzător.(2) Interviul constă în:a) elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia;b) analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei.(3) Analiza prevăzută la alin. (2) lit. a) se predă comisiei de examinare după susţinerea orală a acesteia şi va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Evaluarea are în vedere, pe baza răspunsurilor candidatului la întrebările comisiei, şi modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea magistraţilor, integritatea, precum şi alte aspecte ridicate în cadrul discuţiilor. (4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului, elaborată de Institutul Naţional al Magistraturii, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.(5) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei orice surse de informare care ar putea fi utilizate la interviu, precum şi orice mijloace de comunicare ori mijloace de transmitere de date. Încălcarea acestor dispoziţii constituie fraudă.(6) Se consideră fraudă şi depăşirea neautorizată a timpului stabilit prin Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea interviului pentru elaborarea analizei prevăzute la alin. (2) lit. a).(7) Frauda dovedită atrage eliminarea din concurs. În aceste cazuri, faptele şi măsurile luate se consemnează într-un proces-verbal care se comunică comisiei de admitere a concursului şi candidatului respectiv.(8) Aprecierea interviului se face, în baza grilei de evaluare elaborate de comisia de examinare, cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obţinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.(9) Nota obţinută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de examinare. Nota astfel acordată este definitivă.(10) În funcţie de punctajul obţinut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „Admis“ sau „Respins“. Sunt declaraţi admişi la această probă candidaţii care au obţinut nota minimă 7.(11) Rezultatele de la proba constând în interviul candidaţilor se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii, la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Articolul 23(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de desfăşurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmeşte lista alfabetică a candidaţilor, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidaţi, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Accesul candidaţilor în sala de concurs este permis pe baza unui act de identitate, în ordinea afişată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă.(3) Înregistrarea interviului este obligatorie, cel puţin prin mijloace tehnice audio.(4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug.Articolul 24După primele două etape ale concursului sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 14 alin. (4), în limita numărului de posturi scoase la concurs.Articolul 25(1) Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmite în vederea afişării la sediile tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea.(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase la concurs:a) în situaţia în care mai mulţi candidaţi au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului;b) în conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (3) teza a II-a.(3) În ipoteza prevăzută la alin. (2) lit. a), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate suplimenta numărul de posturi scoase la concurs, astfel încât să poată fi repartizaţi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului. În acest sens se vor avea în vedere, în ordine, posturile menţionate în lista cu posturi vacante prevăzută la art. 3 alin. (3) teza a II-a. Suplimentarea poate fi dispusă şi în cazul în care o astfel de listă nu a fost stabilită, dacă există posturi vacante de judecători şi procurori.(4) În situaţia în care sunt incidente ambele ipoteze prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), suplimentarea poate fi dispusă numai cu privire la posturile menţionate în lista cu posturi vacante prevăzută la art. 3 alin. (3) teza a II-a.(5) Dacă nu există posturi vacante sau dacă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu decide suplimentarea numărului de posturi scoase la concurs, departajarea candidaţilor care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice, prevăzută de art. 14 alin. (2) pct. 2. Când notele obţinute de candidaţi la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face în funcţie de vechimea în specialitate juridică, de deţinerea titlului ştiinţific de doctor în drept, a calităţii de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate. În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(6) Candidaţii clasificaţi în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concurs, stabilite conform art. 14 alin. (4), formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de admitere a concursului, opţiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate în condiţiile alin. (2)-(4). Candidaţii pot formula o singură opţiune, care nu poate fi modificată decât în situaţiile expres prevăzute de prezentul regulament. La note egale, departajarea candidaţilor se face conform alin. (5).Articolul 26(1) După afişarea rezultatelor definitive ale concursului, candidaţii admişi după cele două etape ale concursului vor fi verificaţi sub aspectul îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004 şi vor fi programaţi pentru a se prezenta la vizita medicală şi la testarea psihologică.(2) Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris şi a unui interviu în faţa unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţilor de apel, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum şi calificativul „Admis“ sau „Respins“.(3) În funcţie de numărul candidaţilor, aceştia vor putea fi repartizaţi pe grupe după criteriul alfabetic, urmând ca fiecare grupă să susţină testarea psihologică în faţa câte unui psiholog.(4) Metodologia privind organizarea şi desfăşurarea testării psihologice, elaborată de Direcţia resurse umane şi organizare, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu anunţul privind organizarea concursului.(5) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. Calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestaţii, care se transmit prin fax Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Contestaţiile se soluţionează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris şi susţinerea unui nou interviu.(8) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv şi se publică în condiţiile alin. (5).Articolul 27(1) Verificările privind îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii se vor face cu respectarea legislaţiei în vigoare referitoare la protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.(2) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, candidaţii au obligaţia de a depune la tribunalele, respectiv la parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază, în termen de 5 zile de la data publicării rezultatelor definitive ale concursului, următoarele documente:a) curriculum vitae care să cuprindă datele de identificare, datele de stare civilă, datele cu privire la studiile absolvite şi locurile de muncă anterioare;b) caracterizarea de la ultimul loc de muncă, care să cuprindă inclusiv menţiuni privind existenţa ori inexistenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare sau administrative;c) adeverinţe eliberate de primării şi/sau, după caz, de administraţiile financiare de la domiciliile avute în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din care să rezulte, dacă este cazul, natura şi tipul contravenţiilor comise şi sancţiunile contravenţionale aplicate în această perioadă;d) declaraţia pe propria răspundere privind precizarea domiciliului avut în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;e) orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante pentru verificarea îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii.(3) La expirarea termenului prevăzut la alin. (2), tribunalele, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele în a căror circumscripţie domiciliază candidaţii centralizează documentele depuse în vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii şi le transmit de îndată comisiei de admitere a concursului.(4) În vederea verificării îndeplinirii condiţiei bunei reputaţii, comisia de admitere a concursului solicită Inspectoratului General al Poliţiei Române comunicarea datelor rezultate din evidenţa operativă a organelor judiciare cu privire la candidaţi, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, date privind o eventuală eliminare a candidatului, în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului, din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, şi poate solicita, în măsura în care consideră necesar, relaţii şi de la alte instituţii.(5) Comisia de admitere a concursului verifică documentele prevăzute la alin. (2) şi (4) şi, atunci când este cazul, sesizările primite cu privire la candidaţi. În cazul persoanelor care au mai îndeplinit anterior funcţia de judecător sau procuror, vor constitui obiect al verificării privind buna reputaţie şi datele cuprinse în dosarul profesional al acestora.(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condiţiilor de numire în funcţia de judecător sau procuror, care se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.(7) Pentru stabilirea condiţiei bunei reputaţii sunt analizate:a) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 18^1 din Codul penal din 1968;b) faptele pentru care, deşi s-a dispus achitarea, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală a candidaţilor în temeiul art. 10 lit. b^1) din Codul de procedură penală din 1968, nu s-a aplicat o sancţiune cu caracter administrativ dintre cele prevăzute la art. 91 din Codul penal din 1968;c) faptele cu privire la care s-a dispus clasarea sau achitarea candidaţilor în conformitate cu dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, cu modificările ulterioare;d) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni de drept penal ori pentru care s-au pronunţat soluţii de renunţare la urmărirea penală sau la aplicarea pedepsei ori de amânare a aplicării pedepsei;e) faptele pentru care candidaţilor li s-au aplicat sancţiuni disciplinare în alte profesii în ultimii 3 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului;f) faptele pentru care candidaţii au fost eliminaţi din concursurile de admitere organizate de Consiliul Superior al Magistraturii în ultimii 5 ani anterior datei susţinerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.(8) La verificarea condiţiei bunei reputaţii sunt avute în vedere următoarele criterii: tipul şi împrejurările de săvârşire a faptei, forma de vinovăţie, tipul de sancţiune aplicată sau tipul soluţiei dispuse faţă de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum şi perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancţiunii disciplinare, contravenţionale, administrative sau de la rămânerea definitivă a soluţiei de condamnare, de renunţare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori a celorlalte soluţii prevăzute la alin. (7).Articolul 28(1) Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) şi la art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 de către candidaţii declaraţi admişi după cele două etape ale concursului.(2) Candidaţii inapţi pentru exercitarea funcţiei din punct de vedere medical ori psihologic, precum şi cei care nu se bucură de o bună reputaţie sunt declaraţi respinşi.Articolul 29(1) Dacă unul dintre candidaţi a fost respins în condiţiile art. 28 sau a renunţat la opţiunea formulată conform art. 25 alin. (6), procedura prevăzută la art. 25 alin. (6) se reia pentru candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (4) şi art. 21 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, care ocupă poziţiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de admitere a concursului, candidaţii îşi pot menţine opţiunea iniţială sau pot formula o nouă opţiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, în termenul stabilit de comisia de admitere a concursului, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (4) şi art. 21 alin. (10) şi care au obţinut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obţinute la concurs, stabilite conform art. 14 alin. (4). La note egale, departajarea candidaţilor se face conform art. 25 alin. (5).(3) Dispoziţiile art. 26-28 se aplică în mod corespunzător.Capitolul IV Validarea concursuluiArticolul 30După pronunţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile art. 28 şi, dacă este cazul, ale art. 29 alin. (3), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă cu privire la validarea concursului.Articolul 31În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii propun Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi pe posturile pentru care au optat.Articolul 32(1) După numirea în funcţia de judecător sau de procuror, candidaţii declaraţi admişi sunt obligaţi să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. Cursul va cuprinde în mod obligatoriu şi elemente privind dreptul Uniunii Europene.(2) Evaluările obţinute la finalul cursului de formare profesională de 6 luni vor fi avute în vedere la prima evaluare profesională a judecătorilor şi procurorilor recrutaţi prin concurs de admitere în magistratură.Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 33Termenele prevăzute de prezentul regulament se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 34(1) Pentru cazurile în care prezentul regulament stipulează că un document urmează să fie afişat la sediile instanţelor sau ale parchetelor, anunţul se va afişa de îndată la uşa de intrare a instanţei sau a parchetului, iar procesul-verbal de afişare va fi înaintat de îndată comisiei de admitere.(2) Preşedinţii tribunalelor sau, după caz, prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea transmit documentele primului grefier ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi afişate, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul afişării, precum şi al retragerii documentului grefierul va nota ora şi data afişării sau retragerii pe document, însoţite de semnătura sa. Grefierul transmite de îndată documentul retras preşedintelui tribunalului sau conducătorului parchetului.Articolul 35(1) Lucrările de concurs ale candidaţilor declaraţi admişi, inclusiv analiza prevăzută la art. 22 alin. (2) lit. a), se păstrează, în original, la dosarele profesionale ale acestora, după numirea în funcţie, în condiţiile legii.(2) Restul lucrărilor scrise, precum şi toate celelalte documente privind desfăşurarea concursului se arhivează şi se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Lucrările scrise anulate pentru fraudă se arhivează şi se păstrează separat. (3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează Direcţiei resurse umane şi organizare prin fax se transmit de către tribunale sau parchetele de pe lângă acestea, prin grija preşedinţilor tribunalelor şi a prim-procurorilor parchetelor de pe lângă acestea, după caz, în cel mai scurt timp, şi se arhivează la mapele de concurs.
Norme de aplicare
f) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor;REGULAMENT din 24 august 2005Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor constituie garanţia independenţei şi imparţialităţii acestora în exercitarea funcţiei.(2) Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui judecător sau procuror, prin pregătire individuală.Articolul 2Judecătorii şi procurorii în funcţie participă cel puţin o dată la 3 ani la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.Articolul 3(1) Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi constă, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituţiilor cu caracter de noutate, precum şi în cunoaşterea şi aprofundarea unor limbi străine şi operarea pe calculator.(2) Formarea profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor.Articolul 4Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine şi a unui curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii ori de instanţele judecătoreşti sau de parchetele de pe lângă acestea, de instituţii de învăţământ superior din ţară ori din străinătate, precum şi de alte instituţii de specialitate.Articolul 5Formarea profesională continuă se organizează atât la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, cât şi descentralizat, la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi la instanţele şi parchetele din circumscripţiile acestora.Articolul 5^1(1) Magistratul care nu poate participa la seminarele, conferinţele sau orice alt program de formare profesională, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau la nivel descentralizat, pentru care şi-a exprimat opţiunea şi pentru care a fost selectat, are obligaţia să anunţe imposibilitatea participării, de îndată ce a intervenit motivul justificat care a determinat această situaţie, cu cel puţin 48 de ore înaintea începerii seminarului.(2) În situaţiile în care imposibilitatea participării intervine cu mai puţin de 48 de ore înaintea începerii seminarului sau magistratul, în mod justificat, nu poate îndeplini obligaţia prevăzută de alin. (1), cauzele exoneratoare se apreciază de ordonatorul de credite, pe baza propunerii organizatorului activităţii de formare profesională şi a documentelor justificative depuse de magistratul în cauză.(3) Anunţul prevăzut la alin. (1) se poate realiza prin orice mijloace de comunicare scrisă către organizatorul activităţii de formare, fiind transmis, de regulă, persoanei de contact indicate în cuprinsul invitaţiei de participare la activitatea de formare respectivă.Articolul 5^2În cazul lipsei nejustificate de la activitatea de formare, al neîndeplinirii obligaţiei prevăzute de art. 5^1 alin. (1) sau al nedepunerii documentelor justificative prevăzute de art. 5^1 alin. (2), magistratul va fi obligat să suporte cheltuielile efectuate de către organizator în vederea participării acestuia la activitatea de formare la care nu a participat sau a participat doar parţial.Articolul 5^3(1) Organizatorul activităţii de formare profesională care constată neparticiparea sau participarea parţială a judecătorului sau procurorului întocmeşte un referat, care cuprinde datele relevante privind activitatea de formare, motivele neparticipării sau participării parţiale, date privind anunţul prevăzut la art. 5^1, precum şi, după caz, propuneri privind suportarea cheltuielilor. Referatul însoţit de eventualele documente justificative va fi avut în vedere de ordonatorul de credite pentru recuperarea cheltuielilor prevăzute la art. 5^2 sau, după caz, la aprecierea asupra cauzelor justificative prevăzute de art. 5^1 alin. (2).(2) Referatul prevăzut la alin. (1) se transmite şi instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul, pentru a fi avut în vedere în activitatea de evaluare a activităţii profesionale.Articolul 6Institutul Naţional al Magistraturii coordonează formarea judecătorilor şi procurorilor din fonduri bugetare, în conformitate cu programul de formare profesională continuă aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.Capitolul II Cursurile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al MagistraturiiArticolul 7Institutul Naţional al Magistraturii organizează atât cursuri generale de formare profesională continuă, cât şi cursuri speciale. Cursurile speciale de formare profesională continuă se organizează pentru:a) judecătorii din instanţele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea;b) judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 31 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;c) judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Nesatisfăcător" sau calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive.Articolul 8(1) Cursurile de formare profesională continuă se organizează de Institutul Naţional al Magistraturii în baza unui program anual, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Programul de formare profesională continuă cuprinde domeniile şi temele de formare.(3) Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, sub formă de seminarii, colocvii, mese rotunde sau sesiuni.(4) Cursurile de formare profesională continuă includ şi seminare de practică neunitară în domeniile drept civil, drept penal, litigii cu profesionişti şi contencios administrativ şi fiscal, organizate semestrial, cu participarea preşedinţilor secţiilor corespunzătoare de la curţile de apel.Articolul 9(1) La elaborarea programului de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, consiliul ştiinţific va lua în considerare următoarele:a) propunerile formatorilor Institutului Naţional al Magistraturii cu privire la domeniile de formare şi temele ce urmează a fi dezbătute;b) propunerile instanţelor şi ale parchetelor;c) propunerile asociaţiilor profesionale ale magistraţilor;d) propunerile altor specialişti din domeniul dreptului;e) evaluarea rezultatelor formării profesionale din anii anteriori.(2) Programul de formare profesională continuă, locul şi perioada de desfăşurare a cursurilor se transmit în mod obligatoriu, după aprobare, tuturor judecătorilor şi procurorilor, în vederea formulării de către aceştia a opţiunilor de participare.(3) Opţiunile judecătorilor şi procurorilor se fac, de regulă, în anul anterior celui în care se desfăşoară cursurile de formare şi se transmit, prin intermediul conducerii instanţelor şi parchetelor, după analizarea şi aprobarea lor în colegiul de conducere al instanţei, respectiv parchetului.(4) Planul de formare rezultat în urma opţiunilor judecătorilor şi procurorilor se comunică instanţelor şi parchetelor, precum şi participanţilor, pentru a fi avut în vedere la organizarea activităţilor. Conducerile instanţelor şi parchetelor au obligaţia de a lua măsurile ce se impun pentru a permite judecătorului sau procurorului să participe la cursurile de formare profesională continuă, conform planificării aprobate de colegiul de conducere.Articolul 10Activitatea de formare profesională continuă este asigurată de personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii. Acesta cuprinde judecători şi procurori, cadre didactice din învăţământul superior juridic acreditat, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.Articolul 11La sfârşitul fiecărei sesiuni de formare profesională continuă judecătorii şi procurorii participanţi completează o fişă de evaluare a dezbaterilor şi primesc un atestat.Articolul 12Cursurile de formare profesională continuă se desfăşoară, de regulă, la sediul Institutului Naţional al Magistraturii sau la sediul centrelor regionale de pregătire a judecătorilor şi procurorilor.Articolul 13(1) Institutul Naţional al Magistraturii elaborează programe şi organizează următoarele cursuri speciale de formare profesională continuă:a) cursuri pentru judecătorii din instanţele specializate şi procurorii din parchetele de pe lângă acestea;b) cursuri de 6 luni pentru judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în condiţiile art. 31 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;c) cursuri de 3-6 luni pentru judecătorii şi procurorii care au primit calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sau calificativul "Nesatisfăcător".(2) Domeniile de formare, tematica, modul de organizare şi desfăşurare a cursurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 14Cursurile prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) şi c) se încheie prin susţinerea unui examen.Capitolul III Formarea profesională continuă descentralizatăArticolul 15(1) Formarea continuă la nivel descentralizat include toate sesiunile de pregătire organizate de instanţe şi parchete în baza prezentului regulament.(2) În cadrul instanţelor şi parchetelor se organizează periodic, sub coordonarea curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea, activităţi de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminare, sesiuni ori mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 16Institutul Naţional al Magistraturii coordonează activitatea de pregătire profesională continuă descentralizată, conform prevederilor prezentului regulament.Articolul 17(1) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate.(2) Institutul Naţional al Magistraturii organizează întruniri periodice ale judecătorilor şi procurorilor desemnaţi conform alin. (1) în vederea asigurării unei pregătiri uniforme la nivelul instanţelor sau, după caz, al parchetelor.(3) Responsabilii de la nivelul curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea organizează întâlniri periodice cu judecătorii şi procurorii de la nivelul instanţelor sau parchetelor din subordine.Articolul 18(1) Programul de formare continuă descentralizată este aprobat anual de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, cel mai târziu în luna noiembrie, de regulă odată cu programul de formare profesională continuă centralizată.(2) Programul de formare continuă descentralizată cuprinde: analiza activităţii formării continue descentralizate a anului în curs, tematica formării continue descentralizate aferentă anului următor şi, după caz, propuneri de optimizare a sistemului în anul următor.Articolul 19(1) Tematica formării continue descentralizate se stabileşte pe baza propunerilor formulate potrivit art. 9 alin. (1) şi a celor comunicate de către responsabili şi va corespunde obiectivelor formării continue stabilite pentru anul următor.(2) Tematica formării continue descentralizate cuprinde domenii comune, cu caracter obligatoriu, şi domenii orientative. La nivelul instanţelor şi parchetelor se pot organiza consultări şi dezbateri şi asupra altor teme, în domenii specifice.Articolul 20(1) După aprobare, programul de formare continuă descentralizată este transmis curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, în vederea întocmirii planurilor de formare continuă descentralizată.(2) Responsabilul de la nivelul curţii de apel, respectiv al parchetului de pe lângă aceasta alcătuieşte planul unitar de formare continuă descentralizată la nivelul fiecărei curţi de apel, respectiv fiecărui parchet de pe lângă aceasta, cu consultarea conducătorului instanţei sau parchetului şi a managerului economic. La întocmirea planului contribuie toţi responsabilii din circumscripţie, sub coordonarea responsabililor de la nivelul curţilor de apel şi al parchetelor de pe lângă acestea.Articolul 21(1) La întocmirea planului responsabilii au în vedere domeniile comune, selectează domeniile orientative în care există nevoi de formare la nivelul curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta şi introduc domeniile specifice conform art. 19 alin. (2).(2) În vederea alcătuirii planului de formare continuă la nivel descentralizat, responsabilii stabilesc şi planifică numărul de activităţi de formare pentru fiecare domeniu, identificând resursele materiale şi umane pentru fiecare activitate de formare. Planul întocmit va cuprinde domeniul şi tema activităţii de formare, perioada de desfăşurare, locaţia, numărul de participanţi, sursa fondurilor utilizate.(3) Responsabilii stabilesc forma de desfăşurare a activităţilor de pregătire - seminare, consultări, dezbateri, sesiuni, întâlniri sau mese rotunde, în funcţie de domeniile incluse în plan, nevoile de formare şi resursele existente. Se consideră drept seminar activităţile de formare cu caracter preponderent interactiv care includ desfăşurarea, în flux continuu, a cel puţin 5 ore de lucrări, alocate prezentării şi dezbaterii tematicii stabilite.Articolul 22(1) După aprobarea, în prealabil, de către preşedinţii curţilor de apel sau procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea, planificarea activităţilor de formare profesională continuă la nivel descentralizat este transmisă de îndată Institutului Naţional al Magistraturii, în scopul exercitării atribuţiilor de coordonare.(2) Planificarea activităţilor este, de asemenea, transmisă către instanţele sau parchetele din circumscripţia curţii de apel, respectiv a parchetului de pe lângă aceasta, în scopul exercitării dreptului de opţiune a magistraţilor pentru participarea la activităţile de formare continuă descentralizată.Articolul 23(1) Selecţia participanţilor la activităţile de formare se realizează de către judecătorii sau procurorii responsabili cu organizarea activităţii de formare profesională continuă de la nivelul instanţelor ori parchetelor, sub coordonarea judecătorilor sau procurorilor responsabili de la nivelul curţilor de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, şi se supune aprobării colegiilor de conducere.(2) La selecţia participanţilor sunt avute în vedere următoarele criterii: opţiunea judecătorului sau procurorului, competenţa materială a instanţei sau parchetului de la care provine magistratul respectiv, specializarea acestuia şi recomandările comisiilor de evaluare. Sunt incluşi cu prioritate pe lista de participanţi judecătorii sau procurorii care nu participă în anul respectiv la seminare cu tematici similare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii la nivel centralizat ori de alte instituţii sau organisme naţionale sau internaţionale.Articolul 24(1) După desfăşurarea seminarului, responsabilii alcătuiesc un raport de seminar, conţinând informaţii privind: perioada de desfăşurare şi tema seminarului, aprecieri privind calitatea şi utilitatea acestuia, acoperirea temelor aflate în agenda seminarului, aprecierile nominale asupra prestaţiei moderatorilor, impresia generală asupra seminarului, sugestiile participanţilor. La redactarea raportului de seminar, responsabilii ţin cont în mod egal atât de propriile observaţii, cât şi de fişele de evaluare completate de participanţi.(2) Raportul de seminar, împreună cu agenda seminarului şi lista de participanţi, sunt transmise de responsabili în cel mult două săptămâni de la desfăşurarea seminarului Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Celelalte activităţi de formare prevăzute la art. 21 alin. (3) sunt cuprinse în raportul semestrial transmis Institutului Naţional al Magistraturii. Raportul semestrial cuprinde domeniul, tema, locaţia, data desfăşurării activităţii şi numărul de participanţi pentru fiecare activitate de formare.Articolul 25În organizarea şi desfăşurarea activităţilor de formare continuă descentralizată, Institutul Naţional al Magistraturii exercită următoarele atribuţii:a) elaborează şi supune aprobării Consiliului Superior al Magistraturii Programul de formare continuă descentralizată;b) transmite instanţelor şi parchetelor Programul de formare continuă descentralizată;c) realizează formarea formatorilor;d) transmite responsabililor, din oficiu sau la cererea acestora, pentru a fi puse la dispoziţia magistraţilor şi consultate de aceştia, materialele de pregătire relevante utilizate în cadrul seminarelor sau programelor de pregătire organizate de Institutul Naţional al Magistraturii la nivel centralizat;e) organizează întruniri periodice cu responsabilii pentru prezentarea Programului de formare continuă descentralizată pentru anul următor şi ori de câte ori este necesar, pentru discutarea problemelor specifice şi identificarea soluţiilor optime în domeniul pregătirii magistraţilor;f) ia orice măsuri necesare bunei funcţionări sau optimizării sistemului.Articolul 26Responsabilul cu activitatea de formare continuă descentralizată de la nivelul curţii de apel, respectiv parchetului de pe lângă curtea de apel exercită următoarele atribuţii:a) centralizează, analizează şi transmite Institutului Naţional al Magistraturii propunerile de formare continuă ale magistraţilor din circumscripţia curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta;b) identifică şi analizează nevoile de formare la nivel descentralizat şi propune domeniile obligatorii pentru anul următor;c) întocmeşte şi completează, dacă este cazul, planul de formare continuă la nivel descentralizat;d) realizează selecţia participanţilor la activităţile de formare la nivel descentralizat şi o supune aprobării colegiului de conducere;e) organizează activităţile de formare continuă descentralizată, astfel cum au fost stabilite în planul propriu;f) întocmeşte rapoartele de seminar şi raportările semestriale privind activităţile de formare continuă descentralizată organizate la nivelul curţii de apel, respectiv parchetului de pe lângă aceasta, pe care le transmite Institutului Naţional al Magistraturii;g) identifică şi comunică Institutului Naţional al Magistraturii propuneri de optimizare a funcţionalităţii sistemului;h) coordonează relaţia cu responsabilii de la instanţele/parchetele din circumscripţia curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta;i) ia orice alte măsuri necesare bunei funcţionări sau optimizării sistemului.Articolul 27Responsabilul cu activitatea de formare continuă descentralizată de la nivelul instanţelor şi parchetelor exercită următoarele atribuţii:a) centralizează, analizează şi transmite responsabilului de la nivelul curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta propunerile de formare continuă ale magistraţilor din circumscripţia instanţei sau parchetului de pe lângă aceasta;b) colaborează cu responsabilul de la nivelul curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta la întocmirea planului de formare continuă descentralizată;c) colaborează cu responsabilul de la nivelul curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta la realizarea selecţiei participanţilor la activităţile de formare la nivel descentralizat;d) organizează activităţile de formare continuă descentralizată de la nivelul instanţei sau parchetului respectiv;e) întocmeşte rapoartele de seminar şi raportările semestriale privind activităţile de formare continuă descentralizată organizate la nivelul instanţei sau parchetului de pe lângă aceasta şi le transmite responsabilului de la nivelul curţii de apel sau parchetului de pe lângă aceasta;f) exercită orice alte atribuţii necesare bunei funcţionări sau optimizării sistemului.Articolul 28În domeniile obligatorii se pot realiza, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii, programe comune ale Institutului Naţional al Magistraturii şi ale curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea.Articolul 29(1) Pentru realizarea activităţilor de formare continuă descentralizată, responsabilii pot folosi ca personal de instruire formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii, cadre didactice universitare din învăţământul juridic superior acreditat, judecători şi procurori, personal de specialitate juridică ori alţi specialişti români sau străini.(2) Pentru folosirea personalului de instruire care nu are calitatea de formator al Institutului Naţional al Magistraturii este necesară aprobarea colegiului de conducere al instanţei sau parchetului.
