LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*)legea concurenţei
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 29 februarie 2016Data intrării în vigoare 03-04-2014
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 390/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 24(1) Consiliul Concurenţei îşi întocmeşte proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. Finanţarea Consiliului Concurenţei se asigură de la bugetul de stat, precum şi din venituri proprii din sursele prevăzute la art. 31.(2) Pentru funcţionarea Consiliului Concurenţei şi a aparatului său teritorial, Guvernul şi, după caz, organele administraţiei publice locale vor atribui Consiliului Concurenţei în administrare imobilele necesare, respectiv terenurile şi dotările din domeniul public de interes naţional sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii Consiliului Concurenţei.(3) Sumele reprezentând tarife şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii.(4) Deciziile Consiliului Concurenţei prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.(5) Consiliul Concurenţei va suporta, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinaţie, sumele necesare asigurării asistenţei juridice pentru membrii Plenului, inspectorii de concurenţă şi celelalte categorii de personal, în legătură cu faptele săvârşite de aceştia în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, atunci când au calitatea de învinuit ori inculpat.(6) Sumele acordate de Consiliul Concurenţei membrilor Plenului, inspectorilor de concurenţă sau altor angajaţi pentru asigurarea asistenţei juridice vor fi restituite de către aceştia, în cazul în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit vinovăţia acestora ori că fapta a fost săvârşită în afara exercitării atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege.(7) Procedura şi condiţiile în care sumele necesare asigurării asistenţei juridice sunt suportate de Consiliul Concurenţei vor fi reglementate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.Articolul 25(1) Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii:a) efectuează investigaţiile privind aplicarea prevederilor art. 5, 6, 8, 13 şi art. 47 alin. (3) din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;b) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 8 şi 13 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, constatate în urma investigaţiilor efectuate de către inspectorii de concurenţă;c) acceptă angajamente şi impune măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;d) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;e) retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;f) asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse şi a efectelor concentrărilor economice autorizate condiţionat prin decizii;g) efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, atunci când rigiditatea preţurilor sau alte împrejurări sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenţei pe piaţă. Consiliul Concurenţei poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaţiei privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri în diferite sectoare şi invită părţile interesate să formuleze observaţii;h) sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3), şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate;i) sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente, potrivit prezentei legi;j) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al prezentei legi;Litera j) din Alineatul (1) din Articolul 25, Capitolul IV a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.k) sesizează Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale şi locale în aplicarea prezentei legi;l) emite avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice, care pot avea impact anticoncurenţial, şi poate recomanda modificarea acestora;m) face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;n) propune Guvernului sau organelor administraţiei publice locale luarea de măsuri disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul în care acesta nu respectă dispoziţiile obligatorii ale Consiliului Concurenţei;o) realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate;p) reprezintă România şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil; ca autoritate naţională de concurenţă, Consiliul Concurenţei este responsabil de relaţia cu instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia europeană, şi cooperează cu alte autorităţi de concurenţă;r) stabileşte şi aprobă misiunea, strategia generală şi programele de activitate ale autorităţii de concurenţă;s) ia orice alte decizii în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege;ş) asigură aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare.
*) A se vedea Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/2012 a fost abrogat de art. 2 din ORDINUL nr. 376 din 29 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 26 iulie 2017.Alineatul (12) din Articolul 38, Capitolul V a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.Articolul 39În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 40, inspectorul de concurenţă poate efectua inspecţii, în spaţiile prevăzute la art. 38, precum şi în orice alte spaţii, inclusiv domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai operatorilor economici sau asociaţiilor de operatori economici supuşi investigaţiei.Articolul 40(1) Inspectorii de concurenţă pot proceda la inspecţii, potrivit prevederilor art. 39, doar în baza unui ordin emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecţie şi a autorizaţiei judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecţiei înainte de începerea acesteia.(2) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează şi se comunică Consiliului Concurenţei în termen de cel mult 48 de ore de la pronunţare.(3) În cazul în care inspecţia trebuie desfăşurată simultan în mai multe spaţii dintre cele prevăzute la art. 39, Consiliul Concurenţei va introduce o singură cerere, instanţa pronunţându-se printr-o încheiere în care se vor indica spaţiile în care urmează să se desfăşoare inspecţia.(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură să justifice inspecţia, iar judecătorul sesizat este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecţia se desfăşoară între orele 8,00 şi 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său. Inspecţia poate continua şi după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său.(6) Inventarele şi punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.(7) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 72 de ore. Pentru Consiliul Concurenţei, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce priveşte persoana supusă inspecţiei, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (1). Contestaţia nu este suspensivă de executare.(8) Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau judecătorul delegat de acesta are competenţa să emită autorizaţia judiciară prevăzută la art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.Articolul 41(1) La primirea unei plângeri privind o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.(2) Dacă plângerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica declanşarea unei investigaţii, inclusiv prin raportare la prevederile art. 33 alin. (2), Consiliul Concurenţei o respinge, comunicând autorului decizia, în scris, cu precizarea motivelor, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care acestuia i se confirmă faptul că plângerea este completă şi îndeplineşte toate condiţiile, stabilite potrivit prevederilor alin. (4). Respingerea unei plângeri se face prin decizie a Consiliului Concurenţei după ce i s-a acordat autorului plângerii posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere faţă de motivele pentru care autoritatea de concurenţă intenţionează să respingă plângerea.(3) Decizia de respingere a plângerii poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.(4) Consiliul Concurenţei va stabili, prin regulament, condiţiile pe care o solicitare ce i-a fost adresată trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi calificată ca plângere, precum şi procedura aplicabilă soluţionării acesteia.(5) În cazul în care plângerea înaintată nu cade sub incidenţa prezentei legi, Consiliul Concurenţei va răspunde, în scris, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.Articolul 42(1) De câte ori Consiliul Concurenţei dispune declanşarea unei investigaţii, în ordinul de declanşare a investigaţiei este desemnat raportorul de caz, la propunerea directorului general. Raportorul este responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în Plenul Consiliului Concurenţei, dacă este cazul.(2) Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propunând Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia.Articolul 43(1) În situaţia în care, în urma declanşării unei investigaţii din oficiu, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, acesta, prin ordin al preşedintelui, va închide investigaţia şi va informa de îndată părţile implicate.(2) În situaţia în care investigaţia a fost declanşată ca urmare a unei plângeri şi se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, închiderea investigaţiei se va face prin decizie a Consiliului Concurenţei.Articolul 44(1) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 43 alin. (1), în orice procedură de investigaţie, Consiliul Concurenţei acordă întreprinderilor participante la înţelegere, decizia luată de asociaţii de întreprinderi, practica concertată, abuzul de poziţie dominantă sau la concentrarea economică, ce formează obiect al investigaţiei, ocazia de a-şi exprima în scris observaţiile cu privire la conţinutul raportului de investigaţie. În observaţiile scrise, părţile implicate pot solicita organizarea de audieri de către Consiliul Concurenţei. Atunci când apreciază că este util pentru stabilirea adevărului în cauza investigată, Consiliul Concurenţei poate organiza audieri şi în lipsa unei solicitări a părţilor implicate. Data până la care trebuie trimise observaţiile, respectiv data audierii, după caz, este fixată de Consiliul Concurenţei.(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate desemna experţi şi poate admite audierea autorului plângerii, la solicitarea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.(3) Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei depoziţii sau declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie.Articolul 45(1) O copie a raportului va fi transmisă spre luare la cunoştinţă părţilor implicate care sunt supuse investigaţiei, acordându-le acestora un termen de minimum 30 de zile în care să îşi formuleze observaţiile. Persoanelor a căror audiere a fost admisă potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere şi dacă Consiliul Concurenţei apreciază că este util în interesul investigaţiei.(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei va permite părţilor în cauză consultarea dosarului şi obţinerea, în format electronic, de copii şi/sau extrase ale actelor procedurii de investigaţie.(3) Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informaţii confidenţiale şi nici asupra documentelor interne ale Consiliului Concurenţei, ale Comisiei Europene sau ale autorităţilor de concurenţă ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de acces la dosar nu se extinde nici asupra corespondenţei dintre Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană sau autorităţile de concurenţă ale statelor membre sau dintre acestea din urmă atunci când corespondenţa este inclusă în dosarul Consiliului Concurenţei.(4) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii şi/sau extrase doar prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată.(5) Nicio dispoziţie din prezenta lege nu interzice dreptul Consiliului Concurenţei de a dezvălui şi utiliza informaţiile necesare pentru a dovedi o încălcare a art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.(6) În cazul unei proceduri de investigaţie având ca obiect o concentrare economică, dispoziţiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor participante la concentrare, în măsura în care aceştia justifică în cauză un interes legitim.(7) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei pot fi solicitate, de regulă, o singură dată, după comunicarea raportului de investigaţie conform prevederilor alin. (1). În lipsa unor elemente noi, nu pot fi formulate cereri succesive de acces la documente, date şi informaţii confidenţiale.
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015, precum şi prevederile art. II din Legea nr. 347/2015 care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 21/1996 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:
"Art. II. - De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă*), investigaţiile declanşate în baza art. 5 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi declanşate în baza dispoziţiilor generale ale art. 5 alin. (1), iar investigaţiile declanşate în baza art. 6 alin. (1) lit. e) şi f) din acelaşi act normativ se consideră a fi declanşate în baza dispoziţiilor generale ale art. 6 alin. (1).";
*) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015.
"Art. II. - Regulamentele şi instrucţiunile Consiliului Concurenţei necesare punerii în aplicare a Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, vor fi emise în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi."**)
**) Legea nr. 347/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 29 decembrie 2015.
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 06-09-2020 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 06-09-2020 până la data de 13-09-2020 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
Notă CTCE Forma consolidată a LEGII nr. 21 din 10 aprilie 1996 (Rep. 3) din Monitorul Oficial nr. 153 din 29 februarie 2016, la data de 06 Septembrie 2020 este realizată prin includerea modificărilor și completărilor aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 27 ianuarie 2017; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 28 ianuarie 2020; DECIZIA nr. 239 din 3 iunie 2020.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
*) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 347/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 29 decembrie 2015, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea concurenţei nr. 21/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014 şi, ulterior, a mai fost modificată şi completată prin:– Ordonanţa Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale şi a altor acte în domeniul protecţiei concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 6 august 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015;– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 29 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2015, cu modificările ulterioare;– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 347/2015. Notă CTCE Conform alin. (2) al art. 22 din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 8 iunie 2017, prevederile art. 21 pct. 7 intră în vigoare în termen de 30 zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I. În consecinţă, art. 54^1 va fi introdus începând cu data de 8 iulie 2017.
Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1Prezenta lege are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.Articolul 2(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, săvârşite de:a) întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi - persoane fizice sau juridice - de cetăţenie, respectiv de naţionalitate română sau străină, denumite în continuare întreprinderi;b) autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operaţiuni de piaţă, influenţând direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor când asemenea măsuri sunt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.(2) Prin întreprindere, în sensul prezentei legi, se înţelege orice entitate economică angajată într-o activitate constând în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piaţă dată, indiferent de statutul său juridic şi de modul de finanţare, astfel cum este definită în jurisprudenţa Uniunii Europene.Alineatul (2) din Articolul 2, Capitolul I a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(3) Când întreprinderile, definite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), participă la o grupare realizată pe cale convenţională prin acord, înţelegere, pact, protocol, contract şi altele asemenea, fie ea explicită, publică ori ascunsă, dar fără personalitate juridică şi indiferent de formă - alianţă, coaliţie, grup, bloc, federaţie şi altele asemenea - pentru actele şi faptele prevăzute la alin. (1), săvârşite în cadrul participării la o asemenea grupare, dispoziţiile prezentei legi se aplică fiecărei întreprinderi, ţinându-se seama de principiul proporţionalităţii.(4) Dispoziţiile prezentei legi se aplică actelor şi faptelor prevăzute la alin. (1), când sunt săvârşite pe teritoriul României, precum şi celor săvârşite în afara teritoriului ţării, atunci când produc efecte pe teritoriul României.Articolul 3(1) Punerea în aplicare a prezentei legi este încredinţată Consiliului Concurenţei ca autoritate naţională în domeniul concurenţei. Consiliul Concurenţei este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile, modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile prezentei legi.(2) Consiliul Concurenţei aplică dispoziţiile art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, în cazurile în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi pot afecta comerţul dintre statele membre ale Uniunii Europene.Articolul 4(1) Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei. Preţurile şi tarifele practicate în cadrul unor activităţi cu caracter de monopol natural sau al unor activităţi economice prevăzute prin lege se stabilesc şi se ajustează cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu excepţia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevăzute alte competenţe.(2) În sectoarele economice sau pe pieţele unde concurenţa este exclusă sau substanţial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenţei unei poziţii de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al preţurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe.(3) Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.(4) Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei.(5) Întreprinderile transmit la cererea Consiliului Concurenţei preţurile de vânzare a produselor comercializate de acestea, în vederea realizării de analize, studii de piaţă sau comparaţii de preţ incluse în platformele on-line destinate informării consumatorilor. În acest scop, selectarea sectoarelor din economie incluse în platformele online se realizează de către Consiliul Concurenţei, cu consultarea autorităţii de reglementare din sectorul respectiv.La data de 19-04-2019 Alineatul (5) din Articolul 4 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul 20 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 19 aprilie 2019Capitolul II Practici anticoncurenţialeArticolul 5(1) Sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care:a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare;b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile;c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte. Norme de aplicare
(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică înţelegerilor sau categoriilor de înţelegeri între întreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociaţiilor de întreprinderi, practicilor concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci când acestea îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând, în acelaşi timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părţile la respectiva înţelegere, decizie ori practică concertată;b) impun întreprinderilor în cauză doar acele restricţii care sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;c) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenţa de pe o parte substanţială a pieţei produselor în cauză.(3) Categoriile de înţelegeri, decizii şi practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2), precum şi condiţiile şi criteriile de încadrare pe categorii sunt cele stabilite în regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene anumitor categorii de înţelegeri, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi sau practici concertate, denumite regulamente de exceptare pe categorii, care se aplică în mod corespunzător.(4) Înţelegerile, deciziile şi practicile concertate prevăzute la alin. (1), care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) sau se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (3), sunt considerate legale, fără a fi necesară notificarea acestora de către părţi şi emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenţei.(5) Sarcina probei unei încălcări a prevederilor alin. (1) revine Consiliului Concurenţei. Întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi care invocă beneficiul prevederilor alin. (2) sau (3) îi revine sarcina de a dovedi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de aceste alineate.(6) Ori de câte ori Consiliul Concurenţei aplică prevederile alin. (1) înţelegerilor, deciziilor sau practicilor concertate, în măsura în care acestea pot afecta comerţul între statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.Articolul 6(1) Este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta în special în:a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de tranzacţionare inechitabile;b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.(2) Ori de câte ori Consiliul Concurenţei aplică prevederile alin. (1), în măsura în care folosirea în mod abuziv a poziţiei dominante poate afecta comerţul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.(3) Se prezumă, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziţie dominantă, în situaţia în care cota ori cotele cumulate pe piaţa relevantă, înregistrate în perioada supusă analizei, depăşesc 40%.Articolul 7(1) Prevederile art. 5 alin. (1) nu se aplică în următoarele situaţii:a) în cazul în care cota de piaţă cumulată deţinută de părţile la o înţelegere nu depăşeşte 10% pe niciuna dintre pieţele relevante afectate de înţelegere, atunci când aceasta este încheiată între întreprinderi care sunt concurenţi, existenţi sau potenţiali, pe una dintre aceste pieţe;b) în cazul în care cota de piaţă deţinută de fiecare dintre părţile la o înţelegere nu depăşeşte 15% pe niciuna dintre pieţele relevante afectate de înţelegere, atunci când aceasta este încheiată între întreprinderi care nu sunt concurenţi, existenţi sau potenţiali, pe niciuna dintre aceste pieţe;c) în cazul în care este dificil să se stabilească dacă este vorba de o înţelegere între concurenţi sau între neconcurenţi, se aplică pragul de 10%, potrivit prevederilor alin. (1) lit. a).(2) Atunci când pe o piaţă relevantă concurenţa este restrânsă de efectul cumulativ al unor înţelegeri de vânzare de bunuri sau de servicii încheiate cu diferiţi furnizori sau distribuitori, pragurile prevăzute la alin. (1) sunt reduse la 5%, atât pentru înţelegerile încheiate între concurenţi, cât şi pentru cele încheiate între neconcurenţi.(3) Înţelegerile nu restrâng concurenţa în cazul în care cotele de piaţă nu depăşesc pragurile de 10%, 15%, respectiv 5%, prevăzute la alin. (1) şi (2), cu mai mult de două puncte procentuale în cursul a 2 ani calendaristici succesivi.(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică acordurilor care conţin oricare dintre următoarele restricţii grave:a) în ceea ce priveşte acordurile dintre concurenţi, astfel cum sunt definite la alin. (1), restricţiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor, au ca obiect:1. fixarea preţurilor de vânzare a produselor către terţi;2. limitarea producţiei sau a vânzărilor;3. împărţirea pieţelor sau a clienţilor;b) în ceea ce priveşte acordurile dintre neconcurenţi, astfel cum sunt definite la alin. (1), restricţiile care, în mod direct sau indirect, izolat ori în combinaţie cu alţi factori aflaţi sub controlul părţilor au ca obiect:1. restrângerea capacităţii cumpărătorului de a-şi stabili preţul de vânzare, fără a aduce atingere posibilităţii furnizorului de a impune un preţ de vânzare maxim sau de a recomanda un preţ de vânzare, cu condiţia ca acestea din urmă să nu fie echivalente cu un preţ de vânzare fix ori minim stabilit în urma presiunilor exercitate de una dintre părţi sau a măsurilor de stimulare practicate de aceasta;2. restrângeri teritoriale sau privind clienţii cărora cumpărătorul le poate vinde bunurile ori serviciile care fac obiectul contractului, cu excepţia cazului în care este vorba de una dintre următoarele restricţii care nu sunt grave:(i) restrângerea vânzărilor active către teritoriul exclusiv sau către o clientelă exclusivă rezervate furnizorului ori cedate de furnizor unui alt cumpărător, atunci când o asemenea restricţie nu limitează vânzările efectuate de clienţii cumpărătorului;(ii) restrângerea vânzărilor către utilizatorii finali realizate de un cumpărător care acţionează pe piaţă în calitate de comerciant cu ridicata;(iii) restrângerea vânzărilor către distribuitori neautorizaţi realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă;(iv) restrângerea capacităţii cumpărătorului de a vinde componente destinate încorporării unor clienţi care ar putea să le utilizeze pentru fabricarea de produse asemănătoare celor produse de furnizor;3. restrângerea vânzărilor active sau a vânzărilor pasive către utilizatori finali realizate de membrii unui sistem de distribuţie selectivă care acţionează pe piaţă în calitate de vânzători cu amănuntul, fără a aduce atingere posibilităţii de a interzice unui membru al sistemului să îşi desfăşoare activităţile dintr-un sediu secundar neautorizat;4. restrângerea livrărilor încrucişate între distribuitori în cadrul unui sistem de distribuţie selectivă, inclusiv între distribuitori care acţionează la diferite niveluri ale comerţului;5. restricţia convenită între un furnizor de componente şi un cumpărător care încorporează aceste componente, care limitează posibilitatea furnizorului de a vinde aceste componente ca piese separate utilizatorilor finali, unor reparatori sau altor prestatori de servicii care nu au fost desemnaţi de cumpărător pentru repararea ori întreţinerea bunurilor sale;c) în ceea ce priveşte acordurile între concurenţi, astfel cum sunt definite la alin. (1), atunci când concurenţii acţionează, în sensul acordului, la niveluri diferite ale lanţului de producţie sau de distribuţie, oricare dintre restricţiile grave enumerate la lit. a) şi b).(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi în cazul deciziilor asociaţiilor de întreprinderi şi practicilor concertate.Articolul 8(1) Sunt interzise orice acţiuni sau inacţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale ori locale şi ale entităţilor către care acestea îşi deleagă atribuţiile, care restrâng, împiedică sau denaturează concurenţa, precum:a) limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementărilor legale;b) stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.(2) În cazul în care autorităţile sau instituţiile administraţiei publice centrale ori locale sau entităţile către care acestea şi-au delegat atribuţiile nu se conformează, în termenul stabilit, măsurilor dispuse prin decizie de către Consiliul Concurenţei în scopul restabilirii mediului concurenţial, acesta poate introduce acţiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei, după caz, anularea, în tot sau în parte, a actului care a condus la restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenţei, obligarea autorităţii sau instituţiei în cauză să emită un act administrativ ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă.(3) Consiliul Concurenţei se poate adresa instanţei în condiţiile alin. (2), în termen de 6 luni de la data expirării perioadei prevăzute în decizie, perioadă în care autoritatea sau instituţia administraţiei publice centrale sau locale avea obligaţia să se conformeze măsurilor necesare restabilirii mediului concurenţial normal.Capitolul III Concentrarea economicăArticolul 9(1) Se realizează o concentrare în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:a) fuzionării a două sau mai multe întreprinderi independente anterior sau părţi ale unor întreprinderi; saub) dobândirii, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora.(2) Crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b).(3) În măsura în care crearea unei societăţi în comun, reprezentând o concentrare potrivit prevederilor alin. (1), are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenţial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), precum şi cu cele ale art. 101 alin. (1) şi (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dacă operaţiunea este sau nu compatibilă cu un mediu concurenţial normal.(4) La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3), Consiliul Concurenţei ia în considerare, în special, următoarele criterii:a) dacă două sau mai multe societăţi-mamă reţin, într-o măsură semnificativă, activităţile de pe aceeaşi piaţă ca şi societatea în comun ori de pe o piaţă situată în amonte sau în aval faţă de cea a societăţii în comun ori pe o piaţă vecină aflată în strânsă legătură cu această piaţă;b) dacă prin coordonarea care reprezintă consecinţa directă a creării societăţii în comun întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurenţa pentru o parte semnificativă a produselor sau a serviciilor în cauză.(5) Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună şi ţinând seama de circumstanţele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influenţă determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:a) drepturi de proprietate sau de folosinţă asupra totalităţii ori a unei părţi din activele unei întreprinderi;b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.(6) Controlul prevăzut la alin. (1)-(5) este dobândit de către persoana sau persoanele ori de către întreprinderile care:a) sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5);b) nu sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevăzute la alin. (5), dar au puterea de a exercita influenţa determinantă conferită de acestea.Articolul 10Nu constituie operaţiuni de concentrare economică situaţiile în care:a) controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară;b) instituţiile de credit sau alte instituţii financiare ori societăţile de asigurări ale căror activităţi obişnuite includ tranzacţionarea şi negocierea de valori mobiliare în contul lor sau în contul altora deţin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobândit în vederea revânzării, cu condiţia ca acestea să nu îşi exercite drepturile de vot conferite de valorile mobiliare în cauză pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză sau cu condiţia să îşi exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregătirea cesionării integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori a cesionării valorilor mobiliare în cauză şi ca cesiunea să aibă loc în termen de un an de la data achiziţiei; Consiliul Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere, în cazul în care respectivele instituţii sau societăţi pot dovedi că cesionarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit;c) controlul, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b), este dobândit de o întreprindere al cărei obiect unic de activitate este de a achiziţiona participaţii la alte întreprinderi, de a gestiona şi valorifica respectivele participaţii, fără a se implica direct sau indirect în gestionarea întreprinderilor în cauză, aceasta fără a aduce însă atingere drepturilor pe care întreprinderea le deţine în calitate de acţionar, cu condiţia ca drepturile de vot legate de participaţiile deţinute să fie exercitate, în special în ceea ce priveşte numirea membrilor organelor de conducere şi supraveghere ale întreprinderilor la care deţine participaţiile, doar pentru a menţine valoarea integrală a investiţiilor în cauză şi nu pentru a determina, direct sau indirect, comportamentul concurenţial al acelor întreprinderi;d) întreprinderile, inclusiv cele care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi.Articolul 11Sunt interzise concentrările economice care pot ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante.Articolul 12(1) Prevederile prezentului capitol se aplică operaţiunilor de concentrare economică, atunci când cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor implicate în operaţiune depăşeşte echivalentul în lei a 10.000.000 euro şi când cel puţin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior realizării operaţiunii.(2) Pragurile valorice prevăzute la alin. (1) pot fi modificate prin hotărâre a Plenului Consiliului Concurenţei, care se pune în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, după obţinerea avizului Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, şi intră în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.Articolul 13(1) Concentrările economice care depăşesc pragurile valorice prevăzute la art. 12 trebuie notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare şi după încheierea acordului, după anunţarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control.(2) Notificarea poate fi efectuată şi în cazurile în care întreprinderile implicate demonstrează Consiliului Concurenţei intenţia de a încheia un acord sau, în cazul ofertei publice, şi-au anunţat intenţia de a face o astfel de ofertă, cu condiţia ca acordul sau oferta planificată să aibă ca rezultat o concentrare care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 12.(3) Potrivit prevederilor prezentei legi, termenul "concentrare economică notificată" include, de asemenea, concentrările planificate, notificate potrivit prevederilor alin. (2).(4) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate de către fiecare dintre părţile implicate; în celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie înaintată de către persoana, întreprinderea sau întreprinderile care dobândesc controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unor părţi ale acestora.(5) Criteriile de evaluare a compatibilităţii concentrărilor economice cu un mediu concurenţial normal, procedura de notificare, de acordare a derogării, termenele, documentele şi informaţiile de prezentat, comunicările şi prezentarea de observaţii de către întreprinderile interesate se stabilesc prin regulamente şi instrucţiuni adoptate de Consiliul Concurenţei.(6) Este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică înainte de notificare şi înainte de a fi declarată compatibilă cu un mediu concurenţial normal, printr-o decizie adoptată de Consiliul Concurenţei, potrivit prevederilor art. 47.(7) Prevederile alin. (6) nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacţii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă de tipul bursei de valori, prin care se dobândeşte controlul potrivit prevederilor art. 9 de la vânzători diferiţi, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a) concentrarea să fie notificată fără întârziere Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor alin. (1);b) cel care dobândeşte controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Consiliul Concurenţei, potrivit prevederilor alin. (8).(8) Consiliul Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituită la alin. (6). Cererea de acordare a derogării trebuie să fie motivată. În decizia pe care o va emite Consiliul Concurenţei va ţine cont de efectele suspendării concentrării economice asupra uneia sau mai multora dintre întreprinderile implicate în operaţiune sau asupra unor terţi şi de ameninţarea reprezentată de concentrare asupra concurenţei. Această derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiţii şi obligaţii destinate asigurării unei concurenţe efective. O derogare poate fi acordată oricând, atât anterior, cât şi ulterior notificării.(9) Validitatea oricărei operaţiuni de concentrare economică, inclusiv a celor realizate cu încălcarea prevederilor alin. (6), depinde de analiza şi decizia pe care Consiliul Concurenţei o adoptă cu privire la operaţiune, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), (4), (5) şi (8).INSTRUCȚIUNI din 15 iulie 2019Capitolul IIntroducere. Sfera de cuprindere a instrucţiunilor privind condiţiile de aplicare a unei politici de clemenţă1. Prezentele instrucţiuni detaliază condiţiile şi criteriile privind aplicarea politicii de clemenţă întreprinderilor, atunci când acestea participă la realizarea unei înţelegeri anticoncurenţiale şi/sau practici concertate ce a afectat teritoriul României sau o parte a acestuia. Politica de clemenţă se aplică deopotrivă asocierilor de întreprinderi care desfăşoară activitate economică în nume propriu, în cazul în care acestea participă la presupuse practici anticoncurenţiale în nume propriu, şi nu în numele membrilor lor.2. În legătură cu înţelegerile anticoncurenţiale şi/sau practicile concertate interzise de art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, şi art. 101 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, Consiliul Concurenţei aplică o politică de clemenţă în cadrul căreia un participant la o astfel de practică anticoncurenţială, în mod independent de celelalte întreprinderi implicate, cooperează în cadrul unei investigaţii desfăşurate de Consiliul Concurenţei sau în vederea declanşării de către acesta a unei investigaţii, furnizând în mod voluntar informaţiile pe care le are despre practica anticoncurenţială şi despre rolul său în cadrul acesteia şi primind în schimb imunitate la amenzi sau o reducere a amenzilor care ar urma să fie impuse pentru implicarea sa în practica anticoncurenţială respectivă.3. Prezentele instrucţiuni nu se aplică înţelegerilor care, conform legii, pot fi exceptate de la interdicţia prevăzută la art. 5 alin. (1) din lege şi/sau la art. 101 alin. (1) din TFUE.4. Descoperirea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale şi practicilor concertate reprezintă una dintre priorităţile Consiliului Concurenţei. În situaţia în care se descoperă că o întreprindere este parte a unei astfel de practici interzise, acesteia i se aplică o amendă substanţială.5. Înţelegerile anticoncurenţiale şi/sau practicile concertate presupun aşadar o practică în comun a cel puţin două întreprinderi. Recompensarea denunţării acestei practici are însă un caracter strict individual. O cerere pentru clemenţă depusă în comun de către mai multe întreprinderi nu va fi considerată o cerere în sensul prezentelor instrucţiuni.6. Prin intermediul prezentelor instrucţiuni, întreprinderile pot obţine imunitate la amendă sau reducerea cuantumului acesteia, sub rezerva îndeplinirii condiţiilor prevăzute în capitolele următoare.7. În sistemul existent, de competenţe paralele între Comisia Europeană şi autorităţile naţionale de concurenţă, o cerere pentru clemenţă înaintată unei autorităţi nu este considerată o cerere pentru clemenţă şi în faţa unei alte autorităţi. De aceea, este în interesul întreprinderii să solicite clemenţă Consiliului Concurenţei, în situaţia în care teritoriul românesc a fost afectat de practica anticoncurenţială, iar autoritatea română de concurenţă ar putea fi considerată bine plasată pentru a acţiona împotriva respectivei încălcări.Capitolul II Imunitatea la amendă8. Imunitatea la amendă reprezintă exonerarea de la aplicarea amenzii a întreprinderilor care dezvăluie participarea lor la o înţelegere anticoncurenţială sau practică concertată interzisă de art. 5 alin. (1) din lege şi/sau art. 101 alin. (1) din TFUE, potrivit prezentelor instrucţiuni. Există două tipuri de imunitate la amendă, respectiv cea de tip A şi cea de tip B.Secţiunea 1 Imunitatea de tipul A9. Consiliul Concurenţei acordă imunitatea la amendă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a) întreprinderea este prima care furnizează informaţii şi elemente probatorii care, în opinia Consiliului Concurenţei, permit declanşarea procedurii de investigaţie sau efectuarea de inspecţii inopinate;b) la data furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenţei nu deţinea suficiente elemente pentru declanşarea procedurii de investigaţie sau efectuarea de inspecţii inopinate;c) sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea clemenţei, prevăzute la pct. 20.10. Pentru ca autoritatea de concurenţă să poată declanşa procedura de investigaţie şi să poată efectua inspecţiile inopinate în conformitate cu prevederile pct. 9, întreprinderea va trebui să furnizeze următoarele informaţii şi elemente probatorii:a) o declaraţie^1 care va include, în măsura în care întreprinderea are cunoştinţă despre aceste elemente la momentul înaintării cererii:^1 Declaraţiile pot lua forma unor documente scrise şi semnate de către reprezentanţii întreprinderii sau de împuterniciţi în numele acestuia ori pot fi realizate oral, în acest caz fiind înregistrate pe suport audio.– o descriere detaliată a modului de organizare a presupusei înţelegeri, incluzând:(i) scopurile sale, activităţile şi modalitatea de funcţionare;(ii) produsele sau serviciile implicate, aria geografică, durata de funcţionare şi volumele de piaţă estimate a fi afectate de către presupusa înţelegere;(iii) datele şi locurile de întâlnire, conţinutul discuţiilor şi participanţii la întâlnirile desfăşurate în cadrul presupusei înţelegeri;(iv) toate explicaţiile relevante în legătură cu elementele probatorii furnizate pentru a susţine cererea– numele şi adresa întreprinderii care înaintează cererea pentru acordarea imunităţii, precum şi numele şi adresele tuturor celorlalte întreprinderi care participă sau au participat la presupusa înţelegere;– numele, funcţiile, amplasarea birourilor şi, în cazul în care este necesar, adresele de domiciliu ale persoanelor care, din cunoştinţele întreprinderii, sunt sau au fost parte a presupusei înţelegeri, incluzând şi persoanele care au fost implicate în numele întreprinderii;– precizarea că întreprinderea nu a întreprins măsuri pentru a constrânge alte întreprinderi să participe la presupusa înţelegere sau să rămână parte a acesteia;– informaţii despre autorităţile de concurenţă, din cadrul sau din afara Uniunii Europene, care au fost contactate sau care urmează a fi contactate în legătură cu presupusa înţelegere;b) alte probe în legătură cu presupusa înţelegere, aflate în posesia întreprinderii sau disponibile la momentul înaintării cererii, incluzând în mod particular orice probe din perioada încălcării suspectate.Secţiunea a 2-a Imunitatea de tipul B11. Consiliul Concurenţei va acorda imunitatea la amendă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:a) întreprinderea este prima care furnizează informaţii şi elemente probatorii care permit Consiliului Concurenţei să stabilească încălcarea art. 5 alin. (1) din lege şi/sau a art. 101 alin. (1) din TFUE;b) la data furnizării elementelor probatorii, Consiliul Concurenţei nu deţinea suficiente elemente pentru a stabili încălcarea art. 5 alin. (1) din lege şi/sau a art. 101 alin. (1) din TFUE;c) nicio întreprindere nu obţinuse imunitatea condiţionată conform pct. 9, în legătură cu presupusa înţelegere;d) sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea clemenţei, prevăzute la pct. 20.12. Pentru a obţine imunitatea, întreprinderea trebuie să furnizeze informaţii şi elemente probatorii de natura celor prevăzute la pct. 10.Secţiunea a 3-a Întreprinderi excluse de la beneficiul imunităţii la amendă13. Întreprinderea care a întreprins măsuri pentru a constrânge alte întreprinderi să participe la presupusa înţelegere sau să rămână parte a acesteia nu este eligibilă pentru a beneficia de imunitatea la amendă.14. Întreprinderea prevăzută la pct. 13 se mai poate califica totuşi pentru o reducere a cuantumului amenzii, dacă îndeplineşte cerinţele şi condiţiile prevăzute de prezentele instrucţiuni.Capitolul III Reducerea cuantumului amenzii15. Întreprinderile care dezvăluie participarea lor la o înţelegere, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea imunităţii, pot beneficia de o reducere a cuantumului amenzii faţă de nivelul care le-ar fi fost aplicat în mod normal. Pentru a putea beneficia de o asemenea reducere, o întreprindere trebuie să furnizeze Consiliului Concurenţei elemente probatorii referitoare la pretinsa încălcare a legii, care să aducă o contribuţie suplimentară semnificativă în raport cu cele aflate deja în posesia acestuia, şi trebuie să îndeplinească condiţiile generale pentru acordarea clemenţei.16. Noţiunea de „contribuţie suplimentară semnificativă“ se referă la măsura în care elementele probatorii, necunoscute până la acea dată, furnizate de o întreprindere, consolidează, prin însăşi natura lor şi/sau prin gradul lor de precizie, capacitatea Consiliului Concurenţei de a demonstra existenţa presupusei înţelegeri. În această evaluare, Consiliul Concurenţei consideră că, în general, elementele probatorii scrise provenind din perioada la care faptele se raportează au o contribuţie mai mare decât cele stabilite ulterior. Elementele probatorii care au o legătură directă cu faptele în cauză vor fi considerate ca fiind mai importante decât acelea care nu au decât o legătură indirectă cu faptele respective. În mod similar, va fi luat în considerare şi gradul în care este necesară coroborarea elementelor furnizate cu alte surse, pentru ca respectivele elemente să poată fi administrate cu succes în cadrul investigaţiei. Astfel, elementele probatorii concludente vor fi considerate ca având o contribuţie suplimentară mai importantă decât elementele probatorii precum declaraţiile, care necesită verificarea şi coroborarea cu alte surse, în situaţia în care sunt contestate.17. În toate deciziile emise, la sfârşitul procedurii de investigaţie, Consiliul Concurenţei va determina nivelul reducerii de care va beneficia întreprinderea, raportat la amenda care i-ar fi fost aplicată în mod normal:a) pentru prima întreprindere care furnizează elemente probatorii ce aduc o contribuţie suplimentară semnificativă: o reducere cuprinsă între 30% şi 50%;b) pentru a doua întreprindere care furnizează elemente probatorii ce aduc o contribuţie suplimentară semnificativă: o reducere cuprinsă între 20% şi 30%;c) pentru celelalte întreprinderi care furnizează elemente probatorii ce aduc o contribuţie suplimentară semnificativă: o reducere de maximum 20%.Pentru a determina nivelul reducerii în interiorul fiecăreia dintre aceste tranşe, Consiliul Concurenţei va lua în considerare data la care i-au fost comunicate elementele probatorii ce îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. 15, precum şi valoarea contribuţiei suplimentare aduse de acestea.18. Dacă întreprinderea care solicită reducerea cuantumului amenzii este prima care furnizează elemente, în sensul celor prevăzute la pct. 16, pe care Consiliul Concurenţei le utilizează pentru a identifica fapte adiţionale care conduc la creşterea gravităţii sau duratei încălcării, acesta nu va lua în calcul aceste fapte adiţionale la stabilirea cuantumului amenzii aplicate întreprinderii care le-a furnizat.Capitolul IV Condiţiile generale pentru acordarea clemenţei19. Orice întreprindere care doreşte să solicite clemenţă trebuie să se adreseze Consiliului Concurenţei.20. Întreprinderea poate beneficia de clemenţă dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:a) cooperează în mod real, total, continuu şi prompt cu Consiliul Concurenţei de la momentul depunerii cererii până la momentul în care autoritatea şi-a finalizat procedura de aplicare a legii împotriva tuturor părţilor investigate prin adoptarea unei decizii sau a pus capăt procedurii de aplicare a legii în alt mod, respectiv:– furnizează Consiliului Concurenţei toate informaţiile relevante şi elementele probatorii de care dispune sau ar putea dispune referitor la încălcarea suspectată;– rămâne la dispoziţia Consiliului Concurenţei pentru a răspunde oricărei solicitări care ar putea contribui la stabilirea faptelor în cauză;– asigură disponibilitatea directorilor, administratorilor şi a altor membri ai personalului pentru a fi intervievaţi de Consiliul Concurenţei şi depune eforturi rezonabile pentru asigurarea disponibilităţii foştilor directori, administratori şi alţi membri ai personalului pentru a fi intervievaţi de autoritatea de concurenţă;– nu distruge, falsifică sau ascunde informaţii relevante ori elemente probatorii referitoare la presupusa înţelegere; şi– nu dezvăluie existenţa cererii pentru clemenţă sau conţinutul acesteia înainte ca autoritatea de concurenţă să transmită raportul de investigaţie părţilor, în afara cazului în care Consiliul Concurenţei a stabilit altfel;b) a încetat implicarea în presupusa înţelegere cel mai târziu imediat după ce a depus cererea de clemenţă^2, cu excepţia cazului în care, pentru asigurarea integrităţii investigaţiilor sau inspecţiilor, Consiliul Concurenţei solicită altfel;^2 Cerere pentru acordarea numărului de ordine, solicitare simplificată sau solicitare formală.c) pe durata procesului de luare în considerare a depunerii unei cereri pentru acordarea de clemenţă la autoritatea naţională de concurenţă:– nu a distrus, falsificat sau ascuns dovezi referitoare la presupusa înţelegere;– nu a dezvăluit intenţia sa de realizare a unei cereri pentru clemenţă sau elemente ale cererii, decât în faţa altor autorităţi de concurenţă.Capitolul V Elemente procedurale referitoare la acordarea imunităţii la amendăSecţiunea 1 Solicitările formale pentru imunitate21. O întreprindere care înaintează o cerere formală pentru imunitate trebuie:a) să furnizeze imediat Consiliului Concurenţei, pe lângă declaraţii, toate informaţiile şi elementele probatorii de care dispune în legătură cu presupusa încălcare a legii;saub) să prezinte într-o primă fază informaţiile de care dispune, într-o formă ipotetică^3. În acest caz, întreprinderea trebuie să prezinte o listă descriptivă a elementelor probatorii propuse a fi divulgate la o dată ulterioară convenită. Această listă trebuie să reflecte cu exactitate natura şi conţinutul elementelor probatorii, păstrând, în acelaşi timp, caracterul ipotetic al divulgării. Copii ale documentelor, din care au fost eliminate pasaje sensibile, pot fi utilizate pentru a arăta natura şi conţinutul elementelor probatorii prezentate în lista descriptivă. Numele întreprinderii solicitante, precum şi numele altor întreprinderi implicate în presupusa înţelegere nu este necesar a fi divulgate până la momentul în care sunt furnizate elementele probatorii indicate în lista descriptivă. Totuşi, trebuie identificate cu claritate tipul încălcării, produsul sau serviciul implicat în presupusa înţelegere, aria geografică afectată, precum şi durata estimată a presupusei încălcări.^3 Prezentarea tuturor elementelor specificate la pct. 21, fără cerinţa de a identifica numele companiilor implicate.22. La cererea solicitantului, Consiliul Concurenţei va confirma în scris primirea cererii de imunitate la amendă, precum şi data şi ora la care întreprinderea a furnizat elementele probatorii menţionate.23. După ce Consiliul Concurenţei a primit informaţiile şi elementele probatorii, furnizate conform pct. 21 lit. a), şi a verificat dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. 9 lit. a) şi b) sau pct. 11 lit. a)-c), va acorda întreprinderii, în scris, imunitatea condiţionată la amendă^4.^4 În înţelesul prezentelor instrucţiuni, imunitatea condiţionată la amendă reprezintă recunoaşterea de către Consiliul Concurenţei a eligibilităţii întreprinderii pentru a beneficia de imunitate la amendă.24. În situaţia în care întreprinderea a prezentat informaţiile şi elementele probatorii în formă ipotetică, Consiliul Concurenţei va verifica dacă natura şi conţinutul elementelor probatorii descrise în lista prevăzută la pct. 21 lit. b) îndeplinesc condiţiile prevăzute la pct. 9 lit. a) şi b) sau pct. 11 lit. a)-c) şi va informa întreprinderea. După furnizarea elementelor probatorii, dar nu mai târziu de data convenită, şi după ce a verificat că acestea corespund descrierii făcute în listă, Consiliul Concurenţei îi va acorda, în scris, întreprinderii imunitatea condiţionată la amendă.25. Consiliul Concurenţei va informa întreprinderea, în scris, în ceea ce priveşte neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. 9 şi 11.Secţiunea a 2-a Solicitarea unui număr de ordine26. Un participant la înţelegere poate contacta Consiliul Concurenţei, manifestându-şi voinţa de a coopera cu autoritatea de concurenţă. În acest sens, întreprinderea poate solicita acordarea unui număr de ordine^5, pentru a furniza informaţiile prevăzute de prezentele instrucţiuni, cu scopul de a-şi asigura prioritatea în ceea ce priveşte ordinea de înregistrare a cererilor de clemenţă. Întreprinderea va justifica cererea sa de obţinere a unui număr de ordine.^5 Noţiunea de număr de ordine este similară noţiunii de „marker“ consacrată prin Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi şi reducerea cuantumului amenzilor în cazurile de cartel, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 298 din 8 decembrie 2006.27. Consiliul Concurenţei poate acorda numărul de ordine pe o perioadă care va fi specificată de la caz la caz, pentru a permite colectarea informaţiilor şi a elementelor probatorii necesare.28. Pentru a putea obţine un număr de ordine, întreprinderea trebuie să furnizeze autorităţii de concurenţă informaţii referitoare la numele şi adresa sa, părţile la presupusa înţelegere, produsul/produsele şi teritoriul/teritoriile afectat/afectate, tipul înţelegerii, durata estimată a încălcării, precum şi o scurtă descriere a modalităţii de funcţionare a presupusei înţelegeri.Întreprinderea trebuie, de asemenea, să informeze Consiliul Concurenţei cu privire la cererile pentru clemenţă adresate sau pe care intenţionează să le adreseze altor autorităţi de concurenţă cu privire la presupusa înţelegere.29. Atunci când va acorda un număr de ordine, Consiliul Concurenţei va stabili termenul în care întreprinderea îşi poate completa cererea cu informaţiile şi elementele probatorii necesare îndeplinirii condiţiilor de obţinere a clemenţei.30. Întreprinderile care beneficiază de un număr de ordine nu pot să îşi completeze solicitarea prin înaintarea unei cereri formale sub formă ipotetică.31. Dacă întreprinderea îşi completează cererea în termenul stabilit de către Consiliul Concurenţei, se va considera că informaţiile şi elementele probatorii furnizate au fost transmise la data depunerii cererii iniţiale.32. În situaţia în care solicitarea nu este completată în termenul stabilit, Consiliul Concurenţei o va respinge. În cazul în care întreprinderea va reveni şi va solicita din nou clemenţă, iar aceasta nu a fost încă acordată condiţionat, aceasta nu va mai avea posibilitatea să recurgă la sistemul numărului de ordine sau la cererea formală sub forma ipotetică. Întreprinderea va putea înainta Consiliului Concurenţei doar o cerere formală prin care să furnizeze imediat toate informaţiile şi elementele probatorii de care dispune în legătură cu presupusa încălcare a legii.Secţiunea a 3-a Solicitările de clemenţă în formă simplificată33. În situaţia în care Comisia Europeană este „mai bine plasată“ pentru a analiza un caz, în concordanţă cu prevederile pct. 14 din Comunicarea Comisiei privind cooperarea în cadrul reţelei autorităţilor de concurenţă^6, întreprinderea care a înaintat sau doreşte să înainteze o cerere de clemenţă Comisiei Europene poate adresa o solicitare simplificată şi Consiliului Concurenţei, atunci când consideră că autoritatea română de concurenţă ar putea fi mai bine plasată, conform aceleiaşi comunicări.^6 Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 101 din 27 aprilie 2004.34. Solicitarea simplificată trebuie să includă o scurtă descriere a următoarelor elemente:a) numele şi adresa întreprinderii care realizează solicitarea;b) celelalte părţi implicate în presupusa înţelegere;c) produsul/produsele şi zona geografică afectată;d) tipul/natura înţelegerii;e) durata estimată a încălcării;f) statele membre pe teritoriul cărora se află, probabil, elementele probatorii;g) informaţii referitoare la existenţa altor cereri pentru clemenţă, existente sau potenţiale, privind aceeaşi presupusă înţelegere.35. După primirea solicitării simplificate, la cererea solicitantului, Consiliul Concurenţei va confirma în scris înregistrarea acesteia şi, dacă este cazul, faptul că întreprinderea este prima care a solicitat acordarea clemenţei.36. În cazul în care Consiliul Concurenţei decide să solicite informaţii suplimentare, întreprinderea trebuie să le furnizeze prompt. Atunci când Consiliul Concurenţei decide să acţioneze referitor la cazul respectiv, va stabili un termen în care întreprinderea trebuie să furnizeze toate informaţiile şi elementele probatorii necesare îndeplinirii condiţiilor de obţinere a imunităţii. Dacă întreprinderea transmite elementele respective în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei, se va considera că acestea au fost furnizate la data când s-a înaintat solicitarea simplificată.Secţiunea a 4-a Alte aspecte procedurale37. În situaţia în care există mai multe solicitări pentru acordarea imunităţii, Consiliul Concurenţei va examina aceste cereri, referitoare la aceeaşi potenţială încălcare a legii, în ordinea cronologică a primirii acestora, indiferent dacă cererea pentru imunitate este prezentată formal sau prin solicitarea unui număr de ordine.38. Dacă, la sfârşitul procedurii de investigaţie, întreprinderea îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 9 sau 11, după caz, Consiliul Concurenţei îi acordă imunitatea la amendă, prin decizie. În situaţia în care, la sfârşitul procedurii de investigaţie, întreprinderea nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 9 sau 11, aceasta nu va beneficia de imunitate conform prezentelor instrucţiuni.39. Întreprinderea poate să informeze Consiliul Concurenţei, în orice moment, că nu mai doreşte continuarea procedurilor referitoare la cererea sa. În această situaţie, solicitantul poate retrage informaţiile şi documentele înaintate Consiliului Concurenţei în vederea acordării imunităţii sau poate solicita ca acestea să fie luate în considerare pentru o eventuală reducere a amenzii. Acest lucru nu poate împiedica Consiliul Concurenţei să se folosească de drepturile sale de investigaţie pentru a obţine informaţiile respective.Capitolul VI Elemente procedurale referitoare la reducerea cuantumului amenzii40. O întreprindere care doreşte să beneficieze de reducerea cuantumului amenzii, conform pct. 15, trebuie să înainteze o cerere formală Consiliului Concurenţei şi trebuie să prezinte suficiente elemente probatorii ale presupusei înţelegeri. Orice furnizare voluntară a unor elemente probatorii către Consiliul Concurenţei, de natură a fi luată în considerare pentru a beneficia de tratamentul favorabil prevăzut la cap. III, trebuie să fie clar identificată, la momentul transmiterii, ca făcând parte dintr-o solicitare formală pentru reducerea cuantumului amenzii.41. La cererea solicitantului, Consiliul Concurenţei va confirma în scris primirea cererii pentru reducerea cuantumului amenzii şi fiecare furnizare ulterioară de elemente probatorii, confirmând data şi ora exactă a fiecărei astfel de furnizări. Consiliul Concurenţei nu se va pronunţa asupra unei cereri pentru reducerea cuantumului amenzii înainte de a lua o hotărâre cu privire la o cerere existentă pentru imunitate condiţionată la amendă, referitoare la aceeaşi încălcare.42. În cazul în care Consiliul Concurenţei ajunge la concluzia preliminară că elementele probatorii prezentate de întreprindere aduc o contribuţie suplimentară semnificativă în conformitate cu prevederile pct. 15 şi 16 şi că întreprinderea a îndeplinit condiţiile prevăzute la pct. 20 şi 40, va informa, în scris, întreprinderea cu privire la posibilitatea de a reduce cuantumul amenzii, conform pct. 17, dar nu mai târziu de data la care raportul de investigaţie este transmis părţilor implicate.În cadrul aceleiaşi perioade de timp, Consiliul Concurenţei va informa întreprinderea, în scris, dacă ajunge la concluzia preliminară că respectiva întreprindere nu poate beneficia de reducerea cuantumului amenzii.43. În deciziile pe care le emite la încheierea procedurii de investigaţie, Consiliul Concurenţei va evalua situaţia finală a fiecărei întreprinderi care a înaintat o cerere pentru reducerea cuantumului amenzii. Consiliul Concurenţei va determina în aceste decizii:a) dacă elementele probatorii furnizate de către întreprindere aduc o contribuţie suplimentară semnificativă în raport cu elementele probatorii aflate deja în posesia autorităţii de concurenţă;b) dacă au fost îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 20;c) nivelul exact al reducerii de care beneficiază întreprinderea, conform pct. 17.În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că întreprinderea nu a îndeplinit condiţiile prevăzute la pct. 20, întreprinderea respectivă nu va beneficia de un tratament favorabil conform prezentelor instrucţiuni.Capitolul VII Dispoziţii finale44. Orice declaraţie înaintată de o întreprindere Consiliului Concurenţei potrivit prezentelor instrucţiuni face parte integrantă din dosarul cauzei. Aceasta nu poate fi divulgată sau utilizată în alte scopuri decât pentru aplicarea art. 5 alin. (1) din lege şi/sau a art. 101 alin. (1) din TFUE.45. Accesul la declaraţii este acordat doar părţilor implicate, cu condiţia să se angajeze, împreună cu reprezentanţii legali care primesc acces în numele lor, să nu realizeze copii, prin mijloace mecanice sau electronice, ale oricăror informaţii din declaraţiile la care este acordat accesul. Aceste persoane trebuie să asigure faptul că informaţiile obţinute din declaraţie vor fi utilizate doar pentru scopurile menţionate la pct. 44. Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se va acorda accesul la declaraţii. Consiliul Concurenţei consideră că acest tip de protecţie specifică nu se mai justifică din momentul în care solicitantul dezvăluie unor terţe persoane conţinutul cererii.46. Consiliul Concurenţei nu ia nicio hotărâre în ceea ce priveşte oportunitatea acordării imunităţii condiţionate sau oportunitatea recompensării vreunei solicitări de clemenţă în cazul în care se constată că solicitarea se referă la încălcări care intră sub incidenţa termenului de prescripţie de 5 ani, prevăzut la art. 63 alin. (1) lit. b) din lege, deoarece o astfel de cerere nu ar avea obiect.47. Consiliul Concurenţei are obligaţia să asigure, la cererea întreprinderii care solicită clemenţă, confidenţialitatea cu privire la identitatea acesteia, până la momentul comunicării raportului de investigaţie.
Norme de aplicare
Capitolul IV Consiliul ConcurenţeiArticolul 14(1) Se înfiinţează Consiliul Concurenţei, autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică, care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenţei este în municipiul Bucureşti.(2) Structura organizatorică şi de personal a Consiliului Concurenţei, atribuţiile de conducere şi de execuţie ale personalului său se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta.Articolul 15(1) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial şi este format din 7 membri, după cum urmează: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către Preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului. Respingerea unei nominalizări se poate face doar cu condiţia prezentării motivelor pe care aceasta se bazează.(2) Numirile membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se fac pentru un mandat de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului. Membrii Plenului îndeplinesc atribuţii conform regulamentelor aprobate de către Plen sau conform delegării preşedintelui.La data de 03-02-2020 Alineatul (2) din Articolul 15 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 1, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 28 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 03 februarie 2020(3) Preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de concurenţă trebuie să aibă o independenţă reală şi să se bucure de o înaltă reputaţie profesională şi probitate civică.(4) Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurenţei, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) este cetăţean român, cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;b) cunoaşte limba română;c) are capacitate deplină de exerciţiu;d) a absolvit studii superioare dovedite cu diplomă;e) dă dovadă de înaltă competenţă profesională în domeniul concurenţei;f) beneficiază de o bună reputaţie;g) are o vechime de minimum 10 ani în activităţi din domeniul economic sau juridic;h) nu este incapabilă ori nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, sau pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege ori alte infracţiuni săvârşite cu intenţie, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 3 ani sau mai mare.(5) Preşedintele trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere cu largi responsabilităţi, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.(6) Calitatea de membru al Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă ori prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităţi publice ori private sau cu deţinerea de funcţii ori de demnităţi publice, cu excepţia funcţiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică. Ei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie.(6^1) Membrii Consiliului Concurenţei pot fi desemnaţi, cu acordul Plenului acestuia, să desfăşoare activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii publice ale Uniunii Europene sau internaţionale, precum şi activităţi de asistenţă tehnică finanţate de Uniunea Europeană ori de către alte organisme sau instituţii publice internaţionale, în condiţiile în care activităţile respective sunt circumscrise domeniului de activitate al Consiliului Concurenţei şi nu afectează exercitarea atribuţiilor de membru al Consiliului Concurenţei.La data de 03-02-2020 Articolul 15 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 28 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 03 februarie 2020(7) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sunt independenţi în luarea deciziilor.(8) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi inspectorii de concurenţă nu pot face parte din partide sau alte formaţiuni politice.(9) Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează:a) expirarea duratei fără reînnoirea mandatuluiLa data de 03-02-2020 Litera a) din Alineatul (9) , Articolul 15 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 3, Articolul II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 6 din 28 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 73 din 03 februarie 2020b) prin demisie;c) prin deces;d) prin imposibilitate definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai lungă de 60 de zile consecutive;e) la survenirea unei incompatibilităţi dintre cele prevăzute la alin. (6) şi (8), conform prevederilor alin. (12);f) prin revocare, pentru încălcarea gravă a prezentei legi sau pentru condamnare, prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru săvârşirea unei infracţiuni.(10) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sunt revocabili, în cazul prevăzut la alin. (9) lit. f), de către autoritatea care i-a numit. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti penale ei pot fi suspendaţi din funcţie de către aceeaşi autoritate.(11) În situaţiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-f) se va proceda, conform prevederilor alin. (1) şi (2), la desemnarea şi numirea unui nou membru al Plenului Consiliului Concurenţei pentru un mandat de 5 ani.(12) Membrii Consiliului Concurenţei sunt obligaţi să notifice de îndată Consiliului survenirea oricărei situaţii de incompatibilitate sau impediment dintre cele prevăzute la alin. (6) şi (8), ei fiind de drept suspendaţi din funcţie din momentul survenirii acestei situaţii, iar dacă situaţia se prelungeşte peste 10 zile consecutive, mandatul încetează şi se procedează conform prevederilor alin. (10) şi (11).(13) Activitatea desfăşurată de către membrii Plenului Consiliului Concurenţei este considerată experienţă de specialitate necesară numirii în organele de conducere ale autorităţilor de reglementare, precum şi ale oricăror alte autorităţi sau instituţii publice.Articolul 16În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru una dintre situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (9) lit. b)-f), până la desemnarea şi numirea, în condiţiile legii, a unui nou preşedinte, pentru durata rămasă din mandat, interimatul va fi asigurat de acel membru al Plenului, care are cea mai mare vechime în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei.Articolul 17(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, fiecare membru al Consiliului Concurenţei este obligat să depună în faţa Preşedintelui României, în prezenţa celorlalţi membri numiţi şi după citirea decretului prezidenţial de numire în funcţie, următorul jurământ:Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei prestează cel dintâi jurământul.(3) În cazul neprestării jurământului în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a decretului de numire, membrul numit este de drept demisionar, urmând a se relua procedura desemnării şi numirii altei persoane pentru funcţia devenită vacantă.(4) Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenţei înainte de prestarea jurământului sunt nule de drept.Articolul 18(1) Mandatele membrilor Consiliului Concurenţei încep de la data depunerii jurământului de către aceştia şi expiră la împlinirea termenelor prevăzute la art. 15 alin. (2), calculate de la această dată.(2) Dacă, până la expirarea mandatului în curs, preşedintele Consiliului Concurenţei desemnat pentru mandatul următor nu va fi prestat jurământul cu respectarea dispoziţiilor art. 17, membrii Consiliului Concurenţei în exerciţiu îşi vor continua activitatea până la depunerea jurământului de către preşedintele Consiliului, desemnat pentru mandatul următor sub conducerea preşedintelui anterior.(3) În situaţia în care până la expirarea duratei mandatului unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, în condiţiile art. 15 alin. (9) lit. a), nu este numit un succesor, membrul Plenului al cărui mandat expiră îşi va continua activitatea până la depunerea jurământului de către cel desemnat pentru mandatul următor.Articolul 19(1) Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen sau în comisii. Plenul Consiliului Concurenţei se întruneşte valabil în prezenţa majorităţii membrilor în funcţie, dar nu mai puţin de 3 dintre aceştia, şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Comisia adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor. Plenul adoptă hotărâri asupra chestiunilor de natură economico-administrativă, la solicitarea preşedintelui.(2) Fiecare comisie este formată din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenţei. Preşedintele Consiliului Concurenţei stabileşte componenţa comisiei pentru fiecare caz în parte şi îl desemnează pe unul dintre membri pentru a conduce lucrările acesteia. La cererea unui membru al comisiei sau a preşedintelui Consiliului Concurenţei, cazul cu care comisia a fost învestită este supus atenţiei Plenului Consiliului Concurenţei, care va decide.(3) Pe baza hotărârii luate de plen sau de comisie, după caz, preşedintele Consiliului Concurenţei dispune, prin ordin, efectuarea de investigaţii. Prin acelaşi ordin este desemnat raportorul de caz, în baza propunerii directorului general.(4) În aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenţei examinează în plen:a) rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, şi decide asupra măsurilor de luat;b) autorizarea concentrărilor economice;c) punctele de vedere, recomandările şi avizele formulate în realizarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege;d) proiectele de reglementări propuse spre adoptare;e) raportul anual prevăzut la art. 30 alin. (1), raportul anual privind ajutoarele de stat, precum şi orice alte rapoarte privind concurenţa şi ajutoarele de stat;f) incidenţa prevederilor art. 60 alin. (4).(5) Plenul Consiliului Concurenţei va putea delega exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (4) lit. a), b) şi c) unei comisii formate din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurenţei.(6) În formaţiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; în caz de partaj egal al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.(7) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei în plen conform prevederilor alin. (4) se semnează de către preşedinte, în numele Consiliului Concurenţei. Acestea vor putea fi atacate în termen de 30 de zile de la publicare sau, după caz, de la comunicare, în procedura de contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti. Sentinţa va fi pronunţată fără drept de apel, împotriva ei putând fi declarat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.INSTRUCŢIUNI din 5 august 2010A. Introducere1. Scopul prezentelor instrucţiuni este de a oferi îndrumări cu privire la conceptele utilizate de Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, permiţând astfel întreprinderilor să stabilească mult mai uşor, anterior oricărui contact cu Consiliul Concurenţei, dacă şi în ce măsură operaţiunile lor de concentrare economică sunt supuse controlului autorităţii de concurenţă.2. Prezentele Instrucţiuni abordează conceptele de concentrare economică, de societate în comun cu funcţionare deplină, de întreprinderi implicate şi calculul cifrei de afaceri, potrivit prevederilor art. 10, 11, 14, 64 şi 65 din lege.3. Potrivit prevederilor art. 14 din lege, aceasta se aplică doar operaţiunilor de concentrare economică care îndeplinesc două condiţii. Prima condiţie, este aceea că trebuie să existe o concentrare economică între două sau mai multe întreprinderi, în înţelesul art. 10 şi 11 din lege. A doua condiţie este ca cifra de afaceri a întreprinderilor implicate, calculată potrivit prevederilor art. 64 şi 65 din lege, să îndeplinească pragurile prevăzute la art. 14 din lege. Conceptul de concentrare economică (inclusiv cerinţele specifice referitoare la societăţile în comun), ca o primă condiţie, este tratat în partea B a prezentelor Instrucţiuni; identificarea întreprinderilor implicate şi calculul cifrelor de afaceri ale acestora, relevante pentru evaluarea celei de a doua condiţie, sunt tratate în partea C a prezentelor Instrucţiuni.B. Conceptul de concentrare economică4. Potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din lege, o concentrare economică vizează numai operaţiunile în care modificarea controlului în întreprinderile implicate este de durată, conceptul de concentrare economică referindu-se, aşadar la operaţiuni care generează o modificare de durată în structura pieţei. Deoarece definiţia prevăzută la art. 10 din lege se bazează pe noţiunea de control, existenţa unei concentrări este stabilită mai mult pe baza unor criterii calitative decât a unora cantitative.5. Art. 10 alin. (1) din lege defineşte două categorii de concentrări economice:a) cele derivate din fuziunea mai multor întreprinderi independente anterior [lit. a)];b) cele derivate dintr-o preluare a controlului [lit. b)].Acestea sunt prezentate în secţiunile I şi, respectiv II.I. Fuziuni între întreprinderi independente anterior6. O fuziune în sensul art. 10 alin. (1) lit. a) din lege are loc atunci când două sau mai multe întreprinderi independente fuzionează rezultând o întreprindere nouă şi încetează să existe în calitate de persoane juridice separate. O fuziune are loc şi în cazul în care o întreprindere este preluată de o alta, ultima păstrându-şi identitatea juridică, în timp ce prima încetează să existe în calitate de persoană juridică.7. O fuziune în sensul art. 10 alin. (1) lit. a) din lege are loc în cazul în care, în absenţa unei fuziuni de jure, combinarea activităţilor întreprinderilor independente anterior duce la înfiinţarea unei singure entităţi economice. Acest lucru apare în special în cazul în care două sau mai multe întreprinderi, păstrându-şi personalitatea juridică individuală, stabilesc prin contract o gestiune economică comună sau adoptă structura unei societăţi dublu cotate. Dacă această situaţie duce la o fuziune de facto, într-o singură entitate economică, a întreprinderilor implicate, operaţiunea este considerată o concentrare economică. O condiţie esenţială pentru stabilirea unei astfel de fuziuni de facto este existenţa unei gestiuni economice unice, permanente. Alţi factori relevanţi sunt compensarea internă a profiturilor şi pierderilor sau o repartizare a veniturilor între diversele entităţi din cadrul grupului, precum şi răspunderea solidară a acestora sau împărţirea riscurilor externe. Fuziunea de facto se poate baza în exclusivitate pe aranjamente contractuale, dar poate fi fundamentată şi prin participaţii încrucişate între întreprinderi ce formează o entitate economică.II. Preluarea controlului1. Conceptul de control1.1. Preluarea controlului de către o persoană sau întreprindere8. Art. 10 alin. (1) lit. b) din lege prevede că, în cazul preluării controlului, are loc o concentrare economică. Controlul este preluat de o întreprindere independentă sau de mai multe întreprinderi care acţionează în comun.Persoana care controlează o altă întreprindere9. Controlul poate fi preluat fie de o persoană, în cazurile în care persoana respectivă controlează deja (independent sau în comun) cel puţin încă o întreprindere fie, alternativ, de mai multe persoane (care controlează o altă întreprindere) în asociere cu alte întreprinderi. În acest context, noţiunea de "persoană" se extinde atât asupra organismelor publice şi organismelor de drept privat, cât şi asupra persoanelor fizice. Prin urmare, preluarea controlului de către persoane fizice generează o modificare de durată în structura întreprinderilor implicate numai în cazul în care persoanele fizice efectuează alte activităţi economice pe cont propriu sau în cazul în care controlează cel puţin încă o întreprindere.Partea care preia controlul10. De regulă, controlul este preluat de persoane sau întreprinderi care sunt titulari sau beneficiari ai drepturilor care le conferă controlul [art. 10 alin. (6) lit. a) din lege]. Cu toate acestea, se poate întâmpla ca titularul legal al pachetului de control să fie altul decât persoana fizică sau întreprinderea care deţine de fapt puterea reală de a exercita drepturile conferite de respectiva participaţie.Această situaţie poate apărea atunci când o întreprindere foloseşte o altă persoană sau o altă întreprindere pentru preluarea unei participaţii de control şi are puterea de a-şi exercită drepturile ce îi conferă controlul prin această persoană sau întreprindere, ceea ce înseamnă că acesta din urmă este formal titularul drepturilor, dar acţionează doar ca vehicul. Într-o astfel de situaţie, controlul este dobândit de întreprinderea care se află în realitate în spatele operaţiunii şi care în fapt dispune de puterea de a controla întreprinderea ţintă. Controlul deţinut de societăţile comerciale poate fi atribuit acţionarilor unici sau majoritari ai acestora sau acelora care controlează în comun societăţile, deoarece societăţile în cauză respectă deciziile luate de acţionarii respectivi. O participare ce conferă control deţinută de entităţi diferite din cadrul unui grup este de regulă atribuită întreprinderii care exercită controlul asupra diferiţilor titulari legali ai drepturilor. În alte cazuri, pentru a demonstra acest tip de control indirect este necesară, fie separat fie în asociere, o evaluare de la caz la caz a anumitor factori cum ar fi acţionariatul, relaţiile contractuale, sursele de finanţare sau legăturile de familie.Preluarea controlului prin organisme de plasament colectiv11. Preluarea controlului de către organismele de plasament colectiv ridică probleme specifice. Consiliul Concurenţei va analiza, de la caz la caz, structurile care implică organisme de plasament colectiv, având în vedere, totodată, şi unele caracteristici generale ale acestor structuri.12. Organismele de plasament colectiv sunt entităţi organizate cu sau fără personalitate juridică care atrag în mod public sau privat resurse financiare ale persoanelor fizice şi/sau juridice, în scopul investirii acestora (societăţi de investiţii sau fonduri de investiţii). Organismele de plasament colectiv achiziţionează de regulă acţiunile şi drepturile de vot care conferă controlul asupra societăţilor din portofoliu. Controlul este exercitat în mod normal de societatea de administrare a investiţiilor care a înfiinţat organismul de plasament colectiv respectiv, deoarece aceasta exercită drepturile de vot aferente instrumentelor financiare aparţinând organismelor de plasament colectiv, în interesul deţinătorilor de titluri de participare.