Norme de aplicare
REGULAMENT din 21 septembrie 2006Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, efectivă sau pe loc, la tribunale, tribunale specializate, curţi de apel, parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente, respectiv a numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc. Posturile vacante de conducere de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal şi prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie şi de adjuncţi ai acestora, precum şi cele prevăzute la art. 54 şi 55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ocupă prin concursul de promovare în funcţii de execuţie, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege şi regulament.Articolul 2Concursul de promovare în funcţii de execuţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.Articolul 3Concursul de promovare prevăzut la art. 1 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4(1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie, efectivă sau pe loc, se face în gradul imediat superior celui pe care îl deţine judecătorul ori procurorul, până la nivelul curţii de apel, pentru judecători, respectiv până la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru procurori.(2) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct.(2^1) La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanţă şi fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pentru tribunale şi curţi de apel, pe secţii şi specializări, în urma consultării instanţelor şi parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane.(2^2) La promovarea pe loc, locurile scoase la concurs se stabilesc la nivel naţional, corespunzător gradelor instanţelor sau parchetelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul; în interiorul fiecărui grad, locurile se stabilesc separat, pe materii de concurs. Numărul de locuri scoase la concurs se stabileşte cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite, iar alocarea locurilor pe materii de concurs se realizează de către Consiliul Superior al Magistraturii ţinând cont de ponderea numărului de cauze la nivelul gradului de jurisdicţie pentru care se scot locurile la concurs şi de necesităţile sistemului.(3) Judecătorii şi procurorii pot candida pentru promovare efectivă, cu respectarea dispoziţiilor alin. (2), la oricare dintre instanţele şi, respectiv, parchetele pentru care s-au stabilit posturi vacante, indiferent de instanţa sau de parchetul la care funcţionează.(4) În cazul promovării pe loc, opţiunea candidatului se poate face numai pentru obţinerea gradului corespunzător instanţei ierarhic superioare, respectiv parchetului ierarhic superior.Capitolul II Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 5(1) Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc judecătorii şi procurorii care îndeplinesc la data susţinerii probelor scrise condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul «foarte bine» şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) Persoanele numite în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.Articolul 6(1) Data şi locul organizării concursului, posturile, respectiv locurile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (2^1) şi (2^2), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi tematica şi bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. În acelaşi termen, aceste date se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curţilor de apel şi parchetelor de pe lângă acestea, care le vor transmite de îndată instanţelor şi parchetelor din circumscripţia lor, pentru a fi afişate la sediile acestora şi aduse la cunoştinţa tuturor judecătorilor şi procurorilor.(2) Data şi locul organizării concursului, posturile, respectiv locurile stabilite pentru concurs, precum şi modul de desfăşurare a concursului se publică şi în 3 cotidiene centrale, în termenul prevăzut la alin. (1).(3) În cuprinsul anunţului privind organizarea concursului de promovare se precizează materiile la care se susţine concursul. Pentru promovarea efectivă, materiile la care se susţine concursul se stabilesc în funcţie de secţia şi specializarea posturilor scoase la concurs.(4) În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează felul promovării, efectivă sau pe loc, instanţa ori parchetul la care se solicită promovarea, respectiv gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc, specializarea şi secţia pentru care optează sau, în cazul promovării pe loc, materia de concurs aferentă locului pentru care se optează.(5) Fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării, instanţa ori parchetul la care solicită promovarea, respectiv secţia şi specializarea pentru care optează, în vederea stabilirii materiilor de concurs. În cazul promovării pe loc, opţiunea candidatului poate privi un singur loc.(6) În cazul promovării efective, pentru tribunale şi curţi de apel, candidaţii sunt obligaţi să aleagă una dintre specializările secţiei pentru care au optat. Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul acelor instanţe în cadrul cărora funcţionează mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, candidaţii care aleg specializarea comună pot opta pentru una sau pentru mai multe dintre aceste secţii, indicându-le în ordinea preferinţelor.(7) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate sau asupra ordinii de preferinţă a opţiunilor multiple prevăzute la alin. (6) teza a II-a până la data expirării termenului de înscriere.Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea concursuluiSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 7(1) Comisia de organizare a concursului, comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisiile de mediere sunt numite de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Direcţiei resurse umane şi organizare şi a Institutului Naţional al Magistraturii, după caz.(2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiilor completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.Articolul 8Comisia de organizare a concursului se compune din:- preşedinte: secretarul general ori secretarul general adjunct al Consiliului Superior al Magistraturii sau directorul Direcţiei resurse umane şi organizare;- vicepreşedinţi: secretarul general adjunct, directorii Institutului Naţional al Magistraturii şi/sau directorii Direcţiei resurse umane şi organizare, după caz;- membri: directori, şefi de servicii, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, experţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.- responsabili de sală şi supraveghetori, precum şi alte persoane care desfăşoară activitate pentru buna organizare a concursului. Prin excepţie de la dispoziţiile art. 7 alin. (1), aceste persoane sunt numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei de organizare a concursului, de regulă, din aceleaşi categorii de personal ca şi membrii comisiei.Articolul 9Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul său şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. instruieşte, cu 24-48 de ore înaintea datei concursului, persoanele care asigură supravegherea în sălile de concurs, respectiv responsabilii de sală şi supraveghetorii, numite prin hotărâre a preşedintelui comisiei;6. repartizează candidaţii pe săli pentru probele scrise tip grilă, în ordine alfabetică, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor;7. preia, de la comisiile de elaborare a subiectelor, subiectele pentru testele-grilă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri sigilate;8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;9. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea testelor-grilă;10. afişează baremele de evaluare şi notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de corectare sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;14. asigură transmiterea către curţile de apel, tribunale, judecătorii şi către parchete, în vederea afişării, precum şi publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Consiliului Superior al Magistraturii;17. informează de îndată Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;18. propune Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;19. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 10(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 9.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte fişa de atribuţii pentru vicepreşedinţi şi membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, respectiv parchetelor, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Preşedinţii instanţelor, precum şi procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor răspund de ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute mai sus, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 11(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisiile de mediere sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul acestor comisii sunt constituite subcomisii pentru fiecare materie de concurs. Comisiile de elaborare a subiectelor, comisiile de soluţionare a contestaţiilor şi comisiile de mediere sunt numite distinct pentru judecători, respectiv procurori, cu excepţia comisiilor prevăzute la alin. (4).(2) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(3) Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(4) Pentru jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv pentru jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, se numeşte câte o comisie de elaborare a subiectelor şi, respectiv, de soluţionare a contestaţiilor, comune pentru judecători şi procurori, din care fac parte judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la curţile de apel, procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi formatori de la Institutul Naţional al Magistraturii.(5) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comun al comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, pentru judecători sau procurori, după caz.(6) Numărul membrilor comisiilor se stabileşte de Consiliul Superior al Magistraturii pentru fiecare concurs, în funcţie de numărul candidaţilor şi de materiile pentru care aceştia au optat. Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de elaborare a subiectelor şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor au acelaşi număr de membri, dar nu mai puţin de 3 membri.(7) Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de mediere este formată din membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor, membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi un alt membru.Articolul 12(1) Comisiile de elaborare a subiectelor, de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea prevăzută la art. 11 alin. (1). Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor prevăzute la art. 13 pct. 1, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. Preşedinţii comisiilor de soluţionare a contestaţiilor şi de mediere coordonează activitatea acestora.(2) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 11 alin. (7), o persoană poate face parte dintr-o singură comisie pentru acelaşi concurs.(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Numirea membrilor comisiilor are loc cu cel puţin 5 zile înaintea datei de desfăşurare a concursului.(6) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.Articolul 13Comisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru testele-grilă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) să fie diferenţiate, în funcţie de gradul instanţei şi, respectiv, al parchetului, cu excepţia subiectelor de la următoarele materii: jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;d) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;d^1) să nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;e) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte intre variantele de răspuns;f) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;2. predarea către comisia de organizare a concursului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, în plicuri sigilate.Articolul 14(1) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite pentru fiecare disciplină de concurs examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cu consultarea subcomisiilor de elaborare a subiectelor, contestaţiile la bareme.(2) În cazul în care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(3) În cazul în care membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, iar membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă baremele definitive.(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cei ai subcomisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către subcomisia de mediere pentru materia respectivă. Subcomisia de mediere hotărăşte cu votul majorităţii membrilor săi.(5) Baremele definitive stabilite potrivit alin. (2)-(4) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare definitive.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursuluiArticolul 15(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor şi procurorilor şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) Cu cel puţin 25 de zile înainte de data desfăşurării concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o transmite în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi ale parchetelor. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la afişarea listelor prevăzute la alin. (2).(4) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a concursului.(5) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori, a Consiliului Superior al Magistraturii.(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la Plen în termen de 48 de ore de la comunicare.(7) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii Plenului, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se afişează la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi la sediile parchetelor şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 16(1) Concursul constă în susţinerea unor probe scrise cu caracter teoretic şi practic.(2) Probele scrise cu caracter teoretic şi practic se susţin la:a) una dintre următoarele materii, în funcţie de secţia şi specializarea sau, după caz, de locul pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat;b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei şi drept internaţional privat sau drept procesual penal pentru materia de specialitate drept penal;c) jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, indiferent de specializare.Articolul 17(1) Probele scrise se desfăşoară în două etape şi constau în:1. susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice;2. susţinerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice.(2) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) 20 de întrebări din următoarele materii, în funcţie de specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei sau drept internaţional privat;b) 20 de întrebări din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal;c) 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(3) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(4) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice cuprinde 20 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:- 10 întrebări din următoarele materii, în funcţie de specializarea pentru care optează judecătorul sau procurorul: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei sau drept internaţional privat;- 8 întrebări din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal;- o întrebare din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi o întrebare din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(5) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,5 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(6) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale.(7) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.(8) Testele-grilă se susţin în aceeaşi zi, cu o pauză de o oră intre acestea.Articolul 18(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probelor. în mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 19(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). în aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 20(1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte, vicepreşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probelor scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 14 alin. (1)-(5).(4^1) În situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) şi (3), contestaţiile la barem se soluţionează în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestare, iar în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (4), în termen de 72 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(8) Plenul Consiliul Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor, care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte, din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.Articolul 21(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine probele scrise.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor, se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele "anulat", se semnează de cei 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 22(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor, în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.Articolul 23Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor.Articolul 24(1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la probele scrise tip grilă.(2) Contestaţiile se depun la sediile curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor, şi se trimit de îndată, prin fax, la Institutul Naţional al Magistraturii.(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Lucrările se predau comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.Articolul 25(1) Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(3) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului recalculează, după caz, mediile generale ale candidaţilor.(4) Afişarea rezultatelor probelor de concurs, cu excepţia clasamentului final, se realizează pentru fiecare instanţă sau parchet, separat, pentru fiecare post scos la concurs, prin folosirea unor coduri atribuite candidaţilor.Articolul 26(1) În urma calculării mediilor generale ale candidaţilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii şi se transmit în vederea afişării la sediile curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor şi ale parchetelor.Articolul 27(1) Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute la proba teoretică şi proba practică, în raport cu următoarea pondere: 75% proba practică şi 25% proba teoretică.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 17.Articolul 28(1) Rezultatele finale se prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(1^1) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(2) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor şi a procurorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea efectivă se face în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport de opţiunea candidatului. În cazul în care candidaţii au optat pentru mai multe secţii pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puţin o specializare comună, în condiţiile art. 6 alin. (6) teza a II-a, la promovarea efectivă se va ţine seama de ordinea de preferinţă indicată de candidaţi.(5) În cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.Articolul 29La medii egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător sau de procuror, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare ori candidaţii care au activitate publicistică în specialitate, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestor criterii vor fi avute în vedere în următoarea ordine: nota obţinută la proba scrisă tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, vechimea la instanţa/parchetul al cărei/cărui grad profesional îl deţine judecătorul/procurorul, media obţinută la ultima evaluare, media obţinută la examenul de capacitate.Articolul 30(1) Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului.(2) Dispoziţiile art. 28 alin. (4) şi ale art. 29 se aplică în mod corespunzător.Capitolul IV Dispoziţii finaleArticolul 31Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 101 şi următoarele din Codul de procedură civilă.Articolul 32(1) Pentru cazurile în care în prezentul regulament se prevede afişarea la sediile curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi ale parchetelor, anunţul respectiv se afişează de îndată pe sau lângă uşa de intrare a instanţei ori parchetului.(2) Preşedinţii instanţelor, precum şi procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor transmit documentele primului-grefier sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi afişate, indicând perioada pentru care vor fi afişate. în momentul afişării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau a retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras preşedintelui sau procurorului general ori, după caz, prim-procurorului.(3) Pentru cazurile în care în prezentul regulament se prevede afişarea la sediile curţilor de apel, tribunalelor, judecătoriilor şi ale parchetelor, anunţul respectiv se afişează de îndată pe sau lângă uşa de intrare a instanţei sau parchetului, iar procesul-verbal de afişare va fi înaintat de îndată comisiei de organizare a concursului.Articolul 33(1) Toate documentele întocmite pentru concurs se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.(3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează prin fax către Direcţia resurse umane şi organizare se transmit în cel mai scurt timp de către curţile de apel, tribunale şi judecătorii şi de către parchete, prin grija preşedinţilor instanţelor şi a procurorilor generali sau, după caz, a prim-procurorilor parchetelor, şi se arhivează la mapele de concurs.Articolul 34Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător judecătorilor şi procurorilor militari.
Norme de aplicare
REGULAMENT din 23 iulie 2019Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Promovarea pe loc a procurorilor în funcţii de execuţie, în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior, precum şi promovarea efectivă la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel, precum şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita numărului de locuri aprobat anual de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea pe loc, respectiv a posturilor vacante existente pentru promovarea efectivă. (2) Posturile vacante de conducere de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal şi prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie şi de adjuncţi ai acestora, precum şi cele prevăzute la art. 54 şi 55 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu se ocupă prin concursul de promovare în funcţii de execuţie, ci potrivit procedurilor speciale stabilite prin lege şi regulament.(3) Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin concursul de promovare pe loc organizat pentru procurori în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă s-a optat pentru susţinerea concursului de promovare în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior alături de procurori.Articolul 2Concursurile de promovare în funcţii de execuţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale procurorilor şi, după caz, a conduitei acestora.Articolul 3Concursurile de promovare prevăzute la art. 1 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4(1) În condiţiile prevăzute de lege, promovarea pe loc a procurorilor în funcţii de execuţie se face, în gradul imediat superior celui pe care îl deţine procurorul, până la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc, respectiv posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă se stabilesc de către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct.(3) La promovarea pe loc, locurile scoase la concurs se stabilesc la nivel naţional, corespunzător gradelor parchetelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul. Numărul de locuri scoase la concurs se stabileşte cu consultarea prealabilă a ordonatorilor principali de credite.(4) La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma consultării parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane, în limita posturilor vacante existente.(5) Procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pot candida pentru promovare efectivă, cu respectarea dispoziţiilor alin. (2), la oricare dintre parchetele pentru care s-au stabilit posturi vacante, indiferent de parchetul la care funcţionează.(6) În cazul promovării pe loc, opţiunea candidatului se poate face numai pentru obţinerea gradului profesional imediat superior celui deţinut.(7) Promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se poate face doar în gradul imediat superior celui deţinut, în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea, până la gradul profesional corespunzător judecătorului de curte de apel.(8) Locurile scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea instituţiilor coordonate sau subordonate în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora.(9) Anterior anunţării concursului, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii intenţia de a organiza concursul de promovare pe loc, în vederea stabilirii locurilor scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate.Capitolul II Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 5(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, procurorii care îndeplinesc la data expirării perioadei de înscriere la concurs condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul „foarte bine“ şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie.(3) Pot participa la concursul de promovare efectivă procurorii care au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător parchetului la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la parchetul ierarhic inferior, în cazul promovării în funcţiile de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel sau de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La concursul de promovare efectivă la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot participa şi procurorii care au dobândit gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.(4) Persoanele numite în magistratură în condiţiile art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante sau pe loc timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.(5) În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se iau în considerare atât perioada în care candidaţii au îndeplinit această activitate, cât şi perioada în care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror.Articolul 6(1) Data, locul organizării concursului de promovare pe loc şi de promovare efectivă, locurile, respectiv posturile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (3), (4) şi (7), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi materiile la care se susţine concursul de promovare pe loc, tematica şi bibliografia ale acestui concurs se aprobă prin hotărâre a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) În cazul concursului de promovare pe loc, informaţiile prevăzute la alin. (1) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 30 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. În acelaşi termen, aceste date se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor parchetelor de pe lângă curţile de apel, care le vor transmite de îndată parchetelor din circumscripţia lor, şi, dacă este cazul, Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei, care le vor transmite instituţiilor coordonate sau subordonate acestuia, Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi publicate pe paginile de internet ale acestora şi aduse la cunoştinţa tuturor procurorilor şi, după caz, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.(3) În cazul concursului de promovare efectivă, calendarul de desfăşurare, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concursul se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor procurorilor, prin parchetele de pe lângă curţile de apel, şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.(4) În termenul prevăzut de calendarul concursului, cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează, după caz, gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc, respectiv parchetul la care se solicită promovarea efectivă.(5) În cazul promovării pe loc, fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la locul pentru care optează. În cazul promovării efective, fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la parchetul la care solicită promovarea.(6) Candidatul are dreptul de a reveni asupra opţiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.(7) În cazul promovării efective, la cererea de înscriere pot fi ataşate maximum 10 acte întocmite de candidat sau care privesc activitatea acestuia, cu obiect diferit, din ultimii 3 ani de activitate, în copii certificate.Capitolul III Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare pe locSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 7(1) Comisia de organizare a concursului este condusă de un preşedinte, care este desemnat de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care ocupă funcţiile de secretar general adjunct al consiliului, director adjunct al Direcţiei resurse umane şi organizare sau alte funcţii de conducere din aparatul tehnic al Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia dintre magistraţii detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Nu pot fi numite în comisia de organizare persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Toţi membrii comisiei completează declaraţii în acest sens. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiei, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.Articolul 8Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi publică lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi publică lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi masă pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, la centrele de concurs şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli pentru probele scrise tip grilă, în ordine alfabetică, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia, de la comisiile de elaborare a subiectelor, subiectele pentru testele-grilă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri sigilate;8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;9. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea testelor-grilă;10. afişează baremele de evaluare şi notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de corectare sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;14. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;15. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;16. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;17. informează de îndată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;18. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;19. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 9(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 8.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte atribuţiile pentru membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin parchetelor, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Procurorii generali sau, după caz, prim-procurorii parchetelor răspund de ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute mai sus, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.(4) Preşedintele comisiei de organizare a concursului soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 10(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor sunt numite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul acestor comisii sunt constituite subcomisii pentru fiecare materie de concurs. (2) Fiecare comisie este alcătuită din procurori care deţin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel sau formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii. Dispoziţiile art. 7 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.(3) Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot face parte din comisiile de concurs dacă au dobândit gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau parchetului de pe lângă curtea de apel.(4) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comun al comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comun al comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor sunt soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Numărul membrilor comisiilor se stabileşte de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru fiecare concurs, în funcţie de numărul candidaţilor. Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de elaborare a subiectelor şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor au acelaşi număr de membri, dar nu mai puţin de 3 membri.Articolul 11(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea prevăzută la art. 10 alin. (1). Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor veghează la respectarea regulilor prevăzute la art. 12 pct. 1, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. Preşedinţii comisiilor de soluţionare a contestaţiilor coordonează activitatea acestora.(2) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie pentru acelaşi concurs.(3) Desemnarea membrilor comisiilor se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(4) Membrii comisiilor sunt numiţi, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Naţional al Magistraturii şi au urmat cursurile acestuia privind metodele şi tehnicile de evaluare.(5) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(6) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.Articolul 12Subcomisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru testele-grilă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) să fie diferenţiate, în funcţie de gradul parchetului, cu excepţia subiectelor de la următoarele materii: jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene;d) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;e) să nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;f) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;g) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;2. predarea către comisia de organizare a concursului a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, în plicuri sigilate.Articolul 13(1) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor constituite pentru fiecare disciplină de concurs examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor, contestaţiile la bareme.(2) În cazul în care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(3) În cazul în care membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă baremele definitive.(4) Baremele definitive stabilite potrivit alin. (2) şi (3) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare definitive.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursului de promovare pe locArticolul 14(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) În termenul prevăzut de calendarul concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi o transmite în vederea afişării la sediile parchetelor. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 2 zile de la publicarea listelor prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.(5) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii secţiei, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se afişează la sediile parchetelor şi se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.Articolul 15(1) Concursul constă în susţinerea unei probe scrise cu caracter teoretic şi practic.(2) Proba scrisă cu caracter teoretic şi practic se susţine la:a) drept penal;b) drept procesual penal;c) jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.Articolul 16(1) Proba scrisă se desfăşoară în două etape şi constă în:1. susţinerea unui test scris tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice;2. susţinerea unui test scris tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice.(2) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice cuprinde 20 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 15 alin. (2), astfel:a) 10 întrebări din dreptul penal;b) 8 întrebări din dreptul procesual penal;c) o întrebare din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi o întrebare din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(3) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,5 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(4) Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 15 alin. (2), astfel:a) 20 de întrebări din dreptul penal;b) 20 de întrebări din dreptul procesual penal;c) 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi 5 întrebări din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene.(5) La testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,2 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(6) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale.(7) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.(8) Testele-grilă se susţin în aceeaşi zi, cu o pauză de o oră între acestea. Testul-grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice se va desfăşura primul.Articolul 17(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probelor scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probelor. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probelor, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 18(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probelor scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 19(1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probelor scrise.(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probelor scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisiile de elaborare a subiectelor.(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 2 zile de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se depun la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează potrivit art. 13 alin. (1)-(5).(5) Contestaţiile la barem se soluţionează şi se motivează în termenul prevăzut de calendarul concursului. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, punctajul corespunzător întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca fiind corecte prin baremul definitiv.(8) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor. (9) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor sau de soluţionare a contestaţiilor care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte sau modificarea unor bareme, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(10) Sancţiunile prevăzute la alin. (9) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 20(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine probele scrise.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisiile de elaborare a subiectelor, se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor de concurs pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „anulat“, se semnează de cei 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 21(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.Articolul 22Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 23(1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la probele scrise tip grilă.(2) Contestaţiile se trimit prin fax la Institutul Naţional al Magistraturii, în termen de 2 zile de la publicarea rezultatelor.(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Lucrările se predau comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.Articolul 24(1) Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(2) După primirea rezultatelor de la comisiile de soluţionare a contestaţiilor, comisia de organizare a concursului recalculează, după caz, mediile generale ale candidaţilor.(3) Publicarea rezultatelor probelor de concurs, cu excepţia clasamentului final, se realizează pentru fiecare grad profesional, prin folosirea unor coduri atribuite candidaţilor.Articolul 25(1) În urma calculării mediilor generale ale candidaţilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 26(1) Nota obţinută la concurs este suma notelor obţinute la proba teoretică şi proba practică, în raport cu următoarea pondere: 50% proba practică şi 50% proba teoretică.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs menţionate la art. 16.Articolul 27(1) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, promovarea urmând a se dispune de persoana cu atribuţii în acest sens.Articolul 28(1) La medii egale au prioritate, în următoarea ordine: candidaţii care au titlul ştiinţific de doctor în drept, cei care au vechime mai mare în funcţia de judecător sau de procuror, cei care au calitatea de doctorand, candidaţii care au absolvit cursuri de masterat sau care au absolvit cursuri postuniversitare ori candidaţii care au activitate publicistică în specialitate, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestor criterii vor fi avute în vedere în următoarea ordine: nota obţinută la proba scrisă tip grilă pentru verificarea cunoştinţelor practice, vechimea la parchetul al cărui grad profesional îl deţine procurorul, media obţinută la ultima evaluare, media obţinută la examenul de capacitate. (2) În circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Capitolul IV Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare efectivăSecţiunea 1 Comisiile de concursArticolul 29Comisia de organizare a concursului de promovare efectivă se constituie în condiţiile art. 7, care se aplică în mod corespunzător.Articolul 30Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează, coordonează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului;3. atribuie un cod numeric fiecărui candidat înscris la concurs, întocmeşte un proces-verbal în care consemnează corespondenţa dintre numele candidatului şi codul numeric atribuit şi ia măsuri pentru ca aceste date să fie accesibile unui număr restrâns de persoane, care desfăşoară în concret activităţi ce presupun în mod necesar cunoaşterea identităţii candidatului, astfel încât membrii comisiilor de concurs să nu poată cunoaşte direct sau indirect identitatea candidaţilor;4. comunică fiecărui candidat, la unitatea de parchet la care acesta funcţionează efectiv, în plic închis şi sigilat, codul numeric care i-a fost atribuit;5. publică rapoartele motivate ale comisiei de evaluare şi punctajul obţinut de candidaţi ca urmare a evaluării, candidaţii fiind identificaţi doar prin cod numeric;6. afişează rezultatul contestaţiilor;7. întocmeşte listele finale şi asigură publicarea lor simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;8. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii;9. informează de îndată Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament;10. propune Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;11. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.Articolul 31(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare ducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 30.(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 32(1) Comisiile de evaluare sunt numite de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Secţia pentru procurori numeşte, în măsura în care au fost stabilite posturi vacante scoase la concurs în mod corespunzător, câte o comisie de evaluare distinctă pentru:a) promovarea efectivă în cadrul parchetului de pe lângă tribunal;b) promovarea efectivă în cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel;c) promovarea efectivă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(3) Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este formată din procurori care deţin gradul profesional corespunzător acestei unităţi de parchet sau din formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel este alcătuită din procurori care deţin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel sau formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.(5) Comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul parchetelor de pe lângă tribunal este alcătuită din procurori care deţin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel, procurori care deţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal sau formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Dispoziţiile art. 7 alin. (3), art. 10 alin. (3)-(5) şi ale art. 11 se aplică în mod corespunzător.Secţiunea a 2-a Desfăşurarea concursului de promovare efectivăArticolul 33Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare se realizează de comisia de organizare a concursului. Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.Articolul 34Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani.Articolul 35(1) În cadrul probei prevăzute la art. 34 pentru evaluarea activităţii sunt avute în vedere actele întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 3 ani de activitate.(2) Constituie acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora: actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecăţii, punctele de vedere care conţin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul diverselor atribuţii, transcrierea înregistrărilor susţinerilor orale ale procurorului de şedinţă, proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunţat soluţii definitive de achitare sau restituire, precum şi orice alte acte întocmite în exercitarea atribuţiilor de serviciu.(3) Actele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie reprezentative pentru activitatea profesională a candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite, în măsura în care este posibil.(4) Printre actele prevăzute la alin. (1) se pot regăsi şi acte ale procurorului infirmate ori urmate de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri respinse, dacă există, urmând a fi ataşate şi hotărârile judecătoreşti sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluţiei candidatului.(5) De îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită parchetelor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea transmiterea documentelor necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării.(6) În vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor, se solicită date statistice sau orice documente necesare privind:a) activitatea candidatului, precum: numărul dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, numărul de şedinţe de judecată la care a participat, numărul căilor de atac declarate şi motivate, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;b) activitatea parchetului la secţia la care a funcţionat procurorul, precum: numărul mediu de dosare/lucrări soluţionate de procurori, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, numărul mediu de căi de atac declarate şi motivate.Articolul 36(1) Pentru realizarea evaluării activităţii, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită parchetelor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea listele actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora în ultimii 3 ani de activitate, cu evidenţierea datei şi numărului dosarelor sau al lucrărilor soluţionate, a obiectului cauzei, a stadiului procesual şi cu menţiunea că soluţia a fost infirmată ori urmată de hotărâri judecătoreşti de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, iar în cazul apelurilor ori recursurilor declarate dacă acestea au fost respinse, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.(2) De îndată după primirea listelor, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pentru selectarea aleatorie a câte 5 acte întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisiile de evaluare vor ţine seama şi de dispoziţiile art. 35 alin. (3).(3) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (2), comisiile de evaluare realizează selecţia actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora.(4) După selecţia realizată potrivit alin. (3), comisiile de evaluare solicită parchetelor unde candidaţii îşi desfăşoară activitatea actele selectate.(5) Primind solicitarea comisiei de evaluare, conducătorul parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea candidatul ia măsurile necesare pentru strângerea actelor prevăzute la alin. (4) şi a informaţiilor prevăzute la art. 35 alin. (6) şi pentru transmiterea de îndată a acestora.(6) În vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (5), conducătorul parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea candidatul va solicita documente necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor de la parchetele la care a funcţionat candidatul în ultimii 3 ani de activitate.(7) Parchetele transmit comisiei de evaluare actele solicitate, în termen de 10 zile de la primirea adreselor. Actele sunt înaintate şi în format electronic, în măsura în care există în acest format.(8) În situaţia în care comisiile de evaluare apreciază că nu toate actele selectate sunt reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecţie, dispoziţiile alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunzător.Articolul 37(1) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani nu au desfăşurat activitate la parchete, lista actelor întocmite de candidaţi sau care rezultă din activitatea acestora în ultimii 3 ani, precum şi documentele necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor sunt solicitate instituţiei sau, după caz, instituţiilor la care au funcţionat candidaţii.(2) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate atât la alte instituţii, cât şi la parchete, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 36 şi ale alin. (1).Articolul 38(1) Comisiile prevăzute la art. 32 efectuează evaluarea actelor întocmite de candidaţi sau care privesc activitatea acestora, prin notarea, cu respectarea punctajului maxim indicat, a următoarelor aspecte:a) capacitate de analiză şi sinteză - 25 de puncte;b) coerenţă în exprimare - 25 de puncte;c) argumentaţie din punctul de vedere al clarităţii şi logicii - 25 de puncte;d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a lucrărilor - 15 puncte.(2) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării este de 90 de puncte. Pentru fiecare criteriu se acordă obligatoriu un punctaj situat între 0 şi punctajul maxim alocat.(3) Comisia acordă un singur punctaj pentru fiecare criteriu, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.(4) Actele depuse de candidat sunt avute în vedere la evaluare, pe baza criteriilor prevăzute de alin. (1). Dacă apreciază necesar, comisia de evaluare poate solicita informaţii suplimentare cu privire la acestea, dispoziţiile art. 36 aplicându-se în mod corespunzător.Articolul 39(1) Evaluarea conduitei candidaţilor se face pe baza referatului întocmit în acest scop de comisia prevăzută de art. 39 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a datelor existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate.(2) În acest scop, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită comisiilor de evaluare corespunzătoare, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare informaţiile necesare pentru evaluarea conduitei candidaţilor.(3) Pentru întocmirea referatului prevăzut la alin. (1), în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la art. 40 alin. (1), pot fi avute în vedere şi evaluările anterioare ale candidatului. (4) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate la mai multe unităţi de parchet, referatul prevăzut de alin. (1) se întocmeşte de comisia de evaluare de la parchetul la care candidatul îşi desfăşoară activitatea la data înscrierii la concurs, pe baza informaţiilor solicitate de la parchetele la care a funcţionat anterior procurorul respectiv.(5) În situaţia candidaţilor care în ultimii 3 ani nu au desfăşurat activitate la parchete, referatul prevăzut de alin. (1) se întocmeşte de către conducătorul instituţiei sau, după caz, instituţiilor la care au funcţionat candidaţii.(6) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate atât la alte instituţii, cât şi la parchet, se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (1) şi ale alin. (5).Articolul 40(1) Punctajul maxim ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării conduitei candidaţilor este de 10 puncte, repartizate astfel:– conduita profesională în timpul activităţii de urmărire penală, de supraveghere a cercetărilor penale sau a activităţii de participare la şedinţele de judecată, în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale şi în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei - 5 puncte;– relaţiile cu colegii, grefierii, organele de poliţie şi celălalt personal al parchetului ori cu personalul parchetelor superioare ori inferioare ierarhic - 5 puncte.(2) Dispoziţiile art. 38 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător în cazul admiterii contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la evaluare.Articolul 41(1) Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat, în care se arată punctajul obţinut la fiecare criteriu dintre cele prevăzute la art. 38 alin. (1) şi art. 40 alin. (1), punctajul total obţinut de candidat şi motivarea acordării punctajului pentru fiecare criteriu.(2) Raportul comisiei de evaluare, însoţit de toate documentele pe baza căruia a fost întocmit, se transmite comisiei de organizare.(3) Raportul comisiei de evaluare se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu codurile candidaţilor.Articolul 42(1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen 2 zile de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat, pe criterii de notare. Contestaţia se transmite prin fax la Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă asupra contestaţiilor în termenul prevăzut de calendarul concursului.(3) Se întocmeşte un raport motivat pentru fiecare contestaţie, cu indicarea argumentelor pentru care s-a modificat punctajul, separat pentru fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care s-au înlăturat susţinerile candidatului, în cazul în care se menţine punctajul comisiei de evaluare.(4) Punctajul astfel acordat este definitiv.(5) Rapoartele întocmite în procedura soluţionare a contestaţiilor se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii cu codurile candidaţilor.(6) Dispoziţiile art. 19 alin. (9) şi (10) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiei prevăzute la art. 32.Articolul 43(1) După soluţionarea contestaţiilor în condiţiile art. 42, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale ale concursului, care se publică în condiţiile art. 25 alin. (2), menţionându-se pentru fiecare candidat dacă a fost admis sau respins, în funcţie de punctajul obţinut.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină minimum 70 de puncte, dar nu mai puţin de 65 de puncte la evaluarea activităţii şi 5 puncte la evaluarea conduitei.Articolul 44(1) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.(2) Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea procurorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea efectivă se realizează în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport cu opţiunea candidatului. (5) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.Articolul 45(1) Procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 43 alin. (2), dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 3 luni de la data validării concursului.(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 46Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 47(1) Toate documentele întocmite pentru concurs se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.(3) Originalele documentelor în privinţa cărora prezentul regulament dispune că se înaintează prin fax către Direcţia resurse umane şi organizare se transmit în cel mai scurt timp de către parchete, prin grija procurorilor generali sau, după caz, a prim-procurorilor parchetelor, şi se arhivează la mapele de concurs.Articolul 48Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător procurorilor militari.