În situaţii excepţionale, controlul este exercitat de către însuşi organismul de plasament colectiv.În consecinţă, societatea de administrare a investiţiilor preia de regulă controlul indirect în sensul art. 10 alin. (1) lit. b) din lege şi are competenţa de a exercita drepturile deţinute în mod direct de către organismul de plasament colectiv.1.2. Mijloace de control13. În art. 10 alin. (5) din lege, controlul este definit drept posibilitatea exercitării unei influenţe determinante asupra unei întreprinderi. Prin urmare, nu trebuie demonstrat faptul că influenţa determinantă este sau va fi exercitată cu adevărat, dar posibilitatea de exercitare a respectivei influenţe trebuie să devină efectivă. Art. 10 alin. (5) din lege prevede că posibilitatea de exercitare a influenţei determinante asupra unei întreprinderi poate exista pe baza drepturilor, contractelor sau oricăror altor metode, separat sau în asociere, şi având în vedere considerentele de fapt şi de drept în cauză. Prin urmare, o concentrare economică poate apărea şi pe bază juridică şi de facto, poate lua forma controlului unic sau în comun şi se extinde asupra întregului sau anumitor părţi ale uneia sau mai multor întreprinderi [potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) lit. b) din lege].Controlul prin preluarea acţiunilor sau a activelor14. O operaţiune conduce la preluarea controlului în funcţie de de mai multe elemente juridice şi/sau factuale. Cea mai obişnuită metodă de preluare a controlului este achiziţionarea de acţiuni, eventual combinată cu un acord al acţionarilor în cazul controlului în comun, sau cu preluare de active.Controlul pe bază contractuală15. Controlul poate fi preluat şi pe bază contractuală. Pentru a conferi control, contractul trebuie să ducă la un control al conducerii şi al celorlalte resurse ale întreprinderii similar celui din cazul preluării de acţiuni sau active. În plus faţă de transferul controlului asupra conducerii şi resurselor, aceste contracte trebuie să aibă o durată foarte lungă (de regulă fără posibilitate de reziliere înainte de termen pentru partea care acordă drepturile contractuale). Numai aceste contracte pot duce la modificarea structurală a pieţei. Exemple de astfel de contracte sunt cele încheiate sub formă de acorduri de locaţiune a activităţii comerciale, prin intermediul cărora achizitorul preia controlul asupra conducerii şi resurselor, în ciuda faptului că drepturile de proprietate sau acţiunile nu sunt transferate. În acest sens, dispoziţiile art. 10 alin. (5) lit. a) din lege prevăd că respectivul control poate fi constituit prin dreptul de a folosi activele unei întreprinderi. Aceste contracte pot conduce la o situaţie de control în comun dacă atât proprietarul activelor, cât şi întreprinderea care controlează gestionarea deţin drepturi de veto faţă de deciziile comerciale strategice.Controlul exercitat prin alte mijloace16. Potrivit prevederilor pct. 15, acordurile de franciză de regulă nu conferă francizorului control asupra activităţii comerciale a francizatului. De regulă, francizatul exploatează resursele pe cont propriu chiar dacă părţi esenţiale ale activelor aparţin francizorului. Acorduri financiare propriu-zise, precum operaţiuni sale-and-lease-back cu dispoziţii pentru răscumpărarea activelor la sfârşitul termenului, nu constituie în mod normal o concentrare economică deoarece nu modifică controlul asupra conducerii şi resurselor.17. Controlul poate fi stabilit şi prin alte mijloace. Relaţiile pur economice joacă un rol decisiv în preluarea controlului. În împrejurări excepţionale, o situaţie de dependenţă economică poate conduce la un control de facto în care, de exemplu, contracte de furnizare pe termen lung foarte importante sau credite acordate de către furnizori sau consumatori, combinate cu legături structurale, conferă o influenţă determinantă. În această situaţie, Consiliul Concurentei analizează cu atenţie dacă respectivele legături economice, combinate cu alte legături, sunt suficiente pentru a duce la o modificare de lungă durată a controlului.18. Preluarea controlului are loc chiar dacă aceasta nu este intenţia declarată a părţilor sau dacă achizitorul rămâne pasiv, iar preluarea controlului este declanşată de acţiunea unor părţi terţe. Astfel sunt situaţiile în care modificarea controlului rezultă din moştenirea de acţiuni de către un acţionar sau în care retragerea unui acţionar declanşează o modificare a controlului, în special o trecere de la controlul în comun la controlul unic.Controlul şi legislaţia privind societăţile comerciale19. Legislaţia privind societăţile comerciale cuprinde şi norme specifice privind structura organismelor cu atribuţii în adoptarea deciziilor în cadrul unei întreprinderi. În timp ce această legislaţie conferă putere de control altor persoane decât acţionarii, în special, reprezentanţilor angajaţilor, conceptul de control în temeiul legii nu se referă la aceste mijloace de influenţă deoarece legea se bazează pe influenţa determinantă ce decurge din drepturi, active sau contracte sau pe baza mijloacelor de facto echivalente. Restricţiile prevăzute în actele constitutive sau în legislaţia generală cu privire la persoanele care pot face parte din consiliul de administraţie, cum ar fi dispoziţii privind numirea unor membri independenţi sau excluzând persoanele care deţin o funcţie sau sunt angajate în societăţile-mamă, nu exclud existenţa unui control atâta timp cât acţionarii sunt aceia care hotărăsc componenţa organelor decizionale. În mod similar, chiar dacă dispoziţiilor dreptului naţional prevăd că deciziile unei societăţi trebuie să fie luate de către organele societăţii, în interesul acesteia, acele persoane care deţin drepturi de vot au puterea de a adopta respectivele decizii şi astfel au posibilitatea de a exercita o influenţă determinată asupra societăţii.Controlul în alte domenii ale legislaţiei20. Conceptul de control în temeiul legii poate fi diferit faţă de cel aplicat în domenii specifice ale dreptului european şi naţional privind normele prudenţiale, impozitarea, transportul aerian sau mass-media. Prin urmare, interpretarea "controlului" în alte domenii nu este în mod necesar decisivă pentru conceptul de control în temeiul legii concurenţei.1.3. Obiectul controlului21. Legea prevede la art. 10 alin. (1) lit. b) din lege că obiectul controlului constă în una sau mai multe întreprinderi sau părţi ale acestora. Prin urmare, dobândirea controlului se realizează asupra unor entităţi cu personalitate juridică sau doar asupra unor active ale unor persoane juridice. Preluarea controlului asupra activelor este considerată o concentrare economică numai dacă aceste active constituie întregul fond de comerţ al întreprinderii sau o parte a acesteia, mai precis o activitate comercială prezentă pe piaţă, căreia i se poate atribui o cifră de afaceri. Transferul bazei de clienţi a unei societăţi îndeplineşte aceste criterii dacă acest lucru este suficient pentru a transfera o activitate comercială cu o cifră de afaceri pe piaţă. O tranzacţie rezumată la active necorporale, cum ar fi mărci de fabricaţie, patente sau drepturi de autor este considerată o concentrare economică dacă aceste active constituie o activitate comercială cu o cifră de afaceri. Transferul licenţelor pentru mărci de fabricaţie, patente şi drepturi de autor, fără active suplimentare, îndeplineşte aceste criterii numai dacă licenţele sunt exclusive cel puţin într-un anume teritoriu, iar prin transferul acestor licenţe se transferă activitatea care generează cifra de afaceri. Pentru licenţe nonexclusive se exclude faptul că acestea constituie o activitate comercială pe cont propriu, căreia i se asociază o cifră de afaceri.22. În cazul în care o întreprindere externalizează activităţi interne, precum furnizarea de servicii sau fabricarea de produse, unui furnizor de servicii, apar probleme specifice. Cazuri tipice sunt reprezentate de externalizarea serviciilor IT către societăţi specializate de IT. Contractele de externalizare pot lua mai multe forme; caracteristica comună a acestora este faptul că furnizorul de servicii externalizate pune la dispoziţia consumatorului serviciile efectuate anterior la nivel intern. Cazurile de externalizare simplă nu implică niciun transfer de active sau angajaţi către furnizorii de servicii externalizate, toate elementele de activ sau angajaţii fiind reţinuţi de către client. Un astfel de contract de externalizare se aseamănă unui contract normal de prestări servicii şi chiar dacă furnizorul de servicii externalizate dobândeşte dreptul de a direcţiona activele şi angajaţii clientului, nu rezultă nicio concentrare economică dacă activele şi angajaţii vor fi folosiţi exclusiv la furnizarea de servicii clientului.23. Situaţia este diferită dacă furnizorului de servicii externalizate, îi sunt transferate activele aferente şi/sau personalul aferent, în plus faţă de preluarea unei anumite activităţi anterior furnizate intern. O concentrare economică ia naştere în aceste împrejurări numai dacă activele constituie întregul sau o parte a unei întreprinderi, desfăşurând o activitate cu prezenţă pe piaţă. Este necesar ca activele dedicate anterior activităţilor interne ale vânzătorului să permită furnizorului de servicii externalizate să furnizeze servicii nu numai clientului care externalizează, dar şi părţilor terţe, imediat sau la scurt timp după transfer. Acesta este cazul dacă transferul se referă la o entitate internă sau la o filială deja implicată în furnizarea de servicii terţelor părţi; în caz contrar, activele transferate, în cazul sectorului de producţie, ar trebui să conţină instalaţii de producţie, tehnologia produsului (este suficient dacă activele transferate permit dezvoltarea unor astfel de capacităţi în viitorul apropiat) şi, în absenţa prezenţei pe piaţă, mijloacele achizitorului de a putea intra pe piaţă într-o perioadă scurtă de timp*2). În ceea ce priveşte furnizarea de servicii, activele transferate ar trebui să includă tehnologia necesară*3) şi acele infrastructuri care permit accesul pe piaţă*4). Astfel, activele transferate trebuie să includă cel puţin acele elemente esenţiale care ar permite celui care le dobândeşte să dezvolte o prezenţă pe piaţă într-un interval de timp similar cu perioada de lansare pentru societăţi în comun, potrivit prevederilor pct. 97 şi 100. În mod similar societăţilor în comun, pentru evaluare, Consiliul Concurentei va lua în considerare planurile de afaceri confirmate şi caracteristicile generale ale pieţei.---------*2) Astfel de mijloace pot include contractele sau mărcile existente.*3) De exemplu, personalul şi proprietatea intelectuală corespunzătoare.*4) O infrastructură de acces este reprezentată, de exemplu, de instrumentele de marketing.24. În cazul în care activele transferate nu permit cumpărătorului să-şi dezvolte cel puţin o prezenţă pe piaţă, este probabil ca acestea să fie folosite numai pentru furnizarea de servicii clientului care externalizează. În aceste împrejurări, tranzacţia nu duce la o modificare de durată a structurii de piaţă şi contractul de externalizare este similar cu un contract de prestări servicii. Tranzacţia nu va constitui o concentrare economică. Cerinţele specifice în temeiul cărora o societate în comun pentru furnizarea de servicii de externalizare este considerată o concentrare economică sunt evaluate în prezentele Instrucţiuni în secţiunea privind societăţile în comun cu funcţionare deplină.1.4. Modificarea de durată a controlului25. Art. 10 alin. (1) din lege defineşte conceptul de concentrare economică astfel încât să acopere operaţiunile numai dacă acestea generează o modificare de durată în controlul întreprinderilor implicate şi în structura pieţei. Dispoziţiile legale prevăzute nu se referă la tranzacţiile care duc numai la o modificare temporară a controlului. Cu toate acestea, o modificare de durată a controlului nu este exclusă prin faptul că acordurile fundamentale au fost încheiate pe o perioadă limitată, cu condiţia ca respectivele acorduri să poată fi reînnoite. O concentrare economică are loc chiar şi în cazurile în care acordurile prevăd o dată limită, dacă perioada prevăzută este suficient de lungă pentru a duce la o modificare de durată a controlului întreprinderilor implicate*5).---------*5) În acest sens, trebuie invocată practica comunitară. Astfel, pentru cazurile referitoare la societăţile în comun, a se vedea COMP/M.2903 - DaimlerChrysler/Deutsche Telekom/JV din 30 aprilie 2003, în care o perioadă de 12 ani a fost considerată suficientă, precum şi cazul COMP/M.2632 - Deutsche Bahn/ECT International/United Depots/JV din 11 februarie 2002, în care s-a reţinut o durată de 8 ani. În cazul COMP/M.3858 - Lehman Brothers/Starwood/Le Meridien din 20 iulie 2005, Comisia Europeană a considerat suficientă o perioadă minimă de 10-15 ani, spre deosebire de o perioadă de 3 ani. În mod normal, preluarea controlului prin cumpărarea de acţiuni sau de elemente de activ nu este limitată ca durată şi se prezumă deci a se concretiza printr-o modificare de durată a a controlului. Numai în scenariile de la pct. 26 şi următoarele se va considera, în mod excepţional, că dobândirea controlului prin achiziţionarea de acţiuni sau active are un caracter temporar şi nu generează, aşadar, o modificare de durată a controlului întreprinderii în cauză.26. Pentru evaluarea mai multor operaţiuni succesive, atunci când numai prima tranzacţie este tranzitorie, este relevantă întrebarea dacă operaţiunea duce la o modificare de durată în structura pieţei. În această privinţă sunt identificate mai multe scenarii.27. Într-un scenariu, câteva întreprinderi se unesc numai în scopul de a prelua o altă societate în temeiul unui acord de repartizare a activelor dobândite în conformitate cu un plan preexistent, imediat după încheierea tranzacţiei. În aceste împrejurări, ca o primă etapă, preluarea întregii societăţi ţintă este efectuată de una sau mai multe întreprinderi. În etapa secundă, activele preluate sunt repartizate între mai multe întreprinderi. Se pune întrebarea dacă prima tranzacţie trebuie considerată o concentrare economică distinctă, care implică o preluare a controlului unic (în cazul unui singur cumpărător) sau a controlului în comun (în cazul unei preluări în comun) a întregii întreprinderi ţintă, sau dacă numai preluările din cadrul celui de-al doilea pas constituie concentrări economice, în care întreprinderile care preiau controlul primesc părţile de care sunt interesate din întreprinderea ţintă.28. Consiliul Concurenţei consideră că prima tranzacţie nu constituie o concentrare economică şi examinează dobândirea controlului de către beneficiarii finali în cazul în care sunt îndeplinite anumite condiţii: în primul rând, dezmembrarea ulterioară trebuie să fie convenită între diverşii cumpărători printr-o metodă juridică obligatorie. În al doilea rând, nu trebuie să existe dubii că a doua etapă, repartizarea activelor preluate, va avea loc într-o perioadă scurtă de timp după prima preluare. Consiliul Concurenţei consideră că în mod normal perioada de timp maximă pentru repartizarea activelor trebuie să fie de un an.29. Dacă sunt îndeplinite ambele condiţii, prima preluare nu conduce la o modificare structurală de durată. Nu există o concentrare economică efectivă a puterii economice între achizitor(i) şi societatea ţintă ca un întreg de vreme ce activele preluate nu sunt păstrate într-un mod nedivizat, în mod durabil, ci numai pentru perioada necesară îndeplinirii divizării imediate a activelor preluate. În aceste împrejurări, numai preluările diferitelor părţi ale întreprinderii din cadrul etapei secundare vor constitui concentrări, fiecare din aceste preluări de către cumpărători diferiţi urmând a constitui o concentrare economică separată. Acest lucru are loc indiferent dacă prima preluare este efectuată de o singură întreprindere sau în comun de întreprinderi implicate şi în etapa a doua. Trebuie menţionat faptul că decizia de autorizare va acoperi preluarea societăţii ţintă numai dacă divizarea este iniţiată la scurt timp după preluare, iar părţile diferite ale întreprinderii ţintă sunt vândute direct cumpărătorului final în cauză.30. Totuşi, dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, în special dacă nu este sigur faptul că etapa a doua va fi iniţiată la scurt timp după prima preluare, Consiliul Concurenţei va considera prima tranzacţie o concentrare economică separată, care implică întreaga întreprindere ţintă. Acesta este cazul în care prima tranzacţie poate fi iniţiată în mod independent de cea de-a doua tranzacţie sau dacă este necesară o perioadă tranzitorie mai lungă pentru a diviza întreprinderea ţintă.31. Un al doilea scenariu este reprezentat de o operaţiune care conduce la controlul în comun de-a lungul perioadei de demarare dar, în conformitate cu acordurile obligatorii din punct de vedere juridic, acest control în comun va fi transformat în control unic de unul din acţionari. Deoarece situaţia de control în comun nu constituie o modificare durabilă a controlului, întreaga operaţiune este considerată o preluare a controlului unic. În practica Comisiei Europene s-a acceptat ca această perioadă de demarare să dureze până la trei ani*6). Totuşi, o astfel de perioadă pare să fie prea lungă şi nu exclude producerea unui impact asupra structurii pieţei de către controlul în comun. Prin urmare, perioada nu ar trebui să depăşească în general un an, iar perioada de control în comun ar trebui să aibă caracter tranzitoriu*7). Numai o astfel de perioadă relativ scurtă va permite ca perioada de control în comun să nu aibă un impact distinct asupra structurii pieţei şi prin urmare nu conduce la o modificare durabilă a controlului.---------*6) Cazul IV/M.425 - British Telecom/Santander din 28 Martie 1994*7) Cazul M.2389 - Shell/DEA din 20 Decembrie 2001, în care cel din urmă dobânditor al controlului în comun avea o influenţă puternică în managementul operaţional pe perioada în care a existat control în comun; Cazul M.2854 - RAG/Degussa din 18 noiembrie 2002 în care perioada de tranziţie a fost proiectată să faciliteze restructurarea post-concentrare.32. Într-un al treilea scenariu, o întreprindere este "încredinţată" unui cumpărător intermediar, adeseori o bancă, pe baza unui acord privind vânzarea viitoare a afacerii unui cumpărător final. Cumpărătorul intermediar achiziţionează în general acţiuni "în numele" cumpărătorului final, care adeseori suportă majoritatea riscurilor economice şi poate să beneficieze de anumite drepturi. În aceste împrejurări, prima tranzacţie este efectuată numai pentru a facilita a doua tranzacţie, iar primul cumpărător este legat direct de cumpărătorul final. În mod contrar situaţiei descrise în primul scenariu la pct. 27-30, niciun alt cumpărător final nu este implicat, întreprinderea ţintă rămâne aceeaşi, iar seria de tranzacţii este generată de iniţiativa exclusivă a cumpărătorul final. În asemenea cazuri, Consiliul Concurenţei va examina preluarea controlului de către cumpărătorul final, potrivit dispoziţiilor din acordurile încheiate între părţi. Consiliul Concurenţei va considera tranzacţia prin care cumpărătorul intermediar dobândeşte controlul în astfel de circumstanţe ca fiind primul pas al unei concentrări ce cuprinde dobândirea durabilă a controlului de către cumpărătorul final.1.5. Tranzacţii interdependente1.5.1. Coroborarea prevederilor art. 10 din lege cu cele ale art 64 alin. (3) din lege33. Mai multe tranzacţii sunt tratate ca o simplă concentrare economică potrivit legii, fie conform prevederilor art. 10 din lege - deoarece tranzacţiile sunt interdependente - fie potrivit prevederilor art. 64 alin. (3) din lege.34. Dispoziţiile art. 64 din lege prevăd cifra de afaceri ce trebuie luată în considerare în scopul evaluării dacă o concentrare economică intră sub jurisdicţia Consiliului Concurentei, alin. (3) al art. 64 din lege precizând posibilitatea ca, două sau mai multe tranzacţii care sunt realizate între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice să constituie o singură concentrare economică în scopul calculării cifrei de afaceri a întreprinderilor implicate.1.5.2. Tranzacţii interdependente35. Definiţia concentrării economice prevăzută la art. 10 alin. (1) din lege - rezultatul fiind controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi - nu distinge în sensul existenţei unei diferenţe în cazul în care controlul s-a obţinut prin una sau prin mai multe tranzacţii legale, singura condiţie fiind ca rezultatul final să fie o singură concentrare economică. Două sau mai multe tranzacţii constituie o singură concentrare economică în sensul art. 10 din lege dacă sunt unitare prin natura lor. Prin urmare, trebuie să se determine dacă rezultatul conferă uneia sau mai multor întreprinderi control economic direct sau indirect asupra activităţilor uneia sau mai multor întreprinderi. În vederea evaluării, se va identifica realitatea economică care stă la baza tranzacţiilor şi, astfel, obiectivul economic urmărit de părţi. Cu alte cuvinte, pentru a determina natura unitară a tranzacţiilor în cauză, este necesar, pentru fiecare caz în parte, să se stabilească dacă respectivele tranzacţii sunt interdependente într-o asemenea măsură încât o tranzacţie să nu poată fi realizată fără alta.36. Având în vedere scopul controlului concentrărilor economice, este oportună tratarea tranzacţiilor care sunt strâns legate între ele printr-o legătură condiţională ca o singură concentrare economică, acest sens fiind reţinut şi de jurisprudenţa comunitară*8).---------*8) Decizia din cazul T-282/02 Cementbouw v Commission, par. 106-109 [2006] ECR II-31937. Această abordare generală reflectă, pe de o parte, că în temeiul legii tranzacţiile care constituie un ansamblu în conformitate cu obiectivele economice urmărite de părţi trebuie să fie analizate într-o singură procedură. În aceste condiţii, schimbarea structurii pieţei este determinată de ansamblul acestor tranzacţii. Pe de altă parte, dacă diferite tranzacţii nu sunt interdependente şi dacă părţile ar efectua o tranzacţie chiar şi în situaţia în care celelalte nu reuşesc, este oportună evaluarea acestor tranzacţii în mod individual.38. Mai multe tranzacţii, chiar dacă sunt legate între ele printr-o legătură condiţională, sunt tratate ca o singură concentrare economică doar dacă în cele din urmă controlul este preluat de aceeaşi întreprindere (aceleaşi întreprinderi). Doar în aceste condiţii două sau mai multe tranzacţii sunt considerate ca fiind unitare prin natura lor şi prin urmare constituie o singură concentrare economică în sensul art. 10 din lege. Acest fapt exclude divizarea societăţilor în comun prin care diferite părţi dintr-o întreprindere sunt împărţite între fostele companii-mamă. Consiliul Concurentei va considera aceste tranzacţii ca fiind concentrări separate. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul tranzacţiilor în care două (sau mai multe) societăţi îşi transferă active prin tranzacţii ce presupun divizarea societăţilor în comun sau cedarea de active. Deşi în mod normal părţile vor considera aceste tranzacţii ca fiind interdependente, obiectivul prevederilor legii privitoare la controlul concentrărilor economice impune o evaluare separată a rezultatelor fiecăreia din aceste tranzacţii. Mai multe întreprinderi obţin controlul unor elemente de activ diferite; pentru fiecare din întreprinderile achizitoare se combină în mod distinct resursele, iar impactul fiecăreia dintre aceste achiziţii ale pachetului de control asupra pieţei trebuie analizat în mod separat.39. Preluarea diferitelor tipuri de control (control în comun asupra unei activităţi şi control unic asupra altei activităţi) ridică întrebări specifice. În principiu, o operaţiune care include preluarea controlului în comun asupra unei părţi dintr-o întreprindere şi controlului unic asupra altei părţi va fi considerată ca reprezentând două concentrări economice separate. Aceste tranzacţii constituie doar o singură concentrare economică dacă sunt interdependente şi dacă întreprinderea care preia controlul unic deţine şi control în comun. Un asemenea scenariu este considerat ca fiind o singură concentrare economică în situaţia în care este achiziţionată o entitate tip corporaţie, de care aparţin atât întreprinderea controlată în mod exclusiv, cât şi întreprinderea controlată în comun. Având în vedere interpretarea prevăzută la pct. 17, situaţia în care aceeaşi întreprindere preia controlul unic şi controlul în comun asupra altor întreprinderi pe baza unor acorduri interdependente, va fi tratată în mod analog. Aceste tranzacţii, dacă sunt interdependente, constituie prin urmare o singură concentrare economică.Cerinţa privind condiţionalitatea tranzacţiilor40. Condiţionalitatea presupune ca niciuna dintre tranzacţii să nu se realizeze fără celelalte şi, prin urmare, toate tranzacţiile să constituie o singură operaţiune. O astfel de condiţionare se demonstrează în mod normal dacă tranzacţiile sunt legate între ele de jure, şi anume, dacă acordurile sunt legate între ele printr-o condiţionalitate reciprocă. Dacă se demonstrează în mod satisfăcător condiţionalitatea de facto, acest lucru ar putea fi suficient pentru a trata tranzacţiile ca fiind o singură concentrare economică. Acest fapt presupune o evaluare economică care să determine dacă fiecare dintre tranzacţii depinde în mod necesar de finalizarea celorlalte. Declaraţiile părţilor sau încheierea simultană a acordurilor relevante pot constitui indicii suplimentare privind interdependenţa unor tranzacţii. Se va ajunge cu greu la concluzia privind intercondiţionarea de facto a unor tranzacţii în absenţa simultaneităţii acestora. O absenţă evidentă a simultaneităţii tranzacţiilor intercondiţionate din punct de vedere juridic pune sub semnul întrebării interdependenţa lor reală.41. Principiul conform căruia mai multe tranzacţii sunt tratate ca fiind o singură concentrare economică în temeiul condiţiilor prevăzute anterior se aplică doar în situaţia în care rezultatul îl reprezintă preluarea controlului asupra uneia sau mai multor întreprinderi de către aceeaşi persoană (aceleaşi persoane) sau întreprindere (întreprinderi). Aceasta este situaţia dacă o singură activitate sau întreprindere este achiziţionată prin intermediul mai multor tranzacţii juridice. Preluarea controlului mai multor întreprinderi - care reprezintă concentrări în sine - poate fi considerat, prin legăturile pe care le generează, o singură concentrare economică.Nu este posibilă corelarea unor tranzacţii juridice diferite care doar parţial vizează dobândirea controlului asupra unor întreprinderi şi tot parţial, vizează şi achiziţia altor active, cum ar fi participaţiile minoritare care nu conferă controlul la alte societăţi. Nu ar fi în conformitate cu cadrul general şi obiectivele legii dacă diferite tranzacţii, care fac obiectul unui raport condiţional, ar fi evaluate ca un întreg din moment ce doar unele din aceste tranzacţii ar duce la o schimbarea controlului asupra unei entităţi-ţintă.Preluarea unei societăţi unice42. Există o singură concentrare economică dacă acelaşi cumpărător (aceeaşi cumpărători) preia (preiau) controlul asupra unei singure activităţi comerciale, adică o singură entitate economică, prin intermediul câtorva tranzacţii juridice, dacă acestea sunt intercondiţionate. Această situaţie se aplică indiferent dacă activitatea comercială se achiziţionează în structură de corporaţie, formată din una sau mai multe companii, sau dacă se achiziţionează diferite active care formează o singură activitate comercială, adică o singură entitate economică gestionată pentru un scop comercial comun la care contribuie toate activele. O astfel de activitate comercială poate cuprinde acţiuni majoritare şi minoritare, precum şi active corporale şi necorporale. Dacă pentru a transfera o astfel de societate comercială sunt necesare mai multe tranzacţii juridice interdependente, aceste tranzacţii constituie o singură concentrare economică*9).----------*9) Acesta poate fi cazul în care toate activele sunt utilizate pe aceeaşi piaţă a produsului. Aceleaşi considerente se aplică şi dacă societatea în comun este înfiinţată de mai mulţi agenţi economici, care constituie o singură activitate comercială.Preluări în paralel şi în serie43. Câteva tipuri de preluări de control sunt tratate ca fiind o singură concentrare economică, prezentele Instrucţiuni identificând două tipuri de situaţii posibile. Prima situaţie vizează o preluare în paralel a controlului, adică întreprinderea A preia controlul asupra întreprinderilor B şi C în paralel de la vânzători separaţi, cu condiţia ca A să nu fie obligată să cumpere pe nici una din acestea şi vânzătorul să nu fie obligat să le vândă, decât dacă se realizează ambele tranzacţii. Cea de-a doua situaţie este o preluare în serie a controlului, adică întreprinderea A preia controlul asupra întreprinderii B cu condiţia preluării anterioare sau simultane a întreprinderii C de către întreprinderea B.Preluarea în serie a controlului unic/în comun44. Există cauze în care, printr-o tranzacţie în serie, o întreprindere este de acord să preia prima controlul exclusiv asupra unei întreprinderi ţintă, în vederea vânzării directe pe părţi a acţiunilor achiziţionate din întreprinderea ţintă către altă întreprindere, rezultatul final fiind controlul în comun al ambilor cumpărători asupra companiei ţintă. Dacă ambele preluări sunt intercondiţionate, cele două tranzacţii constituie o singură concentrare economică şi doar preluarea controlului în comun, ca rezultat final al tranzacţiilor, va fi luată în considerare de Consiliul Concurenţei1.5.3. Serii de tranzacţii cu titluri de valoare45. Tot o singură concentrare economică va rezultă şi în cazul în care controlul asupra unei întreprinderi este preluat printr-o serie de tranzacţii cu titluri de valoare de la unul sau mai mulţi vânzători, desfăşurate pe parcursul unei perioade de timp rezonabil de scurte. Concentrarea economică în aceste scenarii nu se limitează la achiziţia unei "singure acţiuni decisive", ci va cuprinde toate achiziţiile de valori mobiliare care au loc într-o perioadă de timp rezonabil de scurtă.46. Art. 64 alin. (3) din lege prevede o normă specifică ce permite Consiliului Concurenţei să ia în considerare tranzacţiile succesive desfăşurate într-o perioadă fixă de timp ca fiind o singură concentrare economică în scopul calculării cifrei de afaceri a întreprinderilor implicate. Scopul acestei dispoziţii este de a asigura că aceleaşi persoane nu defalcă o tranzacţie în serii de vânzări de active într-o perioadă de timp, cu scopul de a evita competenţa conferită Consiliului Concurenţei de către lege.47. Dacă două sau mai multe tranzacţii (fiecare dintre acestea determinând o preluare a controlului) se desfăşoară în decursul unei perioade de doi ani între aceleaşi persoane sau întreprinderi, vor fi calificate ca fiind o singură concentrare economică, indiferent dacă aceste tranzacţii sunt legate sau nu de părţi ale aceleaşi activităţi comerciale sau dacă vizează acelaşi sector. Acest lucru nu se aplică în situaţia în care aceloraşi persoane sau întreprinderi li se alătură alte persoane sau întreprinderi doar pentru o parte din tranzacţiile în cauză. Totuşi, este suficient ca tranzacţiile, chiar dacă nu sunt realizate între aceleaşi companii, să se desfăşoare între companii aparţinând aceloraşi grupuri. Această dispoziţie se aplică şi pentru două sau mai multe tranzacţii între aceleaşi persoane sau întreprinderi dacă acestea se desfăşoară în mod simultan.În toate cazurile în care se ajunge la preluarea controlului de către aceeaşi întreprindere, aceste tranzacţii simultane între aceleaşi părţi formează o singură concentrare economică, chiar în cazul în care nu se condiţionează reciproc. Prevederile art. 64 alin. (3) din lege nu se aplică pentru tranzacţii diferite în care cel puţin o întreprindere implicată este diferită. În situaţiile care implică două tranzacţii, dintre care o tranzacţie are drept rezultat preluarea controlului unic, iar cealaltă preluarea controlului în comun, art. 64 alin. (3) din lege nu se va aplica decât dacă cealaltă companie-mamă sau celelalte companii-mamă care deţin(e) controlul în comun în ultima tranzacţie este (sunt) vânzătorul (vânzătorii) acţiunilor care conferă controlul unic în prima tranzacţie.1.6. Restructurare internă48. În sensul prevederilor art. 10 din lege, concentrarea economică acoperă exclusiv operaţiunile prin care se modifică controlul. O restructurare internă în cadrul unui grup de societăţi nu constituie o concentrare economică. Acest lucru se aplică, de exemplu, în cazul majorării pachetelor de acţiuni care nu sunt însoţite de schimbări privind controlul sau al operaţiunilor de restructurare precum fuziunea unei companii dublu cotate într-o singură persoană juridică sau fuziunea filialelor. O concentrare economică are loc doar dacă operaţiunea duce la o schimbare privind calitatea controlului unei întreprinderi şi, prin urmare, nu mai este pur internă.1.7. Concentrări care implică întreprinderi de stat49. O situaţie excepţională apare în cazul în care atât întreprinderea care achiziţionează, cât şi cea achiziţionată sunt societăţi deţinute de stat (sau de acelaşi organism public ori autoritate publică). În această situaţie, calificarea operaţiunii ca fiind o restructurare internă depinde de faptul dacă ambele întreprinderi au făcut parte anterior din aceeaşi unitate economică. În situaţia în care întreprinderile au făcut parte anterior din unităţi economice diferite având putere independentă de decizie, operaţiunea va fi considerată o concentrare economică şi nu o restructurare internă.50. În situaţia în care unităţile economice diferite continuă să aibă putere independentă de decizie chiar şi după realizarea operaţiunii, operaţiunea va fi considerată o restructurare internă, chiar dacă acţiunile întreprinderilor, care constituie unităţi economice diferite, ar trebui să fie deţinute de o singură entitate, cum ar fi un holding financiar tipic.51. Totuşi, prerogativele exercitate de stat, care operează mai degrabă ca o autoritate publică decât ca un acţionar, atunci când acestea se limitează la protejarea interesului public, nu constituie control în sensul prevederilor art. 10 din lege, în măsura în care nu au nici scopul, nici efectul de a împuternici statul să exercite o influenţă determinantă asupra activităţii întreprinderii.2. Controlul unic52. Se preia controlul unic dacă o singură întreprindere poate exercita o influenţă determinantă asupra altei întreprinderi. Se pot distinge două situaţii generale în care o întreprindere deţine controlul unic.53. În primul rând, întreprinderea care deţine controlul unic dispune de competenţa de a stabili deciziile comerciale strategice ale celeilalte întreprinderi. Această competenţă se obţine de obicei prin achiziţionarea unei majorităţi a drepturilor de vot într-o societate.54. În al doilea rând, o altă situaţie care conferă controlul unic este cea în care un singur acţionar are drept de veto asupra deciziilor strategice dintr-o întreprindere, dar acest acţionar nu deţine competenţa să impună astfel de decizii de unul singur (aşa-numitul control unic negativ). În aceste condiţii, un singur acţionar deţine acelaşi nivel de influenţă cu cel deţinut de un acţionar care deţine controlul în comun asupra unei companii, adică deţine competenţa de a bloca adoptarea deciziilor strategice. Spre deosebire de situaţia dintr-o companie controlată în comun, nu mai există alţi acţionari care să deţină acelaşi nivel de influenţă şi acţionarul care deţine controlul unic negativ nu trebuie să colaboreze neapărat cu alţi acţionari la stabilirea comportamentului strategic al întreprinderii controlate. Din moment ce acest acţionar poate provoca o situaţie de blocaj, acţionarul dobândeşte o influenţă decisivă în sensul art. 10 alin. (2) din lege şi, prin urmare, controlul în sensul legii.55. Controlul unic este preluat de jure şi/sau de facto.Controlul unic de jure56. Controlul unic se dobândeşte de jure în situaţia în care o întreprindere obţine majoritatea drepturilor de vot ale unei companii. În absenţa altor elemente, o preluare care nu include majoritatea drepturilor de vot nu conferă în mod normal controlul chiar dacă s-a preluat majoritatea capitalului social. În situaţia în care statutul companiei presupune o majoritate calificată pentru decizii strategice, achiziţionarea unei majorităţi a drepturilor de vot poate să nu confere competenţa de a stabili deciziile strategice, dar poate fi suficientă pentru a conferi dreptul de blocaj asupra achizitorului şi, prin urmare, controlul negativ.57. Chiar şi în cazul unei participaţii minoritare, controlul unic se dobândeşte de jure în situaţiile în care la această participaţie sunt ataşate anumite drepturi. Acestea pot fi acţiuni preferenţiale la care se ataşează anumite drepturi ce permit acţionarului minoritar să decidă strategia comercială a societăţii ţintă, precum şi puterea de a numi mai mult de jumătate din membrii consiliului de supraveghere sau consiliului de administraţie. Controlul unic poate fi exercitat şi de un acţionar minoritar*10) care are dreptul de a gestiona activităţile societăţii şi de a decide politica comercială pe baza structurii organizaţionale.-----------*10) De exemplu, în calitate de partener general într-o societate în comandită care adesea nu deţine nici măcar o participaţie58. O situaţie tipică de control unic negativ este atunci când un acţionar deţine 50% dintr-o întreprindere, în timp ce restul de 50 % este deţinut de alţi câţiva acţionari (presupunând că acest lucru nu duce la o situaţie de control unic pozitiv de facto), sau când există o majoritate calificată necesară pentru deciziile strategice care de fapt conferă drept de veto doar unui singur acţionar, indiferent dacă este vorba despre un acţionar majoritar sau minoritar.Controlul unic de facto59. Se poate considera şi că un acţionar minoritar deţine un control unic de facto, în cazul în care există o mare probabilitatea ca acţionarul minoritar să dobândească o majoritate la adunările acţionarilor, determinată de nivelul participatiei sale şi de prezenţa acţionarilor în adunările acţionarilor din cursul anilor precedenţi. În baza structurii anterioare a voturilor, Consiliul Concurenţei va realiza o analiza prospectivă şi va lua în considerare schimbările previzibile ale prezenţei acţionarilor, care pot interveni în viitor, ca urmare a operaţiunii. Consiliul Concurenţei va analiza şi pozitia altor acţionari şi va evalua rolul acestora. Această evaluare se bazează, în special, pe următoarele criterii: dacă actiunile rămase sunt larg dispersate, dacă alţi acţionari importanţi au legături structurale, economice sau de familie cu acţionarul minoritar respectiv sau dacă alţi acţionari au un interes strategic sau pur financiar în întreprinderea ţintă; aceste criterii vor fi evaluate de la caz la caz. Atunci când, pe baza participaţiei sale, a modelului istoric de vot în adunarea acţionarilor şi a pozitiei altor acţionari, este probabil ca un acţionar minoritar să obţină o majoritate stabilă de voturi în adunarea acţionarilor, acest acţionar minoritar deţine controlul unic.60. O optiune de cumpărare sau de preschimbare a acţiunilor nu poate, prin ea însăşi, să confere controlul unic, decât dacă opţiunea va fi exercitată în viitorul apropiat, în conformitate cu acordurile juridice obligatorii pentru părţi*11). În situaţii excepţionale, o optiune, împreună cu alte elemente, poate conduce la concluzia că există un control unic de facto.-----------*11) Chiar dacă, în mod normal, o opţiune nu conduce prin ea însăşi la o concentrare, aceasta poate fi luată în considerare în evaluarea de fond a unei concentrări economice.Controlul unic dobândit prin alte mijloace decât prin drepturile de vot61. În afară de dobândirea controlului unic pe baza drepturilor de vot, se aplică şi considerentele prezentate în secţiunea 1.2 cu privire la dobândirea controlului unic prin achiziţionarea de active, prin contract sau prin orice alte mijloace.3. Controlul în comun62. Controlul în comun există în situaţia în care două sau mai multe întreprinderi sau persoane fizice au posibilitatea de a-şi exercită influenţa determinanta asupra unei alte întreprinderi. Influenţa determinanta înseamnă puterea de a bloca acţiunile care determină strategia comercială a unei întreprinderi. Spre deosebire de controlul unic, care conferă unui anumit acţionar competenţa de a stabili deciziile strategice într-o întreprindere, controlul în comun se caracterizează prin posibilitatea apariţiei unei situaţii de blocaj rezultate din puterea a două sau mai multe societăţi-mamă de a respinge deciziile strategice propuse. Rezultă, prin urmare, că aceşti acţionari trebuie să ajungă la o înţelegere în legătură cu stabilirea politicii comerciale a societăţii în comun şi că trebuie să coopereze.63. Ca şi în cazul controlului unic, dobandirea controlului în comun se stabileşte de jure sau de facto.Controlul în comun există dacă acţionarii (societăţile-mamă) ajung la un acord privind deciziile importante care se referă la întreprinderea controlată (societatea în comun).3.1. Paritatea drepturilor de vot sau de reprezentare în organele de decizie64. Cea mai evidentă formă de control în comun este aceea în care există numai două societăţi-mamă care îşi împart în mod egal drepturile de vot în societatea în comun. În acest caz, nu este necesar un acord formal între cele două societăţi. Cu toate acestea, în cazul în care există un acord formal, acesta trebuie să respecte principiul egalităţii între societăţile-mamă, stabilind, de exemplu, că fiecare are dreptul la acelaşi număr de reprezentanţi în organele de conducere şi că nici unul dintre aceşti membri nu are vot decisiv. Paritatea se obţine şi în cazul în care ambele societăţi-mamă au dreptul să numească un număr egal de reprezentanţi în organele de decizie ale societăţii în comun.3.2. Drepturi de veto65. Controlul în comun este posibil şi atunci când nu există egalitate între cele două societăţi-mamă în ceea ce priveşte votul sau reprezentarea în organele de decizie sau atunci când există mai mult de două societăţi-mamă. Este cazul acţionarilor minoritari cu drepturi suplimentare care le permit să se opună deciziilor esenţiale pentru strategia comercială a societăţii în comun. Aceste drepturi de veto pot fi prevăzute în statutul societăţii în comun sau stabilite pe baza unui acord între societăţile-mamă. Drepturile de veto pot lua forma unui cvorum specific necesar pentru deciziile care se iau în adunarea generală a acţionarilor sau în consiliul de administraţie în măsura în care societăţile-mamă sunt reprezentate în acest consiliu. Este posibil ca deciziile strategice să fie supuse spre aprobare unui organism specific, cum este consiliul de supraveghere, în care acţionarii minoritari sunt reprezentaţi şi fac parte din cvorumul necesar pentru luarea acestui tip de decizii.66. Drepturile de veto trebuie să vizeze deciziile strategice privind politica comercială a societăţii în comun. Ele trebuie să fie distincte de drepturile de veto acordate în mod normal acţionarilor minoritari, în scopul protejării intereselor lor financiare în calitate de investitori în cadrul societăţii în comun.Protejarea normală a drepturilor acţionarilor minoritari vizează deciziile privind esenţa societăţii în comun, cum ar fi: modificarea statutului, majorarea sau reducerea capitalului social sau lichidarea.Un drept de veto care împiedică vânzarea sau lichidarea societăţii în comun nu conferă controlul în comun acţionarului minoritar implicat.67. Drepturile de veto care conferă controlul în comun vizează, de regulă, decizii privind aspecte legate de buget, plan de afaceri, investiţii importante sau numirea conducerii superioare. Cu toate acestea, dobândirea controlului în comun nu presupune ca achizitorul să aibă puterea de a exercita o influenţă determinantă asupra administrării curente a unei întreprinderi. Esenţial este faptul ca drepturile de veto să fie suficiente pentru a permite societăţilor-mamă să exercite o astfel de influenţă asupra strategiei comerciale a societăţii în comun, nefiind necesar să se stabilească dacă cel care dobândeşte controlul în comun al unei societăţi în comun va face uz în mod real de influenţa sa determinantă.Este suficient că acesta are posibilitatea de a-şi exercită influenţa şi, deci, că dispune de drepturi de veto.68. Pentru a prelua controlul în comun, acţionarul minoritar nu are în mod necesar nevoie să deţină toate drepturile de veto menţionate anterior. Este suficient ca acesta să deţină numai câteva drepturi de veto sau chiar unul singur.Dacă aceasta este situaţia depinde de semnificaţia exactă a dreptului de veto şi de importanţa acestuia în contextul activităţii desfăşurate de societatea în comun.Numirea conducerii superioare şi stabilirea bugetului69. Foarte importante sunt drepturile de veto care vizează deciziile de numire şi de revocare a conducerii superioare şi aprobarea bugetului. Puterea de a participa la stabilirea structurii conducerii superioare, cum ar fi membrii consiliului de administraţie, conferă, în mod normal, titularului acesteia puterea de a-şi exercită influenţa determinantă asupra politicii comerciale a întreprinderii şi asupra deciziilor referitoare la buget, întrucât bugetul determină cadrul exact al activităţilor societăţii în comun şi, în mod special, investiţiile pe care aceasta le poate face.Planul de afaceri70. Planul de afaceri prezintă detalii ale obiectivelor unei societăţi şi măsurile care trebuie luate pentru atingerea obiectivelor în cauză. Un drept de veto asupra respectivului plan de afaceri poate fi suficient pentru a conferi controlul în comun, chiar în absenţa oricărui alt drept de veto. Pe de altă parte, în cazul în care planul de afaceri conţine numai declaraţii generale privind obiectivele societăţii în comun, existenţa unui drept de veto va fi numai un element în cadrul evaluării generale a controlului în comun, nefiind suficient pentru a conferi controlul în comun.Investiţiile71. În cazul unui drept de veto asupra investiţiilor, importanţa acestui drept depinde de nivelul investiţiilor supuse spre aprobare societăţilor-mamă şi de măsura în care aceste investiţii constituie o caracteristică esenţială a pieţei pe care este prezentă societatea în comun.Referitor la primul criteriu enunţat, dacă volumul investiţiilor supuse aprobării societăţilor-mamă este substanţial, dreptul de veto vizează mai mult protejarea intereselor unui acţionar minoritar, decât puterea de decizie în comun asupra politicii comerciale a societăţii în comun.În ceea ce priveşte cel de-al doilea criteriu, politica de investiţii a unei întreprinderi este un element important atunci când se evaluează dacă există control în comun.Cu toate acestea, s-ar putea să existe pieţe pe care investiţiile nu joacă un rol semnificativ în comportamentul concurenţial al unei întreprinderi.Drepturi specifice pieţei72. În afară de drepturile de veto tipice, există o serie de posibile drepturi de veto legate de decizii specifice a căror importanţă depinde de piaţa pe care activează societatea în comun.Un exemplu este decizia asupra tehnologiei ce va fi folosită de societatea în comun în situaţia în care aceasta este un element cheie pentru activităţile societăţii.Un alt exemplu se referă la pieţele caracterizate prin diversitatea produselor şi un grad semnificativ de inovaţie. Pe astfel de pieţe, dreptul de veto asupra deciziilor privind dezvoltarea de către societatea în comun a unor noi linii de produse constituie un element important în stabilirea existenţei controlului în comun.Contextul general73. Pentru a evalua importanţa drepturilor de veto, în cazul în care există mai multe astfel de drepturi, acestea nu trebuie evaluate în mod izolat. Dimpotrivă, pentru a se stabili dacă există control în comun, aceste drepturi trebuie evaluate ca un întreg. Un drept de veto care nu se referă la politica comercială strategică, la numirea conducerii superioare sau la buget şi planul de afaceri nu este considerat un drept care conferă titularului controlul în comun.3.3. Exercitarea în comun a drepturilor de vot74. Chiar în absenţa unor drepturi de veto specifice, două sau mai multe întreprinderi care deţin un pachet minoritar de acţiuni într-o altă întreprindere pot prelua controlul în comun. Acesta este cazul în care participaţiile minoritare oferă împreună mijloacele pentru controlul întreprinderii ţintă. Aceasta înseamnă că acţionarii minoritari, împreună, vor deţine majoritatea drepturilor de vot şi că vor acţiona împreună în exercitarea acestora.Această concertare poate rezultă dintr-un acord obligatoriu din punct de vedere juridic sau poate fi stabilită de facto.75. Modalitatea legală care asigură exercitarea în comun a drepturilor de vot poate lua forma unui holding (controlat în comun), căruia acţionarii minoritari îi transferă drepturile, sau a unui acord prin care acţionarii minoritari se obligă să acţioneze solidar (acord de punere în comun a voturilor).76. În mod cu totul excepţional, poate fi întreprinsă o acţiune colectivă de facto atunci când interesele comune care există între acţionarii minoritari sunt atât de puternice, încât aceştia nu vor acţiona unul împotriva celuilalt în exercitarea drepturilor legate de societatea în comun. Totusi, cu cât numărul societăţilor-mamă implicate într-o astfel de societate în comun este mai mare, cu atât mai mică este probabilitatea ca o astfel de situaţie să se producă.77. Elocvent pentru comunitatea de interese este gradul sporit de dependenţă reciprocă între societăţile-mamă în vederea atingerii obiectivelor strategice ale societăţii în comun. Acesta este în special cazul în care fiecare societate-mamă are o contribuţie la societatea în comun, care este de o importanţă vitală pentru funcţionarea acesteia (tehnologii specifice, know-how sau acorduri de livrare).În aceste circumstanţe, societăţile-mamă vor putea bloca deciziile strategice ale societăţii în comun şi, astfel, vor putea asigura functionarea acesteia doar prin intermediul acordului reciproc privind deciziile strategice, chiar dacă nu au fost prevăzute în mod explicit drepturile de veto. Prin urmare, societăţile-mamă vor fi nevoite să colaboreze.Alţi factori care dovedesc existenţa unor puternice interese comune sunt reprezentaţi de procedurile decizionale, care sunt structurate de aşa manieră încât să permită societăţilor-mamă să-şi exercite controlul în comun, chiar în absenţa unor acorduri explicite de garantare a drepturilor de veto sau a altor legături între acţionarii minoritari referitoare la societatea în comun.78. Un astfel de scenariu va apărea nu numai în situaţia în care doi sau mai mulţi acţionari minoritari deţin de facto controlul în comun asupra unei întreprinderi, dar şi în situaţia în care există un grad ridicat de dependenţă a unui acţionar majoritar faţă de un acţionar minoritar. Acesta este cazul în care societatea în comun depinde, din punct de vedere economic şi financiar, de acţionarul minoritar sau cazul în care acţionarul minoritar are experienţa necesară pentru funcţionarea societăţii în comun şi va deţine un rol important din acest punct de vedere, în timp ce acţionarul majoritar este un simplu investitor financiar.În astfel de cazuri, acţionarul majoritar nu va putea să-şi impună poziţia, dar partenerul său în societatea în comun va putea bloca deciziile strategice, astfel încât ambele societăţi-mamă vor trebui să colaboreze permanent.Acest fapt conduce la o situaţie de control în comun de facto, care prevalează unei evaluări pure de jure, conform căreia acţionarul majoritar ar putea fi considerat ca deţinător al controlului unic.79. Aceste criterii se aplică la constituirea unei noi societăţi în comun, precum şi la achiziţionarea pachetelor minoritare de acţiuni, împreună conferind controlul în comun. În cazul achiziţiei de acţiuni, probabilitatea existenţei unor interese comune este mai mare dacă participaţiile sunt preluate prin intermediul unei acţiuni concertate. Achiziţionarea prin intermediul unei acţiuni concertate nu este suficientă, prin ea însăşi, pentru a stabili dacă există un control în comun de facto. În general, un interes comun în calitate de investitori financiari (sau creditori) ai unei întreprinderi pentru randamentul investiţiilor nu constituie o comunitate de interese care să conducă la exercitarea unui control în comun de facto.80. În absenţa unor interese comune puternice de tipul celor descrise anterior, posibilitatea modificării alianţelor între acţionarii minoritari va exclude, în mod normal, prezumţia existenţei controlului în comun. Atunci când nu există o majoritate stabilă în procedura decizională, iar majoritatea poate fi obţinută prin oricare dintre variatele combinaţii între acţionarii minoritari, nu se poate presupune că acţionarii minoritari (sau un anumit grup al acestora) controlează în comun întreprinderea*12).-----------*12) De exemplu, în cazul unei întreprinderi în care fiecare din cei trei acţionari deţine o treime din capitalul social şi fiecare are dreptul să aleagă o treime din membrii consiliului de administraţie, acţionarii nu deţin controlul în comun, întrucât deciziile trebuie luate cu majoritate simplă.În acest context, nu este suficient să existe acorduri între două sau mai multe părţi cu acelaşi procent din capitalul social al unei întreprinderi, prin care să se stabilească drepturi şi puteri egale între părţi, în situaţia în care acestea nu deţin drepturi de veto strategice.3.4. Alte consideraţii privind controlul în comunRolul inegal al societăţilor-mamă81. Controlul în comun nu este incompatibil cu faptul că una dintre societăţile-mamă are cunoştinţe şi experienţă în domeniul de activitate al societăţii în comun. În acest caz, cealaltă societate-mamă nu joacă decât un rol modest sau chiar inexistent în gestionarea curentă a societătii în comun, prezenţa acesteia fiind motivată doar de considerente de ordin financiar, strategia pe termen lung, imaginea mărcii sau politica generală. Respectiva societate trebuie să-şi rezerve posibilitatea reală de a contesta deciziile luate de cealaltă societate-mamă, pe baza parităţii drepturilor de vot, a dreptului de desemnare a organelor de decizie sau a drepturilor de veto legate de aspecte strategice. Fără această posibilitate, ar fi doar control unic.Votul decisiv82. Existenţa controlului în comun presupune faptul că niciuna dintre societăţile-mamă nu deţine votul decisiv, deoarece această situaţie ar conduce la existenţa controlului unic pentru societatea care beneficiază de acest vot. Cu toate acestea, există control în comun dacă importanţa şi eficienţa votului decisiv sunt limitate. Acesta este cazul în care votul decisiv este exercitat numai după o serie întreagă de arbitraje şi încercări de reconciliere sau într-un domeniu foarte limitat ori dacă exercitarea votului decisiv atrage după sine o opţiune de vânzare ce presupune o sarcină financiară considerabilă sau dacă interdependenţa societăţilor-mamă ar face improbabilă exercitarea votului decisiv.III. Modificări ale calităţii controlului83. Legea concurentei se aplică operaţiunilor care conduc la dobândirea controlului unic sau în comun, inclusiv operaţiunilor care determină modificări ale calităţii controlului.În primul rând, o asemenea modificare a calităţii controlului care conduce la o concentrare economică, apare atunci când se produce o trecere de la controlul unic la cel în comun. În al doilea rând, o modificare a calităţii controlului apare în situaţia în care există control în comun, atât înainte cît şi după efectuarea tranzacţiei, dacă există o creştere a numărului acţionarilor care deţin controlul sau o modificare a identităţii acestora. Calitatea controlului nu se modifică în cazul trecerii de la un control unic negativ la un control unic pozitiv.O asemenea modificare nu afectează nici motivatiile acţionarului care pierde controlul negativ şi nici natura structurii de control, deoarece acţionarul care deţine controlul nu a fost obligat să coopereze neapărat cu anumiţi acţionari la momentul în care deţinea controlul negativ.Schimbările efectuate la nivelul participaţiilor aceloraşi acţionari, care deţin controlul, fără a modifica puterile deţinute de aceştia în cadrul unei societăţi şi fără a modifica componenţa structurii de control a societăţii, nu constituie o modificare a calităţii controlului şi, în consecinţă, nu reprezintă o concentrare economică notificabilă.84. Aceste modificări ale calităţii controlului vor fi grupate în două categorii: în primul rând, intrarea unuia sau a mai multor noi acţionari care deţin controlul, indiferent dacă ei înlocuiesc acţionarii existenţi care deţin deja controlul şi, în al doilea rând, o diminuare a numărului acţionarilor care deţin controlul.1. Apariţia acţionarilor noi care deţin controlul85. Apariţia unor noi acţionari care deţin controlul, apariţie care conduce la un control în comun rezultă fie din trecerea de la controlul unic la controlul în comun, fie ca urmare a apariţiei unui acţionar suplimentar sau înlocuirea unui acţionar existent într-o societate controlată în comun.86. Trecerea de la controlul unic la controlul în comun este considerată o operaţiune care trebuie să fie notificată, deoarece acest lucru modifică şi calitatea controlului societăţii în comun. În primul rând, are loc o nouă preluare a controlului de către acţionarul care îşi face apariţia în întreprinderea controlată. În al doilea rând, doar noua preluare a controlului transformă întreprinderea controlată în societate în comun, fapt care schimbă decisiv situaţia pentru întreprinderea care deţine restul controlului conform prevederilor legii. Pe viitor, aceasta va trebui să ia în considerare pachetul de acţiuni ale unuia sau a mai multor acţionari care preiau controlul şi este necesară o cooperare permanentă cu noul acţionar/noii acţionari. Înainte de această modificare, întreprinderea care deţine restul controlului fie putea să stabilească comportamentul strategic doar al întreprinderii controlate (în cazul unui control unic), fie nu a fost obligată să ia în considerare pachetele de acţiuni ale altor acţionari şi nu a fost obligată să coopereze permanent cu acei acţionari.87. Apariţia unui nou acţionar în cadrul unei societăţi controlată în comun - fie în plus pe lângă alţi acţionari care deţin control, fie înlocuind pe unul dintre aceştia - constituie o concentrare economică notificabilă, cu toate că societatea este controlată în comun atât înainte, cât şi după efectuarea operaţiunii.În primul rând, în acest scenariu, există un nou acţionar care dobândeşte controlul asupra societăţii în comun. În al doilea rând, calitatea controlului societăţii în comun este determinată de identitatea tuturor acţionarilor care deţin controlul. Este caracteristic controlului în comun faptul că, din moment ce fiecare acţionar are drept de blocaj în privinţa deciziilor strategice, acţionarii care deţin controlul în comun trebuie să ţină cont de interesele celorlalţi şi trebuie să coopereze pentru a stabili comportamentul strategic al societăţii în comun.În consecinţă, natura controlului în comun nu se rezumă la cumularea pur matematică a drepturilor de blocaj exercitate de mai mulţi acţionari, ci este determinată de structura acţionarilor care controlează în comun. Unul dintre scenariile cele mai evidente care au ca rezultat o modificare decisivă a naturii structurii de control a unei întreprinderi controlată în comun o reprezintă situaţia în care, în cadrul unei societăţi în comun controlată de un concurent al societăţii în comun şi de un investitor financiar, investitorul financiar este înlocuit cu un alt concurent.În aceste condiţii, structura controlului şi motivaţia partenerilor societăţii în comun sunt modificate în totalitate, nu doar prin apariţia unui nou acţionar care deţine controlul, ci şi din cauza modificării comportamentului celorlalţi acţionari. În consecinţă, înlocuirea unui acţionar care controlează sau apariţia unui nou acţionar în cadrul unei întreprinderi controlate în comun determină o schimbare asupra calităţii controlului*13).----------*13) În general, Consiliul Concurenţei nu va considera o concentrare economică distinctă înlocuirea indirectă a unui acţionar care deţine controlul în comun, ce are loc prin intermediul unei dobândiri a controlului de către una dintre societăţile sale mamă. Consiliul Concurenţei va evalua orice modificări care intervin în situaţia concurenţială a societăţii în comun în cadrul preluării generale a controlului de către societatea sa mamă. În această situaţie, ceilalţi acţionari care controlează societatea în comun nu sunt societăţi afectate de concentrarea care se raportează la societatea-mamă.88. Apariţia unor noi acţionari are ca rezultat o concentrare economică notificabilă doar dacă unul sau mai mulţi acţionari obţin control unic sau în comun în baza operaţiunii. Apariţia de noi acţionari poate da naştere unei situaţii în care controlul în comun nu poate fi stabilit pe bază de jure şi nici pe bază de facto, dacă apariţia noului acţionar are drept consecinţă posibilitatea realizării unor coaliţii fluctuante între acţionarii minoritari.2. Diminuarea numărului acţionarilor89. O diminuare a numărului acţionarilor care deţin controlul constituie o modificare a calităţii controlului şi, prin urmare, trebuie să fie considerată drept concentrare economică în cazul în care ieşirea unuia sau a mai multor acţionari care deţin controlul determină schimbarea controlului în comun în control unic. Influenţa determinantă exercitată individual diferă în mod substanţial de influenţa determinantă exercitată în comun, deoarece, în cel de-al doilea caz, acţionarii care deţin controlul în comun trebuie să aibă în vedere posibilele diferenţe de interese ale celeilalte sau celorlalte întreprinderi implicate.90. În cazul în care operaţiunea implică o diminuare a numărului de acţionari care deţin controlul în comun, fără să producă o schimbare a controlului în comun în control unic, operaţiunea nu are, în mod normal, drept rezultat o concentrare economică notificabilă.IV. Societăţile în comun. Conceptul de funcţionare deplină91. Art. 10 alin. (1) lit. b) din lege prevede faptul că o operaţiune de concentrare economică are loc atunci când controlul este dobândit de către una sau mai multe întreprinderi asupra altei întreprinderi ori asupra unor părţi ale acesteia. În consecinţă, noua achiziţie a unei întreprinderi de către întreprinderi care dispun de controlul în comun constituie o concentrare economică, în sensul legii. Ca şi în cazul preluării controlului unic al unei întreprinderi, această achiziţie a controlului în comun va conduce la o modificare a structurii pieţei chiar dacă, în conformitate cu planurile întreprinderilor care efectuează preluarea, societatea preluată nu va mai fi considerată cu funcţionare deplină după efectuarea operaţiunii de concentrare economică (de exemplu, deoarece, pe viitor, aceasta va vinde exclusiv societăţilor-mamă). În consecinţă, o operaţiune care implică dobândirea, de la terţi, a controlului în comun al unei societăţi sau a unor părţi dintr-o altă societate de către mai multe întreprinderi, cu îndeplinirea criteriilor prezentate la art. 10 alin. (3) din lege, constituie o concentrare economică, conform art. 10 alin. (1) din lege, fără a lua în considerare criteriul funcţionării depline.92. Art. 10 alin. (2) din lege, prevede faptul că înfiinţarea unei societăţi în comun care îşi va desfăşura activitatea în mod durabil şi care va îndeplini toate funcţiile unei entităţi autonome din punct de vedere economic (aşa numitele societăţi în comun cu funcţionare deplină) constituie o concentrare economică în sensul art. 10 alin. (1) lit. b) din lege. Astfel, criteriul funcţionării depline descrie modul în care se aplică prevederile legii, cu privire la crearea de societăţi în comun de către părţi, indiferent dacă o asemenea societate în comun este creată ca operaţiune complet nouă sau dacă părţile transferă societăţii în comun active pe care le-au deţinut în prealabil în mod individual. În aceste condiţii, societatea în comun trebuie să îndeplinească criteriul funcţionării depline pentru a reprezenta o concentrare economică.93. Faptul că o societate în comun este considerată o societate cu funcţionare deplină şi, deci, din punct de vedere funcţional, autonomă economic, nu înseamnă că beneficiază de autonomie în ceea ce priveşte adoptarea deciziilor sale strategice. În caz contrar, o societate controlată în comun nu este o societate în comun cu funcţionare deplină şi, în consecinţă, condiţia prevazută în art. 10 alin. (2) din lege nu va fi niciodată îndeplinită. Pentru criteriul funcţionării depline este suficient ca societatea în comun să fie autonomă din punct de vedere operaţional.1. Resurse suficiente pentru a opera în mod independent pe o piaţă94. Caracterul funcţionării depline înseamnă că o societate în comun trebuie să opereze pe o piaţă, îndeplinind funcţiile exercitate în mod normal de către întreprinderi care operează pe aceeaşi piaţă. Pentru a face acest lucru, societatea în comun trebuie să aibă o conducere angajată în operaţiunile zilnice şi acces la toate resursele necesare, inclusiv de ordin financiar, de personal şi de active (corporale şi necorporale) pentru a-şi administra activităţile comerciale pe baze durabile în domeniul prevăzut în acordul de înfiinţare a societăţii în comun. Personalul nu trebuie să fie angajat neapărat de către societatea în comun. Dacă este o practică curentă în sectorul în care operează societatea în comun, poate fi suficient dacă părţile terţe prevăd angajarea de personal în temeiul unui acord operaţional sau dacă personalul este repartizat de către o agenţie de plasare a forţei de muncă interimare. Detaşarea personalului de către societăţile-mamă poate fi suficientă dacă se realizează doar pentru o perioadă de început, sau dacă societatea în comun are legături cu societatea-mamă în acelaşi fel precum are cu părţile terţe. În cazul din urmă este necesar ca societatea în comun să aibă legături cu societatea-mamă, în condiţii comerciale normale şi ca societatea în comun să fie liberă să îşi recruteze personal propriu sau să facă acest lucru prin intermediul părţilor terţe.2. Activităţi care cuprind mai multe funcţii decât cele specifice societăţii-mamă95. O societate în comun nu este deplin funcţională dacă preia numai o anumită funcţie din cadrul activităţilor comerciale ale societăţilor-mamă fără acces sau prezenţă proprie pe piaţă. Acesta este cazul, de exemplu, al societăţilor în comun ale căror activităţi se limitează la cercetare şi dezvoltare sau la producţie. Astfel de societăţi în comun sunt auxiliare activităţilor comerciale ale societăţilor-mamă. Acesta este şi cazul în care o societate în comun este limitată, în mod esenţial, la distribuţia sau comercializarea produselor societăţilor-mamă şi acţionează, în principal, ca o agenţie de vânzări. Faptul că o societate în comun utilizează reţeaua de distribuţie sau punctele de vânzare ale uneia sau mai multor societăţi-mamă nu o exclude în mod normal din categoria societăţilor cu "funcţionare deplină", atâta timp cât societăţile-mamă acţionează numai în calitate de agenţi ai societăţilor în comun.96. Un exemplu frecvent în care apare acest aspect îl reprezintă societăţile în comun implicate în deţinerea de bunuri imobiliare, care sunt înfiinţate în scopuri fiscale sau pentru alte motive financiare. Atât timp cât obiectul societăţii în comun este limitat la achiziţionarea şi/sau deţinerea anumitor bunuri imobiliare pentru societăţile-mamă şi se bazează pe resurse financiare furnizate de către societăţile-mamă, societatea în comun, în principiu, nu va fi considerată ca având funcţionare deplină, deoarece aceasta nu realizează o activitate comercială autonomă, pe termen lung, pe piaţă, şi, în general nu dispune de resursele necesare pentru a funcţiona pe piaţă în mod independent. Această situaţie trebuie să fie distinctă de cea a societăţilor în comun care administrează în mod activ un portofoliu de bunuri imobiliare şi care acţionează în nume propriu pe piaţă, ceea ce este caracteristic funcţionării depline.3. Relaţii de vânzare/cumpărare cu societăţile-mamă97. Prezenţa puternică a societăţilor-mamă în pieţele din amonte sau din aval faţă de cea pe care acţionează societatea în comun este un factor de luat în considerare în evaluarea caracterului de funcţionalitate deplina a unei societăţi în comun, în cazul în care această prezenţă are drept rezultat vânzări sau cumpărări semnificative între societăţile-mamă şi societatea în comun. Faptul că, numai pentru o perioadă de început, o societate în comun se bazează, aproape exclusiv, pe vânzările către societăţile-mamă, sau pe cumpărări de la acestea, nu afectează, în mod normal, caracterul de funcţionare deplină a societătii în comun. O astfel de perioadă de început poate fi necesară pentru ca societatea în comun să poată pătrunde pe o piaţă. Această perioadă, în mod normal, nu va fi mai lungă de trei ani, în funcţie de condiţiile specifice de pe piaţa în cauză (art. 10 alin. (4) din lege).98. În cazul în care vânzările societăţilor în comun către societăţile-mamă tind să aibă un caracter durabil, întrebarea esenţială este dacă, fără a mai ţine seama de aceste vânzări, societatea în comun este capabilă să joace un rol activ pe piaţă şi poate fi considerată cu autonomie economică din punct de vedere funcţional. În acest sens, un factor important îl reprezintă ponderea relativă a acestor vânzări în producţia totală a societăţii în comun. Datorită particularităţilor fiecărui caz în parte, este imposibil de stabilit un raport al cifrei de afaceri care să facă distincţie între societăţile în comun cu funcţionare deplină de alte societăţi în comun. Dacă societatea în comun realizează mai mult de 50 % din cifra sa de afaceri cu părţi terţe, acest fapt este, în mod normal, un indicator al caracterului de funcţionare deplină a societăţii în comun. Sub acest prag orientativ, pentru determinarea autonomiei funcţionale a societăţii în comun, este necesar să se evalueze, pentru fiecare caz în parte, dacă relaţia dintre societatea în comun şi societăţile-mamă este, în mod real, de natura comercială. În acest scop, trebuie demonstrat faptul că societatea în comun va furniza bunurile şi serviciile sale cumpărătorului care evaluează şi plăteşte preţul cel mai mare pentru ele şi că societatea în comun va avea legături comerciale cu societăţile-mamă în baza unor condiţii comerciale normale. În aceste circumstanţe, dacă, în plan comercial, societatea în comun va trata societăţile-mamă în acelaşi mod comercial ca şi pe părţile terţe, poate fi suficient ca cel puţin 20 % din vânzările previzionate ale societăţii în comun să se adreseze părţilor terţe. Totuşi, cu cât proporţia vânzărilor susceptibile a se face către societăţile-mamă este mai mare, cu atât mai mult este nevoie de dovezi clare ale caracterului comercial al relaţiei.99. Pentru stabilirea raportului dintre vânzările către societăţile-mamă şi către terţe părţi, Consiliul Concurenţei va lua în considerare evaluările anterioare şi planurile de afaceri confirmate. Totuşi, în special atunci când vânzările semnificative către părţi terţe sunt dificil de previzionat, Consiliul Concurenţei îşi va baza constatările şi pe structura generală a pieţei. Acest element poate fi un factor relevant pentru a evalua dacă societatea în comun va avea relaţii bazate pe condiţii comerciale normale cu societăţile-mamă.100. Aceste aspecte apar frecvent în cazul contractelor de externalizare, prin care o întreprindere înfiinţează o societate în comun cu un furnizor de servicii, societate în comun care va îndeplini funcţii anterior asigurate de însăşi întreprinderea iniţială (societatea-mamă). În mod normal, societatea în comun nu este considerată ca având funcţionare deplină în următoarele cazuri: dacă îşi furnizează serviciile exclusiv întreprinderii cliente (una dintre societăţile-mamă) şi depinde, pentru serviciile sale, de acţiunile furnizorului de servicii (cealaltă societate-mamă). Faptul că planul de afaceri al societăţii în comun nu exclude adeseori cel puţin posibilitatea societăţii în comun de a furniza serviciile sale şi părţilor terţe, nu modifică cu nimic acest raţionament, deoarece, în cazul unor acorduri tipice de externalizare, există probabilitatea ca veniturile obţinute din vânzarea către terţe părţi să rămână auxiliare faţă de activităţile principale pe care societatea în comun le realizează pentru întreprinderea client. Totuşi, regula generală menţionată nu exclude faptul că există situaţii de externalizare în care partenerii societăţii în comun, înfiinţează o societate în comun în vederea facilitării unui acces semnificativ pe piaţă, din motive legate de economii de scară de exemplu. Această situaţie permite ca societatea în comun să fie considerată ca având funcţionare deplină dacă sunt preconizate vânzări semnificative către terţe părţi, dacă relaţia dintre societatea în comun şi societăţile-mamă va fi de natură pur comercială şi dacă societatea în comun are relaţii bazate pe condiţii comerciale normale cu societăţile-mamă.Achiziţii de la societăţile-mamă101. În cazul achiziţiilor făcute de societatea în comun de la societăţile-mamă, caracterul de funcţionare deplină al societăţii în comun este discutabil, în special, atunci când valoarea adăugată produselor sau serviciilor în cauză, la nivelul societăţii în comun, este redusă. Într-o astfel de situaţie, societatea în comun este, mai degrabă, un agent mixt de vânzări.Pieţe comerciale102. Totuşi, spre deosebire de această situaţie în care o societate în comun este activă pe o piaţă comercială, exercitând funcţiile normale ale unei societăţi comerciale pe respectiva piaţă, în mod normal, acea societate în comun nu va fi un agent de vânzări auxiliar al societăţilor-mamă, ci o societate în comun cu funcţionare deplină. O piaţă comercială este caracterizată prin existenţa întreprinderilor specializate în vânzarea şi distribuţia de produse fără a fi integrate pe verticală, în plus faţă de cele care sunt integrate, precum şi prin disponibilitatea diferitelor surse de aprovizionare pentru respectivele produse. În afară de aceasta, este posibil ca numeroase pieţe comerciale să ceară operatorilor să investească în resurse speciale, cum ar fi puncte de vânzare, participaţii la capital, antrepozite, depozite, parcuri de autovehicule şi personal pentru vânzări şi servicii. Pentru a constitui o societate în comun cu funcţionare deplină pe o piaţă comercială, întreprinderea trebuie să dispună de resursele necesare şi să poată să obţină o parte semnificativă din aprovizionările sale nu numai de la societăţile-mamă, dar şi din alte surse concurente.4. Funcţionarea durabilă103. Societatea în comun trebuie să fie înfiinţată cu scopul de a funcţiona pe termen lung. Faptul că societăţile-mamă asigură societătii în comun resursele prevăzute anterior demonstrează că societatea în comun este înfiinţată cu scopul de a funcţiona pe o bază durabilă. Acordurile de înfiinţare a societăţilor în comun prevăd adesea anumite situaţii neprevăzute, cum ar fi eşecul societăţii în comun sau dezacordurile fundamentale între societăţile-mamă. În acest sens, se pot introduce prevederi privind eventuala dizolvare a societăţii în comun sau posibilitatea de retragere a uneia sau mai multor societăţi-mamă din societatea în comun. Totuşi, chiar şi în prezenţa unor asemenea prevederi, societatea în comun poate fi considerată ca funcţionând pe o bază durabilă.Se poate considera că o societate în comun funcţionează pe o bază durabilă, atunci când acordul prevede un anumit termen, ca durată de funcţionare a acesteia, cu condiţia ca această durată să fie suficientă pentru a determina o modificare pe termen lung în structura respectivelor societăţi sau în cazul în care acordul prevede posibilitatea ca societatea în comun să-şi continue activitatea şi după expirarea termenului respectiv.104. Societatea în comun nu este considerată că funcţionează pe baze durabile în cazul în care a fost înfiinţată pentru o perioadă scurtă de timp. De exemplu, acesta este cazul unei societăţi în comun care este înfiinţată pentru realizarea unui anumit obiectiv, cum ar fi construcţia unei centrale electrice, fără ca după finalizarea construcţiei să mai fie implicată în activitatea acesteia.105. O societate în comun nu va exercita suficiente activităţi pe o bază durabilă dacă deciziile luate de terţi prezintă o importanţă fundamentală pentru lansarea activităţii economice a societăţii în comun. Doar deciziile, care sunt mai mult decât simple formalităţi şi a căror finalizare este în general incertă, se încadrează aici. În acest sens, exemple sunt atribuirea unui contract (de pildă, în licitaţii publice), a licenţelor (cum ar fi sectorul telecomunicaţiilor) sau a drepturilor de acces la proprietăţi (drepturi de explorare pentru petrol şi gaze).Până la luarea deciziei privind asemenea factori, este incert dacă societatea în comun va deveni funcţională în cele din urmă. Astfel, în acest stadiu, societatea în comun nu realizează funcţii economice pe termen lung şi, în consecinţă, nu este considerată ca având funcţionare deplină. Totuşi, din momentul luării unei decizii în favoarea societăţii în comun, acest criteriu este îndeplinit şi se realizează o concentrare economică.5. Schimbări în activităţile societăţilor în comun106. Societăţile-mamă pot decide extinderea domeniului de activităte al societăţii în comun în cadrul duratei sale de funcţionare. Aceasta va fi considerată ca fiind o nouă concentrare economică care poate declanşa obligaţia notificarii, dacă extinderea determină achiziţionarea integrală sau parţială a altei întreprinderi de la societăţile-mamă, fapt care, considerat în mod izolat, constituie o concentrare economică, aşa cum se prevede la art. 10 alin. (3) din lege.107. O concentrare economică are loc şi atunci când societăţile-mamă transferă active, contracte, tehnologie sau alte drepturi suplimentare importante către societatea în comun, iar aceste active şi drepturi constituie baza sau elementul central pentru extinderea activităţilor societăţii în comun pe alte pieţe ale produsului sau geografice care nu au făcut obiectul de activitate al societăţii în comun iniţiale, precum şi dacă societatea în comun realizează aceste activităţi pe baza unei funcţionalităti depline. Deoarece transferul de active şi drepturi demonstrează faptul că societăţile-mamă sunt participanţii reali care stau la baza extinderii domeniului de activitate al societăţii în comun, dezvoltarea activităţilor acesteia poate fi considerată echivalentă cu crearea unei noi societăţi în comun în sensul art. 10 alin. (2) din lege.108. Dacă obiectul de activitate al societăţii în comun este extins fără transfer de active, contracte, tehnologie sau drepturi suplimentare, nu are loc o concentrare economică.109. O concentrare economică are loc dacă se modifică activitatea unei societăţi în comun existente, care nu are functionare deplină, având drept rezultat crearea unei societăţi în comun cu funcţionare deplină, în înţelesul art. 10 alin. (2) din lege. Sunt menţionate aici următoarele exemple: o modificare a structurii organizatorice a unei societăţi în comun, astfel încât să respecte criteriul funcţionării depline; o societate în comun care funcţiona ca furnizor numai pentru societăţile-mamă, care ulterior demarează o activitate semnificativă pe piaţă; sau scenariile descrise la pct. 105, conform cărora o societate în comun îşi poate începe activitatea pe piaţă numai după ce obţine un element esenţial (de exemplu o licenţă pentru o societate în comun în sectorul telecomunicaţiilor). O astfel de modificare a activităţii societăţii în comun necesită adesea o decizie a acţionarilor sau a conducerii sale. Odată ce decizia care are ca rezultat îndeplinirea criteriului funcţionării depline a fost adoptată, are loc o concentrare economică.V. Excepţii110. Art. 11 din lege prevede patru situaţii excepţionale în care preluarea pachetului de control nu constituie o concentrare economică în sensul legii.111. În primul rând, nu se produce nici o schimbare de control şi, prin urmare, nici o concentrare economică, în sensul legii, în cazul în care controlul este dobândit şi exercitat de către un lichidator desemnat prin hotărâre judecătorească sau de către o altă persoană mandatată de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de încetare de plăţi, redresare, concordat, lichidare judiciară, urmărire silită sau altă procedură similară (art. 11 lit. a) din lege).112. În al doilea rând, preluarea de titluri de valoare de către societăţi ale căror activităţi includ tranzacţii şi comercializare de titluri de valoare în nume propriu sau în numele unor terţi nu este considerată o concentrare economică, dacă preluarea se face în cadrul acestor activităţi, iar titlurile de valoare sunt deţinute temporar (art. 11 lit. b) din lege). Pentru a intra sub incidenţa acestei excepţii, trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:a) întreprinderea care preia trebuie să fie o instituţie de credit sau financiară sau o societate de asigurări, care desfăşoară în mod normal activităţile prevăzute anterior;b) titlurile de valoare trebuie cumpărate pentru a fi revândute;c) instituţiile sau societăţile prevăzute la paragraful anterior, care realizează preluarea, nu trebuie să îşi exercite drepturile de vot cu scopul de a determina strategia comercială a întreprinderii ţintă sau trebuie să îşi exercite respectivele drepturi numai cu scopul de a pregăti vânzarea totală sau parţială a întreprinderii, a activelor sau titlurilor de valoare ale acesteia;d) instituţiile sau societăţile prevăzute mai sus, care realizează preluarea, trebuie să îşi înstrăineze pachetul de control în termen de un an de la data preluării, altfel spus, în această perioadă de un an, trebuie să îşi reducă numărul de acţiuni deţinute până la un nivel la care nu mai are drept de control. Cu toate acestea, perioada în cauză poate fi prelungită de Consiliul Concurenţei în cazul în care întreprinderea care realizează preluarea demonstrează că operaţiunea de cesionare de acţiuni nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit.113. În al treilea rând, nu se realizează o concentrare economica în sensul art. 10 alin. (1) lit. b) din lege în situaţia în care controlul este dobândit de o întreprindere al cărui obiect unic de activitate este de a achiziţiona participaţii în cadrul altor întreprinderi, de a gestiona şi valorifica respectivele participaţii, fără implicarea directă sau indirectă a acestora în gestionarea întreprinderilor în cauză şi fără a aduce atingere drepturilor pe care întreprinderile le deţin în calitate de acţionari, cu condiţia ca drepturile de vot legate de participaţiile deţinute să fie exercitate, în special, în ceea ce priveşte numirea membrilor organelor de conducere şi supraveghere ale întreprinderilor la care deţin participaţiile, doar pentru a păstra valoarea totală a acestor investiţii şi nu pentru a determina direct sau indirect comportamentul comercial al întreprinderii controlate.114. În al patrulea rând, potrivit art. 11 lit. d) din lege, nu constituie o concentrare economică situaţia în care întreprinderile, inclusiv cele care fac parte din grupuri economice, realizează operaţiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activităţi.115. Excepţiile prevăzute la art. 11 din lege se aplică numai unui domeniu foarte restrâns. În primul rând, aceste excepţii se aplică numai dacă operaţiunea ar fi, altfel, o concentrare economică de drept, dar nu în cazul în care tranzacţia este parte a unei singure concentrări economice mai vaste, în condiţiile în care achizitorul final al controlului nu se încadrează în dispoziţiile art. 11 lit. b) din lege.