Norme de aplicare
g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor;REGULAMENT din 17 septembrie 2019Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Promovarea pe loc a judecătorilor în funcţii de execuţie, în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior, precum şi promovarea efectivă la tribunale, tribunale specializate şi la curţi de apel se fac numai prin concurs, organizat la nivel naţional, în limita numărului de locuri aprobat anual de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, denumită în continuare Secţia pentru judecători, pentru promovarea pe loc, respectiv a posturilor vacante existente pentru promovarea efectivă. (2) Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin concursul de promovare organizat pentru judecători, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, dacă s-a optat pentru susţinerea concursului de promovare în vederea obţinerii gradului profesional imediat superior alături de judecători.Articolul 2Concursurile de promovare în funcţii de execuţie se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanţelor profesionale ale judecătorilor, precum şi a conduitei acestora în cazul concursului de promovare efectivă, prevăzute de prezentul regulament.Articolul 3Concursurile de promovare prevăzute la art. 1 se organizează anual sau ori de câte ori este nevoie de Secţia pentru judecători, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Capitolul II Concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superiorSecţiunea 1 Dispoziţii comuneArticolul 4(1) În condiţiile prevăzute de lege, promovarea pe loc a judecătorilor în funcţii de execuţie se face în gradul imediat superior celui pe care îl deţine judecătorul, până la nivelul curţii de apel.(2) Locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc la nivel naţional, corespunzător gradelor instanţelor ierarhic superioare pentru care se organizează concursul, de către Secţia pentru judecători. În cadrul fiecărui grad, locurile se stabilesc separat, pe materii de concurs.(3) Alocarea locurilor pe materii de concurs se realizează de către Secţia pentru judecători, ţinând cont de ponderea numărului de cauze la nivelul gradului de jurisdicţie pentru care se scot locurile la concurs şi de necesităţile instanţelor.Articolul 5(1) Promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor se poate face doar în gradul imediat superior celui deţinut, în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea, până la gradul profesional corespunzător judecătorului de curte de apel.(2) Locurile scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea instituţiilor coordonate sau subordonate în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestora.(3) Anterior anunţării concursului, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii va transmite Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, precum şi Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii intenţia de a organiza concursul de promovare pe loc, în vederea stabilirii locurilor scoase la concurs pentru promovarea în funcţii de execuţie a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul acestora şi, după caz, al instituţiilor coordonate sau subordonate.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 6(1) Pot participa la concursul de promovare pe loc, în gradul profesional imediat superior, judecătorii care îndeplinesc până în ultima zi inclusiv a perioadei de înscriere la concurs condiţiile de vechime prevăzute la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care la ultima evaluare au avut calificativul „foarte bine“ şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se ia în considerare vechimea în funcţia de judecător sau procuror. Perioada în care judecătorul a avut calitatea de auditor de justiţie nu se ia în considerare la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare.(3) În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, la calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se ia în considerare atât perioada în care candidaţii au îndeplinit această activitate, cât şi perioada în care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror.Articolul 7(1) Data, locul organizării concursului de promovare pe loc, locurile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (2) şi (3) şi, după caz, art. 5 alin. (2), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi materiile la care se susţine concursul de promovare pe loc, tematica şi bibliografia pentru acest concurs se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători poate stabili ca proba scrisă din cadrul concursului de promovare pe loc să fie susţinută în centre regionale.(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. În acelaşi termen, aceste date se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curţilor de apel, care le vor transmite de îndată instanţelor din circumscripţia lor, precum şi, dacă este cazul, Ministerului Public şi Ministerului Justiţiei, care le vor transmite instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, Inspecţiei Judiciare şi Institutului Naţional al Magistraturii, pentru a fi afişate pe paginile de internet ale acestora şi aduse la cunoştinţa tuturor judecătorilor şi, după caz, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.(3) În termenul prevăzut de calendarul concursului, cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează, după caz, gradul profesional în care se doreşte promovarea pe loc şi materia de concurs pentru care se optează.(4) Fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la materiile de concurs prevăzute de prezentul regulament.(5) Candidatul poate reveni asupra opţiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare pe loc§ 1. Comisiile de concursArticolul 8(1) Comisia de organizare a concursului de promovare pe loc este condusă de un preşedinte, care este secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă, în ordine, de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare sau de directorul Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia dintre personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Nu pot face parte din comisia de organizare persoanele care au soţul sau soţia, concubini, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor. Dacă incompatibilitatea se iveşte ulterior desemnării membrilor comisiei, persoana în cauză are obligaţia să se retragă şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale. Articolul 9(1) Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi înaintează spre publicare lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi publică lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor de concurs, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării concursului şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor prevăzute de lege pentru membrii comisiilor;3. asigură paza subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, la centrele de concurs şi în timpul transportului acestora;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli pentru proba scrisă, în ordine alfabetică, şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia, de la comisiile de elaborare a subiectelor, subiectele pentru proba scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri sigilate;8. păstrează în condiţii de deplină siguranţă subiectele şi baremele de evaluare şi notare;9. distribuie candidaţilor materialele pentru susţinerea probei scrise;10. afişează baremele de evaluare şi notare la centrele de concurs, la încheierea probei scrise, şi asigură publicarea acestora, precum şi a subiectelor de concurs pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;11. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;12. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile de concurs sau de soluţionare a contestaţiilor ori în care se desfăşoară probele scrise de concurs să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;13. asigură respectarea procedurii de evaluare şi notare;14. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului;15. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători;16. informează de îndată Secţia pentru judecători cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;17. propune Secţiei pentru judecători eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;18. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.(2) Membrii comisiei de organizare a concursului îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Consiliul Superior al Magistraturii sau, după caz, Institutul Naţional al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare a concursului îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 10(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare aducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 9.(2) În acest scop, preşedintele comisiei de organizare a concursului stabileşte atribuţiile pentru membrii comisiei, instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori, precum şi sarcinile ce revin curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor, în vederea bunei desfăşurări a concursului.(3) Preşedinţii instanţelor răspund de aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prevăzute mai sus, sub coordonarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.(4) Preşedintele comisiei de organizare a concursului soluţionează situaţiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situaţiile de incompatibilitate a preşedintelui comisiei de organizare sunt soluţionate de Secţia pentru judecători.Articolul 11(1) Comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, fiind alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel, desemnaţi pe baza consimţământului scris, exprimat anterior. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul acestor comisii sunt constituite subcomisii pentru fiecare materie de concurs pentru care s-au formulat opţiuni.(2) Institutul Naţional al Magistraturii solicită, prin intermediul preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al preşedinţilor curţilor de apel, consimţământul judecătorilor în scopul desemnării în comisiile de concurs şi, după centralizare, transmite rezultatele la Secţia pentru judecători. Consimţământul pentru desemnarea într-o comisie de concurs se consideră dat atât pentru calitatea de membru titular, cât şi pentru calitatea de membru supleant în comisie.(3) În comisia de elaborare a subiectelor şi în comisia de soluţionare a contestaţiilor pot fi desemnate, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi cadre didactice universitare care au cel puţin gradul de conferenţiar.(4) Institutul Naţional al Magistraturii poate propune, cu rol consultativ, Secţiei pentru judecători componenţa comisiilor de concurs pe baza opţiunilor formulate de judecători.(5) Dispoziţiile art. 8 alin. (3) şi ale art. 10 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.(6) În componenţa comisiilor sunt numiţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu îşi pot exercita atribuţiile. Înlocuirea se efectuează de preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor.(7) Numărul membrilor comisiilor se stabileşte de Secţia pentru judecători pentru fiecare concurs, în funcţie de numărul candidaţilor şi de materiile pentru care aceştia au optat. Pentru fiecare materie de concurs, subcomisia de elaborare a subiectelor şi subcomisia de soluţionare a contestaţiilor au acelaşi număr de membri, dar nu mai puţin de 3 membri. Subiectele de drept procesual civil sunt elaborate de o subcomisie desemnată de Secţia pentru judecători dintre membrii comisiei de elaborare a subiectelor, iar contestaţiile la dreptul procesual civil sunt soluţionate de o subcomisie desemnată de Secţia pentru judecători dintre membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor. Subiectele de drept procesual penal sunt elaborate de membrii subcomisiei care elaborează subiectele la materia drept penal, iar contestaţiile la dreptul procesual penal sunt soluţionate de membrii subcomisiei care soluţionează contestaţiile la materia drept penal.Articolul 12(1) Comisiile de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor sunt conduse de câte un preşedinte, desemnat dintre membrii acestora, prin hotărârea prevăzută la art. 11 alin. (1). Preşedintele comisiei de elaborare a subiectelor exercită şi următoarele atribuţii: veghează la respectarea regulilor prevăzute la art. 13 pct. 1, stabileşte timpul de concurs şi coordonează activitatea comisiei. Preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor, alături de atribuţiile care îi revin în calitate de membru al comisiei, coordonează activitatea acesteia.(2) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie pentru acelaşi concurs.(3) Contractele de participare a membrilor comisiilor de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor, prin care se stabilesc modalităţile de plată şi atribuţiile ce le revin, se încheie între aceştia şi un reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor prezentului regulament.(4) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare a concursului şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs.(5) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor şi ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la instanţe.Articolul 13Subcomisiile de elaborare a subiectelor au, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru proba scrisă, cu respectarea următoarelor reguli:a) să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Secţia pentru judecători şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) să fie, de regulă, diferenţiate în funcţie de gradul instanţei;d) să se evite repetarea subiectelor de la concursurile anterioare;e) să nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;f) să asigure o repartizare echilibrată a răspunsurilor corecte şi a numărului de răspunsuri corecte între variantele de răspuns;g) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei de concurs;2. predarea către comisia de organizare a concursului, înainte de desfăşurarea probei scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare, în plicuri sigilate.Articolul 14(1) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor, constituite pentru fiecare materie de concurs pentru care s-au formulat opţiuni, examinează, sub coordonarea preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cu consultarea subcomisiilor de elaborare a subiectelor, în limita motivelor invocate de candidaţi, contestaţiile la bareme.(2) În cazul în care subcomisia de soluţionare a contestaţiilor respinge toate contestaţiile, baremele iniţiale de evaluare şi notare devin definitive.(3) În cazul în care membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, iar membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluţie, subcomisia de soluţionare a contestaţiilor adoptă baremele definitive.(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă membrii subcomisiei de soluţionare a contestaţiilor şi cei ai subcomisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare şi notare definitive se stabilesc de către aceste subcomisii reunite, cu votul majorităţii membrilor. În scopul realizării majorităţii, preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor asigură medierea. Dacă membrii comisiilor au mai mult de două opinii, cei ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispoziţiile alin. (6), se corectează baremul şi se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.(6) În ipoteza în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul iniţial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestaţii.(7) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaţilor.(8) În situaţiile prevăzute la alin. (4), în ipoteza în care nu se poate realiza majoritatea, baremul definitiv va cuprinde atât varianta de răspuns stabilită de comisia de elaborare a subiectelor în baremul iniţial, cât şi varianta de răspuns stabilită de comisia de contestaţii, punctajul corespunzător întrebării respective acordându-se pentru ambele variante.(9) Contestaţiile la barem se soluţionează şi se motivează în termenul prevăzut de calendarul concursului. Baremele definitive stabilite în urma soluţionării contestaţiilor se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(10) Secţia pentru judecători poate să dispună sancţionarea, cu reducerea drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată, a membrilor comisiilor care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte sau modificarea unor bareme, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(11) Sancţiunile prevăzute la alin. (10) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.(12) Subcomisiile de soluţionare a contestaţiilor reevaluează lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate şi acordă note conform baremelor de evaluare şi notare definitive.§ 2. Desfăşurarea concursului de promovare pe locArticolul 15(1) Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.(2) În termenul prevăzut de calendarul concursului, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs. Lista candidaţilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii în termen de 48 de ore de la publicarea listelor prevăzute la alin. (2). Contestaţiile se transmit prin fax sau email ori se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor.(4) Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători.(5) Comisia de organizare a concursului întocmeşte, de îndată după pronunţarea hotărârii Secţiei pentru judecători, lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, care se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 16(1) Concursul de promovare pe loc constă în susţinerea unei probe scrise tip grilă cu caracter teoretic şi practic.(2) Proba scrisă cu caracter teoretic şi practic se susţine la:a) una dintre următoarele materii, în funcţie de opţiunea candidatului:– drept civil;– drept penal;– drept comercial;– drept administrativ şi drept financiar şi fiscal;– dreptul muncii şi asigurărilor sociale;b) drept procesual civil pentru materiile de specialitate: drept civil, drept comercial, drept administrativ şi drept financiar şi fiscal, dreptul muncii şi asigurărilor sociale sau drept procesual penal pentru materia de specialitate drept penal.(3) Întrebările teoretice şi practice la materiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) cuprind şi aspecte din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Articolul 17(1) Proba scrisă tip grilă cu caracter teoretic şi practic cuprinde 50 de întrebări din materiile de concurs prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:a) 20 de întrebări pentru verificarea cunoştinţelor teoretice şi 5 întrebări pentru verificarea cunoştinţelor practice din următoarele materii, în funcţie de opţiunea candidatului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ şi drept financiar şi fiscal, dreptul muncii şi asigurărilor sociale;b) 20 de întrebări pentru verificarea cunoştinţelor teoretice şi 5 întrebări pentru verificarea cunoştinţelor practice din dreptul procesual civil sau, după caz, din dreptul procesual penal.(2) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru această probă şi nu poate depăşi 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii.(3) La întrebările pentru verificarea cunoştinţelor teoretice fiecare răspuns corect primeşte 0,15 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(4) La întrebările pentru verificarea cunoştinţelor practice fiecare răspuns corect primeşte 0,40 puncte în sistemul de notare de la 0 la 10.(5) Evaluarea răspunsurilor la întrebările testului-grilă se realizează prin procesare electronică.Articolul 18(1) Cu cel puţin 24 de ore înainte de susţinerea probei scrise, comisia de organizare a concursului repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, şi dispune publicarea listelor candidaţilor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi afişarea acestora pe uşile sălilor în care se desfăşoară concursul.(2) Accesul candidaţilor în săli este permis pe baza unui act de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii aduc la cunoştinţa candidaţilor modul de desfăşurare a probelor şi modul de completare a datelor personale pe teza de concurs tipizată.Articolul 19(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii care urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează întrun proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.Articolul 20(1) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs şi nu poate comunica în exterior conţinutul subiectelor de concurs până la încheierea probei scrise.(2) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau de la un membru al comisiei de organizare a concursului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(3) Pe parcursul desfăşurării probei scrise membrii comisiei de organizare a concursului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări subiectelor sau baremelor. În cel mult 30 de minute de la începerea probei scrise, comisia de elaborare a subiectelor transmite candidaţilor precizări privind eventualele erori materiale constatate în redactarea subiectelor. Dacă din acest motiv este afectat timpul alocat rezolvării subiectelor, preşedintele comisiei de organizare, la propunerea preşedintelui comisiei de elaborare a subiectelor, poate dispune prelungirea timpului de concurs în mod corespunzător.(4) Baremele de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs la încheierea probei scrise. În termen de 48 de ore de la publicarea baremelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, candidaţii pot face contestaţii la bareme, care se transmit prin fax sau e-mail ori se depun la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, şi se soluţionează potrivit art. 14 alin. (1)-(9).Articolul 21(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează de predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs.(3) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza de concurs tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(4) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, aceştia primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru documentele de concurs.(5) Fiecare candidat primeşte atâtea teze de concurs tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 22(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat, candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează în momentul predării lucrărilor în procesele-verbale de predare-primire a acestora.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un proces-verbal.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare a concursului alături de celelalte documente de concurs.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui şi unui membru al comisiei de organizare a concursului.Articolul 23Rezultatele se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 24(1) Candidaţii pot contesta notele obţinute la proba scrisă tip grilă.(2) Contestaţiile se transmit prin fax sau e-mail ori se depun la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor. (3) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise se renumerotează şi se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.(4) Lucrările se predau preşedintelui comisiei de soluţionare a contestaţiilor, însoţite de un borderou de predare-primire în care se menţionează numărul de ordine al lucrărilor.Articolul 25Nota acordată de comisia de soluţionare a contestaţiilor este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.Articolul 26(1) După soluţionarea contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte listele finale, pentru fiecare grad profesional şi materie separat.(2) Rezultatele finale ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 27(1) Nota obţinută la concurs este suma punctajelor obţinute la întrebările de la proba scrisă tip grilă.(2) Pentru a fi declarat admis la concurs candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7, calculată potrivit alin. (1).Articolul 28(1) Rezultatele finale se înaintează Secţiei pentru judecători, în vederea validării.(2) Secţia pentru judecători poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de prezentul regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(3) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor declaraţi admişi.(4) Promovarea se realizează în ordinea notelor obţinute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional şi materiei pentru care s-a optat.(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiţiei, precum şi al instituţiilor coordonate sau subordonate acestora, promovarea urmând a se dispune de persoana cu atribuţii în acest sens.Articolul 29La note egale, Secţia pentru judecători suplimentează numărul de locuri scoase la concurs, astfel încât să poată fi declaraţi admişi toţi candidaţii care au obţinut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis, corespunzător gradului şi materiei pentru care a candidat.Capitolul III Concursul de promovare efectivăSecţiunea 1 Dispoziţii comuneArticolul 30(1) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă se stabilesc de către Secţia pentru judecători, în mod distinct pe secţii, în urma consultării instanţelor, în funcţie de necesarul de resurse umane, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel.(2) Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pot candida pentru promovarea efectivă la oricare dintre instanţele pentru care s-au stabilit posturi vacante scoase la concurs, indiferent de instanţa la care funcţionează.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concursArticolul 31(1) Pot participa la concursul de promovare efectivă judecătorii care au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, au dobândit gradul profesional corespunzător instanţei la care solicită promovarea şi au funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa ierarhic inferioară, în cazul promovării în funcţiile de judecător de curte de apel. Condiţia de vechime trebuie să fie îndeplinită până în ultima zi inclusiv a perioadei de înscriere la concurs. (2) În cazul persoanelor numite în funcţia de judecător în condiţiile art. 33^1 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru verificarea îndeplinirii condiţiei de a fi funcţionat efectiv timp de cel puţin 2 ani la instanţa ierarhic inferioară se are în vedere funcţionarea efectivă la tribunal sau la tribunalul specializat după data numirii în funcţie în condiţiile acestor dispoziţii legale.(3) Pentru a participa la concursul de promovare efectivă, judecătorii trebuie să fi funcţionat efectiv la instanţe sau în calitate de judecător de supraveghere a privării de libertate pe întreaga perioadă de 3 ani anterioară datei expirării termenului de înscriere la concurs. La calcularea termenului de 3 ani nu se iau în considerare perioadele de suspendare din funcţia de judecător şi nici concediile pentru creşterea copilului.Articolul 32(1) Data, locul organizării concursului, posturile scoase la concurs, stabilite conform art. 30 alin. (1), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare se stabilesc prin hotărâre a Secţiei pentru judecători, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor judecătorilor, prin curţile de apel, şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 30 de zile înainte de data de la care se pot depune cererile de înscriere la concurs.(3) În termenul prevăzut de calendarul concursului, cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează instanţa la care se solicită promovarea efectivă.(4) În cazul promovării la curtea de apel, fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la instanţa la care solicită promovarea efectivă. În cazul promovării la tribunal, fiecare candidat poate formula opţiuni pentru unul sau mai multe tribunale din circumscripţia curţii de apel în care funcţionează, indicându-le în ordinea preferinţei. Dacă solicită promovarea la un tribunal din circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care funcţionează, judecătorul poate formula opţiune doar pentru acel tribunal. (5) Dispoziţiile art. 7 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare efectivăParagraful §1. Comisiile de concursArticolul 33(1) Comisia de organizare a concursului de promovare efectivă este condusă de un preşedinte, care este directorul Institutului Naţional al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă de directorul adjunct al Institutului Naţional al Magistraturii, care are calitatea de judecător.(2) Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.Articolul 34(1) Comisia de organizare a concursului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere la concurs, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs, întocmeşte şi publică lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs şi publică lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului;3. publică punctajele obţinute de candidaţi ca urmare a evaluării;4. publică rezultatul contestaţiilor;5. întocmeşte listele finale şi asigură publicarea lor simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;6. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători;7. informează de îndată Secţia pentru judecători cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament;8. propune Secţiei pentru judecători eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului;9. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului.(2) Membrii comisiei de organizare a concursului îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare a concursului îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului.Articolul 35(1) Preşedintele comisiei de organizare a concursului ia toate măsurile necesare aducerii la îndeplinire a atribuţiilor prevăzute la art. 34.(2) Dispoziţiile art. 10 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.Articolul 36(1) Pentru evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani, la nivelul fiecărei curţi de apel în cadrul căreia s-au stabilit posturi vacante scoase la concurs, luând în considerare şi instanţele din circumscripţia acesteia, se constituie o comisie de evaluare numită prin hotărâre a Secţiei pentru judecători. (2) Comisia de evaluare este alcătuită din preşedintele curţii de apel, care este şi preşedintele comisiei, şi 4 membri din rândul judecătorilor de la curtea de apel, cu specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel. (3) Dacă apreciază necesar, la propunerea colegiului de conducere al curţii de apel, Secţia pentru judecători poate constitui atât o comisie de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la curtea de apel, cât şi o comisie de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la tribunalele din circumscripţia curţii de apel. În acest caz, comisia de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la curtea de apel este alcătuită potrivit dispoziţiilor alin. (2), iar comisia de evaluare a candidaţilor pentru promovarea la tribunale este alcătuită din preşedintele curţii de apel, care este şi preşedintele comisiei, şi 4 membri din rândul judecătorilor de la curtea de apel sau de la tribunalele din circumscripţia acesteia, cu specializarea corespunzătoare secţiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel. Membrii comisiei de evaluare care au calitatea de judecători la tribunale sunt propuşi de colegiul de conducere al curţii de apel, la recomandarea colegiilor de conducere ale tribunalelor în cadrul cărora funcţionează.(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), în cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către preşedintele curţii de apel, comisia de evaluare este condusă de vicepreşedintele curţii de apel sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Secţia pentru judecători.(5) Institutul Naţional al Magistraturii solicită colegiilor de conducere ale curţilor de apel să transmită propunerile pentru desemnarea membrilor comisiilor, pe care le înaintează Secţiei pentru judecători.(6) În cazul prevăzut la alin. (1), comisia de evaluare constituită la nivelul curţii de apel realizează atât evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor pentru promovarea la curtea de apel, cât şi evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor pentru promovarea la tribunalele din circumscripţia acesteia.(7) Preşedintele comisiei de evaluare, alături de atribuţiile care îi revin în calitate de membru al comisiei, coordonează activitatea acesteia.(8) Dispoziţiile art. 8 alin. (3), art. 10 alin. (4), art. 11 alin. (6) şi ale art. 12 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător. În situaţia prevăzută la alin. (3), dispoziţiile art. 12 alin. (2) nu sunt aplicabile preşedintelui comisiilor de evaluare.(9) În situaţia prevăzută la alin. (3), în cazul în care un membru al comisiei de evaluare a fost evaluat anterior, la un concurs de promovare efectivă, de o comisie de evaluare din care a făcut parte unul dintre candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă din comisia de evaluare şi să comunice această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.Paragraful § 2. Desfăşurarea concursului de promovare efectivăArticolul 37Centralizarea cererilor de înscriere la concurs şi verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de participare se realizează de comisia de organizare a concursului. Dispoziţiile art. 15 alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.Articolul 38Concursul de promovare efectivă constă în susţinerea unei probe având ca obiect evaluarea activităţii şi conduitei candidaţilor din ultimii 3 ani de activitate.Articolul 39(1) În cadrul probei prevăzute la art. 38, pentru evaluarea activităţii sunt avute în vedere hotărârile judecătoreşti redactate de candidaţi în ultimii 3 ani de activitate.(2) Hotărârile judecătoreşti prevăzute la alin. (1) trebuie să fie relevante pentru activitatea profesională a candidatului, să aibă obiecte diferite şi să fie întocmite în faze procesuale diferite, în măsura în care este posibil.(3) Printre actele prevăzute la alin. (1) se pot regăsi şi hotărâri judecătoreşti desfiinţate sau casate, urmând a fi ataşate şi deciziile pronunţate în căile de atac.(4) Pentru realizarea evaluării activităţii, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanţelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de către aceştia în ultimii 3 ani de activitate, cu evidenţierea datei şi numărului hotărârii, a numărului de dosar în care aceasta a fost pronunţată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii şi cu menţiunea că soluţia a fost desfiinţată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.(5) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani şi-au desfăşurat activitatea în cadrul mai multor instanţe, listele hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi redactate de către aceştia sunt solicitate de la fiecare dintre aceste instanţe.(6) De îndată după primirea listelor prevăzute la alin. (4), comisia de evaluare stabileşte criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 10 hotărâri judecătoreşti pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării. La stabilirea criteriilor de selecţie, comisia de evaluare va ţine seama şi de dispoziţiile alin. (2).(7) Nu vor fi avute în vedere hotărârile judecătoreşti prin care sunt soluţionate incidente procedurale, se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se constată perimarea ori cererea este anulată sau care au ca obiect încuviinţarea executării silite, confirmarea renunţării la urmărirea penală ori acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toţi candidaţii pe care îi evaluează, şi alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecţiei.(8) Pe baza criteriilor stabilite potrivit alin. (6) şi (7), comisia de evaluare realizează selecţia hotărârilor judecătoreşti, cu sprijinul comisiei de organizare, prin intermediul aplicaţiei informatice furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii.(9) După selecţia realizată potrivit alin. (8), comisia de evaluare solicită de la instanţele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii hotărârile selectate.(10) Instanţele transmit comisiei de evaluare hotărârile judecătoreşti solicitate în termen de 5 zile de la primirea adreselor. Hotărârile sunt înaintate şi în format electronic, împreună cu fişele ECRIS ale dosarelor în care au fost pronunţate.(11) În situaţia în care comisia de evaluare apreciază că nu toate hotărârile judecătoreşti selectate sunt relevante pentru activitatea candidatului, aceasta va realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecţie, dispoziţiile alin. (8) fiind aplicabile în mod corespunzător.(12) Candidatul poate transmite comisiei de evaluare cel mult 5 hotărâri judecătoreşti din ultimii 3 ani, indiferent de materia în care au fost pronunţate şi de obiectul acestora, care vor fi avute în vedere la evaluarea activităţii.(13) Dacă apreciază necesar, comisia de evaluare poate analiza, pentru toţi candidaţii, şi modul în care aceştia respectă jurisprudenţa unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a instanţelor superioare, solicitând în acest sens informaţiile pe care le apreciază necesare de la instanţele în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii.Articolul 40(1) De îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanţelor în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea candidaţii transmiterea documentelor necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării.(2) În vederea verificării respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor ori de efectuare a altor lucrări, se solicită date statistice sau orice documente necesare privind:a) activitatea candidatului, precum: numărul de şedinţe de judecată, numărul de cauze la care a participat la judecată, numărul de cauze soluţionate, numărul de hotărâri redactate, numărul de hotărâri nemotivate în termen, numărul mediu de zile cu care a fost depăşit acest termen, perioada medie de soluţionare a cauzelor de către candidat, alte activităţi desfăşurate în exercitarea atribuţiilor de serviciu;b) activitatea instanţei la secţia la care a funcţionat judecătorul, precum: încărcătura medie de cauze pe judecător, numărul mediu de participări în şedinţe de judecată, timpul mediu de soluţionare pe tipuri de cauze, numărul mediu de hotărâri redactate de judecători, numărul mediu de hotărâri neredactate în termen.(3) Primind solicitarea comisiei de evaluare prevăzută la alin. (1), preşedintele instanţei în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea candidatul ia măsurile necesare pentru strângerea informaţiilor prevăzute la alin. (2) şi pentru transmiterea de îndată a acestora.(4) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani şi-au desfăşurat activitatea în cadrul mai multor instanţe, documentele necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor sunt solicitate de la fiecare dintre aceste instanţe.(5) Pentru verificarea respectării termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor, comisia de evaluare va avea în vedere şi fişele ECRIS ale dosarelor prevăzute la art. 39 alin. (10), analizând informaţiile din sistemul ECRIS referitoare la fiecare dintre aceste dosare.Articolul 41Dispoziţiile art. 39 şi ale art. 40 se aplică în mod corespunzător judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Lista încheierilor pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi informaţiile necesare pentru verificarea respectării termenelor de soluţionare a lucrărilor se transmit comisiei de evaluare de către preşedintele instanţei de la care provine judecătorul de supraveghere a privării de libertate, pe baza datelor din registrele în care este evidenţiată activitatea acestuia.Articolul 42(1) De îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisiile de evaluare solicită, cu privire la fiecare candidat, opinia motivată a secţiei corespunzătoare specializării candidatului de la instanţa ierarhic superioară celei la care funcţionează acesta. În acest scop, preşedintele de secţie consultă judecătorii secţiei cu respectarea confidenţialităţii opiniilor exprimate şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat, care se transmite comisiei de evaluare.(2) În cazul în care la instanţa ierarhic superioară celei la care funcţionează candidatul există mai multe secţii cu specializare comună, se procedează la consultarea tuturor secţiilor cu specializare comună, fiind întocmit un referat unic semnat de preşedinţii secţiilor respective.(3) Opinia secţiei sau a secţiilor corespunzătoare specializării candidatului are rol consultativ pentru comisia de evaluare.Articolul 43(1) Comisia prevăzută la art. 36 efectuează evaluarea activităţii în funcţie de următoarele criterii:a) capacitate de analiză şi sinteză, coerenţă în exprimare;b) argumentaţie sub aspectul clarităţii şi logicii, analiza argumentată a cererilor şi apărărilor formulate de părţi, respectarea jurisprudenţei unitare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a curţilor de apel;c) respectarea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor şi de redactare a hotărârilor, ţinând seama de volumul de activitate rezultat din datele prevăzute la art. 40 alin. (2). (2) Criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) privesc evaluarea hotărârilor judecătoreşti.(3) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării activităţii este de 60 de puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) putând fi acordate cel mult 20 de puncte.(4) Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.Articolul 44(1) Evaluarea conduitei candidaţilor se face pe baza referatului întocmit în acest sens de comisia prevăzută la art. 39 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a înregistrărilor şedinţelor de judecată desfăşurate în cauzele în care au fost pronunţate hotărârile judecătoreşti selectate potrivit art. 39, a opiniei secţiei ori, după caz, a instanţei la care a funcţionat candidatul în ultimii 3 ani, precum şi a datelor existente la dosarul profesional şi a informaţiilor solicitate de la Inspecţia Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare şi încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor din ultimii 3 ani de activitate.(2) În acest scop, de îndată după publicarea listei finale a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită comisiilor corespunzătoare prevăzute la art. 39 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare informaţiile necesare pentru evaluarea conduitei candidaţilor.(3) Pentru întocmirea referatului prevăzut la alin. (1), în ceea ce priveşte aspectele prevăzute la art. 45 alin. (1), pot fi avute în vedere evaluările anterioare ale candidatului şi orice alte informaţii despre candidat care pot fi verificate. (4) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate la mai multe instanţe, referatul prevăzut la alin. (1) se solicită fiecăreia dintre comisiile de evaluare corespunzătoare instanţelor la care a funcţionat judecătorul respectiv.(5) Înregistrările şedinţelor de judecată se transmit la solicitarea comisiei de evaluare împreună cu hotărârile judecătoreşti selectate potrivit art. 39. Comisia de evaluare procedează la ascultarea prin sondaj a înregistrărilor primite.(6) Pentru obţinerea opiniei secţiei sau a instanţei, dacă nu există secţii, la care funcţionează candidatul, un membru al comisiei de evaluare desemnat de preşedintele acesteia consultă personalul secţiei sau, după caz, al instanţei, cu respectarea confidenţialităţii opiniilor exprimate, şi consemnează rezultatul într-un referat semnat şi datat, care cuprinde informaţii verificabile. În cazul în care candidatul funcţionează la o instanţă din circumscripţia altei curţi de apel, consultarea se realizează de către un membru al comisiei de evaluare constituite în vederea promovării pentru instanţa la care funcţionează candidatul. Dacă pentru această instanţă nu a fost constituită o comisie de evaluare, consultarea se realizează de un judecător de la curtea de apel în circumscripţia căreia funcţionează candidatul, desemnat de preşedintele acelei curţi de apel. (7) În cazul candidaţilor care în ultimii 3 ani au desfăşurat activitate la mai multe instanţe, pentru realizarea consultării sunt avute în vedere toate instanţele, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.(8) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător pentru evaluarea conduitei judecătorului de supraveghere a privării de libertate. Articolul 45(1) Comisia prevăzută la art. 36 efectuează evaluarea conduitei candidaţilor în funcţie de următoarele criterii:a) conduita profesională în timpul şedinţei de judecată, în îndeplinirea altor îndatoriri profesionale şi în relaţia cu justiţiabilii, avocaţii, experţii, interpreţii în timpul exercitării funcţiei;b) relaţiile cu colegii, grefierii şi celălalt personal al instanţei ori cu personalul instanţelor superioare ori inferioare ierarhic.(2) Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării conduitei este de 40 de puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) putând fi acordate cel mult 20 de puncte.(3) Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, preşedintele comisiei asigurând medierea în caz de divergenţe între membrii comisiei.Articolul 46(1) Comisiile de evaluare întocmesc un proiect de raport motivat, în care se arată punctajele obţinute potrivit art. 43 alin. (3) şi art. 45 alin. (2) şi punctajul total obţinut de candidat.(2) Proiectul de raport prevăzut la alin. (1) se transmite candidatului, sub semnătură. Articolul 47(1) După comunicarea proiectului de raport, candidatul susţine un interviu în faţa comisiei de evaluare în legătură cu aspectele reţinute în proiectul de raport. În cazul în care are obiecţiuni în legătură cu aspectele reţinute în proiectul de raport, candidatul trebuie să le prezinte în cadrul interviului. Obiecţiunile sunt formulate în scris de candidat şi se păstrează împreună cu celelalte documente de concurs.(2) Interviul se înregistrează cu mijloace tehnice audio. Articolul 48(1) După susţinerea interviului, comisia de evaluare analizează eventualele obiecţiuni formulate de candidat şi celelalte aspecte rezultate din susţinerea interviului şi întocmeşte raportul de evaluare final, motivat, în care sunt consemnate punctajele obţinute potrivit art. 43 alin. (3) şi art. 45 alin. (2) şi punctajul total obţinut de candidat. În raportul de evaluare final se vor consemna şi eventualele obiecţiuni formulate de candidat, precum şi poziţia argumentată a comisiei de evaluare cu privire la acestea.(2) Raportul de evaluare se comunică de către comisia de evaluare candidatului, sub semnătură, după care se transmite comisiei de organizare.(3) Punctajul total obţinut de fiecare candidat se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 49(1) Împotriva punctajului obţinut la evaluare candidatul poate face contestaţie în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat. În susţinerea contestaţiei nu pot fi invocate critici care nu au fost formulate de candidat prin obiecţiunile prevăzute la art. 47 alin. (1), dacă acesta avea posibilitatea să le invoce pe baza proiectului de raport comunicat potrivit art. 46 alin. (2).(2) Contestaţia se transmite prin fax sau e-mail ori se depune la Institutul Naţional al Magistraturii, conform indicaţiilor din anunţul privind posibilitatea depunerii contestaţiilor, şi se înaintează spre soluţionare Secţiei pentru judecători, în termenul prevăzut de calendarul concursului.(3) În vederea soluţionării contestaţiilor, la cererea comisiei de organizare, comisia de evaluare transmite, de îndată, Secţiei pentru judecători mapa candidatului, care conţine toate documentele care au stat la baza evaluării şi raportul motivat al comisiei.(4) Secţia pentru judecători se pronunţă prin hotărâre definitivă. (5) Punctajul acordat în urma soluţionării contestaţiilor este definitiv şi nu poate fi mai mic decât cel obţinut la evaluarea iniţială.(6) Dispoziţiile art. 14 alin. (10) şi (11) se aplică în mod corespunzător şi membrilor comisiilor prevăzute la art. 36 în cazul admiterii contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la evaluare.Articolul 50(1) După soluţionarea contestaţiilor, comisia de organizare a concursului întocmeşte lista cu rezultatele finale ale concursului, care se publică în condiţiile art. 26 alin. (2).(2) Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină un punctaj total de cel puţin 70 de puncte.Articolul 51(1) Candidaţii clasificaţi în ordinea descrescătoare a punctajelor totale obţinute la concurs formulează opţiune, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, pentru unul dintre posturile scoase la concurs la instanţa sau instanţele pentru care au optat potrivit art. 32 alin. (4). În cazul în care candidaţii au optat, potrivit art. 32 alin. (4), pentru mai multe tribunale din circumscripţia curţii de apel în care funcţionează, se va ţine seama de ordinea de preferinţă indicată de candidaţi.(2) Rezultatele finale se prezintă Secţiei pentru judecători, în vederea validării.(3) Secţia pentru judecători poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de prezentul regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.(4) În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor finale, Secţia pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor declaraţi admişi.(5) Promovarea efectivă se realizează în ordinea punctajelor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate, în raport de opţiunea candidatului. (6) La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. (7) În circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.Articolul 52(1) Judecătorii care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 50 alin. (2), dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data validării concursului.(2) Dispoziţiile art. 51 alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.(3) Promovarea în condiţiile alin. (1) şi (2) se poate dispune doar la solicitarea preşedintelui instanţei la care este vacant postul, dacă acest post nu a fost ocupat la prima sesiune de transferuri organizată în termenul de 6 luni prevăzut la alin. (1). Dacă în termenul prevăzut la alin. (1) nu este organizată o sesiune de transferuri, postul poate fi ocupat în condiţiile alin. (1) şi (2).Capitolul IV Dispoziţii finaleArticolul 53Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 54(1) Toate documentele întocmite pentru concursul de promovare pe loc, precum şi documentele depuse la comisia de organizare şi la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul concursului de promovare efectivă se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare. Cu excepţia rapoartelor de evaluare şi a documentelor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile art. 49 alin. (3), celelalte documente elaborate sau depuse la comisiile de evaluare în cadrul concursului de promovare efectivă se păstrează la curţile de apel şi se înaintează Consiliului Superior al Magistraturii în format electronic.(2) Lucrările de la concursul de promovare pe loc în gradul profesional imediat superior şi rapoartele de evaluare elaborate în cadrul concursului de promovare efectivă se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor.Articolul 55Dispoziţiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător judecătorilor militari.
Norme de aplicare
h) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor;REGULAMENT din 20 februarie 2020Capitolul I Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilorSecţiunea 1 Dispoziţii generaleArticolul 1Numirea judecătorilor în funcţii de conducere la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului regulament.Articolul 2(1) Evidenţa posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publică şi disponibilă permanent pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, precum şi prin afişare pe paginile de internet ale instanţelor judecătoreşti.(2) Posturile de conducere prevăzute la alin. (1), care urmează a se vacanta, se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei, cu 90 de zile înainte de data expirării mandatelor.Articolul 3Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 4Data, locul, tematica, bibliografia şi calendarul concursului sau examenului se aprobă de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi se afişează pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.Articolul 5Concursul sau examenul constă în susţinerea următoarelor probe:a) testare psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, precum şi verificarea rezistenţei la stres;b) prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei pentru care candidează;c) testare scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.Secţiunea a 2-a Condiţii pentru înscrierea la concurs sau examenArticolul 6(1) Pot participa la concursul sau examenul prevăzut la art. 3 judecătorii care au obţinut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. Candidaţii trebuie să funcţioneze cel puţin 2 ani la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura. Condiţiile de vechime trebuie îndeplinite până la data desfăşurării primei probe a concursului sau examenului. La calcularea condiţiei minime de vechime pentru a participa la concurs sau examen nu se ia în considerare perioada în care judecătorul a avut calitatea de auditor de justiţie. La data depunerii candidaturii, candidaţii trebuie să funcţioneze efectiv la instanţa la care este vacantă funcţia de conducere pentru care îşi depun candidatura.(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care la două concursuri sau examene consecutive pentru numirea într-o funcţie de conducere nu se prezintă niciun candidat, la următorul concurs sau examen organizat pentru numirea în aceeaşi funcţie de conducere pot participa şi judecători de la o altă instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, care au dreptul să funcţioneze la instanţa pentru care îşi depun candidatura.(3) Nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.(4) Judecătorii care participă la concurs sau examen pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţă despre aceasta.Articolul 7(1) Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Modificarea opţiunilor în ceea ce priveşte depunerea candidaturilor poate fi realizată până la data expirării termenului de depunere a candidaturilor.(3) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific, şi se publică împreună cu documentele relevante depuse pe intranetul instanţei la care există postul de conducere pentru care se candidează, după ce funcţia de conducere respectivă a fost ocupată de candidat în urma concursului sau examenului. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la concurs sau examen.Secţiunea a 3-a Organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenuluiArticolul 8(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului este condusă de un preşedinte, care este secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul imposibilităţii îndeplinirii funcţiei de către acesta, comisia este condusă de directorul Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Membrii comisiei de organizare se desemnează de către preşedintele acesteia din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii, cu funcţii de conducere şi execuţie, funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 9(1) Comisia de examinare este numită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, şi este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel şi 3 specialişti în management şi organizare instituţională. La constituirea comisiilor vor fi avuţi în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum şi cei care au experienţă managerială. În comisia de examinare sunt desemnaţi şi membri supleanţi care îi vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(2) Comisia de examinare este prezidată de un judecător desemnat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte şi ordinea în care ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, îndeplinesc funcţia de preşedinte în cazul incompatibilităţii preşedintelui desemnat sau în situaţiile în care acesta nu îşi poate exercita atribuţiile.(3) Incidentele referitoare la preşedintele comisiei de examinare se soluţionează prin hotărâre de către ceilalţi membri ai acesteia. În cazul admiterii acestora, acesta va fi înlocuit de drept de unul dintre ceilalţi judecători, membri ai comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În această ipoteză, comisia de examinare se completează cu un membru supleant, în condiţiile prevăzute la alin. (2) teza finală, cu respectarea componenţei prevăzute la alin. (1).(4) Desemnarea membrilor comisiei se face pe baza consimţământului scris, exprimat anterior.(5) Judecătorii care au făcut parte din comisia de examinare la concursul sau examenul anterior nu vor putea fi desemnaţi în această comisie pentru următoarele două sesiuni. Aceste dispoziţii se aplică, în măsura în care este posibil, şi specialiştilor în management şi organizare instituţională.(6) Din comisia de examinare nu pot face parte membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii şi persoanele din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(7) Modalităţile de plată şi atribuţiile ce revin membrilor comisiei de examinare se stabilesc prin contracte de participare încheiate în două exemplare între aceştia şi Consiliul Superior al Magistraturii.Articolul 10(1) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soţul sau soţia, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaţilor.(2) În cazul în care un membru al comisiei de examinare funcţionează la instanţa de la care provin unul sau mai mulţi candidaţi, acesta are obligaţia să se retragă de la examinarea acestora şi să comunice de îndată această situaţie preşedintelui comisiei în vederea înlocuirii sale în ceea ce îi priveşte pe aceşti candidaţi.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidaţi, la un concurs sau examen pentru ocuparea unei funcţii de conducere, desfăşurat în ultimii 3 ani.(4) În alte situaţii în care se formulează o cerere de retragere a unui membru al comisiei de examinare, de către acesta sau de către unul dintre candidaţi, preşedintele apreciază cu privire la înlocuire.(5) În toate cazurile în care se dispune înlocuirea, membrul respectiv nu va putea participa la examinarea niciunuia dintre candidaţii la funcţia de conducere de la instanţa respectivă.(6) Aceeaşi persoană nu poate face parte din mai mult de o comisie din cadrul aceluiaşi concurs sau examen.(7) Declaraţiile şi contractele de participare în comisii se centralizează de comisia de organizare şi se păstrează alături de celelalte documente de concurs sau examen.Articolul 11(1) Comisia de organizare a concursului sau examenului are, în principal, următoarele atribuţii:1. centralizează cererile de înscriere, întocmeşte listele de înscriere, verifică îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor legale de participare la concurs sau examen, întocmeşte şi afişează lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen şi afişează lista finală a candidaţilor;2. controlează şi îndrumă acţiunile privind organizarea şi desfăşurarea concursului sau examenului, constând, în principal, în: identificarea şi, după caz, închirierea spaţiilor adecvate pentru susţinerea probelor, procurarea necesarului de rechizite, asigurarea asistenţei medicale pe parcursul desfăşurării probelor şi a pazei necesare pentru păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare, asigurarea cheltuielilor de cazare şi diurnă pentru membrii comisiilor, în condiţiile legii;3. asigură securizarea subiectelor şi a lucrărilor scrise la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi în timpul transportului acestora, precum şi păstrarea ordinii publice la centrele de concurs sau examen şi de evaluare;4. asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru concurs sau examen, numerotate;5. instruieşte responsabilii de sală;6. repartizează candidaţii pe săli, în ordine alfabetică, pentru testarea psihologică şi testarea scrisă, în ordinea alfabetică a curţilor de apel, pentru susţinerea proiectului şi dispune afişarea listelor pe uşile sălilor în care se desfăşoară probele, precum şi publicarea acestora pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;7. preia de la comisia de examinare subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare, în plicuri distincte, închise şi sigilate;8. păstrează, în condiţii de deplină siguranţă, subiectele pentru testarea scrisă şi baremele de evaluare şi notare la sediul Institutului Naţional al Magistraturii;9. coordonează randomizarea şi multiplicarea subiectelor pentru testarea scrisă, în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală;10. distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru testarea scrisă;11. afişează baremul de evaluare şi notare la centrele de concurs sau examen, după încheierea testării scrise, şi asigură publicarea acestuia şi a subiectelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii;12. organizează transportul lucrărilor scrise de la centrele de concurs sau examen la centrul de evaluare şi răspunde de securitatea acestora;13. în ziua desfăşurării testării scrise, preia lucrările scrise şi ia măsuri în vederea corectării lor;14. ia măsuri pentru ca în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea comisiile ori se desfăşoară probele de concurs sau examen să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisie sau neprevăzute de prezentul regulament;15. predă şi preia lucrările scrise de la membrii comisiei de examinare, cu ocazia soluţionării contestaţiilor la rezultatele testării scrise şi preia procesele-verbale cuprinzând deciziile comisiei;16. asigură publicarea simultană pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii a listelor cu rezultatele concursului sau examenului;17. calculează mediile generale şi întocmeşte listele finale;18. analizează desfăşurarea şi rezultatele concursului sau examenului şi prezintă concluziile Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii;19. informează de îndată Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice situaţie deosebită a cărei rezolvare nu este prevăzută în prezentul regulament, precum şi cu privire la orice situaţie care impune anularea unor subiecte, cum ar fi pierderea, deteriorarea ori desecretizarea unui subiect;20. propune Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii eventualele modificări în modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului;21. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunei desfăşurări a concursului sau examenului.(2) Preşedintele comisiei de organizare a concursului sau examenului ia toate măsurile necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1). În acest scop, preşedintele comisiei de organizare stabileşte fişa de atribuţii pentru membrii comisiei, precum şi instrucţiunile pentru responsabilii de sală şi supraveghetori.(3) Membrii comisiei de organizare îşi desfăşoară activitatea în timpul programului normal de lucru de la Institutul Naţional al Magistraturii sau, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii. În mod excepţional, în situaţii temeinic justificate, membrii comisiei de organizare îşi pot desfăşura activitatea şi în afara programului normal de lucru, cu aprobarea preşedintelui comisiei de organizare a concursului sau examenului.Articolul 12(1) La data prevăzută de calendarul concursului sau examenului, listele cu candidaţii care îndeplinesc condiţiile legale de participare la concurs sau examen se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii respinşi în urma verificării pot formula contestaţii, în termen de 24 de ore de la publicarea listelor, la Consiliul Superior al Magistraturii. Contestaţiile vor fi soluţionate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatorului.(3) După pronunţarea hotărârii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, se întocmeşte lista finală a candidaţilor care îndeplinesc condiţiile de participare la concurs sau examen, listă care se aduce la cunoştinţă publică prin modalităţile prevăzute la alin. (1).Articolul 13(1) Comisia de examinare are, în principal, următoarele atribuţii:1. elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la art. 5 lit. c) şi a baremelor de evaluare şi notare, cu respectarea următoarelor reguli:a) asigurarea concordanţei cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Institutul Naţional al Magistraturii;b) asigurarea cuprinderii echilibrate a materiei studiate şi a gradului de complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei, pentru a fi tratate în timpul stabilit;c) evitarea, pe cât posibil, a repetării subiectelor de la concursurile sau examenele anterioare;d) timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării testării scrise;e) indicarea punctajului prevăzut în barem şi a timpului recomandat pentru rezolvare;f) evitarea, pe cât posibil, a subiectelor ce conţin probleme controversate în doctrină şi în practică sau, în cazul unor astfel de situaţii, punctarea tuturor soluţiilor a căror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentată logic şi coerent;2. predarea către comisia de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de desfăşurarea testării scrise, a subiectelor şi baremelor de evaluare şi notare în plicuri distincte, închise şi sigilate;3. evaluarea şi notarea candidaţilor în cadrul probei prevăzute la art. 5 lit. b);4. soluţionarea contestaţiilor formulate la proba prevăzută la art. 5 lit. c).(2) Judecătorii care sunt membri în comisia de examinare îşi desfăşoară activitatea în afara programului normal de lucru de la instanţe.Articolul 14(1) Testarea psihologică, evaluarea capacităţii candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea şi verificarea rezistenţei la stres constau în aplicarea unui test scris şi în susţinerea unui interviu în faţa comisiei/comisiilor formate din câte 2 psihologi desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din rândul specialiştilor din cadrul Consiliului, al instanţelor, precum şi din tabelul psihologilor acreditaţi de Colegiul Psihologilor din România.(2) Dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (7) şi ale art. 10 alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător.(3) În comisia de testare psihologică vor fi desemnaţi şi membri supleanţi care vor înlocui de drept, în baza hotărârii preşedintelui comisiei de examinare, în ordinea stabilită de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, membrii comisiei care nu îşi pot exercita atribuţiile.