În al doilea rând, excepţiile prevăzute la art. 11 lit. b) şi c) din lege se aplică numai dobândirilor de control prin achiziţie de titluri de valoare, nu şi cele prin achiziţie de active.116. Excepţiile nu se aplică în cazul structurilor tipice ale fondurilor de investiţii. Conform obiectivelor lor, aceste fonduri nu se limitează, în general, la exercitarea drepturilor de vot, ci adoptă decizii de numire a membrilor din conducere şi a organelor de control ale întreprinderilor sau chiar pentru a restructura întreprinderile în cauză. Acest lucru nu ar fi compatibil cu cerinţele art. 11 lit. b) şi c) din lege conform cărora instituţiile sau întreprinderile prevăzute la pct. 112 şi 113 care achiziţionează nu îşi exercită drepturile de vot cu scopul de a stabili comportamentul concurenţial al celeilalte întreprinderi.117. Se pune întrebarea dacă o operaţiune de salvgardare a unei întreprinderi, înainte de procedura de insolvabilitate sau de la data acesteia, constituie o concentrare economică în sensul legii. O operaţiune tipică de salvgardare presupune conversia datoriei existente într-o întreprindere nouă prin care un consorţiu bancar poate prelua controlul în comun al întreprinderii în cauză. În cazul în care o operaţiune îndeplineşte criteriile pentru controlul în comun prevăzute anterior, respectiva operaţiune trebuie considerată o concentrare economică. Chiar dacă intenţia de bază a băncilor este de a restructura din punct de vedere financiar întreprinderea în cauză în vederea revânzării sale ulterioare, excepţia prevăzută la art. 11 lit. b) din lege, nu se aplică acestui tip de operaţiune. Într-un mod asemănător stabilit pentru fondurile de investiţii, programul de restructurare obligă băncile, care asigură controlul, să determine strategia comercială a întreprinderii salvate. În afară de aceasta, nu se poate considera că o întreprindere salvată poate fi transformată într-o entitate viabilă din punct de vedere comercial şi revândută în perioada de un an acordată. Totodată, perioada de timp necesară pentru îndeplinirea acestui obiectiv poate fi atât de incertă încât ar fi dificil să se prelungească termenul acordat pentru vânzarea acţiunilor.C. Dimensiunea concentrărilor economiceI. Praguri118. Potrivit prevederilor art. 15 alin. 1 din lege, concentrările economice care depăşesc pragurile prevăzute la art. 14 din lege trebuie notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare şi după încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control.119. Prin urmare, două elemente de apreciere permit determinarea operaţiunilor cărora li se aplică prevederile legii.În primul rând, operaţiunea trebuie să fie o concentrare economică în sensul art. 10 alin. (1) şi (2) din lege.În al doilea rând, pragurile prevăzute la art. 14 din lege trebuie să fie îndeplinite, în vederea identificării acelor operaţiuni care au impact asupra pieţei româneşti sau asupra unei părţi a acesteia.Cifra de afaceri este utilizată ca un indicator al resurselor şi activităţilor economice care sunt regrupate în cadrul unei concentrări şi este alocată geografic pentru a reflecta distribuţia geografică a acestor resurse.120. Art. 14 din lege prevede doua praguri pentru a determina dacă operaţiunea cade sub incidenţa legii, folosind două criterii diferite: pragul cifrei de afaceri realizate pe plan mondial, cu scopul de a măsura dimensiunea totală a întreprinderilor implicate şi pragul cifrei de afaceri realizate pe plan naţional, care indică dacă respectiva concentrare economică implică un nivel minim al activităţilor desfăşurate în România.121. Pragurile sunt prevăzute pentru a determina dacă respectiva concentrare economică este supusă controlului Consiliului Concurenţei şi nu pentru a evalua poziţia pe piaţă a părţilor la concentrarea economică sau impactul operaţiunii.Astfel, acestea includ cifrele de afaceri realizate şi, astfel, toate resursele mobilizate, în toate domeniile de activitate ale părţilor şi nu doar în cele care sunt direct implicate în concentrarea economică. Pragurile sunt de natură pur cantitativă, bazându-se numai pe calculul cifrei de afaceri şi nu pe cota de piaţă sau pe alte criterii şi au ca obiectiv furnizarea unui mecanism simplu şi obiectiv, uşor de utilizat de întreprinderile implicate într-o operaţiune de concentrare economică, pentru a determina dacă operaţiunea este notificabilă.122. Dacă la art. 14 din lege sunt prevăzute pragurile valorice pentru a stabili dacă o concentrare economică este supusă controlului Consiliului Concurenţei, art. 64 din aceeaşi lege explică modul în care trebuie calculată cifra de afaceri, astfel încât cifrele rezultate din calculele efectuate sa reflecte o imagine fidelă a realităţii economice.II. Conceptul de întreprindere implicată1. Generalităţi123. În scopul stabilirii competenţei Consiliului Concurenţei, întreprinderile implicate sunt acelea care participă la o concentrare economică, de exemplu o fuziune sau o dobândire a controlului, aşa cum este prevăzut la art. 10 alin. (1) şi (2) din lege. Cifra de afaceri individuală şi cifra de afaceri consolidată a acestor întreprinderi este decisivă pentru a se stabili dacă sunt îndeplinite pragurile prevăzute la art. 14 din lege.124. Odată ce întreprinderile implicate într-o anumită operaţiune au fost identificate, cifra de afaceri pentru stabilirea incidenţei legii asupra concentrării economice respective se calculează conform normelor din prezentele Instrucţiuni. Pct. 164 prevede criterii detaliate care permit identificarea întreprinderilor a căror cifră de afaceri este atribuită întreprinderii implicate datorită existenţei unor legături directe sau indirecte cu aceasta. În scopul calculării cifrei de afaceri pentru compararea cu pragurile prevăzute la art. 14 din lege sunt prevăzute reguli concrete care, luate împreună, sunt considerate că stabilesc noţiunea de "grup". Termenul de "grup" va fi utilizat în următoarele secţiuni exclusiv pentru a face trimitere la grupul de întreprinderi a căror relaţii cu întreprinderea implicată se încadrează în condiţiile prevăzute la pct. 164.125. Atunci când se face referire la diverse întreprinderi care sunt implicate într-o procedură este important să nu se confunde noţiunea de "întreprinderi implicate" în sensul art. 14 din lege, cu terminologia utilizată în alte secţiuni din aceeaşi lege, referitor la controlul concentrărilor între întreprinderi, cu trimitere la diverse întreprinderi care sunt implicate în procedură. Această terminologie se referă la părţile care notifică, la alte întreprinderi implicate, părţi terţe şi părţi care se supun amenzilor şi penalităţilor cu titlu cominatoriu.2. Fuziuni126. În cazul unei fuziuni, fiecare entitate care fuzionează reprezintă o întreprindere implicată.3. Dobândirea controlului127. În celelalte cazuri, conceptul de "dobândire a controlului" va stabili care sunt întreprinderile implicate. Din perspective întreprinderii care dobândeşte controlul (achizitorului), pot exista una sau mai multe întreprinderi care dobândesc controlul unic sau în comun. Din perspectiva întreprinderii preluate (achiziţionatului), pot exista una sau mai multe întreprinderi, ca întreg sau ca părţi din acestea. Ca regulă generală, fiecare dintre aceste întreprinderi reprezintă întreprindere implicată în sensul reglementărilor privind concentrările economice.Dobândirea controlului unic128. Dobândirea controlului unic asupra întregii întreprinderi reprezintă cazul cel mai simplu de preluare a controlului. Întreprinderile implicate sunt întreprinderea care preia controlul şi întreprinderea ţintă.129. Atunci când o întreprindere ţintă este preluată de un grup prin intermediul uneia din filialele sale, întreprinderile implicate sunt întreprinderea ţintă şi filiala care achiziţionează, în cazul în care aceasta din urmă nu este doar un vehicul de achiziţionare. Cu toate acestea, chiar dacă filiala este considerată în mod normal întreprindere implicată, în scopul calculării cifrelor de afaceri pentru stabilirea incidenţei prevederilor art. 14 din lege se va include cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor de care întreprinderea implicată este legată.Din acest punct de vedere, grupul este considerat ca o singură entitate economică, iar societăţile diferite care aparţin aceluiaşi grup nu pot fi considerate întreprinderi diferite, din motive jurisdicţionale, în scopul stabilirii incidenţei prevederilor legii.Notificarea poate fi efectuată de filiala implicată sau de societatea-mamă.Achiziţionarea unor părţi de întreprinderi şi operaţiuni eşalonate - Art. 64 alin. (2) şi (3) din lege130. Din prevederile art. 64 alin. (2) din lege rezultă că atunci când operaţiunea constă în achiziţionarea unor părţi ale uneia sau mai multor întreprinderi, doar acele părţi care fac obiectul tranzacţiei vor fi luate în considerare cu privire la vânzător. Impactul posibil al tranzacţiei pe piaţă depinde doar de combinarea resurselor economice şi financiare care fac obiectul tranzacţiei cu resursele achizitorului, nefiind influenţat de activitatea comercială rămasă vânzătorului. În acest caz, întreprinderile implicate sunt achizitorul (achizitorii) şi partea (părţile) achiziţionată(e) ale întreprinderii ţintă, activităţile comerciale rămase vânzătorului nefiind luate în considerare.131. Art. 64 alin. (3) din lege include o dispoziţie specială privind operaţiunile eşalonate sau tranzacţiile consecutive. Concentrările anterioare (realizate în decursul unei perioade de doi ani) care implică aceleaşi părţi devin (re)notificabile odată cu cea mai recentă tranzacţie, cu condiţia ca aceasta să constituie o concentrare economică ce îndeplineşte pragurile prevăzute în lege fie pentru una dintre tranzacţii, fie pentru mai multe tranzacţii considerate separat sau în ansamblul lor. În acest caz, întreprinderile implicate sunt achizitorul (achizitorii) şi partea (părţile) achiziţionată(e) din întreprinderea ţintă luată/luate ca întreg.Trecerea de la controlul în comun la controlul unic132. Dacă dobândirea controlului are loc prin trecerea de la controlul în comun la controlul unic, în mod normal, un singur acţionar achiziţionează pachetul de acţiuni deţinut anterior de un alt acţionar sau de alţi acţionari. În această situaţie, întreprinderile implicate sunt acţionarul care achiziţionează şi societatea în comun. Ca în cazul oricărui alt vânzător, acţionarul care se retrage nu este o întreprindere implicată.Dobândirea controlului în comun133. În cazul dobândirii controlului în comun asupra unei societăţi nou create, întreprinderile implicate sunt fiecare dintre societăţile care preiau controlul asupra societătii în comun nou create (care, deoarece nu există încă, nu este considerată întreprindere implicată şi, în plus, nu are o cifră de afaceri proprie). Aceeaşi regulă se aplică atunci când o întreprindere contribuie la o societate în comun nou creată cu o filială preexistentă sau o activitate comercială (asupra căreia a exercitat anterior controlul unic). În aceste situaţii, fiecare dintre întreprinderile care controlează în comun sunt considerate întreprinderi implicate, în timp ce orice întreprindere sau activitate comercială care a contribuit la o societate în comun nu constituie întreprindere implicată, cifra de afaceri a acesteia sau aferentă respectivei activităţi fiind inclusă în cifra de afaceri a societăţii mamă iniţiale.134. Situaţia diferă dacă întreprinderile preiau din nou controlul în comun asupra întreprinderii sau activităţii comerciale pre-existente. Întreprinderile implicate sunt, pe de o parte, fiecare dintre întreprinderile care preiau controlul în comun şi, pe de altă parte, întreprinderea sau activitatea achiziţionată pre-existente.135. Achiziţionarea unei societăţi în vederea divizării imediate a activelor, după cum se explică la pct. 29, nu este în general considerată ca o dobândire a controlului în comun asupra întregii întreprinderi ţintă, ci o dobândire a controlului unic de către fiecare dintre cumpărătorii finali ai părţilor respective din întreprinderea ţintă. În cazul dobândirii controlului unic, întreprinderile implicate sunt întreprinderile care achiziţionează, precum şi părţile achiziţionate în fiecare dintre tranzacţii.Modificarea structurii acţionarilor care deţin controlul în cazul controlului în comun asupra unei societăţi în comun existente136. O concentrare economică notificabilă are loc atunci când se produce o modificare a calităţii controlului în cadrul unei structuri de control în comun fie printr-o reducere a numărului de acţionari care deţin controlul, fie datorită apariţiei unor noi acţionari care preiau controlul, indiferent dacă aceştia îi înlocuiesc sau nu pe acţionarii existenţi care deţin controlul.137. În cazul în care unul sau mai mulţi acţionari deţin controlul, prin intrarea sau prin substituirea unuia sau mai multor acţionari, în situaţia unui control în comun, atât înainte cât şi după operaţiune, întreprinderile implicate sunt acţionarii (noi şi existenţi) care îşi exercită controlul în comun şi societatea în comun. Pe de o parte, similar preluării controlului în comun asupra unei societăţi existente, societatea în comun este considerată întreprindere implicată, deoarece este deja o întreprindere pre-existentă. Pe de altă parte, apariţia unui nou acţionar nu reprezintă în sine doar o nouă preluare a controlului, ci conduce la o modificare a calităţii controlului pentru acţionarii rămaşi care deţin controlul, deoarece calitatea controlului în cadrul societăţii în comun este determinată de identitatea şi componenţa acţionarilor care deţin controlul şi, prin urmare, de relaţia dintre aceştia.Potrivit legii, o societate în comun este considerată ca fiind o combinaţie de resurse economice ale societăţilor-mamă împreună cu o societate în comun, dacă aceasta generează deja o cifră de afaceri pe piaţă. Din aceste considerente, acţionarii nou intraţi, care deţin controlul, sunt întreprinderi implicate împreună cu acţionarii rămaşi, care deţin controlul. Ca urmare a modificării calităţii controlului, toţi acesti actionari participă la o dobândire a controlului.138. Întrucât art. 15 alin. 4 din lege prevede că toate operaţiunile de dobândire ale controlului în comun trebuie să fie notificate în mod solidar de întreprinderile care preiau controlul în comun, acţionarii noi şi cei existenţi trebuind să notifice impreună, în principiu, concentrările care apar în urma acestor modificări în calitatea controlului în comun.Preluarea controlului de către o societate în comun139. În tranzacţiile în care o societate în comun dobândeşte controlul asupra unei alte societăţi, se pune întrebarea dacă societatea în comun trebuie să fie considerată ca fiind întreprindere implicată (a cărei cifră de afaceri include cifra de afaceri a societăţilor-mamă) sau dacă fiecare dintre societăţile sale mamă trebuie să fie considerate, în mod individual, ca întreprinderi implicate. Această întrebare poate fi decisivă pentru a stabili dacă respectiva concentrare economică este supusă controlului Consiliului Concurenţei*14).----------*14) Presupunem următorul scenariu: întreprinderea ţintă realizează în România o cifră de afaceri totală de mai puţin de 4 milioane Euro şi părţile care dobândesc controlul sunt doua sau mai multe întreprinderi, fiecare având la nivel naţional o cifră de afaceri ce depăşeşte 4 milioane Euro. Dacă ţinta este achiziţionată de un "vehicul", creat de către achizitori, ar exista o singură întreprindere ("vehiculul") cu o cifră de afaceri de dimensiune naţională ce depăşeşte 4 milioane Euro şi, astfel, una dintre condiţiile cumulative de prag, respectiv existenţa a cel puţin două întreprinderi care să realizeze pe teritoriul României o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane Euro, nu ar fi îndeplinită. Dimpotrivă, dacă în loc de a acţiona prin intermediul unui "vehicul", întreprinderile achizitoare cumpără ele însele întreprinderea ţintă, atunci pragul privind cifra de afaceri ar fi îndeplinit şi Legea concurentei nr. 21/1996 s-ar fi aplicat acestei tranzacţii.Dacă, în principiu, societatea în comun este considerată ca fiind întreprindere implicată, în calitate de participant direct la dobândirea controlului, există situaţii în care societăţile înfiinţează societăţi vehicul, caz în care societăţile-mamă sunt considerate în mod individual întreprinderi implicate. În acest tip de situaţii, Consiliul Concurenţei va examina realitatea economică a operaţiunii pentru a stabili care sunt întreprinderile implicate.140. În cazul în care achiziţia se realizează de către o societate în comun cu funcţionare deplină şi care deja operează pe aceeaşi piaţă, Consiliul Concurenţei va considera, în mod normal, că însăşi societatea în comun şi întreprinderea ţintă sunt întreprinderile implicate (şi nu societăţile-mamă ale societăţii în comun).141. Dimpotrivă, atunci când societatea în comun este un simplu vehicul utilizat pentru o achiziţie de către societăţile-mamă, Consiliul Concurenţei va considera ca întreprinderi implicate fiecare dintre societăţile-mamă, iar nu societatea în comun, precum şi întreprinderea ţintă.Acesta este, în particular, cazul în care societatea în comun este înfiinţată anume în scopul achiziţionării întreprinderii ţintă sau atunci când societatea în comun nu a început încă să funcţioneze sau o societate în comun existentă nu este deplin operaţională, astfel cum a fost prevăzut anterior, ori atunci când societatea în comun este o asociaţie de întreprinderi. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când există elemente care demonstrează că societăţile-mamă sunt, de fapt, participanţii reali la operaţiunea respectivă.Elementele respective includ implicarea semnificativă a societăţilor-mamă în iniţierea, organizarea şi finanţarea operaţiunii. În astfel de cazuri, societăţile-mamă sunt considerate ca fiind întreprinderi implicate.Divizarea societăţilor în comun şi schimbul de active142. Atunci când două (sau mai multe) întreprinderi divizează o societate în comun şi împart activele (care constituie afacerea comercială) între ele, acest lucru este în mod normal considerat mai mult decât o dobândire a controlului, potrivit prevederilor pct. 38. De exemplu, întreprinderile A şi B creează o societate în comun pe care ulterior o divizează, rezultând o nouă configuraţie de active. Divizarea societăţii în comun implică o trecere de la controlul în comun asupra totalului activelor societăţii în comun, la controlul unic exercitat de către fiecare întreprindere asupra activelor divizate.143. Pentru fiecare operaţiune de divizare şi potrivit prevederilor referitoare la dobândirea controlului unic, întreprinderile implicate sunt atât întreprinderea care achiziţionează, cât şi activele pe care urmează să le achiziţioneze aceasta.144. Similar scenariului de divizare a societăţii în comun este situaţia în care două (sau mai multe) întreprinderi fac schimb de active care constituie o activitate comercială pentru fiecare parte. În acest caz, fiecare dobândire a controlului este considerată o preluare independentă a controlului unic. Pentru fiecare tranzacţie, întreprinderile implicate sunt societăţile care achiziţionează şi activele sau întreprinderea achiziţionată.Dobândirea controlului de către persoanele fizice145. Controlul este dobândit de către persoanele fizice în sensul art. 10 alin. (1) lit. (b) din lege, dacă acele persoane desfăşoară activităţi economice (şi, prin urmare, sunt clasificate ca întreprinderi economice de drept) sau în cazul în care acestea controlează una sau mai multe întreprinderi economice. Într-o asemenea situaţie, întreprinderile implicate sunt întreprinderea ţintă şi achizitorul individual (cu cifra de afaceri a întreprinderii/întreprinderilor controlate de respectiva persoană fizică inclusă în calculul cifrei de afaceri, în măsura în care sunt respectate condiţiile de la pct. 164)*15).----------*15) A se vedea, de exemplu, practica comunitară, mai precis cazul IV/M.082 - Asko/Jacobs/Adia din 16 mai 1991 unde o persoană fizică cu alte activităţi economice dobândeşte controlul în comun asupra unei întreprinderi şi este considerată o întreprindere implicată.146. Preluarea controlului unei întreprinderi de către propria conducere se încadrează în categoria dobândirii controlului de către persoane fizice, iar prevederile pct. 145 se aplică şi în acest caz. Cu toate acestea, conducerea întreprinderii îşi poate reuni interesele în cadrul unei "structuri ad hoc", astfel încât să acţioneze unitar şi să faciliteze actul decizional. O astfel de structură ad hoc poate fi o întreprindere implicată, dar nu în mod necesar. Norma generală indicată la pct. 130-141 privind preluarea controlului de către o societate în comun se aplică şi în acest caz.Dobândirea controlului de către o întreprindere deţinută de stat147. Fuziunea sau preluarea controlului între două întreprinderi deţinute de stat (sau de acelaşi organism public) constituie o operaţiune de concentrare economică dacă anterior întreprinderile făceau parte din diferite entităţi economice cu putere independentă de decizie. În acest caz, ambele întreprinderi se califică drept întreprinderi implicate, cu toate că ambele sunt deţinute de stat (sau de acelaşi organism public).III. Data relevantă pentru stabilirea competenţei148. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din lege, părţile sunt obligate să notifice înainte de punerea în aplicare şi după încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control (cu condiţia ca părţile să nu pună în aplicare concentrarea economică planificată înainte de notificare şi obţinerea unei decizii de la Consiliul Concurenţei). Întreprinderile implicate pot deja să notifice tranzacţia în baza unei intenţii de bună credinţă de a încheia un acord sau, în cazul unei oferte publice, pe baza anunţului public al intenţiei de a face o astfel de ofertă.În general, concentrările economice trebuie notificate după încheierea acordului, după anunţarea ofertei publice sau după preluarea pachetului de control. Prin urmare, datele privind aceste evenimente sunt decisive, în temeiul legii, pentru determinarea datelor relevante de stabilire a competenţei, în cazul în care o notificare nu se realizează înainte de astfel de evenimente, pe baza unei intenţii de bună credinţă sau a unei intenţii anunţate.149. Astfel, data relevantă pentru stabilirea competenţei Consiliului Concurenţei asupra unei concentrări este, prin urmare, data de încheiere a acordului obligatoriu din punct de vedere juridic, data anunţului unei oferte publice, a preluării pachetului de control sau data primei notificări, dacă aceasta este anterioară. Data relevantă care trebuie luată în considerare este importantă în special atunci când se examinează dacă achiziţiile sau divizările care apar după perioada acoperită de bilanţurile contabile în cauză, dar înainte de data relevantă, necesită ajustări ale acestor bilanţuri contabile, în conformitate cu principiile prevăzute la pct. 160 şi 161.IV. Cifra de afaceri1. Conceptul de cifră de afaceri150. Conceptul de cifră de afaceri, prevăzut la art. 64 din lege se referă la "suma veniturilor realizate din vânzările de produse şi/sau din prestările de servicii realizate de întreprindere în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare.". Aceste sume sunt în general înregistrate în conturile societăţii la rubrica "vânzări". În cazul produselor, cifra de afaceri poate fi determinată fără dificultăţi, şi anume prin identificarea fiecărui act comercial care implică un transfer de proprietate.151. În cazul serviciilor, metoda de calcul a cifrei de afaceri nu diferă în general de cea utilizată în cazul produselor. Consiliul Concurenţei ţine seama de cifra totală a vânzărilor. Cu toate acestea, calculul sumelor provenite din prestarea de servicii este mult mai complex, deoarece depinde de serviciul exact prestat şi de dispoziţiile economice şi juridice fundamentale din sectorul în cauză. Atunci când o întreprindere prestează servicii integrale direct clientului, cifra de afaceri a întreprinderii implicate include suma totală a vânzărilor pentru prestarea de servicii în ultimul exerciţiu financiar.152. În alte domenii, ar putea să fie necesar ca acest principiu general să fie adaptat la condiţiile specifice ale unui anumit serviciu prestat. În anumite sectoare de activitate (precum turismul sau publicitatea), serviciul poate fi vândut prin intermediul unor furnizori*16). Chiar dacă intermediarul facturează întreaga sumă clientului final, cifra de afaceri a întreprinderii care funcţionează ca intermediar poate consta exclusiv din suma comisioanelor pe care le încasează. Pentru pachetele de servicii turistice, suma totală plătită de clientul final se alocă turoperatorului care utilizează agenţia de turism ca reţea de distribuţie. În cazul publicităţii, numai sumele primite (fără comision) constituie cifra de afaceri a canalelor de televiziune sau a revistelor, întrucât agenţiile media, în calitate de intermediari, nu reprezintă un canal de distribuţie pentru vânzătorii de spaţiu publicitar, dar sunt alese de clienţi, de exemplu acele întreprinderi care doresc să facă publicitate.----------*16) O întreprindere nu funcţionează în mod normal ca intermediar în cazul în care vinde produse printrun act commercial care implică un transfer de proprietate.153. Exemplele menţionate arată că, datorită complexităţii serviciilor, pot apărea diverse situaţii şi relaţii economice şi juridice fundamentale care trebuie analizate cu atenţie. În mod similar, în domenii precum creditele, serviciile financiare şi asigurările, apar probleme speciale în calculul cifrei de afaceri.2. Cifra de afaceri "netă"2.1. Conceptul de cifra de afaceri (Q)154. Cifra de afaceri se calculează potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi a tuturor actelor normative emise în aplicarea acesteia. Din punct de vedere al tratamentului contabil, cifra de afaceri se regăseşte în "Contul de profit şi pierderi" din bilanţul contabil.Aşa cum este definită în art. 64 alin. (1) din lege, cifra de afaceri se referă în mod explicit la veniturile rezultate din vânzarea produselor şi/sau prestarea serviciilor realizate de o întreprindere în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sume datorate cu titlul de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare.155. În consecinţă, cifra de afaceri de care se ţine seama este cifra de afaceri "netă", după deducerea unui număr de elemente specificate de lege. Scopul este de a ajusta cifra de afaceri, astfel încât să poată reflecta puterea economică reală a unei întreprinderi.2.2. Calculul cifrei de afaceri "interne"156. Cifra de afaceri internă din cadrul grupului, respectiv vânzările între întreprinderile din cadrul grupului, nu se iau în calculul cifrei de afaceri a întreprinderii implicate care face parte din grupul respectiv. Scopul este de a exclude produsul relaţiilor comerciale din interiorul unui grup, astfel încât să se ţină seama de puterea economică reală a fiecărei entităţi sub forma cifrei de afaceri. În consecinţă, "sumele" luate în considerare reflectă numai acele tranzacţii care au loc între grupul de întreprinderi, pe de o parte, şi terţe părţi, pe de altă parte.157. În acest sens, dubla contabilizare trebuie evitată în special în situaţia în care două sau mai multe întreprinderi implicate într-o concentrare economică au drepturi sau competenţe în comun enumerate la pct. 164 lit. b) la o altă societate. În conformitate cu această dispoziţie, trebuie exclusă cifra de afaceri rezultată din vânzarea de produse sau prestarea de servicii între societatea în comun şi fiecare dintre întreprinderile implicate (sau orice altă întreprindere legată de unul dintre aceştia în sensul pct. 164). În ceea ce priveşte societăţile în comun între întreprinderile implicate şi părţi terţe, în măsura în care cifra de afaceri a acestora se ia în considerare potrivit prevederilor pct. 164 lit. b), după cum se prevede la pct. 168, cifra de afaceri generată de vânzările dintre societăţile în comun şi întreprinderea implicată (precum şi întreprinderile implicate conform criteriilor prevăzute la pct. 164) nu se ia în considerare.Totuşi, o situaţie aparte poate apărea la calculul cifrei de afaceri a entităţii comerciale care a avut în trecut doar venituri generate de tranzacţiile intragrup. Acesta este în special cazul tranzactiilor care implică externalizarea serviciilor prin transferul unei activităţi comerciale (indiferent de modul de organizare a acesteia). În cazul în care o astfel de operaţiune constituie o concentrare, potrivit prevederilor pct. 22-24, cifra de afaceri se calculează pe baza cifrei de afaceri interne anterioare generată de activitatea comercială în cauză.3. Calculul cifrei de afaceri şi conturi financiare3.1. Regula generală158. Consiliul Concurenţei doreşte să se bazeze pe cele mai corecte şi sigure cifre disponibile. În general, Consiliul Concurenţei se referă la conturile care sunt legate de cel mai apropiat exerciţiu financiar la data efectuării tranzacţiei şi care sunt auditate conform standardului aplicabil întreprinderii în cauză şi obligatorii pentru exerciţiul financiar relevant.159. Consiliul Concurenţei evită să se bazeze pe conturile de gestiune şi pe orice altă formă de conturi provizorii, sub rezerva cazurilor excepţionale. În cazul în care o concentrare economică are loc în primele luni ale anului şi conturile auditate nu sunt încă disponibile pentru cel mai recent exerciţiu financiar, cifrele care urmează să fie luate în considerare sunt acelea care au legătură cu anul precedent. Acolo unde există o divergenţă importantă între două contabilităţi, datorită unor modificări semnificative şi permanente a societăţii implicate şi, în special, când cifrele provizorii pentru anul recent au fost aprobate de consiliul de administraţie, Consiliul Concurenţei poate decide să ia în considerare aceste cifre.3.2. Ajustări după data ultimelor conturi auditate160. Sub rezerva aliniatelor anterioare, o ajustare trebuie întotdeauna să se facă pentru a justifica modificările permanente din realitatea economică a întreprinderilor implicate, precum preluările şi înstrăinările care nu se reflectă sau se reflectă parţial în conturile auditate. Asemenea modificări trebuie să fie luate în considerare pentru a identifica adevăratele resurse care se concentrează şi pentru a reflecta mai bine situaţia economică a întreprinderilor implicate. Aceste ajustări au o natură selectivă şi nu pun în pericol principiul conform căruia stabilirea competenţei Consiliului Concurenţei se face utilizând un mecanism simplu şi obiectiv, deoarece ajustările nu necesită o revizuire completă a conturilor auditate. Mai întâi, această ajustare se aplică doar achiziţiilor, cesiunilor sau închiderii unei părţi a activităţii comerciale realizate ulterior datei auditării conturilor. Acest lucru este relevant dacă o societate încheie o tranzacţie cu privire la înstrăinarea sau la închiderea unei părţi a activităţii comerciale oricând înainte de data relevantă pentru stabilirea competenţei Consiliului Concurenţei sau atunci când o asemenea înstrăinare sau închidere a activităţii comerciale este o condiţie preliminară de funcţionare. În acest caz, cifra de afaceri care urmează să fie atribuită acelei părţi de activitate comercială trebuie scăzută din cifra de afaceri a părţii care notifică după cum se arată în ultimele conturi auditate. Dacă se semnează un acord de vânzare a unei părţi de activitate, dar vânzarea (cu alte cuvinte, executarea sa şi transferul titlului legal acţiunilor sau activelor achiziţionate) încă nu s-a încheiat, o asemenea modificare nu se ia în considerare, cu excepţia cazului când vânzarea este o condiţie prealabilă a operaţiunii notificate. Cifra de afaceri a acelor întreprinderi a căror achiziţionare s-a încheiat ulterior pregătirii celor mai recente conturi auditate, dar înainte de data relevantă pentru stabilirea competenţei Consiliului, trebuie adăugată la cifra de afaceri a unei societăţi în vederea notificării.161. În al doilea rând, o ajustare poate fi necesară pentru achiziţii, înstrăinări sau închiderea unora dintre activităţile comerciale care au avut loc în exerciţiul financiar pentru care sunt întocmite conturile auditate. Dacă au loc achiziţii, înstrăinări sau închideri ale unor activităţi comerciale în această perioadă, modificările resurselor economice se reflectă numai parţial în conturile auditate ale întreprinderii implicate. Deoarece cifra de afaceri a activităţilor comerciale achiziţionate este inclusă în conturi numai din momentul achiziţionării, aceasta nu se reflectă în cifra de afaceri anuală totală a activităţii achiziţionate. Cifra de afaceri a activităţilor comerciale înstrăinate sau închise se mai poate include în conturile auditate până la momentul înstrăinării sau închiderii efective. În aceste cazuri, ajustările trebuie făcute pentru a elimina cifra de afaceri generată de activităţile comerciale cedate sau închise până la momentul separării şi pentru a adăuga cifra de afaceri pe care au generat-o activităţile comerciale achiziţionate în cursul anului până la momentul în care situaţiile financiare s-au consolidat cu veniturile din aceste activităţi. Ca rezultat, cifra de afaceri a activităţilor comerciale cedate sau închise trebuie să fie exclusă integral, iar cifra de afaceri anuală totală a activităţilor comerciale achiziţionate trebuie inclusă.162. Alţi factori care afectează temporar cifra de afaceri, precum scăderea comenzilor pentru un produs sau o reducere a procesului de producţie în perioada prealabilă tranzacţiei nu sunt luaţi în considerare la calculul cifrei de afaceri. Nu se face nicio ajustare a conturilor definitive în vederea integrării acestora.4. Atribuirea cifrei de afaceri în temeiul art. 14 şi 66 din lege4.1. Identificarea întreprinderilor a căror cifră de afaceri este luată în considerare163. În situaţia în care o întreprindere implicată într-o concentrare economică aparţine unui grup, nu se va lua în considerare doar cifra de afaceri a întreprinderii respective, ci, potrivit prevederilor legii, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a întreprinderilor participante la acel grup, deci a întregului grup, în vederea stabilirii dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt atinse. Scopul este deci identificare a volumului total de resurse economice care sunt combinate în cadrul operaţiunii, indiferent dacă activităţile economice sunt realizate direct de întreprinderea implicată sau dacă sunt realizate indirect prin intermediul întreprinderilor cu care întreprinderea implicată se află în legăturile prevăzute la pct. 164.164. Fără a aduce atingere prevederilorart. 64 alin. (2) din lege, care se referă la achiziţionarea de elemente de activ dintr-o întreprindere, pentru a constata dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt atinse, cifra de afaceri totală a întreprinderilor implicate va fi calculată prin cumularea cifrelor de afaceri ale membrilor grupului, după cum urmează:a) cifra de afaceri a întreprinderii implicate;b) cifrele de afaceri ale întreprinderilor la care întreprinderea implicată, în mod direct sau indirect:i. deţine peste jumătate din capitalul social sau capitalul de exploata: sauii. are competenţa de a exercita peste jumătate din drepturile de vot: sauiii. are competenţa de a numi peste jumătate din membrii consiliului de supraveghere sau consiliului de administraţie; sauiv. ai organelor care reprezintă legal întreprinderile sau are dreptul de a conduce activităţile întreprinderii;c) cifrele de afaceri ale întreprinderilor care deţin în întreprinderea implicată drepturile sau competenţele enumerate la lit. b);d) cifrele de afaceri ale întreprinderilor în care o întreprindere prevăzută la lit. c) deţine drepturile sau competenţele enumerate la lit. b);e) cifrele de afaceri ale întreprinderilor în care două sau mai multe întreprinderi prevăzute la lit. a)-d) deţin împreună drepturile sau competenţele enumerate la lit. b).Astfel, în cazul apartenenţei la un grup, la cifra de afaceri a întreprinderii direct implicate în operaţiuni [lit. a)] se va adăuga, după caz:– cifra de afaceri a filialei sale [lit. b)];– cifra de afaceri a companiilor-mamă (de origine) [lit. c)];– cifra de afaceri a altor filiale ale companiilor-mamă [lit. d)] şi– cifra de afaceri a altor întreprinderi (societăţi în comun), controlate de două sau mai multe întreprinderi aparţinând grupului [lit. e)].165. Un exemplu grafic este următorul:Întreprinderea implicată şi grupul său┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ ┌───────┐ ││ │ c1 │ ││ └───┬───┘ ││ │ ││ │ 100 % ││ ┌───┴───┐ ┌───────┐ ││ │ c │ │ c ├──────────────────┐ ││ └───┬───┘ └───┬───┘ │100 % ││ │ │ ┌───┴───┐ ││ 50 % │ │50 % │ d │ ││ └──────┐ ┌────┘ └───────┘ ││ ┌──┴─┴──┐ ││ │ a │ ││ └┬──┬──┬┘ ││ │ │ │ ││ 51 % │ │51│100 % ││ ┌──────────────┘ │% └──────────┐ ││ ┌───┴───┐ ┌───┴───┐ ┌───┴───┐ ┌───────┐ ││ │ b │ │ b │ │ b │ │ x │ ││ └┬──┬──┬┘ └───┬───┘ └───┬───┘ └───┬───┘ ││ │ │ │ │ │ │ ││ 100 % │ │ │50 % │50 % 50 %│ │50 % ││ ┌───────┘ │ └────────────┐ │ └─────┐ ┌─────┘ ││ │ │100 % │ │ │ │ ││ ┌───┴───┐ ┌───┴───┐ ┌─┴─┴───┐ ┌─┴──┴──┐ ││ │ b1 │ │ b2 │ │ e │ │ b3 │ ││ └───────┘ └───────┘ └───────┘ └───────┘ ││ │└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘Întreprinderea implicată şi grupul său:a: Întreprinderea implicată*17)------------*17) Pentru grafic se consideră că societatea în comun este ea însăşi întreprinderea implicată în conformitate cu criteriile stabilite la pct. 140 (preluarea controlului de către o societate în comun cu deplină funcţionalitate, care funcţionează pe aceeaşi piaţă).b: Filialele sale, societăţile deţinute în comun cu părţi terţe (b3) şi filialele acestora (b1 şi b2)c: Societăţile sale mamă şi societăţile mamă ale acestora (c1)d: Alte filiale ale societăţilor mamă ale întreprinderii implicatee: Societăţi deţinute în comun de două (sau mai multe) societăţi ale grupuluix: Parte terţăNOTĂ: literele folosite în exemplul grafic corespund literelor folosite la numerotarea paragrafelor care enumeră membrii grupului luaţi în considerare la calculul cifrei de afaceri.166. Drepturile sau competenţele enumerate la pct. 164 lit. b) (i)-(iii) se identifică în mod direct deoarece se referă la praguri cantitative. Aceste praguri sunt atinse dacă întreprinderea implicată deţine mai mult de jumătate din capitalul social sau din capitalul de exploatare al altor întreprinderi, dacă deţine mai mult de jumătate din drepturile de vot sau deţine competenţa legală să numească mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie în alte întreprinderi. Pragurile sunt atinse şi dacă întreprinderea implicată deţine de facto competenţa de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot ale ansamblului acţionarilor sau competenţa de a numi mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie în alte întreprinderi.167. Dispoziţiile prevăzute la pct. 164 lit. b) (iv) se referă la dreptul de a conduce activitatea întreprinderii. Un astfel de drept există de exemplu, în baza unui acord de locaţiune a activităţii comerciale sau în baza structurii organizaţionale pentru asociatul comanditat principal într-o societate în comandită. "Dreptul de a conduce" poate decurge şi din deţinerea drepturilor de vot (singure sau în combinaţie cu acorduri contractuale, cum ar fi acordul acţionarilor) care permite stabilirea strategiei unei întreprinderi, în baza unor elemente stabile de drept.168. Dreptul de a conduce cuprinde şi situaţii în care întreprinderea implicată deţine, împreună cu părţi terţe, dreptul de a administra activitatea unei întreprinderi în comun. Considerentul fundamental este că întreprinderile care exercită controlul în comun au dreptul conjunct de a administra activităţile întreprinderii controlate, chiar dacă fiecare din acestea nu poate exercita individual aceste drepturi decât într-un sens negativ, adică sub forma drepturilor de veto. În exemplul respectiv, se ia în considerare întreprinderea (b3) care este controlată în comun de întreprinderea implicată (a) şi de o terţă parte (x) deoarece atât (a) cât şi (x) au drept de veto în (b3) pe baza participaţiilor egale în (b3)*18). Potrivit prevederilor pct. 164 lit. b) (iv), Consiliul Concurenţei ia în considerare numai acele societăţi în comun în care întreprinderea implicată şi părţile terţe deţin drepturi de jure, din care decurge un drept bine definit de exercitare a unor prerogative de administrare. Prin urmare, includerea societăţilor în comun se limitează la situaţiile în care întreprinderea implicată şi părţile terţe deţin dreptul de a gestiona în comun în baza unui acord, de exemplu un acord al acţionarilor, sau la situaţiile în care întreprinderea implicată şi o parte terţă deţin drepturi de vot egale, astfel încât acestea au dreptul de a numi un număr egal de membri în organele de decizie ale societăţii în comun.----------*18) Cu toate acestea, se ia în considerare doar jumătate din cifra de afaceri generată de b3, a se vedea pct. 173.169. Tot astfel, dacă două sau mai multe societăţi controlează în comun întreprinderea implicată, în sensul că este necesar acordul tuturor pentru a gestiona activitatea acesteia, se va include cifra de afaceri a fiecăreia dintre ele. În exemplul respectiv, se vor lua în considerare cele două societăţi mamă (c) ale întreprinderii implicate (a) precum şi societăţile mamă ale acestora (c1 în exemplu).170. În situaţia în care societăţile identificate potrivit prevederilor pct. 164 au legături aşa cum au fost acestea definite la pct. 164 lit. b) (iv) cu alte întreprinderi, acestea ar trebui luate în calcul. În exemplul respectiv, una din filialele întreprinderii implicate a (denumită b) are în schimb propriile sale filiale b1 şi b2 şi una din societăţile mamă (denumită c) are propria sa filială (d).171. Pct. 164 prevede criterii specifice pentru identificarea întreprinderilor a căror cifră de afaceri se atribuie întreprinderii implicate. Aceste criterii, inclusiv "dreptul de a conduce activităţile întreprinderii", nu acoperă acelaşi domeniu ca noţiunea de "control" potrivit prevederilor art. 10 alin. (5) din lege. Există diferenţe între art. 10 din lege şi pct. 164, aceste prevederi îndeplinind roluri diferite. Diferenţele apar în principal la nivelul controlului de facto. În timp ce în temeiul art. 10 alin. (5) din lege chiar şi o situaţie de dependenţă economică poate duce la preluarea de facto a controlului, în schimb, în temeiul pct. 164 lit. b), o filială controlată unic se va lua în considerare în baza circumstanţelor factuale doar dacă se demonstrează în mod clar că întreprinderea implicată deţine competenţa de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot sau de a numi mai mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie. În ceea ce priveşte scenariile referitoare la controlul în comun, pct. 164 lit. b) (iv) cuprinde acele scenarii în care întreprinderile care deţin controlul au dreptul de a conduce activităţile întreprinderii în temeiul drepturilor individuale de veto. Cu toate acestea, pct. 164 nu va cuprinde situaţii în care controlul în comun rezultă din circumstanţele de fapt datorită intereselor comune puternice dintre diferiţi acţionari minoritari ai societăţii în comun, în funcţie de participaţiile acţionarilor. Diferenţa este reflectată de faptul că pct. 164 lit. b) (iv) se referă la dreptul de a conduce, şi nu la o competenţă (sau putere) [lit. b) (îi) - (iii)] şi se explică prin necesitatea de a fixa criterii precise pentru calculul cifrei de afaceri, astfel încât competenţa să fie uşor de verificat. Cu toate acestea, în temeiul art. 10 alin. (5) din lege, întrebarea dacă o operaţiune este concentrare economică poate fi cercetată de o manieră mult mai globală. În plus, situaţiile de control unic negativ sunt acoperite numai în mod excepţional (doar dacă condiţiile de la pct. 164 lit. b) (i)-(iii) sunt îndeplinite în cazul respectiv); "dreptul de a conduce" potrivit prevederilor pct. 164 lit. b) (iv) nu acoperă scenariile de control negativ. În sfârşit, pct. 164 lit. b) (i), de exemplu, acoperă situaţiile în care este posibil să nu existe "control" în sensul art. 10 alin. (5) din lege.4.2. Alocarea cifrei de afaceri a întreprinderilor identificate172. În general, atâta timp cât criteriul de control prevăzut la pct. 164 este îndeplinit, se va lua în considerare întreaga cifră de afaceri a filialei în cauză, indiferent de participaţia reală pe care întreprinderea implicată o deţine la filială. În figura reprodusă la pct. 165, se ia în considerare întreaga cifră de afaceri a filialelor denumite (b) ale întreprinderii implicate (a).173. În cazul întreprinderilor în comun dintre două sau mai multe întreprinderi implicate, cifra de afaceri a întreprinderii în comun se va aloca în mod egal între întreprinderile implicate (în măsura în care cifra de afaceri este generată de activităţi cu terţii, astfel cum s-a prevăzut la pct. 157), indiferent de cota de capital social sau de drepturile de vot deţinute de acestea.174. Aşadar, în cazul în care două sau mai multe întreprinderi implicate într-o concentrare economică exercită controlul în comun asupra unei alte întreprinderi, la calculul cifrei de afaceri a întreprinderilor implicate nu se va lua în considerare nici cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse şi/sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun şi fiecare dintre întreprinderile implicate şi nici cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse şi/sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare altă întreprindere legată prin control de oricare dintre societăţile-mamă. Scopul acestei reguli este de a evita dubla înregistrare a cifrei de afaceri a întreprinderilor implicate. În ceea ce priveşte cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse şi prestările de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare tert, aceasta va fi repartizată în mod egal între întreprinderile implicate care controlează societatea în comun. În graficul exemplificat, se ia în considerare jumătate din cifra de afaceri a societăţii b3.175. Normele prevăzute la pct. 164 trebuie să fie adaptate la situaţiile ce implică o modificare de la controlul în comun la controlul unic, pentru a evita dubla înregistrare a cifrei de afaceri a societăţii în comun. Chiar dacă întreprinderea achizitoare are drepturi şi competenţe în societatea în comun care satisfac cerinţele de la pct. 164, cifra de afaceri a achizitorului trebuie calculată fără luarea în considerare a cifrei de afaceri a societăţii în comun, iar cifra de afaceri a societăţii în comun se determină prin eliminarea cifrei de afaceri a achizitorului.4.3. Alocarea cifrei de afaceri în cazul organismelor de plasament colectiv176. Societatea de administrare a investiţiilor, potrivit prevederilor pct. 12, preia în mod normal controlul indirect asupra societăţilor din portofoliu deţinut de un organism de plasament colectiv înfiinţat de aceasta. În acelaşi mod, se poate considera că societatea de administrare a investiţiilor deţine în mod indirect competenţele şi drepturile prevăzute la pct. 164 lit. b), în special că deţine competenţa de a exercita drepturile de vot deţinute de fondul de investiţii în societăţile din portofoliu.177. O societate de administrare a investiţiilor poate înfiinţa mai multe organisme de plasament colectiv cu investitori diferiţi. În aceste condiţii, societatea de administrare a investiţiilor exercită un control în comun asupra diverselor organisme de plasament colectiv pe care le-a înfiinţat, gestiunea comună a diferitelor organisme de plasament colectiv de către societatea de administrare a investiţiilor fiind indicată adesea de o marcă comună pentru acestea.178. În consecinţă, o asemenea organizare a diferitelor organisme de plasament colectiv de către societatea de administrare a investiţiilor are drept rezultat faptul că cifra de afaceri a tuturor societăţilor din portofoliu deţinute de organismele de plasament colectiv va fi luată în considerare pentru a evalua măsura în care sunt atinse pragurile privind cifra de afaceri prevăzute la art. 14 din lege, atunci când societatea de administrare a investiţiilor preia controlul indirect asupra unei societăţi din portofoliu prin intermediul unuia din organismele de plasament colectiv înfiinţate de societatea de administrare a investiţiilor.4.4. Alocarea cifrei de afaceri pentru întreprinderile deţinute de stat179. În ceea ce priveşte cifra de afaceri a întreprinderilor deţinute de stat, este recomandabil să se evite discriminarea între sectorul public şi cel privat. În sectorul public, calcularea cifrei de afaceri a unei întreprinderi implicate într-o concentrare economică necesită, prin urmare, luarea în considerare a întreprinderilor care formează o unitate economică cu putere independentă de decizie, indiferent de modul de deţinere a capitalul sau de normele de supraveghere administrativă care se aplică. În consecinţă, pentru a calcula cifra de afaceri a întreprinderilor deţinute de stat, se iau în considerare doar acele întreprinderi care aparţin aceleiaşi unităţi economice, care au aceeaşi putere independentă de decizie.180. Prin urmare, atunci când o societate deţinută de stat nu constituie obiectul unei coordonări cu alte grupuri controlate de stat, aceasta trebuie să fie tratată ca un grup independent, iar cifra de afaceri a altor societăţi deţinute de stat nu trebuie luată în considerare. În situaţia în care mai multe întreprinderi publice ţin de acelaşi centru independent de luare a deciziilor comerciale, cifra de afaceri a acelor întreprinderi va fi considerată ca parte a grupului întreprinderii implicate, în sensul pct. 164.V. Alocarea geografică a cifrei de afaceri181. Pragurile valorice referitoare la cifra de afaceri sunt prevăzute la art. 4 din lege şi urmăresc identificarea cazurilor care sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei. Acestea impun ca cifra de afaceri să fie alocată geografic la nivel mondial şi la nivel naţional. Întrucât situaţiile financiar-contabile auditate nu furnizează adesea o defalcare geografică conform acestor cerinţe, Consiliul Concurenţei se va baza pe cele mai bune cifre disponibile furnizate de întreprinderi. Localizarea cifrei de afaceri este determinată de localizarea clientului la data tranzacţiei. Cifra de afaceri va cuprinde produsele vândute şi serviciile furnizate agenţilor economici sau clienţilor.Regula generală182. Legea nu prevede discriminări între "produse vândute" şi "servicii prestate" în cazul alocării geografice a cifrei de afaceri. În ambele cazuri, regula generală este că cifra de afaceri trebuie să fie atribuită locului în care se află clientul. Aşadar, principiul fundamental presupune ca cifra de afaceri să fie atribuită locului unde există concurenţa cu furnizori alternativi. Acest loc este determinat în mod normal de locul în care operaţiunea caracteristică prevăzută de contractul în cauză urmează să se realizeze, de exemplu locul în care serviciile sunt furnizate şi produsele sunt distribuite. În cazul tranzacţiilor prin Internet, localizarea clientului este dificilă de realizat în momentul încheierii contractului prin Internet. Dacă produsul sau serviciul în sine nu este distribuit prin Internet, sunt evitate aceste dificultăţi prin identificarea locului în care operaţiunea caracteristică prevăzută de contractul în cauză se realizează. În continuare, vânzarea produselor şi furnizarea serviciilor sunt tratate în mod separat deoarece prezintă trăsături diferite în ceea ce priveşte alocarea cifrei de afaceri.Vânzarea de bunuri183. În ceea ce priveşte vânzarea bunurilor, pot apărea anumite situaţii în care locul unde clientul se află în momentul încheierii contractului de cumpărare este diferit de adresa de facturare şi/sau de locul de livrare. În aceste situaţii, locul unde s-a încheiat contractul de cumpărare şi locul de livrare sunt mult mai importante decât adresa de facturare. Deoarece livrarea este, în general, operaţiunea caracteristică pentru vânzarea bunurilor, locul de livrare poate avea prioritate faţă de locul unde se afla clientul în momentul încheierii contractului de cumpărare. Acest lucru va depinde după cum locul de livrare este considerat a fi locul unde se desfăşoară concurenţa pentru vânzarea bunurilor sau concurenţa se desfăşoară în locul de rezidenţă al clientului. În cazul vânzării de bunuri mobile, precum un autoturism, către un client final, locul în care autoturismul este livrat către client este decisiv, chiar dacă actul de vânzare-cumpărare s-a încheiat prin telefon sau prin internet.184. O situaţie specială este cea în care o societate multinaţională are o strategie de achiziţii şi îşi procură toate bunurile printr-o singură sursă. Din moment ce o centrală de achiziţii poate lua diferite forme, este necesar să se ia în considerare forma concretă a acesteia, întrucât aceasta determină modul de alocare a cifrei de afaceri. În situaţia în care bunurile sunt cumpărate şi distribuite de către organizaţii centrale de achiziţie, iar ulterior sunt redistribuite intern, în cadrul grupului, spre diferite uzine, cifra de afaceri este alocată doar pieţei geografice în care îşi are sediul centrala de achiziţii. În această situaţie, concurenţa se desfăşoară în locul unde îşi are sediul centrala de achiziţii şi tot aici are loc operaţiunea caracteristică în temeiul contractului de vânzare-cumpărare. Această situaţie este diferită de cazul legăturilor directe dintre vânzător şi diversele filiale. Acesta este cazul în care organizaţia centrală de achiziţionare încheie un contract cadru, dar se fac comenzi individuale şi se distribuie produsele direct către filialele din pieţe geografice diferite, precum şi cazul în care comenzile individuale se realizează prin centrala de achiziţii, dar produsele se distribuie direct către filiale. În ambele cazuri, cifra de afaceri se va aloca diferitelor pieţe geografice în care îşi au sediul filialele, indiferent dacă organizaţia centrală de achiziţionare sau filialele primesc facturile şi efectuează plăţile. Motivul este că în ambele cazuri există concurenţă cu furnizori alternativi în ceea ce priveşte distribuţia produselor către filiale, chiar dacă contractul este încheiat la nivel central. În primul caz, filialele decid pe cont propriu cantităţile ce vor fi distribuite, element esenţial pentru concurenţă.Furnizarea de servicii185. În ceea ce priveşte serviciile, este relevant locul furnizării acestora către client. În general, serviciile ce conţin elemente transfrontaliere se împart în trei categorii generale. Prima categorie cuprinde situaţiile în care furnizorul de servicii se deplasează, a doua categorie situaţiile în care clientul se deplasează. A treia categorie cuprinde acele situaţii în care se furnizează un serviciu fără ca furnizorul de servicii sau clientul să se deplaseze. În primele două categorii, cifra de afaceri generată va fi alocată locului de destinaţie al celui care se deplasează, adică locului în care serviciul este efectiv furnizat clientului. În a treia categorie, cifra de afaceri este alocată în general locului unde se află clientul. În ceea ce priveşte sursele de aprovizionare centrale ale serviciilor, principiile prevăzute pentru cumpărarea de bunuri la nivel central se aplică în mod analog.186. Un exemplu pentru prima categorie este situaţia în care o societate nerezidentă furnizează servicii speciale de asistenţă tehnică pentru avioane către un transportator din România. În această situaţie, furnizorul de servicii se deplasează în România, acolo unde serviciul este furnizat efectiv şi unde există concurenţa pentru acest serviciu. Dacă un turist român închiriază o maşină sau face rezervări la un hotel din afara ţării, această situaţie se încadrează în a doua categorie, deoarece serviciul este furnizat în afara României şi concurenţa se desfăşoară între societăţile hoteliere şi cele de închirieri maşini din destinaţia aleasă. Cu toate acestea, cazul este diferit pentru pachetele de servicii turistice. Pentru acest tip de servicii turistice, serviciul începe cu vânzarea pachetului printr-o agenţie de voiaj în locul unde se află clientul şi concurenţa privind vânzarea serviciilor turistice prin agenţii de voiaj are loc la nivel local, ca şi în cazul comerţului cu amănuntul, chiar dacă segmente din acest serviciu sunt furnizate în mai multe locuri aflate la distanţă. Prin urmare, cazul acesta se încadrează în a treia categorie şi cifra de afaceri generată va fi alocată locului unde se află clientul. A treia categorie mai cuprinde şi cazuri precum furnizarea de programe de calculator sau distribuţia de filme produse în afara României, dar distribuite unui client din România, astfel încât serviciul este furnizat efectiv clientului în interiorul României.187. Cazurile referitoare la transportul de mărfuri sunt diferite, deoarece clientul căruia îi sunt furnizate serviciile respective nu se deplasează, dar serviciul de transport este furnizat clientului la locul unde se află acesta. Aceste cazuri se încadrează în cea de-a treia categorie şi locul unde se află clientul este criteriul relevant pentru alocarea cifrei de afaceri.188. În situaţiile din sectorul telecomunicaţiilor, calificarea serviciilor de terminare a apelurilor ridică probleme. Deşi terminarea apelului pare să se încadreze în a treia categorie, există motive pentru a le trata diferit. Serviciile de terminare a apelului sunt furnizate, de exemplu, în situaţii în care un apel, iniţiat în reţeaua unui operator naţional, este terminat în afara teritoriului României. Deşi nici operatorul naţional, nici cel din afara României nu se deplasează, semnalul se deplasează şi serviciul este furnizat de reţeaua operatorului din afara teritoriului României, în statul respectiv, operatorului naţional. Tot în acest loc se produce şi concurenţa (dacă există). Prin urmare, cifra de afaceri se va considera ca o cifră de afaceri realizată în afara României*19).---------*19) Acest lucru nu afectează cifra de afaceri pe care operatorul de telefonie naţional o generează în legătură cu propriul său client prin acest apel.Sectoare specifice189. Anumite sectoare impun probleme specifice în ceea ce priveşte alocarea geografică a cifrei de afaceri. Acestea vor fi tratate în continuare, în secţiunea VII.VI. Conversia cifrei de afaceri în euro190. Atunci când valorile cifrelor de afaceri se convertesc în EURO se acordă atenţie cursurilor de schimb utilizate. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior realizării operaţiunii.191. Procedura nu este diferită atunci când o companie efectuează vânzări în mai multe monede. Cifra totală de afaceri prezentată în conturile consolidate auditate şi în moneda de raportare a respectivei companii se converteşte în EURO la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior realizării operaţiunii.VII. Dispoziţii privind instituţiile de credit, alte instituţii financiare şi societăţile de asigurare1. Domeniu de aplicare192. Datorită naturii specifice a acestui sector, art. 65 din lege include dispoziţii specifice pentru calcularea cifrei de afaceri a instituţiilor de credit şi a altor instituţii financiare, precum şi a societăţilor de asigurare.193. Pentru a defini termenii "instituţii de credit şi alte instituţii financiare" în general, Consiliul Concurenţei foloseşte în practica sa, definiţiile prevăzute de reglementările aplicabile în sectorul bancar. Astfel, potrivit dispoziţiilor OUG nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar şi ale OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului*20):---------*20) OUG nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar şi OUG nr. 99/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar şi OUG 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitaluluiI. instituţie de credit înseamnă:a) o entitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public şi în acordarea de credite în cont propriu;b) o entitate, alta decât cea prevăzută la lit. a), care emite mijloace de plată în formă de monedă electronică;II. instituţie financiară înseamnă o entitate, alta decât o instituţie de credit, a cărei activitate principală constă în dobândirea de participaţii în alte entităţi sau în desfăşurarea uneia sau mai multora dintre activităţile următoare:a) acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring cu sau fără regres, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetare;b) leasing financiar;c) servicii de plată aşa cum sunt definite la art. 8 din OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată;d) emiterea şi administrarea altor mijloace de plată, cum ar fi cecuri, cambii şi bilete la ordin, în măsura în care nu se încadrează la lit. c);e) emitere de garanţii şi asumare de angajamente;f) tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu:1. instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;2. valută;3. contracte futures şi options financiare;4. instrumente având la bază cursul de schimb şi rata dobânzii;5. valori mobiliare şi alte instrumente financiare transferabile;g) participare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente financiare, prin subscrierea şi plasamentul acestora ori prin plasament şi prestarea de servicii legate de astfel de emisiuni;h) servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi achiziţii şi prestarea altor servicii de consultanţă;i) administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta;j) custodie şi administrare de instrumente financiare;k) intermediere pe piaţa interbancară.2. Calculul cifrei de afaceri194. Art. 65 din lege prevede metodele de calculare a cifrei de afaceri pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, precum şi pentru societăţile de asigurare.De regulă, în cazul instituţiilor de credit şi a altor instituţii financiare, se vor avea în vedere următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi a taxelor legate direct de acestea:i. venituri din dobânzi şi venituri asimilate;ii. venituri din valori mobiliare:a) venituri din acţiuni şi din alte valori mobiliare;b) venituri din participaţii;c) venituri din acţiunile deţinute la întreprinderile afiliate.iii. comisioane de încasat;iv. profitul net din operaţiunile financiare;v. alte venituri din exploatare.2.1. Calculul cifrei de afaceri a instituţiilor de credit şi financiare (altele decât holdingurile financiare)2.1.1. Generalităţi195. În cazul instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare nu există, în mod normal, dificultăţi specifice în aplicarea criteriului venitului bancar la definirea cifrei de afaceri la nivel mondial sau naţional. Pentru alocarea geografică a cifrei de afaceri în general se aplică principiul conform căruia cifra de afaceri se alocă sucursalei sau diviziei înfiinţate în România care primeşte venitul în cauză.2.1.2. Cifra de afaceri a societăţilor financiare nebancare, inclusiv a societăţilor de leasing196. Potrivit reglementărilor aplicabile în materie, instituţiile financiare nebancare sunt entităţi, altele decât instituţiile de credit, ce desfăşoară activitate de creditare cu titlu profesional, în condiţiile prevăzute de lege.Instituţiile financiare nebancare pot desfăşura următoarele activităţi de creditare*21):---------*21) Conform prevederilor Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, publicată în Monitorul Oficial 259 din 21.04.2009a) acordare de credite, incluzând, fără a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finanţarea tranzacţiilor comerciale, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare;b) leasing financiar;c) emitere de garanţii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanţare;d) acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respectiv amanetare prin case de amanet;e) acordare de credite către membrii asociaţiilor fără scop patrimonial organizate pe baza liberului consimţământ al salariaţilor/pensionarilor, în vederea sprijinirii prin împrumuturi financiare a membrilor lor de către aceste entităţi, organizate sub forma juridică a caselor de ajutor reciproc;f) alte forme de finanţare de natura creditului.În cadrul derulării activităţii de creditare, instituţiile financiare nebancare pot emite şi administra carduri de credit pentru clienţi şi pot desfăşura activităţi legate de procesarea tranzacţiilor cu acestea, cu respectarea reglementărilor în domeniu.De asemenea, instituţiile financiare nebancare pot desfăşura activităţi conexe şi auxiliare legate de realizarea activităţilor de creditare sau de funcţionarea entităţii.Societăţile de leasing197. Există o deosebire fundamentală între leasingul financiar şi leasingul operaţional. În general, leasingul financiar este încheiat pe perioade mai lungi decât leasingul operaţional şi dreptul de proprietate este transferat, de regulă, utilizatorului la scadenţa perioadei de leasing, prin intermediul unei opţiuni de cumpărare prevăzute de contractul de leasing. Din contră, în cazul leasingului operaţional, dreptul de proprietate nu este transferat utilizatorului, iar costurile de întreţinere, reparaţie şi asigurare ale echipamentului închiriat sunt incluse în ratele de leasing. Prin urmare, leasingul financiar funcţionează ca un credit prin care locatorul permite utilizatorului să cumpere un anumit activ.198. După cum s-a menţionat anterior, o societate având drept obiect principal de activitate leasingul financiar este o instituţie financiară în sensul prevederilor art. 65 din lege, iar cifra sa de afaceri se calculează în conformitate cu normele specifice prevăzute în această dispoziţie. În acest caz, se vor lua în considerare toate ratele din contractele de leasing financiar, cu excepţia rambursării; vânzarea ratelor de leasing viitoare la începutul contractului în scopul refinanţării nu va fi luată în considerare.199. Activităţile de leasing operaţional nu sunt considerate ca fiind desfăşurate de instituţii financiare şi prin urmare, se aplică normele generale de calcul al cifrei de afaceri prevăzute la art. 64 din lege.2.2. Societăţi de asigurare200. Pentru a măsura cifra de afaceri a societăţilor de asigurare, art. 65 din lege prevede că aceasta este înlocuită cu valoarea primelor brute încasate sau de încasat, conform contractelor de asigurări încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, inclusiv a primelor plătite reasigurătorilor, după deducerea impozitelor şi a taxelor percepute asupra cuantumului primelor individuale de asigurare sau a volumului total al acestora. Acestea reprezintă suma primelor încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate în cazul în care întreprinderea implicată desfăşoară activităţi în domeniul reasigurărilor. Primele de reasigurare cedate reasiguraţilor, şi anume toate sumele plătite şi plătibile de către întreprinderea implicată pentru a obţine acoperirea prin reasigurare, sunt doar costuri legate de acoperirea asigurării şi nu vor fi deduse din primele brute emise.201. Primele ce trebuie luate în considerare se referă atât la noile contracte de asigurare încheiate în cursul exerciţiului financiar în cauză, dar şi la toate primele legate de contracte încheiate în cursul exerciţiilor precedente, dar care se execută în timpul perioadei de referinţă.202. În general, pentru a constitui rezervele necesare care să permită plata despăgubirilor, societăţile de asigurare deţin un portofoliu de investiţii în acţiuni şi în titluri de valoare purtătoare de dobândă, terenuri şi alte active care generează un venit anual. Venitul anual care provine din aceste surse nu este considerat drept cifră de afaceri pentru societăţile de asigurare în temeiul art. 65 din lege. Cu toate acestea, trebuie să se facă o distincţie între investiţiile exclusiv financiare, care nu conferă societăţilor de asigurare drepturile şi competenţele prevăzute la pct. 164, şi acele participaţii care îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 164 lit. b). În ultimul caz, pct. 164 devine incident, iar cifra de afaceri a respectivei întreprinderi trebuie adăugată la cifra de afaceri a societăţii de asigurare, în vederea stabilirii pragurilor prevăzute de lege.2.3. Holdinguri financiare203. În calitate de o "altă instituţie financiară" în sensul art. 65 din lege, cifra de afaceri a unui holding financiar se calculează în conformitate cu normele specifice prevăzute în lege. Potrivit prevederilor pct. 200-201 pentru societăţile de asigurare, se aplică dispoziţiile pct. 164 la acele participaţii care îndeplinesc criteriile prevăzute la pct. 164 lit. b). Prin urmare, cifra de afaceri a unui holding financiar se calculează potrivit prevederilor art. 65 din lege, dar poate fi necesară cumularea cu cifra de afaceri a întreprinderilor incluse în categoriile enumerate la pct. 164 (denumite "societăţile enumerate la pct. 164")*22).----------*22) Principiile pentru holdingurile financiare se pot aplica într-o anumită măsură societăţilor de administrare a fondurilor.204. În practică, trebuie să se ţină seama în primul rând de cifra de afaceri (neconsolidată) a holdingului financiar. Apoi se adaugă cifra de afaceri a societăţilor enumerate la pct. 164, deducându-se inclusiv dividendele şi alte venituri distribuite holdingurilor financiare de către aceste societăţi. Exemplul următor ilustrează acest tip de calcul:
205. În astfel de calcule, se poate dovedi necesară luarea în considerare a unor norme contabile diferite. Deşi această consideraţie se aplică oricărui tip de întreprindere implicată, în cazul holdingurilor financiare*23) regula menţionată este de o importanţă particulară. În aceste cazuri, este necesară o examinare riguroasă a numărului şi a diversităţii întreprinderilor controlate şi a gradului de control exercitat de holding asupra filialelor, societăţilor afiliate şi a altor societăţi la care este acţionar.---------*23) A se vedea, de exemplu, practica comunitară în materie, cazul IV/M.166 - Torras/Sarrio, din 24 februarie 1992.206. Calcularea cifrei de afaceri a holdingurilor financiare, astfel cum a fost descrisă anterior, se poate dovedi dificilă în practică. Prin urmare, aplicarea strictă şi detaliată a metodei în cauză este necesară numai în acele cazuri în care există probabilitatea ca cifra de afaceri a unui holding financiar să fie apropiată de pragurile prevăzute de lege; în alte cazuri, este evident că cifra de afaceri este departe de pragurile prevăzute de lege şi, prin urmare, conturile publicate sunt suficiente pentru stabilirea competenţei Consiliului Concurenţei.207. La data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni, se abrogă orice dispoziţii contrare în materie de concentrări economice.
| 1. Cifra de afaceri din activităţi financiare (contul neconsolidat profit şi pierderi) 3 000 2. Cifra de afaceri din activităţi de asigurare [societăţi enumerate la art. 65 din lege] 300 (prime brute emise) 3. Cifra de afaceri din activităţile industriale [societăţi enumerate la pct. 164] 2 000 4. Deducerea dividendelor şi a altor venituri provenite de la societăţile enumerate la 200 pct. 164 societăţile 2 şi 3 |
| Cifra totală de afaceri a holdingului financiar şi a grupului acestuia 5 100 |
Norme de aplicare
Articolul 20(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei angajează patrimonial, prin semnătura sa, Consiliul Concurenţei ca persoană juridică şi-l reprezintă ca instituţie publică în faţa persoanelor fizice şi juridice, a autorităţilor legislative, judiciare şi administrative, precum şi a altor instituţii româneşti, străine şi internaţionale. El exercită prerogative disciplinare asupra întregului personal al Consiliului Concurenţei.(2) Ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei, prin care se dispun măsuri şi se aplică sancţiuni, se semnează de către preşedinte, iar reglementările adoptate de Consiliul Concurenţei sunt puse în aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al preşedintelui.(3) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenţei revine unuia dintre vicepreşedinţi desemnat prin ordin de preşedinte pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii sale. În caz de indisponibilitate a vicepreşedinţilor Consiliului Concurenţei, delegarea poate fi făcută către un alt membru al Plenului Consiliului Concurenţei desemnat prin ordin de preşedinte pentru durata absenţei sau a indisponibilităţii sale.(4) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate delega puteri de reprezentare oricăruia dintre vicepreşedinţi, consilierii de concurenţă, inspectorii de concurenţă sau altor persoane, mandatul trebuind să menţioneze expres puterile delegate şi durata exercitării lor.Articolul 21(1) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei îşi elaborează şi îşi adoptă regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură şi îşi constituie aparatul propriu, la nivel central şi local.Alineatul (1) din Articolul 21, Capitolul IV a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(2) Nomenclatorul de funcţii al aparatului propriu, cuprinzând inspectori de concurenţă şi alte categorii de personal, condiţiile de încadrare pe funcţii, de promovare în grad şi de stimulare, precum şi atribuţiile fiecărei funcţii se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenţei, cu respectarea reglementărilor privind funcţia publică şi funcţionarii publici şi a reglementărilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar.(3) Funcţia publică de specialitate pentru Consiliul Concurenţei este cea de inspector de concurenţă. Prin derogare de la prevederile art. 56 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ocuparea definitivă a funcţiei publice de specialitate se face numai prin promovare sau prin recrutare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(4) Activitatea desfăşurată în cadrul Consiliului Concurenţei de către inspectorii de concurenţă cu studii superioare constituie vechime în specialitate.(5) Activitatea inspectorilor de concurenţă cu studii juridice care exercită atribuţii de reprezentare a intereselor autorităţii în faţa instanţelor de judecată, prin derogare de la prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, constituie vechime în specialitate juridică şi este asimilată vechimii în munca juridică desfăşurată de consilierul juridic, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare.Articolul 22Funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei este asimilată celei de ministru, iar funcţiile de vicepreşedinte şi consilier de concurenţă sunt asimilate celei de secretar de stat.Articolul 23(1) În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un secretar general şi un secretar general adjunct, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Consiliului Concurenţei, pe baza rezultatelor obţinute la concursul naţional de intrare în categoria înalţilor funcţionari publici, organizat în condiţiile legii. Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt înalţi funcţionari publici cărora li se aplică statutul înalţilor funcţionari publici, conform Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi alte reglementări specifice. Atribuţiile acestora sunt stabilite prin regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură adoptat de Consiliul Concurenţei.(2) În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un director general. Acesta este funcţionar public de conducere, iar atribuţiile sale se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură adoptat de Consiliul Concurenţei.(3) În cadrul Consiliului Concurenţei funcţionează Colegiul Consultativ, ca organism nepermanent, format din 11 până la 17 reprezentanţi ai mediului universitar de concurenţă, ai mediului de afaceri şi ai asociaţiilor de protecţie a consumatorilor sau din alte persoane cu prestigiu în domeniul economic, juridic ori al concurenţei.(4) Cheltuielile privind organizarea şedinţelor Colegiului Consultativ se suportă din bugetul Consiliului Concurenţei, cu respectarea prevederilor legale.(5) Membrii Colegiului Consultativ au dreptul la decontarea, din bugetul Consiliului Concurenţei, a cheltuielilor de deplasare şi cazare, în situaţia în care şedinţele se desfăşoară în altă localitate decât cea de domiciliu a acestora, cu respectarea prevederilor legale.(6) Membrii Colegiului Consultativ trebuie să respecte dispoziţiile legale cu privire la conflictul de interese legat de activităţile la care participă în cadrul acestuia. La lucrările Colegiului Consultativ participă de drept foştii preşedinţi ai Consiliului Concurenţei.(7) Colegiul Consultativ emite opinii neobligatorii cu privire la principalele aspecte ale politicii de concurenţă. În cadrul Colegiului Consultativ pot funcţiona grupuri de lucru pe teme specifice.(8) Modul de numire a membrilor, rolul, funcţionarea şi organizarea Colegiului Consultativ sunt prevăzute în regulamentul de funcţionare, aprobat prin hotărâre a Guvernului*). REGULAMENT din 29 noiembrie 2019Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Administrarea şi punerea în aplicare a prevederilor Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea concurenţei, a prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea privind concurenţa neloială, a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, a prevederilor Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, cu privire la atribuţiile Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 202/2016, a prevederilor art. 66^1, 66^2, 67^1 şi 67^2 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la atribuţiile Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, denumită în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, precum şi a prevederilor art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2019 privind protecţia know-how-ului şi a informaţiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării şi divulgării ilegale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt încredinţate Consiliului Concurenţei, ca autoritate administrativă autonomă în domeniul concurenţei, cu personalitate juridică.(2) Consiliul Concurenţei este organizat şi funcţionează potrivit Legii concurenţei şi prevederilor prezentului regulament.Articolul 2Consiliul Concurenţei are atribuţii privind protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.Articolul 3(1) Potrivit prevederilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 202/2016, în cadrul Consiliului Concurenţei este organizat şi funcţionează ca structură fără personalitate juridică Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar care îndeplineşte rolul de organism de reglementare naţional unic, structura sa organizatorică fiind reprezentată în organigrama prevăzută în anexa nr. 1.(2) În scopul realizării atribuţiilor şi competenţelor sale generale şi specifice prevăzute de Legea nr. 202/2016, Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar elaborează propriul Regulament de organizare, funcţionare şi procedură, regulament adoptat de Consiliul Concurenţei şi pus în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.(3) Cheltuielile necesare desfăşurării activităţii Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar sunt cuprinse în bugetul propriu, parte a bugetului Consiliului Concurenţei.Articolul 4(1) În cadrul Consiliului Concurenţei este organizat şi funcţionează ca structură fără personalitate juridică Consiliul de supraveghere din domeniul naval, potrivit prevederilor art. 66^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999. Structura organizatorică a Consiliului de supraveghere din domeniul naval este prevăzută în anexa nr. 1.(2) În scopul realizării atribuţiilor şi competenţelor sale generale şi specifice prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, Consiliul de supraveghere din domeniul naval adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare, care este pus în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.(3) Cheltuielile necesare desfăşurării activităţii Consiliului de supraveghere din domeniul naval sunt cuprinse în bugetul propriu, parte a bugetului Consiliului Concurenţei.Articolul 5Organizarea şi structura Consiliului Concurenţei, reglementate prin prezentul regulament, asigură realizarea atribuţiilor prevăzute de Legea concurenţei, de Legea privind concurenţa neloială, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, de Legea nr. 202/2016, precum şi de Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999.Capitolul II Organizarea şi atribuţiile Consiliului ConcurenţeiSecţiunea 1 Organizarea Consiliului ConcurenţeiArticolul 6(1) Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate de concurenţă, îşi desfăşoară activitatea, deliberează şi ia decizii în plen şi în comisii.(2) Organele de conducere din cadrul Consiliului Concurenţei sunt: preşedintele, directorul general, secretarul general, secretarul general adjunct, directorii şi şefii de serviciu.(3) Organele de decizie la nivelul Consiliului Concurenţei sunt: plenul, comisiile şi preşedintele.(4) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei dispune de aparatul propriu, la nivel central şi local, alcătuit din secretar general, secretar general adjunct, director general, direcţii, servicii şi compartimente, conform organigramei prevăzute în anexa nr. 1.Articolul 7(1) Consiliul Concurenţei îşi desfăşoară activitatea prin următoarele structuri: direcţii, servicii şi compartimente.(2) În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un director general, subordonat direct preşedintelui Consiliului Concurenţei.(3) În organizarea Consiliului Concurenţei funcţionează un secretar general şi un secretar general adjunct.(4) În cadrul Consiliului Concurenţei se pot constitui, prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, module de lucru specializate pe anumite domenii de activitate. În cazul în care nu mai sunt necesare, acestea pot fi desfiinţate sau înlocuite cu alte module.(5) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, preşedintele Consiliului Concurenţei poate desemna, pe durata mandatului său, 1-3 consilieri onorifici, activitatea acestora fiind neremunerată.(6) Consilierii onorifici au obligaţia să respecte dispoziţiile legale referitoare la conflictul de interese legat de activităţile la care participă şi le este interzis să solicite, să primească şi să deţină informaţii confidenţiale, secrete de serviciu, secrete de afaceri sau secrete de stat din actele şi dosarele Consiliului Concurenţei. Pentru orice alte date şi informaţii la care au acces în activitatea de consiliere, aceştia au obligaţia de a încheia la începerea activităţii un acord de confidenţialitate, care va produce efecte inclusiv pe o perioadă de trei ani după încetarea calităţii de consilier onorific.Articolul 8(1) Direcţiile, serviciile şi compartimentele Consiliului Concurenţei sunt: Direcţia bunuri de consum, Direcţia servicii, Direcţia industrie şi energie, Direcţia ajutor de stat, Direcţia de analiză şi monitorizare a mediului concurenţial, Direcţia supraveghere transporturi, Direcţia cercetare, Direcţia juridic-contencios, Direcţia relaţii externe şi comunicare, Direcţia teritorială, Direcţia economică şi managementul personalului, Direcţia administrativă, Serviciul carteluri, Serviciul asistenţă plen, Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare, Serviciul tehnologia informaţiei şi comunicaţii, Serviciul dezvoltare instituţională, Serviciul de asistenţă tehnică şi cooperare, Serviciul de supraveghere din domeniul feroviar, Serviciul de supraveghere din domeniul naval, Serviciul achiziţii publice, Serviciul logistică, Unitatea economistului-şef, Compartimentul licitaţii, Compartimentul audit public intern, Compartimentul documente clasificate, Compartimentul asistenţă director general.(2) Aparatul local al Consiliului Concurenţei este organizat în cadrul Direcţiei teritoriale, spaţiul de lucru alocat purtând denumirea generică de „Inspectorat de concurenţă“.(3) Direcţia economică şi managementul personalului şi Direcţia administrativă se află în subordinea secretarului general. Preşedintele Consiliului Concurenţei stabileşte, prin ordin, activităţile coordonate de secretarul general şi secretarul general adjunct.(4) În cadrul Direcţiei supraveghere transporturi se organizează Serviciul de supraveghere din domeniul feroviar şi Serviciul de supraveghere din domeniul naval ce asigură aparatul tehnic necesar desfăşurării activităţii Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, respectiv a Consiliului de supraveghere din domeniul naval. (5) Direcţia supraveghere transporturi, prin serviciile organizate în cadrul acesteia, se subordonează Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 202/2016, respectiv Consiliului de supraveghere din domeniul naval în ceea ce priveşte exercitarea atribuţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999. Preşedintele Consiliului Concurenţei dispune asupra aspectelor de natură organizatorică şi de personal ale Direcţiei supraveghere transporturi cu consultarea preşedintelui Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, respectiv a preşedintelui Consiliului de supraveghere din domeniul naval.(6) Direcţia relaţii externe şi comunicare, Direcţia juridic-contencios şi Direcţia supraveghere transporturi sunt subordonate direct preşedintelui Consiliului Concurenţei. Direcţia bunuri de consum, Direcţia servicii, Direcţia industrie şi energie, Direcţia ajutor de stat, Direcţia teritorială, Direcţia de analiză şi monitorizare a mediului concurenţial, Direcţia cercetare şi Serviciul carteluri sunt subordonate direct directorului general.(7) În cadrul Direcţiei ajutor de stat se organizează Serviciul de asistenţă tehnică şi cooperare.(8) În cadrul Serviciului carteluri se organizează Compartimentul licitaţii.(9) În cadrul Direcţiei cercetare se organizează Serviciul tehnologia informaţiei şi comunicaţii, Serviciul dezvoltare instituţională şi Unitatea economistului-şef.(10) În cadrul Direcţiei relaţii externe şi comunicare se organizează Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare.(11) În cadrul Direcţiei supraveghere transporturi se organizează Serviciul de supraveghere din domeniul feroviar şi Serviciul de supraveghere din domeniul naval.(12) În cadrul Direcţiei administrative se organizează Serviciul achiziţii publice şi Serviciul logistic.(13) Serviciul asistenţă plen, Compartimentul audit public intern şi Compartimentul documente clasificate sunt subordonate direct preşedintelui Consiliului Concurenţei.(14) Compartimentul asistenţă director general este subordonat direct directorului general.Articolul 9(1) În cadrul Consiliului Concurenţei sunt încadrate următoarele categorii de personal: funcţionari publici de specialitate, funcţionari publici pe funcţii publice generale, manageri publici şi personal contractual. Funcţia publică de specialitate este cea de inspector de concurenţă.(2) În cadrul Direcţiei supraveghere transporturi, al Serviciului de supraveghere feroviară şi al Serviciului de supraveghere din domeniul naval sunt încadrate aceleaşi categorii de personal ca şi în restul direcţiilor Consiliului Concurenţei. (3) Pentru realizarea obiectivelor şi atribuţiilor sale generale şi specifice, Consiliul Concurenţei poate colabora cu specialişti în diverse domenii de activitate, prin încheierea de convenţii civile sau contracte individuale de muncă cu timp parţial, după caz, în condiţiile legii. De asemenea Consiliul Concurenţei poate solicita şi primi sprijin din partea altor instituţii specializate ale statului.Secţiunea a 2-a Atribuţiile plenului şi ale membrilor acestuia, ale comisiilor şi ale preşedintelui Consiliului ConcurenţeiArticolul 10(1) Plenul Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:a) examinează propunerile direcţiilor de resort sau ale Serviciului carteluri privind declanşarea din oficiu a investigaţiilor;b) examinează propunerile de conexare sau disjungere a investigaţiilor;c) examinează rapoartele de investigaţie, cu eventualele obiecţii formulate la acestea, şi decide asupra măsurilor de luat;d) adoptă, în materia concentrărilor economice, deciziile prevăzute la art. 13 alin. (8), art. 47 alin. (2) şi (4) şi art. 48 din Legea concurenţei;e) acceptă sau respinge angajamente, în temeiul art. 49 din Legea concurenţei, şi aprobă modalitatea şi etapele îndeplinirii acestora;f) examinează propunerile direcţiilor de resort privind redeschiderea investigaţiei în cazul prevăzut la art. 49 alin. (5) din Legea concurenţei;g) hotărăşte în privinţa respingerii unei plângeri sau a declanşării unei investigaţii, în situaţia în care cel puţin un membru al comisiei sau preşedintele Consiliului Concurenţei solicită motivat acest lucru;h) face recomandări către mediul de afaceri, autorităţile publice sau consumatori, pentru facilitarea dezvoltării pieţei şi a concurenţei în cazul constatării unor disfuncţionalităţi ale pieţei în cadrul unei investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare economice;i) impune, prin decizie, măsurile necesare, adecvate şi proporţionale pentru remedierea disfuncţionalităţilor pieţei constatate în cadrul unei investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare economice;j) adoptă decizii privind măsurile interimare potrivit art. 50 din Legea concurenţei;k) examinează cererile privind aplicarea politicii de clemenţă, potrivit Instrucţiunilor privind condiţiile şi criteriile de aplicare a politicii de clemenţă, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 642/2019;l) decide asupra cererilor întreprinderilor privind recunoaşterea de către acestea a răspunderii pentru săvârşirea faptelor anticoncurenţiale în conformitate cu prevederile instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor pentru practici anticoncurenţiale;m) formulează avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice, care pot avea impact anticoncurenţial, şi poate recomanda modificarea acestora;n) formulează puncte de vedere în temeiul art. 28 din Legea concurenţei;o) adoptă decizii privind închiderea de investigaţii potrivit prevederilor art. 43 alin. (2) din Legea concurenţei;p) retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, denumit în continuare Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;q) sesizează autoritatea emitentă a unui act normativ prin care se instituie măsuri de ajutor de stat care nu respectă prevederile europene în domeniu, în vederea modificării sau abrogării;r) analizează şi adoptă proiectele actelor normative sau cu caracter reglementar privind activitatea Consiliului Concurenţei sau interesând activitatea acestuia;s) examinează şi aprobă raportul anual asupra situaţiei concurenţei, precum şi orice alte rapoarte privind concurenţa şi ajutoarele de stat;ş) examinează şi hotărăşte cu privire la propunerile direcţiilor de resort referitoare la aplicarea art. 8 alin. (2), art. 25 alin. (1) lit. g)-i), k)-n) şi art. 47 alin. (3) din Legea concurenţei;t) aprobă proiectul bugetului anual propriu, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea concurenţei;ţ) avizează proiectele de notificări de scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, precum şi informările privind măsurile de ajutor de stat exceptate de la obligaţia de notificare şi măsurile de ajutor de minimis;u) adoptă decizii de stopare sau recuperare a ajutoarelor de minimis, în condiţiile legii;v) avizează respectarea prevederilor specifice din domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat în cazul intenţiei de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice.(2) Plenul Consiliului Concurenţei constată săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a)-c) din Legea concurenţei, individualizează şi aplică amenda.(3) În situaţii de excepţie, pentru cazurile cu un grad de complexitate ridicat, plenul Consiliului Concurenţei constată şi sancţionează contravenţiile prevăzute de lege în competenţa decizională a comisiei, la cererea motivată a cel puţin unui membru al acesteia.(4) Plenul Consiliului Concurenţei adoptă decizia prevăzută la art. 58 din Legea concurenţei, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a acestuia.(5) Plenul Consiliului Concurenţei poate delega, în funcţie de complexitatea cazului, către o comisie formată din 3 membri ai plenului examinarea acestuia şi luarea deciziilor corespunzătoare. Hotărârea plenului de delegare a atribuţiilor şi de desemnare a componenţei comisiei va fi pusă în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei. Dacă în componenţa comisiei nu intră preşedintele Consiliului Concurenţei, prin ordinul de desemnare a acesteia va fi stabilit membrul care va conduce şedinţele.(6) Membrii plenului Consiliului Concurenţei au următoarele atribuţii:a) participă la dezbaterile din cadrul plenului sau al comisiilor, după caz, deliberând în conformitate cu atribuţiile legale conferite fiecărei formaţiuni deliberative;b) pot propune deschiderea investigaţiilor privind posibila încălcare a dispoziţiilor Legii concurenţei;c) pot propune deschiderea investigaţiilor privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri din diferite sectoare ale economiei;d) pot propune realizarea unor cercetări aprofundate privind posibila încălcare a prevederilor Legii privind concurenţa neloială;e) îndeplinesc orice alte atribuţii conform delegării preşedintelui.(7) Membrii plenului Consiliului Concurenţei prezintă în plen, la sfârşitul fiecărui an, modul de îndeplinire a atribuţiilor.(8) În scopul realizării eficiente a atribuţiilor, membrii plenului dispun de suportul Serviciului asistenţă plen, aflat în subordinea preşedintelui.Articolul 11(1) Comisiile desemnate potrivit prevederilor art. 19 alin. (2) din Legea concurenţei examinează propunerile formulate de direcţiile de resort sau de Serviciul carteluri, potrivit competenţelor acestora, cu excepţia propunerilor care sunt adresate preşedintelui sau plenului.(2) Comisiile Consiliului Concurenţei desemnate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea concurenţei, au următoarele atribuţii:a) adoptă decizii de respingere a plângerilor privind practicile anticoncurenţiale, potrivit art. 41 alin. (2) din Legea concurenţei, sau hotărăsc declanşarea unei investigaţii având ca obiect posibila încălcare a dispoziţiilor art. 5,6, 8 şi 13 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, ca urmare a soluţionării unei plângeri;b) constată şi aplică, prin decizie, sancţiunile pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 53 lit. a)-c), art. 54 şi art. 55 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea concurenţei;c) adoptă decizii prin care obligă la plata unor amenzi cominatorii potrivit prevederilor art. 59 din Legea concurenţei;d) examinează propunerile formulate de direcţiile de resort privind modul în care au fost puse în aplicare deciziile Consiliului Concurenţei, adoptate în comisie;e) adoptă decizia prevăzută la art. 58 din Legea concurenţei, dacă întreprinderea nu s-a conformat unei decizii a Comisiei Consiliului Concurenţei.(3) Plenul Consiliului Concurenţei poate delega unei comisii formate din 3 membri ai acestuia examinarea rapoartelor de investigaţie şi decizia asupra măsurilor de luat, analiza autorizărilor concentrărilor economice, precum şi a punctelor de vedere, a recomandărilor şi a avizelor formulate în realizarea atribuţiilor prevăzute de lege. Prin ordinul de stabilire a componenţei comisiei, preşedintele Consiliului Concurenţei va desemna pe unul dintre membrii acesteia pentru a conduce lucrările. La cererea motivată a cel puţin unuia dintre membrii comisiei sau a preşedintelui Consiliului Concurenţei, cazul cu care aceasta a fost învestită este supus atenţiei Plenului Consiliului Concurenţei, care va decide.Articolul 12(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:a) angajează patrimonial, prin semnătura sa, în calitate de ordonator principal de credite, Consiliul Concurenţei ca persoană juridică şi îl reprezintă ca instituţie publică în faţa persoanelor fizice şi juridice, a autorităţilor legislative, judiciare şi administrative, precum şi a altor instituţii româneşti şi străine, a organismelor şi organizaţiilor internaţionale;b) conduce şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei şi supune la vot propunerile membrilor plenului;c) emite ordine de punere în aplicare, suspendare sau abrogare a reglementărilor adoptate în plen de Consiliul Concurenţei, precum şi a regulamentelor şi instrucţiunilor aprobate de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi de Consiliul de supraveghere din domeniul naval;d) exercită temporar mandatul de preşedinte al Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar până la desemnarea unui nou preşedinte, respectiv pe perioada pentru care a intervenit indisponibilitatea exercitării mandatului preşedintelui Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, potrivit prevederilor art. 55 alin. (3^1) din Legea nr. 202/2016;e) desemnează prin ordin componenţa comisiilor Consiliului Concurenţei pentru fiecare caz;f) emite adresele de răspuns potrivit prevederilor art. 41 alin. (5) şi ale art. 47 alin. (1) din Legea concurenţei, atunci când plângerea, respectiv operaţiunea de concentrare economică nu cad sub incidenţa legii;g) poate solicita analizarea în plen a unui caz aflat spre soluţionare în competenţa unei comisii;h) dispune, prin ordin, efectuarea investigaţiilor pe baza hotărârii luate de plen sau de comisie, desemnând raportorul, la propunerea directorului general, şi poate recomanda un termen rezonabil de finalizare a investigaţiei;i) emite ordin prin care abilitează cu puteri de inspecţie, pentru fiecare caz, inspectorii de concurenţă;j) emite decizii privind caracterul protejat al comunicărilor dintre întreprinderi şi avocat, în temeiul dispoziţiilor art. 38 alin. (10) din Legea concurenţei;k) permite părţilor în cauză consultarea dosarului de investigaţie şi obţinerea, în format electronic, a unor copii şi extrase ale actelor procedurii de investigaţie;l) poate permite, prin ordin, consultarea, precum şi obţinerea unor copii sau extrase ale documentelor, datelor şi informaţiilor din dosarul cauzei care sunt confidenţiale, potrivit art. 45 alin. (4) din Legea concurenţei;m) fixează data până la care trebuie trimise observaţiile părţilor implicate în procedura de investigaţie, cu privire la conţinutul raportului de investigaţie, respectiv data audierii, după caz;n) poate desemna experţi şi poate admite, la cererea autorului plângerii, audierea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată;o) semnează avizele şi punctele de vedere emise de Consiliul Concurenţei potrivit Legii concurenţei şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, precum şi ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei prin care se dispun măsuri şi se aplică sancţiuni, cu excepţia deciziilor adoptate de comisiile Consiliului Concurenţei care se semnează de către membrii acestora;p) emite ordinul de închidere a unei investigaţii declanşate din oficiu, potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) din Legea concurenţei;q) exercită prerogative disciplinare asupra personalului Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, şi ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;r) numeşte şi revocă din funcţie membrii Consiliului naţional de supraveghere din domeniul feroviar, precum şi membrii Consiliului de supraveghere din domeniul naval;s) dispune derularea procedurilor de recrutare, promovare în grad/funcţie, detaşare, transfer al personalului Consiliului Concurenţei;ş) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul Consiliului Concurenţei;t) semnează avizele adoptate potrivit prevederilor art. 70 din Legea concurenţei;ţ) aprobă deplasările în ţară şi în străinătate pentru personalul instituţiei, în condiţiile legii;u) aprobă statul de funcţii, drepturile de natură salarială şi fişa postului pentru personalul din cadrul aparatului Consiliului Concurenţei;v) aprobă componenţa comisiei de monitorizare, programul de dezvoltare şi raportul asupra sistemului de control managerial intern, precum şi registrul riscurilor la nivelul Consiliului Concurenţei;w) aprobă proiectele derulate în cadrul instituţiei;x) aprobă adresele formulate în scopul îndeplinirii competenţelor Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014;y) exercită orice alte atribuţii care îi revin potrivit legii.(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate delega puteri de reprezentare, prin ordin, oricăruia dintre vicepreşedinţi sau consilieri de concurenţă, directorului general, directorilor, inspectorilor de concurenţă sau oricăror altor salariaţi, mandatul trebuind să menţioneze expres puterile delegate şi durata exercitării lor.(3) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, reprezentarea legală a Consiliului Concurenţei revine unuia dintre vicepreşedinţi sau, în lipsa acestora, unui alt membru al Plenului Consiliului Concurenţei, înlocuitorul fiind desemnat prin ordin al preşedintelui pe durata absenţei sau a indisponibilităţii sale.(4) Preşedintele Consiliului Concurenţei îşi poate organiza, potrivit dispoziţiilor legale, propriul cabinet.Secţiunea a 3-a Atribuţiile directorului general şi ale directorilor, directorilor adjuncţi, şefilor de serviciiArticolul 13Directorul general are următoarele atribuţii:a) coordonează implementarea obiectivelor strategice ale Consiliului Concurenţei;b) coordonează derularea proceselor şi a procedurilor de lucru care guvernează activitatea Consiliului Concurenţei, atât faţă de Plenul Consiliului Concurenţei, cât şi faţă de părţile implicate în procedurile Consiliului Concurenţei;c) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;d) urmăreşte respectarea regulilor procedurale, inclusiv dreptul la apărare al părţilor implicate şi dreptul terţilor de a lua parte la procedurile Consiliului Concurenţei;e) elaborează şi actualizează permanent fişele de post pentru personalul din subordine şi le transmite pentru păstrare la dosarul profesional;f) conduce, coordonează şi gestionează activitatea operaţională a direcţiilor şi compartimentelor din subordine;g) aprobă documentele, precum şi proiectele de ordine ale preşedintelui Consiliului Concurenţei şi proiectele de decizii ale Consiliului Concurenţei elaborate în cadrul direcţiilor şi compartimentelor pe care le coordonează, care se referă la activitatea acestor direcţii şi compartimente;h) verifică stadiul de operare exactă a fiecărui caz instrumentat de către direcţiile, serviciile şi compartimentele din subordinea sa;i) solicită date şi documente direcţiilor, serviciilor şi compartimentelor din structura organizatorică a instituţiei, conform însărcinărilor primite de la preşedintele Consiliului Concurenţei, având acces la documentele care circulă în cadrul acestora;j) urmăreşte prezentarea documentelor şi soluţionarea cazurilor în cadrul termenelor legale de către direcţiile, serviciile şi compartimentele din subordine, precum şi armonizarea programelor intercompartimentale;k) solicită îndeplinirea oricăror activităţi de către personalul din direcţiile, serviciile şi compartimentele din subordine, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate de către preşedintele Consiliului Concurenţei;l) coordonează, îndrumă, supraveghează şi raportează preşedintelui Consiliului Concurenţei modul în care sarcinile, dispoziţiile şi hotărârile luate la nivelul conducerii instituţiei sunt puse în aplicare de către direcţiile, serviciile şi compartimentele din subordinea sa;m) evaluează, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, activitatea profesională a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;n) propune preşedintelui Consiliului Concurenţei desemnarea raportorilor în cazurile investigate de Consiliul Concurenţei;o) aprobă nota prin care sunt desemnaţi membrii echipei de investigaţie, conform propunerii directorului direcţiei de resort, respectiv a şefului Serviciului carteluri;p) asistă şi îndrumă preşedintele şi Plenul Consiliului Concurenţei la respectarea procedurilor de lucru ale Consiliului Concurenţei;q) realizează informări, analize şi rapoarte solicitate de către preşedintele sau Plenul Consiliului Concurenţei;r) face propuneri de îmbunătăţire a activităţii Consiliului Concurenţei;s) participă la şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei fără drept de vot;ş) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Concurenţei în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei.Articolul 14Directorii, directorii adjuncţi şi şefii de serviciu au următoarele atribuţii:a) organizează, controlează şi răspund pentru realizarea în termen a sarcinilor stabilite de preşedintele Consiliului Concurenţei în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei, precum şi a celor stabilite pe cale ierarhică de către secretarul general, pentru personalul din subordine, sau directorul general, pentru personalul din subordine;b) răspund de distribuirea echilibrată a sarcinilor de serviciu către salariaţi, elaborând fişa postului pentru posturile din structura pe care o conduc;c) actualizează, atunci când este cazul, fişele de post pentru salariaţii din subordine şi le transmit pentru păstrare la dosarul profesional;d) repartizează lucrările personalului din subordine, stabilesc prioritatea lor şi răspund pentru soluţionarea acestora în termenele legale;e) susţin, alături de echipele de caz şi/sau personalul din subordine, lucrările elaborate de acestea în faţa conducerii;f) aprobă prin semnătură lucrările întocmite în cadrul structurii conduse, cu excepţia rapoartelor de investigaţie;g) coordonează şi gestionează resursele umane existente la nivelul compartimentului, în sensul motivării acestora şi al identificării nevoii de perfecţionare individuală;h) evaluează, în mod obiectiv şi în condiţiile legii, activitatea profesională a personalului din subordine, pe baza criteriilor de performanţă stabilite pentru îndeplinirea obiectivelor specifice domeniului de activitate pe care îl coordonează;i) fac propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii structurilor pe care le coordonează;j) formulează propuneri referitoare la asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării structurii conduse;k) asigură respectarea de către salariaţii din subordine a procesului de inventariere şi arhivare a lucrărilor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic al Consiliului Concurenţei, precum şi de predare a acestora la arhiva acestuia;l) asigură reprezentarea Consiliului Concurenţei, pe bază de mandat, la evenimente organizate pe plan intern şi extern, în domeniul de activitate pe care îl coordonează şi în limitele prevăzute de mandat;m) aprobă programarea concediilor de odihnă pentru salariaţii din subordine, cererile de efectuare a concediilor, cererile de reprogramare a efectuării concediilor de odihnă şi motivează cererile de rechemare din concediul de odihnă; n) asigură respectarea de către salariaţii din subordine a normelor de disciplină, ordine şi etică; o) aprobă foaia de prezenţă lunară pentru personalul din subordine;p) coordonează şi răspund de realizarea activităţilor care le sunt delegate;q) raportează periodic către superiorul ierarhic modul de îndeplinire a planului de acţiuni al structurii pe care o conduc; r) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Concurenţei sau, pe cale ierarhică, de către secretarul general, pentru personalul din subordine, ori directorul general, pentru personalul din subordine.Secţiunea a 4-a Atribuţiile direcţiilor, serviciilor şi compartimentelorArticolul 15Direcţia bunuri de consum, Direcţia servicii şi Direcţia industrie şi energie au următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;b) îndeplinesc obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;c) desfăşoară activităţi de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici anticoncurenţiale;d) analizează plângerile formulate potrivit prevederilor art. 41 din Legea concurenţei şi sesizările privind practici anticoncurenţiale, în scopul elaborării de propuneri corespunzătoare;e) analizează notificarea operaţiunilor de concentrare economică şi elaborează propuneri, pe baza celor constatate, în aplicarea prevederilor art. 47 din Legea concurenţei;f) întocmesc comunicările către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în scopul aplicării prevederilor art. 47 alin. (9) din Legea concurenţei;g) desfăşoară activităţile de descoperire şi investigare a cazurilor care privesc încălcarea dispoziţiilor art. 5, 6, 8 şi 13 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;h) efectuează inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 şi ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi, denumit în continuare Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004;i) realizează interviuri potrivit prevederilor art. 37 din Legea concurenţei;j) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2), art. 10, art. 13 alin. (8), art. 25 alin. (1) lit. e), g), h), i), k) şi n), art. 28, art. 43 alin. (2), art. 46-50, art. 53 lit. a)-c), art. 54, art. 55 alin. (1) şi (2), art. 57-59 din Legea concurenţei;k) efectuează investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei;l) elaborează propuneri privind soluţionarea cererilor de clemenţă;m) elaborează propuneri în vederea emiterii de avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice care pot avea impact anticoncurenţial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora;n) colaborează cu Serviciul asistenţă plen la elaborarea şi redactarea proiectelor de ordine şi decizii ale Consiliului Concurenţei emise în cazurile instrumentate; o) analizează, din perspectiva regulilor de concurenţă, documentaţia aferentă intenţiilor de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice şi formulează propuneri, împreună cu Direcţia teritorială şi Direcţia ajutor de stat, în vederea emiterii avizelor prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 51/2006; p) elaborează şi implementează proiectele Consiliului Concurenţei, individual şi în colaborare cu alte direcţii;q) elaborează propuneri în vederea formulării de către Consiliul Concurenţei a unor recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea măsurilor care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;r) transmit spre executare deciziile Consiliului Concurenţei şi procesele-verbale de constatare şi sancţionare şi urmăresc aplicarea efectivă a acestora, respectiv a obligaţiilor sau condiţiilor impuse de Consiliul Concurenţei, cu excepţia încasării taxei de autorizare şi a amenzii contravenţionale;s) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) lit. j) din Legea concurenţei;ş) colaborează cu organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile patronale în ceea ce priveşte politicile de ramură sau sectoriale;t) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;ţ) reprezintă Consiliul Concurenţei şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil, potrivit art. 25 alin. (1) lit. p) din Legea concurenţei;u) predau la arhiva Consiliului Concurenţei toate dosarele de investigaţie, studiile, rapoartele şi alte documente ce conţin date şi informaţii utile şi participă la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;v) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;w) îndeplinesc oricare alte atribuţii prevăzute de lege, specifice activităţii direcţiei, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv în materia concurenţei neloiale.Articolul 16Direcţia de analiză şi monitorizare a mediului concurenţial are următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;b) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;c) desfăşoară activităţi de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici de natură să restrângă sau să împiedice accesul operatorilor economici pe piaţa naţională sau a operatorilor economici români pe piaţa unică europeană;d) analizează şi desfăşoară activităţi de identificare a barierelor de natură a afecta libera concurenţă, prin restrângerea sau împiedicarea accesului operatorilor economici pe piaţa naţională sau a operatorilor economici români pe piaţa unică europeană;e) culege şi prelucrează date şi informaţii necesare întocmirii proiectului de informare a Guvernului, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2019, cu privire la identificarea barierelor de natură a afecta libera concurenţă şi implementării cadrului normativ privind protecţia know-how-ului şi a secretelor comerciale în domeniul de competenţă al Consiliului Concurenţei;f) efectuează investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei;g) analizează împreună cu celelalte structuri din cadrul Consiliului Concurenţei plângerile formulate potrivit prevederilor art. 41 din Legea concurenţei şi sesizările privind practici anticoncurenţiale, în scopul elaborării de propuneri corespunzătoare identificării barierelor la intrarea pe piaţă a operatorilor economici;h) desfăşoară activităţi de descoperire şi de investigare a cazurilor care privesc încălcarea prevederilor art. 8 din Legea concurenţei, prin acţiuni sau inacţiuni de natură a restrânge sau împiedica accesul operatorilor economici pe piaţa naţională;i) colaborează cu direcţiile de resort din cadrul Consiliului Concurenţei la efectuarea de inspecţii şi participă la inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei;j) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2), art. 25 alin. (1) lit. e), g),h)-k), art. 28, art. 43 alin. (2), art. 46,art. 53 lit. b) şi c), art. 54 şi art. 57-59 din Legea concurenţei;k) elaborează propuneri în vederea emiterii de avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice care pot avea impact anticoncurenţial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora;l) elaborează şi implementează proiectele Consiliului Concurenţei, individual şi în colaborare cu alte direcţii;m) elaborează propuneri în vederea formulării de către Consiliul Concurenţei a unor recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea măsurilor care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;n) transmite spre executare deciziile Consiliului Concurenţei şi urmăreşte aplicarea efectivă a acestora, respectiv a obligaţiilor sau condiţiilor impuse de Consiliul Concurenţei, cu excepţia plăţii amenzii contravenţionale;o) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) lit. j) din Legea concurenţei;p) colaborează cu organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile patronale în ceea ce priveşte politicile de ramură sau sectoriale;q) asigură dialogul permanent şi transparent cu asociaţiile de afaceri din România în scopul identificării barierelor la intrarea pe piaţă a operatorilor economici şi al perfecţionării cadrului legislativ pentru înlăturarea acestor bariere de natură a afecta libera concurenţă;r) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;s) reprezintă Consiliul Concurenţei şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil, potrivit art. 25 alin. (1) lit. p) din Legea concurenţei;ş) predă la arhiva Consiliului Concurenţei toate dosarele de investigaţie, studiile, rapoartele şi alte documente ce conţin date şi informaţii utile şi participă la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;t) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;ţ) îndeplineşte oricare alte atribuţii prevăzute de lege, specifice activităţii direcţiei, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei.Articolul 17(1) Serviciul carteluri are următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;b) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;c) desfăşoară activităţi de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici de natură a avea efecte anticoncurenţiale;d) analizează plângerile formulate în baza art. 41 din Legea concurenţei şi sesizările privind cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în scopul elaborării de propuneri corespunzătoare;e) desfăşoară activităţile de descoperire şi investigare a cazurilor care privesc încălcarea prevederilor art. 5 din Legea concurenţei, precum şi a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;f) efectuează inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;g) realizează interviuri potrivit prevederilor art. 37 din Legea concurenţei;h) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2), art. 49,art. 50 alin. (1)-(3),art. 53 lit. b) şi c), art. 55 alin. (1) lit. a) şi e) şi alin. (2), art. 57-59 din Legea concurenţei;i) elaborează propuneri privind soluţionarea cererilor de clemenţă;j) elaborează şi implementează proiectele Consiliului Concurenţei, individual şi în colaborare cu alte direcţii;k) transmite spre executare deciziile Consiliului Concurenţei şi procesele-verbale de constatare şi sancţionare şi urmăreşte aplicarea efectivă a acestora, respectiv a obligaţiilor sau condiţiilor impuse de Consiliul Concurenţei, cu excepţia plăţii amenzii contravenţionale;l) predă la arhiva Consiliului Concurenţei toate dosarele de investigaţie, studiile, rapoartele şi alte documente care conţin date şi informaţii utile şi participă la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;m) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;n) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;o) reprezintă Consiliul Concurenţei şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil, potrivit art. 25 alin. (1) lit. p) din Legea concurenţei;p) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) lit. j) din Legea concurenţei;q) îndeplineşte oricare alte atribuţii prevăzute de lege, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei, specifice activităţii serviciului.(2) În cadrul Serviciului carteluri funcţionează Compartimentul licitaţii, care, în plus faţă de atribuţiile generale ale Serviciului carteluri:a) analizează solicitările autorităţilor contractante formulate în temeiul art. 167 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 98/2016, în scopul elaborării de propuneri corespunzătoare;b) elaborează propuneri în vederea emiterii de avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice din domeniul achiziţiilor publice, care pot avea impact anticoncurenţial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora.Articolul 18(1) Direcţia ajutor de stat are următoarele atribuţii:a) analizează proiectele notificărilor privind posibile măsuri de ajutor de stat supuse obligaţiei de notificare, ale informărilor privind măsurile de ajutor de stat care intră în domeniul de aplicare a exceptărilor pe categorii, ale măsurilor de ajutor de minimis, proiectele actelor normative sau administrative care instituie măsurile respective, proiectele de acte normative sau administrative prin care se instituie scheme/ajutoare individuale, după caz, sub formă de compensări pentru prestarea unui serviciu de interes economic general sau a unei obligaţii de serviciu public şi elaborează propuneri în vederea emiterii de avize din punctul de vedere al respectării reglementărilor în domeniu;b) analizează, din perspectiva regulilor de ajutor de stat, documentaţia aferentă intenţiilor de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice şi elaborează propuneri, împreună cu Direcţia teritorială şi direcţiile de concurenţă responsabile, în vederea emiterii avizelor prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 51/2006;c) elaborează propuneri în vederea emiterii de opinii, puncte de vedere, avize privind proiectele de acte normative din punctul de vedere al conformităţii cu legislaţia în domeniul ajutorului de stat;d) solicită iniţiatorului, furnizorului, beneficiarului sau altor persoane interesate orice date şi informaţii suplimentare necesare emiterii de avize, îndeplinirii altor atribuţii prevăzute de lege şi, după caz, iniţiază, organizează şi efectuează verificări la faţa locului atunci când există îndoieli serioase în legătură cu datele transmise;e) propune măsuri privind modificarea, completarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative ce instituie ajutoare de stat care conduc la încălcarea reglementărilor naţionale şi/sau comunitare în materia ajutorului de stat;f) organizează şi pregăteşte reuniunile Comitetului interministerial de ajutor de stat şi asigură asistenţă de specialitate în domeniul ajutorului de stat în cadrul grupurilor de lucru interinstituţionale la care participă sau pe care le convoacă;g) asigură administrarea şi actualizarea paginii web a Reţelei naţionale de ajutor de stat - RENAS;h) asigură administrarea şi actualizarea Registrului ajutoarelor de stat din România - RegAS, precum şi a procedurilor asociate funcţionării acestuia, din perspectiva regulilor din domeniul ajutorului de stat;i) validează informaţiile referitoare la măsurile de ajutor încărcate în RegAS de furnizorii sau administratorii acestora, prin confruntarea informaţiei electronice cu formatul documentar al acestora;j) acordă asistenţă furnizorilor şi administratorilor măsurilor de ajutor, în vederea încărcării corecte şi complete, în RegAS, a informaţiilor solicitate de sistemul informatic;k) elaborează regulamente în vederea aplicării reglementărilor naţionale şi comunitare din domeniul ajutorului de stat;l) realizează activităţile de monitorizare, la nivel naţional, a ajutoarelor de stat şi de minimis, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014;m) colaborează cu autorităţile şi structurile care coordonează şi/sau derulează programe/proiecte cofinanţate din fonduri structurale;n) elaborează rapoarte semestriale de activitate ale Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat, care sunt prezentate Guvernului României;o) elaborează propuneri de răspunsuri la sesizările/solicitările privind domeniul ajutorului de stat formulate de autorităţile publice/alte persoane interesate;p) formulează propuneri în vederea solicitării adoptării de către furnizorii de ajutor de stat de măsuri corespunzătoare, potrivit legii, în vederea recuperării sau rambursării ajutorului de stat în cazul în care nu au fost respectate condiţiile sau obligaţiile prevăzute în actul normativ de instituire a măsurii în cauză;q) formulează propuneri în vederea emiterii de decizii de stopare sau recuperare a ajutoarelor de minimis, cu titlu executoriu, în cazul în care furnizorul nu adoptă măsurile corespunzătoare, potrivit legii, în vederea stopării, recuperării sau rambursării ajutorului de minimis acordat ilegal sau utilizat abuziv de către beneficiar;r) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;s) urmăreşte asigurarea transparenţei relaţiilor financiare dintre autorităţile şi întreprinderile publice, precum şi a transparenţei financiare în cadrul anumitor întreprinderi;ş) contribuie la mediatizarea problematicii ajutorului de stat, precum şi la specializarea personalului din administraţia centrală şi locală cu atribuţii în acest domeniu;t) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;ţ) elaborează şi implementează proiectele Consiliului Concurenţei, individual şi în colaborare cu alte direcţii;u) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;v) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;w) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în dispoziţiile legale în materia ajutorului de stat sau concurenţei, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei.(2) În cadrul Direcţiei ajutor de stat funcţionează Serviciul de asistenţă tehnică şi cooperare, care are următoarele atribuţii:a) asigură asistenţa de specialitate la elaborarea notificărilor şi a informărilor privind posibile măsuri de ajutor de stat şi a proiectelor actelor care instituie măsurile respective şi acordă consultanţă de specialitate la solicitarea autorităţilor publice şi altor iniţiatori sau furnizori în domeniul ajutorului de stat;b) transmite Comisiei Europene notificările şi informările privind posibile măsuri de ajutor de stat în sistemul State Aid Notification Interactive - SANI şi elaborează cererile de retragere a notificărilor de la Comisia Europeană, în cazul în care primeşte o astfel de solicitare în timp util;c) formulează şi transmite iniţiatorului observaţii pe marginea proiectelor schemelor de ajutor de minimis cu privire la respectarea regulilor specifice, la solicitarea acestuia;d) asigură suportul pentru reprezentarea României în faţa Comisiei Europene în procedurile europene privind ajutorul de stat, precum şi în relaţiile de cooperare cu alte instituţii şi organizaţii europene şi internaţionale în domeniul ajutorului de stat, inclusiv prin promovarea schimbului de experienţă şi informaţii;e) participă la elaborarea de răspunsuri, explicaţii, formulări de poziţii sau alte acte, cu consultarea iniţiatorului, furnizorului sau beneficiarului ajutorului de stat, în scopul transmiterii acestora Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles, şi pregăteşte informările ce se transmit iniţiatorului, furnizorului sau beneficiarului, după caz, cu privire la deciziile adoptate de Comisia Europeană, primite prin intermediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană de la Bruxelles;f) acordă consultanţă de specialitate în domeniul ajutorului de stat în procesul de elaborare/implementare a măsurilor cu incidenţă în domeniul ajutorului de stat;g) colaborează cu personalul împuternicit de Comisia Europeană atunci când acesta întreprinde acţiuni de control la faţa locului;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în dispoziţiile legale în materia ajutorului de stat, dispuse de către directorul general, directorul direcţiei ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei.Articolul 19(1) Direcţia cercetare are următoarele atribuţii:a) desfăşoară activităţile de descoperire şi investigare a cazurilor care privesc încălcarea prevederilor art. 5 şi 6 din Legea concurenţei, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;b) efectuează investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. g), precum şi investigaţii privind incidenţa art. 5,6, 8, 13 şi art. 47 alin. (3) din Legea concurenţei şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dispuse în conformitate cu procedurile Consiliului Concurenţei;c) efectuează inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;d) elaborează strategia privind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor - TIC, precum şi strategia privind managementul cunoaşterii ale Consiliului Concurenţei şi coordonează implementarea acestora;e) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) lit. h) şi m)-o) din Legea concurenţei;f) analizează plângeri formulate potrivit prevederilor art. 41 din Legea concurenţei şi sesizări privind o practică anticoncurenţială;g) desfăşoară activităţi de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici de natură a avea efecte anticoncurenţiale;h) asigură diseminarea la nivelul Consiliului Concurenţei a rezultatelor activităţii de cercetare, analiză economică sau de tehnologia informaţiei - TI;i) realizează materiale de analiză privind: condiţiile generale şi structura pieţelor, comportamentul de piaţă al întreprinderilor, performanţa pieţelor şi politicile publice care influenţează caracteristicile pieţelor;j) desfăşoară activităţi de colectare, evaluare, colaţionare şi analiză a informaţiilor din diverse surse, oferind beneficiarilor concluzii, ipoteze, estimări şi predicţii necesare în îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor organizaţionale;k) asigură suport de specialitate pentru fundamentarea deciziilor operaţionale, tactice şi strategice la nivelul instituţiei; l) asigură facilitarea schimburilor de informaţii şi produse analitice la nivelul reţelei autorităţilor de concurenţă;m) oferă consultanţă conducerii compartimentelor din cadrul instituţiei în vederea utilizării instrumentelor de analiză şi interpretare a datelor;n) întocmeşte periodic sau la cerere situaţii privind activitatea desfăşurată de direcţiile, serviciile şi compartimentele din cadrul Consiliului Concurenţei;o) elaborează proiectele de raport anual al Consiliului Concurenţei şi de raport asupra stării concurenţei în sectoare-cheie din economie;p) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;q) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune al Consiliului Concurenţei;r) oferă sprijin Direcţiei juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti;s) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea concurenţei, dispuse de către preşedinte, Plenul Consiliului Concurenţei sau directorul general.(2) În cadrul Direcţiei cercetare funcţionează Serviciul tehnologia informaţiei şi comunicaţii care are următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;b) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;c) efectuează inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;d) planifică operaţiile şi alocă resursele tehnice disponibile necesare pentru menţinerea în funcţiune şi dezvoltarea soluţiilor curente de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC);e) asigură suportul tehnic de specialitate pentru angajaţii Consiliului Concurenţei;f) identifică procesele de lucru din organizaţie care determină cerinţe de TIC şi face propuneri corespunzătoare pentru planificarea bugetului pentru TIC;g) asigură comunicaţiile de date/voce pentru toate structurile din cadrul Consiliului Concurenţei;h) asigură schimbul de date informatizat cu instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, conform protocoalelor de colaborare;i) asigură asistenţă de specialitate pentru analiza volumelor mari de date colectate prin sistemele informatice implementate;j) asigură administrarea locală a aplicaţiilor online ale Comisiei Europene: European Competition Network - ECN, SANI şi State Aid Reporting Interactive - SARI;k) culege şi prelucrează date în format electronic pe parcursul investigaţiilor şi participă la derularea inspecţiilor, la analiza de tip forensic TI a datelor şi asigură suportul necesar pentru derularea în bune condiţii a audierilor, interviurilor, teleconferinţelor şi şedinţelor de lucru din cadrul Consiliului Concurenţei;l) proiectează şi implementează politica de securitate a sistemelor informatice ale Consiliului Concurenţei;m) asigură asistenţă de specialitate pentru derularea investiţiilor şi a proiectelor cu componentă TIC;n) asigură asistenţă de specialitate pentru derularea procedurilor de achiziţie publică în domeniul tehnologiei informaţiei (TI);o) organizează activităţile legate de instruirea/autoinstruirea personalului pentru utilizarea TIC;p) întreţine şi asigură funcţionarea Sistemului informatic integrat - SII al Consiliului Concurenţei;q) participă, alături de celelalte direcţii, la elaborarea şi implementarea proiectelor Consiliului Concurenţei, prin asigurarea consultanţei de specialitate;r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea concurenţei, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei, specifice activităţii direcţiei.(3) În cadrul Direcţiei cercetare funcţionează Serviciul dezvoltare instituţională care are următoarele atribuţii:a) elaborează şi propune documentele strategice ale instituţiei, în colaborare cu direcţiile, serviciile şi compartimentele instituţiei;b) asigură alinierea planului anual al instituţiei cu priorităţile strategice;c) elaborează strategia de dezvoltare instituţională a Consiliului Concurenţei;d) coordonează activităţile de definire a proceselor de lucru şi pe cele aferente managementului cunoaşterii;e) elaborează proceduri operaţionale şi de sistem în domeniul său de activitate;f) monitorizează acţiunile prevăzute în planul anual de acţiune şi măsurile dispuse de conducerea instituţiei în procesul de stabilire a obiectivelor anuale ale direcţiilor, serviciilor şi compartimentelor din cadrul instituţiei;g) monitorizează îndeplinirea obiectivelor din planul anual de acţiune al instituţiei;h) propune măsuri de optimizare a structurii planului anual de acţiune şi a indicatorilor de performanţă;i) coordonează procesul de elaborare a metodologiei privind proiectele derulate potrivit planului de acţiuni anual al instituţiei;j) asigură consultanţă direcţiilor, serviciilor şi compartimentelor din cadrul Consiliului Concurenţei în elaborarea, monitorizarea şi raportarea rezultatelor realizate în cadrul proiectelor derulate;k) colaborează cu persoanele responsabile în vederea elaborării şi dezvoltării sistemelor de control managerial intern;l) colaborează cu direcţiile, serviciile şi compartimentele instituţiei în vederea definirii şi evaluării indicatorilor de performanţă;m) colaborează cu conducătorii direcţiilor, serviciilor şi compartimentelor din cadrul Consiliului Concurenţei în vederea definirii proceselor de management al resurselor umane, respectiv planificarea resurselor umane, recrutare şi selecţie, integrare profesională, formare profesională şi dezvoltarea carierei;n) elaborează şi propune politicile de resurse umane în concordanţă cu misiunea şi strategia instituţiei;o) oferă consultanţă şefilor de direcţii, servicii şi compartimente din cadrul instituţiei în vederea utilizării instrumentelor de dezvoltare a resurselor umane;p) configurează, administrează şi dezvoltă aplicaţia de evaluare a performanţelor profesionale ale angajaţilor instituţiei;q) planifică şi coordonează procesul de integrare a noilor angajaţi;r) centralizează propunerile direcţiilor, serviciilor şi compartimentelor, analizează, identifică şi propune activităţi de formare profesională specializată;s) evaluează, analizează şi propune utilizarea eficientă a competenţelor angajaţilor, în conformitate cu nevoile instituţiei;ş) propune utilizarea de instrumente din managementul resurselor umane în scopul creării unui mediu de lucru eficient;t) coordonează proiectele de definire, evaluare şi ajustare a competenţelor şi abilităţilor angajaţilor, în conformitate cu nevoile instituţiei, şi propune măsuri de optimizare a modalităţilor de lucru în cadrul instituţiei;ţ) identifică oportunităţi de finanţare externă în domeniul specific de activitate;u) dezvoltă instrumente şi acordă consultanţă angajaţilor în scopul îmbunătăţirii relaţionării şi gestionării conflictelor;v) planifică şi coordonează organizarea stagiilor de pregătire practică în cadrul instituţiei;w) întocmeşte planul de perfecţionare profesională a personalului şi îl supune aprobării preşedintelui Consiliului Concurenţei şi îndeplineşte demersurile necesare participării la cursurile de formare/perfecţionare profesională;x) întocmeşte raportul anual privind formarea profesională a angajaţilor din cadrul Consiliului Concurenţei;y) participă la promovarea în mediul on-line şi prin alte mijloace de promovare a activităţilor de recrutare şi a activităţilor care contribuie la îmbunătăţirea proceselor de selecţie de resurse umane;z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea concurenţei, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârii Plenului Consiliului Concurenţei, specifice activităţii direcţiei.(4) În cadrul Direcţiei cercetare funcţionează Unitatea economistului-şef, organizată la nivel de serviciu, care are următoarele atribuţii:a) efectuează investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. g), precum şi investigaţii privind incidenţa art. 5, 6, 8, 13 şi art. 47 alin. (3) din Legea concurenţei şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, dispuse în conformitate cu procedurile Consiliului Concurenţei;b) acordă sprijin în probleme de natură economică, financiară, statistică sau econometrică, din perspectivă teoretică şi analitică, direcţiilor de resort, Serviciului carteluri şi celorlalte structuri din cadrul Consiliului Concurenţei;c) efectuează inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;d) acordă consultanţă de specialitate cu privire la analizele de natură economică realizate de direcţiile de resort şi de Serviciul carteluri;e) desfăşoară activităţi de cercetare privind aplicarea analizei economice, precum şi a tehnicilor statistice şi econometrice în cadrul politicii de concurenţă;f) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Legea concurenţei, dispuse de către directorul general ori preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei, specifice activităţii direcţiei.Articolul 20(1) Direcţia juridic-contencios are următoarele atribuţii:a) acordă consultanţă de specialitate membrilor Plenului Consiliului Concurenţei şi personalului din direcţiile de resort şi din Serviciul carteluri;b) acordă consultanţă juridică direcţiilor din subordinea secretarului general;c) reprezintă Consiliul Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, aceasta incluzând activitatea de formulare a întâmpinărilor, răspunsurilor la întâmpinare, notelor de şedinţă, concluziilor scrise, precum şi activitatea ce ţine de pledarea cauzelor în faţa instanţelor judecătoreşti;d) întocmeşte cererile de autorizare judiciară pentru inspecţiile Consiliului Concurenţei, precum şi cererile de chemare în judecată şi căile de atac ordinare şi/sau extraordinare împotriva hotărârilor judecătoreşti ce vor fi semnate de către preşedintele Consiliului Concurenţei ori înlocuitorul acestuia;e) colaborează cu inspectorii de concurenţă care au instrumentat cazurile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti;f) colaborează cu direcţiile de resort din cadrul Consiliului Concurenţei la efectuarea de inspecţii şi participă la inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;g) semnalează în cadrul instituţiei publicarea în Monitorul Oficial al României a reglementărilor Consiliului Concurenţei;h) avizează, în prealabil, pentru legalitate deciziile Consiliului Concurenţei, ordinele preşedintelui Consiliului Concurenţei, contractele de achiziţie publică, precum şi alte acte juridice pentru care legislaţia prevede obligaţia avizării de legalitate;i) colaborează cu celelalte direcţii, servicii şi compartimente la redactarea actelor emise de Consiliul Concurenţei şi de preşedintele acestuia;j) efectuează cercetări de doctrină şi jurisprudenţă în domeniul concurenţei în dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată în care Consiliul Concurenţei este parte;k) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei, în colaborare cu direcţiile de resort şi direcţiile şi compartimentele din subordinea secretarului general;l) asigură obţinerea avizelor şi a aprobărilor legale de la Consiliul Legislativ şi de la alte organe, potrivit dispoziţiilor legale;m) transmite spre informare organelor de executare fiscală hotărârile judecătoreşti executorii/definitive care vizează venituri bugetare sub forma amenzilor contravenţionale aplicate de Consiliul Concurenţei;n) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;o) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;p) colaborează cu direcţiile de resort în vederea prezentării şi susţinerii poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;q) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de către preşedintele Consiliului Concurenţei în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor Plenului Consiliului Concurenţei, specifice activităţii direcţiei.(2) Activitatea desfăşurată în cadrul direcţiei de către inspectorii de concurenţă cu studii superioare juridice constituie vechime în muncă juridică în sensul prevederilor art. 7 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare.Articolul 21(1) Direcţia relaţii externe şi comunicare are următoarele atribuţii:a) participă la investigaţiile şi la inspecţiile derulate de Consiliul Concurenţei şi colaborează cu persoanele responsabile de politica de clemenţă şi cu cele responsabile de inspecţiile inopinate din cadrul Consiliului Concurenţei în cazurile în care sunt incidente regulile de concurenţă europene sau atunci când Comisia Europeană sau o altă autoritate naţională de concurenţă solicită asistenţa Consiliului Concurenţei;b) participă, alături de celelalte direcţii şi de Serviciul carteluri din cadrul Consiliului Concurenţei, la implementarea proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile, respectiv: proiectele din programele europene şi proiectele din cadrul asistenţei bilaterale;c) coordonează participarea Consiliului Concurenţei la activitatea organizaţiilor internaţionale cu care colaborează, precum Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD, Reţeaua Internaţională a Concurenţei - ICN, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare - UNCTAD, Organizaţia Mondială a Comerţului - OMC şi formulează punctul de vedere al Consiliului Concurenţei în colaborare cu celelalte direcţii;d) iniţiază relaţiile de colaborare cu instituţii similare din străinătate şi asigură derularea acestora;e) asigură condiţiile necesare în vederea organizării şi desfăşurării misiunilor în străinătate ale membrilor şi/sau ale personalului Consiliului Concurenţei, precum şi ale misiunilor străine la sediul Consiliului Concurenţei;f) organizează şi desfăşoară manifestări specifice, cu caracter internaţional, cum sunt: stagii, conferinţe, seminare şi simpozioane, menite să contribuie la pregătirea profesională a personalului Consiliului Concurenţei;g) organizează activităţi de informare-documentare în domeniul relaţiilor internaţionale;h) asigură traduceri din şi în limbile străine ale unor acte şi documente relevante legate de activitatea internaţională a instituţiei;i) acordă asistenţă de specialitate în domeniul relaţiilor internaţionale pentru toate structurile componente ale Consiliului Concurenţei;j) îndeplineşte oricare alte sarcini aferente relaţiilor internaţionale ce revin Consiliului Concurenţei conform legislaţiei în vigoare, potrivit dispoziţiei date de către preşedintele Consiliului Concurenţei;k) coordonează participarea Consiliului Concurenţei în cadrul European Competition Network, denumită în continuare ECN, şi gestionează schimbul de informaţii vehiculate în cadrul acesteia, prin intermediul persoanei autorizate - ADO, în cazul informaţiilor confidenţiale, şi prin punctul de contact general, în cazul informaţiilor care nu sunt supuse unui regim special;l) gestionează informaţiile în cazurile de concentrare economică care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 139/2004 prin intermediul responsabilului de concentrările economice;m) asigură îndeplinirea obligaţiilor de informare şi cooperare impuse Consiliului Concurenţei prin Regulamentul (CE) nr. 1/2003, în cazurile instrumentate de Consiliul Concurenţei, şi colaborează cu direcţiile de resort şi Serviciul carteluri pentru întocmirea documentelor necesare în acest sens;n) monitorizează bazele de date specifice ECN în vederea identificării cazurilor care pot prezenta interes pentru Consiliul Concurenţei;o) colaborează cu celelalte direcţii în vederea asigurării participării Consiliului Concurenţei la reuniunile comitetelor consultative convocate de Comisia Europeană, la reuniunile grupurilor şi subgrupurilor de lucru ECN, precum şi la alte reuniuni organizate în cadrul acestei reţele;p) elaborează răspunsuri la cererile de informaţii şi formulează poziţii de proiecte legislative europene în scopul transmiterii acestora către Comisia Europeană sau autorităţile naţionale de concurenţă, în colaborare cu celelalte direcţii ale Consiliului Concurenţei şi cu Serviciul carteluri;q) monitorizează îndeplinirea obligaţiilor României prevăzute în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, ce revin în responsabilitatea Consiliului Concurenţei, şi participă la îndeplinirea atribuţiilor pe care le are autoritatea de concurenţă naţională şi care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene;r) aplică strategia generală stabilită în plenul Consiliului Concurenţei;s) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;ş) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;t) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de către preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârilor plenului Consiliului Concurenţei, specifice activităţii direcţiei.(2) În cadrul Direcţiei relaţii externe şi comunicare funcţionează Serviciul relaţii instituţionale şi comunicare, care are următoarele atribuţii:a) întocmeşte materialele pentru informarea publicului în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat, prin mass-media şi alte mijloace;b) stabileşte şi menţine legături permanente şi eficiente cu mass-media şi elaborează documente de presă şi materiale informative;c) elaborează strategii de relaţii publice şi campanii de informare şi evaluează impactul activităţii de comunicare;d) prin responsabilul desemnat, asigură contactele media, iar, atunci când este cazul, organizează şi conferinţele de presă;e) soluţionează solicitările de informaţii publice adresate de persoane fizice sau juridice, potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, actualizează în mod permanent informaţiile de interes public şi întocmeşte raportul privind accesul la informaţiile de interes public;f) asigură relaţia cu publicul, primeşte şi înregistrează petiţiile, urmăreşte soluţionarea acestora în colaborare cu direcţia/direcţiile implicată/implicate şi expediază răspunsurile către petiţionari, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare, şi întocmeşte semestrial raportul privind soluţionarea petiţiilor;g) urmăreşte parcursul actelor normative care au primit aviz din partea Consiliului Concurenţei;h) asigură colaborarea cu celelalte autorităţi şi instituţii publice în vederea facilitării comunicării interinstituţionale şi asigurării prevalenţei regulilor de concurenţă şi ajutor de stat asupra proiectelor de acte normative care pot avea impact anticoncurenţial.Articolul 22(1) Direcţia teritorială are următoarele atribuţii:a) desfăşoară activităţi de cunoaştere a pieţelor, în vederea detectării existenţei unor fenomene sau practici anticoncurenţiale;b) monitorizează, pe plan local, comportamentul pe piaţă al întreprinderilor sau al asociaţiilor de întreprinderi, din punctul de vedere al Legii concurenţei şi al Legii privind concurenţa neloială;c) acordă sprijin Direcţiei ajutor de stat în vederea verificării datelor şi informaţiilor raportate de către furnizorii de ajutor de stat, atunci când există îndoieli serioase cu privire la corectitudinea acestora;d) acordă asistenţă de specialitate furnizorilor de ajutor de stat în vederea întocmirii raportărilor privind ajutoarele de stat acordate la nivel local şi elaborării schemelor de ajutor de stat;e) analizează plângerile formulate potrivit prevederilor art. 41 din Legea concurenţei şi sesizările privind practicile anticoncurenţiale şi sesizările privind practicile de concurenţă neloială, în scopul elaborării de propuneri corespunzătoare;f) colaborează cu direcţiile Consiliului Concurenţei pe probleme specifice din domeniul feroviar;g) desfăşoară activităţi de cercetare a cazurilor care privesc încălcarea prevederilor Legii privind concurenţa neloială;h) desfăşoară activităţile de descoperire şi investigare a cazurilor care privesc încălcarea dispoziţiilor art. 5, 6, 8 şi 13 din Legea concurenţei, precum şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;i) efectuează inspecţii potrivit prevederilor art. 38-40 din Legea concurenţei, inclusiv ca urmare a unei solicitări adresate Consiliului Concurenţei de către Comisia Europeană sau de o altă autoritate de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;j) realizează interviuri potrivit prevederilor art. 37 din Legea concurenţei;k) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2), art. 25 alin. (1) lit. e), g), h), i), k) şi n), art. 28, art. 43 alin. (2), art. 46, art. 49 alin. (1)-(5) şi (7), art. 50 alin. (1)-(3) şi (5), art. 53 lit. b) şi c), art. 54, art. 55 alin. (1) lit. a) şi e) şi alin. (2) şi ale art. 57-59 din Legea concurenţei;l) efectuează investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. g) din Legea concurenţei, dispuse de Consiliul Concurenţei, în principal, cu privire la pieţe locale;m) elaborează propuneri privind soluţionarea cererilor de clemenţă;n) elaborează propuneri în vederea emiterii de avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice care pot avea impact anticoncurenţial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora;o) elaborează şi implementează proiectele Consiliului Concurenţei, individual şi în colaborare cu alte direcţii;p) elaborează propuneri în vederea formulării de către Consiliul Concurenţei a unor recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea măsurilor care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;q) transmite spre executare deciziile Consiliului Concurenţei şi procesele-verbale de constatare şi sancţionare şi urmăreşte, la nivel local, aplicarea efectivă a acestora, cu excepţia încasării taxei de autorizare şi a amenzii contravenţionale;r) elaborează propuneri pentru aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) lit. j) din Legea concurenţei;s) analizează solicitările unităţilor administrativ-teritoriale competente, denumite în continuare UAT, ori ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, având ca scop serviciile de utilităţi publice căreia i-au fost transferate responsabilităţile UAT-urilor membre privind organizarea şi reglementarea serviciului de utilităţi publice de avizare a măsurilor administrative de atribuire directă a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, precum şi documentaţia aferentă şi formulează propuneri de soluţionare a acestora, împreună cu direcţiile de resort şi cu Direcţia ajutor de stat, în vederea emiterii avizelor prevăzute de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 51/2006;ş) analizează proiectele de acte normative sau administrative prin care se instituie scheme/ajutoare de minimis şi formulează propuneri în vederea emiterii avizelor din punctul de vedere al respectării reglementărilor în domeniu;t) supraveghează intervenţiile pe piaţă ale organelor administraţiei publice locale în vederea respectării normelor legale în domeniul concurenţei;ţ) colaborează cu organele administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu organizaţiile patronale în ceea ce priveşte politicile de ramură sau sectoriale;u) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;v) reprezintă Consiliul Concurenţei şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil, potrivit art. 25 alin. (1) lit. p) din Legea concurenţei;w) elaborează trimestrial programul-cadru de activitate pe baza sarcinilor primite de la conducerea Consiliului Concurenţei, a propunerilor celorlalte direcţii, servicii, compartimente şi alte structuri din cadrul Consiliului Concurenţei, pe care îl prezintă spre aprobare preşedintelui;x) întocmeşte situaţiile privind necesarul de fonduri pentru cheltuieli materiale şi de personal şi propunerile de repartizare în teritoriu a creditelor bugetare;y) urmăreşte realizarea logisticii necesare funcţionării aparatului teritorial;z) asigură informarea, documentarea şi pregătirea profesională a personalului din cadrul aparatului teritorial;aa) aplică strategia generală stabilită de Plenul Consiliului Concurenţei;bb) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;cc) predă la arhiva Consiliului Concurenţei toate dosarele de investigaţie, studiile, rapoartele şi alte documente ce conţin date şi informaţii utile şi participă la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;dd) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;ee) îndeplineşte oricare alte atribuţii prevăzute de lege, specifice activităţii direcţiei, dispuse de către directorul general ori de către preşedinte în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 12 sau ca urmare a hotărârii plenului Consiliului Concurenţei.(2) Direcţia teritorială îşi desfăşoară activitatea la sediul central şi în spaţii de lucru aflate în reşedinţele de judeţ, denumite în mod generic „inspectorate de concurenţă“.Articolul 23(1) Direcţia supraveghere transporturi are următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Consiliul Concurenţei, de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi de Consiliul de supraveghere din domeniul naval;b) monitorizează îndeplinirea obiectivelor şi activităţilor prevăzute în planul anual de acţiune;c) conduce, coordonează şi gestionează activitatea operaţională a serviciilor din subordine;d) primeşte, înregistrează şi asigură evidenţa, distribuţia şi circulaţia corespondenţei repartizate spre soluţionare, potrivit competenţelor;e) verifică stadiul de soluţionare a cazurilor instrumentate de către serviciile din subordine;f) solicită orice date, informaţii, note de informare, analiză, sinteze, din sfera atribuţiilor direcţiei, de la serviciile din subordinea sa;g) urmăreşte soluţionarea în termen a lucrărilor încredinţate serviciilor din subordine;h) solicită îndeplinirea oricăror activităţi de către personalul din serviciile din subordine, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate de către preşedintele Consiliului Concurenţei, preşedintele Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul naval;i) coordonează, îndrumă, supraveghează şi raportează preşedintelui Consiliului Concurenţei modul în care sarcinile, dispoziţiile şi hotărârile luate la nivelul Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi la nivelul Consiliului de supraveghere din domeniul naval sunt puse în aplicare de către serviciile din subordinea sa;j) realizează informări, analize şi rapoarte solicitate de către preşedintele Consiliului Concurenţei, Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi de către Consiliul de supraveghere din domeniul naval;k) face propuneri de îmbunătăţire a activităţii direcţiei şi a serviciilor din subordinea sa;l) participă la şedinţele Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi la şedinţele Consiliului de supraveghere din domeniul naval;m) reprezintă Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi Consiliul de supraveghere din domeniul naval şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice direcţiei;n) colaborează cu celelalte structuri din cadrul Consiliului Concurenţei, persoane juridice, instituţii şi autorităţi publice din ţară şi străinătate în domeniul de activitate, pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice;o) realizează schimbul de informaţii şi de experienţă în domeniul feroviar şi naval cu organisme de supraveghere similare din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la activitatea lor;p) coordonează activitatea de redactare şi aprobare a rapoartelor anuale de activitate ale Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi Consiliului de supraveghere din domeniul naval;q) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de preşedintele Consiliului Concurenţei, preşedintele Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi/sau preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul naval.(2) În cadrul Direcţiei de supraveghere transporturi funcţionează Serviciul de supraveghere din domeniul feroviar care are următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar;b) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;c) monitorizează situaţia concurenţei de pe pieţele de servicii feroviare, supraveghează şi verifică aspectele prevăzute la art. 56 alin. (2) din Legea nr. 202/2016, formulează propuneri de măsuri adecvate care să asigure remedierea situaţiei constatate şi recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea domeniului transportului feroviar;d) analizează şi formulează propuneri cu privire la plângerile formulate în temeiul Legii nr. 202/2016;e) solicită informaţii şi/sau documente relevante privind activităţile desfăşurate în îndeplinirea atribuţiilor;f) verifică dacă tarifele stabilite de către administratorul infrastructurii sunt nediscriminatorii şi respectă prevederile cap. IV secţiunea a 2-a din Legea nr. 202/2016;g) monitorizează fluxurile financiare prevăzute la art. 7^4 alin. (1) din Legea nr. 202/2016;h) efectuează testul de echilibru economic, potrivit prevederilor art. 56 alin. (5) din Legea nr. 202/2016;i) evaluează acordurile de cooperare prevăzute la art. 7^3 alin. (3) din Legea nr. 202/2016;j) consultă reprezentanţii utilizatorilor serviciilor de transport feroviar de mărfuri şi călători în probleme de interes specifice transportului feroviar;k) cooperează cu Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română şi cu Organismul de Licenţe Feroviare Român şi formulează propuneri pentru aplicarea art. 56 alin. (9) din Legea nr. 202/2016;l) desfăşoară acţiuni de audit sau formulează propuneri pentru realizarea de audituri externe, potrivit prevederilor Legii nr. 202/2016;m) efectuează inspecţii, în condiţiile legii;n) transmite spre informare direcţiei de resort din cadrul Consiliului Concurenţei concluzii referitoare la ajutoarele de stat, pe baza informaţiilor contabile primite, potrivit legii;o) analizează respectarea cadrului legal în domeniul de activitate al Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi formulează propuneri în vederea emiterii de avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice în domeniul feroviar, care pot avea impact anticoncurenţial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora;p) monitorizează activitatea în sectorul feroviar, elaborează studii de piaţă, rapoarte, informări, analize în acest domeniu şi, atunci când este cazul, colaborează cu direcţiile Consiliului Concurenţei pentru a asigura consistenţa intervenţiilor pe piaţă şi formulează propuneri menite să faciliteze dezvoltarea pieţei serviciilor de transport feroviar;q) cooperează cu organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de art. 58 din Legea nr. 202/2016;r) elaborează proiecte de regulamente şi instrucţiuni în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale ale Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar;s) participă, la solicitarea Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, la reuniuni de profil din ţară şi străinătate;ş) elaborează proiectul de raport anual privind activitatea Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar;t) asigură publicarea deciziilor şi rapoartelor anuale pe pagina web a Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, în colaborare cu Direcţia cercetare;ţ) transmite spre executare deciziile Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar şi procesele-verbale de constatare şi sancţionare şi urmăreşte aplicarea efectivă a acestora, respectiv a măsurilor impuse sau a recomandărilor formulate de Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, cu excepţia încasării amenzii contravenţionale;u) predă la arhiva autorităţii de concurenţă toate dosarele conţinând plângeri, studiile, rapoartele şi alte documente ce conţin date şi informaţii utile şi participă la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;v) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;w) îndeplineşte orice alte sarcini dispuse de către preşedintele Consiliului Concurenţei, preşedintele Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar, directorul Direcţiei de supraveghere transporturi în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 202/2016.(3) În cadrul Direcţiei de supraveghere transporturi funcţionează Serviciul de supraveghere din domeniul naval care are următoarele atribuţii:a) aplică strategia generală stabilită de Consiliul de supraveghere din domeniul naval;b) îndeplineşte obiectivele şi activităţile prevăzute în planul anual de acţiune;c) monitorizează şi analizează în ce măsură administraţiile portuare înfiinţate potrivit art. 23 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 pun la dispoziţia tuturor utilizatorilor, în mod liber şi nediscriminatoriu, infrastructura de transport naval;d) analizează şi formulează propuneri privind normele de fundamentare a tarifelor prevăzute la art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, a chiriei şi redevenţei pentru închirierea şi concesiunea/subconcesiunea terenurilor portuare care aparţin domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, percepute de către administraţiile portuare prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999, precum şi structura pe elemente de cheltuieli a acestora şi monitorizează aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;e) analizează şi formulează propuneri privind normele de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de siguranţă şi structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife, verifică proporţionalitatea acestora cu costul serviciului furnizat, precum şi aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;f) analizează şi formulează propuneri cu privire la plângerile formulate în temeiul prevederilor art. 66^2 alin. (2) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999;g) analizează şi formulează propuneri cu privire la procedura de elaborare a contractelor-cadru prevăzută la art. 40^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999;h) monitorizează activitatea în domeniul naval, elaborează studii de piaţă în acest domeniu şi, atunci când este cazul, colaborează cu direcţiile Consiliului Concurenţei pentru a asigura consistenţa intervenţiilor pe piaţă şi formulează propuneri de măsuri menite să faciliteze dezvoltarea pieţei serviciilor de transport naval;i) solicită informaţii şi/sau documente relevante privind activităţile desfăşurate în îndeplinirea atribuţiilor;j) analizează respectarea cadrului legal în domeniul de activitate al Consiliului de supraveghere în domeniul naval şi elaborează propuneri în vederea emiterii de avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice în domeniul naval, care pot avea impact anticoncurenţial, cu posibilitatea recomandării modificării acestora;k) elaborează proiecte de regulamente şi instrucţiuni în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale ale Consiliului de supraveghere din domeniul naval;l) colaborează cu Direcţia juridic-contencios în vederea îndeplinirii activităţii de reprezentare a Consiliului Concurenţei în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru formularea poziţiei Consiliului Concurenţei în cadrul Grupului de lucru contencios UE aflat sub coordonarea agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;m) elaborează proiectul de raport anual privind activitatea Consiliului de supraveghere din domeniul naval;n) participă, la solicitarea Consiliului de supraveghere din domeniul naval, la reuniuni de profil din ţară şi străinătate;o) efectuează inspecţii inopinate, în condiţiile legii;p) asigură publicarea deciziilor şi rapoartelor anuale pe pagina web a Consiliului de supraveghere din domeniul naval, în colaborare cu Direcţia cercetare din cadrul Consiliului Concurenţei;q) transmite spre executare deciziile Consiliului de supraveghere din domeniul naval şi procesele-verbale de constatare şi sancţionare şi urmăreşte aplicarea efectivă a acestora, respectiv a obligaţiilor sau condiţiilor impuse de Consiliul de supraveghere din domeniul naval, cu excepţia încasării amenzii contravenţionale;r) predă la arhiva autorităţii de concurenţă toate dosarele, studiile, rapoartele şi alte documente ce conţin date şi informaţii utile şi participă la crearea bazei centralizate de date şi de documentare a Consiliului Concurenţei;s) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de către preşedintele Consiliului Concurenţei, preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul naval, directorul Direcţiei de supraveghere transporturi în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999.Articolul 24Cabinetul preşedintelui are următoarele atribuţii:a) asigură consilierea preşedintelui pe anumite probleme specifice unor domenii de activitate ale administraţiei publice;b) solicită date şi documente structurilor din cadrul Consiliului Concurenţei, conform sarcinilor primite de la preşedintele Consiliului Concurenţei, şi urmăreşte soluţionarea şi prezentarea la termen a acestora;c) solicită îndeplinirea oricăror activităţi de către personalul şi structurile din cadrul Consiliului Concurenţei, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate de către preşedintele Consiliului Concurenţei;d) coordonează grupuri de lucru pentru îndeplinirea unor activităţi dispuse de preşedintele Consiliului Concurenţei;e) participă la reuniuni/dezbateri la solicitarea preşedintelui Consiliului Concurenţei cu respectarea limitelor mandatului încredinţat;f) pregăteşte informări şi materiale;g) realizează analize şi pregăteşte rapoarte;h) asigură planificarea şi desfăşurarea acţiunilor organizate de către preşedintele Consiliului Concurenţei;i) face propuneri de îmbunătăţire a activităţii cabinetului;j) semnalează preşedintelui Consiliului Concurenţei orice probleme legate de activitatea cabinetului;k) asigură repartizarea materialelor conform rezoluţiei preşedintelui Consiliului Concurenţei;l) primeşte, înregistrează şi asigură evidenţa, distribuţia şi circulaţia corespondenţei, materialelor pentru şedinţe şi a altor documente la nivelul cabinetului;m) înregistrează ordinele şi deciziile Consiliului Concurenţei în registrele prevăzute în acest scop;n) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Concurenţei.Articolul 25Serviciul asistenţă plen are următoarele atribuţii:a) asigură, prin colaborarea cu direcţiile, serviciile şi compartimentele din cadrul autorităţii, informaţiile şi sprijinul necesare astfel încât Plenul Consiliului Concurenţei să îşi poată exercita atribuţiile în mod rapid şi eficient;b) asigură pregătirea mapelor de şedinţă pentru membrii Consiliului Concurenţei, pregăteşte şedinţele de plen şi şedinţele de audiere;c) asigură transcrierea audierilor înregistrate pe suport audiovideo atunci când instanţele de judecată au dispus depunerea acesteia de către Consiliul Concurenţei;d) întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor în plen şi în comisii ale Consiliului Concurenţei, precum şi ale şedinţelor de audiere şi asigură consultarea acestora;e) acordă consultanţă de specialitate membrilor Consiliului Concurenţei în cadrul activităţii de organizare şi desfăşurare a şedinţelor de plen şi comisii;f) colaborează cu direcţiile prevăzute la art. 15 şi Serviciul carteluri la elaborarea şi redactarea proiectelor de ordine şi decizii ale Consiliului Concurenţei;g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin dispoziţia preşedintelui Consiliului Concurenţei.Articolul 26Compartimentul asistenţă director general are următoarele atribuţii:a) asigură consilierea directorului general pe anumite probleme specifice domeniilor de concurenţă şi ajutor de stat;b) asigură, în colaborare cu direcţiile şi serviciile aflate în subordinea directă a directorului general, informaţiile şi sprijinul necesare în vederea exercitării cu celeritate şi în mod eficient de către acesta a atribuţiilor ce îi revin;c) solicită date şi documente direcţiilor şi serviciilor aflate în subordinea directă a directorului general, conform sarcinilor primite de la acesta, urmăreşte soluţionarea şi prezentarea la termen a acestora;d) solicită îndeplinirea oricăror activităţi de către personalul direcţiilor aflate în subordinea directă a directorului general, în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinţate de către acesta;e) facilitează comunicarea, schimbul de experienţă şi derularea de consultări interdepartamentale între direcţiile şi serviciile aflate în subordinea directă a directorului general;f) pregăteşte materiale precum informări, rapoarte, analize, solicitate de către directorul general;g) asigură planificarea şi desfăşurarea acţiunilor organizate de directorul general;h) primeşte, înregistrează şi asigură evidenţa, distribuţia şi circulaţia corespondenţei transmise directorului general potrivit dispoziţiilor preşedintelui stabilite prin ordin;i) asigură îndeplinirea oricăror altor atribuţii dispuse de directorul general.Articolul 27Compartimentul audit public intern are următoarele atribuţii:a) elaborează norme metodologice specifice Consiliului Concurenţei, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern - UCAAPI;b) elaborează proiectul planului multianual şi anual de audit public intern;c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale Consiliului Concurenţei sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;d) exercită auditul public intern asupra tuturor activităţilor desfăşurate în Consiliul Concurenţei, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public;e) informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;f) elaborează programul de pregătire profesională continuă pentru auditorii interni;g) realizează raportarea periodică a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile de audit pe care le desfăşoară;h) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;i) elaborează raportări adresate conducerii Consiliului Concurenţei şi structurii de control intern abilitate în cazul identificării unor neregularităţi sau posibile prejudicii.Articolul 28Compartimentul documente clasificate are următoarele atribuţii:a) gestionează informaţiile clasificate din cadrul Consiliului Concurenţei şi este responsabil cu protecţia personalului şi securitatea documentelor clasificate;b) asigură relaţionarea cu autorităţile şi instituţiile statului care au atribuţii pe linia protecţiei informaţiilor clasificate;c) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de către preşedintele Consiliului Concurenţei specifice activităţii compartimentului. Secţiunea a 5-a Atribuţiile secretarului general şi ale secretarului general adjunctArticolul 29(1) În subordinea secretarului general funcţionează Direcţia economică şi managementul personalului şi Direcţia administrativă.(2) Secretarul general este subordonat preşedintelui Consiliului Concurenţei şi are relaţii funcţionale cu structurile din cadrul Consiliului Concurenţei, cu organele administraţiei publice centrale şi locale în aria sa de activitate, precum şi cu furnizorii de bunuri şi servicii.(3) În activitatea sa, secretarul general este ajutat de un secretar general adjunct.Articolul 30(1) Secretarul general şi secretarul general adjunct au următoarele atribuţii:a) coordonează buna funcţionare a structurilor şi activităţilor din subordine;b) aplică strategia generală stabilită de plenul Consiliului Concurenţei, în colaborare cu celelalte direcţii;c) asigură gestionarea eficientă a resurselor, păstrarea şi conservarea patrimoniului şi iau măsuri pentru asigurarea integrităţii acestuia;d) fundamentează programele privind bugetarea activităţii instituţiei prin colaborare cu direcţiile, serviciile şi compartimentele din cadrul Consiliului Concurenţei;e) urmăresc îndeplinirea activităţilor şi obiectivelor stabilite compartimentelor din subordine;f) colaborează cu direcţiile, serviciile şi compartimentele în vederea elaborării de propuneri privind dezvoltarea patrimoniului şi dotarea, potrivit necesităţilor, a Consiliului Concurenţei;g) coordonează activităţile de investiţii, tehnico-administrative, de transport şi aprovizionare în vederea asigurării condiţiilor materiale necesare funcţionării Consiliului Concurenţei;h) aprobă toate documentele ce se înaintează preşedintelui Consiliului Concurenţei privind probleme din compartimentele pe care le coordonează;i) propun măsuri ce trebuie luate cu privire la circulaţia şi transferul bunurilor;j) propun măsuri pentru efectuarea inventarierii anuale a tuturor bunurilor din patrimoniul Consiliului Concurenţei;k) urmăresc punerea în practică a proceselor-verbale de sancţionare şi a deciziilor Consiliului Concurenţei privind sancţionarea întreprinderilor pentru încălcarea prevederilor Legii concurenţei, precum şi a deciziilor de autorizare a concentrărilor economice;l) propun angajarea, avansarea în funcţie şi grade profesionale, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a salariaţilor din direcţiile şi serviciile ce intră în subordinea directă a acestora;m) stabilesc modul de utilizare şi de arhivare a registrelor;n) aprobă proiectele derulate în cadrul instituţiei, conform competenţelor pe care le au;o) participă la şedinţele în plen ale Consiliului Concurenţei, cu excepţia deliberărilor;p) asigură îndeplinirea oricăror altor atribuţii sau însărcinări încredinţate de către preşedintele Consiliului Concurenţei.(2) Preşedintele stabileşte prin ordin activităţile coordonate de secretarul general şi de secretarul general adjunct.Articolul 31Direcţia economică şi managementul personalului are următoarele atribuţii:a) elaborează, în colaborare cu celelalte direcţii, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Concurenţei;b) întocmeşte documentaţia pentru deschiderea de credite bugetare;c) întocmeşte propuneri de repartizare pe trimestre a creditelor bugetare;d) întocmeşte situaţia privind repartizarea pe luni a cheltuielilor de personal aprobate pe anul în curs;e) întocmeşte situaţia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finanţate de la bugetul de stat;f) vizează contractele încheiate de Consiliul Concurenţei şi comenzile de achiziţii publice;g) vizează documentaţia privind deplasările în străinătate, inclusiv devizul estimativ de cheltuieli, pe baza ordinului emis de preşedintele instituţiei;h) pe baza statelor de personal, efectuează calculul drepturilor salariale pentru personalul Consiliului Concurenţei, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la termenele stabilite de lege;i) întocmeşte lunar declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat;j) întocmeşte lunar declaraţiile şi evidenţa nominală a asiguraţilor şi obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul asigurărilor de sănătate;k) întocmeşte cercetările statistice privitoare la cheltuielile de personal (S1 lunar, S2 anual, S3 Eurostat);l) efectuează plăţile în termen, în limitele şi sumele aprobate de ordonatorul de credite către beneficiari;m) organizează şi conduce evidenţa angajamentelor bugetare şi legale;n) asigură respectarea normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice;o) întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale şi le supune spre aprobare ordonatorului de credite;p) exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv propriu la nivelul Consiliului Concurenţei asupra tuturor operaţiunilor şi documentelor din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale între Consiliul Concurenţei şi alte persoane fizice şi juridice, precum şi asupra folosirii fondurilor băneşti prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli, pe baza documentelor justificative însoţitoare corespunzătoare, semnate în prealabil de către conducătorul direcţiei, serviciului sau compartimentului în care urmează să se efectueze operaţiunea respectivă, acte din care rezultă că operaţiunile sunt necesare, oportune şi legale;q) urmăreşte încasarea tarifelor de notificare şi a taxelor concentrărilor economice, conform deciziilor emise de Consiliul Concurenţei;r) urmăreşte încasarea amenzilor dispuse de Consiliul Concurenţei prin decizii şi procese-verbale de sancţionare;s) solicită trezoreriilor confirmarea plăţilor, reprezentând amenzi, efectuate de operatorii economici prin ordine de plată;ş) colaborează cu direcţiile de resort pentru executarea creanţelor bugetare provenite din aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei;t) coordonează activitatea de inventariere patrimonială periodică şi efectuează verificări şi controale inopinate, dispuse de conducerea instituţiei, cu privire la aspectele financiare şi de gestiune din cadrul Consiliului Concurenţei;ţ) participă la elaborarea proiectului de raport anual al Consiliului Concurenţei de către Direcţia cercetare;u) întocmeşte situaţii statistice privind locurile de muncă vacante (trimestrial), privind numărul de posturi şi fondul de salarii din cadrul Consiliului Concurenţei (semestrial);v) participă la promovarea în mediul on-line şi prin alte mijloace de promovare a activităţilor de recrutare şi a activităţilor care contribuie la îmbunătăţirea proceselor de selecţie de resurse umane;w) organizează şi asigură derularea, conform prevederilor legale în vigoare, a procesului de recrutare şi selecţie de personal;x) elaborează documentele şi îndeplineşte activităţile necesare încheierii, modificării, suspendării şi încetării raporturilor de muncă/serviciu;y) întocmeşte documentaţia necesară privind salarizarea personalului Consiliului Concurenţei şi acordarea unor drepturi ale personalului în condiţiile legii;z) întocmeşte situaţia privind promovarea în funcţie şi grad profesional şi prezintă conducerii instituţiei propuneri de organizare a concursurilor pentru promovarea angajaţilor;aa) urmăreşte întocmirea şi actualizarea fişelor de post de către conducerile compartimentelor, pe baza modificărilor intervenite în legislaţie şi în regulamentele instituţiei;bb) întocmeşte statul de personal ori de câte ori intervin modificări cu privire la acesta;cc) realizează evidenţa, planificarea şi gestionarea concediilor de odihnă şi întocmeşte situaţiile privind acordarea drepturilor rezultate din efectuarea de către salariaţi a orelor suplimentare;dd) asigură aplicarea prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi interese, respectiv primirea, procesarea şi transmiterea acestora către Agenţia Naţională de Integritate - ANI), precum şi publicarea lor pe pagina web a instituţiei;ee) întocmeşte şi supune aprobării conducerii Consiliului Concurenţei planul anual de ocupare a funcţiilor publice, pe care îl transmite Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici - ANFP;ff) întocmeşte şi gestionează dosarele profesionale ale funcţionarilor publici, în conformitate cu normele legale în vigoare;gg) ţine evidenţa şi gestionează ştampilele şi sigiliile din cadrul Consiliului Concurenţei;hh) asigură întocmirea legitimaţiilor pentru angajaţii instituţiei şi ţine evidenţa acestora, asigură întocmirea documentaţiei pentru emiterea paşapoartelor demnitarilor şi a paşapoartelor de serviciu, a documentaţiei pentru obţinerea vizelor de la ambasade şi consulate, precum şi obţinerea asigurărilor de sănătate;ii) asigură evidenţa, actualizarea şi manipularea fondului de carte al Consiliului Concurenţei;jj) formulează puncte de vedere în domeniul resurselor umane;kk) derulează demersurile necesare obţinerii documentelor pentru angajaţii instituţiei care desfăşoară activităţi în cadrul organismelor internaţionale;ll) îndeplineşte şi alte sarcini încredinţate de preşedintele Consiliului Concurenţei, de secretarul general sau de secretarul general adjunct.Articolul 32(1) Direcţia administrativă are următoarele atribuţii:a) urmăreşte implementarea programului achiziţiilor publice de produse, servicii şi lucrări pe baza necesităţilor obiective transmise de direcţiile Consiliului Concurenţei;b) urmăreşte implementarea strategiei de contractare a instituţiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 98/2016; c) verifică şi avizează documentaţia, inclusiv documentele-suport, pentru achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016;d) solicită rapoarte, situaţii sau informări din sfera sa de activitate către conducere sau organismele de control sau coordonare în domeniul său de activitate;e) verifică şi avizează facturile emise de furnizori sau prestatori;f) verifică normele de consum pentru furnituri de birou pentru toate direcţiile instituţiei;g) verifică dacă au fost asigurate condiţiile optime de desfăşurare a activităţii instituţiei în spaţiul alocat de către deţinătorul spaţiului prin gestionarea contractului de prestări servicii şi utilităţi şi asigurarea legăturii cu personalul de intervenţie, respectiv instalatori, electricieni etc.;h) verifică şi urmăreşte gestionarea şi întreţinerea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar în folosinţă din evidenţele contabile ale Consiliului Concurenţei;i) urmăreşte gestionarea şi buna funcţionare a parcului auto;j) urmăreşte şi verifică organizarea şi gestionarea arhivei Consiliului Concurenţei potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată;k) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Consiliului Concurenţei, secretarul general sau secretarul general adjunct.(2) În cadrul Direcţiei administrative funcţionează Serviciul achiziţii publice, care are următoarele atribuţii:a) întocmeşte şi actualizează programul achiziţiilor publice de produse, servicii şi lucrări pe baza necesităţilor obiective transmise de direcţiile Consiliului Concurenţei;b) elaborează strategia de contractare a instituţiei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016;c) elaborează documentaţia, inclusiv documentele-suport, pentru achiziţiile publice de bunuri, servicii şi lucrări, potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016;d) îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitatea procedurilor de achiziţii publice;e) realizează achiziţia de bunuri, servicii şi lucrări prin aplicarea procedurilor de achiziţie sau prin achiziţie directă, potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016;f) elaborează şi urmăreşte încheierea contractelor şi comenzilor de achiziţii publice;g) constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice;h) întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/reînnoirea/recuperarea înregistrării autorităţii contractante în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) sau recuperarea certificatului digital;i) întocmeşte rapoarte, situaţii sau informări din sfera sa de activitate către conducere sau organismele de control sau coordonare în domeniul său de activitate;j) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Consiliului Concurenţei, secretarul general sau secretarul general adjunct.(3) În cadrul Direcţiei administrative funcţionează Serviciul logistic, care are următoarele atribuţii:a) întocmeşte documentaţia către Regia Autonomă „Monitorul Oficial“ pentru publicarea ordinelor şi deciziilor emise de Consiliul Concurenţei;b) întocmeşte normele de consum pentru furnituri de birou pentru toate direcţiile instituţiei;c) asigură condiţiile optime de desfăşurare a activităţii instituţiei în spaţiul alocat de către deţinătorul spaţiului prin gestionarea contractului de prestări servicii şi utilităţi şi asigurarea legăturii cu personalul de intervenţie, respectiv instalatori, electricieni etc.;d) participă la inventarierea anuală a materialelor, a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar;e) asigură recepţia, gestionarea şi eliberarea materialelor din magazia de materiale în conformitate cu normele de consum şi referatele aprobate;f) asigură gestionarea şi întreţinerea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar în folosinţă din evidenţele contabile ale Consiliului Concurenţei;g) asigură rezervarea şi pregătirea sălilor pentru desfăşurarea şedinţelor;h) gestionează şi răspunde de buna funcţionare a parcului auto, asigurând realizarea reviziilor şi reparaţiilor pentru autoturisme şi punerea la dispoziţie a mijloacelor de transport necesare realizării activităţilor specifice Consiliului Concurenţei;i) asigură achiziţia, gestionarea, eliberarea bonurilor valorice de carburant auto şi urmărirea privind încadrarea în consumul normat de carburant;j) asigură organizarea şi desfăşurarea, potrivit legislaţiei în vigoare, a instructajelor angajaţilor instituţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi al prevenirii şi stingerii incendiilor;k) distribuie corespondenţa sosită, asigură predarea acesteia către cabinetul preşedintelui, înregistrează documentele aferente în registrele dedicate şi transmite prin intermediul serviciilor poştale corespondenţa emisă de Consiliul Concurenţei;l) primeşte, înregistrează şi asigură evidenţa, distribuţia şi circulaţia corespondenţei şi a altor documente;m) organizează şi desfăşoară activităţile de protocol la nivelul instituţiei;n) asigură suportul logistic pentru evenimentele, conferinţele, seminarele etc. organizate de către alte direcţii;o) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Consiliului Concurenţei, secretarul general sau secretarul general adjunct.Capitolul III Registrele Consiliului Concurenţei şi legitimaţia de serviciuArticolul 33(1) Principalele registre ale Consiliului Concurenţei sunt următoarele:A. registre de intrare-ieşire şi evidenţă, care asigură interfaţa Consiliului Concurenţei cu terţii:a) Registrul general de intrare şi de ieşire a corespondenţei;b) Registrul special, în care se înregistrează plângerile şi notificările prevăzute de normele în vigoare;c) Registrul deciziilor, în care se înregistrează deciziile plenului şi ale comisiilor Consiliului Concurenţei şi se menţionează dispozitivul hotărârii luate;d) Registrul de ordine al preşedintelui Consiliului Concurenţei, în care se înregistrează ordinele emise;e) Registrul special de corespondenţă secretă şi confidenţială, în care se înregistrează astfel de documente;f) Registrul unic de clemenţă, în care se înregistrează cererile de clemenţă;B. registre de evidenţă internă:a) Registrul de evidenţă întocmit la nivelul cabinetului preşedintelui, la nivelul vicepreşedinţilor, consilierilor de concurenţă, directorului general, secretarului general, secretarului general adjunct, precum şi la nivelul direcţiilor, serviciilor şi compartimentelor;b) Registrul de şedinţă, în care se consemnează lucrările plenului Consiliului Concurenţei;c) Registrul de arhivă;d) alte registre necesare desfăşurării activităţii Consiliului Concurenţei, înfiinţate prin ordin al preşedintelui.(2) Stabilirea rubricilor registrelor prevăzute la alin. (1) lit. A se face în funcţie de natura lucrărilor evidenţiate, la propunerea secretarului general, şi se aprobă de către preşedinte.(3) Registrele pot fi întocmite pe suport hârtie şi/sau în format electronic. Modul de utilizare şi de arhivare a registrelor se stabileşte de către secretarul general. (4) Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar îşi înfiinţează prin regulamentul de organizare, funcţionare şi procedură propriu registrele necesare desfăşurării activităţii.(5) Consiliul de supraveghere din domeniul naval înfiinţează prin regulamentul de organizare şi funcţionare propriu registrele necesare desfăşurării activităţii.Articolul 34(1) Legitimaţia de serviciu este documentul oficial care atestă calitatea de angajat în activitate la Consiliul Concurenţei şi va fi folosită în exercitarea atribuţiilor de serviciu.(2) Legitimaţia de serviciu nu este transmisibilă.(3) Modelul legitimaţiei de serviciu, precum şi cromatica acesteia sunt prezentate în anexa nr. 2.(4) Pierderea sau sustragerea legitimaţiei de serviciu se aduce la cunoştinţa preşedintelui Consiliului Concurenţei în prima zi lucrătoare de la producerea evenimentului, iar în caz de nerecuperare în termen de 5 zile va fi declarată nulă prin publicitatea în presă, precizându-se numărul şi numele titularului.Capitolul IV Dispoziţii finaleArticolul 35Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.Articolul 36Prezentul regulament este pus în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 8, 16, art. 17 alin. (2), art. 23 şi 32 şi anexei nr. 1, care vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.Anexa nr. 1^1)^1) Anexa este reprodusă în facsimil.la regulament Organigrama Consiliului Concurenţei
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 390/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 8 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 24(1) Consiliul Concurenţei îşi întocmeşte proiectul de buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. Finanţarea Consiliului Concurenţei se asigură de la bugetul de stat, precum şi din venituri proprii din sursele prevăzute la art. 31.(2) Pentru funcţionarea Consiliului Concurenţei şi a aparatului său teritorial, Guvernul şi, după caz, organele administraţiei publice locale vor atribui Consiliului Concurenţei în administrare imobilele necesare, respectiv terenurile şi dotările din domeniul public de interes naţional sau, după caz, local, în termen de 60 de zile de la înregistrarea cererii Consiliului Concurenţei.(3) Sumele reprezentând tarife şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii.(4) Deciziile Consiliului Concurenţei prin care se aplică amenzi sau se stabilesc taxe de autorizare constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.(5) Consiliul Concurenţei va suporta, în limita fondurilor bugetare aprobate cu această destinaţie, sumele necesare asigurării asistenţei juridice pentru membrii Plenului, inspectorii de concurenţă şi celelalte categorii de personal, în legătură cu faptele săvârşite de aceştia în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, atunci când au calitatea de învinuit ori inculpat.(6) Sumele acordate de Consiliul Concurenţei membrilor Plenului, inspectorilor de concurenţă sau altor angajaţi pentru asigurarea asistenţei juridice vor fi restituite de către aceştia, în cazul în care printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a stabilit vinovăţia acestora ori că fapta a fost săvârşită în afara exercitării atribuţiilor de serviciu prevăzute de lege.(7) Procedura şi condiţiile în care sumele necesare asigurării asistenţei juridice sunt suportate de Consiliul Concurenţei vor fi reglementate prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.Articolul 25(1) Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii:a) efectuează investigaţiile privind aplicarea prevederilor art. 5, 6, 8, 13 şi art. 47 alin. (3) din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;b) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de încălcare a dispoziţiilor art. 5, 6, 8 şi 13 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, constatate în urma investigaţiilor efectuate de către inspectorii de concurenţă;c) acceptă angajamente şi impune măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;d) ia deciziile prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;e) retrage, prin decizie, beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003;f) asigură aplicarea efectivă a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea măsurilor dispuse şi a efectelor concentrărilor economice autorizate condiţionat prin decizii;g) efectuează, din proprie iniţiativă, investigaţii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord în diferite sectoare, atunci când rigiditatea preţurilor sau alte împrejurări sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenţei pe piaţă. Consiliul Concurenţei poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaţiei privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri în diferite sectoare şi invită părţile interesate să formuleze observaţii;h) sesizează Guvernul asupra existenţei unei situaţii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor prevăzute la art. 4 alin. (2) şi (3), şi propune acestuia adoptarea măsurilor necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor constatate;i) sesizează instanţele judecătoreşti asupra cazurilor în care acestea sunt competente, potrivit prezentei legi;j) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative incidente în domeniul de reglementare al prezentei legi;Litera j) din Alineatul (1) din Articolul 25, Capitolul IV a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.k) sesizează Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraţiei publice centrale şi locale în aplicarea prezentei legi;l) emite avize sau puncte de vedere pentru proiectele de acte normative, proiectele de documente de politici publice, care pot avea impact anticoncurenţial, şi poate recomanda modificarea acestora;m) face recomandări Guvernului şi organelor administraţiei publice locale pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei;n) propune Guvernului sau organelor administraţiei publice locale luarea de măsuri disciplinare împotriva personalului din subordinea acestora, în cazul în care acesta nu respectă dispoziţiile obligatorii ale Consiliului Concurenţei;o) realizează studii şi întocmeşte rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate;p) reprezintă România şi promovează schimbul de informaţii şi de experienţă în relaţiile cu organizaţiile şi instituţiile internaţionale de profil; ca autoritate naţională de concurenţă, Consiliul Concurenţei este responsabil de relaţia cu instituţiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaţia europeană, şi cooperează cu alte autorităţi de concurenţă;r) stabileşte şi aprobă misiunea, strategia generală şi programele de activitate ale autorităţii de concurenţă;s) ia orice alte decizii în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege;ş) asigură aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, precum şi aplicarea prevederilor Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare.