(4) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă şi 4 cifre. (5) Rezultatele testării psihologice vor fi concretizate într-un raport care va cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat în raport cu funcţia pentru care candidează, precum şi calificativul recomandabil sau nerecomandabil; calificativul acordat se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(6) Candidaţii nemulţumiţi de calificativul acordat pot formula, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, contestaţii care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii.(7) Contestaţiile vor fi soluţionate în termen de 3 zile de o comisie formată din 3 psihologi, alţii decât cei care au examinat candidaţii iniţial, pe baza reevaluării testului scris aplicat şi a susţinerii unui nou interviu.(8) Rezultatele testării psihologice, concretizate în raportul care cuprinde profilul psihologic al candidatului în raport cu funcţia pentru care candidează şi calificativul obţinut, sunt aduse la cunoştinţa membrilor comisiei de examinare.Articolul 15(1) Candidaţii susţin oral, în faţa comisiei de examinare, proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere.(2) În aprecierea susţinerii proiectului vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii:a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă;b) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, cunoaşterea şi capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniul justiţiei, strategiile naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei şi respectarea principiului repartizării aleatorii;c) comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei şi transparenţa actului de conducere;d) folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor.(3) În vederea evaluării proiectului, comisia de examinare poate solicita Inspecţiei Judiciare rapoartele de control efectuate la instanţa pentru care se candidează, însuşite de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Pentru fiecare categorie de criterii dintre cele prevăzute la alin. (2) se acordă maximum 2,5 puncte din totalul punctajului pentru această probă. Modalitatea de repartizare a punctajului maxim în cadrul fiecărei categorii de criterii se stabileşte de comisia de examinare înainte de susţinerea acestei probe. Nota finală la susţinerea proiectului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei.(5) Rezultatele susţinerii proiectului sunt definitive şi nu pot fi contestate.(6) În cazul în care nota calculată potrivit alin. (4) este mai mică de 5, la cererea candidatului, membrii comisiei vor motiva notele acordate în cuprinsul unui proces-verbal.(7) Rezultatele susţinerii proiectului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după susţinerea probei de către toţi candidaţii.Articolul 16Desfăşurarea probei constând în susţinerea proiectului se înregistrează cel puţin cu mijloace audio. Înregistrările se păstrează o perioadă de un an de la data desfăşurării probei, după care se distrug.Articolul 17Testarea scrisă constă în verificarea cunoştinţelor privind managementul, comunicarea şi resursele umane, pe baza unui test-grilă.Articolul 18(1) Cu 24 de ore înainte de desfăşurarea testării scrise, comisia de examinare stabileşte subiectele pentru această probă.(2) Subiectele şi baremele de evaluare şi notare se predau în plicuri distincte, închise şi sigilate, de către comisia de examinare, comisiei de organizare a concursului sau examenului, cu cel puţin 12 ore înainte de data şi ora susţinerii testării scrise. Comisia de organizare asigură randomizarea subiectelor în 4 variante şi multiplicarea acestora în funcţie de numărul candidaţilor, sigilând apoi plicurile care conţin necesarul de subiecte pentru fiecare sală. Plicurile se deschid în ziua probei, în prezenţa reprezentanţilor candidaţilor, după expirarea termenului de acces în sălile de concurs sau examen.Articolul 19(1) Accesul candidaţilor în sala de concurs sau examen este permis pe baza actului de identitate, în ordinea afişată, la ora stabilită, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei. În mod excepţional, pot fi admişi candidaţi în sală şi cu mai puţin de 30 de minute înainte de începerea probei, dar nu şi după deschiderea plicului cu subiecte.(2) Înainte de aducerea subiectelor în săli, responsabilii de sală aduc la cunoştinţă candidaţilor modul de desfăşurare a probei şi modul de completare a datelor personale pe teza tipizată.Articolul 20(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării testării scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii ce urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila de concurs sau examen.(3) Colţul tezei tipizate se lipeşte şi se ştampilează la momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.(4) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din proba de concurs sau examen. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea „fraudă“. Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare şi candidatului respectiv.Articolul 21(1) Responsabilii de săli primesc plicurile cu subiecte de la preşedinte sau un membru al comisiei de organizare a concursului sau examenului, verifică integritatea acestora, le deschid şi distribuie subiectele multiplicate fiecărui candidat.(2) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de concurs sau examen şi nu poate comunica conţinutul subiectelor până la încheierea testării scrise.(3) Pe parcursul desfăşurării testării scrise membrii comisiei de organizare a concursului sau examenului şi supraveghetorii de săli nu pot da candidaţilor indicaţii referitoare la rezolvarea subiectelor şi nu pot aduce modificări ale subiectelor sau baremelor. Orice nelămurire legată de subiecte se discută direct cu comisia de examinare. Pe toată durata desfăşurării testării scrise, în sălile de concurs sau examen au acces numai membrii comisiilor de examinare şi de organizare care supraveghează desfăşurarea concursului sau examenului.(4) Punctajul acordat şi timpul recomandat pentru rezolvare, stabilite de comisia de examinare, se transmit candidaţilor odată cu subiectele, iar baremul de evaluare şi notare se afişează la centrele de concurs sau examen şi se publică, împreună cu subiectele, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, după încheierea testării scrise. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se transmit prin fax sau e-mail la Institutul Naţional al Magistraturii şi se soluţionează în termenul prevăzut de calendarul concursului sau examenului. Soluţia se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru soluţionarea contestaţiilor. Baremul de evaluare şi notare definitiv, stabilit în urma soluţionării contestaţiilor, se publică de îndată pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(5) În cazul admiterii de contestaţii la barem, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancţionarea membrilor comisiei de examinare care sunt răspunzători de admiterea contestaţiilor, în măsura în care se reţine reaua-credinţă sau grava neglijenţă a acestora.(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi sancţionate cu reducerea sau neplata drepturilor băneşti cuvenite pentru activitatea prestată. Acestor persoane le poate fi interzisă şi participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.(7) Sancţiunile prevăzute la alin. (6) se aplică în funcţie de circumstanţele concrete şi proporţional cu consecinţele produse.Articolul 22(1) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate intra în sală şi niciun candidat nu poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea scrisă şi semnează pentru predarea acesteia. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine testarea scrisă.(2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de una dintre persoanele care supraveghează, până la înapoierea în sala de concurs sau examen.(3) Timpul destinat elaborării lucrării scrise, stabilit de comisia de examinare, nu poate depăşi 4 ore şi se socoteşte din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.(4) Pentru elaborarea lucrării scrise candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare neagră. Nu se foloseşte altă hârtie decât cea distribuită candidaţilor de către supraveghetori. Rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe teza tipizată, iar soluţiile scrise pe ciorne sau pe foaia cu subiecte nu se iau în considerare.(5) În cazul în care unii candidaţi doresc să îşi transcrie lucrarea, fără să depăşească timpul stabilit, primesc alte teze tipizate. Acest lucru este consemnat de către supraveghetori în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite iniţial se anulează pe loc de către supraveghetori, menţionându-se pe ele „Anulat“, se semnează de 2 supraveghetori şi se păstrează în condiţiile stabilite pentru lucrările scrise.(6) Fiecare candidat primeşte atâtea teze tipizate şi atâtea coli de ciornă câte îi sunt necesare.Articolul 23(1) Pe măsură ce îşi încheie lucrările, candidaţii le predau supraveghetorilor.(2) La expirarea timpului acordat candidaţii predau lucrările în faza în care se află, sub semnătură, fiind interzisă depăşirea timpului stabilit. Ultimii 3 candidaţi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.(3) Toţi candidaţii semnează, la momentul predării lucrărilor, în catalogul de sală.(4) Pentru fiecare sală se întocmeşte un catalog de sală.(5) Ciornele şi lucrările anulate se strâng separat şi se păstrează de comisia de organizare alături de celelalte documente de concurs sau examen.(6) Supraveghetorii predau lucrările scrise, sub semnătură, preşedintelui comisiei de organizare, care le amestecă şi le numerotează.Articolul 24(1) Evaluarea şi notarea lucrărilor la testarea scrisă se realizează prin procesare electronică.(2) Pe timpul corectării, colţul lucrării nu se desigilează. (3) Rezultatul testării scrise se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 25(1) Candidatul nemulţumit de nota obţinută la lucrarea scrisă poate formula contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii. Contestaţiile se transmit prin fax sau e-mail Institutului Naţional al Magistraturii.(2) Candidaţii pot contesta numai notele obţinute la propriile lucrări.(3) Lucrările scrise se recorectează de către 2 membri ai comisiei de examinare, dintre care un judecător şi un specialist în management şi organizare instituţională.(4) În vederea soluţionării contestaţiilor, lucrările scrise vor fi renumerotate şi resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat. (5) Nota obţinută în urma contestaţiei este definitivă şi nu poate fi mai mică decât nota contestată.(6) Rezultatele în urma contestaţiilor se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.Articolul 26(1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la proiect şi nota de la testarea scrisă.(2) Pe baza notei finale se întocmeşte tabelul de clasificare a candidaţilor, care se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii.(3) Funcţia de conducere vacantă va fi ocupată de candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală.(4) În caz de medii egale, departajarea candidaţilor se face în funcţie de vechimea cea mai mare în funcţia de judecător la instanţa pentru care se candidează.(5) În circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi.(6) Pentru a ocupa funcţia pentru care candidează, judecătorul trebuie să obţină cel puţin media 7 (şapte), iar notele, atât la proiect, cât şi la testarea scrisă, trebuie să fie cel puţin 5 (cinci). Articolul 27(1) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor, în termen de 15 zile de la publicarea rezultatelor finale.(2) Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul sau examenul, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau examenului ori că există dovada săvârşirii unei fraude.Secţiunea a 4-a Dispoziţii finaleArticolul 28(1) Numirea judecătorilor care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament.(2) Înainte de numirea în funcţiile de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii solicită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să verifice şi să comunice dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii sau a colaborat cu acestea.(3) În cazul în care judecătorul atacă în instanţă, în condiţiile legii, comunicarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, procedura de numire în funcţia de conducere se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei. Pe această perioadă funcţia de conducere va fi ocupată prin delegare.Articolul 29Toate termenele stabilite în cadrul prezentului regulament se calculează potrivit art. 181 şi următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 30Pentru cazurile în care în prezentul capitol se prevede publicarea pe paginile de internet ale curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor, preşedinţii instanţelor transmit documentele prim-grefierului sau, după caz, grefierului-şef ori grefierului însărcinat cu activitatea de registratură, pentru a fi publicate de îndată, indicând perioada pentru care vor fi afişate. În momentul publicării, precum şi al retragerii documentului, grefierul notează ora şi data afişării sau ale retragerii pe document, sub semnătura sa, transmiţând de îndată documentul retras preşedintelui instanţei.Articolul 31(1) Toate documentele întocmite pentru concurs sau examen se păstrează în arhiva Consiliului Superior al Magistraturii, prin grija Direcţiei resurse umane şi organizare.(2) Lucrările de concurs sau examen se păstrează în original la dosarele profesionale ale candidaţilor. Articolul 32Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător în cazul organizării concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor militari.Capitolul II Numirea judecătorilor în alte funcţii de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examenArticolul 33(1) Numirea în funcţiile de preşedinte de secţie vacante la judecătorii, tribunale şi curţi de apel se face la propunerea preşedintelui instanţei, pe baza candidaturilor depuse de judecători.(2) Pot fi numiţi în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6, care se aplică în mod corespunzător.(3) Fiecare candidatură este însoţită de curriculum vitae, declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4), un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere şi de orice alte înscrisuri considerate relevante. (4) Pe baza candidaturilor depuse, preşedintele instanţei consultă judecătorii secţiei pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidenţialităţii opţiunilor, şi consemnează rezultatul într-un referat, semnat şi datat.(5) După consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, preşedintele instanţei solicită avizul consultativ al colegiului de conducere al instanţei.(6) Avizul colegiului de conducere al instanţei trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competenţa profesională a candidatului şi a percepţiei pe care colegii o au asupra acestuia.(7) În cazul în care pentru aceeaşi funcţie au fost depuse mai multe candidaturi, preşedintele instanţei, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura şi a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.(8) Motivarea propunerii candidaturii judecătorului selectat potrivit alin. (7) trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecţia şi motivele respingerii celorlalte candidaturi.(9) Propunerea făcută de preşedintele judecătoriei, însoţită de candidatura judecătorului selectat de acesta şi de documentele prevăzute la alin. (3), de avizul motivat al colegiului de conducere şi de referatul privind consultarea judecătorilor secţiei pentru care s-a depus candidatura, se trimite preşedintelui tribunalului, care o prezintă, împreună cu punctul său de vedere, preşedintelui curţii de apel. Preşedintele curţii de apel transmite propunerea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de propriul punct de vedere.(10) Propunerea făcută de preşedintele tribunalului, însoţită de actele prevăzute la alin. (9), se prezintă preşedintelui curţii de apel, care o transmite Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, însoţită de punctul său de vedere.Articolul 34(1) Direcţia resurse umane şi organizare întocmeşte, pe baza propunerii formulate, în termen de cel mult 15 zile, un referat în care consemnează:a) evoluţia carierei profesionale a judecătorului propus pentru numire, cu evidenţierea calificativului acordat la ultima evaluare şi, dacă este cazul, a menţiunii privind sancţiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani;b) îndeplinirea condiţiilor de vechime stabilite de lege pentru funcţia cu privire la care a fost depusă candidatura;c) depunerea declaraţiilor prevăzute la art. 6 alin. (4) şi a rezultatului verificărilor efectuate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, dacă acesta s-a primit în termenul prevăzut de lege;d) conţinutul avizului motivat al colegiului de conducere şi al consultării judecătorilor secţiei la care s-a propus numirea în funcţia de conducere.(2) Atunci când Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii apreciază necesar, judecătorul propus pentru numirea în funcţia de preşedinte de secţie va susţine în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu, care poate fi realizat şi prin videoconferinţă. Interviul constă în:a) susţinerea planului managerial sub următoarele aspecte:– prezentarea sintetică a secţiei pentru a cărei conducere candidează;– identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora;– propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a secţiei pentru a cărei conducere candidează;– compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al preşedintelui instanţei, dacă este cazul;b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând în esenţă capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare;c) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care s-a depus candidatura.(3) Membrii Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita şi deontologia profesională, precum şi la împrejurări rezultate din cuprinsul propunerii motivate întocmite de preşedintele instanţei sau al avizului motivat primit din partea colegiului de conducere şi pot consulta ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a candidatului.(4) La interviu poate participa şi un psiholog, care, prin intermediul preşedintelui de şedinţă, poate adresa întrebări candidatului.(5) În situaţia reînvestirii în funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activităţii candidatului întocmite de conducerea instanţei, precum şi rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecţia Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuţiilor manageriale de către candidat.(6) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător.Articolul 35(1) Numirea judecătorilor în funcţiile de conducere prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.(2) Declanşarea procedurii de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) se dispune de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Direcţia resurse umane şi organizare publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii anunţul privind declanşarea procedurii şi calendarul estimativ al acesteia, aprobat de preşedinte.(3) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (4) şi documentele considerate relevante, până la termenul prevăzut de calendarul estimativ.(4) Proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se depune la Consiliul Superior al Magistraturii până la termenul prevăzut de calendarul estimativ, atât pe suport hârtie, cât şi în format electronic, pe suport specific. Depăşirea, din motive imputabile, a termenului de depunere a proiectului atrage decăderea din dreptul de a mai participa la procedura de ocupare a funcţiei de conducere pentru care se candidează. (5) La expirarea termenului prevăzut la alin. (3), Direcţia resurse umane şi organizare publică lista cu candidaţii înscrişi în procedura de ocupare a funcţiilor prevăzute la alin. (1) pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectele referitoare la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii la expirarea termenului prevăzut la alin. (4).(6) Dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător.(7) Candidaţii susţin în faţa Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu. Dispoziţiile art. 34 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.Capitolul III Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilorArticolul 36(1) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivul prevăzut la art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Inspecţia Judiciară. În cazul în care propunerea de revocare este formulată de adunarea generală, de către preşedintele instanţei sau, după caz, de o treime din numărul membrilor, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii o poate trimite Inspecţiei Judiciare pentru efectuarea verificărilor.(2) În urma verificărilor efectuate la instanţă, Inspecţia Judiciară întocmeşte un raport pe care îl prezintă Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.(3) După primirea raportului, preşedintele Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii fixează un termen pentru dezbaterea acestuia, dispunând citarea judecătorului cu funcţie de conducere şi comunicarea raportului, în vederea luării la cunoştinţă şi, eventual, pentru a formula obiecţii.(4) Judecătorul are dreptul să solicite administrarea probei cu înscrisuri în apărare.(5) La termenul fixat, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dezbate raportul şi eventualele obiecţii formulate de judecătorul cu funcţie de conducere. Dacă apreciază necesar, secţia poate decide completarea raportului Inspecţiei Judiciare cu privire la aspectele sesizate în cuprinsul propunerii de revocare sau întocmirea unui nou raport.(6) În situaţia în care se constată exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea judecătorului din funcţia de conducere.(7) Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) lit. a) şi c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face în baza verificărilor efectuate de Direcţia resurse umane şi organizare, cu citarea judecătorului cu funcţie de conducere.(8) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare şi se comunică de îndată judecătorului revocat din funcţia de conducere.(9) Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi atacată la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun.(10) Până la finalizarea procedurii de revocare din funcţia de conducere, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suspendarea judecătorului din funcţia de conducere.(11) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţia de conducere se motivează în termen de 5 zile de la pronunţare şi poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în termen de 5 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile.
Norme de aplicare
i) Regulamentul privind concediile judecătorilor şi procurorilor.REGULAMENT din 4 octombrie 2007Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor are ca obiectiv stabilirea nivelului de competenţă profesională al acestora şi vizează îmbunătăţirea performanţelor profesionale, creşterea eficienţei activităţii instanţelor şi parchetelor şi a încrederii publice în autoritatea judecătorească, menţinerea şi consolidarea calităţii sistemului judiciar.(2) Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor implică parcurgerea următoarelor etape: observarea de către membrul desemnat al comisiei a unor activităţi profesionale cu caracter public desfăşurate de judecătorul evaluat, analiza documentelor care conţin rezultate ale activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului evaluat, autoanaliza şi autoaprecierea şi acordarea calificativului. Procesul de evaluare a judecătorilor şi procurorilor poate cuprinde şi un interviu de evaluare, precum şi stabilirea de comun acord a unui plan individual de dezvoltare profesională.(3) Aspectele relevate în urma autoanalizării şi autoaprecierii vor fi avute în vedere la interviu, în scopul elaborării, de comun acord între evaluator şi evaluat, a planului de dezvoltare profesională.Articolul 2 Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă profesională şi de performanţă, judecătorii şi procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul judecătorilor şi procurorilor numiţi în funcţii de conducere, evaluarea se face şi asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.Articolul 3(1) Indicatorii sunt structuraţi în funcţie de specificul activităţii judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să stimuleze dezvoltarea profesională a acestora şi să le diferenţieze performanţele profesionale, fără a le afecta independenţa.(2) În vederea realizării unei evaluări unitare, modalitatea concretă de apreciere a fiecărui indicator şi criteriu, domeniile din care se culeg datele şi informaţiile necesare evaluării judecătorilor şi procurorilor, activitatea de autoevaluare şi autoapreciere, precum şi desfăşurarea interviului vor fi detaliate în cuprinsul Ghidului de evaluare a magistraţilor, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.Capitolul II Indicatori de evaluare a performanţelor profesionaleSecţiunea 1 Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecătoriA. Eficienţa activităţiiArticolul 4(1) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport cu dosarele nou-intrate;b) stocul de dosare mai vechi de un an/un an şi 6 luni;c) ponderea dosarelor închise într-un an;d) redactările peste termenul legal.(2) Indicatorii corespunzători criteriului eficienţei vor fi avuţi în vedere în funcţie de volumul de activitate al instanţei în domeniul de specializare al judecătorului evaluat, volumul de activitate al judecătorului evaluat, complexitatea cauzelor cu care a fost învestit şi încărcătura efectivă medie pe ţară în acelaşi domeniu de specializare.(3) La analizarea şi acordarea punctajelor pentru indicatorii prevăzuţi la alin. (1) vor fi luate în considerare şi celelalte activităţi desfăşurate de judecători pe baza unor dispoziţii din legi şi regulamente.(4) Eficienţa activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) respectarea termenelor de soluţionare a cauzelor;b) respectarea termenelor legale de redactare a încheierilor şi de efectuare a comunicărilor prevăzute de dispoziţiile legale;c) desfăşurarea, în termenele legale sau, în lipsa lor, în mod constant şi cu regularitate, a activităţilor cu caracter administrativ prevăzute de lege.(5) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi cu privire la evaluarea eficienţei activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate.B. Calitatea activităţiiArticolul 5(1) Calitatea activităţii desfăşurate de judecători se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti;b) conduita în timpul şedinţei de judecată şi în exercitarea altor îndatoriri profesionale;c) calitatea altor activităţi desfăşurate de judecătorul evaluat.(2) Calitatea activităţii desfăşurate de judecătorii de supraveghere a privării de libertate se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) calitatea redactării încheierilor pronunţate;b) conduita în timpul desfăşurării procedurilor administrativ-jurisdicţionale şi a altor activităţi cu caracter administrativ;c) organizarea evidenţei activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate.C. IntegritateaArticolul 6(1) Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.(2) În cazul în care în privinţa judecătorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializareArticolul 7(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a judecătorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la activităţile care au drept scop unificarea practicii judiciare şi la învăţământul profesional al judecătorilor, respectiv participarea la întâlnirile trimestriale ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.Secţiunea a 2-a Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procuroriA. Eficienţa activităţiiArticolul 8(1) Eficienţa activităţii de urmărire penală desfăşurate se apreciază în funcţie de următorul indicator: efectuarea urmăririi penale într-un termen rezonabil, ţinând cont de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului.(2) Indicatorul de evaluare a eficienţei activităţii de urmărire penală se raportează la volumul de activitate al parchetului în sectorul în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.(3) În aprecierea complexităţii cauzei se vor lua în considerare următoarele elemente: dificultatea administrării probelor; numărul părţilor şi al martorilor; numărul infracţiunilor investigate; natura acestora; dificultatea problemelor de drept şi de fapt care trebuie soluţionate; conexarea mai multor cauze, precum şi alte elemente specifice relevante.Articolul 9(1) Eficienţa activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) supravegherea şi îndrumarea organelor de poliţie în activitatea de cercetare penală, reflectate în verificarea periodică şi ritmică a stadiului şi calităţii actelor de cercetare penală efectuate de organele de poliţie şi urmărirea termenelor fixate, precum şi în luarea măsurilor prevăzute de art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală;b) efectuarea actelor procedurale şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în funcţie de complexitatea cauzei şi de volumul de activitate al procurorului.(2) Dispoziţiile art. 8 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.Articolul 10(1) Eficienţa activităţii de participare la şedinţele de judecată se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) operativitatea în motivarea căilor de atac declarate, cu respectarea termenelor legale şi administrative;b) operativitatea soluţionării altor lucrări, specifice activităţii judiciare.(2) În cazul în care, în raport cu unitatea de parchet la care îşi desfăşoară activitatea procurorul evaluat, legea nu prevede posibilitatea declarării căilor de atac, punctajul aferent indicatorului prevăzut la alin. (1) lit. a) se distribuie celuilalt indicator.Articolul 11(1) Eficienţa activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorul indicator: operativitatea soluţionării lucrărilor, cu respectarea termenelor legale şi administrative.(2) Indicatorul de evaluare a eficienţei activităţii desfăşurate în alte sectoare se raportează la volumul de activitate al procurorului din perioada evaluată şi la volumul de activitate al sectorului în care îşi desfăşoară activitatea procurorul.Articolul 12(1) În vederea aprecierii criteriului privind eficienţa activităţii, la dosarul de evaluare se depune anual fişa privind volumul de activitate al procurorului, completată de grefierul-şef conform datelor care rezultă din sistemul ECRIS; procurorul evaluat va certifica sub semnătură exactitatea datelor.(2) Acolo unde este cazul, procurorul evaluat va completa fişa cu date privind cauzele complexe, care vor fi contrasemnate de conducătorul unităţii sau, după caz, de procurorul şef secţie, procurorul şef serviciu sau procurorul şef birou.(3) Modelul fişei se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.B. Calitatea activităţiiArticolul 13 Calitatea activităţii de urmărire penală se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror;b) calitatea redactării şi motivării soluţiilor, capacitatea de interpretare a probelor, calitatea exprimării şi spiritul de sinteză.Articolul 14 Calitatea activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror;b) calitatea redactării şi motivării soluţiilor, capacitatea de interpretare a probelor, calitatea exprimării şi spiritul de sinteză.Articolul 15 Calitatea activităţii de participare la şedinţele de judecată se măsoară prin următorii indicatori:a) întocmirea fişelor de şedinţă şi actualizarea lor permanentă, exercitarea rolului activ în şedinţele de judecată şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată;b) calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii faptelor;c) căi de atac admise părţilor pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului.Articolul 16 Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori:a) calitatea actelor întocmite, acurateţea raţionamentului şi rigoarea exprimării;b) respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine şi regulamente.Articolul 17(1) În vederea aprecierii criteriului privind calitatea activităţii, la dosarul de evaluare a procurorului se depune anual o fişă conţinând datele statistice relevante, aşa cum rezultă acestea din analizele şi informările întocmite conform regulamentelor interne şi ordinelor procurorului general, completată de grefierul-şef.(2) Dispoziţiile art. 12 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.Articolul 18 Dacă în perioada supusă evaluării procurorul îşi desfăşoară activitatea în mai multe sectoare, în acelaşi timp sau în perioade diferite, la fiecare dintre criteriile privind eficienţa şi calitatea activităţii se acordă un singur punctaj de cel mult 30 de puncte ori, în situaţia prevăzută la art. 42 alin. (6), de cel mult 15 puncte, în baza aprecierii de ansamblu a activităţii desfăşurate şi ţinând seama de ponderea activităţii desfăşurate în fiecare sector în volumul total de activitate.C. IntegritateaArticolul 19(1) Integritatea procurorilor se apreciază în funcţie de următorul indicator: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare rămase definitive în perioada supusă evaluării; pronunţarea faţă de procurorul evaluat a unor soluţii de renunţare la urmărirea penală, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de condamnare, pentru care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii.(2) În cazul în care în privinţa procurorului evaluat s-a pronunţat cel puţin o soluţie dintre cele prevăzute la alin. (1), punctajul acordat pentru acest criteriu este de cel mult 24 de puncte.D. Obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializareArticolul 20(1) La analiza criteriului formării profesionale continue a procurorilor se va avea în vedere următorul indicator: disponibilitatea de a participa la programele de formare profesională continuă ori la alte forme de perfecţionare profesională, participarea la învăţământul profesional al procurorilor.(2) În aprecierea aceluiaşi criteriu pot fi avute în vedere şi prezentarea de teme la colocvii, simpozioane de specialitate, lucrări şi articole publicate, inclusiv contribuţii la elaborarea unor culegeri sau buletine de jurisprudenţă, proiecte şi culegeri de acte normative, activitatea didactică, inclusiv cea de formator, tutore de practică, responsabil cu formarea continuă descentralizată, fără ca nerealizarea uneia dintre aceste activităţi să constituie temei pentru depunctare.Secţiunea a 3-a Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru judecătorii care ocupă funcţii de conducereArticolul 21(1) Activitatea desfăşurată de judecătorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:1. capacitatea de conducere şi organizare;2. capacitatea de control;3. capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;4. comportamentul şi comunicarea.(2) Evaluarea indicatorilor prevăzuţi la alin. (1) se realizează inclusiv prin raportare la modul de implementare şi de îndeplinire a obiectivelor stabilite prin proiectul referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere prezentat de judecătorul evaluat în calitate de candidat pentru respectiva funcţie.Articolul 22 Integritatea judecătorilor care ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 6.Articolul 23 La analizarea criteriului formării profesionale continue a judecătorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 7.Articolul 24 În situaţia în care judecătorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".Secţiunea a 4-a Indicatori de evaluare a performanţelor profesionale pentru procurorii care ocupă funcţii de conducereArticolul 25 Activitatea desfăşurată de procurorii care ocupă funcţii de conducere se evaluează prin următorii indicatori:1. capacitatea de conducere şi organizare;2. capacitatea de control;3. capacitatea decizională şi asumarea răspunderii;4. comportamentul şi comunicarea.Articolul 26 Integritatea procurorilor ce ocupă funcţii de conducere se apreciază în funcţie de indicatorii prevăzuţi la art. 19.Articolul 27 La analizarea criteriului formării profesionale continue a procurorilor care ocupă funcţii de conducere vor fi avuţi în vedere indicatorii prevăzuţi la art. 20.Articolul 28 În situaţia în care procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare va fi acordat un singur punctaj la criteriile "integritate" şi "obligaţia formării profesionale continue".Capitolul III Comisiile de evaluareArticolul 29(1) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori, formate astfel:a) pentru judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei supreme şi un membru supleant;b) pentru judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel şi procurorii de la parchetele de pe lângă acestea, din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, 2 judecători, respectiv 2 procurori, desemnaţi de colegiul de conducere al instanţei sau parchetului, şi un membru supleant;c) pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din conducătorul secţiei, direcţiei/serviciului, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;d) pentru procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;e) pentru procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;f) pentru procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul şef al direcţiei, 2 procurori desemnaţi de colegiile de conducere şi un membru supleant.(2) La fiecare instanţă şi parchet pot fi constituite una sau mai multe comisii de evaluare, la propunerea colegiului de conducere al instanţei sau al parchetului. Dacă se constituie mai multe comisii de evaluare, pot fi desemnaţi cel mult 4 membri supleanţi, care pot desfăşura activitate în oricare din comisiile de evaluare.(3) Activitatea specifică funcţiei de judecător sau de procuror, desfăşurată de membrii comisiei de evaluare, inclusiv de membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară sau unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează.(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică şi în situaţia în care membrii comisiei de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, au această calitate doar pentru o parte din perioada supusă evaluării.(5) Evaluarea judecătorilor care fac parte din comisiile de evaluare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv a membrilor supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, cu excepţia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, se face de o comisie formată din 2 judecători cu grad profesional corespunzător, desemnaţi de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.(6) Evaluarea procurorilor care fac parte din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi din comisiile de evaluare a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inclusiv a membrilor supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, se face de o comisie formată din 2 procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.(7) Evaluarea prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a adjunctului procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a adjunctului procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de comisia prevăzută la alin. (6).(8) Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiilor de evaluare de la parchetele de pe lângă curţile de apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din care fac parte procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(9) Activitatea specifică funcţiei de procuror desfăşurată de membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, inclusiv membrii supleanţi, chiar dacă aceştia nu au efectuat niciun act de evaluare, va fi evaluată de comisia de evaluare constituită la nivelul Secţiei parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(10) Preşedintele fiecărei comisii este conducătorul instanţei sau parchetului. În situaţiile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei sau conducătorului unităţii de parchet, vicepreşedintele instanţei, respectiv adjunctul conducătorului parchetului care îl înlocuieşte exercită şi atribuţiile conferite de prezentul regulament.(11) În situaţia încetării mandatului conducătorului instanţei sau parchetului, membru de drept şi preşedinte al comisiei, precum şi în situaţia în care acesta este numit sau delegat în funcţie de conducere, nu este necesară constatarea modificării componenţei comisiei de evaluare.(12) În cazul imposibilităţii de constituire a comisiei de evaluare la o instanţă sau la un parchet din cauza numărului insuficient de magistraţi, evaluarea se face de o comisie constituită din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului din care face parte persoana evaluată şi din doi judecători de la instanţa ierarhic superioară sau, după caz, din doi procurori de la parchetul ierarhic superior, desemnaţi de colegiile de conducere ale acestora.(13) Evaluarea judecătorilor militari de la toate instanţele militare se face de o comisie constituită la nivelul Curţii Militare de Apel, formată din preşedintele acestei instanţe, 2 judecători desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant.(14) Evaluarea procurorilor militari de la toate parchetele militare se face de o comisie constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea Militară de Apel, formată din procurorul general al acestui parchet, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant, dintre procurorii care funcţionează la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, indiferent de gradul profesional al acestora.(15) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instituţii decât instanţele şi parchetele se face conform prezentului regulament, după încetarea detaşării, la împlinirea a 2 ani, în cazul primei evaluări, iar în cazul celorlalte evaluări, la împlinirea a 3 ani de activitate efectivă ca judecător sau procuror, prin cumularea perioadei anterioare detaşării cu perioada ulterioară acesteia.(16) În cazul judecătorilor sau procurorilor care pe parcursul perioadei de 2 ani sau, după caz, 3 ani îşi desfăşoară activitatea la instanţe sau parchete diferite, ca urmare a delegării, detaşării, transferului sau a promovării, preşedintele comisiei de evaluare constituite la instanţele sau parchetele la care judecătorul ori, după caz, procurorul şi-a desfăşurat activitatea înainte de a fi transferat, detaşat, delegat sau promovat are obligaţia de a transmite instanţei, respectiv parchetului la care funcţionează în prezent judecătorul ori procurorul evaluat dosarul de evaluare întocmit, inclusiv datele statistice.(17) Evaluarea judecătorilor şi procurorilor transferaţi sau promovaţi la terminarea unei perioade de evaluare, dar înainte de finalizarea raportului de evaluare, se va efectua de comisia de evaluare constituită la nivelul instanţei, respectiv al unităţii de parchet la care au funcţionat anterior datei transferului sau promovării.(18) La calculul perioadei de 2 ani, în cazul primei evaluări de la numirea în funcţie, şi al perioadei de 3 ani, în cazul celorlalte evaluări, se ţine seama doar de perioada în care judecătorul sau procurorul evaluat a desfăşurat efectiv activitate ca judecător, respectiv procuror, de perioadele în care acesta s-a aflat în concediu de odihnă, precum şi de perioadele în care acesta sa aflat în alte concedii care, cumulate, nu depăşesc 3 luni.(19) Comisia care evaluează vicepreşedinţii instanţei sau conducătorii adjuncţi ai parchetelor în situaţiile în care aceştia fac parte din comisia de evaluare şi exercită efectiv atribuţiile conferite membrului de drept, în cazurile de imposibilitate temporară de exercitare a funcţiei preşedintelui instanţei ori conducătorului parchetului, va fi cea de la instanţa sau unitatea de parchet ierarhic superioară.Articolul 30(1) Judecătorii şi procurorii, precum şi membrii supleanţi desemnaţi de colegiile de conducere sunt numiţi în comisiile de evaluare având în vedere următoarele criterii: pregătirea şi experienţa profesională, reputaţia de care se bucură, abilităţile de comunicare, precum şi rezultatul obţinut la ultima evaluare şi trebuie să aibă, în măsura posibilităţilor, specializări diferite. Nu pot fi numiţi în comisiile de evaluare judecătorii şi procurorii care nu au fost evaluaţi în funcţia de judecător sau procuror ori cei care au fost sancţionaţi disciplinar, în mod definitiv, în ultimii 3 ani.(2) În cazul imposibilităţii constituirii comisiei de evaluare din cauza neîndeplinirii unuia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) de către judecătorii sau procurorii care funcţionează la o instanţă ori un parchet, evaluarea se face de o comisie constituită potrivit art. 29 alin. (12).(3) Membrii comisiilor şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în funcţie o singură dată.(4) Membrii comisiilor de evaluare sunt reînvestiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea colegiilor de conducere.(5) După ce au fost desemnaţi de colegiile de conducere ale instanţelor sau parchetelor, membrii comisiilor de evaluare trebuie să fie instruiţi ca evaluatori. Instruirea se realizează de către unul dintre ceilalţi membri ai comisiei de evaluare ori, după caz, de către unul dintre membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei sau parchetului ierarhic superior.(6) La instanţele şi parchetele la care sunt constituite mai multe comisii de evaluare, colegiul de conducere stabileşte, pentru fiecare comisie de evaluare, judecătorii, respectiv procurorii care vor fi evaluaţi de comisie.(7) Comisiile funcţionează cu participarea tuturor membrilor şi hotărăsc cu majoritatea voturilor acestora. În situaţiile prevăzute la art. 29 alin. (5) şi (6), în caz de divergenţă între membri, comisia de evaluare se completează cu un alt judecător, respectiv procuror, desemnat de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dintre membrii săi.(8) Comisia de evaluare, cu participarea tuturor membrilor, deliberează şi hotărăşte cu privire la acordarea punctajelor pentru fiecare indicator şi acordarea calificativului.(9) În cazul în care unul dintre membri se află în imposibilitatea de a exercita funcţia de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va face după înlocuirea acestuia cu membrul supleant. Dacă au fost desemnaţi mai mulţi membri supleanţi în condiţiile art. 29 alin. (2), colegiul de conducere stabileşte care dintre aceştia îl va înlocui pe cel aflat în imposibilitate de a exercita funcţia de evaluator. Actele îndeplinite până la momentul înlocuirii rămân valabile.(10) Dispoziţiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător în cazul încetării mandatului unuia dintre membrii comisiei de evaluare.(11) Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:1. când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;2. când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat.(12) Dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (11), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.(13) În situaţiile prevăzute la alin. (11) şi (12), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membrul supleant. Dacă cel aflat în situaţia de incompatibilitate este preşedintele instanţei sau conducătorul parchetului, acesta va fi înlocuit de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de adjunctul conducătorului parchetului, iar, în lipsa acestora, de membrul supleant.(14) Nu pot face parte din aceeaşi comisie de evaluare judecătorii şi procurorii care sunt soţi, rude sau afini până la al patrulea grad inclusiv.(15) Judecătorii şi procurorii, cu excepţia preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, secţiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, nu pot fi în acelaşi timp membri în mai multe comisii de evaluare. Membrii supleanţi nu pot desfăşura în acelaşi timp activităţi în mai multe comisii de evaluare.Articolul 31(1) Colegiul de conducere al instanţei sau parchetului constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu membrul supleant.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), dacă membrul comisiei de evaluare este şi membru al colegiului de conducere, hotărârea se va lua fără participarea acestuia.(3) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea.(4) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt şi membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare sau al unităţii de parchet ierarhic superioare celei la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.(5) La instanţele şi parchetele la care este constituită o singură comisie de evaluare, în cazul constatării situaţiei de incompatibilitate între 2 ori mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.(6) Cererea prin care un membru al comisiei de evaluare solicită să se constate incompatibilitatea preşedintelui sau a membrilor comisiei de evaluare constituite la nivelul instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior se soluţionează de colegiul de conducere al instanţei ierarhic superioare, respectiv al parchetului ierarhic superior la care este constituită comisia de evaluare competentă să efectueze evaluarea, fără participarea membrului comisiei de evaluare faţă de care se solicită să se constate incompatibilitatea.Articolul 32(1) Membrii comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanţi, pot fi revocaţi din funcţie pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, numai la propunerea motivată a colegiului de conducere al instanţei sau a parchetului la care îşi desfăşoară activitatea.(2) Plenul decide cu privire la cererea de revocare, pe baza verificărilor efectuate de către Inspecţia Judiciară.Articolul 33 În funcţie de volumul de activitate de la instanţe şi parchete, colegiile de conducere pot dispune degrevarea parţială a evaluatorilor de celelalte activităţi.Articolul 34 Secretariatul comisiei de evaluare este asigurat de una sau, după caz, două persoane desemnate de conducătorul instanţei sau al parchetului.Capitolul IV Procedura de evaluareArticolul 35(1) Prima evaluare a judecătorilor şi procurorilor se face la 2 ani de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de numire în funcţie în condiţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă până în luna iunie a anului următor. Evaluarea poate fi realizată şi în altă perioadă calendaristică, la cererea judecătorului sau a procurorului, în măsura în care evaluarea este necesară pentru promovarea în funcţii de execuţie ori numirea în funcţii de conducere, însă numai după împlinirea intervalului de 2 sau 3 ani prevăzut de lege pentru efectuarea evaluării.(2) Pentru judecătorii şi procurorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, evaluarea se face după 3 ani de la încetarea mandatului.(3) Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor, respectiv a procurorilor, care au îndeplinit şi funcţia de procuror, respectiv de judecător în perioada supusă evaluării, se va realiza în termen de 2 ani de la numirea în funcţia de judecător, respectiv de procuror, prin decret al Preşedintelui României, conform dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 36(1) Activitatea de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor se desfăşoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani.(2) Comisia de evaluare, prin secretariatul acesteia, întocmeşte un dosar de evaluare pentru fiecare judecător sau procuror, dosar care va cuprinde datele statistice cu privire la volumul de activitate şi la indicatorii de eficienţă, depuse anual, autoevaluarea, raportul de evaluare, observaţiile şi obiecţiunile celui evaluat, precum şi orice alte acte, date sau informaţii pe baza cărora se realizează evaluarea. Dacă este cazul, la dosarul de evaluare se depune şi planul individual de dezvoltare profesională.(3) Judecătorii şi procurorii au acces oricând la propriul dosar de evaluare.(4) Preşedintele comisiei de evaluare ia măsurile necesare pentru păstrarea dosarului de evaluare, astfel încât să fie asigurată confidenţialitatea acestuia.Articolul 37(1) În cursul perioadei supuse evaluării, comisia de evaluare, dacă apreciază necesar pentru înlăturarea unor deficienţe constatate în activitatea desfăşurată, poate formula recomandări judecătorului sau procurorului evaluat, în vederea îmbunătăţirii activităţii, întocmind în acest sens un proces-verbal.(2) Procesul-verbal prevăzut la alin. (1) se aduce la cunoştinţa judecătorului sau a procurorului evaluat, sub semnătură, care poate formula observaţii cu privire la aspectele constatate.(3) Recomandările de formare profesională vor fi comunicate Institutului Naţional al Magistraturii, odată cu opţiunile judecătorilor şi procurorilor de participare la cursurile de formare continuă pentru anul următor.Articolul 38(1) În procedura de evaluare, comisiile pot consulta şi, după caz, pot solicita orice evidenţă sau document ale instanţelor sau parchetelor, inclusiv actele de control.(2) Culegerea datelor şi a informaţiilor necesare evaluării poate fi făcută de oricare dintre membrii comisiei de evaluare. Inspecţia Judiciară şi judecătorii, respectiv procurorii care ocupă funcţii de conducere la instanţa sau, după caz, la parchetul unde îşi desfăşoară activitatea judecătorul sau procurorul evaluat sau la instanţele, respectiv parchetele ierarhic superioare pot transmite şi din oficiu comisiei de evaluare date şi informaţii utile pentru efectuarea evaluării.(3) Consiliul Superior al Magistraturii transmite comisiilor de evaluare hotărârile definitive adoptate de Plen sau, după caz, de secţiile acestuia, cu relevanţă în aprecierea indicatorilor de integritate prevăzuţi la art. 6 şi 19.(4) Pentru evaluarea calităţii redactării hotărârilor, judecătorul evaluat selecţionează, anual, un număr de cel puţin 5 hotărâri cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pronunţate în diferite stadii procesuale, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 hotărâri relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de judecător. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic. Alte acte întocmite de judecător, considerate de acesta şi de membrii comisiei relevante sub aspectul calităţii activităţii, se ataşează la raportul de evaluare în copie sau în format electronic ori sunt indicate prin menţionarea numărului lucrării.(5) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale, procurorul evaluat selecţionează, anual, un număr de cel puţin 5 lucrări cu obiect diferit, cu un grad de complexitate cel puţin mediu, pe care le consideră relevante pentru activitatea desfăşurată. Comisia de evaluare poate să selecteze, anual, cel mult alte 5 lucrări relevante pentru activitatea profesională desfăşurată de procuror. Lucrările se depun, anual, la dosarul de evaluare în format electronic.(6) Pentru evaluarea calităţii activităţii profesionale a procurorilor se au în vedere şi analizele, şi rapoartele de control întocmite conform reglementărilor interne aplicabile Ministerului Public.(7) Pentru evaluarea conduitei în timpul şedinţei de judecată, cel puţin un membru al comisiei de evaluare asistă anual la cel puţin o şedinţă de judecată condusă de judecătorul evaluat şi întocmeşte un proces-verbal în care se menţionează abilităţile de comunicare clară şi logică şi profesionalismul interacţiunii sociale.(8) Pentru evaluarea indicatorilor privind activitatea desfăşurată de procurorii care ocupă funcţii de conducere, procurorul evaluat va depune la dosarul de evaluare un număr minim de 5 acte relevante pentru activitatea sa, comisia de evaluare putând avea în vedere, dacă apreciază necesar, şi un număr de cel mult 5 alte acte relevante.Articolul 39 Autoevaluarea reprezintă procesul prin care judecătorul sau procurorul formulează propriile aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată în perioada supusă evaluării, acordând punctaje motivate la fiecare indicator, aceasta având rolul de a permite judecătorului sau procurorului să aibă o poziţie cu privire la activitatea sa, inclusiv din perspectiva nevoilor de pregătire profesională.Articolul 40(1) Interviul de evaluare reprezintă discuţia purtată între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare la finalul perioadei de evaluare, după efectuarea autoevaluării, atât cu privire la aspectele care nu au putut fi clarificate ca urmare a culegerii datelor şi informaţiilor necesare evaluării, cât şi cu privire la aspectele în legătură cu care judecătorul sau procurorul a formulat observaţii şi obiecţii. În perioada supusă evaluării, între judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare pot avea loc periodic discuţii cu privire la orice aspecte privind procesul de evaluare.(2) Interviul de evaluare are loc la cererea judecătorului sau a procurorului evaluat sau în cazul în care comisia de evaluare apreciază că este necesar.(3) Refuzul persoanei evaluate de a întocmi fişa de autoevaluare, de a motiva punctajul acordat sau de a se prezenta la interviu, atunci când comisia apreciază necesar, nu împiedică parcurgerea următoarelor etape ale procedurii de evaluare şi finalizarea acesteia.Articolul 41(1) Raportul de evaluare a activităţii profesionale are caracter confidenţial, se întocmeşte separat, pentru fiecare judecător şi procuror, pe baza actelor dosarului de evaluare, după care se comunică celui evaluat.(2) Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităţilor desfăşurate de comisia de evaluare, fişa de evaluare, conform modelului corespunzător, aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, eventualele recomandări făcute judecătorului sau procurorului evaluat şi se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul se comunică judecătorului sau procurorului evaluat, unul se păstrează la dosarul de evaluare, iar unul se ataşează la mapa profesională.(3) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului se acordă unul dintre următoarele calificative: "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător". În situaţia în care judecătorul sau procurorul este evaluat atât pentru funcţia de execuţie, cât şi pentru funcţia de conducere, prin raportul de evaluare se acordă un singur calificativ.(4) Înainte de întocmirea raportului de evaluare, comisia de evaluare întocmeşte un proiect de raport care se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului evaluat, acesta având dreptul de a formula observaţii şi obiecţii în termen de 15 zile.(5) Observaţiile şi obiecţiile se depun la comisia de evaluare, care se pronunţă asupra acestora în termen de 15 zile. În situaţia în care observaţiile şi obiecţiile se admit, se vor face modificările corespunzătoare în cuprinsul raportului de evaluare.Articolul 42(1) Pentru fiecare dintre criteriile privind eficienţa activităţii, calitatea activităţii şi integritatea se acordă un punctaj de cel mult 30 de puncte, iar pentru criteriul privind obligaţia de formare profesională continuă şi absolvirea unor cursuri de specializare punctajul maxim este de 10 puncte.(2) Dacă există mai mulţi indicatori, punctajul prevăzut la alin. (1) se distribuie în mod egal între aceştia. În situaţia în care activitatea desfăşurată de judecătorul ori de procurorul evaluat nu priveşte unul sau mai mulţi indicatori, punctajul aferent se distribuie celorlalţi indicatori.(3) Punctajul obţinut de judecătorul sau procurorul evaluat la fiecare criteriu de evaluare reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare la indicatorii corespunzători acelui criteriu, iar punctajul final reprezintă suma punctelor acordate de comisia de evaluare pentru fiecare criteriu de evaluare.(4) Calificativul se acordă în funcţie de punctajul final, astfel:– de la 90 de puncte (inclusiv) la 100 de puncte - calificativul "Foarte bine";– de la 70 de puncte (inclusiv) la 90 de puncte - calificativul "Bine";– de la 50 de puncte (inclusiv) la 70 de puncte - calificativul "Satisfăcător";– sub 50 de puncte - calificativul "Nesatisfăcător".(5) Pentru judecătorii care au ocupat funcţii de conducere în perioada supusă evaluării, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa, calitatea activităţii şi integritatea, cel mult câte 25 de puncte, la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte, iar la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 15 puncte. În situaţia prevăzută la art. 6 alin. (2), punctajul acordat pentru criteriul de evaluare privind integritatea este de cel mult 20 de puncte.(6) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat atât activitate specifică funcţiei de execuţie, cât şi activitate specifică funcţiei de conducere, concomitent sau succesiv, punctajul final se acordă astfel: la criteriile de evaluare privind eficienţa şi calitatea activităţii, câte cel mult 15 puncte, la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 30 de puncte, la criteriul privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(7) Pentru procurorii care, în perioada supusă evaluării, au desfăşurat numai activitate specifică funcţiei de conducere, punctajul final se acordă astfel: la criteriul privind modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale cel mult 60 de puncte, la criteriul de evaluare privind integritatea cel mult 30 de puncte, iar la criteriul de evaluare privind formarea profesională cel mult 10 puncte. Dispoziţiile art. 19 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(8) Punctajul obţinut la fiecare indicator de evaluare, precum şi calificativul acordat trebuie să corespundă datelor, constatărilor şi observaţiilor comisiei de evaluare.Articolul 43(1) Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(2) Contestaţia se depune la preşedintele comisiei de evaluare, care, în termen de 3 zile, o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarul de evaluare.(3) Pentru soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere comisiilor de evaluare orice informaţii pe care le consideră necesare. Contestaţia se soluţionează cu citarea obligatorie a judecătorului sau, după caz, a procurorului. Audierea judecătorului sau a procurorului prezent este obligatorie. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului legal citat nu împiedică soluţionarea contestaţiei.(4) Judecătorii şi procurorii evaluaţi de comisiile de evaluare din cadrul secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în termenul prevăzut la alin. (1). Magistraţii care au făcut parte din comisia de evaluare nu pot participa la soluţionarea contestaţiei de către secţia Consiliului Superior al Magistraturii.(5) În soluţionarea contestaţiei, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate:a) respinge contestaţia ca neîntemeiată, tardivă sau inadmisibilă;b) admite contestaţia şi:(i) modifică raportul de evaluare, acordând un alt calificativ;(ii) desfiinţează raportul de evaluare şi dispune refacerea evaluării, atunci când constată încălcări ale procedurii de evaluare de natură să influenţeze calificativul acordat;(iii) desfiinţează raportul de evaluare, atunci când evaluarea a fost efectuată înainte de împlinirea perioadei de 2 ani sau de 3 ani, prevăzută de lege.(6) Ca urmare a soluţiei adoptate, nu se poate crea o situaţie mai grea pentru cel care a formulat contestaţia.(7) În situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) pct. (ii) şi (iii), secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii stabileşte termenul şi, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.(8) Hotărârile secţiilor pot fi atacate, în termen de 5 zile de la comunicare, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(9) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive.Articolul 44(1) În cazul în care judecătorul sau procurorul primeşte calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător", după rămânerea definitivă a calificativului, comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat stabilesc, de comun acord, un plan individual de dezvoltare profesională.(2) În situaţia în care comisia de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat nu ajung la un acord, planul individual de dezvoltare profesională se stabileşte de comisia de evaluare.Articolul 45(1) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Nesatisfăcător" sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Judecătorii şi procurorii care primesc calificativul "Satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.Articolul 46(1) Cursurile prevăzute la art. 45 alin. (1) şi (2) se încheie cu susţinerea unui examen, organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.(2) Disciplinele cursurilor ce vor fi urmate de judecătorii sau procurorii care au primit calificativul «Nesatisfăcător» sau care au primit la două evaluări consecutive calificativul «Satisfăcător» împreună cu tematica, bibliografia şi metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (1) se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în funcţie de recomandarea comisiilor de evaluare.(3) Comisiile de examen sunt formate, în funcţie de materiile de examen şi tipul probelor stabilite prin metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului, din 2 judecători sau, după caz, 2 procurori, care au cel puţin acelaşi grad profesional cu judecătorul sau procurorul examinat, şi un membru al personalului de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.(4) Rezultatele examenului se prezintă Consiliului Superior al Magistraturii în vederea validării. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida examenul, în tot sau în parte, în cazurile în care constată că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege, de regulament sau de metodologie cu privire la organizarea examenului sau că există dovada săvârşirii unei fraude.Articolul 47(1) Absenţa nejustificată echivalează cu nepromovarea examenului.(2) Pentru cei care din motive temeinice nu pot participa la examen, acesta se va susţine în termen de maximum o lună de la încetarea cauzei ce a determinat neprezentarea. În aceste situaţii judecătorul sau procurorul are obligaţia de a înştiinţa conducerea Institutului Naţional al Magistraturii atât cu privire la motivul neprezentării la examen, cât şi referitor la data încetării acestuia, prezentând dovada motivelor invocate.Articolul 48 Pentru judecătorii sau procurorii care primesc în urma a două evaluări consecutive calificativul "Nesatisfăcător" sau care nu au promovat examenul prevăzut la art. 46 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, pentru incapacitate profesională.Capitolul V Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 49 Pentru prima evaluare realizată în temeiul prezentului regulament, în anul 2008, prin derogare de la dispoziţiile art. 37, se încheie un singur proces-verbal pentru întreaga perioadă supusă evaluării, în care se menţionează date privind eficienţa, calitatea activităţii, integritatea şi formarea profesională continuă.