Norme de aplicare
(2) În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi g), Consiliul Concurenţei poate realiza examinări preliminare, în cadrul cărora are dreptul să solicite informaţiile şi documentele necesare, potrivit prevederilor art. 34 alin. (2).(3) În aplicarea alin. (1) lit. l), autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să solicite avize sau puncte de vedere atunci când iniţiază proiecte de acte normative, proiecte de documente de politici publice, care pot avea impact anticoncurenţial. Observaţiile şi propunerile formulate în avizul sau punctul de vedere al Consiliului Concurenţei vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, respectiv a proiectului de documente de politici publice.(4) Consiliul Concurenţei, în calitate de autoritate naţională de concurenţă, are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, precum şi cele prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 22 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi. Instanţele naţionale au toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.(5) O investigaţie privind un anumit sector economic poate fi finalizată prin identificarea unor disfuncţionalităţi ale pieţei care afectează procesul concurenţial. În această situaţie, Consiliul Concurenţei va lua, în cel mai scurt timp, măsurile necesare în scopul de a crea condiţii de concurenţă efectivă prin:a) emiterea de recomandări către mediul de afaceri, autorităţile publice sau consumatori, pentru facilitarea dezvoltării pieţei şi a concurenţei;b) promovarea unor reglementări specifice, dacă se constată că disfuncţionalităţile pieţei au fost generate de acte normative în vigoare;c) impunerea, prin decizie, a măsurilor necesare, adecvate şi proporţionale pentru remedierea disfuncţionalităţilor pieţei.(6) Măsurile prevăzute la alin. (5) lit. c) sunt supuse consultării publice anterior adoptării unei decizii. Întreprinderile faţă de care se impun aceste măsuri au dreptul de acces la documentele din dosarul Consiliului Concurenţei, în conformitate cu prevederile art. 45, şi pot prezenta în scris punctul lor de vedere. În observaţiile scrise, părţile implicate pot solicita organizarea de audieri de către Consiliul Concurenţei. Data până la care se trimit observaţiile, respectiv data audierii, după caz, este stabilită de Consiliul Concurenţei.(7) Toate referirile din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, la Oficiul Concurenţei vor fi înlocuite cu referirea la Consiliul Concurenţei. Consiliul Concurenţei va putea folosi oricare dintre instrumentele prevăzute de prezenta lege pentru identificarea şi sancţionarea faptelor de concurenţă neloială.Articolul 26(1) Consiliul Concurenţei adoptă regulamente şi instrucţiuni, emite ordine, ia decizii şi formulează avize, face recomandări şi elaborează rapoarte în aplicarea prevederilor prezentei legi.REGULAMENT din 24 noiembrie 2014Capitolul I Consideraţii generaleArticolul 1Domeniul de aplicare(1) În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea concurenţei, punerea în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 11/1991, este încredinţată Consiliului Concurenţei, în calitate de autoritate administrativă autonomă naţională în domeniul concurenţei, care asigură protecţia întreprinderilor împotriva practicilor de concurenţă neloială în limita competenţelor încredinţate prin lege.(2) Regulamentul stabileşte procedura referitoare la etapele şi modalităţile de identificare, constatare şi sancţionare de către Consiliul Concurenţei a practicilor de concurenţă neloială săvârşite de către persoane fizice sau juridice, române ori străine, în urma sesizărilor sau din oficiu.Articolul 2Noţiuni generale procedurale privind sesizările referitoare la practicile comerciale neloialeÎn înţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) sesizare - petiţie/reclamaţie formulată în scris de către o persoană fizică sau juridică interesată, având ca obiect posibile practici de concurenţă neloială;b) cercetare aprofundată - procedură declanşată de către autoritatea de concurenţă prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, din oficiu sau ca urmare a sesizării formulate de către o persoană fizică ori juridică interesată potrivit formularului prevăzut în anexa nr. 1, constând în examinarea posibilelor practici de concurenţă neloială care prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru o analiză;c) formular de sesizare - document parţial tipărit cuprinzând rubrici referitoare la descrierea unei posibile practici de concurenţă neloială, care se completează de către persoanele interesate în funcţie de condiţiile de admisibilitate prevăzute de lege;d) înregistrare efectivă a sesizării - data la care sesizarea a fost înregistrată la autoritatea de concurenţă, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în formularul de sesizare sunt incorecte şi/sau incomplete sub orice aspect;e) dosarul cauzei - toate documentele ce au fost obţinute, produse şi/sau colectate de către autoritatea de concurenţă în cursul instrumentării unei posibile practici de concurenţă neloială, la sesizare din oficiu, care susţin şi motivează soluţia adoptată, în condiţiile legii;f) echipa de cercetare - inspectorii de concurenţă care realizează cercetarea aprofundată privind posibile practici de concurenţă neloială, desemnaţi prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, dintre care unul va fi numit responsabil de caz;g) notă de concluzii - document procedural elaborat ca urmare a finalizării cercetării aprofundate cu privire la o posibilă practică de concurenţă neloială, care cuprinde analiza tuturor aspectelor cercetate, evidenţierea probelor, concluziile, precum şi propunerile echipei de cercetare.Capitolul II Înregistrarea sesizărilor privind posibile practici de concurenţă neloială. Analiză preliminarăArticolul 3Depunerea sesizărilorSesizările se transmit de către persoanele fizice sau juridice care au un interes legitim, conform formularului prevăzut în anexa nr. 1. Autorii sesizărilor sau împuterniciţii acestora autorizaţi să îi reprezinte trebuie să furnizeze şi copii certificate pentru conformitate ale documentelor relevante pentru a susţine sesizarea depusă, documente care le sunt în mod rezonabil disponibile şi, în măsura posibilului, să indice Consiliului Concurenţei de unde pot fi obţinute alte informaţii şi documente relevante în cauză, care nu le sunt disponibile.Articolul 4Informaţiile şi documentele care trebuie furnizate potrivit formularului(1) Sesizările trebuie să conţină informaţiile, inclusiv documentele solicitate în formularul prevăzut în anexa nr. 1.(2) Sesizarea trebuie să cuprindă:a) informaţii privind autorul sesizării, respectiv datele complete de identificare, sediul/domiciliul, CUI/CNP;b) informaţii privind interesul legitim al autorului sesizării;c) informaţii privind persoana fizică/juridică al cărei comportament constituie obiectul sesizării;d) detalii privind presupusa practică de concurenţă neloială: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei; scopul urmărit, împrejurările în care a fost săvârşită fapta, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce materializată în existenţa unui eventual prejudiciu, elemente care definesc gradul de pericol social; piaţa pe care a fost săvârşită practica de concurenţă neloială în vederea stabilirii importanţei sectorului economic în ansamblul economiei naţionale, cu descrierea succintă a sectorului în care desfăşoară activitate părţile implicate, precum şi a dimensiunii pieţei afectate - locală/naţională; durata practicii; număr de întreprinderi implicate; număr de consumatori potenţial afectaţi;e) informaţiile şi documentele care probează existenţa posibilei practici de concurenţă neloială, având în vedere faptul că autorii sesizărilor au obligaţia să furnizeze elemente de probă atât în legătură cu posibila practică de concurenţă neloială, cât şi cu riscul producerii unui prejudiciu;f) informaţiile furnizate de către autorul sesizării considerate ca fiind confidenţiale.Articolul 5Data efectivă a sesizării(1) Sesizarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în formularul de sesizare sunt incorecte şi/sau incomplete.(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), în termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării, autoritatea de concurenţă va solicita în scris completarea informaţiilor din formularul de sesizare şi va stabili un termen până la care informaţiile solicitate vor fi transmise.(3) Consiliul Concurenţei va comunica autorului sesizării data la care sesizarea a devenit efectivă, respectiv data depunerii informaţiilor şi documentelor solicitate. De la această dată începe să curgă termenul prevăzut la art. 3^2 alin. (4) din Legea nr. 11/1991.(4) Dacă autorul sesizării nu furnizează informaţiile şi documentele solicitate pentru a completa integral formularul de sesizare, Consiliul Concurenţei îl va înştiinţa în scris asupra faptului că sesizarea depusă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezentul regulament pentru a fi calificată ca sesizare, iar informaţiile furnizate vor fi considerate de Consiliul Concurenţei ca o informare generală, ce poate fi utilă la declanşarea din oficiu a unor cercetări aprofundate.Articolul 6Condiţii de admisibilitateA. Obiectul sesizăriiÎn scopul intervenţiei Consiliului Concurenţei, o sesizare poate avea ca obiect doar o pretinsă încălcare a art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991.B. Condiţia demonstrării unui interes legitim(1) În conformitate cu prevederile art. 3^1 din Legea nr. 11/1991, doar persoanele fizice sau juridice care demonstrează un interes legitim sunt îndreptăţite să înainteze Consiliului Concurenţei o sesizare referitoare la o posibilă încălcare a art. 2 din acelaşi act normativ.(2) Autorii sesizărilor trebuie să demonstreze interesul lor legitim direct sau indirect. Existenţa interesului nu poate fi prezumată. Consiliul Concurenţei este îndreptăţit, fără a aduce atingere dreptului său de a declanşa o cercetare aprofundată din oficiu, să nu dea curs sesizării unei persoane fizice sau juridice care nu poate demonstra un interes legitim.(3) Consiliul Concurenţei poate verifica, în orice etapă a procedurii, dacă este îndeplinită sau nu această condiţie. În mod particular, în cazul asociaţiilor de protecţie a consumatorilor, asociaţiilor patronale sau profesionale legal înregistrate există un interes indirect care poate fi considerat acceptabil din punctul de vedere al posibilităţii de formulare a unei sesizări, cu condiţia ca, pe de o parte, asociaţia să aibă dreptul de a reprezenta interesele membrilor săi şi, pe de altă parte, comportamentul denunţat să fie susceptibil de a leza interesele a cel puţin 2 membri ai asociaţiei.C. Elemente de fapt care pot fi luate în considerare la evaluarea efectelor(1) Consiliul Concurenţei analizează şi decide doar cu privire la acele practici de concurenţă neloială apreciate potrivit informaţiilor şi documentelor furnizate în formularul de sesizare, care au ca scop sau ca efect afectarea activităţii concurenţilor pe piaţă, respectiv a capacităţii acestora de a acţiona, de natură să aducă atingere bunei funcţionări a pieţelor şi care astfel produc sau pot produce pagube oricăror participanţi la piaţă. În acest sens se vor lua în considerare, dar fără a se limita la acestea, următoarele elemente:a) caracteristica faptelor sesizate de a constitui o practică de concurenţă neloială - fapta trebuie să conducă la afectarea activităţii concurenţilor pe piaţă, respectiv a capacităţii acestora de a acţiona astfel încât să afecteze semnificativ buna funcţionare a pieţelor, putând produce pagube oricăror participanţi la piaţă;b) piaţa pe care a fost săvârşită practica de concurenţă neloială în vederea stabilirii importanţei sectorului economic în ansamblul economiei naţionale - caracteristicile pieţei afectate sunt evaluate din perspectiva specificităţii produselor/serviciilor furnizate, a duratei contractelor, a dimensiunii costurilor pe care le suportă consumatorii la schimbarea furnizorilor de produse/servicii etc. Se va putea lua în considerare şi dimensiunea întreprinderilor, apreciată cel puţin din perspectiva volumului activităţii economice, reflectat de cifra de afaceri, volumului vânzărilor etc. De asemenea va fi avut în vedere numărul de întreprinderi care operează pe piaţa respectivă, în sensul că existenţa unui număr mare al acestora, care indică o concurenţă ridicată, atribuie, de regulă, practicii de concurenţă neloială un efect minor; existenţa unui număr redus de întreprinderi, care indică o concurenţă redusă, ar putea atribui practicii de concurenţă neloială un efect semnificativ;c) dimensiunea pieţei afectate - locală/naţională - piaţa geografică reprezintă un element important pentru a aprecia modul în care o practică de concurenţă neloială ar putea avea efect pe piaţă, în sensul că încălcările care au o influenţă la nivel naţional şi, în unele cazuri, la nivel regional pot fi apreciate ca fiind semnificative spre deosebire de cele care ar putea influenţa doar o piaţă locală;d) durata posibilei practici de concurenţă neloială - autoritatea de concurenţă va putea lua în considerare durata atunci când evaluează efectele, în funcţie de specificul şi circumstanţele particulare ale fiecărui caz, respectiv dacă practica are caracter de continuitate, repetabilitate sau dacă a încetat;e) numărul de întreprinderi implicate - autoritatea de concurenţă va putea aprecia importanţa efectului unei posibile practici de concurenţă neloială şi din perspectiva existenţei unui număr mare de părţi implicate, de exemplu mai mulţi reclamanţi/pârâţi, număr mare de clienţi deturnaţi etc.;f) numărul de consumatori potenţial afectaţi - autoritatea de concurenţă va putea aprecia importanţa efectului unei posibile practici de concurenţă neloială şi din perspectiva numărului de consumatori potenţial afectaţi, raportat la piaţa pe care a fost săvârşită practica.(2) Gradul de pericol social al posibilei practici de concurenţă neloială este direct proporţional cu importanţa sectorului economic în care aceasta s-a produs, apreciat în ansamblul economiei naţionale.Articolul 7Rezultatul analizei preliminareSesizările referitoare la existenţa unei posibile practici de concurenţă neloială care au devenit efective potrivit art. 5 sunt analizate în termen de 30 de zile de la această dată în cadrul direcţiei de resort, urmând a se decide după caz:a) respingerea sesizării în următoarele situaţii: practicile de concurenţă neloială nu intră sub incidenţa legii, efectele acestora sunt apreciate ca fiind minore, luându-se în considerare elementele cuprinse în formularul din anexa nr. 1, sau că sesizarea este neîntemeiată, comunicându-se autorului sesizării un răspuns motivat, semnat de către preşedintele Consiliului Concurenţei;b) declanşarea unei cercetări aprofundate, în cazul în care analiza preliminară a datelor şi informaţiilor a condus la concluzia că efectele posibilei practici de concurenţă neloială nu sunt minore.Capitolul III Analiza şi soluţionarea sesizărilor privind practicile de concurenţă neloialăArticolul 8Funcţionarea comisiei în domeniul concurenţei neloiale(1) Anual, plenul Consiliului Concurenţei desemnează o comisie în domeniul concurenţei neloiale formată din 3 membri, numită prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.(2) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a unuia dintre membrii comisiei, plenul Consiliului Concurenţei va stabili o nouă componenţă a acesteia.(3) Comisia este convocată de preşedintele comisiei care conduce şedinţa şi dezbaterile, iar hotărârile adoptate în cadrul acesteia sunt consemnate în procesul verbal de şedinţă.(4) Comisia se întruneşte valabil în prezenţa celor 3 membri care iau hotărâri cu majoritate de voturi, cu excepţia situaţiei în care, la solicitarea membrului care a formulat o opinie contrară, va putea supune cazul plenului Consiliului Concurenţei.Articolul 9Iniţierea cercetării aprofundate(1) Cercetarea aprofundată este dispusă prin ordin al preşedintelui Consiliul Concurenţei, pe baza unei note privind propunerea de declanşare a cercetării, aprobată în prealabil de către Comisia desemnată în domeniul concurenţei neloiale, care va cuprinde în special analiza aspectelor incidente condiţiilor de admisibilitate prevăzute la art. 6. În situaţia în care propunerea de declanşare a cercetării este respinsă de către comisia desemnată în domeniul concurenţei neloiale, se procedează potrivit art. 7.(2) Ordinul de declanşare a cercetării aprofundate cuprinde următoarele elemente: temeiul legal, datele de identificare ale părţilor implicate, obiectul cercetării, componenţa echipei de cercetare, inspectorul de concurenţă responsabil de caz şi atribuţiile acestuia. Ordinul se comunică părţilor implicate.Articolul 10Solicitări de informaţii şi luarea declaraţiilor(1) În cadrul cercetării aprofundate, pentru identificarea şi sancţionarea practicilor de concurenţă neloială, inspectorii de concurenţă pot solicita părţilor implicate, persoane fizice şi juridice, informaţiile şi documentele care le sunt necesare, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute de Legea nr. 11/1991 pentru furnizarea de informaţii/documente inexacte, incomplete sau care induc în eroare sau nefurnizarea informaţiilor/documentelor solicitate.(2) În scopul îndeplinirii atribuţiilor legale, în cadrul cercetării aprofundate, inspectorii de concurenţă pot lua declaraţii oricărei persoane fizice care consimte la acest lucru.(3) Înainte de declaraţie, persoana în cauză va fi informată despre intenţia de a se consemna declaraţia, fiind indicate temeiul juridic, scopul, precum şi faptul că aceasta este dată în mod voluntar, o copie a declaraţiei fiind furnizată persoanei care a dat-o.Articolul 11Efectuarea inspecţiilorÎn cadrul cercetării aprofundate, inspectorii de concurenţă pot proceda la efectuarea inspecţiilor numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor legale. Inspecţiile se desfăşoară în temeiul ordinului de inspecţie emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei, pe baza unei note fundamentate cu privire la oportunitatea efectuării sale, cu autorizare judiciară. Inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie, în conformitate cu prevederile Legii concurenţei.Articolul 12Termenul de soluţionareTermenul de soluţionare a sesizărilor referitoare la practicile de concurenţă neloială pentru care autoritatea de concurenţă a decis declanşarea unei cercetări aprofundate este de 60 de zile de la data la care dosarul cauzei este complet, autoritatea de concurenţă aflându-se în posesia tuturor datelor şi informaţiilor relevante. Autorul sesizării va fi informat în scris cu privire la acest fapt, termenul prevăzut la art. 3^2 alin. (5) din Legea nr. 11/1991 începând să curgă de la această dată.Articolul 13Măsura de încetare a practicii de concurenţă neloială(1) Măsura de încetare a practicii de concurenţă neloială poate fi adoptată pe parcursul derulării cercetării aprofundate, până la soluţionarea sesizării.(2) În situaţii excepţionale, în caz de urgenţă determinată de riscul producerii unui prejudiciu grav oricăror participanţi la piaţă inclusiv părţilor implicate, în situaţia constatării la o primă evaluare a existenţei unor practici de concurenţă neloială care trebuie înlăturate fără întârziere, autoritatea de concurenţă poate adopta decizia de încetare a practicii de concurenţă neloială prevăzută de art. 3^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 11/1991, pe baza unei note aprobate de către comisia desemnată în domeniul concurenţei neloiale.Articolul 14Nota de concluzii(1) Cercetarea aprofundată poate conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale unei contravenţii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 11/1991, că se constată existenţa unei practici de concurenţă neloială prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 11/1991 sau că nu se poate reţine încălcarea întrucât aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente în acest sens.(2) Rezultatul cercetării aprofundate va fi consemnat într-o notă de concluzii, aprobată de către comisia desemnată în domeniul concurenţei neloiale, care va cuprinde analiza tuturor aspectelor cercetate, evidenţierea probelor, concluziile, precum şi propunerile echipei de cercetare referitoare la constatarea încălcării, aplicarea amenzii contravenţionale, a măsurii de interzicere a practicilor de concurenţă neloială sau, după caz, a faptului că nu se poate reţine încălcarea pentru motivul prevăzut la alin. (1).(3) În cazul în care cercetarea aprofundată a condus la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale unei contravenţii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 11/1991 sau se constată existenţa unei practici de concurenţă neloială prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. c) din acelaşi act normativ, comisia desemnată în domeniul concurenţei neloiale va emite o decizie în conformitate cu prevederile art. 3^1 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 11/1991.(4) În cazul în care rezultatul cercetării nu a evidenţiat existenţa unei încălcări a legii, preşedintele Consiliului Concurenţei va emite un ordin de închidere a cercetării aprofundate, ce va fi comunicat autorului sesizării şi părţilor implicate.(5) Ordinul de închidere a cercetării aprofundate va indica în cuprinsul său datele de identificare ale autorului sesizării şi a părţilor implicate, data de la care dosarul cauzei a fost considerat complet, motivarea pe scurt a aspectelor referitoare la practicile de concurenţă neloială ce au făcut obiectul cercetării aprofundate şi care au condus la concluzia că nu există o încălcare a legii, temeiul legal avut în vedere, precum şi dreptul de a ataca ordinul la Curtea de Apel Bucureşti.Articolul 15Constatarea şi aplicarea amenzilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 11/1991(1) Constatarea şi aplicarea amenzilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 11/1991 se realizează de către inspectorii de concurenţă din cadrul echipei de cercetare, cu excepţia inspectorilor de concurenţă debutanţi, prin proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, prevăzut în anexa nr. 2.(2) Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor procedurale va cuprinde data şi locul unde este încheiat; datele de identificare ale inspectorilor de concurenţă şi ale contravenientului - persoană fizică sau juridică, calitatea/funcţia inspectorilor de concurenţă, precum şi menţionarea ocupaţiei şi a locului de muncă ale contravenientului; descrierea contravenţiei astfel cum este prevăzută la art. 4 alin. (3) din Legea nr. 11/1991, cu indicarea datei şi locului în care a fost săvârşită, după caz, precum şi prezentarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei; indicarea temeiului legal; indicarea instanţei şi a termenului de exercitare a căii de atac.(3) Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se semnează pe fiecare pagină de către inspectorii de concurenţă şi de reprezentantul legal al contravenientului/ contravenient şi se înregistrează la sediul acestuia şi în registrul special de procese-verbale al autorităţii de concurenţă.(4) În momentul încheierii procesului-verbal inspectorii de concurenţă sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa contravenientului dreptul de a face obiecţii cu privire la conţinutul actului de constatare şi sancţionare care vor fi consemnate la rubrica alte menţiuni sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.(5) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, din care unul va fi înmânat contravenientului. În cazul în care contravenientul nu este de faţă, refuză sau nu poate să semneze, inspectorii de concurenţă vor face menţiune despre aceste împrejurări care trebuie confirmate de un martor. În lipsa unui martor, inspectorii de concurenţă vor preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.(6) În cazul în care procesul-verbal nu poate fi înmânat contravenientului întrucât acesta nu este prezent sau, deşi este prezent, refuză să îl primească, va fi comunicat în termen de 30 de zile de la data încheierii lui.(7) Împreună cu procesul-verbal contravenientului i se va înmâna sau i se va comunica şi înştiinţarea de plată, potrivit anexei nr. 2.(8) Comunicarea procesului verbal şi a înştiinţării de plată se face prin intermediul serviciilor de trimiteri poştale, cu confirmare de primire, şi, în cazul în care acest lucru nu este posibil, prin afişare la sediul/domiciliul contravenientului, în termenul prevăzut la alin. (6). Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal de afişare semnat de cel puţin un martor potrivit modelului prevăzut în Regulamentul privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 668/2011, cu modificările ulterioare.(9) În termen de 15 zile de la data înmânării sau a comunicării procesului-verbal de constatare şi sancţionare, contravenientul poate achita voluntar amenda. Dacă în acest termen contravenientul, nefăcând plata voluntară, nu exercită nici calea de atac legală împotriva procesului-verbal, acesta din urmă constituie titlu executoriu.(10) În caz de neprezentare a documentului prin care se face dovada achitării amenzii, Consiliul Concurenţei va transmite spre executare copia procesului-verbal de constatare şi sancţionare către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de contestare.Articolul 16Individualizarea sancţiunilorÎn cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute în lege, individualizarea sancţiunii se face ţinându-se seama de: vinovăţia cu care a fost săvârşită fapta, pericolul social al acesteia, împrejurările în care a fost săvârşită, modul şi mijloacele în care a fost comisă, urmarea produsă sau care sar fi putut produce, circumstanţele personale ale contravenientului, existenţa unei situaţii de recidivă raportată la sancţiunile primite în ultimii 2 ani de către persoana fizică ori juridică contravenientă, precum şi de efectele practicii de concurenţă neloială.Articolul 17Analiza din oficiu a practicilor de concurenţă neloială(1) Consiliul Concurenţei poate realiza, din oficiu, cercetări aprofundate în vederea identificării şi sancţionării posibilelor practici de concurenţă neloială, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991, atunci când apreciază că există suficient temei de fapt şi de drept care să justifice intervenţia sa, iar condiţiile de admisibilitate sunt îndeplinite.(2) Cercetarea aprofundată din oficiu se dispune prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, pe baza unei note privind propunerea de declanşare elaborată de direcţia de specialitate, aprobată de către comisia în domeniul concurenţei neloiale.(3) În cazul în care rezultatul cercetării nu a evidenţiat existenţa unei încălcări a legii, preşedintele Consiliului Concurenţei va emite un ordin de închidere a cercetării aprofundate, părţile implicate urmând a fi informate în acest sens.Capitolul IV Deciziile în domeniul concurenţei neloialeArticolul 18Adoptarea deciziilor(1) Constatarea practicilor de concurenţă neloială prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991, precum şi aplicarea amenzilor contravenţionale şi a măsurilor de încetare şi interzicere se realizează prin decizie a comisiei în domeniul concurenţei neloiale.(2) Deciziile emise de către autoritatea de concurenţă trebuie să cuprindă următoarele elemente: datele de identificare ale părţilor implicate; descrierea practicii de concurenţă neloială; indicarea dispoziţiei legale încălcate; criteriile de individualizare a sancţiunii, amenda aplicată, termenul şi modalitatea de plată, după caz; termenul de contestare şi instanţa competentă să soluţioneze contestaţia.Articolul 19Tipuri de deciziiPe baza notelor de concluzii comisia în domeniul concurenţei neloiale adoptă în temeiul art. 3^1 alin. (2) din Legea nr. 11/1991 următoarele decizii:a) decizie de constatare a săvârşirii unor practici de concurenţă neloială şi de aplicare a amenzii contravenţionale;b) decizie de constatare a săvârşirii unor practici de concurenţă neloială, de aplicare a amenzii contravenţionale şi a măsurii de interzicere a practicii de concurenţă neloială;c) decizie de constatare a săvârşirii unor practici de concurenţă neloială şi de aplicare a măsurii de interzicere a practicii de concurenţă neloială;d) decizie de încetare a practicilor de concurenţă neloială pe perioada derulării cercetării aprofundate.Articolul 20Comunicarea deciziilor(1) Comunicarea deciziilor se face în termen de 5 zile de la emiterea deciziei prin intermediul serviciilor de trimiteri poştale cu confirmare de primire. În cazul în care acest lucru nu este posibil, comunicarea se realizează prin afişare la sediul/domiciliul contravenientului.(2) În cazul în care comunicarea deciziei se realizează prin afişare, se întocmeşte un proces-verbal de afişare semnat de cel puţin un martor, potrivit modelului prevăzut în Regulamentul privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 668/2011, cu modificările ulterioare.Articolul 21Publicarea deciziilor(1) Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenţei se publică pe pagina web a instituţiei, precum şi într-un ziar de largă circulaţie.(2) La publicarea deciziilor se va ţine seama de interesele legitime ale părţilor implicate, astfel încât secretele comerciale să nu fie divulgate, iar datele confidenţiale să fie respectate.Articolul 22Executarea deciziilor(1) Decizia prin care se constată şi se aplică sancţiuni constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate. Aceasta poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucureşti.(2) Suma reprezentând cuantumul amenzii aplicate cu titlu de sancţiune pentru contravenţia săvârşită se achită de contravenient prin numerar sau ordin de plată, către bugetul de stat, în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei.(3) O copie a dovezii achitării amenzii se transmite Consiliului Concurenţei în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei pentru a fi ataşată la dosarul cauzei. În cazul în care plata se face prin ordin de plată, acesta va fi certificat de trezoreria de care aparţine plătitorul.(4) În caz de neprezentare a documentului prin care se face dovada achitării amenzii stabilite prin decizie, Consiliul Concurenţei, prin direcţiile care au instrumentat cazul, va transmite copia acesteia la organele de specialitate ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are sediul/domiciliul contravenientul, spre executare, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de contestare.Articolul 23Monitorizarea deciziilor prin care s-au dispus măsuri(1) Deciziile emise de către autoritatea de concurenţă prin care sunt dispuse măsuri de interzicere a practicilor de concurenţă neloială sunt monitorizate, partea împotriva căreia a fost dispusă măsura fiind obligată să răspundă solicitărilor autorităţii de concurenţă în acest sens.(2) Modalitatea şi perioada de monitorizare vor fi stabilite în funcţie de circumstanţele fiecărui caz şi sunt prevăzute în decizia emisă de Comisia desemnată în domeniul concurenţei neloiale prin care s-a constatat încălcarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991.(3) În cazul în care se constată că măsurile impuse de către Consiliul Concurenţei nu au fost respectate, se aplică sancţiunile prevăzute de art. 4 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 11/1991, cu informarea prealabilă a comisiei care a dispus măsura.Capitolul V Dispoziţii finaleArticolul 24Confidenţialitate(1) Informaţiile, datele şi documentele ce constituie dosarul cauzei cu privire la posibile practici de concurenţă neloială nu vor fi comunicate sau făcute publice de către Consiliul Concurenţei până la finalizarea cercetării aprofundate.(2) Informaţiile colectate în cadrul procedurii de cercetare aprofundată pot fi folosite doar pentru scopul aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei.(3) Orice persoană fizică sau juridică ce furnizează Consiliului Concurenţei informaţii privind posibile practici de concurenţă neloială în realizarea procedurilor prevăzute de prezentul regulament trebuie să indice în mod clar orice element pe care îl consideră confidenţial, inclusiv secretele comerciale, motivând acest lucru.(4) Deciziile Consiliului Concurenţei publicate potrivit legii nu vor conţine secrete comerciale sau alte informaţii confidenţiale a căror dezvăluire ar putea să prejudicieze interesele părţilor implicate.Articolul 25Sesizarea organelor de urmărire penală de către autoritatea de concurenţăConsiliul Concurenţei aduce la cunoştinţa organelor de urmărire penală cazurile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 11/1991 doar atunci când, analizând o practică dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (2) din acelaşi act normativ, care îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, constată că aceasta excedează sfera sa de competenţă, fiind o posibilă faptă de natură penală.Articolul 26AnexeAnexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.Articolul 27Dispoziţii abrogateLa data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă dispoziţiile referitoare la Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, din Regulamentul privind constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 668/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 631 din 5 septembrie 2011, cu modificările ulterioare, precum şi Regulamentul privind procedura de identificare şi sancţionare a faptelor de concurenţă neloială, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 1.098/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 818 din 5 decembrie 2012.Anexa nr. 1FORMULARprivind sesizarea unei posibile practici de concurenţă neloială
*1) În vederea stabilirii importanţei sectorului economic în care s-a produs fapta în ansamblul economiei naţionale.
*2) Autorii sesizărilor au obligaţia să furnizeze elemente de probă atât în legătură cu posibila practică de concurenţă neloială, interesul legitim, cât şi cu riscul producerii unui prejudiciu.
*3) Potrivit art. 3^3 alin. (4) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare: "deciziile adoptate de către Consiliului Concurenţei se publică pe pagina web a instituţiei, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, cu respectarea datelor confidenţiale şi a secretelor comerciale."Anexa nr. 2CONSILIUL CONCURENŢEIPROCES-VERBALnr. .........de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor,încheiat în ziua de .... luna .... anul ..... localitateaSubsemnaţii, ........., având funcţia de inspectori de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei, în calitate de agenţi constatatori, în temeiul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza legitimaţiilor nr. ........., eliberate de Consiliul Concurenţei, în urma verificărilor efectuate în perioada ........, în baza Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. ......, prin care s-a dispus declanşarea cercetării aprofundate, am constatat următoarele:........................................................................Faptele de mai sus constituie contravenţii potrivit prevederilor art. 4 alin. (3) lit. ...... din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare.De săvârşirea acestor fapte se face vinovat(ă):PERSOANA JURIDICĂ - ........, având codul de identificare fiscală ........, înregistrată la registrul comerţului cu nr. ......, cu sediul în str. .......... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., localitatea ......, sectorul ....., judeţul ........, reprezentată prin domnul/doamna ......., având CNP ........, domiciliat(ă) în str. ...... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., localitatea ......, sectorul ...., judeţul ......, legitimat(ă) cu B.I.(C.I.)/paşaport/alt document seria .... nr. ...., emis(ă) de ..... la data ....., având funcţia de ..............PERSOANA FIZICĂ Domnul/Doamna ......, având CNP ........, domiciliat(ă) în str. ....... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., localitatea ....., sectorul ....., judeţul ........, legitimat(ă) cu B.I.(C.I.)/paşaport/alt document seria .... nr. ...., emis(ă) de ....... la data ........, având ocupaţia de ......... la locul de muncă ........, cu sediul în str. ........ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ....., localitatea ........., sectorul ...., judeţul ........, având codul de identificare fiscală ..................Faţă de contravenţiile constatate, în temeiul art. 4 alin. (4)/în temeiul art. 4 alin. (5) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică următoarele amenzi:......................................................................Alte menţiuni:Contravenientului i s-a adus la cunoştinţă că are dreptul de a face obiecţii cu privire la conţinutul procesului-verbal.Contravenientul a formulat următoarele obiecţii:......................................................................Amenda se va achita în contul de amenzi deschis la trezoreria în a cărei rază teritorială se află sediul social/domiciliul contravenientului ................ în termen de 15 zile de la data înmânării sau a comunicării procesului-verbal. Dovada plăţii se va prezenta la Consiliul Concurenţei în termen de 15 zile de la comunicarea/înmânarea prezentului proces-verbal. În cazul în care plata se face prin ordin de plată, acesta va fi certificat de trezoreria de care aparţine plătitorul.Prezentul proces-verbal s-a încheiat în două exemplare, din care unul s-a înmânat astăzi contravenientului/reprezentantului contravenientului .............., reprezentat de către domnul ........ în calitate de .........,/se va comunica contravenientului.Împotriva prezentului proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere la Judecătoria ......, în termen de 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal.Menţiuni privind împrejurările în care s-a semnat procesul-verbal:.......................................................................Martor,Subsemnatul, ........, domiciliat în ........, str. ...... nr. ...., bl. ...., sc. ....., ap. ...., judeţul/sectorul ..........., legitimat cu B.I.(CI.) seria ...... nr. ...., eliberat(ă) de ........., CNP ............., confirm, ca martor, faptul următor: contravenientul/reprezentantul contravenientului nu s-a aflat de faţă la semnarea prezentului proces-verbal/a refuzat/nu a putut să semneze prezentul proces-verbal.Menţionez că nu am calitatea de agent constatator. Semnătură ..................... Menţiuni privind lipsa semnăturii martorului: ............................................. Inspectori de concurenţă, Contravenient/ ......................... Reprezentantul contravenientului, ................................Model de înştiinţare de platăCONSILIUL CONCURENŢEIÎNŞTIINŢARE DE PLATĂdin data ...........Amenda prevăzută în Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a Contravenţiei nr. ......., încheiat la data de .........., aveţi obligaţia să o achitaţi în termen de 15 zile de la înmânarea/ comunicarea procesului-verbal, la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare, urmând să predaţi o copie de pe chitanţă la sediul Consiliului Concurenţei.În caz de neachitare a amenzii în termenul menţionat mai sus se va proceda la executarea silită, potrivit legii.Inspectori de concurenţă,............................Am luat cunoştinţă.------------------Contravenient,.................
| Nr. crt. | Informaţiile solicitate de către autoritatea de concurenţă | Datele şi informaţiile furnizate de către partea/ părţile interesată/ interesate |
| 1. | Informaţii privind autorul sesizării (Se vor furniza datele complete de identificare, respectiv: în cazul persoanei fizice, numele complet, domiciliul, CNP, nr. şi serie CI, iar în cazul persoanei juridice numele întreprinderii, sediul, CUI etc.) | |
| 2. | Informaţii privind persoana fizică/juridică al cărei comportamentconstituie obiectul sesizării (Se vor furniza date complete de identificare.) | |
| 3. | Informaţii privind interesul legitim al autorului sesizării: | |
| 4. | Detalii privind presupusa practică de concurenţă neloială Gradul de pericol social: - modul şi mijloacele de săvârşire a faptei; - scopul urmărit; - împrejurările în care a fost săvârşită practica; - urmarea produsă/care s-ar fi putut produce, materializată în existenţa unui eventual prejudiciu. Piaţa pe care a fost săvârşită practica*1): (Descrieţi pe scurt sectorul în care desfăşoară activitate părţile implicate; estimaţi numărul de întreprinderi care operează pe piaţa pe care s-a săvârşit practica de concurenţă neloială; dimensiunea pieţei afectate - locală/naţională.) Durata practicii: Număr de întreprinderi implicate: Număr de consumatori potenţial afectaţi: | |
| 5. | Informaţiile şi documentele care probează existenţa posibilei practici de concurenţă neloială*2) | |
| 6. | Informaţiile furnizate de către autorul sesizării considerate ca fiind confidenţiale*3) |
*1) În vederea stabilirii importanţei sectorului economic în care s-a produs fapta în ansamblul economiei naţionale.
*2) Autorii sesizărilor au obligaţia să furnizeze elemente de probă atât în legătură cu posibila practică de concurenţă neloială, interesul legitim, cât şi cu riscul producerii unui prejudiciu.
*3) Potrivit art. 3^3 alin. (4) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare: "deciziile adoptate de către Consiliului Concurenţei se publică pe pagina web a instituţiei, precum şi într-un ziar de largă circulaţie, cu respectarea datelor confidenţiale şi a secretelor comerciale."Anexa nr. 2CONSILIUL CONCURENŢEIPROCES-VERBALnr. .........de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor,încheiat în ziua de .... luna .... anul ..... localitateaSubsemnaţii, ........., având funcţia de inspectori de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei, în calitate de agenţi constatatori, în temeiul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare, al Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza legitimaţiilor nr. ........., eliberate de Consiliul Concurenţei, în urma verificărilor efectuate în perioada ........, în baza Ordinului preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. ......, prin care s-a dispus declanşarea cercetării aprofundate, am constatat următoarele:........................................................................Faptele de mai sus constituie contravenţii potrivit prevederilor art. 4 alin. (3) lit. ...... din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare.De săvârşirea acestor fapte se face vinovat(ă):PERSOANA JURIDICĂ - ........, având codul de identificare fiscală ........, înregistrată la registrul comerţului cu nr. ......, cu sediul în str. .......... nr. ...., bl. ...., sc. ...., ap. ...., localitatea ......, sectorul ....., judeţul ........, reprezentată prin domnul/doamna ......., având CNP ........, domiciliat(ă) în str. ...... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., localitatea ......, sectorul ...., judeţul ......, legitimat(ă) cu B.I.(C.I.)/paşaport/alt document seria .... nr. ...., emis(ă) de ..... la data ....., având funcţia de ..............PERSOANA FIZICĂ Domnul/Doamna ......, având CNP ........, domiciliat(ă) în str. ....... nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., localitatea ....., sectorul ....., judeţul ........, legitimat(ă) cu B.I.(C.I.)/paşaport/alt document seria .... nr. ...., emis(ă) de ....... la data ........, având ocupaţia de ......... la locul de muncă ........, cu sediul în str. ........ nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ....., localitatea ........., sectorul ...., judeţul ........, având codul de identificare fiscală ..................Faţă de contravenţiile constatate, în temeiul art. 4 alin. (4)/în temeiul art. 4 alin. (5) din Legea nr. 11/1991, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică următoarele amenzi:......................................................................Alte menţiuni:Contravenientului i s-a adus la cunoştinţă că are dreptul de a face obiecţii cu privire la conţinutul procesului-verbal.Contravenientul a formulat următoarele obiecţii:......................................................................Amenda se va achita în contul de amenzi deschis la trezoreria în a cărei rază teritorială se află sediul social/domiciliul contravenientului ................ în termen de 15 zile de la data înmânării sau a comunicării procesului-verbal. Dovada plăţii se va prezenta la Consiliul Concurenţei în termen de 15 zile de la comunicarea/înmânarea prezentului proces-verbal. În cazul în care plata se face prin ordin de plată, acesta va fi certificat de trezoreria de care aparţine plătitorul.Prezentul proces-verbal s-a încheiat în două exemplare, din care unul s-a înmânat astăzi contravenientului/reprezentantului contravenientului .............., reprezentat de către domnul ........ în calitate de .........,/se va comunica contravenientului.Împotriva prezentului proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate face plângere la Judecătoria ......, în termen de 15 zile de la data înmânării sau, după caz, a comunicării procesului-verbal.Menţiuni privind împrejurările în care s-a semnat procesul-verbal:.......................................................................Martor,Subsemnatul, ........, domiciliat în ........, str. ...... nr. ...., bl. ...., sc. ....., ap. ...., judeţul/sectorul ..........., legitimat cu B.I.(CI.) seria ...... nr. ...., eliberat(ă) de ........., CNP ............., confirm, ca martor, faptul următor: contravenientul/reprezentantul contravenientului nu s-a aflat de faţă la semnarea prezentului proces-verbal/a refuzat/nu a putut să semneze prezentul proces-verbal.Menţionez că nu am calitatea de agent constatator. Semnătură ..................... Menţiuni privind lipsa semnăturii martorului: ............................................. Inspectori de concurenţă, Contravenient/ ......................... Reprezentantul contravenientului, ................................Model de înştiinţare de platăCONSILIUL CONCURENŢEIÎNŞTIINŢARE DE PLATĂdin data ...........Amenda prevăzută în Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a Contravenţiei nr. ......., încheiat la data de .........., aveţi obligaţia să o achitaţi în termen de 15 zile de la înmânarea/ comunicarea procesului-verbal, la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare, urmând să predaţi o copie de pe chitanţă la sediul Consiliului Concurenţei.În caz de neachitare a amenzii în termenul menţionat mai sus se va proceda la executarea silită, potrivit legii.Inspectori de concurenţă,............................Am luat cunoştinţă.------------------Contravenient,.................
Norme de aplicare
(2) Consiliul Concurenţei poate face recomandări de bună practică în diverse sectoare economice şi îndrumări privind diverse aspecte generale ale aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei, cu luarea în considerare a practicii instanţelor naţionale şi a celor de la nivelul Uniunii Europene, precum şi a practicii Comisiei Europene.(3) Consiliul Concurenţei emite ordine prin care pune în aplicare, suspendă sau abrogă reglementările adoptate în plen, dispune efectuarea de investigaţii, ordonă inspecţii, ia măsuri privind gestiunea internă şi personalul din subordine, precum şi orice alte măsuri necesare îndeplinirii strategiei şi misiunii autorităţii de concurenţă.(4) Deciziile Consiliului Concurenţei sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor prezentei legi şi se aplică sancţiunile corespunzătoare, se dispun măsurile necesare restabilirii mediului concurenţial, se soluţionează plângerile formulate în baza dispoziţiilor prezentei legi, precum şi cererile şi notificările privind concentrările economice.(5) Avizele sunt formulate, recomandările şi propunerile sunt făcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele sunt elaborate şi comunicate, după caz, publicate, potrivit dispoziţiilor prezentei legi.Articolul 27(1) Proiectele de regulamente şi instrucţiuni, precum şi modificările acestora necesită avizul Consiliului Legislativ, după care sunt adoptate în Plenul Consiliului Concurenţei şi puse în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.(2) Reglementările Consiliului Concurenţei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 28Consiliul Concurenţei va comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect în domeniul politicii concurenţiale, la cererea:a) Administraţiei Prezidenţiale şi Guvernului României;b) comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor;c) autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;d) organizaţiilor profesionale şi patronale în măsura în care acestea au atribuţii legale de reglementare a domeniilor în care activează;e) organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor;f) instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.Articolul 29(1) Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramură sau sectoriale, Consiliul Concurenţei va consulta ministerele de resort şi alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale, precum şi organizaţiile patronale în cauză.(2) Organele şi organizaţiile prevăzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenţei punctul lor de vedere în termen de 30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi ataşat la raportul asupra cazului analizat.(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale Consiliul Concurenţei se va consulta cu organele administraţiei publice centrale sau locale şi va solicita informaţii şi asistenţă din partea acestora.Articolul 30(1) Consiliul Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul în care operatorii economici şi autorităţile publice respectă regulile concurenţei, potrivit prezentei legi.(2) Raportul se adoptă în Plenul Consiliului Concurenţei şi se dă publicităţii.Articolul 31(1) Prin prezenta lege se instituie următoarea taxă: taxa de autorizare a concentrărilor economice, care se plăteşte în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) şi alin. (4) lit. b) şi c).(2) Taxa de autorizare a concentrării economice se stabileşte prin instrucţiuni ale Consiliului Concurenţei între 10.000 euro şi 25.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), respectiv între 25.001 euro şi 50.000 euro, în cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) şi c). Echivalentul în lei al taxei de autorizare se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior emiterii deciziei de autorizare a concentrării economice.(3) Sumele prevăzute la alin. (1) se fac venituri proprii la bugetul Consiliului Concurenţei.(4) Consiliul Concurenţei poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice, prin înfiinţarea pe lângă acesta a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii.(5) Veniturile realizate de Consiliul Concurenţei potrivit alin. (4) se utilizează pentru:a) pregătire profesională pentru personalul Consiliului Concurenţei;b) consultanţă şi expertiză;c) indemnizaţie de performanţă acordată personalului Consiliului Concurenţei cu rezultate deosebite, în condiţiile legii;c^1) indemnizaţie de şedinţă acordată membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;La data de 19-04-2019 Alineatul (5) din Articolul 31 , Capitolul IV a fost completat de Punctul 2, Articolul 20 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 19 aprilie 2019d) editarea şi tipărirea Revistei Române de Concurenţă;d^1) organizarea de către Consiliul Concurenţei de congrese, conferinţe şi alte acţiuni de protocol similare.La data de 30-01-2017 Alineatul (5), Articolul 31 din Capitolul IV a fost completat de Articolul 11 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 9 din 27 ianuarie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 30 ianuarie 2017e) alte activităţi din domeniul de activitate a Consiliului Concurenţei, în condiţiile legii.(6) Personalul Consiliului Concurenţei poate beneficia de indemnizaţia de performanţă acordată din veniturile prevăzute la alin. (4). Modul de acordare a indemnizaţiei de performanţă se stabileşte prin regulament al Consiliului Concurenţei.(6^1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei beneficiază de indemnizaţie de şedinţă în cuantum aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei, acordată din veniturile prevăzute la alin. (3). Indemnizaţia de şedinţă acordată într-o lună membrilor Plenului Consiliului Concurenţei nu va depăşi 50% din cuantumul indemnizaţiei lunare de care aceştia beneficiază în calitate de membri ai plenului, indiferent de numărul de şedinţe ale plenului desfăşurate în cursul unei luni.La data de 19-04-2019 Articolul 31 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, Articolul 20 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 19 aprilie 2019(6^2) Modul de acordare a indemnizaţiilor prevăzute la alin. (5) lit. c^1) se stabileşte prin regulament al Consiliului Concurenţei, în limita sumelor prevăzute la alin. (3).La data de 19-04-2019 Articolul 31 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, Articolul 20 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 19 aprilie 2019(6^3) Consiliul Concurenţei poate reţine şi utiliza veniturile din taxa de autorizare a concentrărilor economice prin înfiinţarea pe lângă acesta a unei activităţi finanţate integral din veniturile prevăzute la alin. (3); bugetul de venituri şi cheltuieli al acestei activităţi se va întocmi şi utiliza cu respectarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.La data de 19-04-2019 Articolul 31 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 3, Articolul 20 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 19 aprilie 2019(7) Activitatea prevăzută la alin. (4) se încadrează în acelaşi capitol bugetar la care este încadrat şi ordonatorul de credite pe lângă care s-a înfiinţat.(8) Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru această activitate se elaborează şi se aprobă odată cu bugetul Consiliului Concurenţei, conform prevederilor legale în vigoare.(9) Excedentul anual rezultat din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, conform prevederilor legale în vigoare.(10) Execuţia de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se realizează prin Trezoreria Statului, conform prevederilor legale în vigoare.(11) Raportarea execuţiei de casă a bugetului de venituri şi cheltuieli al activităţii se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.(12) În relaţiile contractuale, activitatea prevăzută la alin. (4) este reprezentată de persoanele autorizate ale instituţiei pe lângă care s-a înfiinţat.REGULAMENT din 21 iunie 2016Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) În scopul realizării unei evidenţe integrate a ajutoarelor acordate în România şi al asigurării transparenţei iniţierii, acordării şi plăţii acestora, Consiliul Concurenţei înfiinţează şi organizează Registrul ajutoarelor de stat, denumit în continuare RegAS.(2) RegAS reprezintă un sistem de evidenţă electronică a ajutoarelor acordate tuturor categoriilor de beneficiari, indiferent de obiectivul acordării, instrumentul utilizat, categoria de fonduri implicate şi de tipul sau natura furnizorului.Articolul 2(1) RegAS conţine componente funcţionale specifice care facilitează accesul la datele şi informaţiile încărcate în baza de date prin intermediul unui portal web.(2) Accesul la RegAS se va realiza din pagina de internet a Consiliului Concurenţei dedicată ajutorului de stat - www.ajutordestat.ro, care a fost definită ca punct naţional de informare în acest domeniu, potrivit art. 23 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.Articolul 3(1) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos semnifică după cum urmează:a) act de acordare a ajutorului - orice tip de act prin care beneficiarului i se conferă dreptul de a primi un ajutor. În anumite cazuri, actul de acordare a ajutorului este subsidiar actului de acordare a finanţării;b) act de acordare a finanţării - orice tip de act prin care beneficiarul primeşte dreptul de a accesa o finanţare;c) administratorul RegAS - persoana din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale sau al Direcţiei ajutor de stat a Consiliului Concurenţei desemnată să administreze baza de date şi sistemul informatic RegAS. În sensul prezentului regulament, orice referire la administrator va fi înţeleasă ca o referire la administratorul din cadrul Direcţiei ajutor de stat a Consiliului Concurenţei;d) bază de date - colecţie de date organizate care să faciliteze căutarea şi regăsirea rapidă a acestora, în vederea procesării cu ajutorul calculatorului;e) drept de acces - categorie de drepturi alocate utilizatorilor instituţionali şi individuali de către Administratorul RegAS, pe baza solicitării transmise de către utilizatorul instituţional şi în conformitate cu politica de acces stabilită prin prezentul regulament;f) drepturi de scriere în baza de date RegAS - totalitatea drepturilor acordate utilizatorilor individuali de către administratorul RegAS, care permit acestora încărcarea în baza de date a măsurilor de ajutor, actelor de acordare a finanţării şi a actelor de acordare a ajutoarelor, plăţilor, obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi a rambursărilor efective ale respectivelor obligaţii, precum şi modificarea acestora, în caz de necesitate;g) finalizare - operaţiune derulată de un utilizator individual după încărcarea în baza de date RegAS a tuturor datelor şi informaţiilor referitoare la o măsură de ajutor, la un act de acordare a finanţării sau un act de acordare a ajutorului. Finalizarea încărcării unui formular declanşează verificarea automată a acestuia de către sistemul informatic. După finalizare, sistemul nu mai permite intervenţia utilizatorului asupra acestuia;h) măsură de ajutor - expresie generică ce desemnează o schemă de ajutor sau un ajutor ad-hoc;i) măsură de ajutor istorică - măsură de ajutor intrată în vigoare înainte de finalul anului 2015, a cărei încărcare în RegAS este considerată de Consiliul Concurenţei a fi relevantă din perspectiva verificării regulilor de cumul din domeniul ajutorului de stat/de minimis sau a îndeplinirii obligaţiilor de raportare a ajutoarelor de stat pe care România le are în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene;j) sistem informatic - sistem care permite introducerea de informaţii într-o bază de date, prin procedee manuale sau automat, prin transfer sau culegere automată de pe diverse suporturi de stocare, prelucrarea lor şi extragerea informaţiei sub diverse forme;k) subadministrator - entitate nominalizată de către furnizorul sau administratorul unei măsuri de ajutor în vederea derulării unor operaţiuni specifice în cadrul RegAS, operaţiuni care, în mod curent, intră în sarcina primilor;l) utilizator individual al RegAS - utilizatorul care primeşte drept individual de acces la RegAS, din partea administratorului, în baza unei solicitări formale transmise instituţiei de către utilizatorul instituţional din care acesta face parte;m) utilizatori instituţionali ai RegAS - entităţile care primesc drepturi de acces la RegAS, din partea administratorului, din oficiu sau ca urmare a unei solicitări exprese adresate acestuia;n) validare - operaţiune derulată de un validator, prin care este verificată exactitatea înregistrării în baza de date RegAS a unei măsuri de ajutor, prin confruntarea informaţiei electronice cu formatul scris al respectivei măsuri, transmis oficial de furnizor sau iniţiator Consiliului Concurenţei conform prevederilor art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare;o) validator - utilizator individual din cadrul Consiliului Concurenţei, căruia administratorul i-a acordat drept de validare a măsurilor de ajutor încărcate în RegAS;p) versionare - operaţiune derulată de un utilizator individual asupra unei măsuri de ajutor, unui act de acordare a finanţării sau asupra unui act de acordare a ajutorului, care modifică o înregistrare finalizată sau validată, de la caz la caz, fără a afecta însă încadrarea acestora din punctul de vedere al regulilor din domeniul ajutorului de stat, respectiv fără a modifica, de exemplu, reglementările Uniunii Europene aplicabile, obiectivele de acordare a ajutoarelor, categoriile şi subcategoriile de ajutoare acordate. Versionarea implică, în general, modificări de bugete, perioade, categorii de cheltuieli eligibile.(2) Trimiterile la noţiunile de "ajutor" sau "ajutor de stat" includ referiri la ajutoarele de stat şi de minimis, ajutoarele notificate sau exceptate de la obligaţia notificării, inclusiv compensările pentru prestarea obligaţiilor de serviciu de interes economic general sau serviciu public.(3) Cuvintele la singular includ pluralul şi pluralul include singularul.Articolul 4Alţi termeni şi alte expresii utilizate în cadrul prezentului regulament vor fi înţelese în sensul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, sau al reglementărilor Uniunii Europene aplicabile în domeniul ajutorului de stat.Capitolul II Informaţiile încărcate în baza de date RegASArticolul 5În RegAS se înregistrează următoarele categorii de informaţii:a) referitoare la măsurile de ajutor;b) referitoare la actele de acordare a finanţărilor;c) referitoare la actele de acordare a ajutoarelor;d) referitoare la plăţile efectuate de către furnizorii sau administratorii măsurilor de ajutor;e) referitoare la obligaţiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv, impuse beneficiarilor de către Comisia Europeană sau de către furnizori;f) referitoare la eventualele acţiuni demarate în instanţă de către beneficiari, în vederea contestării obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv impuse de către furnizori;g) referitoare la soluţiile emise de instanţele naţionale ca urmare a acţiunilor demarate de către beneficiari împotriva deciziilor de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv;h) referitoare la plăţile efectuate de către beneficiari în contul obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv, instituite de către Comisia Europeană sau de către furnizorii măsurilor de ajutor.Articolul 6Pentru a permite verificarea ex-ante a eligibilităţii beneficiarilor şi completarea raportărilor solicitate României de către Comisia Europeană, începând cu luna iulie 2016, RegAS va include şi informaţii istorice referitoare la ajutoarele acordate şi cele plătite beneficiarilor în perioada 2012-2015.Articolul 7RegAS nu va conţine informaţii referitoare la facilităţile sau finanţările acordate de diverse autorităţi sau instituţii din România care nu reprezintă ajutoare de stat.Capitolul III Administrarea RegASArticolul 8Administrarea RegAS este realizată, în comun, de către Consiliul Concurenţei şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.Articolul 9Serviciul de Telecomunicaţii Speciale are următoarele atribuţii:a) găzduirea, întreţinerea, administrarea, protejarea şi securizarea RegAS;b) modificarea ulterioară a RegAS, pe întreaga durată de existenţă a acestuia, în colaborare cu experţii Consiliului Concurenţei, de fiecare dată când modificările legislaţiei naţionale şi ale Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat vor impune acest lucru;c) asigurarea interoperabilităţii RegAS cu baze de date conţinând date şi informaţii referitoare la ajutoare acordate de diverşi furnizori, precum şi cu alte categorii de sisteme informatice sau baze de date care se pot dovedi necesare pentru funcţionarea optimă a RegAS, în măsura posibilităţilor tehnice şi a disponibilităţii efective a informaţiilor;d) transferul şi importul de date;e) stabilirea şi stocarea copiilor de rezervă ale datelor;f) asigurarea canalelor de comunicaţie aferente sistemului.Articolul 10(1) Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii:a) acordarea drepturilor de acces în sistem utilizatorilor instituţionali şi individuali;b) administrarea şi actualizarea nomenclatoarelor utilizate de RegAS, precum şi a procedurilor asociate funcţionării acestuia, din perspectiva reglementărilor naţionale şi ale Uniunii Europene din domeniul ajutorului de stat;c) modificarea ulterioară a RegAS, pe întreaga durată de existenţă a acestuia, în colaborare cu experţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, de fiecare dată când modificările legislaţiei naţionale şi ale Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat vor impune acest lucru;d) validarea informaţiilor referitoare la măsurile de ajutor încărcate de utilizatorii individuali în RegAS;e) gestionarea alertelor generate de sistem referitoare la aspecte privind nerespectarea reglementărilor naţionale şi ale Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat.(2) Administrarea RegAS este asigurată de persoane cărora li s-au acordat drepturi de administrator.Capitolul IV Utilizatorii sistemului informatic RegASArticolul 11Utilizatorii instituţionali ai RegAS sunt:a) Consiliul Concurenţei, inclusiv structurile sale teritoriale;b) furnizorii şi iniţiatorii măsurilor de ajutor;c) administratorii şi subadministratorii măsurilor de ajutor;d) instituţiile cu rol în controlul şi monitorizarea ajutoarelor, inclusiv a celor acordate din fonduri ale Uniunii Europene.Articolul 12Pot fi utilizatori instituţionali ai RegAS şi instituţiile implicate în definirea, implementarea şi monitorizarea implementării politicilor şi strategiilor la nivel naţional, la solicitarea acestora.Articolul 13În funcţie de drepturile de acces atribuite, utilizatorii instituţionali ai RegAS pot vizualiza, prin utilizatorii lor individuali, următoarele categorii de informaţii:a) înregistrările introduse în baza de date de către proprii utilizatori individuali - este cazul tuturor utilizatorilor instituţionali cu rol de furnizor, administrator sau subadministrator;b) înregistrările introduse în baza de date atât de proprii utilizatori individuali, cât şi de utilizatorii individuali provenind din entităţile furnizoare, administratoare sau subadministratoare ale măsurilor de ajutor care sunt coordonate sau subordonate respectivei entităţi;c) toate înregistrările din baza de date - este cazul Consiliului Concurenţei şi al instituţiilor cu rol în controlul şi monitorizarea ajutoarelor.Articolul 14(1) Utilizatorii individuali ai RegAS au dreptul să vizualizeze informaţii complete referitoare la ajutoarele acordate unui beneficiar, identificat, în mod unic, prin codul unic de înregistrare fiscală - CUI/CIF, codul de înregistrare în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor - RAF sau prin altă modalitate unică de identificare acceptată de sistemul informatic.(2) Dreptul de acces la informaţiile referitoare la ajutoarele acordate unui beneficiar nu este limitat în funcţie de furnizorul sau administratorul măsurii de ajutor, obiectivul acordării ajutorului, sursa de finanţare a acestuia sau de alte considerente.Articolul 15Utilizatorii individuali din cadrul entităţilor furnizoare, administratoare sau subadministratoare ale măsurilor de ajutor pot primi din partea administratorului RegAS, suplimentar, la solicitarea utilizatorilor instituţionali din care aceştia provin, unul sau mai multe din următoarele drepturi:a) drept de încărcare şi versionare în baza de date a măsurilor de ajutor;b) drept de încărcare şi versionare în baza de date a actelor de acordare a finanţării şi a actelor de acordare a ajutoarelor, precum şi drept de încărcare a plăţilor, obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi ale rambursărilor efective ale respectivelor obligaţii;c) drept de vizualizare a rapoartelor sintetice generate de RegAS în baza informaţiilor la care utilizatorul instituţional şi cel individual au acces.Articolul 16Utilizatorii individuali din cadrul Consiliului Concurenţei pot primi, suplimentar dreptului de vizualizare general asupra informaţiilor încărcate în baza de date RegAS, unul sau mai multe dintre următoarele drepturi:a) drept de validare a măsurilor de ajutor finalizate de utilizatorii individuali prevăzuţi la art. 15;b) drept de alocare a măsurilor primite spre validare persoanelor din cadrul Consiliului Concurenţei deţinătoare ale dreptului de validare;c) drept de administrare a RegAS.Capitolul V Acordarea accesului la informaţiile încărcate în RegASArticolul 17(1) Beneficiarii de ajutoare pot vizualiza doar informaţiile corespunzătoare ajutoarelor de care au beneficiat.(2) Dreptul de acces al beneficiarului la informaţiile referitoare la ajutoarele acordate acestuia nu este limitat în funcţie de furnizorul sau administratorul măsurii de ajutor, obiectivul acordării ajutorului, sursa de finanţare a acestuia sau de alte considerente.(3) Pentru accesarea informaţiilor prevăzute la alin. (1), datele de identificare ale beneficiarilor trebuie încărcate în RegAS de către utilizatorii individuali, la momentul încărcării informaţiilor referitoare la actele de acordare a finanţărilor.(4) Generarea drepturilor de acces ale beneficiarilor şi transmiterea automată către aceştia a informaţiilor care permit conectarea la RegAS este condiţionată de încărcarea în baza de date, de către utilizatorii individuali, a unei adrese de e-mail valide asociate beneficiarului de ajutor.Articolul 18Acordarea accesului utilizatorilor instituţionali şi individuali la RegAS se realizează de către administrator, în baza informaţiilor puse la dispoziţia Consiliului Concurenţei, în condiţiile prevăzute la art. 19.Articolul 19(1) Solicitarea dreptului de acces al unui utilizator instituţional la RegAS se realizează o singură dată. Excepţie face cazul în care, din diverse motive, au survenit modificări privind structura entităţii solicitante, de natură a invalida dreptul de acces anterior dobândit.(2) Solicitarea dreptului de acces al unui utilizator instituţional la RegAS va fi transmisă Consiliului Concurenţei în etapa de solicitare a avizului pentru prima măsură de ajutor care va fi încărcată în baza de date. Cererea va fi însoţită de solicitarea de creare a utilizatorilor individuali, elaborată potrivit prevederilor art. 22 şi a art. 23 alin. (1) din prezentul regulament.(3) În cazul entităţilor care au în implementare măsuri de ajutor istorice, care urmează a fi importate automat în baza de date RegAS, dreptul de acces se acordă de către administrator, în mod automat, în baza informaţiilor transmise anterior de acestea Consiliului Concurenţei. Pentru crearea utilizatorilor individuali, utilizatorii instituţionali vor urma procedura descrisă la art. 22 şi art. 23 alin. (1) din prezentul regulament.(4) Acordarea dreptului de acces al utilizatorului instituţional la RegAS presupune emiterea, de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, la solicitarea Consiliului Concurenţei, a unui certificat digital care va fi folosit de către utilizatorii individuali în procesul de autorizare şi autentificare în aplicaţia RegAS.(5) Certificatul digital se va transmite către utilizatorul instituţional utilizând adresa de e-mail specificată de acesta, conform prevederilor alin. (7) lit. g).(6) Parolele de acces la cheile criptografice asociate certificatului digital vor fi comunicate utilizatorului instituţional, prin SMS, la numărul de telefon mobil specificat de acesta, conform prevederilor alin. (7) lit. g).(7) În vederea acordării accesului utilizatorilor instituţionali la RegAS, aceştia vor transmite Consiliului Concurenţei o solicitare scrisă, care va include următoarele informaţii:a) denumirea actuală a utilizatorului instituţional;b) eventualele denumiri pe care utilizatorul instituţional le-a avut în ultimii 3 ani calendaristici, cu menţionarea perioadelor de timp între care a fost utilizată fiecare denumire;c) nivelul la care este organizat utilizatorul instituţional - central/regional/local;d) tipul de entitate - furnizoare/administratoare/ subadministratoare a unei măsuri de ajutor;e) adresa poştală a utilizatorului instituţional;f) adresa web a utilizatorului instituţional;g) adresa de e-mail şi un număr de telefon mobil pentru transmiterea către utilizatorul instituţional a certificatului digital şi a parolelor de acces asociate acestora;h) denumirea departamentului, indiferent de forma sa de organizare, care este responsabil cu acordarea ajutoarelor - se specifică inclusiv un număr de telefon şi/sau fax şi o adresă de e-mail;i) denumirea departamentului, indiferent de forma sa de organizare, care este responsabil cu monitorizarea ajutoarelor acordate - se specifică inclusiv un număr de telefon şi/sau fax şi o adresă de e-mail;j) denumirea departamentului, indiferent de forma sa de organizare, care este responsabil cu raportarea către Consiliul Concurenţei a ajutoarelor acordate - se specifică inclusiv un număr de telefon şi/sau fax şi o adresă de e-mail;k) eventualele entităţi de nivel central/regional/local aflate în coordonarea sau subordonarea acesteia - entităţi cu rol în administrarea măsurilor de ajutor;l) drepturi de acces solicitate pentru respectivul utilizator instituţional.Articolul 20În cazul în care un utilizator instituţional menţionează în cererea de acordare a accesului alte entităţi, aflate în coordonarea sau subordonarea sa, pentru care doreşte, de asemenea, acordarea de drepturi de acces, acesta va completa o fişă identică de prezentare pentru fiecare dintre entităţile menţionate.Articolul 21În cazul în care survin modificări în informaţiile referitoare la un utilizator instituţional al RegAS, acesta are obligaţia de a informa Consiliul Concurenţei, în scris, în termen de 10 zile de la producerea evenimentului.Articolul 22În vederea acordării accesului utilizatorilor individuali la RegAS, utilizatorii instituţionali vor transmite Consiliului Concurenţei o solicitare scrisă, care va include, pentru fiecare dintre aceştia, următoarele informaţii:a) numele şi prenumele utilizatorului individual;b) numărul de telefon fix şi, eventual, mobil;c) numărul de fax;d) adresa de e-mail;e) drepturile de scriere solicitate administratorului pentru utilizatorul individual.Articolul 23(1) RegAS permite înregistrarea unui număr nelimitat de utilizatori individuali pentru fiecare utilizator instituţional. Din considerente practice, se recomandă crearea încă de la început a minimum 2 utilizatori individuali pentru fiecare utilizator instituţional înregistrat în RegAS.(2) Suplimentarea numărului de utilizatori individuali înregistraţi pentru un utilizator instituţional urmează procedura prevăzută la art. 22.(3) În cazul în care, din diverse motive, un utilizator individual părăseşte entitatea care a solicitat Consiliului Concurenţei acordarea drepturilor de acces şi de scriere sau în cazul în care aceasta decide să îi retragă sau să îi modifice utilizatorului individual drepturile anterior acordate, utilizatorul instituţional are obligaţia de a notifica Consiliul Concurenţei, în acest sens, în termen de 5 zile de la data producerii evenimentului care a generat modificarea drepturilor de acces şi de scriere.Articolul 24(1) Ca urmare a acordării drepturilor de acces şi de scriere utilizatorilor individuali, administratorul RegAS generează un cont de utilizator şi o parolă unice, care vor fi transmise automat, prin e-mail, respectivului utilizator. Parola de acces este cunoscută doar de utilizatorul individual.(2) Utilizatorul individual are posibilitatea modificării parolei de acces.Capitolul VI Politica de acces şi confidenţialitateArticolul 25(1) Utilizatorii individuali vor accesa datele şi informaţiile corespunzător drepturilor acordate lor de către administratorul RegAS.(2) Utilizatorii individuali au obligaţia să nu aducă la cunoştinţa terţilor informaţiile referitoare la contul de utilizator şi parola de acces şi să se asigure că acestea nu sunt disponibile terţilor.Articolul 26Utilizatorii individuali vor păstra confidenţialitatea datelor şi informaţiilor la care au acces, inclusiv a celor cu caracter personal. Încălcarea regulilor privind confidenţialitatea se pedepseşte conform legislaţiei naţionale în domeniu.Capitolul VII Procedura de încărcare a informaţiilor în RegASArticolul 27(1) Fac obiectul încărcării în RegAS categoriile de informaţii precizate la art. 5.(2) Ajutoarele de stat acordate în sectoarele agricultură, forestier, pescuit şi acvacultură nu se încarcă în RegAS dacă li se aplică normele Uniunii Europene specifice domeniilor anterior menţionate, gestionate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în conformitate cu prevederile art. 49 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.(3) Ajutoarele de stat acordate în sectoarele agricultură şi forestier, în baza normelor generale de ajutor de stat, se încarcă în RegAS.(4) Ajutoarele de minimis acordate în sectoarele agricultură, pescuit şi acvacultură, în conformitate cu normele Uniunii Europene specifice domeniilor prevăzute la alin. (2), se încarcă în RegAS.(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), ajutoarele de minimis acordate persoanelor fizice care nu pot fi identificate prin CUI sau cod RAF nu se înregistrează în RegAS.Articolul 28(1) Măsurile de ajutor, actele de acordare a finanţărilor, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursările efective ale respectivelor obligaţii se încarcă manual în RegAS de către utilizatorii individuali cărora li s-au acordat drepturi de scriere în baza de date, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.(2) Utilizatorii individuali vor putea încărca în RegAS doar măsuri de ajutor în care entitatea pe care o reprezintă are fie calitatea de furnizor, fie cea de administrator.(3) Utilizatorii individuali vor putea încărca în RegAS doar acte de acordare a finanţării şi acte de acordare a ajutoarelor corespunzătoare unor măsuri de ajutor încărcate în RegAS şi validate anterior de către Consiliul Concurenţei.(4) Actele de acordare a ajutoarelor se încărcă în RegAS ulterior încărcării actelor de acordare a finanţării cărora acestea le corespund.(5) Plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursările efective ale respectivelor obligaţii se încărcă în RegAS ulterior încărcării actelor de acordare a ajutoarelor cărora acestea le corespund.Articolul 29Pentru a crea posibilitatea verificării ex-ante a eligibilităţii potenţialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, se instituie următoarele termene de încărcare a datelor şi informaţiilor în RegAS:a) măsurile de ajutor se încarcă în RegAS în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării acestora în vigoare, potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare. În cazul modificării prevederii relevante din respectivul act normativ, termenul de încărcare a informaţiilor referitoare la măsurile de ajutor intrate în vigoare se modifică în consecinţă, fără a mai fi necesară amendarea prezentului regulament;b) informaţiile referitoare la actele de acordare a finanţării se încarcă în RegAS în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării actului sau a publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, dacă este cazul;c) actele de acordare a ajutoarelor se încarcă în RegAS în termen de 7 zile lucrătoare de la data semnării actului de acordare;d) plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursările efective ale respectivelor obligaţii se încarcă în RegAS în termen de 7 zile lucrătoare de la data plăţii sau a instituirii obligaţiei de recuperare;e) în mod excepţional şi pe o perioadă limitată de timp, termenele prevăzute la lit. b)-d) pot fi extinse până la 15 zile lucrătoare. Extinderea se acordă de Consiliul Concurenţei, în baza unei solicitări formale, motivate, adresate acestuia de către furnizorul ajutorului şi este considerată justificată doar în cazul în care numărul actelor de finanţare, al actelor de acordare a ajutoarelor sau al plăţilor efectuate în contul acestora din urmă este foarte mare, într-o perioadă restrânsă de timp, iar încărcarea acestora devine imposibilă, din punct de vedere tehnic, în termenul prevăzut la lit. b)-d).Articolul 30(1) RegAS nu exclude posibilitatea interconectării bazei de date proprii cu alte baze de date deţinute şi administrate de furnizorii de ajutoare. Interconectarea se realizează în baza unei solicitări formale transmise Consiliului Concurenţei de către entitatea în cauză, după analizarea oportunităţii, a posibilităţilor tehnice de interconectare şi a existenţei informaţiilor necesare în baza de date donatoare.(2) Interconectarea între RegAS şi o bază de date externă se realizează în baza unui protocol de colaborare încheiat între Consiliul Concurenţei, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi entitatea solicitantă. Protocolul va face referire la aspectele tehnice ale interconectării, obligaţiile părţilor, termenele şi condiţiile de realizare ale transferului de date, datele care vor fi preluate, eventuala necesitate a completării informaţiilor preluate automat în baza de date RegAS prin introducere manuală de date de către entitatea furnizoare, direct sau prin interpuşi desemnaţi de aceasta, persoanele de contact, valabilitatea actului, modalităţile de prelungire şi de amendare.(3) În cazul interconectării cu alte baze de date deţinute de furnizorii de ajutoare, RegAS va prelua din acestea informaţii, în funcţie de disponibilitate, referitoare la actele de acordare ale finanţărilor, actele de acordare ale ajutoarelor, plăţi, obligaţiile de recuperare al ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursările efective al respectivelor obligaţii. Măsurile de ajutor nu se vor prelua în RegAS prin transfer automat de date.Capitolul VIII Răspunderea privind completitudinea, corectitudinea şi promptitudinea încărcării informaţiilor în RegASArticolul 31(1) Utilizatorii individuali sunt responsabili pentru informaţiile încărcate în RegAS folosind contul de utilizator acordat acestora de către administratorul sistemului informatic.(2) Utilizatorii instituţionali sunt responsabili pentru datele şi informaţiile încărcate în RegAS de către utilizatorii individuali din cadrul acestora.(3) Furnizorii măsurilor de ajutor sunt responsabili pentru datele şi informaţiile încărcate în RegAS de entităţile cărora le-au acordat drept de administrator sau subadministratori ai respectivelor măsuri. Răspunderea extinsă a furnizorilor vizează şi respectarea termenelor de încărcare a datelor şi informaţiilor în RegAS, potrivit prevederilor art. 29 din prezentul regulament.Articolul 32(1) Consiliul Concurenţei nu este responsabil pentru completitudinea, corectitudinea şi promptitudinea încărcării informaţiilor în RegAS.(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) informaţiile referitoare la măsurile de ajutor a căror încărcare corectă în RegAS este verificată de experţii Consiliului Concurenţei, în cadrul mecanismului de validare.(3) Rapoartele generate de către RegAS nu exonerează furnizorii, administratorii şi subadministratorii măsurilor de ajutor de obligaţia verificării eligibilităţii beneficiarilor, atât din punctul de vedere al respectării condiţiilor asociate ajutorului de stat, cât şi din perspectiva verificării oricăror altor condiţii de eligibilitate care trebuie îndeplinite de aceştia pentru accesarea finanţării.(4) Rapoartele generate de RegAS nu conferă certitudine juridică.Articolul 33(1) Procedura de validare a măsurilor de ajutor presupune transmiterea automată de către sistem a măsurilor de ajutor finalizate de către utilizatorii individuali, către Consiliul Concurenţei.(2) Măsurile de ajutor validate sunt încărcate automat în baza de date RegAS, iar sistemul informează utilizatorul individual, automat, prin e-mail, despre validarea măsurii de ajutor. Măsura validată permite încărcarea ulterioară de acte de acordare a finanţării şi acte de acordare a ajutorului în baza ei.(3) Refuzul validării unei măsuri de ajutor presupune retransmiterea automată a măsurii utilizatorului individual, în vederea completării/modificării, însoţită de comentariile validatorului.Capitolul IX Versionarea informaţiilor încărcate în baza de date RegASArticolul 34RegAS permite modificarea informaţiilor referitoare la măsurile de ajutor, actele de acordare a finanţărilor şi actele de acordare a ajutoarelor.Articolul 35(1) Versionarea înregistrărilor încărcate iniţial în baza de date RegAS, referitoare la măsurile de ajutor, presupune modificarea informaţiilor privind măsurile de ajutor deja validate şi corespunde modificării actului normativ sau administrativ care stă la baza instituirii respectivei măsuri.(2) Actele de acordare a finanţărilor şi actele de acordare a ajutoarelor încărcate în RegAS ulterior datei modificării măsurii de ajutor vor fi asociate, automat, noii versiuni a acesteia. Încărcarea noilor acte este condiţionată de validarea anterioară a noii versiuni a măsurii de ajutor.(3) Versionarea înregistrărilor încărcate iniţial în baza de date RegAS, referitoare la actele de acordare a finanţărilor şi actele de acordare a ajutoarelor, presupune modificarea informaţiilor privind actele finalizate, ca urmare a amendării acestora prin acte adiţionale sau orice alt tip de acte asimilate acestora.(4) Actele de acordare a ajutoarelor încărcate în RegAS ulterior datei modificării actului de acordare a finanţării vor fi asociate, automat, noii versiuni a acesteia. Încărcarea noilor acte este condiţionată de finalizarea anterioară a noii versiuni a actului de acordare a finanţării.(5) Plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursările efective ale respectivelor obligaţii vor fi asociate, automat, ultimelor versiuni ale actelor de acordare a ajutoarelor încărcate în RegAS.Articolul 36Sistemul va păstra în memorie toate versiunile măsurilor de ajutor, ale actelor de acordare a finanţărilor şi ale actelor de acordare a ajutoarelor.Capitolul X Încărcarea informaţiilor istorice în baza de date RegASArticolul 37În vederea elaborării raportărilor impuse României prin legislaţia Uniunii Europene în domeniul ajutorului de stat şi în vederea verificării eligibilităţii potenţialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, este necesară popularea bazei de date RegAS cu informaţii istorice privind ajutoarele acordate şi plătite beneficiarilor de către toţi furnizorii de ajutor, din toate categoriile de fonduri, în perioada 2012-2015.Articolul 38(1) Pentru asigurarea încărcării datelor şi informaţiilor istorice, Consiliul Concurenţei transmite furnizorilor solicitări de informaţii în format scris şi electronic. Solicitările de informaţii includ detalii referitoare, printre altele, la datele şi informaţiile necesare, termenele de transmitere, formatul de raportare.(2) Solicitărilor de informaţii istorice li se aplică prevederile art. 27-29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.Articolul 39Transmiterea informaţiilor solicitate conform prevederilor prezentului articol nu exonerează furnizorii de obligaţia de raportare a ajutoarelor acordate potrivit prevederilor art. 5 din Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.Capitolul XI Dispoziţii tranzitorii şi finaleArticolul 40(1) RegAS devine funcţional la data intrării în vigoare a prezentului regulament.(2) Încărcarea efectivă în RegAS a datelor şi informaţiilor referitoare la noile măsuri de ajutor instituite în cursul anului 2016 devine obligatorie la data de întâi a lunii următoare intrării în vigoare a prezentului regulament.(3) Prin excepţie de la prevederile art. 29, datele şi informaţiile referitoare la măsurile de ajutor aprobate în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 şi data prevăzută la alin. (1) se va realiza în termen de o lună de la data prevăzută la alin. (2). Acelaşi termen se aplică şi în cazul actelor de acordare a finanţărilor, actelor de acordare a ajutoarelor, plăţilor, obligaţiilor de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursărilor efective ale respectivelor obligaţii.(4) Informaţiile istorice referitoare la ajutoarele acordate în perioada 2012-2015, transmise de către furnizorii măsurilor de ajutor Consiliului Concurenţei în formatul şi termenele solicitate, se încarcă în RegAS de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Consiliul Concurenţei, până la data de 31 decembrie 2016.(5) Completarea informaţiilor aferente ajutoarelor prevăzute la alin. (4) cu datele referitoare la actele de acordare a finanţărilor, actele de acordare a ajutoarelor, plăţile, obligaţiile de recuperare a ajutoarelor ilegale sau utilizate abuziv şi rambursările efective ale respectivelor obligaţii asociate ajutoarelor istorice emise, efectuate sau impuse în perioada 1 ianuarie 2016-30 iunie 2016, se va realiza de către furnizorii de ajutor, administratorii sau subadministratorii desemnaţi de către aceştia, până la data de 31 decembrie 2016.(6) Perioada de tranziţie instituită pentru demararea funcţionării efective şi eficiente a RegAS se încheie la data de 31 decembrie 2016.Articolul 41Nerespectarea termenelor prevăzute la art. 21, 23, 29 şi 40 alin. (2), (3) şi (5) atrage răspunderea potrivit prevederilor art. 45 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.Articolul 42(1) În cazul repetării faptelor sau al refuzului repetat de a se conforma termenelor stabilite prin prezentul regulament, furnizorilor, administratorilor sau subadministratorilor măsurilor de ajutor li se poate aplica măsura retragerii dreptului de vizualizare a informaţiilor încărcate în RegAS pentru perioade care pot varia între 1 şi 3 luni.(2) Măsura prevăzută la alin. (1) se aduce la cunoştinţa entităţilor vizate, de către administratorul RegAS, prin adresă scrisă şi e-mail adresat utilizatorilor individuali ai entităţilor, cu 5 zile lucrătoare înainte de intrarea în vigoare a acesteia.Articolul 43Următoarele fapte ale utilizatorilor individuali atrag retragerea dreptului de acces al acestora la RegAS:a) nerespectarea regulilor privind confidenţialitatea informaţiilor încărcate în baza de date RegAS prevăzute la art. 25 şi 26;b) tentativa de a afecta sau afectarea integrităţii ori securităţii bazei de date sau a sistemului informatic RegAS;c) transmiterea către terţi a informaţiilor privind contul de utilizator şi parola de acces la RegAS.
Norme de aplicare
Capitolul V Procedura de examinare preliminară, de investigare şi de luare a deciziilorArticolul 32(1) Descoperirea şi investigarea încălcărilor prevederilor prezentei legi, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene incumbă Consiliului Concurenţei care acţionează prin inspectorii de concurenţă.(2) În cazul infracţiunii prevăzute la art. 65 alin. (1), personalul desemnat în condiţiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.Articolul 33(1) Consiliul Concurenţei, potrivit atribuţiilor sale, dispune efectuarea de investigaţii, dacă există suficient temei de fapt şi de drept:a) din oficiu;b) la plângerea unei persoane fizice sau juridice afectate în mod real şi direct prin încălcarea prevederilor art. 5, 6, 8 şi 13 din prezenta lege, precum şi ale art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în condiţiile prevederilor alin. (2).(2) În vederea utilizării raţionale a resurselor pentru declanşarea şi efectuarea investigaţiilor, Consiliul Concurenţei poate prioritiza cazurile în funcţie de potenţialul impact asupra concurenţei efective, de interesul general al consumatorilor sau de importanţa strategică a sectorului economic vizat.Articolul 34(1) În vederea analizării plângerilor formulate potrivit art. 33 alin. (1) lit. b) şi a notificărilor privind concentrările economice, precum şi în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 25 alin. (1), inspectorii de concurenţă, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute, după caz, la art. 53 lit. a) şi b), art. 54 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) şi art. 59 alin. (1) lit. e), pot solicita informaţiile şi documentele care le sunt necesare:a) întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi;b) autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale.(2) În realizarea procedurii de examinare preliminară, necesară în vederea exercitării din oficiu a atribuţiilor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) şi g), inspectorii de concurenţă, indicând temeiul legal, scopul, termenele, precum şi sancţiunile prevăzute la art. 53 lit. c) sau, după caz, la art. 54 alin. (1) lit. b), pot solicita întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi, precum şi autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale orice informaţii şi documente necesare.(3) În realizarea atribuţiilor prevăzute de lege, Consiliul Concurenţei va putea utiliza, în condiţiile legii, informaţiile şi documentele colectate de către alte autorităţi şi instituţii publice în derularea activităţilor specifice ale acestora.(4) În scopul aplicării prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, documentele şi informaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi solicitate de Consiliul Concurenţei, la cererea Comisiei Europene şi a autorităţilor de concurenţă din statele membre ale Uniunii Europene.(5) Inspectorii de concurenţă, primind acces la documentele, datele şi informaţiile prevăzute la alin. (1), (2) şi (4), sunt ţinuţi la respectarea strictă a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date şi informaţii.(6) Informaţiile colectate potrivit prevederilor alin. (1)-(4), art. 36 şi art. 38 pot fi folosite doar pentru scopul aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei. Consiliul Concurenţei va putea sesiza şi alte instituţii sau autorităţi publice în condiţiile în care sunt descoperite aspecte care ţin de competenţa acestora.(7) Potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, în scopul aplicării art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenţei poate să facă schimb sau să utilizeze ca mijloc de probă orice element de fapt sau de drept, inclusiv informaţii confidenţiale cu Comisia Europeană, precum şi cu oricare altă autoritate de concurenţă dintr-un stat membru al Uniunii Europene împuternicită în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.(8) Consiliul Concurenţei, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, poate transmite informaţiile în conformitate cu prevederile alin. (7), cu condiţia ca autoritatea de concurenţă care le primeşte:a) să le folosească numai pentru aplicarea prevederilor de concurenţă şi în scopul pentru care au fost colectate de către Consiliul Concurenţei;b) să protejeze caracterul confidenţial al acestor informaţii şi să transmită aceste informaţii terţilor numai cu acordul prealabil al Consiliului Concurenţei.Articolul 35(1) Sunt avertizori de concurenţă persoanele fizice care furnizează Consiliului Concurenţei, din propria iniţiativă, informaţii privind posibile încălcări ale prezentei legi.(2) Consiliul Concurenţei protejează identitatea avertizorului de concurenţă.(3) Furnizarea de informaţii conform prevederilor prezentului articol nu este considerată o încălcare a obligaţiei de confidenţialitate prevăzute în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în contractul de muncă.Articolul 36În scopul îndeplinirii atribuţiilor legale, Consiliul Concurenţei poate să ia declaraţii de la orice persoană fizică sau de la reprezentantul legal al persoanei juridice, care consimte să dea astfel de declaraţii.Articolul 37(1) În scopul îndeplinirii atribuţiilor legale, inspectorii de concurenţă, cu excepţia debutanţilor, pot să intervieveze orice persoană fizică sau juridică, care a consimţit la acest lucru.(2) În vederea realizării interviurilor prevăzute la alin. (1), Consiliul Concurenţei transmite o solicitare scrisă persoanei sau persoanelor ce urmează a fi intervievate, indicând temeiul legal, scopul, data şi locul derulării interviului, precum şi sancţiunile prevăzute de prezenta lege.(3) Interviul poate fi realizat prin orice mijloace, inclusiv pe cale electronică, va fi înregistrat pe suport audiovideo şi consemnat într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii.Articolul 38(1) Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentei legi, inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie, cu excepţia inspectorilor debutanţi, şi au următoarele puteri de inspecţie:a) să intre în spaţiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care întreprinderile ori asociaţiile de întreprinderi le deţin legal şi/sau îşi desfăşoară activitatea;b) să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiilor de întreprinderi, indiferent de locul în care sunt depozitate şi de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate;c) să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi explicaţii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul şi scopul inspecţiei şi să consemneze sau să înregistreze răspunsurile acestora;d) să ridice sau să obţină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau din alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi;e) să sigileze orice amplasament destinat activităţilor întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi şi orice documente, registre, acte financiar-contabile şi comerciale sau alte evidenţe legate de activitatea întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi, pe durata şi în măsura necesară inspecţiei.(1^1) Eliminat.Alineatul (1^1) din Articolul 38, Capitolul V a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(1^2) Eliminat.Alineatul (1^2) din Articolul 38, Capitolul V a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(2) Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie vor proceda la actele prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare şi inventariere.(3) Inspectorii de concurenţă cu puteri de inspecţie pot face inspecţii inopinate şi pot solicita orice fel de informaţii sau justificări legate de îndeplinirea misiunii, atât la faţa locului, cât şi la convocare la sediul Consiliului Concurenţei.(4) Inspectorii de concurenţă sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei. O copie certificată a acestui ordin şi a autorizării judiciare se comunică întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi supuse inspecţiei dispuse cu respectarea dispoziţiilor alin. (2). În cazul în care comunicarea nu se poate face fizic reprezentantului legal sau, în lipsa acestuia, oricărui angajat al întreprinderii respective, aceasta se poate efectua şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului ordinului şi autorizării judiciare, precum şi confirmarea expedierii acestuia. În această situaţie, comunicarea ordinului de inspecţie şi a documentelor aferente acestuia se socoteşte îndeplinită la data şi ora înscrise pe copia imprimată a confirmării expedierii. În ipoteza în care comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalităţile prevăzute mai sus, inspectorii de concurenţă vor proceda la afişarea ordinului de inspecţie, a autorizării judiciare şi a ordinului de declanşare a investigaţiei la amplasamentul destinat inspecţiei, întocmind în acest sens un proces-verbal de afişare, în care vor fi indicate data şi ora afişării.(5) Consiliul Concurenţei desfăşoară inspecţii la solicitarea Comisiei Europene sau a unei alte autorităţi de concurenţă a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 şi ale art. 12 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004, în baza ordinului de inspecţie emis de preşedintele Consiliului Concurenţei. Consiliul Concurenţei poate permite persoanelor autorizate de autorităţile de concurenţă din statele membre să asiste, să coopereze sau să participe alături de inspectorii Consiliului Concurenţei desemnaţi prin ordin conform alin. (4) la inspecţiile desfăşurate de Consiliul Concurenţei potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.(6) Ordinul de inspecţie va indica obiectul şi scopul inspecţiei, stabileşte data la care începe şi arată sancţiunile prevăzute la art. 53 şi 59, precum şi dreptul de a ataca ordinul la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ şi fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea curţii de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanţele vor soluţiona cauza de urgenţă şi cu precădere.(7) La solicitarea Consiliului Concurenţei, în ipoteza în care poate exista o opoziţie la desfăşurarea inspecţiei, organele de poliţie sunt obligate să însoţească şi să asigure sprijinul necesar echipelor de inspecţie, în exercitarea puterilor de inspecţie.(8) Comunicările dintre întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi investigate şi avocatul acesteia, realizate în cadrul şi în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi, respectiv după deschiderea procedurii administrative în baza prezentei legi ori anterior deschiderii procedurii administrative, cu condiţia ca aceste comunicări să aibă legătură cu obiectul procedurii, nu pot fi prelevate ori folosite ca probă în cursul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei.(9) Atunci când întreprinderile nu dovedesc caracterul protejat al unei comunicări, pentru ca aceasta să cadă sub incidenţa alin. (8), inspectorii de concurenţă care desfăşoară inspecţia vor sigila şi vor ridica comunicarea în cauză, în dublu exemplar.(10) Preşedintele Consiliului Concurenţei va decide, de urgenţă, pe baza probelor şi argumentelor prezentate. În condiţiile în care preşedintele Consiliului Concurenţei decide să respingă caracterul protejat al comunicării, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care decizia poate fi contestată, potrivit prevederilor alin. (11) sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanţei devine definitivă.(11) Decizia preşedintelui Consiliului Concurenţei cu privire la caracterul protejat al comunicării poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Hotărârea curţii de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanţele vor soluţiona cauza de urgenţă şi cu precădere.(12) Exercitarea puterilor de inspecţie se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi procedura Consiliului Concurenţei*). INSTRUCŢIUNI din 21 iunie 20161. IntroducerePrezentele instrucţiuni au scopul de a aduce clarificări de ordin procedural, necesare calculului taxei de autorizare prevăzute la art. 31 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, denumită în continuare lege.2. Obligaţia de platăSunt obligate la plata taxei de autorizare a concentrărilor economice, instituită potrivit prevederilor art. 31 din lege, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au înaintat Consiliului Concurenţei notificarea, potrivit prevederilor Regulamentului privind concentrările economice, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 385/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi care a/au obţinut autorizarea potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) sau alin. (4) lit. b) ori c) din lege. În urma obţinerii autorizării, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au efectuat procedura notificării devine/devin persoană/întreprindere/întreprinderi plătitoare a/ale taxei stabilite potrivit dispoziţiilor prezentelor instrucţiuni.3. Cifra de afaceriÎn sensul prezentelor instrucţiuni, cifra de afaceri reprezintă cifra de afaceri netă potrivit situaţiei veniturilor şi cheltuielilor din situaţiile financiare sau raportările anuale, după caz, întocmite potrivit ordinelor ministrului finanţelor publice. Potrivit prevederilor Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, cifra de afaceri netă cuprinde sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.Pentru determinarea cifrei de afaceri în scopul stabilirii taxei de autorizare a concentrărilor economice, prevederile Instrucţiunilor privind conceptele de concentrare economică, întreprindere implicată, funcţionare deplină şi cifră de afaceri se aplică în mod corespunzător.În scopul stabilirii taxei de autorizare, din cifra de afaceri netă definită potrivit prevederilor prezentului punct se va deduce şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare.Cifra de afaceri luată în calcul este cifra realizată pe teritoriul României, în exerciţiul financiar precedent autorizării concentrării economice. Prin exerciţiu financiar se înţelege exerciţiul care corespunde anului calendaristic 1 ianuarie-31 decembrie.3.1. Cifra de afaceri în cazurile de fuziuneÎn cazul realizării unei concentrări economice prin fuziune, cifra de afaceri luată în considerare la stabilirea taxei de autorizare va fi cea rezultată din cumularea cifrelor de afaceri ale întreprinderilor care fuzionează.3.2. Cifra de afaceri în cazurile de dobândire a controluluiAtunci când operaţiunea de concentrare economică se realizează prin dobândirea controlului unic, cifra de afaceri luată în considerare va fi cifra de afaceri a întreprinderii-ţintă (întreprinderea asupra căreia se dobândeşte controlul).În cazul concentrării economice realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unei întreprinderi sau activităţi comerciale preexistente, cifra de afaceri va fi cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale preexistente.În cazul concentrării economice realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unei întreprinderi nou-create, cifra de afaceri va fi rezultatul cumulării cifrelor de afaceri ale întreprinderilor care preiau controlul asupra societăţii în comun nou-create.Dacă persoana/întreprinderea/întreprinderile care dobândeşte/ dobândesc controlul în comun asupra întreprinderii nou-create este/sunt formal titularul drepturilor, dar acţionează ca un "vehicul", cifra de afaceri luată în considerare la stabilirea taxei de autorizare va fi cifra de afaceri a întreprinderii/persoanei care, în fapt, dispune de puterea de a controla întreprinderea nou-creată.În cazul în care în operaţiunile de concentrare economică realizate prin dobândirea controlului în comun asupra unei întreprinderi nou-create este/sunt implicată/implicate o persoană fizică/persoane fizice, cifra de afaceri luată în considerare va fi cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor controlate direct sau indirect pe teritoriul României de către aceasta/acestea.În cazul dobândirii controlului prin cumpărare de elemente de activ, cifra de afaceri corespunzătoare activelor cumpărate va fi cifra de afaceri generată de respectivele active.În cazul tranzacţiilor care implică externalizarea serviciilor prin transferul unei activităţi comerciale (indiferent de modul de organizare a acesteia), cifra de afaceri se calculează pe baza cifrei de afaceri interne anterioare, generată de activitatea comercială în cauză.4. Declararea cifrei de afaceriCifra de afaceri necesară pentru calcularea taxei de autorizare va fi comunicată odată cu formularul de notificare a concentrării economice şi, în orice caz, cel mai târziu în termen de 3 zile de la comunicarea datei efective a notificării concentrării economice.Nota de prezentare a cifrei de afaceri va cuprinde cifra de afaceri totală la care se va aplica taxa, precum şi cifrele de afaceri care au compus-o, cu menţionarea întreprinderilor de la care provin. Nota va fi prezentată în original şi va purta semnăturile autorizate.Atunci când la data întocmirii notei nu sunt disponibile situaţiile financiare sau raportările, după caz, pentru anul calendaristic precedent autorizării, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au notificat va/vor transmite Consiliului Concurenţei calculul cifrei de afaceri pe baza situaţiilor financiare/raportărilor provizorii.În termenul stabilit prin decizia Consiliului Concurenţei, persoana, întreprinderea sau întreprinderile care a/au notificat va/vor înainta Consiliului Concurenţei o copie certificată a situaţiilor financiare/raportărilor definitive, aferente anului calendaristic anterior autorizării, împreună cu o notă care să cuprindă cifrele de afaceri calculate pe baza acestora.5. Valoarea taxei de autorizareValoarea taxei de autorizare este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni.6. Precizări finaleSumele reprezentând taxa de autorizare se virează de către persoana, întreprinderea sau întreprinderile plătitoare în contul deschis la Trezoreria Operativă a Municipiului Bucureşti, beneficiar Consiliul Concurenţei, cod fiscal 8844560. Contul şi termenul în care vor fi virate sumele reprezentând taxa de autorizare sunt prevăzute în decizia Consiliului Concurenţei.Consiliul Concurenţei controlează modul în care se asigură respectarea prevederilor prezentelor instrucţiuni privind stabilirea şi plata taxei de autorizare a concentrărilor economice.Taxele de autorizare, achitate sau în curs de achitare înainte de intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni, rămân valabile.Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică operaţiunilor de concentrare economică notificate Consiliului Concurenţei începând cu data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni.Anexăla instrucţiuniValoarea taxei de autorizare
*) În cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale asupra căreia se dobândeşte controlul este mai mică de 4.000.000 euro, taxa de autorizare va fi de 10.000 euro în situaţia emiterii unei decizii de neobiecţiune, conform art. 47 alin. (2) lit. a) din lege, respectiv de 12.500 euro în cazul emiterii unei decizii de neobiecţiune prin care au fost acceptate angajamente, conform art. 47 alin. (2) lit. b) din lege.
*) În cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale asupra căreia se dobândeşte controlul este mai mică de 4.000.000 euro, taxa de autorizare va fi de 25.001 euro în situaţia emiterii unei decizii de autorizare, conform art. 47 alin. (4) lit. b) din lege, respectiv de 29.000 euro în cazul emiterii unei decizii de autorizare condiţionată, conform art. 47 alin. (4) lit. c) din lege.
| Valoarea taxei de autorizare în cazul deciziilor de neobiecţiune emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din lege | Intervale valorice ale cifrei de afaceri | |
| În cazul deciziilor de neobiecţiune emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. a) din lege (euro) | În cazul deciziilor de neobiecţiune emisepotrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) din lege (euro) | |
| (euro) | ||
| 10.000 | 12.500 | 4.000.000*)-15.000.000 |
| 15.000 | 17.500 | 15.000.001-25.000.000 |
| 20.000 | 22.500 | 25.000.001-50.000.000 |
| 25.000 | 25.000 | mai mult de 50.000.000 |
*) În cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale asupra căreia se dobândeşte controlul este mai mică de 4.000.000 euro, taxa de autorizare va fi de 10.000 euro în situaţia emiterii unei decizii de neobiecţiune, conform art. 47 alin. (2) lit. a) din lege, respectiv de 12.500 euro în cazul emiterii unei decizii de neobiecţiune prin care au fost acceptate angajamente, conform art. 47 alin. (2) lit. b) din lege.
| Valoarea taxei de autorizare în cazul deciziilor emise potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. b) şi c) din lege | Intervale valorice ale cifrei de afaceri | |
| În cazul deciziilor de autorizare emise potrivit art. 47 alin. (4) lit. b) din lege (euro) | În cazul deciziilor de autorizare condiţionatăemise potrivit art. 47 alin. (4) lit. c) din lege (euro) | |
| (euro) | ||
| 25.001 | 29.000 | 4.000.000*)-15.000.000 |
| 33.000 | 37.000 | 15.000.001-25.000.000 |
| 41.000 | 45.000 | 25.000.001-50.000.000 |
| 50.000 | 50.000 | mai mult de 50.000.000 |
*) În cazul în care cifra de afaceri a întreprinderii sau activităţii comerciale asupra căreia se dobândeşte controlul este mai mică de 4.000.000 euro, taxa de autorizare va fi de 25.001 euro în situaţia emiterii unei decizii de autorizare, conform art. 47 alin. (4) lit. b) din lege, respectiv de 29.000 euro în cazul emiterii unei decizii de autorizare condiţionată, conform art. 47 alin. (4) lit. c) din lege.
*) A se vedea Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/2012 privind punerea în aplicare a Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare. Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/2012 a fost abrogat de art. 2 din ORDINUL nr. 376 din 29 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 601 din 26 iulie 2017.Alineatul (12) din Articolul 38, Capitolul V a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.Articolul 39În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 40, inspectorul de concurenţă poate efectua inspecţii, în spaţiile prevăzute la art. 38, precum şi în orice alte spaţii, inclusiv domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparţinând conducătorilor, administratorilor, directorilor şi altor angajaţi ai operatorilor economici sau asociaţiilor de operatori economici supuşi investigaţiei.Articolul 40(1) Inspectorii de concurenţă pot proceda la inspecţii, potrivit prevederilor art. 39, doar în baza unui ordin emis de către preşedintele Consiliului Concurenţei şi cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecţie şi a autorizaţiei judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecţiei înainte de începerea acesteia.(2) Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Judecătorul se pronunţă asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează şi se comunică Consiliului Concurenţei în termen de cel mult 48 de ore de la pronunţare.(3) În cazul în care inspecţia trebuie desfăşurată simultan în mai multe spaţii dintre cele prevăzute la art. 39, Consiliul Concurenţei va introduce o singură cerere, instanţa pronunţându-se printr-o încheiere în care se vor indica spaţiile în care urmează să se desfăşoare inspecţia.(4) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informaţiile de natură să justifice inspecţia, iar judecătorul sesizat este ţinut să verifice dacă cererea este întemeiată.(5) Oricare ar fi împrejurările, inspecţia se desfăşoară între orele 8,00 şi 18,00 şi trebuie efectuată în prezenţa persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său. Inspecţia poate continua şi după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecţia sau a reprezentantului său.(6) Inventarele şi punerile de sigilii se fac conform dispoziţiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare.(7) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 72 de ore. Pentru Consiliul Concurenţei, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce priveşte persoana supusă inspecţiei, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (1). Contestaţia nu este suspensivă de executare.(8) Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti sau judecătorul delegat de acesta are competenţa să emită autorizaţia judiciară prevăzută la art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.Articolul 41(1) La primirea unei plângeri privind o practică anticoncurenţială, Consiliul Concurenţei examinează dacă aceasta prezintă suficient temei de fapt şi de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaţii.(2) Dacă plângerea nu prezintă suficiente temeiuri pentru a justifica declanşarea unei investigaţii, inclusiv prin raportare la prevederile art. 33 alin. (2), Consiliul Concurenţei o respinge, comunicând autorului decizia, în scris, cu precizarea motivelor, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care acestuia i se confirmă faptul că plângerea este completă şi îndeplineşte toate condiţiile, stabilite potrivit prevederilor alin. (4). Respingerea unei plângeri se face prin decizie a Consiliului Concurenţei după ce i s-a acordat autorului plângerii posibilitatea de a-şi prezenta punctul de vedere faţă de motivele pentru care autoritatea de concurenţă intenţionează să respingă plângerea.(3) Decizia de respingere a plângerii poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.(4) Consiliul Concurenţei va stabili, prin regulament, condiţiile pe care o solicitare ce i-a fost adresată trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi calificată ca plângere, precum şi procedura aplicabilă soluţionării acesteia.(5) În cazul în care plângerea înaintată nu cade sub incidenţa prezentei legi, Consiliul Concurenţei va răspunde, în scris, în termen de 30 de zile de la înregistrarea plângerii.Articolul 42(1) De câte ori Consiliul Concurenţei dispune declanşarea unei investigaţii, în ordinul de declanşare a investigaţiei este desemnat raportorul de caz, la propunerea directorului general. Raportorul este responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, comunicarea lui părţilor în cauză, primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în Plenul Consiliului Concurenţei, dacă este cazul.(2) Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie, propunând Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sunt de competenţa acestuia.Articolul 43(1) În situaţia în care, în urma declanşării unei investigaţii din oficiu, se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, acesta, prin ordin al preşedintelui, va închide investigaţia şi va informa de îndată părţile implicate.(2) În situaţia în care investigaţia a fost declanşată ca urmare a unei plângeri şi se constată că aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind încălcarea legii, care să justifice impunerea de măsuri sau sancţiuni de către Consiliul Concurenţei, închiderea investigaţiei se va face prin decizie a Consiliului Concurenţei.Articolul 44(1) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 43 alin. (1), în orice procedură de investigaţie, Consiliul Concurenţei acordă întreprinderilor participante la înţelegere, decizia luată de asociaţii de întreprinderi, practica concertată, abuzul de poziţie dominantă sau la concentrarea economică, ce formează obiect al investigaţiei, ocazia de a-şi exprima în scris observaţiile cu privire la conţinutul raportului de investigaţie. În observaţiile scrise, părţile implicate pot solicita organizarea de audieri de către Consiliul Concurenţei. Atunci când apreciază că este util pentru stabilirea adevărului în cauza investigată, Consiliul Concurenţei poate organiza audieri şi în lipsa unei solicitări a părţilor implicate. Data până la care trebuie trimise observaţiile, respectiv data audierii, după caz, este fixată de Consiliul Concurenţei.(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei poate desemna experţi şi poate admite audierea autorului plângerii, la solicitarea acestuia, precum şi a oricărei persoane fizice sau juridice care declară că deţine date şi informaţii relevante pentru stabilirea adevărului în cauza investigată.(3) Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei depoziţii sau declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie.Articolul 45(1) O copie a raportului va fi transmisă spre luare la cunoştinţă părţilor implicate care sunt supuse investigaţiei, acordându-le acestora un termen de minimum 30 de zile în care să îşi formuleze observaţiile. Persoanelor a căror audiere a fost admisă potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere şi dacă Consiliul Concurenţei apreciază că este util în interesul investigaţiei.(2) Preşedintele Consiliului Concurenţei va permite părţilor în cauză consultarea dosarului şi obţinerea, în format electronic, de copii şi/sau extrase ale actelor procedurii de investigaţie.(3) Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informaţii confidenţiale şi nici asupra documentelor interne ale Consiliului Concurenţei, ale Comisiei Europene sau ale autorităţilor de concurenţă ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de acces la dosar nu se extinde nici asupra corespondenţei dintre Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană sau autorităţile de concurenţă ale statelor membre sau dintre acestea din urmă atunci când corespondenţa este inclusă în dosarul Consiliului Concurenţei.(4) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul cauzei sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii şi/sau extrase doar prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată.(5) Nicio dispoziţie din prezenta lege nu interzice dreptul Consiliului Concurenţei de a dezvălui şi utiliza informaţiile necesare pentru a dovedi o încălcare a art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.(6) În cazul unei proceduri de investigaţie având ca obiect o concentrare economică, dispoziţiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociaţilor şi directorilor executivi ai entităţilor participante la concentrare, în măsura în care aceştia justifică în cauză un interes legitim.(7) Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei pot fi solicitate, de regulă, o singură dată, după comunicarea raportului de investigaţie conform prevederilor alin. (1). În lipsa unor elemente noi, nu pot fi formulate cereri succesive de acces la documente, date şi informaţii confidenţiale.
Norme de aplicare
Articolul 46(1) Consiliul Concurenţei, în cazul investigaţiilor declanşate potrivit prevederilor art. 33, poate decide, după caz:a) să ordone încetarea practicilor anticoncurenţiale constatate;b) să dispună măsuri interimare;c) să accepte angajamente;d) să aplice întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi amenzi în condiţiile prevăzute la cap. VI;e) să formuleze recomandări, să impună părţilor condiţii sau alte obligaţii. În cazul în care Consiliul Concurenţei decide potrivit prevederilor lit. a), poate impune orice măsuri corective comportamentale sau structurale care sunt proporţionale cu încălcarea comisă şi necesare pentru încetarea efectivă a încălcării. Măsurile corective structurale vor fi impuse atunci când nu există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă sau atunci când o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă ar fi mai oneroasă pentru întreprinderea în cauză decât o măsură corectivă structurală.(2) Consiliul Concurenţei poate decide, de asemenea, că nu există motive pentru a interveni, atunci când, pe baza informaţiilor de care dispune, condiţiile pentru ca o înţelegere, decizie sau practică concertată să fie interzisă nu sunt îndeplinite.(3) Consiliul Concurenţei, în îndeplinirea atribuţiei prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. e), poate decide să retragă beneficiul exceptării pentru înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi sau practicile concertate cărora li se aplică prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, atunci când într-o anumită cauză respectivele înţelegeri, decizii sau practici concertate produc efecte incompatibile cu art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene pe teritoriul României sau pe o parte a acestuia care prezintă toate caracteristicile unei pieţe geografice distincte.Articolul 47(1) În termen de 30 de zile de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei va răspunde în scris, printr-o adresă, în cazul în care va ajunge la concluzia că operaţiunea de concentrare economică nu cade sub incidenţa prezentei legi.(2) În termen de 45 de zile de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei va emite o decizie de neobiecţiune atunci când constată că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi:a) nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal; saub) îndoielile serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal au fost înlăturate prin angajamentele propuse de părţile implicate şi acceptate de Consiliul Concurenţei. Autoritatea de concurenţă poate stabili prin decizie condiţii şi obligaţii de natură să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu un mediu concurenţial normal.(3) În termen de 45 de zile de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei va decide deschiderea unei investigaţii, atunci când constată că operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi, prezintă îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal şi acestea nu au putut fi înlăturate potrivit prevederilor alin. (2) lit. b).(4) În termen de maximum 5 luni de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică pentru care Consiliul Concurenţei a decis deschiderea unei investigaţii din cauza îndoielilor serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal, Consiliul Concurenţei:a) va emite o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial normal, întrucât ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art. 11;b) va emite o decizie de autorizare, dacă operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art. 11;c) va emite o decizie de autorizare condiţionată, prin care stabileşte obligaţiile şi/sau condiţiile destinate să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu un mediu concurenţial normal.(5) În cazul în care Consiliul Concurenţei nu ia o decizie în termenele prevăzute la alin. (2)-(4), operaţiunea de concentrare economică notificată poate avea loc.(6) În situaţia în care notificarea unei operaţiuni de concentrare economică necesită completări, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) încep să curgă de la data la care părţile au furnizat Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate în vederea completării notificării.(7) Consiliul Concurenţei va stabili, prin regulament, categoriile de concentrări economice care pot beneficia de procedura simplificată de analiză.(8) În cazul investigaţiilor şi deciziilor adoptate potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a) şi b), cu privire la o posibilă încălcare a art. 13, atunci când operaţiunea de concentrare economică investigată nu este notificată, Consiliul Concurenţei va analiza şi va decide, în acest context, şi cu privire la compatibilitatea operaţiunii cu un mediu concurenţial normal.(9) În situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu. Consiliul Concurenţei va informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al siguranţei naţionale.(10) În situaţia în care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării comunică Consiliului Concurenţei că o operaţiune de concentrare economică notificată este susceptibilă să prezinte riscuri pentru siguranţa naţională, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) se suspendă de la data acestei comunicări. Suspendarea termenelor încetează, după caz, la data comunicării către Consiliul Concurenţei a hotărârii Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în sensul interzicerii operaţiunii în cauză, respectiv la data comunicării că operaţiunea respectivă nu prezintă riscuri pentru siguranţa naţională.(11) Autorităţile şi structurile statale cu competenţe în domeniul siguranţei naţionale pot solicita Consiliului Concurenţei orice informaţii şi documente necesare pentru aplicarea prevederilor alin. (9). Dispoziţiile art. 34 alin. (1), art. 53, respectiv ale art. 54 se aplică în mod corespunzător.(12) În cazul în care Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, emite o hotărâre în sensul interzicerii operaţiunii examinate potrivit prevederilor alin. (9), procedura în faţa Consiliul Concurenţei încetează. În termen de 15 zile de la data comunicării acestei hotărâri, Consiliul Concurenţei va informa partea notificatoare, printr-o adresă.Articolul 48(1) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare şi că acea concentrare a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial normal, acesta, prin decizie, poate:a) să solicite întreprinderilor implicate să dizolve entitatea rezultată din concentrare, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acţiunilor sau activelor dobândite, astfel încât să se restabilească situaţia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării. În cazurile în care, prin dizolvarea entităţii rezultate prin concentrare, nu este posibilă restabilirea situaţiei existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Consiliul Concurenţei poate adopta orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situaţia anterioară;b) să dispună orice altă măsură adecvată pentru a se asigura că întreprinderile implicate dizolvă concentrarea sau iau măsurile de restabilire a situaţiei prevăzute în decizia sa.(2) Consiliul Concurenţei poate acţiona potrivit alin. (1) lit. a) şi b) şi atunci când constată că o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. c).Articolul 49(1) Pe durata procedurii de investigaţie referitoare la posibila săvârşire a unei practici anticoncurenţiale, întreprinderile faţă de care a fost declanşată investigaţia pot formula propuneri de angajamente, în scopul înlăturării situaţiei care a condus la declanşarea investigaţiei.(2) Atunci când Consiliul Concurenţei intenţionează să accepte angajamentele propuse de părţi, va publica un rezumat al cazului şi conţinutul esenţial al angajamentelor propuse, asupra cărora terţii interesaţi îşi pot prezenta observaţiile în termenul stabilit de autoritatea de concurenţă.(3) Prin decizie, Consiliul Concurenţei conferă forţă obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru protecţia concurenţei şi dacă îndeplinirea lor conduce la înlăturarea situaţiei care a determinat declanşarea investigaţiei. Decizia Consiliului Concurenţei poate fi adoptată pe o durată determinată şi poate concluziona, fără audierea părţilor implicate, că nu mai există motive pentru acţiunea autorităţii de concurenţă.(4) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că angajamentele nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3), acesta va informa, în scris, întreprinderile cu privire la motivele pentru care angajamentele nu au fost acceptate şi va continua procedura de investigaţie.(5) În cazul închiderii investigaţiei potrivit prevederilor alin. (3), Consiliul Concurenţei poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura de investigaţie, atunci când:a) intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;b) întreprinderile acţionează contrar angajamentelor asumate;c) decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.(6) Întreprinderile pot formula propuneri de angajamente şi în cazul operaţiunilor de concentrare economică în scopul compatibilizării acestora cu un mediu concurenţial normal, potrivit prevederilor art. 47. Prevederile alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.(7) Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile, criteriile, termenele şi procedura pentru acceptarea şi evaluarea angajamentelor propuse de părţi.INSTRUCŢIUNI din 21 iunie 2016Capitolul I Introducere. Obiect de reglementare1. Accesul la dosarul Consiliului Concurenţei constituie una dintre garanţiile procedurale menite a contribui la respectarea principiului egalităţii de tratament şi a dreptului la apărare. Dreptul de acces la dosar este prevăzut de art. 45 alin. (2)-(7) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, denumită în continuare lege. Odată cu transmiterea raportului de investigaţie, preşedintele Consiliului Concurenţei stabileşte:a) termenul până la care părţile în cauză pot consulta dosarul şi pot obţine, în format electronic, copii şi/sau extrase ale actelor procedurii de investigaţie;b) termenul pentru depunerea observaţiilor scrise.Data audierilor va fi stabilită în funcţie de complexitatea cazului, dar nu mai devreme de 30 de zile de la comunicarea raportului de investigaţie.2. Dreptul evidenţiat anterior este distinct de dreptul general de acces la informaţiile de interes public şi nu intră în sfera de aplicare a reglementărilor privind liberul acces la informaţiile de interes public*1), care urmăresc un alt scop.
*1) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.3. În sensul prezentelor instrucţiuni, expresia acces la dosar semnifică accesul permis reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale*2), persoanelor, întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi al căror comportament face obiectul raportului de investigaţie al Consiliului Concurenţei.
*2) În cazurile privind posibila încălcare a art. 8 din lege.În sensul prezentelor instrucţiuni, expresia acces la documente semnifică accesul autorilor plângerilor sau al altor părţi implicate a căror audiere poate fi admisă, potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din lege. Aceste situaţii sunt diferite de cea a destinatarilor raportului de investigaţie şi, prin urmare, nu intră în sfera definiţiei noţiunii de "acces la dosar" reglementată de prezentele instrucţiuni. Aceste situaţii fac obiectul unei secţiuni separate din prezentele instrucţiuni.4. Prezentele instrucţiuni stabilesc care sunt informaţiile pentru care se acordă accesul la dosar, când se acordă accesul şi care sunt procedurile de urmat pentru realizarea accesului la dosar.5. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică în mod corespunzător şi în cazul investigaţilor privind un anumit sector economic, atunci când sunt impuse, prin decizie, măsuri necesare, adecvate şi proporţionale pentru remedierea disfuncţionalităţilor pieţei.Capitolul II Sfera de aplicare a accesului la dosar6. Accesul la dosar, potrivit prevederilor pct. 1, este menit să asigure exercitarea efectivă a dreptului la apărare faţă de concluziile şi propunerile din raportul de investigaţie. În acest sens, în cazurile prevăzute la art. 5, 6 sau 8 din lege, art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, şi în cazurile privind concentrările economice, accesul la dosar este asigurat, la cerere, persoanelor, reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale*3), întreprinderilor*4), respectiv asociaţiilor de întreprinderi al căror comportament face obiectul raportului de investigaţie al Consiliului Concurenţei, denumite în continuare destinatari ai raportului de investigaţie.
*3) În cazurile privind posibila încălcare a art. 8 din lege.
*4) În cuprinsul acestor instrucţiuni, termenul "întreprindere" include atât întreprinderile, cât şi asociaţiile de întreprinderi. Termenul "persoană" se referă atât la persoana fizică, cât şi la persoana juridică. Multe entităţi sunt în acelaşi timp şi persoane juridice şi întreprinderi, iar în acest caz ele sunt acoperite de ambii termeni. Aceeaşi situaţie este şi în cazul în care o persoană fizică este întreprindere în înţelesul art. 5 şi 6 din lege, respectiv art. 101 şi 102 din TFUE. În procedurile referitoare la concentrări economice trebuie să se ţină seama şi de persoanele prevăzute la art. 9 din lege, chiar dacă este vorba despre persoane fizice. În cazul entităţilor fără personalitate juridică, dar care nu sunt nici întreprinderi şi sunt implicate în procedurile desfăşurate de Consiliul Concurenţei, acesta din urmă aplică, atunci când este cazul, mutatis mutandis, principiile stipulate în prezentele instrucţiuni.Secţiunea 1 La ce documente se acordă accesulA. Conţinutul dosarului Consiliului Concurenţei7. Într-o investigaţie privind posibila încălcare a legii, a prevederilor art. 101 şi 102 din TFUE, precum şi într-o investigaţie având ca obiect compatibilitatea unei operaţiuni de concentrare economică cu un mediu concurenţial normal, dosarul Consiliului Concurenţei cuprinde toate documentele*5) care au fost obţinute, produse şi/sau colectate de către Consiliul Concurenţei în cadrul investigaţiei.
*5) Conform prezentelor instrucţiuni, termenul "document" se referă la orice tip de informaţie, indiferent de modul de stocare a datelor. Acesta acoperă totodată şi orice dispozitiv de stocare a datelor care este sau poate deveni disponibil.8. Accesul la declaraţiile întreprinderilor efectuate în vederea aplicării politicii de clemenţă este acordat numai destinatarilor raportului de investigaţie, în următoarele condiţii:a) dacă se angajează - împreună cu reprezentanţii legali care primesc acces în numele lor - să nu realizeze nicio copie, utilizând mijloace mecanice sau electronice, a informaţiilor din declaraţiile la care li s-a permis accesul; şib) dacă se angajează că informaţiile obţinute din declaraţie vor fi utilizate exclusiv pentru proceduri judiciare ori administrative care au ca obiect aplicarea art. 5 alin. (1) din lege sau a art. 101 din TFUE.Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se va acorda accesul la declaraţiile efectuate în vederea aplicării politicii de clemenţă.9. Procedura de acces la dosar cu privire la documentele ce privesc recunoaşterea clară şi neechivocă a răspunderii pentru încălcare, astfel reglementată la art. 57 alin. (2)-(4) din lege, va fi detaliată în Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată.10. Dacă în cursul unei investigaţii Consiliul Concurenţei, ca urmare a unei cercetări mai detaliate, constată că unele documente adunate în urma solicitărilor de informaţii sau inspecţiilor efectuate nu au legătură cu obiectul investigaţiei în cauză, acestea vor fi returnate celor de la care au fost ridicate, cel mai târziu până la data transmiterii raportului de investigaţie, iar orice copii ale acestora vor fi distruse. După returnare, aceste documente nu mai fac parte din dosarul cauzei.B. Documente accesibile11. Destinatarii raportului de investigaţie, astfel cum sunt definiţi la pct. 6, trebuie să aibă posibilitatea de a cunoaşte informaţiile din dosar, astfel încât, pe baza acestora, să îşi poată face cunoscut, în mod efectiv, punctul de vedere cu privire la concluziile la care a ajuns echipa de investigaţie, exprimate în raportul de investigaţie. În acest sens, li se acordă accesul la documentele din dosarul Consiliului Concurenţei, astfel cum este definit la pct. 7, cu excepţia documentelor interne, secretelor de afaceri ale altor întreprinderi sau a altor informaţii confidenţiale.12. Rezultatele unui studiu comandat în legătură cu obiectul investigaţiei sunt accesibile pentru consultare împreună cu menţiunile privind sursele de informare şi metodologia de studiu, ţinându-se cont, atunci când este cazul, de protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.C. Documente inaccesibileC.1. Documente interne13. Documentele interne din dosarul Consiliului Concurenţei nu au caracter incriminator sau dezincriminator*6). Acestea nu constituie parte a probelor pe care Consiliul Concurenţei se întemeiază în evaluarea unui caz. Părţilor nu li se permite accesul la documentele interne din dosarul Consiliului Concurenţei.
*6) Exemple de documente interne sunt: proiecte, opinii, note ale compartimentelor Consiliului Concurenţei sau ale altor autorităţi publice.14. În cazul întâlnirilor cu diverşi participanţi, Consiliul Concurenţei poate redacta procese-verbale, astfel de documente constituind interpretarea proprie a autorităţii de concurenţă cu privire la cele exprimate în cadrul respectivelor întruniri, motiv pentru care sunt considerate documente interne. Cu toate acestea, atunci când participanţii la întâlnire şi-au însuşit, prin semnătură, procesul-verbal al întâlnirii, acest document va fi accesibil după înlăturarea secretelor de afaceri sau a altor informaţii confidenţiale din conţinutul său. Astfel de documente constituie parte a dovezilor pe care Consiliul Concurenţei le poate utiliza în evaluarea unui caz*7).
*7) Declaraţiile obţinute în temeiul art. 36 din lege, interviul realizat conform art. 37 din lege, respectiv explicaţiile furnizate în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din lege fac parte, în mod normal, din categoria documentelor accesibile.15. În situaţia unui studiu comandat având legătură cu procedurile iniţiate de Consiliul Concurenţei, corespondenţa dintre Consiliul Concurenţei şi cel ce realizează studiul, referitoare la evaluarea muncii acestuia sau în legătură cu aspecte financiare ale studiului, face parte din categoria documentelor interne, nefiind accesibilă.C.2. Corespondenţa cu alte autorităţi16. Un caz particular de documente interne este reprezentat de corespondenţa Consiliului Concurenţei cu alte autorităţi publice care nu sunt destinatari ai raportului de investigaţie, precum şi documentele interne primite de aceste autorităţi. Aceste documente neaccesibile sunt, de exemplu:a) corespondenţa dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi publice;b) corespondenţa dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi de concurenţă din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cea dintre Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 1 din 4 ianuarie 2003.17. În circumstanţe excepţionale, Consiliul Concurenţei acordă accesul la documentele ce provin de la autorităţile de concurenţă din alte state membre numai după înlăturarea eventualelor informaţii secrete de afaceri sau a altor informaţii confidenţiale. Consiliul Concurenţei va consulta autoritatea publică ce a remis documentele, înainte de a permite accesul, cu scopul de a identifica eventualele secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale. Este situaţia documentelor care fac parte din elementele de probă folosite în procesul de investigare, într-un mod similar documentelor obţinute de la terţi.Aceste reguli se aplică, în special, documentelor şi informaţiilor obţinute potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.C.3. Informaţii confidenţiale18. Dosarul Consiliului Concurenţei poate conţine şi documente care includ secrete de afaceri şi alte informaţii confidenţiale cu privire la care accesul la dosar poate fi parţial sau total restricţionat. Se acordă accesul la o versiune neconfidenţială a informaţiilor iniţiale, astfel cum aceasta a fost transmisă de întreprinderea care beneficiază de acordarea caracterului confidenţial. De cele mai multe ori, documentele pot deveni neconfidenţiale prin simpla ştergere a informaţiilor considerate confidenţiale. În situaţia în care confidenţialitatea poate fi asigurată printr-un rezumat al informaţiilor relevante, se acordă accesul la acest rezumat. Acesta va fi redactat de către întreprinderea care beneficiază de acordarea caracterului confidenţial, astfel încât să permită identificarea obiectului relevant al documentului al cărui rezumat se realizează. Consiliul Concurenţei îşi rezervă dreptul de a verifica dacă rezumatul realizat de către întreprindere îndeplineşte condiţia de mai sus. Toate celelalte documente sunt accesibile în forma lor iniţială.C.4. Secretele de afaceri19. Dacă dezvăluirea unor informaţii despre activitatea economică a unei întreprinderi poate dăuna grav intereselor acelei întreprinderi, aceste informaţii constituie secrete de afaceri. Informaţiile ce ar putea fi calificate drept secrete de afaceri sunt, cu titlu de exemplu: informaţii tehnice şi/sau financiare legate de know-how-ul unei întreprinderi, metode de evaluare a costurilor, procese şi secrete de producţie, surse de aprovizionare, cantităţi produse şi vândute, cote de piaţă, liste de clienţi şi distribuitori, planuri de marketing, structura costurilor şi a preţurilor, strategia de vânzări.*8)
*8) Decizia din 18 septembrie 1996 în Cazul T-353/94 Postbank NV împotriva Comisiei (1996) ECR II-921, paragraful 87.C.5. Alte informaţii confidenţiale20. Categoria "alte informaţii confidenţiale" cuprinde informaţii, altele decât secretele de afaceri, care pot fi considerate confidenţiale, în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ unei persoane sau unei întreprinderi. Instanţele europene au confirmat că este legitim refuzul de a dezvălui întreprinderilor anumite adrese primite de la clienţii acestora, din moment ce această dezvăluire i-ar putea expune pe autorii adreselor riscului unor măsuri represive*9). Prin urmare, noţiunea "alte informaţii confidenţiale" poate include informaţii care ar permite părţilor să îi identifice pe autorii plângerilor, pe avertizorii de concurenţă definiţi la art. 35 din lege sau pe alţi terţi, atunci când aceştia din urmă au o opţiune motivată de a rămâne anonimi.
*9) Instanţele europene s-au pronunţat asupra acestei probleme atât în cazuri de pretins abuz de poziţie dominantă (art. 82 din TFUE) [Cazul T-65/89, BPB Industries şi British Gypsum (1993) ECR II-389, Cazul C-310/93 P, BPB Industries şi British Gypsum (1995) ECR I-865], cât şi în cazuri de concentrare economică, Cazul T-221/95 Endemol împotriva Comisiei (1999) ECR II-1299, paragraful 69, şi Cazul T-5/02 LavaI împotriva Comisiei (2002) ECR II-4381, paragraful 98 şi următoarele].D. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidenţial21. Pentru ca o informaţie să fie considerată confidenţială, persoana, autoritatea sau instituţia publică ori întreprinderea în cauză trebuie să facă o solicitare motivată în acest sens şi această solicitare să fie acceptată de Consiliul Concurenţei*10).
*10) A se vedea pct. 46.22. Solicitările de acordare a caracterului confidenţial trebuie să aibă ca obiect informaţii care corespund descrierii menţionate anterior pentru secretele de afaceri sau alte informaţii confidenţiale. Motivele pentru care se solicită ca informaţiile respective să fie tratate ca secrete de afaceri sau ca alte informaţii confidenţiale trebuie fundamentate. Cererile de confidenţialitate sunt formulate numai cu privire la informaţiile obţinute de Consiliul Concurenţei de la aceeaşi persoană fizică sau întreprindere, iar nu cu privire la informaţiile obţinute din alte surse. În solicitare este necesar să se identifice părţile faţă de care informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei sunt considerate confidenţiale.23. Informaţiile referitoare la o întreprindere care sunt deja cunoscute de către terţi*11) cărora li s-au comunicat informaţiile respective de către această întreprindere, în mod normal, nu sunt considerate ca fiind informaţii confidenţiale*12). Informaţiile care şi-au pierdut importanţa comercială*13) nu mai pot fi considerate confidenţiale. Ca regulă generală, Consiliul Concurenţei prezumă că informaţiile referitoare la vânzări, datele privind cotele de piaţă ale părţilor şi alte informaţii similare care sunt mai vechi de 5 ani nu mai sunt confidenţiale.
*11) În cazul unui grup sau al unei asociaţii, calitatea de "terţ" se va aprecia faţă de grup sau de asociaţie.
*12) Cu toate acestea, secretele de afaceri sau alte informaţii confidenţiale comunicate unei asociaţii profesionale de către membrii săi nu îşi pierd caracterul de secret profesional în ceea ce îi priveşte pe terţi şi nu pot fi transmise autorului plângerii. A se vedea cauzele conexate 209-215 şi 218/78 Fedetab, Culegere 1980, p. 3125, pct. 46.
*13) Spre exemplu, datorită trecerii timpului.24. În procedurile desfăşurate în cazurile privind practicile anticoncurenţiale, calificarea unei informaţii ca fiind confidenţială nu constituie în sine o interdicţie de a dezvălui o astfel de informaţie dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare (document incriminator) sau este necesară pentru disculparea unei părţi (document dezincriminator).Consiliul Concurenţei apreciază, de la caz la caz, dacă necesitatea de a proteja dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigaţie prin intermediul asigurării accesului la dosar, într-un mod cât mai larg posibil, poate depăşi ca importanţă preocuparea de a proteja informaţiile confidenţiale ale altor părţi. Aceasta impune o evaluare a tuturor elementelor relevante şi în special a următoarelor elemente:a) măsura în care informaţia contribuie în mod determinant la stabilirea existenţei sau inexistenţei faptei ilegale şi forţa sa probantă;b) măsura în care informaţia este indispensabilă;c) gradul de sensibilitate a anumitor informaţii (în ce măsură dezvăluirea acestor informaţii poate vătăma interesele economice ale persoanei sau ale întreprinderii în cauză). Consideraţii similare se aplică şi procedurilor desfăşurate în cazul concentrărilor economice, atunci când Consiliul Concurenţei consideră că dezvăluirea de informaţii este necesară.25. Atunci când Consiliul Concurenţei intenţionează să dezvăluie informaţii, persoanei, autorităţii publice sau întreprinderii implicate trebuie să îi fie garantată posibilitatea de a furniza o versiune neconfidenţială a documentelor care conţin respectiva informaţie, cu aceeaşi valoare probantă ca a documentelor iniţiale. Versiunea neconfidenţială va fi furnizată în acelaşi format ca varianta confidenţială, înlocuind pasajele şterse cu un rezumat al acestora.Secţiunea a 2-a Când este acordat accesul la dosar26. Anterior transmiterii de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie, potrivit prevederilor pct. 1, părţile în cauză nu au drept de acces la dosar.27. Accesul la dosar va fi asigurat la cerere, o singură dată, după transmiterea de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie, în scopul asigurării principiului egalităţii de tratament şi a dreptului de apărare al destinatarilor raportului de investigaţie.28. Accesul la dosar poate fi asigurat de către raportor şi membrii echipei de investigaţie. Părţile nu au acces la observaţiile altor părţi la raportul de investigaţie.Capitolul III Aspecte referitoare la autorul plângerii şi alte părţi implicate în procedurile Consiliului Concurenţei29. Prezentul capitol se referă la situaţiile în care Consiliul Concurenţei poate sau trebuie să acorde acces autorului plângerii la anumite documente pe care le conţine dosarul în procedurile privind practicile anticoncurenţiale sau altor părţi implicate în procedurile privind concentrările economice. Din perspectiva sferei de aplicare şi a drepturilor deţinute, aceste situaţii sunt diferite de accesul la dosar, astfel cum este definit în cap. II, având în vedere că imperativele dreptului la apărare nu subzistă în acest caz.Secţiunea 1 Furnizarea de documente autorilor plângerilor în proceduri privind practicile anticoncurenţiale30. În jurisprudenţa europeană s-a stabilit*14) că autorii plângerilor nu au aceleaşi drepturi şi garanţii ca părţile vizate de investigaţie. Autorii plângerilor nu pot pretinde dreptul de acces la dosar aşa cum a fost stabilit pentru destinatarii raportului de investigaţie.
*14) A se vedea Cazul T-17/93 Matra-Hachette S.A. împotriva Comisiei (1994) ECRII-595, paragraful 34. Tribunalul a hotărât că drepturile terţilor, aşa cum au fost prevăzute de art. 19 din Regulamentul Consiliului nr. 17 [înlocuit în prezent cu art. 27 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003], erau limitate la dreptul de a participa la procedura administrativă.31. Totuşi, într-o etapă prealabilă declanşării unei investigaţii, autorul plângerii care, potrivit prevederilor art. 41 alin. (2) din lege, a fost informat de intenţia Consiliului Concurenţei de a-i respinge plângerea poate solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei şi-a întemeiat analiza preliminară. Autorului plângerii i se va acorda accesul la aceste documente o singură dată, ca urmare a informării făcute de Consiliul Concurenţei în sensul intenţiei de a-i respinge plângerea. În acest scop, autorul plângerii nu poate, cu toate acestea, avea acces la secrete de afaceri sau la alte informaţii confidenţiale care aparţin altor părţi implicate în procedură.32. Dacă în urma analizei unei plângeri se declanşează procedura de investigaţie, preşedintele Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din lege, poate admite audierea autorului plângerii, la cererea acestuia. Cu toate acestea, procedurile Consiliului Concurenţei în cazurile de concurenţă nu constituie proceduri contradictorii între autorul plângerii, pe de o parte, şi destinatarii raportului de investigaţie, pe de altă parte. Din acest motiv, drepturile procedurale ale autorului plângerii sunt mai limitate decât dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigaţie.33. Autorul plângerii a cărui audiere a fost admisă de către preşedintele Consiliului Concurenţei poate primi o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie numai la cerere şi dacă preşedintele Consiliului Concurenţei apreciază că este util în interesul investigaţiei. Autorul plângerii nu are drept de acces la secretele de afaceri sau la alte informaţii confidenţiale pe care Consiliul Concurenţei le-a obţinut pe parcursul investigaţiei.34. Documentele la care autorul plângerii a avut acces în contextul procedurilor puse în aplicare de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate decât în proceduri judiciare şi administrative pentru aplicarea regulilor privind concurenţa şi doar în scopul pentru care au fost solicitate.Secţiunea a 2-a Furnizarea de documente altor părţi implicate în cadrul procedurilor privind concentrările economice35. Accesul la documente în cadrul procedurilor privind concentrările economice poate fi acordat, la cerere, altor părţi implicate în procedura declanşată de Consiliul Concurenţei, cărora li s-a transmis raportul de investigaţie, atunci când autoritatea de concurenţă apreciază că accesul este necesar pentru ca respectivele părţi implicate să îşi poată prezenta observaţiile.36. Alte părţi implicate înseamnă participanţi la concentrarea propusă, altele decât părţile care au notificat operaţiunea, cum ar fi vânzătorul şi întreprinderea ce constituie obiectul operaţiunii de concentrare economică.Secţiunea a 3-a Furnizarea de documente în cadrul unor situaţii specifice prevăzute de legeA. Impunerea de măsuri interimare37. Consiliul Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară înainte de emiterea unei decizii, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, în condiţiile legii.38. În cadrul acestei proceduri, părţile care au fost informate de către Consiliul Concurenţei cu privire la intenţia de a adopta măsuri interimare, în termenul stabilit pentru prezentarea în scris a observaţiilor, pot solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei îşi bazează evaluarea preliminară. Părţile care solicită accesul la documente nu pot avea acces la secretele de afaceri şi la alte informaţii confidenţiale ce aparţin altor părţi implicate în procedură.B. Acţiunea în despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de o practică anticoncurenţială39. Potrivit prevederilor art. 66 din lege, în situaţia în care Consiliul Concurenţei adoptă o decizie prin care este sancţionată o practică anticoncurenţială, persoanele fizice sau juridice care se consideră prejudiciate prin respectiva practică anticoncurenţială pot formula cereri privind acordarea de despăgubiri, în termen de 2 ani de la data la care decizia Consiliului Concurenţei pe care se întemeiază acţiunea în subsidiar a rămas definitivă ori a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.40. În astfel de cazuri, pentru soluţionarea cererilor privind acordarea de despăgubiri, instanţele pot solicita Consiliului Concurenţei documentele din cadrul dosarului care a stat la baza emiterii deciziei. În acest scop, primind aceste documente, instanţele vor asigura respectarea confidenţialităţii informaţiilor reprezentând secrete de afaceri, precum şi a altor informaţii confidenţiale.Capitolul IV Procedura de punere în aplicare a accesului la dosarSecţiunea 1 Procedura preliminară41. Orice persoană care transmite informaţii sau observaţii în cadrul unei proceduri declanşate sau care furnizează ulterior informaţii suplimentare Consiliului Concurenţei în cadrul aceleiaşi proceduri cu privire la practici anticoncurenţiale ori concentrări economice are obligaţia de a identifica în mod clar informaţiile pe care le consideră confidenţiale, cu prezentarea în scris a argumentelor în acest sens, şi de a furniza o versiune separată, neconfidenţială, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei pentru transmiterea informaţiilor.42. Fără a se aduce atingere prevederilor pct. 41, Consiliul Concurenţei va solicita tuturor părţilor, în toate cazurile în care acestea furnizează documente*15), să identifice documentele sau părţi ale documentelor în care consideră că există secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale ce le aparţin şi să identifice părţile faţă de care informaţiile respective urmează să fie considerate confidenţiale.
*15) În cadrul procedurilor privind concentrările economice, principiile stabilite în prezentul punct şi în cele subsecvente se aplică în mod corespunzător.43. În scopul rezolvării cu celeritate a solicitărilor de acordare a confidenţialităţii potrivit prevederilor pct. 42, Consiliul Concurenţei va stabili un termen până la care persoanele, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi trebuie:a) să îşi justifice solicitarea de confidenţialitate cu privire la fiecare document, parte de document, declaraţie sau parte de declaraţie;b) să furnizeze Consiliului Concurenţei o versiune neconfidenţială a documentelor sau a declaraţiilor, în care pasajele confidenţiale sunt înlăturate.În cadrul procedurilor privind practici anticoncurenţiale, părţile în cauză trebuie să furnizeze în termenul-limită stabilit un rezumat al fiecărui pasaj eliminat.44. Varianta neconfidenţială şi descrierea informaţiilor înlăturate trebuie concepute astfel încât să permită oricărui destinatar al raportului de investigaţie care are acces la dosar să determine dacă informaţia înlăturată poate fi considerată relevantă pentru apărarea sa şi, astfel, dacă sunt suficiente motive pentru a solicita Consiliului Concurenţei accesul la informaţiile calificate ca fiind confidenţiale.Secţiunea a 2-a Tratamentul informaţiilor confidenţiale45. În cazul în care părţile implicate în procedurile Consiliului Concurenţei nu respectă prevederile pct. 41-43, autoritatea de concurenţă va considera că documentele sau declaraţiile în cauză nu conţin informaţii confidenţiale. Consiliul Concurenţei va considera că persoana sau întreprinderea în cauză nu are obiecţii în ceea ce priveşte dezvăluirea documentelor ori a declaraţiilor în integralitatea lor.46. În cadrul procedurilor privind practici anticoncurenţiale şi în cadrul procedurilor privind concentrări economice, în cazul persoanei sau al întreprinderii care îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 41-43, în măsura în care acestea sunt aplicabile, Consiliul Concurenţei:a) va accepta provizoriu solicitările de confidenţialitate care prima facie par a fi justificate; saub) va informa partea în cauză că acceptă acordarea în tot sau în parte a caracterului confidenţial solicitat, în cazurile în care solicitarea este justificată.47. Anterior transmiterii raportului de investigaţie, Consiliul Concurenţei va reveni asupra acceptării provizorii a solicitării de confidenţialitate atunci când informaţia respectivă este considerată necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare a legii, document incriminator, sau pentru disculparea unei părţi, document dezincriminator, în conformitate cu dispoziţiile pct. 24 şi 56.48. În situaţia în care Consiliul Concurenţei nu consideră temeinică cererea de confidenţialitate de la început sau în situaţia în care consideră că trebuie să revină asupra acceptării provizorii a acestei cereri şi are astfel intenţia de a dezvălui informaţiile în cauză, va garanta părţii în cauză posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. În astfel de cazuri, Consiliul Concurenţei informează în scris partea în cauză cu privire la intenţia sa de a dezvălui informaţiile, arătând motivele şi stabilind o dată-limită până la care aceasta îşi poate preciza, în scris, punctul de vedere. În măsura în care, ulterior transmiterii acestui punct de vedere, va exista un dezacord în ceea ce priveşte solicitarea de acordare a confidenţialităţii, partea în cauză se poate adresa preşedintelui Consiliului Concurenţei.49. Atunci când există riscul ca o întreprindere în măsură să exercite o presiune economică, comercială sau de altă natură să adopte măsuri represive împotriva unor întreprinderi ori persoane, ca o consecinţă a colaborării acestora cu autoritatea de concurenţă, aceasta din urmă va proteja identitatea întreprinderilor sau persoanelor respective prin acordarea accesului la versiunea neconfidenţială ori la rezumatul informaţiilor vizate*16). Solicitările de a rămâne anonim în aceste circumstanţe vor fi tratate potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni.
*16) A se vedea Cazul T-5/02, Tetra Laval împotriva Comisiei, pct. 98, 104 şi 105, respectiv Cazul 145/83, Stanley George Adams împotriva Comisiei.Secţiunea a 3-a Modalităţi de acces la dosar50. Consiliul Concurenţei va permite accesul la dosar prin examinarea dosarului accesibil la sediul său şi obţinerea, în format electronic, de copii şi/sau extrase ale documentelor, luându-se în considerare condiţiile tehnice existente.51. Pentru a facilita accesul la dosar, destinatarii raportului de investigaţie vor primi, odată cu comunicarea acordului privind accesul la dosar, o listă a documentelor care fac parte din dosarul Consiliului Concurenţei, astfel cum este definit la pct. 7.52. Accesul la probe este acordat, astfel cum acestea există în dosarul Consiliului Concurenţei, în forma lor iniţială. Consiliul Concurenţei nu are obligaţia să furnizeze traducerea documentelor din dosar în cazul în care acestea au fost transmise într-o limbă străină.53. În măsura în care un destinatar al raportului de investigaţie consideră, după ce i s-a acordat accesul la dosar, că îi este necesară pentru apărarea sa cunoaşterea unor documente, date şi informaţii confidenţiale, poate formula o cerere motivată în acest sens către preşedintele Consiliului Concurenţei. Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei pot fi solicitate, de regulă, o singură dată. În lipsa unor elemente noi, nu pot fi formulate cereri succesive de acces la documente, date şi informaţii confidenţiale.54. Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii şi/sau extrase doar prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată.55. Potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni, accesul la dosar este acordat cu condiţia ca informaţia, odată obţinută, să fie folosită numai în cadrul procedurilor judiciare şi administrative pentru aplicarea regulilor privind concurenţa şi doar în scopul pentru care a fost solicitată.56. Nicio dispoziţie a prezentelor instrucţiuni nu interzice Consiliului Concurenţei să dezvăluie şi să utilizeze informaţiile necesare pentru a dovedi o încălcare a legii, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din TFUE.57. Prevederile prezentei secţiuni, cu excepţia celor de la pct. 51 şi 53, se aplică şi în situaţia acordării accesului la documente autorilor plângerilor în cadrul procedurilor privind practicile anticoncurenţiale, precum şi altor părţi implicate în cazul procedurilor privind concentrările economice.
*1) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare.3. În sensul prezentelor instrucţiuni, expresia acces la dosar semnifică accesul permis reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale*2), persoanelor, întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi al căror comportament face obiectul raportului de investigaţie al Consiliului Concurenţei.
*2) În cazurile privind posibila încălcare a art. 8 din lege.În sensul prezentelor instrucţiuni, expresia acces la documente semnifică accesul autorilor plângerilor sau al altor părţi implicate a căror audiere poate fi admisă, potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din lege. Aceste situaţii sunt diferite de cea a destinatarilor raportului de investigaţie şi, prin urmare, nu intră în sfera definiţiei noţiunii de "acces la dosar" reglementată de prezentele instrucţiuni. Aceste situaţii fac obiectul unei secţiuni separate din prezentele instrucţiuni.4. Prezentele instrucţiuni stabilesc care sunt informaţiile pentru care se acordă accesul la dosar, când se acordă accesul şi care sunt procedurile de urmat pentru realizarea accesului la dosar.5. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică în mod corespunzător şi în cazul investigaţilor privind un anumit sector economic, atunci când sunt impuse, prin decizie, măsuri necesare, adecvate şi proporţionale pentru remedierea disfuncţionalităţilor pieţei.Capitolul II Sfera de aplicare a accesului la dosar6. Accesul la dosar, potrivit prevederilor pct. 1, este menit să asigure exercitarea efectivă a dreptului la apărare faţă de concluziile şi propunerile din raportul de investigaţie. În acest sens, în cazurile prevăzute la art. 5, 6 sau 8 din lege, art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, şi în cazurile privind concentrările economice, accesul la dosar este asigurat, la cerere, persoanelor, reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale*3), întreprinderilor*4), respectiv asociaţiilor de întreprinderi al căror comportament face obiectul raportului de investigaţie al Consiliului Concurenţei, denumite în continuare destinatari ai raportului de investigaţie.
*3) În cazurile privind posibila încălcare a art. 8 din lege.
*4) În cuprinsul acestor instrucţiuni, termenul "întreprindere" include atât întreprinderile, cât şi asociaţiile de întreprinderi. Termenul "persoană" se referă atât la persoana fizică, cât şi la persoana juridică. Multe entităţi sunt în acelaşi timp şi persoane juridice şi întreprinderi, iar în acest caz ele sunt acoperite de ambii termeni. Aceeaşi situaţie este şi în cazul în care o persoană fizică este întreprindere în înţelesul art. 5 şi 6 din lege, respectiv art. 101 şi 102 din TFUE. În procedurile referitoare la concentrări economice trebuie să se ţină seama şi de persoanele prevăzute la art. 9 din lege, chiar dacă este vorba despre persoane fizice. În cazul entităţilor fără personalitate juridică, dar care nu sunt nici întreprinderi şi sunt implicate în procedurile desfăşurate de Consiliul Concurenţei, acesta din urmă aplică, atunci când este cazul, mutatis mutandis, principiile stipulate în prezentele instrucţiuni.Secţiunea 1 La ce documente se acordă accesulA. Conţinutul dosarului Consiliului Concurenţei7. Într-o investigaţie privind posibila încălcare a legii, a prevederilor art. 101 şi 102 din TFUE, precum şi într-o investigaţie având ca obiect compatibilitatea unei operaţiuni de concentrare economică cu un mediu concurenţial normal, dosarul Consiliului Concurenţei cuprinde toate documentele*5) care au fost obţinute, produse şi/sau colectate de către Consiliul Concurenţei în cadrul investigaţiei.
*5) Conform prezentelor instrucţiuni, termenul "document" se referă la orice tip de informaţie, indiferent de modul de stocare a datelor. Acesta acoperă totodată şi orice dispozitiv de stocare a datelor care este sau poate deveni disponibil.8. Accesul la declaraţiile întreprinderilor efectuate în vederea aplicării politicii de clemenţă este acordat numai destinatarilor raportului de investigaţie, în următoarele condiţii:a) dacă se angajează - împreună cu reprezentanţii legali care primesc acces în numele lor - să nu realizeze nicio copie, utilizând mijloace mecanice sau electronice, a informaţiilor din declaraţiile la care li s-a permis accesul; şib) dacă se angajează că informaţiile obţinute din declaraţie vor fi utilizate exclusiv pentru proceduri judiciare ori administrative care au ca obiect aplicarea art. 5 alin. (1) din lege sau a art. 101 din TFUE.Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se va acorda accesul la declaraţiile efectuate în vederea aplicării politicii de clemenţă.9. Procedura de acces la dosar cu privire la documentele ce privesc recunoaşterea clară şi neechivocă a răspunderii pentru încălcare, astfel reglementată la art. 57 alin. (2)-(4) din lege, va fi detaliată în Instrucţiunile privind individualizarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată.10. Dacă în cursul unei investigaţii Consiliul Concurenţei, ca urmare a unei cercetări mai detaliate, constată că unele documente adunate în urma solicitărilor de informaţii sau inspecţiilor efectuate nu au legătură cu obiectul investigaţiei în cauză, acestea vor fi returnate celor de la care au fost ridicate, cel mai târziu până la data transmiterii raportului de investigaţie, iar orice copii ale acestora vor fi distruse. După returnare, aceste documente nu mai fac parte din dosarul cauzei.B. Documente accesibile11. Destinatarii raportului de investigaţie, astfel cum sunt definiţi la pct. 6, trebuie să aibă posibilitatea de a cunoaşte informaţiile din dosar, astfel încât, pe baza acestora, să îşi poată face cunoscut, în mod efectiv, punctul de vedere cu privire la concluziile la care a ajuns echipa de investigaţie, exprimate în raportul de investigaţie. În acest sens, li se acordă accesul la documentele din dosarul Consiliului Concurenţei, astfel cum este definit la pct. 7, cu excepţia documentelor interne, secretelor de afaceri ale altor întreprinderi sau a altor informaţii confidenţiale.12. Rezultatele unui studiu comandat în legătură cu obiectul investigaţiei sunt accesibile pentru consultare împreună cu menţiunile privind sursele de informare şi metodologia de studiu, ţinându-se cont, atunci când este cazul, de protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.C. Documente inaccesibileC.1. Documente interne13. Documentele interne din dosarul Consiliului Concurenţei nu au caracter incriminator sau dezincriminator*6). Acestea nu constituie parte a probelor pe care Consiliul Concurenţei se întemeiază în evaluarea unui caz. Părţilor nu li se permite accesul la documentele interne din dosarul Consiliului Concurenţei.