Reproducem mai jos prevederile art. III din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.157/2015, care nu sunt încorporate în forma republicată şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:Articolul IIIDacă perioada supusă evaluării a început înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi se împlineşte după această dată, evaluarea judecătorului sau a procurorului se realizează potrivit Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Reproducem mai jos prevederile art. III din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.157/2015, care nu sunt încorporate în forma republicată şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:Articolul IIIDacă perioada supusă evaluării a început înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi se împlineşte după această dată, evaluarea judecătorului sau a procurorului se realizează potrivit Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Norme de aplicare
Articolul 107(1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:a) dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;b) dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-120^1 şi art. 121-131^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.(3) Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.Articolul 108Dispoziţiile prezentei legi sunt de imediată aplicare. Termenele de opţiune prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la data intrării sale în vigoare.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 157, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 109(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică procedurilor de ocupare a posturilor de conducere sau de execuţie, inclusiv prin promovare, şi nici procedurilor de evaluare profesională în curs de desfăşurare la data intrării sale în vigoare. (2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere care sunt în cursul exercitării celui de-al doilea mandat sau care au ocupat o funcţie de conducere pe parcursul a două mandate până la data intrării în vigoare a prezentei legi nu pot candida pentru un nou mandat, pentru aceeaşi funcţie de conducere, conform prezentei legi. La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 157, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 110Judecătorii şi procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferaţi la instanţele şi parchetele superioare.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 157, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 111Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 78 alin. (2) se adoptă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În cazul nerespectării acestui termen, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 78 alin. (3) din prezenta lege.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 157, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 112Dispoziţiile prevăzute la art. 16 alin. (3), art. 19, art. 26 şi art. 28 din prezenta lege intră în vigoare începând cu anul şcolar 2019-2020.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 157, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018Articolul 113La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 124/2000 privind structura şi personalul Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 17 iulie 2000, cu modificările ulterioare.La data de 18-10-2018 Titlul V a fost completat de Punctul 157, Articolul I din LEGEA nr. 242 din 12 octombrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 868 din 15 octombrie 2018 REGULAMENT din 24 august 2005Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1Judecătorii şi procurorii au dreptul la concediu de odihnă, concedii de studii, pentru participarea la cursuri sau la alte forme de specializare organizate în ţară sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, concedii fără plată, concedii medicale, precum şi alte concedii, potrivit legii.Capitolul II Concediul de odihnăArticolul 2(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul anual la un concediu de odihnă de 35 de zile lucrătoare, plătit. Acest drept nu poate forma obiectul vreunei renunţări sau limitări.(2) Durata concediului de odihnă prevăzută în prezentul regulament este corespunzătoare activităţii desfăşurate timp de un an calendaristic. La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.(3) Judecătorii şi procurorii efectuează concediul de odihnă, de regulă, în perioada vacanţei judecătoreşti. Pentru motive temeinice, conducerea instanţei sau, după caz, a parchetului poate aproba efectuarea concediului de odihnă în altă perioadă decât cea a vacanţei judecătoreşti.(4) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conducerile instanţelor judecătoreşti şi ale parchetelor, precum şi conducerile compartimentelor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii au obligaţia să asigure efectuarea concediului de odihnă de către toţi judecătorii, procurorii şi asimilaţii acestora, în cursul anului calendaristic în care s-a născut acest drept.Articolul 3Judecătorii şi procurorii care îndeplinesc, în condiţiile legii, prin cumul, pe lângă funcţia de bază la instanţe sau parchete, o funcţie didactică în învăţământul universitar au dreptul la concediu de odihnă plătit numai de la instanţa sau parchetul la care au funcţia de bază.Articolul 4În anul în care au fost numiţi în funcţie, judecătorii şi procurorii au dreptul la un concediu de odihnă stabilit proporţional cu perioada cuprinsă între data numirii şi ultima zi a acelui an.Articolul 5(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an calendaristic.(3) Concediul de odihnă poate fi fracţionat, la cererea judecătorului sau a procurorului, sub condiţia ca una dintre fracţiuni să fie de cel puţin 15 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.Articolul 6(1) Pe durata concediului de odihnă judecătorii şi procurorii beneficiază de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă.(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă se stabileşte în raport cu numărul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnică a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, a majorării indemnizaţiei de încadrare brute lunare, precum şi a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzătoare lunii calendaristice în care se efectuează zilele de concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează în cursul a două luni consecutive, media zilnică se calculează distinct pentru fiecare lună.(3) Media zilnică a veniturilor prevăzute la alin. (2) se stabileşte în raport cu numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună în care se efectuează zilele de concediu.(4) La plecarea în concediu de odihnă judecătorii şi procurorii au dreptul, în condiţiile legii, pe lângă indemnizaţia de concediu prevăzută la alin. (1), şi la o primă de concediu egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară din luna anterioară plecării în concediu. Indemnizaţia de concediu şi prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puţin 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracţionat, prima de concediu şi indemnizaţia de concediu se acordă o singură dată.Articolul 7(1) Dacă judecătorul sau procurorul, din motive justificate, nu a putut efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, la cererea sa, concediul de odihnă neefectuat va fi acordat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la acest concediu, pe baza programării aprobate de preşedinţii instanţelor judecătoreşti sau, după caz, de conducătorii parchetelor. În acest caz, drepturile băneşti se suportă din fondurile aferente anului în care se efectuează concediul de odihnă.(2) Compensarea în bani a concediului de odihnă este permisă numai în cazul situaţiilor de eliberare din funcţie a judecătorului ori procurorului, prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, sau al situaţiilor de încetare a calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ori a funcţiei de inspector judiciar, prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare. În situaţiile prevăzute la art. 12 indemnizaţia aferentă concediului de odihnă neefectuat se suportă de instituţia la care a funcţionat judecătorul sau procurorul până la data eliberării din funcţie.(3) Compensarea se calculează pe baza numărului de zile de concediu neefectuat şi a mediei zilnice a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, precum şi a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreună, corespunzător lunii în care intervine eliberarea din funcţie a judecătorului sau procurorului ori încetarea calităţii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii sau a funcţiei de inspector judiciar.(4) În cazul decesului judecătorului sau al procurorului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat se va acorda membrilor de familie, conform legii.Articolul 8Programarea concediilor de odihnă se face la sfârşitul anului, pentru anul următor, de către conducerile instanţelor şi parchetelor, având în vedere opţiunile judecătorilor şi procurorilor, precum şi asigurarea funcţionării în bune condiţii a instanţelor şi parchetelor.Articolul 9(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cerere, pentru motive temeinice.(2) Concediul de odihnă poate fi întrerupt şi în cazul în care judecătorul ori procurorul este rechemat, în scris, de către conducerea instanţei sau parchetului, numai pentru situaţii de serviciu urgente care fac necesară prezenţa acestuia. În situaţia rechemării, cel în cauză are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în altă localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu a mai putut beneficia din cauza rechemării.(3) În cazul întreruperii concediului, judecătorul ori procurorul are dreptul să efectueze restul zilelor de concediu după ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu mai este posibil, în perioada stabilită printr-o nouă programare, în cursul aceluiaşi an calendaristic.Articolul 10(1) În cazul în care concediul de odihnă început la o anumită dată este întrerupt, indemnizaţia nu se restituie. În această situaţie se va proceda la regularizarea plăţilor în raport cu indemnizaţia aferentă zilelor de concediu neefectuat şi cu indemnizaţia cuvenită judecătorului ori procurorului pentru perioada lucrată după întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pe această perioadă, după caz, potrivit legii.(2) La data programată pentru efectuarea părţii restante a concediului de odihnă se acordă judecătorului sau procurorului indemnizaţia de concediu cuvenită pentru această parte, în condiţiile prezentului regulament.Articolul 11(1) Concediul de odihnă cuvenit judecătorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instanţe sau parchete ori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Ministerului Justiţiei ori al altor autorităţi sau instituţii publice se acordă de către instituţiile la care aceştia îşi desfăşoară activitatea.(2) Judecătorii şi procurorii detaşaţi la o instanţă sau la un parchet cu sediul în altă localitate, precum şi judecătorii şi procurorii din alte localităţi, detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Ministerului Justiţiei ori al altor autorităţi sau instituţii publice, au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus-întors, potrivit legii, din localitatea unde sunt detaşaţi în localitatea unde se află instanţa ori parchetul la care sunt încadraţi, pentru cazul în care concediul se efectuează în timpul detaşării.(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi judecătorilor sau procurorilor delegaţi la alte instanţe ori parchete.Articolul 12(1) Concediul de odihnă neacordat judecătorilor sau procurorilor transferaţi la o altă instanţă ori la un alt parchet se va acorda acestora de către instanţa ori parchetul la care au fost transferaţi, iar indemnizaţia de concediu acordată potrivit legii va fi suportată de către instituţia la care au fost transferaţi.(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul judecătorilor şi procurorilor promovaţi, delegaţi sau detaşaţi la alte instanţe, parchete, la alte autorităţi sau instituţii publice, precum şi în cazul judecătorilor numiţi în funcţia de procuror sau al procurorilor numiţi în funcţia de judecător.Articolul 13Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să restituie instituţiei partea din indemnizaţia de concediu corespunzătoare perioadei nelucrate din anul pentru care li s-a acordat acel concediu, în situaţia în care au fost eliberaţi din funcţie pentru următoarele motive:a) demisie;b) incapacitate profesională;c) sancţionare disciplinară;d) condamnare definitivă;e) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a), c) şi e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare;f) încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;g) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14) din Legea nr. 303/2004;h) pensionare.Capitolul III Concedii pentru formare profesionalăArticolul 14Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii pentru formare profesională, la cerere, cu plată sau fără plată.Articolul 15(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul, la cerere, la concedii plătite pentru formare profesională, în următoarele situaţii:a) participarea la cursuri sau la alte forme de specializare, organizate în ţară sau în străinătate;b) pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, a examenelor pentru doctorat şi a concursului de promovare în funcţii de execuţie.(2) Durata concediilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se aprobă de către conducerea instituţiei, în funcţie de durata cursurilor ori a specializărilor efectuate.(3) Pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate, judecătorii stagiari şi procurorii stagiari au dreptul la un concediu plătit de 30 de zile într-un an calendaristic.(4) Pentru participarea la concursul de admitere la doctorat şi elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat, precum şi pentru susţinerea concursului de promovare în funcţii de execuţie, judecătorii şi procurorii beneficiază de un concediu plătit ce nu poate depăşi 10 zile pentru fiecare examen, într-un an calendaristic, dacă nu este afectată activitatea instanţei.(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru susţinerea concursului de promovare în funcţii de execuţie, judecătorii şi procurorii pot beneficia de două ori în cursul aceluiaşi an calendaristic de concediu plătit, dacă participă la concursuri pentru promovare în grade profesionale diferite.Articolul 15^1(1) Judecătorii şi procurorii care, în mod nejustificat, nu se prezintă la examenul de capacitate, la concursul de admitere la doctorat sau la susţinerea tezei de doctorat ori la concursul de promovare în funcţie de execuţie, pentru care au beneficiat de concediu plătit pentru formare profesională în condiţiile art. 15, nu mai beneficiază de concediu plătit pentru formare profesională la următorul concurs sau examen de acelaşi fel la care participă.(2) Judecătorii şi procurorii care, în mod nejustificat, nu se prezintă la cursurile sau alte forme de specializare, organizate în ţară sau în străinătate, pentru care au beneficiat de concediu plătit pentru formare profesională în condiţiile art. 15, restituie indemnizaţia acordată pentru perioada concediului de formare profesională.Articolul 16(1) Durata concediului pentru formare profesională, cu plată, nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de activitate efectivă în ceea ce priveşte drepturile judecătorilor şi procurorilor.Articolul 17Concediul pentru formare profesională fără plată poate fi acordat pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1), pe o durată stabilită potrivit art. 18 alin. (1) şi (3).Capitolul IV Concediul fără platăArticolul 18(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii fără plată pentru rezolvarea unor situaţii personale. Durata însumată a acestor concedii nu poate depăşi 90 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii fără plată, fără limita prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 7 ani, pe perioada indicată în certificatul medical;b) însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a unei rude apropiate: fiu, fiică, soră, frate, părinte, pe timpul cât aceştia se află la tratament în străinătate, în ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătăţii.(3) Concediul fără plată poate fi acordat şi pentru alte interese personale, pe durata stabilită prin acordul părţilor.Articolul 19(1) În perioada concediilor fără plată persoanele respective îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror.Capitolul V Alte concedii plătiteArticolul 20Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale, potrivit legii.Articolul 21(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi la concediu de acomodare în vederea adopţiei.(2) În perioada concediilor prevăzute la alin. (1) judecătorii şi procurorii au dreptul la o indemnizaţie stabilită potrivit legii.Articolul 22(1) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concedii plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:a) căsătoria judecătorului sau a procurorului - 5 zile lucrătoare;b) naşterea sau căsătoria unui copil - 3 zile lucrătoare;c) decesul soţului sau soţiei ori al unei rude până la gradul al III-lea inclusiv a magistratului sau a soţului/soţiei acestuia - 3 zile lucrătoare;d) controlul medical anual - o zi lucrătoare.2) Concediile prevăzute la alin. (1) nu se pot acorda mai târziu de 30 de zile de la data producerii evenimentului.(3) Concediile plătite prevăzute la alin. (1) se acordă, la cerere, de conducerea instituţiei.Capitolul VI Dispoziţii finaleArticolul 23(1) Judecătorii şi procurorii care nu au desfăşurat activitate pe durata întregului an calendaristic şi nu s-au aflat în una din situaţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) nu au dreptul la concediu de odihnă pentru acel an.(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care se află în incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic. În acest caz, concediul de odihnă anual se acordă într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care aceştia s-au aflat în concediu medical.Articolul 24(1) Efectuarea concediilor prevăzute de prezentul regulament se aprobă de conducătorii fiecărei instituţii, astfel:a) pentru judecători şi procurori, de către preşedinţii instanţelor sau, după caz, conducătorii parchetelor la care funcţionează;a^1) pentru procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către conducătorii direcţiilor, secţiilor şi, respectiv, compartimentelor independente;b) pentru vicepreşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general şi secretarul general adjunct ai Consiliului Superior al Magistraturii, directorii şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;c) pentru magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de către vicepreşedintele acestei instanţe;d) pentru personalul cu funcţii de conducere din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii de către secretarul general, iar pentru cel care ocupă funcţii de execuţie de către directori sau, după caz, de şefii serviciilor ori birourilor independente.(2) Preşedinţii curţilor de apel şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea aduc la cunoştinţă preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii perioada în care vor efectua concediul de odihnă, cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării în concediu.(3) Preşedinţii tribunalelor, ai tribunalelor specializate şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale aduc la cunoştinţă preşedintelui curţii de apel sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel perioada în care vor efectua concediul de odihnă, cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării în concediu.(4) Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă acestea aduc la cunoştinţă preşedintelui curţii de apel şi preşedintelui tribunalului sau, după caz, procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal perioada în care vor efectua concediul de odihnă, cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării în concediu.Articolul 24^1(1) Nu constituie vechime în magistratură şi nici vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror durata concediilor fără plată acordate pentru rezolvarea unor situaţii personale.(2) Concediul pentru formare profesională, fără plată, care nu se acordă la iniţiativa conducerii instanţei ori parchetului sau cu privire la care aceasta nu şi-a exprimat acordul, în scris, referitor la relevanţa studiilor efectuate pentru funcţia exercitată se consideră concediu pentru rezolvarea unor situaţii personale.(3) Perioada în care judecătorul şi procurorul s-au aflat în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, după caz, până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, ori în concediu de acomodare în vederea adopţiei constituie, potrivit legii, atât vechime în magistratură, cât şi vechime în funcţia de judecător sau procuror.(4) Instanţele şi parchetele au obligaţia să comunice de îndată la Consiliul Superior al Magistraturii orice întrerupere a vechimii în activitatea de judecător sau procuror.Articolul 25Evidenţa efectuării concediilor prevăzute în prezentul regulament va fi ţinută de primii-grefieri ori de grefierii-şefi ai instanţelor judecătoreşti sau, după caz, ai parchetelor de pe lângă acestea ori de conducătorii compartimentelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 26Prezentul regulament se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
Reproducem mai jos prevederile art. II-VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.Articolul II(1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi intra în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează şi se aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)*) din Legea nr. 303/2004.Articolul IIILa împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, cu modificările ulterioare, se abrogă.Articolul IV(1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcţiile de conducere de la instanţe şi parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor va fi elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii şi afişat pe paginile de Internet ale Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Justiţiei, precum şi la sediile instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.(3) În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau examen pentru numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeaşi data se organizează concurs sau examen pentru ocuparea funcţiilor de conducere de la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. Dispoziţiile art. 48 alin. (7) şi ale art. 48^1 alin. (7)**) se aplică în mod corespunzător.(4) Numirea în funcţiile de conducere de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplica procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) şi art. 48^1 alin. (9)***), se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcţiile de conducere a judecătorilor şi procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).(5) Nerespectarea termenelor şi a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.Articolul V(1) Judecătorii şi procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condiţiile de pensionare pentru limita de vârsta vor fi eliberaţi din funcţie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).Articolul VIJudecătorii şi procurorii care nu au renunţat la norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic, potrivit art. 102****) din Legea nr. 303/2004, sunt obligaţi să-şi transfere norma de baza la instanţă sau parchetul la care funcţionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Articolul VII(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor şi personalul auxiliar de specialitate depun declaraţiile prevăzute la art. 6 alin. (3)*****) sau, după caz, art. 6^1******) şi art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la art. 6^1******) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica declaraţiile prevăzute la art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Articolul VIIIDispoziţiile art. 82********) din Legea nr. 303/2004 se aplică şi magistraţilor-asistenţi ai Curţii Constituţionale şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.------------*) Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).**) Art. 48^1 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).***) Art. 48^1 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).****) Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004,art. 103.*****) Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004,art. 5 alin. (3).******) Art. 6^1 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.*******) Art. 6^2 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.********) Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.
Notă CTCE Art. VI şi art. VII din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 prevăd:Articolul VI(1) Pe perioada încadrării pe funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, plata pensiei stabilite în temeiul actelor normative cu caracter special, indiferent de categoria acesteia, se suspendă.(2) Dispoziţiile art. VII se aplică în mod corespunzător.Articolul VII(1) Persoanele care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cumulează pensia cu venituri obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, au obligaţia de a opta între suspendarea plăţii pensiei şi încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.(2) În termen de 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei, în condiţiile alin. (1), persoanele care cumulează pensia cu venituri obţinute din exercitarea unor funcţii remunerate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială, sunt obligate să restituie ajutoarele, plăţile compensatorii sau alte drepturi primite la data pensionării.Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi s-a constatat că ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituţie.În intervalul 16 ianuarie 2009-2 martie 2009, Ordonanţa de urgenţă nr. 230 din 30 decembrie 2008 a fost suspendată de drept, încetându-şi efectele juridice, în data de 3 martie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea de acord a acestui act normativ cu prevederile Constituţiei.
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:Articolul 1Se înfiinţează Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.Articolul 3Se înfiinţează Ministerul Apărării Naţionale prin reorganizarea Ministerului Apărării.Articolul 8Se înfiinţează Ministerul Finanţelor Publice prin preluarea activităţii şi structurilor specializate pe domeniul finanţelor de la Ministerul Economiei şi Finanţelor, care se desfiinţează.Articolul 12Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.Articolul 15Se înfiinţează Ministerul Sănătăţii prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii Publice."
Conform pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 54 din 9 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 13 martie 2006, care modifică art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134 din 29 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 899 din 7 octombrie 2005:
"În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în orice alte acte normative care cuprind referiri la Parchetul Naţional Anticorupţie, următoarele denumiri se înlocuiesc astfel:
a) Parchetul Naţional Anticorupţie cu Direcţia Naţională Anticorupţie;
b) procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie cu procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
c) procurorul general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie cu procurorul şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
d) consilierul procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie cu consilierul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 115 din 23 decembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 919 din 29 decembrie 2009, s-a dispus înfiinţarea Ministerului Justiţiei prin reorganizarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Prin urmare, denumirea ministerului se actualizează potrivit acestui act normativ.
Conform lit. b) a alin. (1) al art. 32 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 22 decembrie 2012, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea Ministerul Administraţiei şi Internelor se înlocuieşte cu denumirea Ministerul Afacerilor Interne.
Înlocuirea acestor denumiri s-a realizat direct în textul formei consolidate.