*6) Exemple de documente interne sunt: proiecte, opinii, note ale compartimentelor Consiliului Concurenţei sau ale altor autorităţi publice.14. În cazul întâlnirilor cu diverşi participanţi, Consiliul Concurenţei poate redacta procese-verbale, astfel de documente constituind interpretarea proprie a autorităţii de concurenţă cu privire la cele exprimate în cadrul respectivelor întruniri, motiv pentru care sunt considerate documente interne. Cu toate acestea, atunci când participanţii la întâlnire şi-au însuşit, prin semnătură, procesul-verbal al întâlnirii, acest document va fi accesibil după înlăturarea secretelor de afaceri sau a altor informaţii confidenţiale din conţinutul său. Astfel de documente constituie parte a dovezilor pe care Consiliul Concurenţei le poate utiliza în evaluarea unui caz*7).
*7) Declaraţiile obţinute în temeiul art. 36 din lege, interviul realizat conform art. 37 din lege, respectiv explicaţiile furnizate în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din lege fac parte, în mod normal, din categoria documentelor accesibile.15. În situaţia unui studiu comandat având legătură cu procedurile iniţiate de Consiliul Concurenţei, corespondenţa dintre Consiliul Concurenţei şi cel ce realizează studiul, referitoare la evaluarea muncii acestuia sau în legătură cu aspecte financiare ale studiului, face parte din categoria documentelor interne, nefiind accesibilă.C.2. Corespondenţa cu alte autorităţi16. Un caz particular de documente interne este reprezentat de corespondenţa Consiliului Concurenţei cu alte autorităţi publice care nu sunt destinatari ai raportului de investigaţie, precum şi documentele interne primite de aceste autorităţi. Aceste documente neaccesibile sunt, de exemplu:a) corespondenţa dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi publice;b) corespondenţa dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi de concurenţă din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cea dintre Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la articolele 81 şi 82 din tratat, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 1 din 4 ianuarie 2003.17. În circumstanţe excepţionale, Consiliul Concurenţei acordă accesul la documentele ce provin de la autorităţile de concurenţă din alte state membre numai după înlăturarea eventualelor informaţii secrete de afaceri sau a altor informaţii confidenţiale. Consiliul Concurenţei va consulta autoritatea publică ce a remis documentele, înainte de a permite accesul, cu scopul de a identifica eventualele secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale. Este situaţia documentelor care fac parte din elementele de probă folosite în procesul de investigare, într-un mod similar documentelor obţinute de la terţi.Aceste reguli se aplică, în special, documentelor şi informaţiilor obţinute potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.C.3. Informaţii confidenţiale18. Dosarul Consiliului Concurenţei poate conţine şi documente care includ secrete de afaceri şi alte informaţii confidenţiale cu privire la care accesul la dosar poate fi parţial sau total restricţionat. Se acordă accesul la o versiune neconfidenţială a informaţiilor iniţiale, astfel cum aceasta a fost transmisă de întreprinderea care beneficiază de acordarea caracterului confidenţial. De cele mai multe ori, documentele pot deveni neconfidenţiale prin simpla ştergere a informaţiilor considerate confidenţiale. În situaţia în care confidenţialitatea poate fi asigurată printr-un rezumat al informaţiilor relevante, se acordă accesul la acest rezumat. Acesta va fi redactat de către întreprinderea care beneficiază de acordarea caracterului confidenţial, astfel încât să permită identificarea obiectului relevant al documentului al cărui rezumat se realizează. Consiliul Concurenţei îşi rezervă dreptul de a verifica dacă rezumatul realizat de către întreprindere îndeplineşte condiţia de mai sus. Toate celelalte documente sunt accesibile în forma lor iniţială.C.4. Secretele de afaceri19. Dacă dezvăluirea unor informaţii despre activitatea economică a unei întreprinderi poate dăuna grav intereselor acelei întreprinderi, aceste informaţii constituie secrete de afaceri. Informaţiile ce ar putea fi calificate drept secrete de afaceri sunt, cu titlu de exemplu: informaţii tehnice şi/sau financiare legate de know-how-ul unei întreprinderi, metode de evaluare a costurilor, procese şi secrete de producţie, surse de aprovizionare, cantităţi produse şi vândute, cote de piaţă, liste de clienţi şi distribuitori, planuri de marketing, structura costurilor şi a preţurilor, strategia de vânzări.*8)
*8) Decizia din 18 septembrie 1996 în Cazul T-353/94 Postbank NV împotriva Comisiei (1996) ECR II-921, paragraful 87.C.5. Alte informaţii confidenţiale20. Categoria "alte informaţii confidenţiale" cuprinde informaţii, altele decât secretele de afaceri, care pot fi considerate confidenţiale, în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ unei persoane sau unei întreprinderi. Instanţele europene au confirmat că este legitim refuzul de a dezvălui întreprinderilor anumite adrese primite de la clienţii acestora, din moment ce această dezvăluire i-ar putea expune pe autorii adreselor riscului unor măsuri represive*9). Prin urmare, noţiunea "alte informaţii confidenţiale" poate include informaţii care ar permite părţilor să îi identifice pe autorii plângerilor, pe avertizorii de concurenţă definiţi la art. 35 din lege sau pe alţi terţi, atunci când aceştia din urmă au o opţiune motivată de a rămâne anonimi.
*9) Instanţele europene s-au pronunţat asupra acestei probleme atât în cazuri de pretins abuz de poziţie dominantă (art. 82 din TFUE) [Cazul T-65/89, BPB Industries şi British Gypsum (1993) ECR II-389, Cazul C-310/93 P, BPB Industries şi British Gypsum (1995) ECR I-865], cât şi în cazuri de concentrare economică, Cazul T-221/95 Endemol împotriva Comisiei (1999) ECR II-1299, paragraful 69, şi Cazul T-5/02 LavaI împotriva Comisiei (2002) ECR II-4381, paragraful 98 şi următoarele].D. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidenţial21. Pentru ca o informaţie să fie considerată confidenţială, persoana, autoritatea sau instituţia publică ori întreprinderea în cauză trebuie să facă o solicitare motivată în acest sens şi această solicitare să fie acceptată de Consiliul Concurenţei*10).
*10) A se vedea pct. 46.22. Solicitările de acordare a caracterului confidenţial trebuie să aibă ca obiect informaţii care corespund descrierii menţionate anterior pentru secretele de afaceri sau alte informaţii confidenţiale. Motivele pentru care se solicită ca informaţiile respective să fie tratate ca secrete de afaceri sau ca alte informaţii confidenţiale trebuie fundamentate. Cererile de confidenţialitate sunt formulate numai cu privire la informaţiile obţinute de Consiliul Concurenţei de la aceeaşi persoană fizică sau întreprindere, iar nu cu privire la informaţiile obţinute din alte surse. În solicitare este necesar să se identifice părţile faţă de care informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei sunt considerate confidenţiale.23. Informaţiile referitoare la o întreprindere care sunt deja cunoscute de către terţi*11) cărora li s-au comunicat informaţiile respective de către această întreprindere, în mod normal, nu sunt considerate ca fiind informaţii confidenţiale*12). Informaţiile care şi-au pierdut importanţa comercială*13) nu mai pot fi considerate confidenţiale. Ca regulă generală, Consiliul Concurenţei prezumă că informaţiile referitoare la vânzări, datele privind cotele de piaţă ale părţilor şi alte informaţii similare care sunt mai vechi de 5 ani nu mai sunt confidenţiale.
*11) În cazul unui grup sau al unei asociaţii, calitatea de "terţ" se va aprecia faţă de grup sau de asociaţie.
*12) Cu toate acestea, secretele de afaceri sau alte informaţii confidenţiale comunicate unei asociaţii profesionale de către membrii săi nu îşi pierd caracterul de secret profesional în ceea ce îi priveşte pe terţi şi nu pot fi transmise autorului plângerii. A se vedea cauzele conexate 209-215 şi 218/78 Fedetab, Culegere 1980, p. 3125, pct. 46.
*13) Spre exemplu, datorită trecerii timpului.24. În procedurile desfăşurate în cazurile privind practicile anticoncurenţiale, calificarea unei informaţii ca fiind confidenţială nu constituie în sine o interdicţie de a dezvălui o astfel de informaţie dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare (document incriminator) sau este necesară pentru disculparea unei părţi (document dezincriminator).Consiliul Concurenţei apreciază, de la caz la caz, dacă necesitatea de a proteja dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigaţie prin intermediul asigurării accesului la dosar, într-un mod cât mai larg posibil, poate depăşi ca importanţă preocuparea de a proteja informaţiile confidenţiale ale altor părţi. Aceasta impune o evaluare a tuturor elementelor relevante şi în special a următoarelor elemente:a) măsura în care informaţia contribuie în mod determinant la stabilirea existenţei sau inexistenţei faptei ilegale şi forţa sa probantă;b) măsura în care informaţia este indispensabilă;c) gradul de sensibilitate a anumitor informaţii (în ce măsură dezvăluirea acestor informaţii poate vătăma interesele economice ale persoanei sau ale întreprinderii în cauză). Consideraţii similare se aplică şi procedurilor desfăşurate în cazul concentrărilor economice, atunci când Consiliul Concurenţei consideră că dezvăluirea de informaţii este necesară.25. Atunci când Consiliul Concurenţei intenţionează să dezvăluie informaţii, persoanei, autorităţii publice sau întreprinderii implicate trebuie să îi fie garantată posibilitatea de a furniza o versiune neconfidenţială a documentelor care conţin respectiva informaţie, cu aceeaşi valoare probantă ca a documentelor iniţiale. Versiunea neconfidenţială va fi furnizată în acelaşi format ca varianta confidenţială, înlocuind pasajele şterse cu un rezumat al acestora.Secţiunea a 2-a Când este acordat accesul la dosar26. Anterior transmiterii de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie, potrivit prevederilor pct. 1, părţile în cauză nu au drept de acces la dosar.27. Accesul la dosar va fi asigurat la cerere, o singură dată, după transmiterea de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie, în scopul asigurării principiului egalităţii de tratament şi a dreptului de apărare al destinatarilor raportului de investigaţie.28. Accesul la dosar poate fi asigurat de către raportor şi membrii echipei de investigaţie. Părţile nu au acces la observaţiile altor părţi la raportul de investigaţie.Capitolul III Aspecte referitoare la autorul plângerii şi alte părţi implicate în procedurile Consiliului Concurenţei29. Prezentul capitol se referă la situaţiile în care Consiliul Concurenţei poate sau trebuie să acorde acces autorului plângerii la anumite documente pe care le conţine dosarul în procedurile privind practicile anticoncurenţiale sau altor părţi implicate în procedurile privind concentrările economice. Din perspectiva sferei de aplicare şi a drepturilor deţinute, aceste situaţii sunt diferite de accesul la dosar, astfel cum este definit în cap. II, având în vedere că imperativele dreptului la apărare nu subzistă în acest caz.Secţiunea 1 Furnizarea de documente autorilor plângerilor în proceduri privind practicile anticoncurenţiale30. În jurisprudenţa europeană s-a stabilit*14) că autorii plângerilor nu au aceleaşi drepturi şi garanţii ca părţile vizate de investigaţie. Autorii plângerilor nu pot pretinde dreptul de acces la dosar aşa cum a fost stabilit pentru destinatarii raportului de investigaţie.
*14) A se vedea Cazul T-17/93 Matra-Hachette S.A. împotriva Comisiei (1994) ECRII-595, paragraful 34. Tribunalul a hotărât că drepturile terţilor, aşa cum au fost prevăzute de art. 19 din Regulamentul Consiliului nr. 17 [înlocuit în prezent cu art. 27 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003], erau limitate la dreptul de a participa la procedura administrativă.31. Totuşi, într-o etapă prealabilă declanşării unei investigaţii, autorul plângerii care, potrivit prevederilor art. 41 alin. (2) din lege, a fost informat de intenţia Consiliului Concurenţei de a-i respinge plângerea poate solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei şi-a întemeiat analiza preliminară. Autorului plângerii i se va acorda accesul la aceste documente o singură dată, ca urmare a informării făcute de Consiliul Concurenţei în sensul intenţiei de a-i respinge plângerea. În acest scop, autorul plângerii nu poate, cu toate acestea, avea acces la secrete de afaceri sau la alte informaţii confidenţiale care aparţin altor părţi implicate în procedură.32. Dacă în urma analizei unei plângeri se declanşează procedura de investigaţie, preşedintele Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art. 44 alin. (2) din lege, poate admite audierea autorului plângerii, la cererea acestuia. Cu toate acestea, procedurile Consiliului Concurenţei în cazurile de concurenţă nu constituie proceduri contradictorii între autorul plângerii, pe de o parte, şi destinatarii raportului de investigaţie, pe de altă parte. Din acest motiv, drepturile procedurale ale autorului plângerii sunt mai limitate decât dreptul la apărare al destinatarilor raportului de investigaţie.33. Autorul plângerii a cărui audiere a fost admisă de către preşedintele Consiliului Concurenţei poate primi o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie numai la cerere şi dacă preşedintele Consiliului Concurenţei apreciază că este util în interesul investigaţiei. Autorul plângerii nu are drept de acces la secretele de afaceri sau la alte informaţii confidenţiale pe care Consiliul Concurenţei le-a obţinut pe parcursul investigaţiei.34. Documentele la care autorul plângerii a avut acces în contextul procedurilor puse în aplicare de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate decât în proceduri judiciare şi administrative pentru aplicarea regulilor privind concurenţa şi doar în scopul pentru care au fost solicitate.Secţiunea a 2-a Furnizarea de documente altor părţi implicate în cadrul procedurilor privind concentrările economice35. Accesul la documente în cadrul procedurilor privind concentrările economice poate fi acordat, la cerere, altor părţi implicate în procedura declanşată de Consiliul Concurenţei, cărora li s-a transmis raportul de investigaţie, atunci când autoritatea de concurenţă apreciază că accesul este necesar pentru ca respectivele părţi implicate să îşi poată prezenta observaţiile.36. Alte părţi implicate înseamnă participanţi la concentrarea propusă, altele decât părţile care au notificat operaţiunea, cum ar fi vânzătorul şi întreprinderea ce constituie obiectul operaţiunii de concentrare economică.Secţiunea a 3-a Furnizarea de documente în cadrul unor situaţii specifice prevăzute de legeA. Impunerea de măsuri interimare37. Consiliul Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară înainte de emiterea unei decizii, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, în condiţiile legii.38. În cadrul acestei proceduri, părţile care au fost informate de către Consiliul Concurenţei cu privire la intenţia de a adopta măsuri interimare, în termenul stabilit pentru prezentarea în scris a observaţiilor, pot solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei îşi bazează evaluarea preliminară. Părţile care solicită accesul la documente nu pot avea acces la secretele de afaceri şi la alte informaţii confidenţiale ce aparţin altor părţi implicate în procedură.B. Acţiunea în despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de o practică anticoncurenţială39. Potrivit prevederilor art. 66 din lege, în situaţia în care Consiliul Concurenţei adoptă o decizie prin care este sancţionată o practică anticoncurenţială, persoanele fizice sau juridice care se consideră prejudiciate prin respectiva practică anticoncurenţială pot formula cereri privind acordarea de despăgubiri, în termen de 2 ani de la data la care decizia Consiliului Concurenţei pe care se întemeiază acţiunea în subsidiar a rămas definitivă ori a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.40. În astfel de cazuri, pentru soluţionarea cererilor privind acordarea de despăgubiri, instanţele pot solicita Consiliului Concurenţei documentele din cadrul dosarului care a stat la baza emiterii deciziei. În acest scop, primind aceste documente, instanţele vor asigura respectarea confidenţialităţii informaţiilor reprezentând secrete de afaceri, precum şi a altor informaţii confidenţiale.Capitolul IV Procedura de punere în aplicare a accesului la dosarSecţiunea 1 Procedura preliminară41. Orice persoană care transmite informaţii sau observaţii în cadrul unei proceduri declanşate sau care furnizează ulterior informaţii suplimentare Consiliului Concurenţei în cadrul aceleiaşi proceduri cu privire la practici anticoncurenţiale ori concentrări economice are obligaţia de a identifica în mod clar informaţiile pe care le consideră confidenţiale, cu prezentarea în scris a argumentelor în acest sens, şi de a furniza o versiune separată, neconfidenţială, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei pentru transmiterea informaţiilor.42. Fără a se aduce atingere prevederilor pct. 41, Consiliul Concurenţei va solicita tuturor părţilor, în toate cazurile în care acestea furnizează documente*15), să identifice documentele sau părţi ale documentelor în care consideră că există secrete de afaceri sau alte informaţii confidenţiale ce le aparţin şi să identifice părţile faţă de care informaţiile respective urmează să fie considerate confidenţiale.
*15) În cadrul procedurilor privind concentrările economice, principiile stabilite în prezentul punct şi în cele subsecvente se aplică în mod corespunzător.43. În scopul rezolvării cu celeritate a solicitărilor de acordare a confidenţialităţii potrivit prevederilor pct. 42, Consiliul Concurenţei va stabili un termen până la care persoanele, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi trebuie:a) să îşi justifice solicitarea de confidenţialitate cu privire la fiecare document, parte de document, declaraţie sau parte de declaraţie;b) să furnizeze Consiliului Concurenţei o versiune neconfidenţială a documentelor sau a declaraţiilor, în care pasajele confidenţiale sunt înlăturate.În cadrul procedurilor privind practici anticoncurenţiale, părţile în cauză trebuie să furnizeze în termenul-limită stabilit un rezumat al fiecărui pasaj eliminat.44. Varianta neconfidenţială şi descrierea informaţiilor înlăturate trebuie concepute astfel încât să permită oricărui destinatar al raportului de investigaţie care are acces la dosar să determine dacă informaţia înlăturată poate fi considerată relevantă pentru apărarea sa şi, astfel, dacă sunt suficiente motive pentru a solicita Consiliului Concurenţei accesul la informaţiile calificate ca fiind confidenţiale.Secţiunea a 2-a Tratamentul informaţiilor confidenţiale45. În cazul în care părţile implicate în procedurile Consiliului Concurenţei nu respectă prevederile pct. 41-43, autoritatea de concurenţă va considera că documentele sau declaraţiile în cauză nu conţin informaţii confidenţiale. Consiliul Concurenţei va considera că persoana sau întreprinderea în cauză nu are obiecţii în ceea ce priveşte dezvăluirea documentelor ori a declaraţiilor în integralitatea lor.46. În cadrul procedurilor privind practici anticoncurenţiale şi în cadrul procedurilor privind concentrări economice, în cazul persoanei sau al întreprinderii care îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 41-43, în măsura în care acestea sunt aplicabile, Consiliul Concurenţei:a) va accepta provizoriu solicitările de confidenţialitate care prima facie par a fi justificate; saub) va informa partea în cauză că acceptă acordarea în tot sau în parte a caracterului confidenţial solicitat, în cazurile în care solicitarea este justificată.47. Anterior transmiterii raportului de investigaţie, Consiliul Concurenţei va reveni asupra acceptării provizorii a solicitării de confidenţialitate atunci când informaţia respectivă este considerată necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare a legii, document incriminator, sau pentru disculparea unei părţi, document dezincriminator, în conformitate cu dispoziţiile pct. 24 şi 56.48. În situaţia în care Consiliul Concurenţei nu consideră temeinică cererea de confidenţialitate de la început sau în situaţia în care consideră că trebuie să revină asupra acceptării provizorii a acestei cereri şi are astfel intenţia de a dezvălui informaţiile în cauză, va garanta părţii în cauză posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere. În astfel de cazuri, Consiliul Concurenţei informează în scris partea în cauză cu privire la intenţia sa de a dezvălui informaţiile, arătând motivele şi stabilind o dată-limită până la care aceasta îşi poate preciza, în scris, punctul de vedere. În măsura în care, ulterior transmiterii acestui punct de vedere, va exista un dezacord în ceea ce priveşte solicitarea de acordare a confidenţialităţii, partea în cauză se poate adresa preşedintelui Consiliului Concurenţei.49. Atunci când există riscul ca o întreprindere în măsură să exercite o presiune economică, comercială sau de altă natură să adopte măsuri represive împotriva unor întreprinderi ori persoane, ca o consecinţă a colaborării acestora cu autoritatea de concurenţă, aceasta din urmă va proteja identitatea întreprinderilor sau persoanelor respective prin acordarea accesului la versiunea neconfidenţială ori la rezumatul informaţiilor vizate*16). Solicitările de a rămâne anonim în aceste circumstanţe vor fi tratate potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni.
*16) A se vedea Cazul T-5/02, Tetra Laval împotriva Comisiei, pct. 98, 104 şi 105, respectiv Cazul 145/83, Stanley George Adams împotriva Comisiei.Secţiunea a 3-a Modalităţi de acces la dosar50. Consiliul Concurenţei va permite accesul la dosar prin examinarea dosarului accesibil la sediul său şi obţinerea, în format electronic, de copii şi/sau extrase ale documentelor, luându-se în considerare condiţiile tehnice existente.51. Pentru a facilita accesul la dosar, destinatarii raportului de investigaţie vor primi, odată cu comunicarea acordului privind accesul la dosar, o listă a documentelor care fac parte din dosarul Consiliului Concurenţei, astfel cum este definit la pct. 7.52. Accesul la probe este acordat, astfel cum acestea există în dosarul Consiliului Concurenţei, în forma lor iniţială. Consiliul Concurenţei nu are obligaţia să furnizeze traducerea documentelor din dosar în cazul în care acestea au fost transmise într-o limbă străină.53. În măsura în care un destinatar al raportului de investigaţie consideră, după ce i s-a acordat accesul la dosar, că îi este necesară pentru apărarea sa cunoaşterea unor documente, date şi informaţii confidenţiale, poate formula o cerere motivată în acest sens către preşedintele Consiliului Concurenţei. Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei pot fi solicitate, de regulă, o singură dată. În lipsa unor elemente noi, nu pot fi formulate cereri succesive de acces la documente, date şi informaţii confidenţiale.54. Documentele, datele şi informaţiile confidenţiale din dosarul Consiliului Concurenţei sunt accesibile pentru consultare ori obţinere de copii şi/sau extrase doar prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, ce poate fi atacat numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată.55. Potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni, accesul la dosar este acordat cu condiţia ca informaţia, odată obţinută, să fie folosită numai în cadrul procedurilor judiciare şi administrative pentru aplicarea regulilor privind concurenţa şi doar în scopul pentru care a fost solicitată.56. Nicio dispoziţie a prezentelor instrucţiuni nu interzice Consiliului Concurenţei să dezvăluie şi să utilizeze informaţiile necesare pentru a dovedi o încălcare a legii, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din TFUE.57. Prevederile prezentei secţiuni, cu excepţia celor de la pct. 51 şi 53, se aplică şi în situaţia acordării accesului la documente autorilor plângerilor în cadrul procedurilor privind practicile anticoncurenţiale, precum şi altor părţi implicate în cazul procedurilor privind concentrările economice.
Norme de aplicare
Articolul 50(1) Consiliul Concurenţei poate impune orice măsură interimară pe care o consideră necesară, înainte de emiterea unei decizii potrivit prevederilor art. 46, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, în cazul în care constată, la o primă evaluare, existenţa unor fapte de natură anticoncurenţială prohibite expres de lege şi care trebuie eliminate fără întârziere.(2) Înainte de luarea unei măsuri interimare, părţile implicate pot prezenta în scris punctul lor de vedere. La cererea expresă a părţilor implicate, Consiliul Concurenţei va proceda la ascultarea argumentelor acestora în Plen.(3) O decizie adoptată potrivit prevederilor alin. (1) se aplică pe o durată determinată, ce poate fi reînnoită de Consiliul Concurenţei în măsura în care este necesar şi adecvat.(4) Consiliul Concurenţei poate impune măsuri interimare adecvate pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă efectivă şi în cazul în care:a) concentrarea economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6) şi (8) şi nu a fost încă adoptată o decizie privind compatibilitatea concentrării cu un mediu concurenţial normal;b) concentrarea economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii sau obligaţii impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c);c) concentrarea economică a fost deja pusă în aplicare şi a fost emisă o decizie prin care operaţiunea de concentrare economică a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial normal, potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. a).(5) Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile, termenele şi procedura pentru adoptarea de măsuri interimare.Articolul 51(1) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenţei în aplicarea prevederilor art. 8, 13, 25 alin. (5) lit. c), art. 46 şi 47 vor fi motivate şi comunicate părţilor în termen de maximum 120 de zile de la deliberare. Deciziile Consiliului Concurenţei pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la comunicare.(2) Instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării deciziei atacate. În cazul amenzilor, suspendarea se va dispune doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni stabilite conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la creanţele bugetare.(3) Ordinul privind declanşarea unei investigaţii, prevăzută de lege, se poate ataca numai odată cu decizia prin care se finalizează investigaţia.Capitolul VI SancţiuniArticolul 52Sunt nule de drept orice înţelegeri sau decizii interzise prin art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi prin art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv orice angajamente, convenţii ori clauze contractuale raportându-se la o practică anticoncurenţială, precum şi orice acte care încalcă prevederile art. 8 din prezenta lege.Articolul 53Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte, săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă de întreprinderi ori asociaţii de întreprinderi:a) furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare într-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la aceasta, potrivit prevederilor art. 13;b) furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) lit. a);c) furnizarea de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare efectuată potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) sau cu ocazia procedurilor desfăşurate în temeiul art. 37;d) furnizarea de informaţii, documente, înregistrări şi evidenţe într-o formă incompletă în timpul inspecţiilor desfăşurate potrivit prevederilor art. 38;e) refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate potrivit prevederilor art. 38.INSTRUCŢIUNI din 28 decembrie 2010I. Introducere1. Potrivit art. 25 alin. (1) lit. c) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, Consiliul Concurenţei acceptă angajamente în condiţiile prevăzute de lege.2. Prevederile art. 49 din lege asigură cadrul legal pentru adoptarea unei decizii prin care autoritatea de concurenţă conferă forţă juridică obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi, în măsura în care acestea sunt suficiente pentru protecţia concurenţei şi dacă îndeplinirea lor conduce la înlăturarea situaţiei care a determinat declanşarea investigaţiei.3. Scopul prezentelor instrucţiuni este acela de a oferi orientări în ceea ce priveşte mecanismul de acceptare a angajamentelor propuse de întreprinderi în cazul practicilor anticoncurenţiale, în vederea înlăturării situaţiei care a condus la declanşarea investigaţiei.4. Procedura de angajamente prevăzută la art. 49 din lege face parte din etapa de investigare, iar desfăşurarea discuţiilor privind acceptarea de angajamente propuse de întreprinderi nu suspendă desfăşurarea investigaţiei. Cererile efectuate de întreprinderi sau alte documente furnizate în scopul procedurii privind angajamentele nu pot fi folosite în cadrul investigaţiei decât cu acordul expres al întreprinderii care a formulat cererea de angajamente.5. În vederea asigurării transparenţei, certitudinii juridice, precum şi a unui cadru unitar de abordare şi de analiză în această materie, prezentele instrucţiuni detaliază condiţiile, criteriile, termenele şi procedura pentru acceptarea şi evaluarea angajamentelor propuse de întreprinderi.6. În sensul prezentelor instrucţiuni, sintagma «practici anticoncurenţiale» trebuie înţeleasă ca incluzând înţelegerile, deciziile asociaţiilor de întreprinderi şi practicile concertate care intră sub incidenţa art. 5 din lege, precum şi a art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, şi comportamentele unilaterale care intră sub incidenţa art. 6 din lege, precum şi a art. 102 din TFUE. Prin specificul lor, angajamentele sunt adecvate rezolvării situaţiei concurenţiale, în special în ceea ce priveşte cazurile de posibilă încălcare a art. 6 din lege şi a art. 102 din TFUE.6^1. Procedura de angajamente se aplică, de regulă, pentru încălcări mai puţin grave ale legii sau încălcări grave sub forma unor înţelegeri anticoncurenţiale verticale, precum şi în cazuri de abuz de poziţie dominantă, atunci când este posibilă restabilirea rapidă a mediului concurenţial normal. În categoria practicilor excluse de la procedura de angajamente sunt restricţionările pe orizontală de tipul cartelurilor, care sunt interzise prin dispoziţiile art. 5 alin. (1) din lege şi care nu sunt exceptate de prevederile art. 7 din lege.Consiliul Concurenţei nu va accepta angajamente în cazurile în care rezultă, pe baza probelor acumulate, existenţa unor acţiuni grave, de lungă durată, care au fost deja implementate şi au produs o distorsionare substanţială a concurenţei, distorsionare care ar fi imposibil de reparat prin intermediul angajamentelor.II. Principii generale7. Scopul principal urmărit prin acceptarea angajamentelor este restabilirea rapidă a mediului concurenţial normal, prin luarea unor măsuri de natură a înlătura situaţia care a determinat Consiliul Concurenţei să declanşeze o investigaţie. Prin acceptarea de angajamente sunt urmărite, de asemenea, obiective precum asigurarea respectării regulilor de concurenţă, împiedicarea posibilităţii repetării unor astfel de practici anticoncurenţiale, îmbunătăţirea mediului concurenţial şi realizarea unei economii de procedură, prin reducerea duratei şi a costurilor aferente unei investigaţii.8. Iniţiativa formulării de propuneri de angajamente aparţine exclusiv întreprinderilor faţă de care s-a declanşat investigaţia. Întreprinderile au libertatea de a decide cu privire la natura, conţinutul, durata sau alte elemente relevante ale angajamentelor pe care le propun în vederea înlăturării situaţiei care a determinat declanşarea investigaţiei.9. Închiderea unei investigaţii printr-o decizie de acceptare a angajamentelor este o situaţie de excepţie. Prin urmare, utilizarea angajamentelor trebuie limitată la acele situaţii în care este evident că intervenţia întreprinderilor, prin asumarea voluntară de angajamente şi prin punerea acestora în practică, conduce la restabilirea rapidă şi durabilă a mediului concurenţial normal sau într-o manieră mai eficientă decât s-ar fi realizat prin intervenţia Consiliului Concurenţei, prin emiterea unei decizii de constatare a unei încălcări, de aplicare a unei amenzi şi/sau de impunere de măsuri corective. Faptul că, prin acceptarea de către Consiliul Concurenţei a angajamentelor, întreprinderile evită constatarea unei încălcări a regulilor de concurenţă şi eventuala aplicare a unei amenzi nu modifică scopul principal urmărit prin acceptarea de angajamente.10. Consiliul Concurenţei nu va accepta angajamente în acele cazuri în care consideră, la aprecierea sa, că este necesară constatarea unei încălcări şi că aplicarea unei sancţiuni răspunde mai bine obiectivelor politicii de concurenţă.Consiliul Concurenţei va fi rezervat în a accepta propunerile de angajamente formulate de întreprinderile care ar fi avut posibilitatea de a înainta cereri de clemenţă.Condiţiile de bază pentru acceptarea angajamentelor11. Consiliul Concurenţei poate accepta numai angajamentele care, cel puţin, înlătură situaţia ce a condus la declanşarea investigaţiei şi care contribuie, suplimentar, la protecţia concurenţei. Angajamentele trebuie să elimine în întregime problemele de concurenţă şi posibilitatea repetării acestora şi trebuie să fie complete, eficiente din toate punctele de vedere şi să poată fi puse în aplicare în mod efectiv, într-o perioadă scurtă de timp. Eficacitatea angajamentelor va fi apreciată prin prisma capacităţii acestora de a rezolva problemele de concurenţă identificate de Consiliul Concurenţei. Angajamentele trebuie să prezinte un grad de certitudine suficient privind punerea lor în aplicare şi efectele pe care le vor avea.12. Angajamentele trebuie să fie relevante, respectiv să aibă legătură cu posibila încălcare investigată. Pot fi considerate ca fiind relevante şi acele angajamente a căror îndeplinire facilitează îndeplinirea altor angajamente propuse.În aprecierea proporţionalităţii angajamentelor propuse de întreprindere, evaluarea Consiliului Concurenţei se limitează la verificarea faptului că angajamentele în discuţie răspund îngrijorărilor exprimate de Consiliul Concurenţei şi comunicate întreprinderii în cauză, ţinând seama şi de interesele terţilor.13. Aprecierea îndeplinirii acestor condiţii va fi făcută în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui caz. Consiliul Concurenţei va lua în considerare toţi factorii relevanţi legaţi de angajamentul respectiv, printre care tipul, amploarea şi aria de aplicare a angajamentului propus, folosind ca termeni de referinţă structura şi caracteristicile distinctive ale pieţei pe care apar problemele de concurenţă, inclusiv poziţia părţilor şi a altor operatori pe piaţă.Condiţii de formă14. Pentru a putea fi luată în considerare, propunerea de angajamente trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie prezentată în scris, sub semnătura reprezentatului legal al întreprinderii sau a persoanei expres împuternicite în acest scop. În cazul în care aplicarea şi/sau monitorizarea angajamentelor presupun/presupune participarea unor terţi, propunerea va fi însoţită de contractele sau înţelegerile precontractuale încheiate între întreprinderea care oferă angajamentele şi terţii în cauză. Acestea pot cuprinde clauze care să condiţioneze valabilitatea acestora de emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei decizii de acceptare a angajamentelor;b) să fie prezentată în termenul stabilit potrivit pct. 30;c) să reprezinte o ofertă serioasă, fermă, neechivocă, precisă, completă, necondiţionată şi irevocabilă pe perioada analizării de către Consiliul Concurenţei a propunerilor formulate. Propunerea trebuie să fie suficient de detaliată, astfel încât să permită Consiliului Concurenţei realizarea unei evaluări complete. Pentru evitarea oricărui dubiu, propunerea de angajamente nu poate fi retrasă din momentul înregistrării la Consiliul Concurenţei şi până la emiterea unei decizii de către Consiliul Concurenţei. Consiliul Concurenţei nu este obligat să ia în considerare nicio solicitare de retragere;d) să cuprindă explicaţii cu privire la modul în care ansamblul angajamentelor şi fiecare dintre acestea permit înlăturarea situaţiei care a condus la declanşarea investigaţiei, precum şi termenul propus pentru îndeplinirea angajamentelor, stabilit în funcţie de circumstanţele cazului;e) să cuprindă detalii cu privire la mecanismul de monitorizare propus de părţi şi propunerile de posibili agenţi de monitorizare, atunci când este cazul. Propunerile de posibili agenţi de monitorizare pot fi făcute şi ulterior, dar nu mai târziu de perioada prevăzută pentru efectuarea testului de piaţă.f) să fie însoţită de o versiune neconfidenţială a propunerii de angajamente, necesară pentru consultarea de către Consiliul Concurenţei a terţilor interesaţi.III. Tipuri de angajamente15. Angajamentele pot fi comportamentale sau structurale. Se va examina de la caz la caz dacă un angajament este adecvat pentru a elimina problemele de concurenţă identificate. Pentru a obţine un rezultat optim, angajamente structurale pot fi combinate cu cele comportamentale.16. Angajamentele sunt considerate comportamentale în situaţia în care reprezintă o obligaţie asumată de întreprinderi de a adopta un anumit comportament pe piaţă în raport cu terţii.17. Angajamentele comportamentale sunt pozitive atunci când acestea reprezintă o obligaţie asumată de părţi de a se comporta într-o anumită manieră şi negative atunci când presupun obligaţia de a se abţine de la un anumit comportament.18. Angajamentele comportamentale au caracter flexibil, putând fi ajustate în funcţie de circumstanţele specifice fiecărui caz. Angajamentele comportamentale care depind şi de acţiunea unor terţi sunt angajamente cu un nivel de certitudine redus şi nu pot fi în principiu acceptate ca angajamente de sine stătătoare decât dacă părţile prezintă în scris acordul sau o înţelegere precontractuală cu respectivul terţ.19. Angajamentele structurale produc o modificare imediată şi definitivă în structura pieţei şi nu necesită, în principiu, o monitorizare pe termen mediu sau lung.IV. Procedura pentru evaluarea şi acceptarea angajamentelorIniţierea şi desfăşurarea discuţiilor privind propunerile de angajamente20. Întreprinderile pot contacta în scris, din propria iniţiativă, Consiliul Concurenţei pentru a verifica disponibilitatea autorităţii de concurenţă de a se angaja în discuţii privind acceptarea de angajamente în cazul ce face obiectul investigaţiei.Întreprinderile pot contacta Consiliul Concurenţei în orice moment după ce au luat cunoştinţă de declanşarea investigaţiei şi de cadrul acesteia, însă cel mai târziu până la data transmiterii de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie, potrivit art. 45 alin. (1) din lege. Având în vedere scopul principal urmărit prin angajamente, şi anume restabilirea rapidă a mediului concurenţial, angajamentele vor fi acceptate cu atât mai uşor cu cât acestea sunt formulate mai devreme după declanşarea investigaţiei, de regulă în termen de 6 luni de la data la care părţile au fost informate în legătură cu declanşarea investigaţiei.În cazul în care consideră oportun să examineze disponibilitatea întreprinderilor investigate de a propune angajamente, Consiliul Concurenţei transmite acestora o solicitare în acest sens, prin care stabileşte un termen de cel puţin 15 zile în care să îşi exprime în scris intenţia privind formularea de angajamente. Solicitarea Consiliului Concurenţei se poate transmite în cursul procedurii de investigaţie până la comunicarea raportului de investigaţie.20^1. Cererea prin care întreprinderile îşi manifestă interesul de a se angaja în discuţii privind acceptarea de angajamente trebuie să fie însoţită de o prezentare sintetică a angajamentelor formulate în funcţie de indiciile Consiliului Concurenţei în baza cărora a fost declanşată investigaţia (astfel cum sunt prezentate în ordinul de declanşare a investigaţiei). Această propunere va fi dezvoltată ulterior pe parcursul procedurii.21. În termen de maximum 3 luni de la primirea solicitării, Consiliul Concurenţei va aduce la cunoştinţa întreprinderilor dacă în cazul ce face obiectul investigaţiei pot fi iniţiate sau nu discuţii privind angajamentele.22. Atunci când întreprinderea investigată şi-a exprimat în scris intenţia de a propune angajamente, Consiliul Concurenţei va realiza o evaluare a problemelor concurenţiale şi a oportunităţii de a intra în discuţii privind acceptarea de angajamente.23. Atunci când apreciază că în cazul ce face obiectul investigaţiei nu este oportună iniţierea de discuţii privind angajamentele, Consiliul Concurenţei va informa în scris întreprinderile în acest sens.24. Consiliul Concurenţei poate refuza iniţierea de discuţii privind angajamentele şi atunci când, din cauza numărului întreprinderilor implicate în practica ce face obiectul investigaţiei, nu ar fi posibilă atingerea scopului urmărit prin acceptarea de angajamente.25. Atunci când apreciază că în cazul ce face obiectul investigaţiei este oportună iniţierea de discuţii privind angajamentele, Consiliul Concurenţei va informa în scris întreprinderile în acest sens, în termenul prevăzut la pct. 21.26. Atunci când în practica ce face obiectul investigaţiei sunt implicate două sau mai multe întreprinderi, iar Consiliul Concurenţei a fost abordat doar de o parte dintre acestea în vederea iniţierii de discuţii privind angajamentele, Consiliul Concurenţei va informa şi celelalte întreprinderi cu privire la acest fapt. În situaţia în care nu toate întreprinderile îşi exprimă disponibilitatea de a formula angajamente, Consiliul Concurenţei va stabili, de la caz la caz, în funcţie de circumstanţe, dacă prin emiterea unei decizii de acceptare de angajamente poate fi atins scopul acestora.27. Dacă două sau mai multe dintre întreprinderile investigate fac parte din acelaşi grup de întreprinderi şi nu acţionează independent pe piaţă, acestea pot participa la o întâlnire comună sau îşi pot desemna un reprezentant comun care să le reprezinte în faţa Consiliului Concurenţei.28. Consiliul Concurenţei poate organiza, la solicitarea părţilor sau la iniţiativa sa, o singură întâlnire prealabilă în care să fie detaliate şi explicate preocupările legate de concurenţă generate de practica ce face obiectul investigaţiei.29. Atunci când în practica ce face obiectul investigaţiei sunt implicate două sau mai multe întreprinderi, Consiliul Concurenţei va organiza întâlniri separate cu fiecare întreprindere şi va urmări să nu fie creată o poziţie mai defavorabilă pe piaţă uneia dintre ele.30. Odată cu înştiinţarea privind acceptarea intrării în procedura de angajamente, Consiliul Concurenţei va transmite întreprinderilor un document - «notă de îngrijorări», în care vor fi prezentate îngrijorările concurenţiale care constituie obiectul investigaţiei, şi va comunica întreprinderilor termenul în care trebuie să prezinte în scris propunerea de angajamente, termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la 60 de zile în situaţii excepţionale.31. Înaintarea unei propuneri de angajamente nu poate fi considerată ca o recunoaştere din partea întreprinderii a existenţei vreunei încălcări a regulilor de concurenţă sau a săvârşirii unei alte fapte contrare prevederilor legislaţiei în vigoare. Consiliul Concurenţei nu poate folosi oferirea de angajamente sau documentele depuse în acest cadru de către întreprindere pentru a proba într-o decizie ulterioară înţelegerea sau practica întreprinderii. Documentele depuse vor putea fi folosite exclusiv în avantajul întreprinderii care le-a depus, cu acordul expres al acesteia.32. După primirea propunerii de angajamente, Consiliul Concurenţei va efectua o evaluare preliminară şi, dacă este necesar, va acorda întreprinderii, o singură dată, posibilitatea de a-şi completa propunerea, într-un termen care nu poate depăşi 30 de zile.33. Dacă întreprinderea nu îşi completează propunerea de angajamente în termenul indicat sau dacă neîndeplinirea condiţiilor de formă şi/sau fond persistă, Consiliul Concurenţei va informa întreprinderea cu privire la respingerea angajamentelor şi va continua procedura de investigaţie.34. Dacă în urma discuţiilor purtate cu întreprinderile Consiliul Concurenţei identifică dificultăţi semnificative legate de aplicarea sau monitorizarea ulterioară a angajamentelor, autoritatea de concurenţă poate decide renunţarea la procedura privind angajamentele şi continuarea procedurii de investigaţie. Părţile vor fi informate în scris în acest sens şi despre motivele deciziei.34^1. Durata maximă a procedurii de angajamente, între data la care părţile sunt informate cu privire la acceptarea propunerii de intrare în discuţii şi până la adoptarea unei decizii în acest sens, nu va putea depăşi 12 luni. O prelungire a acestui termen poate avea loc numai în situaţii justificate.Aprobarea prima facie a angajamentelor şi testul de piaţă35. În situaţia în care angajamentele propuse sunt considerate prima facie acceptabile, Consiliul Concurenţei va publica pe pagina web un rezumat al cazului şi conţinutul esenţial al angajamentelor propuse în scopul realizării unui test de piaţă. În cazul în care investigaţia a fost iniţiată pe baza unei plângeri, Consiliul Concurenţei îl va informa, de asemenea, în acest stadiu, pe reclamant cu privire la testul de piaţă şi îl va invita să prezinte observaţii. Terţii interesaţi îşi pot prezenta observaţiile în termenul stabilit de autoritatea de concurenţă, care nu poate fi mai mic de 30 de zile. Pe lângă publicarea pe pagina web, Consiliul Concurenţei poate solicita anumitor persoane fizice sau juridice ori instituţii şi autorităţi publice, cu competenţe în domeniu, să formuleze observaţii cu privire la angajamentele propuse.36. După evaluarea observaţiilor formulate de terţi, Consiliul Concurenţei va aduce la cunoştinţa întreprinderilor implicate în procedura de angajamente rezultatele testului de piaţă. Dacă este cazul, Consiliul Concurenţei poate să solicite întreprinderii să îşi modifice propunerea de angajamente, într-un termen care nu poate depăşi 15 zile. Dacă întreprinderea nu formulează propuneri de angajamente adecvate în termenul indicat, Consiliul Concurenţei va putea decide închiderea procedurii de angajamente.36^1. Analiza privind evaluarea angajamentelor, efectuată de echipa de investigaţie, va fi prezentată sub forma unui raport, care va fi supus dezbaterilor Plenului Consiliului Concurenţei.Decizia privind acceptarea angajamentelor37. Atunci când constată că angajamentele propuse sunt suficiente pentru protecţia concurenţei şi că îndeplinirea lor poate conduce, în mod credibil, la înlăturarea situaţiei care a determinat declanşarea investigaţiei, Consiliul Concurenţei va emite o decizie prin care conferă forţă obligatorie angajamentelor propuse de întreprinderi.38. Decizia Consiliului Concurenţei privind acceptarea angajamentelor poate fi adoptată pe o durată determinată. Obligaţia întreprinderii de a respecta angajamentele încetează de drept la data expirării perioadei prevăzute în decizia privind acceptarea angajamentelor, dacă este stabilită o astfel de dată. După expirarea perioadei de valabilitate a angajamentelor, întreprinderile sunt ţinute să se abţină de la orice acţiuni care ar conduce la revenirea unor împrejurări similare celor care au stat la baza deschiderii investigaţiei.39. Decizia adoptată de Consiliul Concurenţei potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. c) şi art. 49 alin. (3) din lege va fi comunicată părţilor în termenul prevăzut de lege.40. Atunci când constată că angajamentele propuse nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (3) din lege, Consiliul Concurenţei va informa în scris întreprinderea cu privire la motivele respingerii propunerii de angajamente şi la continuarea procedurii de investigaţie.V. Monitorizarea îndeplinirii angajamentelor41. Consiliul Concurenţei va monitoriza îndeplinirea angajamentelor cuprinse în decizia emisă potrivit prevederilor art. 49 alin. (3) din lege.42. În funcţie de natura şi de complexitatea angajamentelor asumate de părţi şi ţinând cont de faptul că pot exista situaţii în care Consiliul Concurenţei nu poate fi implicat permanent, în mod direct, în supravegherea punerii în aplicare a angajamentelor, Consiliul Concurenţei poate solicita părţilor să propună numirea unui agent de monitorizare care să monitorizeze respectarea angajamentelor. Prin aceasta, părţile garantează eficacitatea angajamentelor şi permit Consiliului Concurenţei să se asigure că angajamentele propuse vor fi îndeplinite cu un grad suficient de certitudine.43. Cadrul general referitor la mecanismul de monitorizare va fi inclus în decizia de acceptare a angajamentelor, iar detaliile acestui mecanism vor fi specificate în contractul de monitorizare, aprobat de Consiliul Concurenţei, şi în instrucţiunile ulterioare ale acestuia către agentul de monitorizare.44. Monitorizarea va cuprinde acţiunile de urmărire a îndeplinirii angajamentelor, prin efectuarea de verificări periodice, solicitarea de informaţii şi documente, precum şi prin întreprinderea oricăror acţiuni considerate necesare de Consiliul Concurenţei în vederea respectării fiecărui angajament.45. Mandatarul poate fi o societate de management, de consultanţă, de audit sau orice altă instituţie similară. Mandatarul trebuie să fie independent de Consiliul Concurenţei şi de întreprinderea în cauză, să deţină calificările necesare îndeplinirii misiunii sale, să se bucure de o bună reputaţie şi să nu ridice suspiciuni privind existenţa unui conflict de interese.46. Atribuţiile şi competenţele agentului de monitorizare vor fi detaliate în contractul de mandat încheiat între întreprinderea în cauză şi agentul de monitorizare şi în instrucţiunile suplimentare ale Consiliului Concurenţei, acolo unde este cazul. Consiliul Concurenţei va pune la dispoziţia părţilor forma contractului şi va aproba forma finală a contractului de mandat. Remunerarea agentului de monitorizare revine exclusiv în sarcina întreprinderii în cauză. Orice instrucţiune către agentul de monitorizare poate fi emisă numai de către Consiliul Concurenţei sau cu aprobarea prealabilă a acestuia. Agentul de monitorizare va păstra confidenţialitatea oricăror secrete de afaceri ale părţilor şi ale terţilor, cu excepţia informărilor trimise Consiliului Concurenţei.Agentul de monitorizare nu poate oferi servicii de asistenţă sau consultanţă întreprinderilor monitorizate, în baza contractului de mandate sau în alt mod, atât pe perioada monitorizării, cât şi timp de 12 luni după finalizarea acesteia. De asemenea, agentul de monitorizare, acţionarii/partenerii şi prepuşii acestuia nu pot primi niciun fel de alt beneficiu material de la întreprinderile monitorizate, pe perioada derulării monitorizării şi 12 luni după încetarea acesteia.Agentul de monitorizare este responsabil exclusiv faţă de Consiliul Concurenţei pentru ducerea la îndeplinire a atribuţiilor care îi sunt delegate şi poate fi înlocuit la cererea autorităţii de concurenţă dacă nu îşi îndeplineşte obligaţiile în mod corespunzător.Întreprinderile monitorizate pot solicita sancţionarea agentului de monitorizare doar în situaţia depăşirii manifeste a mandatului sau în situaţia dezvăluirii neautorizate de informaţii primite în cadrul monitorizării, cu excepţia informaţiilor transmise Consiliului Concurenţei.47. Mandatarul va transmite Consiliului Concurenţei rapoarte periodice privind îndeplinirea angajamentelor, precum şi alte informaţii şi/sau rapoarte suplimentare, la solicitarea acestuia.48. Monitorizarea se va desfăşura pe toată perioada prevăzută în decizia privind angajamentele şi va fi finalizată printr-un raport de monitorizare ce va fi prezentat Consiliului Concurenţei.În baza analizei raportului final de monitorizare, Consiliul Concurenţei va decide, după caz, implementarea corespunzătoare a angajamentelor sau neîndeplinirea acestora şi, implicit, aplicarea de sancţiuni prevăzute de lege în această situaţie.48^1. În situaţii excepţionale, pe parcursul implementării angajamentelor sau în urma monitorizării acestora, întreprinderile pot propune Consiliului Concurenţei unele modificări ale angajamentelor, devenite obligatorii prin decizia emisă de autoritatea de concurenţă.Pentru a fi luate în considerare, asemenea modificări trebuie să fie determinate exclusiv de schimbări obiective survenite în condiţiile de piaţă, care nu sunt rezultatul vreunui comportament al întreprinderii în cauză şi nu afectează natura, tipul, conţinutul, fondul angajamentelor propuse iniţial. Spre exemplu, pot constitui astfel de modificări reducerea/prelungirea duratei stabilite iniţial pentru aplicarea sau monitorizarea angajamentelor.Consiliul Concurenţei se va pronunţa asupra unor astfel de situaţii printr-o decizie, cu efectuarea, în prealabil, a unui test de piaţă, în condiţiile prevăzute la pct. 35.VI. Sancţiuni49. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a angajamentelor asumate prin decizia Consiliului Concurenţei de acceptare a angajamentelor este sancţionată potrivit prevederilor art. 55 alin. (1) lit. e) din lege.50. Potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) lit. c) din lege, Consiliul Concurenţei poate obliga, prin decizie, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata unor amenzi cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculate de la data stabilită prin decizie, pentru a le determina să respecte angajamentele cărora Consiliul Concurenţei le-a conferit forţă obligatorie prin decizia adoptată potrivit prevederilor art. 49 alin. (3) din lege.51. Potrivit prevederilor art. 49 alin. (5) din lege, Consiliul Concurenţei poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura de investigaţie atunci când:a) intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;b) întreprinderile acţionează contrar angajamentelor asumate;c) decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.VII. Dispoziţii finale52. Întreprinderile împotriva cărora au fost declanşate investigaţii aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni au la dispoziţie un termen de două luni de la această dată pentru a contacta Consiliul Concurenţei în scopul verificării disponibilităţii autorităţii de concurenţă de a participa la discuţii privind angajamente în respectivele cazuri. În plus, Consiliul Concurenţei va informa, prin orice mijloace de comunicare, inclusiv prin publicarea unui comunicat pe pagina web a instituţiei, întreprinderile aflate în investigaţie la momentul intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni şi care nu au iniţiat o astfel de procedură, cu privire la posibilitatea de a beneficia de prevederile art. 46^2 din lege, fără ca această informare să oblige Consiliul Concurenţei în ceea ce priveşte intrarea efectivă în discuţii privind angajamentele.53. Prezentele instrucţiuni se pun în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Norme de aplicare
Articolul 54(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei faptele autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale constând în:a) furnizarea cu intenţie ori din neglijenţă de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate, potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) lit. b);b) furnizarea cu intenţie ori din neglijenţă de informaţii inexacte sau care induc în eroare, ca răspuns la o solicitare efectuată potrivit prevederilor art. 34 alin. (2).(2) Dacă, cu intenţie sau din neglijenţă, nefurnizarea informaţiilor solicitate persistă după termenul stabilit de către Consiliul Concurenţei, acesta va putea aplica conducătorului instituţiei ori autorităţii administraţiei publice centrale sau locale o amendă cominatorie de până la 5.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.INSTRUCȚIUNI din 21 ianuarie 2020Capitolul I Introducere1. Scopul prezentelor instrucţiuni este de a stabili modalităţile şi criteriile de individualizare a sancţiunilor în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 53, 54 şi 54^1 din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, ţinându-se seama de gravitatea şi durata faptei.2. Prin prezentele instrucţiuni se urmăreşte asigurarea transparenţei şi a obiectivităţii în procesul de individualizare a sancţiunilor pentru săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 53, 54 şi 54^1 din lege, realizarea efectului disuasiv al sancţiunilor, precum şi asigurarea certitudinii juridice întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi, precum şi autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale.3. Metodologia de stabilire a cuantumului amenzii se întemeiază pe determinarea unui nivel de bază, care se va putea majora în cazul existenţei circumstanţelor agravante sau se va reduce în cazul existenţei circumstanţelor atenuante.Capitolul II Nivelul de bazăSecţiunea 1 Determinarea nivelului de bază4. Nivelul de bază se determină în funcţie de gravitatea şi durata faptei, potrivit prevederilor art. 57 alin. (1) din lege.5. Ca punct de plecare pentru determinarea nivelului de bază al amenzii în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege este avută în vedere cifra de afaceri totală realizată de contravenient în anul financiar anterior sancţionării.6. În cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă, pentru calcularea acesteia în vederea aplicării sancţiunii. 7. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.8. Pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;c) venituri din comisioane;d) profitul net din operaţiuni financiare;e) alte venituri din exploatare;f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.9. Pentru societăţile de asigurări, cifra de afaceri prevăzută la art. 68 lit. b) din lege reprezintă valoarea primelor brute subscrise, conform contractelor de asigurări încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, după deducerea impozitelor şi a taxelor aplicate direct asupra primelor de asigurare sau volumului total al acestora, conform legislaţiei specifice domeniului. Primele brute subscrise includ şi primele de reasigurare încasate, în cazul în care societatea implicată desfăşoară activităţi în domeniul reasigurărilor. Primele brute subscrise cuprind toate sumele aferente atât contractelor de asigurare care intră în vigoare în cursul exerciţiului financiar, independent de faptul că aceste sume se referă în întregime sau în parte la un exerciţiu ulterior, cât şi contractelor încheiate în cursul exerciţiilor precedente, dar care se execută în timpul perioadei de referinţă. Primele de reasigurare cedate reasigurătorilor, şi anume toate sumele plătite şi plătibile de către întreprinderea implicată pentru a obţine acoperirea prin reasigurare, sunt costuri legate de acoperirea asigurării şi nu vor fi deduse din primele brute subscrise.10. Nivelul de bază se obţine prin înmulţirea procentului determinat în funcţie de gradul de gravitate a încălcării cu factorul aferent duratei încălcării, după următoarea formulă:Nivel de bază = gravitate x factor (durată)Secţiunea a 2-a Gravitatea şi durata11. În evaluarea gravităţii încălcării trebuie avute în vedere, printre altele, natura faptei, în special dacă informaţiile solicitate puteau avea un impact semnificativ asupra soluţionării cazului aflat în analiza Consiliului Concurenţei, datorită naturii, importanţei şi caracterului util ale acestora.12. În funcţie de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:a) încălcări de gravitate mică, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,12% până la 0,3% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 12.000 lei şi 200.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 1.500 lei şi 5.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 20.000 lei şi 25.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege;b) încălcări de gravitate medie, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,3% până la 0,5% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 200.001 lei şi 500.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 5.001 lei şi 9.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 25.001 lei şi 35.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege;c) încălcări de gravitate mare, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,5% până la 0,9% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 500.001 lei şi 800.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 9.001 lei şi 13.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 35.001 lei şi 45.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege.13. Contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) din lege sunt considerate, de regulă, a fi fapte de gravitate mare şi vor fi încadrate ca atare. Inspecţia reprezintă cel mai important mijloc prin care pot fi găsite dovezi ale unor posibile încălcări ale regulilor de concurenţă prezumate de Consiliul Concurenţei. Prin refuzul de a se supune unei inspecţii dispuse de autoritatea de concurenţă este compromis caracterul inopinat al acesteia, existând posibilitatea ca documentele în legătură cu obiectul şi scopul investigaţiei, aflate la sediul întreprinderii care se opune inspecţiei, să fie modificate, ascunse, distruse total ori parţial. Prin astfel de acţiuni se periclitează exercitarea efectivă a atribuţiilor conferite prin lege Consiliului Concurenţei.14. În funcţie de durata încălcărilor, acestea se împart în 3 categorii, cărora le este atribuit un factor de la 1 la 2, după cum urmează:a) încălcări de scurtă durată, respectiv mai puţin de 15 zile sau cu consumare instantanee: factor 1;b) încălcări de durată medie, respectiv între 15 şi 30 de zile: factor 1,5;c) încălcări de lungă durată, respectiv peste 30 de zile: factor 2.Capitolul III Adaptarea nivelului de bază15. Nivelul de bază poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% pentru fiecare circumstanţă agravantă sau atenuantă reţinută.16. Nivelul de bază poate fi majorat în situaţia în care există circumstanţe agravante, precum:a) experienţa anterioară în ceea ce priveşte procedurile sau notificările desfăşurate în faţa autorităţii de concurenţă;b) săvârşirea de către aceeaşi întreprindere a unei încălcări de acelaşi tip cu o încălcare constatată de Consiliul Concurenţei prin decizie anterioară adoptată în comisie sau prin proces-verbal întocmit de inspectorii de concurenţă;c) măsurile de intimidare asupra altor întreprinderi pentru a le determina să nu furnizeze informaţiile solicitate de Consiliul Concurenţei sau să le furnizeze de o manieră inexactă ori incompletă sau orice încercare de a determina astfel de atitudini;d) alte împrejurări de natura celor de mai sus.17. Nivelul de bază va fi diminuat atunci când există circumstanţe atenuante, precum:a) colaborarea efectivă cu Consiliul Concurenţei în cursul procedurilor, dincolo de obligaţia legală de a coopera;b) încetarea încălcării din propria voinţă a făptuitorului;c) alte împrejurări care demonstrează voinţa întreprinderii sau a autorităţii publice de a facilita aflarea adevărului în cauzele aflate în atenţia Consiliului Concurenţei.Capitolul IV Alte prevederi18. Pentru contravenţiile prevăzute la art. 53 din lege, rezultatul final al calculului amenzii, conform metodei prevăzute în prezentele instrucţiuni, nu se poate situa sub pragul de 0,1% din cifra de afaceri totală realizată de contravenient în anul financiar anterior sancţionării şi nu poate să depăşească 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării, respectiv, în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (1) din lege, din cifra de afaceri aferentă anului imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, pentru întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi.19. Atunci când nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.20. Pentru contravenţiile prevăzute la art. 54 din lege, amenda calculată conform metodei prevăzute în prezentele instrucţiuni nu poate fi mai mică de 1.000 lei şi nu poate depăşi 20.000 lei.21. În situaţia în care contravenţiile prevăzute la art. 53 din lege au fost săvârşite de către o întreprindere sau o asociaţie de întreprinderi nou-înfiinţată, care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, amenda calculată potrivit metodei prevăzute în prezentele instrucţiuni nu poate fi mai mică de 10.000 lei şi nu poate depăşi 1.000.000 lei.22. Atunci când, în urma aplicării criteriilor de individualizare prevăzute la cap. II şi III, pragurile minime, respectiv cele maxime prevăzute de lege sunt depăşite, amenda aplicată va fi stabilită la nivelul limitei minime, respectiv celei maxime prevăzute de lege.23. Prezentele instrucţiuni se pun în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Norme de aplicare
Articolul 54^1Eliminat.Articolul 54^1, Capitolul VI a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.Articolul 55(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării următoarele fapte, săvârşite cu intenţie sau din neglijenţă de întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi:a) încălcarea prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;b) nenotificarea unei concentrări economice, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2), înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepţia cazului în care sunt incidente prevederile art. 13 alin. (7) sau s-a acordat o derogare conform art. 13 alin. (8);c) realizarea unei operaţiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6)-(8);d) punerea în practică a unei operaţiuni de concentrare economică, declarată incompatibilă printr-o decizie a Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. a);e) neîndeplinirea unei obligaţii, a unei condiţii sau a unei măsuri impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor prezentei legi.INSTRUCȚIUNI din 21 ianuarie 2020Secţiunea a 2-a Gravitatea şi durata11. În evaluarea gravităţii încălcării trebuie avute în vedere, printre altele, natura faptei, în special dacă informaţiile solicitate puteau avea un impact semnificativ asupra soluţionării cazului aflat în analiza Consiliului Concurenţei, datorită naturii, importanţei şi caracterului util ale acestora.12. În funcţie de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:a) încălcări de gravitate mică, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,12% până la 0,3% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 12.000 lei şi 200.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 1.500 lei şi 5.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 20.000 lei şi 25.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege;b) încălcări de gravitate medie, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,3% până la 0,5% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 200.001 lei şi 500.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 5.001 lei şi 9.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 25.001 lei şi 35.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege;c) încălcări de gravitate mare, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,5% până la 0,9% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 500.001 lei şi 800.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 9.001 lei şi 13.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 35.001 lei şi 45.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege.13. Contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) din lege sunt considerate, de regulă, a fi fapte de gravitate mare şi vor fi încadrate ca atare. Inspecţia reprezintă cel mai important mijloc prin care pot fi găsite dovezi ale unor posibile încălcări ale regulilor de concurenţă prezumate de Consiliul Concurenţei. Prin refuzul de a se supune unei inspecţii dispuse de autoritatea de concurenţă este compromis caracterul inopinat al acesteia, existând posibilitatea ca documentele în legătură cu obiectul şi scopul investigaţiei, aflate la sediul întreprinderii care se opune inspecţiei, să fie modificate, ascunse, distruse total ori parţial. Prin astfel de acţiuni se periclitează exercitarea efectivă a atribuţiilor conferite prin lege Consiliului Concurenţei.14. În funcţie de durata încălcărilor, acestea se împart în 3 categorii, cărora le este atribuit un factor de la 1 la 2, după cum urmează:a) încălcări de scurtă durată, respectiv mai puţin de 15 zile sau cu consumare instantanee: factor 1;b) încălcări de durată medie, respectiv între 15 şi 30 de zile: factor 1,5;c) încălcări de lungă durată, respectiv peste 30 de zile: factor 2.
Norme de aplicare
(2) Dacă încălcarea săvârşită de o asociaţie de întreprinderi priveşte activităţile membrilor săi, amenda nu poate depăşi 10% din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecărui membru activ pe piaţa afectată de încălcarea săvârşită de asociaţie.(3) În ceea ce priveşte contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. a), constând în încălcarea prevederilor art. 5 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenţei va stabili, prin instrucţiuni, condiţiile şi criteriile de aplicare a unei politici de clemenţă, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniară.(4) Eliminat.Alineatul (4) din Articolul 55, Capitolul VI a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(5) Eliminat.Alineatul (5) din Articolul 55, Capitolul VI a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.REGULAMENT din 29 noiembrie 2019Articolul 2Consiliul Concurenţei are atribuţii privind protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.Articolul 3(1) Potrivit prevederilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 202/2016, în cadrul Consiliului Concurenţei este organizat şi funcţionează ca structură fără personalitate juridică Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar care îndeplineşte rolul de organism de reglementare naţional unic, structura sa organizatorică fiind reprezentată în organigrama prevăzută în anexa nr. 1.(2) În scopul realizării atribuţiilor şi competenţelor sale generale şi specifice prevăzute de Legea nr. 202/2016, Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar elaborează propriul Regulament de organizare, funcţionare şi procedură, regulament adoptat de Consiliul Concurenţei şi pus în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei.(3) Cheltuielile necesare desfăşurării activităţii Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar sunt cuprinse în bugetul propriu, parte a bugetului Consiliului Concurenţei.
Norme de aplicare
Articolul 56(1) Prin excepţie de la prevederile art. 53 şi art. 55 alin. (1), în cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.(2) Prin excepţie de la prevederile art. 53 şi art. 55 alin. (1) din prezenta lege şi ale art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu:a) amendă de la 10.000 lei la 1.000.000 lei, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53;INSTRUCȚIUNI din 10 decembrie 2019Capitolul I Introducere1. Scopul prezentelor instrucţiuni, emise în aplicarea art. 57 alin. (1) şi (7) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, este de a stabili modalităţile de individualizare a sancţiunilor în cazul săvârşirii unei contravenţii prevăzute la art. 55 din lege, ţinându-se seama de gravitatea şi durata faptei, precum şi de alte elemente stabilite de prezentele instrucţiuni şi procedura de acordare a unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale.2. Metodologia de determinare a cuantumului amenzii se întemeiază pe stabilirea unui nivel de bază care se poate majora în cazul existenţei circumstanţelor agravante sau care se poate reduce în cazul existenţei circumstanţelor atenuante.3. Prezentele instrucţiuni prezintă modul general în care se realizează individualizarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei. Principiul care guvernează aplicarea sancţiunilor este acela al aplicării sancţiunilor într-o modalitate şi într-un cuantum care să asigure efectul disuasiv/preventiv al acestora.Capitolul II Nivelul de bazăSecţiunea 1 Determinarea nivelului de bază4. Nivelul de bază se determină în funcţie de gravitatea şi de durata faptei. Nivelul de bază se obţine prin însumarea celor două cuantumuri stabilite mai jos, în funcţie de gravitate şi de durată:x gravitate + y durată = nivel de bază.5. Punctul de plecare pentru determinarea nivelului de bază al amenzii în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 din lege este reprezentat de cifra de afaceri totală, aceasta fiind cifra de afaceri netă realizată de contravenient în anul financiar anterior sancţionării, determinată conform reglementărilor contabile în vigoare.6. În cazul contravenţiilor săvârşite în domeniul concentrărilor economice de către o persoană nerezidentă, astfel cum aceasta este definită la art. 55 alin. (5) din lege, cifra de afaceri la care se aplică amenda se înlocuieşte cu suma următoarelor venituri:a) cifra de afaceri realizată de către fiecare dintre întreprinderile înregistrate în România, controlate de contravenient;b) veniturile obţinute din România de către fiecare dintre întreprinderile nerezidente controlate de contravenient;c) veniturile proprii obţinute din România de către contravenient şi înregistrate în situaţiile financiare individuale ale acestuia.7. În cazul în care în anul financiar anterior sancţionării întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cifra de afaceri aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. În cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu amendă de la 15.000 lei la 2.500.000 lei.8. Pentru societăţile de asigurări, cifra de afaceri prevăzută la art. 68 lit. b) din lege reprezintă valoarea primelor brute subscrise, conform contractelor de asigurări încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, după deducerea impozitelor şi a taxelor aplicate direct asupra primelor de asigurare sau volumului total al acestora, conform legislaţiei specifice domeniului. Primele brute subscrise includ şi primele de reasigurare încasate, în cazul în care societatea implicată desfăşoară activităţi în domeniul reasigurărilor. Primele brute subscrise cuprind toate sumele aferente atât contractelor de asigurare care intră în vigoare în cursul exerciţiului financiar, independent de faptul că aceste sume se referă în întregime sau în parte la un exerciţiu ulterior, cât şi contractelor încheiate în cursul exerciţiilor precedente, dar care se execută în timpul perioadei de referinţă. Primele de reasigurare cedate reasigurătorilor, şi anume toate sumele plătite şi plătibile de către întreprinderea implicată pentru a obţine acoperirea prin reasigurare sunt costuri legate de acoperirea asigurării şi nu vor fi deduse din primele brute subscrise.9. Pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;c) venituri din comisioane;d) profitul net din operaţiuni financiare;e) alte venituri din exploatare;f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.Secţiunea a 2-a Gravitatea10. Evaluarea gravităţii unei încălcări se face de la caz la caz, pentru fiecare tip de încălcare, luându-se în considerare toate împrejurările relevante ale cazului.11. În evaluarea gravităţii încălcării se iau în considerare, printre altele, natura faptei săvârşite, dimensiunea şi importanţa pieţei relevante, cotele de piaţă cumulate ale tuturor întreprinderilor participante, impactul concret al încălcării pe piaţă, atunci când acesta poate fi măsurat, probabilitatea ca o operaţiune de concentrare economică să fi fost interzisă dacă ar fi fost notificată. În funcţie de gravitate, aceste fapte se împart în 3 categorii:a) fapte de gravitate micăÎn această categorie se încadrează, în general, restricţionările pe verticală, cu un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia. În materia concentrărilor economice poate fi vorba despre acele încălcări referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de neobiecţiune, deoarece nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal.Cuantumul preconizat este de la 0,6% până la 2% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 17.000 lei până la 800.000 lei, în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.b) fapte de gravitate medieÎn această categorie se încadrează, de regulă, restricţionările pe orizontală sau pe verticală, dar a căror modalitate de realizare este mai complexă şi mai riguroasă decât în cazul celor de gravitate mică şi care au un impact mai mare pe piaţă, producând efecte pe zone întinse ale acesteia. În această categorie se includ, de regulă, şi restricţionările de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b) din lege. În aceeaşi categorie se încadrează în mod obişnuit abuzul de poziţie dominantă, cu excepţia cazului când acesta este săvârşit de o întreprindere aflată în poziţie de monopol sau situaţii echivalente. În materia concentrărilor economice, în această categorie se încadrează încălcările referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de neobiecţiune, deoarece îndoielile serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal au fost înlăturate prin angajamentele propuse de părţile implicate şi acceptate de Consiliul Concurenţei.Cuantumul preconizat este de la 2% până la 4% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 800.001 lei până la 1.400.000 lei în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.c) fapte de gravitate mareÎn această categorie se încadrează, de regulă, restricţionările pe orizontală de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. a) din lege, respectiv cartelurile în vederea fixării preţurilor, împărţirii pieţelor sau a clienţilor, limitării producţiei ori a vânzărilor sau alte practici care împiedică buna funcţionare a pieţei. În aceeaşi categorie se încadrează în mod obişnuit abuzul de poziţie dominantă săvârşit de întreprinderi aflate în poziţie de monopol ori situaţii echivalente, de exemplu, drepturi speciale sau exclusive, poziţie de cvasimonopol, precum şi abuzul de poziţie dominantă care a condus la eliminarea de pe piaţă cel puţin a unei întreprinderi. În materia concentrărilor economice, în această categorie se încadrează încălcările referitoare la operaţiuni de concentrare economică cu privire la care Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie de autorizare condiţionată sau o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial normal.Cuantumul preconizat este de la 4% până la 8% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 1.400.001 lei până la 2.000.000 lei în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.12. La determinarea nivelului de bază în funcţie de gravitate, Consiliul Concurenţei urmează principiile de individualizare prevăzute la pct. 11, având posibilitatea de a aplica un cuantum diferit de cuantumul preconizat pentru categoria de gravitate reţinută în ceea ce priveşte fapta constatată, în funcţie de elementele prevăzute la pct. 14-17 sau de elemente de aceeaşi natură, precizând în fiecare caz în care are loc o derogare de la regulile de mai sus motivele pe care aceasta se întemeiază.13. Atunci când o asociaţie de întreprinderi are calitatea de contravenient, săvârşind o încălcare care priveşte activităţile membrilor săi, potrivit prevederilor art. 55 alin. (2) din lege, cifra de afaceri totală pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, realizată de asociaţie în anul anterior sancţionării, nu poate depăşi suma cifrelor de afaceri totale din anul anterior sancţionării ale membrilor activi pe piaţa pe care a avut loc încălcarea săvârşită de asociaţie.14. Este necesar să se ia în considerare capacitatea economică efectivă a autorilor încălcării de a produce o pagubă importantă celorlalte întreprinderi şi mai ales consumatorilor şi să se determine cuantumul amenzii la un nivel care să îi asigure acesteia un caracter suficient de disuasiv.15. În general, se poate ţine seama şi de faptul că întreprinderile de mari dimensiuni dispun, de obicei, de cunoştinţe şi infrastructuri juridice şi economice care le permit să aprecieze mai uşor caracterul contravenţional al comportamentului lor şi consecinţele ce decurg de aici, din punctul de vedere al dreptului concurenţei.16. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare încadrarea întreprinderilor implicate în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, în sensul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea elementelor prevăzute la pct. 11.17. În cazul încălcărilor care implică mai multe întreprinderi, cum ar fi cele de tip „cartel“, în anumite cazuri, se pot pondera cuantumurile determinate în cadrul fiecăreia dintre cele 3 categorii prevăzute la pct. 11, ţinându-se seama de influenţa specifică şi de impactul real al comportamentului contravenţional al fiecărei întreprinderi în domeniul concurenţei, în special dacă există o disparitate considerabilă în ceea ce priveşte mărimea întreprinderilor care săvârşesc încălcări de aceeaşi natură.Secţiunea a 3-a Durata18. Durata încălcărilor trebuie să fie luată în considerare pentru a distinge între următoarele categorii:a) încălcări de scurtă durată, mai puţin de un an: nu se aplică niciun cuantum suplimentar;b) încălcări de durată medie, de la un an la 5 ani: creştere de până la 50% din cuantumul determinat de gravitatea faptei;c) încălcări de lungă durată, peste 5 ani: creştere a cuantumului amenzii cu până la 10% pe fiecare an de participare la încălcare, din cuantumul determinat pentru gravitatea faptei.Capitolul III Adaptarea nivelului de bazăSecţiunea 1 Cadrul general19. La individualizarea amenzilor, Consiliul Concurenţei ia în considerare toate circumstanţele cazului care pot conduce la o majorare sau la o diminuare a nivelului de bază.20. Nivelul de bază poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% pentru fiecare circumstanţă agravantă ori atenuantă reţinută, cu excepţia circumstanţei agravante prevăzute la pct. 21 lit. a) şi a circumstanţei atenuante prevăzute la pct. 22 lit. c).Secţiunea a 2-a Circumstanţe agravante21. Nivelul de bază poate fi majorat atunci când Consiliul Concurenţei constată că există circumstanţe agravante precum:a) săvârşirea de către aceeaşi întreprindere a unei încălcări identice sau similare cu încălcarea constatată printr-o decizie anterioară a Consiliului Concurenţei;Nivelul de bază poate fi majorat cu un procent cuprins între 10% şi 25% pentru fiecare astfel de încălcare reţinută de Consiliul Concurenţei.b) continuarea încălcării după declanşarea procedurii de investigaţie de către Consiliul Concurenţei;c) refuzul de a coopera cu Consiliul Concurenţei sau obstrucţionarea acestuia în desfăşurarea investigaţiilor;d) rolul de conducător sau de iniţiator al încălcării;Consiliul Concurenţei acordă, de asemenea, o atenţie deosebită oricărei măsuri întreprinse pentru a constrânge alte întreprinderi să participe la încălcarea respectivă şi/sau măsurilor represive luate împotriva altor întreprinderi cu scopul de a pune în aplicare practicile anticoncurenţiale.e) alte împrejurări de natura celor de mai sus care atribuie faptei un caracter grav.Secţiunea a 3-a Circumstanţe atenuante22. Nivelul de bază al amenzii se poate reduce atunci când Consiliul Concurenţei constată că există circumstanţe atenuante precum:a) întreprinderea implicată furnizează dovezi că a pus capăt încălcării imediat ce a luat cunoştinţă de intervenţia autorităţii de concurenţă prin orice acţiune întreprinsă de aceasta în scopul unei examinări preliminare sau investigării unei încălcări a legii. Această situaţie nu se reţine drept circumstanţă atenuantă în cazul înţelegerilor de tip cartel sau al practicilor concertate prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. a) din lege;b) întreprinderea furnizează dovezi că participarea sa la încălcarea săvârşită este extrem de redusă şi astfel demonstrează că, în cursul perioadei în care a fost parte la încălcare, în mod efectiv, a evitat punerea în aplicare a acesteia, adoptând un comportament concurenţial corect pe piaţă;c) în perioada încălcării cifra de afaceri realizată din comercializarea produselor/serviciilor care constituie obiectul practicii anticoncurenţiale reprezintă o parte relativ redusă, de până la 20% din cifra de afaceri totală a întreprinderii, cu condiţia ca acest fapt să poată fi stabilit cu certitudine;În cazul întreprinderilor active pe un număr mare de pieţe şi care dispun de resurse financiare considerabile, Consiliul Concurenţei aplică această circumstanţă doar dacă estimează că efectul disuasiv/preventiv al sancţiunii poate fi atins în acest mod.Nivelul de bază poate fi redus cu până la 25% în cazul acestei circumstanţe.d) întreprinderea implicată a colaborat în mod efectiv şi pe deplin cu Consiliul Concurenţei în afara domeniului de aplicare a politicii de clemenţă, prevăzută la art. 55 alin. (3) din lege, şi dincolo de obligaţia sa legală de a coopera;e) comportamentul anticoncurenţial al întreprinderii a fost autorizat sau încurajat de autorităţi publice ori de legislaţia existentă;f) întreprinderea dovedeşte existenţa şi implementarea efectivă a unui program de conformare cu regulile de concurenţă;g) întreprinderea dovedeşte încheierea de tranzacţii cu persoanele prejudiciate de încălcarea legislaţiei în materia concurenţei investigate în scopul acordării de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat acestora;h) alte împrejurări de natura celor de mai sus.23. În situaţia în care, prin calculul amenzii după aplicarea circumstanţelor atenuante, se ajunge la un nivel inferior pragului de 0,5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării sau, după caz, în anul imediat anterior anului de referinţă ori din ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere, se aplică nivelul minim de 0,5% din cifra de afaceri prevăzut la art. 55 alin. (1) din lege. Sub acest prag minim se poate coborî doar cu reducerea acordată în cazul aplicării unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea faptei anticoncurenţiale, rezultatul final al sancţiunii aplicate neputând fi mai mic de 0,2% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancţionării.Capitolul IV Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale24. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) din lege, dacă întreprinderea recunoaşte în mod expres, clar şi neechivoc răspunderea pentru săvârşirea faptei anticoncurenţiale sub aspectul dimensiunii sale materiale, geografice şi temporale şi, acolo unde este cazul, propune remedii care să conducă la înlăturarea cauzelor şi/sau a efectelor încălcării, aceasta determină diminuarea nivelului amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.Secţiunea 1 Iniţierea şi desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere25. În cazul în care consideră oportun să examineze disponibilitatea Consiliului Concurenţei de a se angaja în discuţii privind recunoaşterea faptei potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege, întreprinderile pot transmite acestuia o solicitare în acest sens, o singură dată, oricând în cursul procedurii de investigaţie, anterior audierilor. 26. Solicitarea întreprinderii în sensul examinării disponibilităţii autorităţii de concurenţă de a se angaja în discuţii privind recunoaşterea conform pct. 25 nu constituie o recunoaştere a participării întreprinderii la o încălcare sau a răspunderii sale pentru această încălcare.27. Refuzul întreprinderilor de a se angaja în procedura de recunoaştere nu reprezintă un refuz de cooperare sau o obstrucţionare a procedurii Consiliului Concurenţei în sensul prevederilor pct. 21 lit. c).28. Întreprinderile interesate să recunoască săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege pot solicita Consiliului Concurenţei organizarea a cel mult două întâlniri bilaterale, clarificatoare, referitoare la condiţiile recunoaşterii.29. Prima întâlnire va avea loc în termen de 20 de zile de la primirea solicitării şi va avea ca scop descrierea faptelor pe care întreprinderea înţelege să le recunoască prin raportare la obiectul investigaţiei declanşate, precum şi cuantumul maxim al amenzii pe care aceasta este dispusă să o plătească, având în vedere şi cazurile de circumstanţiere a sancţiunii aplicabile întreprinderii care, în opinia întreprinderii, ar putea duce sancţiunea spre acel nivel în urma aplicării prevederilor cap. II şi III. 30. Având în vedere susţinerile întreprinderii, precum şi evaluarea faptei din prisma materialului probator aflat la dosarul investigaţiei realizată de raportor, Consiliul Concurenţei va comunica acesteia, în termen de 20 de zile de la prima întâlnire, dacă este posibilă continuarea procedurii de recunoaştere, prin emiterea în acest sens a unui acord de principiu. În termen de 10 zile de la comunicarea acordului de principiu, întreprinderea va putea solicita şi primi, o singură dată, accesul la principalele elemente probatorii aflate la dosarul de investigaţie, fără a putea obţine copii ale acestora. 31. În termen de 7 zile de la emitere, Consiliul Concurenţei va informa celelalte părţi investigate cu privire la emiterea unui acord de principiu pentru continuarea procedurii de recunoaştere în cadrul investigaţiei. În termen de 7 zile de la comunicarea informării, celelalte părţi implicate pot solicita, potrivit prevederilor pct. 28, iniţierea procedurii de recunoaştere în ceea ce le priveşte. 32. În situaţia în care, în termen de 20 de zile de la comunicarea acordului de principiu, întreprinderea solicită, în scris, continuarea procedurii de recunoaştere, Consiliul Concurenţei poate organiza cea de-a doua întâlnire clarificatoare referitoare la condiţiile recunoaşterii în maximum 20 de zile de la data la care întreprinderea a solicitat continuarea procedurii de recunoaştere. 33. Întâlnirile sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii la întâlnire, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, după caz. Procesul-verbal este confidenţial faţă de celelalte părţi din investigaţie. 34. Dacă două sau mai multe dintre părţile investigate fac parte din acelaşi grup şi nu acţionează independent pe piaţă, acestea pot participa la o întâlnire comună sau îşi pot desemna un reprezentant comun care să le reprezinte în faţa Consiliului Concurenţei.35. Atunci când în cadrul celei de a doua întâlniri clarificatoare se ajunge la o viziune comună în privinţa dimensiunii materiale, geografice şi temporale a faptei anticoncurenţiale, precum şi a cuantumului preconizat al amenzii şi, dacă este cazul, în privinţa remediilor care trebuie asumate de către întreprinderi, iar Consiliul Concurenţei apreciază că este posibilă respectarea principiului eficienţei procedurale, acesta acordă întreprinderilor posibilitatea de a depune o propunere de recunoaştere a faptei.36. În situaţia în care, ca urmare a celei de a doua întâlniri clarificatoare nu se ajunge la o viziune comună în privinţa dimensiunii materiale, geografice şi temporale a faptei anticoncurenţiale, a cuantumului preconizat al amenzii, precum şi în privinţa remediilor care trebuie asumate de către întreprindere, autoritatea de concurenţă aplică în continuare procedura de desfăşurare a investigaţiilor, informând în scris părţile interesate.37. În situaţia în care Consiliul Concurenţei acordă întreprinderilor posibilitatea de a depune o propunere de recunoaştere a faptei potrivit prevederilor pct. 35, autoritatea de concurenţă informează, în scris, în termen de 20 de zile de la a doua întâlnire, părţile interesate cu privire la condiţiile în care se poate realiza recunoaşterea, respectiv descrierea faptelor ce fac obiectul investigaţiei, încadrarea legală a acestor fapte, gravitatea şi durata presupuselor fapte, atribuirea răspunderii, descrierea principalelor elemente probatorii şi cuantumul preconizat al amenzii, remediile care trebuie asumate de către întreprinderi, dacă este cazul, precum şi cu privire la termenul în care acestea trebuie să prezinte în scris propunerea de recunoaştere a faptei, termen care nu poate fi mai mare de 15 zile lucrătoare de la comunicarea informării.38. În situaţia în care raportul de investigaţie a fost comunicat, întreprinderea interesată să recunoască săvârşirea unei fapte potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege poate solicita Consiliului Concurenţei, în termen de 15 zile de la comunicarea raportului, organizarea a cel mult două întâlniri referitoare la condiţiile recunoaşterii pentru a fi discutate cazurile de circumstanţiere a sancţiunii aplicabile întreprinderii. Nu pot fi organizate întâlniri în ziua audierilor.39. Dacă în termen de 12 luni de la declanşarea investigaţiei nicio întreprindere nu solicită aplicarea procedurii recunoaşterii, Consiliul Concurenţei poate iniţia procedura respectivă, în situaţia în care consideră oportun pentru simplificarea şi accelerarea procedurii administrative, în acest caz cuantumul amenzii putând fi diminuat cu maximum 12% pentru recunoaşterea faptei. Prima întâlnire, în acest caz, va avea ca scop descrierea faptelor investigate imputate întreprinderii participante la întâlnire, a principalelor elemente probatorii faţă de aceasta, precum şi cuantumul preconizat al nivelului de bază al amenzii, putând fi discutate şi cazurile de circumstanţiere a sancţiunii aplicabile întreprinderii, prevederile pct. 30 şi 31-37 aplicându-se în mod corespunzător.Secţiunea a 2-a Accesul la elemente din dosarul de investigaţie40. La cerere, întreprinderea care a primit acordul de principiu potrivit prevederilor pct. 30 poate consulta la sediul Consiliului Concurenţei principalele elemente probatorii aflate la dosarul de investigaţie şi versiunile neconfidenţiale ale oricărui document accesibil, inclus la acel moment în dosarul de investigaţie, în măsura în care acest lucru este justificat pentru a permite întreprinderii să îşi exprime punctul de vedere cu privire la o perioadă de timp sau cu privire la orice alt aspect al încălcării. În acest scop, întreprinderii i se va pune la dispoziţie o listă cu toate documentele accesibile în acel moment din dosarul de investigaţie.41. Întreprinderile prevăzute la pct. 40 vor utiliza informaţiile obţinute în cadrul procedurii privind propunerea de recunoaştere a unei fapte, potrivit prevederilor art. 57 din lege, doar în scopul aplicării dispoziţiilor art. 5 şi 6 din lege şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare Tratat.Secţiunea a 3-a Formularea propunerii de recunoaştere a faptei42. Părţile care optează pentru aplicarea procedurii prevăzute la art. 57 alin. (2)-(7) din lege trebuie să depună o propunere de recunoaştere a faptei în acest scop, sub forma unei propuneri privind formularea unei recunoaşteri potrivit modelului prevăzut la anexa nr. 3 şi/sau a unei cereri de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4.43. Pentru a putea fi luată în considerare, propunerea de recunoaştere a faptei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie prezentată în scris, sub semnătura reprezentantului legal al întreprinderii sau a persoanei expres împuternicite în acest scop, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei;b) să fie expresă, clară şi neechivocă şi să includă, după caz, angajamentul privind formularea unei recunoaşteri sau asumarea răspunderii pentru săvârşirea încălcării, descrierea încălcării, a obiectului său, posibila punere în aplicare, principalele fapte, încadrarea legală, inclusiv rolul şi durata participării părţilor la încălcare, remediile asumate de întreprindere, dacă este cazul, în conformitate cu informarea transmisă potrivit prevederilor pct. 37 sau potrivit conţinutului raportului de investigaţie;c) să fie însoţită de o declaraţie privind acceptarea cuantumului maxim preconizat al amenzii;d) să includă confirmarea părţilor că au fost informate corespunzător şi că li s-a oferit posibilitatea de a-şi face cunoscut punctul de vedere cu privire la informarea realizată de Consiliul Concurenţei potrivit pct. 37;e) să includă, în cazul propunerii privind formularea unei recunoaşteri, confirmarea părţilor că vor solicita accesul la dosar, potrivit prevederilor art. 45 din lege, şi/sau organizarea de audieri doar dacă raportul de investigaţie comunicat nu reflectă conţinutul propunerii privind formularea unei recunoaşteri.44. Consiliul Concurenţei poate acorda întreprinderilor a căror propunere de recunoaştere este considerată insuficientă posibilitatea de a completa cererea, o singură dată, în termenul stabilit de autoritatea de concurenţă.45. Întreprinderea depune şi o versiune neconfidenţială a propunerii de recunoaştere a faptei.Secţiunea a 4-a Procedura aplicabilă în cazul propunerii de recunoaştere formulate înainte de comunicarea raportului de investigaţie46. În situaţia în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea investigată transmite o propunere privind formularea unei recunoaşteri, acceptată de Consiliul Concurenţei, acesta poate aplica o procedură simplificată, elaborând un raport simplificat de investigaţie şi o decizie simplificată de sancţionare. Acestea vor cuprinde o descriere succintă a faptelor, a principalelor elemente de probă, încadrarea legală, precum şi cuantumul amenzii. Remediile acceptate sunt incluse în decizia adoptată de către Consiliul Concurenţei sub formă de măsuri adiacente sancţiunii pecuniare.47. Atunci când raportul de investigaţie comunicat părţilor, însoţit de principalele elemente probatorii, reflectă conţinutul propunerii de formulare a unei recunoaşteri, întreprinderea va transmite, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei pentru depunerea de observaţii la raport, cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, ce conţine recunoaşterea expresă, clară şi neechivocă a răspunderii ei pentru săvârşirea faptei anticoncurenţiale sub aspectul dimensiunii sale materiale, geografice şi temporale, precum şi o declaraţie privind acceptarea cuantumului preconizat al amenzii. Părţile au posibilitatea de a declara că renunţă la beneficiul termenului prevăzut de art. 45 alin. (1) din lege.48. În situaţia în care întreprinderile nu transmit în termenul prevăzut pentru observaţii scrise cererea prevăzută la pct. 47 sau prin observaţiile scrise transmise nu îşi asumă răspunderea pentru săvârşirea faptei potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni, Consiliul Concurenţei nu ia în considerare propunerea de recunoaştere a faptei.49. Părţile îşi pot retrage propunerile privind formularea unei recunoaşteri a faptei până la data comunicării raportului de investigaţie de către Consiliul Concurenţei, situaţie în care autoritatea aplică procedura de desfăşurare a investigaţilor.50. În situaţia prevăzută la pct. 48, Consiliul Concurenţei informează părţile că propunerile de recunoaştere sunt considerate retrase şi aplică procedura de desfăşurare a investigaţilor.51. Propunerile de recunoaştere retrase sau neacceptate de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciunei părţi investigate.Secţiunea a 5-a Procedura aplicabilă în cazul propunerii de recunoaştere a faptei anticoncurenţiale formulate după comunicarea raportului de investigaţie52. În situaţia în care cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege este înregistrată după comunicarea raportului de investigaţie, potrivit prevederilor art. 45 din lege, pct. 34, 38, 42 şi pct. 43 lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător.53. Propunerea de recunoaştere a faptei sub forma cererii de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 4, poate fi depusă de către părţile investigate cel târziu în ziua audierilor, înainte de începerea acestora, fiind consemnate pe dovada depunerii propunerii de recunoaştere data şi ora înregistrării acesteia. Nu se iau în considerare eventualele cereri transmise prin serviciile poştale şi înregistrate la Consiliul Concurenţei după începerea audierilor.54. Părţile îşi pot retrage cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege cel târziu în ziua audierilor, înainte de începerea acestora, fiind consemnate pe dovada depunerii cererii de retragere data şi ora înregistrării acesteia. Nu se iau în considerare eventualele cereri transmise prin serviciile poştale şi înregistrate la Consiliul Concurenţei după începerea audierilor.55. Propunerile de recunoaştere retrase sau neacceptate de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciunei părţi investigate.Secţiunea a 6-a Determinarea nivelului amenzii ca urmare a acceptării propunerii de recunoaştere a faptei56. În cazul acordării reducerii cuantumului amenzii pentru recunoaşterea faptei, nivelul amenzii se diminuează inclusiv când acesta este stabilit la minimul prevăzut de lege, fără ca amenda aplicată să fie mai mică de 0,2% din cifra de afaceri determinată conform cap. II.57. La determinarea procentului cu care se va reduce cuantumul amenzii, ca urmare a recunoaşterii faptei, Consiliul Concurenţei are în vedere, de la caz la caz, momentul în care intervine recunoaşterea, dacă recunoaşterea este totală sau parţială, precum şi posibilitatea ca în respectiva investigaţie o întreprindere să beneficieze de clemenţă.58. La determinarea cuantumului cu care se reduce amenda pentru recunoaştere, Consiliul Concurenţei are în vedere momentul în care intervine recunoaşterea, astfel:a) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul amenzii cu maximum 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care întreprinderea iniţiază desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere a faptelor investigate în primele 6 luni de la momentul în care ia cunoştinţă de declanşarea investigaţiei Consiliului Concurenţei în ceea ce o priveşte.b) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul cu maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care întreprinderea iniţiază desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere a faptelor investigate după primele 6 luni, dar nu mai târziu de 12 luni de la momentul în care ia cunoştinţă de declanşarea investigaţiei Consiliului Concurenţei în ceea ce o priveşte.c) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul amenzii cu 12% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care întreprinderea iniţiază desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere a faptelor investigate după 12 luni de la momentul la care ia cunoştinţă de declanşarea investigaţiei Consiliului Concurenţei în ceea ce o priveşte.59. La determinarea cuantumului cu care se reduce amenda pentru recunoaştere, Consiliul Concurenţei are în vedere întinderea recunoaşterii, astfel:a) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. a), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;b) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. a), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;c) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. b), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;d) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. b), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 15% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;e) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. c), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 12% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;f) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. c), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de 10% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni. 60. Recunoaşterea parţială se poate referi la recunoaşterea doar a unora dintre faptele anticoncurenţiale analizate în cadrul investigatei şi/sau constatate ulterior prin raportul de investigaţie sau la recunoaşterea unei durate a faptei diferită de cea analizată în investigaţie şi/sau reţinută în raportul de investigaţie. Indiferent de recunoaşterea parţială a faptei şi/sau a duratei acesteia, pentru stabilirea cuantumului reducerii se va tine seama de ponderea elementelor ce fac obiectul recunoaşterii în economia cazului investigat. 61. În situaţia în care, în procedura administrativă, una dintre întreprinderile participante la fapta anticoncurenţială a aplicat şi beneficiază de clemenţă, reducerea cuantumului amenzii care poate fi acordată unei alte întreprinderi pentru recunoaşterea faptei investigate nu poate fi mai mare de 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni, stabilită în funcţie de momentul în care intervine recunoaşterea potrivit prevederilor pct. 58. 62. În cazul în care întreprinderea beneficiază de clemenţă sub forma reducerii amenzii, reducerea cuantumului amenzii rezultată din însumarea reducerii acordate pentru clemenţă cu reducerea acordată pentru recunoaşterea faptei de către aceasta potrivit art. 57 alin. (2) din lege nu poate depăşi 60% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni. 63. Consiliul Concurenţei permite accesul la propunerile de recunoaştere în formă neconfidenţială doar destinatarilor raportului de investigaţie cu privire la care nu s-a aplicat procedura prevăzută de art. 57 din lege, cu condiţia să se angajeze, împreună cu reprezentanţi legali sau convenţionali care primesc acces în numele lor, să nu realizeze copii, prin mijloace mecanice sau electronice, ale oricăror informaţii din documentele la care este acordat accesul. Aceste persoane trebuie să asigure faptul că informaţiile obţinute din propunerile de recunoaştere vor fi utilizate doar în scopul aplicării prevederilor art. 5 şi 6 din lege şi ale art. 101 şi 102 din Tratat. Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se acordă accesul la propunerile de recunoaştere. Capitolul V Majorarea specifică pentru realizarea efectului disuasiv şi reducerea amenzii pentru imposibilitatea de a plăti64. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare necesitatea de a majora amenda astfel încât aceasta să depăşească cuantumul câştigurilor realizate ilicit, ca urmare a încălcării săvârşite, atunci când este obiectiv posibilă estimarea acestui cuantum, fără ca amenda să depăşească 10% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării. 65. În circumstanţe excepţionale, Consiliul Concurenţei poate, la cerere, să ţină seama de absenţa capacităţii de plată a unei întreprinderi, într-un anumit context social şi economic. Simpla constatare a unei situaţii financiare nefavorabile sau precare nu justifică o reducere a cuantumului amenzii. Reducerea amenzii pe acest considerent poate avea loc doar dacă întreprinderea dovedeşte, pe baza unor probe obiective, că aplicarea unei amenzi potrivit prezentelor instrucţiuni i-ar pune iremediabil în pericol viabilitatea economică, făcând iminentă ieşirea sa de pe piaţă. Pentru ca cererea de reducere a amenzii pe motivul incapacităţi de a plăti să poată fi luată în considerare, aceasta trebuie să conţină cel puţin informaţiile şi documentele menţionate în formularul prevăzut în anexa nr. 5. Capitolul VI Amenda aplicată unei asociaţii de întreprinderi66. Atunci când o amendă este aplicată unei asociaţii de întreprinderi, luându-se în considerare cifra de afaceri a membrilor săi, iar aceasta nu este solvabilă, asociaţia are obligaţia de a solicita tuturor membrilor săi să participe la acoperirea sumei reprezentând amenda. 67. Dacă membrii asociaţiei nu participă la acoperirea amenzii, plata amenzii sau a diferenţei rămase se va solicita direct acelor membri ai asociaţiei care au fost implicaţi în săvârşirea faptei anticoncurenţiale. 68. Dacă, în urma solicitării efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 66 şi 67, nu s-a acoperit întregul cuantum al amenzii, plata diferenţei se va solicita de la acei membri ai asociaţiei care erau activi pe piaţa pe care s-a realizat încălcarea legii, aşa cum aceasta este definită prin decizia Consiliului Concurenţei prin care a fost sancţionată încălcarea legii. 69. În orice situaţie, suma care ar reveni spre plată fiecărei întreprinderi sau fiecărui membru al asociaţiei de întreprinderi nu poate depăşi 10% din cifra sa de afaceri totală aferentă anului financiar anterior sancţionării. Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale70. Rezultatul final al calculului amenzii nu poate fi mai mic de 0,5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din lege, sau în anul imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) din lege, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (2) din lege. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. 71. Rezultatul final al calculului amenzii nu poate depăşi, în niciun caz, 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din lege, sau în anul imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) din lege. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. 72. În cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, amenda calculată potrivit prezentelor instrucţiuni nu poate fi mai mică de 15.000 lei şi nu poate depăşi 2. 500.000 lei, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (2) din lege. 73. Minimul prevăzut de lege în cazul contravenţiilor reglementate la art. 55 alin. (1) din lege poate fi diminuat doar în situaţia prevăzută de art. 57 alin. (2) din lege. 74. Atunci când, în urma aplicării criteriilor de individualizare prevăzute la cap. II şi III, pragul de 10% din cifra de afaceri totală, prevăzut la art. 55 din lege, este depăşit, amenda se reduce la 10% din cifra de afaceri totală a contravenientului. 75. În cazul investigaţiilor declanşate anterior intrării în vigoare a prevederilor Ordinului de punere în aplicare a prezentelor instrucţiuni, în ceea ce priveşte acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte potrivit prevederilor art. 57 din lege, se aplică prevederile legale în vigoare la data declanşării lor. 76. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni. Anexa nr. 1 la instrucţiuni PROCES-VERBAL al întâlnirii din data de ……. 
Norme de aplicare
b) amendă de la 15.000 lei la 2.500.000 lei, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1).Articolul 57(1) Individualizarea sancţiunilor prevăzute la art. 53, 54, 55 şi 56 se face ţinând seama de gravitatea şi durata faptei. Prin instrucţiuni adoptate de către Consiliul Concurenţei se stabilesc şi celelalte elemente în funcţie de care se face individualizarea sancţiunilor, precum şi gradarea pe tranşe a acestora.(2) În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1), dacă întreprinderea recunoaşte, în mod expres, înainte de audieri, săvârşirea faptei anticoncurenţiale şi, acolo unde este cazul, propune remedii care duc la înlăturarea cauzelor încălcării, Consiliul Concurenţei poate aplica o reducere a amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 30% din nivelul de bază determinat conform instrucţiunilor adoptate potrivit prevederilor alin. (1). În cazul acordării reducerii pentru recunoaşterea faptei, nivelul amenzii va fi diminuat inclusiv când acesta este stabilit la minimul prevăzut de lege, fără ca amenda aplicată să fie mai mică de 0,2% din cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancţionării.(3) Reducerea cuantumului amenzii în baza alin. (2) este posibilă doar pe baza unei solicitări exprese formulate de întreprinderea interesată. Solicitarea va conţine recunoaşterea clară şi neechivocă a răspunderii pentru încălcare, precum şi o declaraţie privind cuantumul maxim al amenzii pe care întreprinderea este dispusă să o plătească. În decizia Consiliului Concurenţei se vor menţiona cuantumul amenzii determinat anterior aplicării dispoziţiilor alin. (2), precum şi cuantumul amenzii rezultat în urma reducerii acordate pentru recunoaştere. În situaţia în care Consiliul Concurenţei nu acceptă termenii solicitării adresate de întreprindere, nu se va acorda o reducere a amenzii şi recunoaşterea formulată nu va fi utilizată ca element probatoriu.(4) În situaţia în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea transmite o propunere privind formularea unei recunoaşteri în condiţiile alin. (3), Consiliul Concurenţei va putea aplica o procedură simplificată, conform instrucţiunilor adoptate de autoritate.(5) Exercitarea de către întreprindere a acţiunii în anulare a deciziei Consiliului Concurenţei, în privinţa aspectelor care fac obiectul recunoaşterii, atrage pierderea beneficiului prevăzut la alin. (2), referitor la reducerea cuantumului amenzii. La solicitarea Consiliului Concurenţei, instanţa va soluţiona acţiunea în anulare înlăturând beneficiul reducerii acordat pentru recunoaştere şi va stabili amenda în consecinţă.(6) În cazurile implicând părţi care beneficiază de aplicarea politicii de clemenţă, dar nu sunt absolvite de răspunderea pecuniară, reducerea cuantumului amenzii ca urmare a recunoaşterii va fi adăugată reducerii aplicate în urma procedurii de clemenţă, fără ca însumate să depăşească 60% din nivelul determinat conform instrucţiunilor privind individualizarea sancţiunilor.(7) Consiliul Concurenţei stabileşte prin instrucţiuni procedura specifică privind cadrul pentru acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale.INSTRUCȚIUNI din 21 ianuarie 2020Secţiunea a 2-a Gravitatea şi durata11. În evaluarea gravităţii încălcării trebuie avute în vedere, printre altele, natura faptei, în special dacă informaţiile solicitate puteau avea un impact semnificativ asupra soluţionării cazului aflat în analiza Consiliului Concurenţei, datorită naturii, importanţei şi caracterului util ale acestora.12. În funcţie de gravitate, faptele se împart în 3 categorii:a) încălcări de gravitate mică, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,12% până la 0,3% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 12.000 lei şi 200.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 1.500 lei şi 5.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 20.000 lei şi 25.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege;b) încălcări de gravitate medie, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,3% până la 0,5% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 200.001 lei şi 500.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 5.001 lei şi 9.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 25.001 lei şi 35.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege;c) încălcări de gravitate mare, după cum urmează:(i) un cuantum de la 0,5% până la 0,9% din cifra de afaceri totală, în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 53 din lege, sau o sumă cuprinsă între 500.001 lei şi 800.000 lei, în ipoteza prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. a) din lege;(ii) o sumă cuprinsă între 9.001 lei şi 13.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54 din lege, săvârşite de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale;(iii) o sumă cuprinsă între 35.001 lei şi 45.000 lei, în cazul faptelor prevăzute la art. 54^1 din lege.13. Contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) din lege sunt considerate, de regulă, a fi fapte de gravitate mare şi vor fi încadrate ca atare. Inspecţia reprezintă cel mai important mijloc prin care pot fi găsite dovezi ale unor posibile încălcări ale regulilor de concurenţă prezumate de Consiliul Concurenţei. Prin refuzul de a se supune unei inspecţii dispuse de autoritatea de concurenţă este compromis caracterul inopinat al acesteia, existând posibilitatea ca documentele în legătură cu obiectul şi scopul investigaţiei, aflate la sediul întreprinderii care se opune inspecţiei, să fie modificate, ascunse, distruse total ori parţial. Prin astfel de acţiuni se periclitează exercitarea efectivă a atribuţiilor conferite prin lege Consiliului Concurenţei.14. În funcţie de durata încălcărilor, acestea se împart în 3 categorii, cărora le este atribuit un factor de la 1 la 2, după cum urmează:a) încălcări de scurtă durată, respectiv mai puţin de 15 zile sau cu consumare instantanee: factor 1;b) încălcări de durată medie, respectiv între 15 şi 30 de zile: factor 1,5;c) încălcări de lungă durată, respectiv peste 30 de zile: factor 2.Capitolul III Adaptarea nivelului de bază15. Nivelul de bază poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% pentru fiecare circumstanţă agravantă sau atenuantă reţinută.16. Nivelul de bază poate fi majorat în situaţia în care există circumstanţe agravante, precum:a) experienţa anterioară în ceea ce priveşte procedurile sau notificările desfăşurate în faţa autorităţii de concurenţă;b) săvârşirea de către aceeaşi întreprindere a unei încălcări de acelaşi tip cu o încălcare constatată de Consiliul Concurenţei prin decizie anterioară adoptată în comisie sau prin proces-verbal întocmit de inspectorii de concurenţă;c) măsurile de intimidare asupra altor întreprinderi pentru a le determina să nu furnizeze informaţiile solicitate de Consiliul Concurenţei sau să le furnizeze de o manieră inexactă ori incompletă sau orice încercare de a determina astfel de atitudini;d) alte împrejurări de natura celor de mai sus.17. Nivelul de bază va fi diminuat atunci când există circumstanţe atenuante, precum:a) colaborarea efectivă cu Consiliul Concurenţei în cursul procedurilor, dincolo de obligaţia legală de a coopera;b) încetarea încălcării din propria voinţă a făptuitorului;c) alte împrejurări care demonstrează voinţa întreprinderii sau a autorităţii publice de a facilita aflarea adevărului în cauzele aflate în atenţia Consiliului Concurenţei.Capitolul IV Alte prevederi18. Pentru contravenţiile prevăzute la art. 53 din lege, rezultatul final al calculului amenzii, conform metodei prevăzute în prezentele instrucţiuni, nu se poate situa sub pragul de 0,1% din cifra de afaceri totală realizată de contravenient în anul financiar anterior sancţionării şi nu poate să depăşească 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancţionării, respectiv, în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (1) din lege, din cifra de afaceri aferentă anului imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, pentru întreprinderi sau asociaţii de întreprinderi.19. Atunci când nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere.20. Pentru contravenţiile prevăzute la art. 54 din lege, amenda calculată conform metodei prevăzute în prezentele instrucţiuni nu poate fi mai mică de 1.000 lei şi nu poate depăşi 20.000 lei.21. În situaţia în care contravenţiile prevăzute la art. 53 din lege au fost săvârşite de către o întreprindere sau o asociaţie de întreprinderi nou-înfiinţată, care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, amenda calculată potrivit metodei prevăzute în prezentele instrucţiuni nu poate fi mai mică de 10.000 lei şi nu poate depăşi 1.000.000 lei.22. Atunci când, în urma aplicării criteriilor de individualizare prevăzute la cap. II şi III, pragurile minime, respectiv cele maxime prevăzute de lege sunt depăşite, amenda aplicată va fi stabilită la nivelul limitei minime, respectiv celei maxime prevăzute de lege.23. Prezentele instrucţiuni se pun în aplicare prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Norme de aplicare
Articolul 58Dacă în termen de 45 de zile de la notificarea deciziei luate de Consiliul Concurenţei, potrivit prevederilor prezentei legi, întreprinderea în cauză nu se conformează măsurilor dispuse, Consiliul Concurenţei îi poate aplica amenda maximă prevăzută la art. 55 şi 56.Articolul 59(1) Consiliul Concurenţei poate obliga, prin decizie, întreprinderile sau asociaţiile de întreprinderi la plata unor amenzi cominatorii, în sumă de până la 5% din cifra de afaceri zilnică medie din anul financiar anterior sancţionării, pentru fiecare zi de întârziere, calculată de la data stabilită prin decizie, pentru a le determina:a) să înceteze o încălcare a prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi să respecte măsurile dispuse prin decizia de constatare a încălcării;b) să respecte o decizie prin care se impun măsuri interimare, potrivit prevederilor art. 50;c) să respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie, luată potrivit prevederilor art. 49 alin. (3);d) să respecte condiţiile şi/sau obligaţiile impuse printr-o decizie, luată potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. c);e) să furnizeze în mod complet şi corect informaţiile şi documentele care le-au fost cerute potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) lit. a);f) să se supună inspecţiei prevăzute la art. 38.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):a) în cazul în care cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior sancţionării nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cifra de afaceri zilnică medie aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii;b) în cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu amendă de la 500 lei la 10.000 lei, în cazul alin. (1) lit. a)-d), respectiv cu amendă de la 300 lei la 7.000 lei, în cazul alin. (1) lit. e) şi f).Articolul 60(1) Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către Consiliul Concurenţei în plen, comisii sau prin inspectorii de concurenţă.(2) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) se aplică de către inspectorii de concurenţă.(3) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 53 lit. a)-c), art. 54 şi art. 55 alin. (1) lit. d) şi e), precum şi amenzile cominatorii prevăzute la art. 59 se aplică de către comisiile Consiliului Concurenţei, prin aceeaşi decizie prin care se constată săvârşirea contravenţiei sau incidenţa art. 59 alin. (1).Alineatul (3) din Articolul 60, Capitolul VI a revenit la forma anterioară ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, prin încetarea efectelor juridice ale acestui act normativ, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute de acesta se vor face de către plenul Consiliului Concurenţei prin decizie, la cererea motivată a cel puţin unui membru al comisiei, formulată în cazurile cu un grad de complexitate ridicat.(5) Sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a)-c) se aplică de către Plenul Consiliului Concurenţei sau de comisie, după caz, prin aceeaşi decizie prin care s-a constatat săvârşirea respectivei contravenţii.(6) Deciziile luate în condiţiile alin. (3)-(5) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la comunicare.Articolul 61(1) Contravenţiilor prevăzute la art. 53 lit. d) şi e) li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 5, 8, 28, 29, 32 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Procesele-verbale prin care se aplică sancţiuni, potrivit prevederilor art. 60 alin. (2) şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, pot fi contestate la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea judecătoriei se poate ataca cu recurs la Tribunalul Bucureşti - Secţia contencios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare.Articolul 62(1) Deciziile emise de către Consiliul Concurenţei în aplicarea prezentei legi vor fi comunicate părţilor în cauză de către Consiliul Concurenţei şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, după caz, ori pe pagina de internet a Consiliului Concurenţei.(2) La publicarea deciziilor se va ţine seama de interesele legitime ale întreprinderilor în cauză, astfel încât secretul de afaceri să nu fie divulgat.Articolul 63(1) Dreptul Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni contravenţionale pentru încălcarea prevederilor prezentei legi se prescrie după cum urmează:a) în termen de 3 ani, în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 53 şi 54;b) în termen de 5 ani, în cazul tuturor celorlalte contravenţii prevăzute de prezenta lege.INSTRUCȚIUNI din 10 decembrie 2019Capitolul I Introducere1. Scopul prezentelor instrucţiuni, emise în aplicarea art. 57 alin. (1) şi (7) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege, este de a stabili modalităţile de individualizare a sancţiunilor în cazul săvârşirii unei contravenţii prevăzute la art. 55 din lege, ţinându-se seama de gravitatea şi durata faptei, precum şi de alte elemente stabilite de prezentele instrucţiuni şi procedura de acordare a unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale.2. Metodologia de determinare a cuantumului amenzii se întemeiază pe stabilirea unui nivel de bază care se poate majora în cazul existenţei circumstanţelor agravante sau care se poate reduce în cazul existenţei circumstanţelor atenuante.3. Prezentele instrucţiuni prezintă modul general în care se realizează individualizarea sancţiunilor de către Consiliul Concurenţei. Principiul care guvernează aplicarea sancţiunilor este acela al aplicării sancţiunilor într-o modalitate şi într-un cuantum care să asigure efectul disuasiv/preventiv al acestora.Capitolul II Nivelul de bazăSecţiunea 1 Determinarea nivelului de bază4. Nivelul de bază se determină în funcţie de gravitatea şi de durata faptei. Nivelul de bază se obţine prin însumarea celor două cuantumuri stabilite mai jos, în funcţie de gravitate şi de durată:x gravitate + y durată = nivel de bază.5. Punctul de plecare pentru determinarea nivelului de bază al amenzii în cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 din lege este reprezentat de cifra de afaceri totală, aceasta fiind cifra de afaceri netă realizată de contravenient în anul financiar anterior sancţionării, determinată conform reglementărilor contabile în vigoare.6. În cazul contravenţiilor săvârşite în domeniul concentrărilor economice de către o persoană nerezidentă, astfel cum aceasta este definită la art. 55 alin. (5) din lege, cifra de afaceri la care se aplică amenda se înlocuieşte cu suma următoarelor venituri:a) cifra de afaceri realizată de către fiecare dintre întreprinderile înregistrate în România, controlate de contravenient;b) veniturile obţinute din România de către fiecare dintre întreprinderile nerezidente controlate de contravenient;c) veniturile proprii obţinute din România de către contravenient şi înregistrate în situaţiile financiare individuale ale acestuia.7. În cazul în care în anul financiar anterior sancţionării întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cifra de afaceri aferentă anului financiar în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. În cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate, care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, aceasta va fi sancţionată cu amendă de la 15.000 lei la 2.500.000 lei.8. Pentru societăţile de asigurări, cifra de afaceri prevăzută la art. 68 lit. b) din lege reprezintă valoarea primelor brute subscrise, conform contractelor de asigurări încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, după deducerea impozitelor şi a taxelor aplicate direct asupra primelor de asigurare sau volumului total al acestora, conform legislaţiei specifice domeniului. Primele brute subscrise includ şi primele de reasigurare încasate, în cazul în care societatea implicată desfăşoară activităţi în domeniul reasigurărilor. Primele brute subscrise cuprind toate sumele aferente atât contractelor de asigurare care intră în vigoare în cursul exerciţiului financiar, independent de faptul că aceste sume se referă în întregime sau în parte la un exerciţiu ulterior, cât şi contractelor încheiate în cursul exerciţiilor precedente, dar care se execută în timpul perioadei de referinţă. Primele de reasigurare cedate reasigurătorilor, şi anume toate sumele plătite şi plătibile de către întreprinderea implicată pentru a obţine acoperirea prin reasigurare sunt costuri legate de acoperirea asigurării şi nu vor fi deduse din primele brute subscrise.9. Pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;c) venituri din comisioane;d) profitul net din operaţiuni financiare;e) alte venituri din exploatare;f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.Secţiunea a 2-a Gravitatea10. Evaluarea gravităţii unei încălcări se face de la caz la caz, pentru fiecare tip de încălcare, luându-se în considerare toate împrejurările relevante ale cazului.11. În evaluarea gravităţii încălcării se iau în considerare, printre altele, natura faptei săvârşite, dimensiunea şi importanţa pieţei relevante, cotele de piaţă cumulate ale tuturor întreprinderilor participante, impactul concret al încălcării pe piaţă, atunci când acesta poate fi măsurat, probabilitatea ca o operaţiune de concentrare economică să fi fost interzisă dacă ar fi fost notificată. În funcţie de gravitate, aceste fapte se împart în 3 categorii:a) fapte de gravitate micăÎn această categorie se încadrează, în general, restricţionările pe verticală, cu un impact redus asupra pieţei sau care afectează o parte limitată a acesteia. În materia concentrărilor economice poate fi vorba despre acele încălcări referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de neobiecţiune, deoarece nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal.Cuantumul preconizat este de la 0,6% până la 2% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 17.000 lei până la 800.000 lei, în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.b) fapte de gravitate medieÎn această categorie se încadrează, de regulă, restricţionările pe orizontală sau pe verticală, dar a căror modalitate de realizare este mai complexă şi mai riguroasă decât în cazul celor de gravitate mică şi care au un impact mai mare pe piaţă, producând efecte pe zone întinse ale acesteia. În această categorie se includ, de regulă, şi restricţionările de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b) din lege. În aceeaşi categorie se încadrează în mod obişnuit abuzul de poziţie dominantă, cu excepţia cazului când acesta este săvârşit de o întreprindere aflată în poziţie de monopol sau situaţii echivalente. În materia concentrărilor economice, în această categorie se încadrează încălcările referitoare la operaţiuni de concentrare economică în privinţa cărora Consiliul Concurenţei emite o decizie de neobiecţiune, deoarece îndoielile serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenţial normal au fost înlăturate prin angajamentele propuse de părţile implicate şi acceptate de Consiliul Concurenţei.Cuantumul preconizat este de la 2% până la 4% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 800.001 lei până la 1.400.000 lei în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.c) fapte de gravitate mareÎn această categorie se încadrează, de regulă, restricţionările pe orizontală de natura celor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. a) din lege, respectiv cartelurile în vederea fixării preţurilor, împărţirii pieţelor sau a clienţilor, limitării producţiei ori a vânzărilor sau alte practici care împiedică buna funcţionare a pieţei. În aceeaşi categorie se încadrează în mod obişnuit abuzul de poziţie dominantă săvârşit de întreprinderi aflate în poziţie de monopol ori situaţii echivalente, de exemplu, drepturi speciale sau exclusive, poziţie de cvasimonopol, precum şi abuzul de poziţie dominantă care a condus la eliminarea de pe piaţă cel puţin a unei întreprinderi. În materia concentrărilor economice, în această categorie se încadrează încălcările referitoare la operaţiuni de concentrare economică cu privire la care Consiliul Concurenţei, în urma desfăşurării unei investigaţii, poate adopta o decizie de autorizare condiţionată sau o decizie prin care va declara operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial normal.Cuantumul preconizat este de la 4% până la 8% din cifra de afaceri totală a contravenientului sau o sumă de la 1.400.001 lei până la 2.000.000 lei în situaţia prevăzută la art. 56 alin. (2) lit. b) din lege.12. La determinarea nivelului de bază în funcţie de gravitate, Consiliul Concurenţei urmează principiile de individualizare prevăzute la pct. 11, având posibilitatea de a aplica un cuantum diferit de cuantumul preconizat pentru categoria de gravitate reţinută în ceea ce priveşte fapta constatată, în funcţie de elementele prevăzute la pct. 14-17 sau de elemente de aceeaşi natură, precizând în fiecare caz în care are loc o derogare de la regulile de mai sus motivele pe care aceasta se întemeiază.13. Atunci când o asociaţie de întreprinderi are calitatea de contravenient, săvârşind o încălcare care priveşte activităţile membrilor săi, potrivit prevederilor art. 55 alin. (2) din lege, cifra de afaceri totală pentru determinarea nivelului de bază al amenzii, realizată de asociaţie în anul anterior sancţionării, nu poate depăşi suma cifrelor de afaceri totale din anul anterior sancţionării ale membrilor activi pe piaţa pe care a avut loc încălcarea săvârşită de asociaţie.14. Este necesar să se ia în considerare capacitatea economică efectivă a autorilor încălcării de a produce o pagubă importantă celorlalte întreprinderi şi mai ales consumatorilor şi să se determine cuantumul amenzii la un nivel care să îi asigure acesteia un caracter suficient de disuasiv.15. În general, se poate ţine seama şi de faptul că întreprinderile de mari dimensiuni dispun, de obicei, de cunoştinţe şi infrastructuri juridice şi economice care le permit să aprecieze mai uşor caracterul contravenţional al comportamentului lor şi consecinţele ce decurg de aici, din punctul de vedere al dreptului concurenţei.16. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare încadrarea întreprinderilor implicate în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici, în sensul Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea elementelor prevăzute la pct. 11.17. În cazul încălcărilor care implică mai multe întreprinderi, cum ar fi cele de tip „cartel“, în anumite cazuri, se pot pondera cuantumurile determinate în cadrul fiecăreia dintre cele 3 categorii prevăzute la pct. 11, ţinându-se seama de influenţa specifică şi de impactul real al comportamentului contravenţional al fiecărei întreprinderi în domeniul concurenţei, în special dacă există o disparitate considerabilă în ceea ce priveşte mărimea întreprinderilor care săvârşesc încălcări de aceeaşi natură.Secţiunea a 3-a Durata18. Durata încălcărilor trebuie să fie luată în considerare pentru a distinge între următoarele categorii:a) încălcări de scurtă durată, mai puţin de un an: nu se aplică niciun cuantum suplimentar;b) încălcări de durată medie, de la un an la 5 ani: creştere de până la 50% din cuantumul determinat de gravitatea faptei;c) încălcări de lungă durată, peste 5 ani: creştere a cuantumului amenzii cu până la 10% pe fiecare an de participare la încălcare, din cuantumul determinat pentru gravitatea faptei.Capitolul III Adaptarea nivelului de bazăSecţiunea 1 Cadrul general19. La individualizarea amenzilor, Consiliul Concurenţei ia în considerare toate circumstanţele cazului care pot conduce la o majorare sau la o diminuare a nivelului de bază.20. Nivelul de bază poate fi majorat sau redus cu un procent cuprins între 5% şi 10% pentru fiecare circumstanţă agravantă ori atenuantă reţinută, cu excepţia circumstanţei agravante prevăzute la pct. 21 lit. a) şi a circumstanţei atenuante prevăzute la pct. 22 lit. c).Secţiunea a 2-a Circumstanţe agravante21. Nivelul de bază poate fi majorat atunci când Consiliul Concurenţei constată că există circumstanţe agravante precum:a) săvârşirea de către aceeaşi întreprindere a unei încălcări identice sau similare cu încălcarea constatată printr-o decizie anterioară a Consiliului Concurenţei;Nivelul de bază poate fi majorat cu un procent cuprins între 10% şi 25% pentru fiecare astfel de încălcare reţinută de Consiliul Concurenţei.b) continuarea încălcării după declanşarea procedurii de investigaţie de către Consiliul Concurenţei;c) refuzul de a coopera cu Consiliul Concurenţei sau obstrucţionarea acestuia în desfăşurarea investigaţiilor;d) rolul de conducător sau de iniţiator al încălcării;Consiliul Concurenţei acordă, de asemenea, o atenţie deosebită oricărei măsuri întreprinse pentru a constrânge alte întreprinderi să participe la încălcarea respectivă şi/sau măsurilor represive luate împotriva altor întreprinderi cu scopul de a pune în aplicare practicile anticoncurenţiale.e) alte împrejurări de natura celor de mai sus care atribuie faptei un caracter grav.Secţiunea a 3-a Circumstanţe atenuante22. Nivelul de bază al amenzii se poate reduce atunci când Consiliul Concurenţei constată că există circumstanţe atenuante precum:a) întreprinderea implicată furnizează dovezi că a pus capăt încălcării imediat ce a luat cunoştinţă de intervenţia autorităţii de concurenţă prin orice acţiune întreprinsă de aceasta în scopul unei examinări preliminare sau investigării unei încălcări a legii. Această situaţie nu se reţine drept circumstanţă atenuantă în cazul înţelegerilor de tip cartel sau al practicilor concertate prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. a) din lege;b) întreprinderea furnizează dovezi că participarea sa la încălcarea săvârşită este extrem de redusă şi astfel demonstrează că, în cursul perioadei în care a fost parte la încălcare, în mod efectiv, a evitat punerea în aplicare a acesteia, adoptând un comportament concurenţial corect pe piaţă;c) în perioada încălcării cifra de afaceri realizată din comercializarea produselor/serviciilor care constituie obiectul practicii anticoncurenţiale reprezintă o parte relativ redusă, de până la 20% din cifra de afaceri totală a întreprinderii, cu condiţia ca acest fapt să poată fi stabilit cu certitudine;În cazul întreprinderilor active pe un număr mare de pieţe şi care dispun de resurse financiare considerabile, Consiliul Concurenţei aplică această circumstanţă doar dacă estimează că efectul disuasiv/preventiv al sancţiunii poate fi atins în acest mod.Nivelul de bază poate fi redus cu până la 25% în cazul acestei circumstanţe.d) întreprinderea implicată a colaborat în mod efectiv şi pe deplin cu Consiliul Concurenţei în afara domeniului de aplicare a politicii de clemenţă, prevăzută la art. 55 alin. (3) din lege, şi dincolo de obligaţia sa legală de a coopera;e) comportamentul anticoncurenţial al întreprinderii a fost autorizat sau încurajat de autorităţi publice ori de legislaţia existentă;f) întreprinderea dovedeşte existenţa şi implementarea efectivă a unui program de conformare cu regulile de concurenţă;g) întreprinderea dovedeşte încheierea de tranzacţii cu persoanele prejudiciate de încălcarea legislaţiei în materia concurenţei investigate în scopul acordării de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat acestora;h) alte împrejurări de natura celor de mai sus.23. În situaţia în care, prin calculul amenzii după aplicarea circumstanţelor atenuante, se ajunge la un nivel inferior pragului de 0,5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării sau, după caz, în anul imediat anterior anului de referinţă ori din ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere, se aplică nivelul minim de 0,5% din cifra de afaceri prevăzut la art. 55 alin. (1) din lege. Sub acest prag minim se poate coborî doar cu reducerea acordată în cazul aplicării unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea faptei anticoncurenţiale, rezultatul final al sancţiunii aplicate neputând fi mai mic de 0,2% din cifra de afaceri realizată în anul anterior sancţionării.Capitolul IV Acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale24. În cazul contravenţiilor prevăzute la art. 55 alin. (1) din lege, dacă întreprinderea recunoaşte în mod expres, clar şi neechivoc răspunderea pentru săvârşirea faptei anticoncurenţiale sub aspectul dimensiunii sale materiale, geografice şi temporale şi, acolo unde este cazul, propune remedii care să conducă la înlăturarea cauzelor şi/sau a efectelor încălcării, aceasta determină diminuarea nivelului amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni.Secţiunea 1 Iniţierea şi desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere25. În cazul în care consideră oportun să examineze disponibilitatea Consiliului Concurenţei de a se angaja în discuţii privind recunoaşterea faptei potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege, întreprinderile pot transmite acestuia o solicitare în acest sens, o singură dată, oricând în cursul procedurii de investigaţie, anterior audierilor. 26. Solicitarea întreprinderii în sensul examinării disponibilităţii autorităţii de concurenţă de a se angaja în discuţii privind recunoaşterea conform pct. 25 nu constituie o recunoaştere a participării întreprinderii la o încălcare sau a răspunderii sale pentru această încălcare.27. Refuzul întreprinderilor de a se angaja în procedura de recunoaştere nu reprezintă un refuz de cooperare sau o obstrucţionare a procedurii Consiliului Concurenţei în sensul prevederilor pct. 21 lit. c).28. Întreprinderile interesate să recunoască săvârşirea unei fapte anticoncurenţiale potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege pot solicita Consiliului Concurenţei organizarea a cel mult două întâlniri bilaterale, clarificatoare, referitoare la condiţiile recunoaşterii.29. Prima întâlnire va avea loc în termen de 20 de zile de la primirea solicitării şi va avea ca scop descrierea faptelor pe care întreprinderea înţelege să le recunoască prin raportare la obiectul investigaţiei declanşate, precum şi cuantumul maxim al amenzii pe care aceasta este dispusă să o plătească, având în vedere şi cazurile de circumstanţiere a sancţiunii aplicabile întreprinderii care, în opinia întreprinderii, ar putea duce sancţiunea spre acel nivel în urma aplicării prevederilor cap. II şi III. 30. Având în vedere susţinerile întreprinderii, precum şi evaluarea faptei din prisma materialului probator aflat la dosarul investigaţiei realizată de raportor, Consiliul Concurenţei va comunica acesteia, în termen de 20 de zile de la prima întâlnire, dacă este posibilă continuarea procedurii de recunoaştere, prin emiterea în acest sens a unui acord de principiu. În termen de 10 zile de la comunicarea acordului de principiu, întreprinderea va putea solicita şi primi, o singură dată, accesul la principalele elemente probatorii aflate la dosarul de investigaţie, fără a putea obţine copii ale acestora. 31. În termen de 7 zile de la emitere, Consiliul Concurenţei va informa celelalte părţi investigate cu privire la emiterea unui acord de principiu pentru continuarea procedurii de recunoaştere în cadrul investigaţiei. În termen de 7 zile de la comunicarea informării, celelalte părţi implicate pot solicita, potrivit prevederilor pct. 28, iniţierea procedurii de recunoaştere în ceea ce le priveşte. 32. În situaţia în care, în termen de 20 de zile de la comunicarea acordului de principiu, întreprinderea solicită, în scris, continuarea procedurii de recunoaştere, Consiliul Concurenţei poate organiza cea de-a doua întâlnire clarificatoare referitoare la condiţiile recunoaşterii în maximum 20 de zile de la data la care întreprinderea a solicitat continuarea procedurii de recunoaştere. 33. Întâlnirile sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de toţi participanţii la întâlnire, potrivit modelelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, după caz. Procesul-verbal este confidenţial faţă de celelalte părţi din investigaţie. 34. Dacă două sau mai multe dintre părţile investigate fac parte din acelaşi grup şi nu acţionează independent pe piaţă, acestea pot participa la o întâlnire comună sau îşi pot desemna un reprezentant comun care să le reprezinte în faţa Consiliului Concurenţei.35. Atunci când în cadrul celei de a doua întâlniri clarificatoare se ajunge la o viziune comună în privinţa dimensiunii materiale, geografice şi temporale a faptei anticoncurenţiale, precum şi a cuantumului preconizat al amenzii şi, dacă este cazul, în privinţa remediilor care trebuie asumate de către întreprinderi, iar Consiliul Concurenţei apreciază că este posibilă respectarea principiului eficienţei procedurale, acesta acordă întreprinderilor posibilitatea de a depune o propunere de recunoaştere a faptei.36. În situaţia în care, ca urmare a celei de a doua întâlniri clarificatoare nu se ajunge la o viziune comună în privinţa dimensiunii materiale, geografice şi temporale a faptei anticoncurenţiale, a cuantumului preconizat al amenzii, precum şi în privinţa remediilor care trebuie asumate de către întreprindere, autoritatea de concurenţă aplică în continuare procedura de desfăşurare a investigaţiilor, informând în scris părţile interesate.37. În situaţia în care Consiliul Concurenţei acordă întreprinderilor posibilitatea de a depune o propunere de recunoaştere a faptei potrivit prevederilor pct. 35, autoritatea de concurenţă informează, în scris, în termen de 20 de zile de la a doua întâlnire, părţile interesate cu privire la condiţiile în care se poate realiza recunoaşterea, respectiv descrierea faptelor ce fac obiectul investigaţiei, încadrarea legală a acestor fapte, gravitatea şi durata presupuselor fapte, atribuirea răspunderii, descrierea principalelor elemente probatorii şi cuantumul preconizat al amenzii, remediile care trebuie asumate de către întreprinderi, dacă este cazul, precum şi cu privire la termenul în care acestea trebuie să prezinte în scris propunerea de recunoaştere a faptei, termen care nu poate fi mai mare de 15 zile lucrătoare de la comunicarea informării.38. În situaţia în care raportul de investigaţie a fost comunicat, întreprinderea interesată să recunoască săvârşirea unei fapte potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) din lege poate solicita Consiliului Concurenţei, în termen de 15 zile de la comunicarea raportului, organizarea a cel mult două întâlniri referitoare la condiţiile recunoaşterii pentru a fi discutate cazurile de circumstanţiere a sancţiunii aplicabile întreprinderii. Nu pot fi organizate întâlniri în ziua audierilor.39. Dacă în termen de 12 luni de la declanşarea investigaţiei nicio întreprindere nu solicită aplicarea procedurii recunoaşterii, Consiliul Concurenţei poate iniţia procedura respectivă, în situaţia în care consideră oportun pentru simplificarea şi accelerarea procedurii administrative, în acest caz cuantumul amenzii putând fi diminuat cu maximum 12% pentru recunoaşterea faptei. Prima întâlnire, în acest caz, va avea ca scop descrierea faptelor investigate imputate întreprinderii participante la întâlnire, a principalelor elemente probatorii faţă de aceasta, precum şi cuantumul preconizat al nivelului de bază al amenzii, putând fi discutate şi cazurile de circumstanţiere a sancţiunii aplicabile întreprinderii, prevederile pct. 30 şi 31-37 aplicându-se în mod corespunzător.Secţiunea a 2-a Accesul la elemente din dosarul de investigaţie40. La cerere, întreprinderea care a primit acordul de principiu potrivit prevederilor pct. 30 poate consulta la sediul Consiliului Concurenţei principalele elemente probatorii aflate la dosarul de investigaţie şi versiunile neconfidenţiale ale oricărui document accesibil, inclus la acel moment în dosarul de investigaţie, în măsura în care acest lucru este justificat pentru a permite întreprinderii să îşi exprime punctul de vedere cu privire la o perioadă de timp sau cu privire la orice alt aspect al încălcării. În acest scop, întreprinderii i se va pune la dispoziţie o listă cu toate documentele accesibile în acel moment din dosarul de investigaţie.41. Întreprinderile prevăzute la pct. 40 vor utiliza informaţiile obţinute în cadrul procedurii privind propunerea de recunoaştere a unei fapte, potrivit prevederilor art. 57 din lege, doar în scopul aplicării dispoziţiilor art. 5 şi 6 din lege şi a dispoziţiilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, denumit în continuare Tratat.Secţiunea a 3-a Formularea propunerii de recunoaştere a faptei42. Părţile care optează pentru aplicarea procedurii prevăzute la art. 57 alin. (2)-(7) din lege trebuie să depună o propunere de recunoaştere a faptei în acest scop, sub forma unei propuneri privind formularea unei recunoaşteri potrivit modelului prevăzut la anexa nr. 3 şi/sau a unei cereri de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4.43. Pentru a putea fi luată în considerare, propunerea de recunoaştere a faptei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie prezentată în scris, sub semnătura reprezentantului legal al întreprinderii sau a persoanei expres împuternicite în acest scop, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei;b) să fie expresă, clară şi neechivocă şi să includă, după caz, angajamentul privind formularea unei recunoaşteri sau asumarea răspunderii pentru săvârşirea încălcării, descrierea încălcării, a obiectului său, posibila punere în aplicare, principalele fapte, încadrarea legală, inclusiv rolul şi durata participării părţilor la încălcare, remediile asumate de întreprindere, dacă este cazul, în conformitate cu informarea transmisă potrivit prevederilor pct. 37 sau potrivit conţinutului raportului de investigaţie;c) să fie însoţită de o declaraţie privind acceptarea cuantumului maxim preconizat al amenzii;d) să includă confirmarea părţilor că au fost informate corespunzător şi că li s-a oferit posibilitatea de a-şi face cunoscut punctul de vedere cu privire la informarea realizată de Consiliul Concurenţei potrivit pct. 37;e) să includă, în cazul propunerii privind formularea unei recunoaşteri, confirmarea părţilor că vor solicita accesul la dosar, potrivit prevederilor art. 45 din lege, şi/sau organizarea de audieri doar dacă raportul de investigaţie comunicat nu reflectă conţinutul propunerii privind formularea unei recunoaşteri.44. Consiliul Concurenţei poate acorda întreprinderilor a căror propunere de recunoaştere este considerată insuficientă posibilitatea de a completa cererea, o singură dată, în termenul stabilit de autoritatea de concurenţă.45. Întreprinderea depune şi o versiune neconfidenţială a propunerii de recunoaştere a faptei.Secţiunea a 4-a Procedura aplicabilă în cazul propunerii de recunoaştere formulate înainte de comunicarea raportului de investigaţie46. În situaţia în care, înainte de comunicarea raportului de investigaţie, întreprinderea investigată transmite o propunere privind formularea unei recunoaşteri, acceptată de Consiliul Concurenţei, acesta poate aplica o procedură simplificată, elaborând un raport simplificat de investigaţie şi o decizie simplificată de sancţionare. Acestea vor cuprinde o descriere succintă a faptelor, a principalelor elemente de probă, încadrarea legală, precum şi cuantumul amenzii. Remediile acceptate sunt incluse în decizia adoptată de către Consiliul Concurenţei sub formă de măsuri adiacente sancţiunii pecuniare.47. Atunci când raportul de investigaţie comunicat părţilor, însoţit de principalele elemente probatorii, reflectă conţinutul propunerii de formulare a unei recunoaşteri, întreprinderea va transmite, în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei pentru depunerea de observaţii la raport, cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, ce conţine recunoaşterea expresă, clară şi neechivocă a răspunderii ei pentru săvârşirea faptei anticoncurenţiale sub aspectul dimensiunii sale materiale, geografice şi temporale, precum şi o declaraţie privind acceptarea cuantumului preconizat al amenzii. Părţile au posibilitatea de a declara că renunţă la beneficiul termenului prevăzut de art. 45 alin. (1) din lege.48. În situaţia în care întreprinderile nu transmit în termenul prevăzut pentru observaţii scrise cererea prevăzută la pct. 47 sau prin observaţiile scrise transmise nu îşi asumă răspunderea pentru săvârşirea faptei potrivit prevederilor prezentelor instrucţiuni, Consiliul Concurenţei nu ia în considerare propunerea de recunoaştere a faptei.49. Părţile îşi pot retrage propunerile privind formularea unei recunoaşteri a faptei până la data comunicării raportului de investigaţie de către Consiliul Concurenţei, situaţie în care autoritatea aplică procedura de desfăşurare a investigaţilor.50. În situaţia prevăzută la pct. 48, Consiliul Concurenţei informează părţile că propunerile de recunoaştere sunt considerate retrase şi aplică procedura de desfăşurare a investigaţilor.51. Propunerile de recunoaştere retrase sau neacceptate de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciunei părţi investigate.Secţiunea a 5-a Procedura aplicabilă în cazul propunerii de recunoaştere a faptei anticoncurenţiale formulate după comunicarea raportului de investigaţie52. În situaţia în care cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege este înregistrată după comunicarea raportului de investigaţie, potrivit prevederilor art. 45 din lege, pct. 34, 38, 42 şi pct. 43 lit. a)-c) se aplică în mod corespunzător.53. Propunerea de recunoaştere a faptei sub forma cererii de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 4, poate fi depusă de către părţile investigate cel târziu în ziua audierilor, înainte de începerea acestora, fiind consemnate pe dovada depunerii propunerii de recunoaştere data şi ora înregistrării acesteia. Nu se iau în considerare eventualele cereri transmise prin serviciile poştale şi înregistrate la Consiliul Concurenţei după începerea audierilor.54. Părţile îşi pot retrage cererea de acordare a unui tratament favorabil în temeiul art. 57 alin. (3) din lege cel târziu în ziua audierilor, înainte de începerea acestora, fiind consemnate pe dovada depunerii cererii de retragere data şi ora înregistrării acesteia. Nu se iau în considerare eventualele cereri transmise prin serviciile poştale şi înregistrate la Consiliul Concurenţei după începerea audierilor.55. Propunerile de recunoaştere retrase sau neacceptate de Consiliul Concurenţei nu pot fi utilizate ca elemente probatorii împotriva niciunei părţi investigate.Secţiunea a 6-a Determinarea nivelului amenzii ca urmare a acceptării propunerii de recunoaştere a faptei56. În cazul acordării reducerii cuantumului amenzii pentru recunoaşterea faptei, nivelul amenzii se diminuează inclusiv când acesta este stabilit la minimul prevăzut de lege, fără ca amenda aplicată să fie mai mică de 0,2% din cifra de afaceri determinată conform cap. II.57. La determinarea procentului cu care se va reduce cuantumul amenzii, ca urmare a recunoaşterii faptei, Consiliul Concurenţei are în vedere, de la caz la caz, momentul în care intervine recunoaşterea, dacă recunoaşterea este totală sau parţială, precum şi posibilitatea ca în respectiva investigaţie o întreprindere să beneficieze de clemenţă.58. La determinarea cuantumului cu care se reduce amenda pentru recunoaştere, Consiliul Concurenţei are în vedere momentul în care intervine recunoaşterea, astfel:a) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul amenzii cu maximum 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care întreprinderea iniţiază desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere a faptelor investigate în primele 6 luni de la momentul în care ia cunoştinţă de declanşarea investigaţiei Consiliului Concurenţei în ceea ce o priveşte.b) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul cu maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care întreprinderea iniţiază desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere a faptelor investigate după primele 6 luni, dar nu mai târziu de 12 luni de la momentul în care ia cunoştinţă de declanşarea investigaţiei Consiliului Concurenţei în ceea ce o priveşte.c) Consiliul Concurenţei poate diminua cuantumul amenzii cu 12% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni în cazul în care întreprinderea iniţiază desfăşurarea discuţiilor privind posibila recunoaştere a faptelor investigate după 12 luni de la momentul la care ia cunoştinţă de declanşarea investigaţiei Consiliului Concurenţei în ceea ce o priveşte.59. La determinarea cuantumului cu care se reduce amenda pentru recunoaştere, Consiliul Concurenţei are în vedere întinderea recunoaşterii, astfel:a) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. a), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 30% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;b) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. a), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;c) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. b), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;d) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. b), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 15% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;e) pentru recunoaşterea totală a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. c), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de maximum 12% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni;f) pentru recunoaşterea parţială a faptei, formulată potrivit pct. 58 lit. c), se poate acorda o reducere a cuantumului amenzii de 10% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni. 60. Recunoaşterea parţială se poate referi la recunoaşterea doar a unora dintre faptele anticoncurenţiale analizate în cadrul investigatei şi/sau constatate ulterior prin raportul de investigaţie sau la recunoaşterea unei durate a faptei diferită de cea analizată în investigaţie şi/sau reţinută în raportul de investigaţie. Indiferent de recunoaşterea parţială a faptei şi/sau a duratei acesteia, pentru stabilirea cuantumului reducerii se va tine seama de ponderea elementelor ce fac obiectul recunoaşterii în economia cazului investigat. 61. În situaţia în care, în procedura administrativă, una dintre întreprinderile participante la fapta anticoncurenţială a aplicat şi beneficiază de clemenţă, reducerea cuantumului amenzii care poate fi acordată unei alte întreprinderi pentru recunoaşterea faptei investigate nu poate fi mai mare de 20% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni, stabilită în funcţie de momentul în care intervine recunoaşterea potrivit prevederilor pct. 58. 62. În cazul în care întreprinderea beneficiază de clemenţă sub forma reducerii amenzii, reducerea cuantumului amenzii rezultată din însumarea reducerii acordate pentru clemenţă cu reducerea acordată pentru recunoaşterea faptei de către aceasta potrivit art. 57 alin. (2) din lege nu poate depăşi 60% din nivelul de bază determinat potrivit prezentelor instrucţiuni. 63. Consiliul Concurenţei permite accesul la propunerile de recunoaştere în formă neconfidenţială doar destinatarilor raportului de investigaţie cu privire la care nu s-a aplicat procedura prevăzută de art. 57 din lege, cu condiţia să se angajeze, împreună cu reprezentanţi legali sau convenţionali care primesc acces în numele lor, să nu realizeze copii, prin mijloace mecanice sau electronice, ale oricăror informaţii din documentele la care este acordat accesul. Aceste persoane trebuie să asigure faptul că informaţiile obţinute din propunerile de recunoaştere vor fi utilizate doar în scopul aplicării prevederilor art. 5 şi 6 din lege şi ale art. 101 şi 102 din Tratat. Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se acordă accesul la propunerile de recunoaştere. Capitolul V Majorarea specifică pentru realizarea efectului disuasiv şi reducerea amenzii pentru imposibilitatea de a plăti64. Consiliul Concurenţei poate lua în considerare necesitatea de a majora amenda astfel încât aceasta să depăşească cuantumul câştigurilor realizate ilicit, ca urmare a încălcării săvârşite, atunci când este obiectiv posibilă estimarea acestui cuantum, fără ca amenda să depăşească 10% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul anterior sancţionării. 65. În circumstanţe excepţionale, Consiliul Concurenţei poate, la cerere, să ţină seama de absenţa capacităţii de plată a unei întreprinderi, într-un anumit context social şi economic. Simpla constatare a unei situaţii financiare nefavorabile sau precare nu justifică o reducere a cuantumului amenzii. Reducerea amenzii pe acest considerent poate avea loc doar dacă întreprinderea dovedeşte, pe baza unor probe obiective, că aplicarea unei amenzi potrivit prezentelor instrucţiuni i-ar pune iremediabil în pericol viabilitatea economică, făcând iminentă ieşirea sa de pe piaţă. Pentru ca cererea de reducere a amenzii pe motivul incapacităţi de a plăti să poată fi luată în considerare, aceasta trebuie să conţină cel puţin informaţiile şi documentele menţionate în formularul prevăzut în anexa nr. 5. Capitolul VI Amenda aplicată unei asociaţii de întreprinderi66. Atunci când o amendă este aplicată unei asociaţii de întreprinderi, luându-se în considerare cifra de afaceri a membrilor săi, iar aceasta nu este solvabilă, asociaţia are obligaţia de a solicita tuturor membrilor săi să participe la acoperirea sumei reprezentând amenda. 67. Dacă membrii asociaţiei nu participă la acoperirea amenzii, plata amenzii sau a diferenţei rămase se va solicita direct acelor membri ai asociaţiei care au fost implicaţi în săvârşirea faptei anticoncurenţiale. 68. Dacă, în urma solicitării efectuate în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 66 şi 67, nu s-a acoperit întregul cuantum al amenzii, plata diferenţei se va solicita de la acei membri ai asociaţiei care erau activi pe piaţa pe care s-a realizat încălcarea legii, aşa cum aceasta este definită prin decizia Consiliului Concurenţei prin care a fost sancţionată încălcarea legii. 69. În orice situaţie, suma care ar reveni spre plată fiecărei întreprinderi sau fiecărui membru al asociaţiei de întreprinderi nu poate depăşi 10% din cifra sa de afaceri totală aferentă anului financiar anterior sancţionării. Capitolul VII Dispoziţii tranzitorii şi finale70. Rezultatul final al calculului amenzii nu poate fi mai mic de 0,5% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din lege, sau în anul imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) din lege, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (2) din lege. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. 71. Rezultatul final al calculului amenzii nu poate depăşi, în niciun caz, 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) din lege, sau în anul imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii, potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) din lege. În situaţia în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii întreprinderea nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de întreprindere. 72. În cazul întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi nou-înfiinţate care nu a înregistrat cifră de afaceri în anul anterior sancţionării, amenda calculată potrivit prezentelor instrucţiuni nu poate fi mai mică de 15.000 lei şi nu poate depăşi 2. 500.000 lei, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (2) din lege. 73. Minimul prevăzut de lege în cazul contravenţiilor reglementate la art. 55 alin. (1) din lege poate fi diminuat doar în situaţia prevăzută de art. 57 alin. (2) din lege. 74. Atunci când, în urma aplicării criteriilor de individualizare prevăzute la cap. II şi III, pragul de 10% din cifra de afaceri totală, prevăzut la art. 55 din lege, este depăşit, amenda se reduce la 10% din cifra de afaceri totală a contravenientului. 75. În cazul investigaţiilor declanşate anterior intrării în vigoare a prevederilor Ordinului de punere în aplicare a prezentelor instrucţiuni, în ceea ce priveşte acordarea unui tratament favorabil întreprinderilor care recunosc săvârşirea unei fapte potrivit prevederilor art. 57 din lege, se aplică prevederile legale în vigoare la data declanşării lor. 76. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni. Anexa nr. 1 la instrucţiuni PROCES-VERBAL al întâlnirii din data de ……. 
Norme de aplicare
(2) Prescripţia dreptului Consiliului Concurenţei de a aplica sancţiuni începe să curgă de la data săvârşirii încălcării. În cazul încălcărilor care au caracter de continuitate sau de repetabilitate, prescripţia începe să curgă de la data încetării ultimului act sau fapt anticoncurenţial în cauză.Articolul 64(1) Orice acţiune întreprinsă de către Consiliul Concurenţei în scopul unei examinări preliminare sau în scopul investigării unei încălcări a legii întrerupe cursul termenelor de prescripţie prevăzute la art. 63. Întreruperea termenului de prescripţie produce efect de la data comunicării acţiunii întreprinse de către Consiliul Concurenţei, făcută către cel puţin un operator economic sau o asociaţie de operatori economici care a participat la săvârşirea încălcării legii.(2) Acţiunile ce pot fi întreprinse de către Consiliul Concurenţei şi care întrerup cursul termenului de prescripţie includ, în principal, următoarele:a) solicitări de informaţii, în scris;b) ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei de declanşare a unei investigaţii;c) desfăşurarea de inspecţii;d) comunicarea raportului de investigaţie.(3) Întreruperea termenului de prescripţie îşi produce efectele faţă de toţi operatorii economici sau asociaţiile de operatori economici care au participat la săvârşirea încălcării legii.(4) În cazul întreruperii termenului de prescripţie, un nou termen, cu o durată similară, începe să curgă de la data la care Consiliul Concurenţei a întreprins una dintre acţiunile menţionate la alin. (2). Termenul de prescripţie va expira cel mai târziu în ziua în care se împlineşte perioada egală cu dublul termenului de prescripţie, aplicabil pentru săvârşirea încălcării în cauză, în situaţia în care Consiliul Concurenţei nu a impus niciuna dintre sancţiunile prevăzute de prezenta lege.(5) Termenul de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor se suspendă pe durata în care decizia Consiliului Concurenţei se află pe rolul instanţelor de judecată.Articolul 65(1) Fapta oricărei persoane care exercită funcţia de administrator, reprezentant legal ori care exercită în orice alt mod funcţii de conducere într-o întreprindere de a concepe sau organiza, cu intenţie, vreuna dintre practicile interzise potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi care nu sunt exceptate potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ori cu amendă şi interzicerea unor drepturi.(2) Nu se pedepseşte persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă organelor de urmărire penală participarea sa la comiterea infracţiunii prevăzute la alin. (1), permiţând astfel identificarea şi tragerea la răspundere penală a celorlalţi participanţi.(3) Persoana care a comis infracţiunea prevăzută de alin. (1), iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit această infracţiune beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.(4) Instanţa judecătorească dispune afişarea sau publicarea hotărârii definitive de condamnare.Articolul 66(1) Independent de sancţiunile aplicate potrivit prevederilor prezentei legi, dreptul la acţiune al persoanelor fizice şi/sau juridice pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat lor printr-o practică anticoncurenţială prohibită potrivit prevederilor prezentei legi sau ale art. 101 şi/sau 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene rămâne rezervat.(2) Dacă un bun sau serviciu este achiziţionat la un preţ excesiv, nu se poate considera că nu s-a produs un prejudiciu datorită faptului că bunul sau serviciul a fost revândut.Alineatul (2) din Articolul 66, Capitolul VI a fost fost repus în vigoare, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(3) Întreprinderea care beneficiază de imunitate la amendă nu răspunde solidar pentru prejudiciile cauzate prin participarea sa la o practică anticoncurenţială interzisă la art. 5 din prezenta lege, precum şi la art. 101 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, practică sancţionată de autoritatea de concurenţă.Alineatul (3) din Articolul 66, Capitolul VI a fost fost repus în vigoare, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(4) Atunci când există o decizie a Consiliului Concurenţei prin care este sancţionată o practică anticoncurenţială, în soluţionarea cererilor privind acordarea de despăgubiri, instanţele vor putea solicita Consiliului Concurenţei documentele din cadrul dosarului care a stat la baza emiterii deciziei. În acest scop, primind aceste documente, instanţele vor asigura respectarea confidenţialităţii informaţiilor reprezentând secrete de afaceri, precum şi a altor informaţii calificate drept confidenţiale.Alineatul (4) din Articolul 66, Capitolul VI a fost fost repus în vigoare, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(5) Persoanele fizice sau juridice, care se consideră prejudiciate printr-o practică anticoncurenţială interzisă de prezenta lege, vor putea formula cerere privind acordarea de despăgubiri în termen de 2 ani de la data la care decizia Consiliului Concurenţei, pe care se întemeiază acţiunea în subsidiar, a rămas definitivă ori a fost menţinută, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.Alineatul (5) din Articolul 66, Capitolul VI a fost fost repus în vigoare, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020.(6) Acţiunea în justiţie va putea fi intentată pentru consumatori şi de către asociaţiile de protecţia consumatorilor legal înregistrate, precum şi de către asociaţiile profesionale sau patronale pentru membrii acestora afectaţi de o practică anticoncurenţială, pe baza atribuţiilor acestora şi a împuternicirilor primite în acest sens, după caz.(7) Consiliul Concurenţei poate înainta observaţii instanţelor naţionale cu privire la aspecte privind aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 din prezenta lege, precum şi a prevederilor art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în condiţiile prevăzute în Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare.(8) În toate cazurile în care instanţele naţionale aplică, în mod direct, prevederile art. 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, după comunicarea către părţi a hotărârii susceptibile de exercitare a unei căi de atac, acestea vor transmite, de îndată, o copie a hotărârii către Comisia Europeană, prin intermediul Consiliului Concurenţei.Capitolul VII Dispoziţii comune şi finaleArticolul 67(1) Cifra de afaceri prevăzută la art. 12 este suma veniturilor realizate din vânzările de produse şi/sau din prestările de servicii realizate de întreprindere în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrărilor intracomunitare.(2) Când o operaţiune de concentrare economică are loc în modalitatea prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b), prin cumpărare de elemente de activ, din cifra de afaceri stabilită potrivit prevederilor alin. (1) va fi luată în considerare numai suma aferentă activelor constituind obiect al tranzacţiei.(3) Dacă, în cursul unei perioade de 2 ani, două sau mai multe tranzacţii de felul celor prevăzute la alin. (2) au loc între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca o singură operaţiune de concentrare economică, realizată la data ultimei tranzacţii.Articolul 68Cifrele de afaceri prevăzute în prezenta lege sunt înlocuite:a) pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, cu suma veniturilor, definite prin instrucţiuni adoptate de Consiliul Concurenţei, după deducerea impozitelor şi a taxelor legate direct de acestea;b) pentru societăţile de asigurări, cu valoarea primelor brute încasate sau de încasat, conform contractelor de asigurări încheiate de către sau în numele societăţilor de asigurare, inclusiv primele plătite reasigurătorilor, după deducerea impozitelor şi a taxelor percepute asupra cuantumului primelor individuale de asigurare sau a volumului total al acestora, identificate de către Consiliul Concurenţei prin instrucţiuni.Articolul 69În scopul aplicării prevederilor art. 12, dar fără a contraveni dispoziţiilor art. 67 alin. (2) şi (3), dacă vreuna dintre întreprinderile avute în vedere la aplicarea prevederilor art. 12 face parte dintr-un grup de întreprinderi, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a respectivului grup, conform situaţiilor financiare anuale consolidate.Articolul 70(1) Persoana care a exercitat o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de specialitate în cadrul Consiliului Concurenţei, care doreşte să exercite o activitate profesională în sectorul privat, remunerată sau nu, în termen de trei ani de la data încetării mandatului sau a raporturilor de serviciu, notifică Consiliul Concurenţei cu privire la aceasta, solicitând în prealabil avizul favorabil al autorităţii de concurenţă. În cazul în care activitatea ce urmează a fi desfăşurată în sectorul privat are legătură cu domeniul economic circumscris activităţii exercitate la Consiliul Concurenţei de persoana interesată în decursul ultimilor trei ani de exercitare a funcţiei şi poate fi incompatibilă cu interesele legitime ale autorităţii, Consiliul Concurenţei poate, luând în considerare interesul instituţiei, fie să emită un aviz negativ faţă de solicitarea adresată, fie să adopte un aviz favorabil care să conţină obligaţia respectării în exercitarea activităţii a oricăror condiţii pe care le consideră adecvate.(2) Avizul prevăzut la alin. (1) se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării, după consultarea comisiei paritare în cazul inspectorilor de concurenţă, respectiv a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei în cazul persoanelor ce au avut calitatea de membru al Consiliului Concurenţei. La expirarea acestui termen, lipsa unui aviz se consideră a constitui o avizare favorabilă tacită.(3) În situaţia în care persoana care a exercitat o funcţie de demnitate publică sau funcţie publică de specialitate nu solicită avizul sau nu se conformează avizului Consiliului Concurenţei, autoritatea se poate adresa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti, solicitând, după caz, următoarele:a) obligarea persoanei în cauză la respectarea avizului;b) încetarea activităţilor care sunt incompatibile cu interesul legitim al autorităţii de concurenţă;c) obligarea persoanei în cauză la plata de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin nesolicitarea sau nerespectarea avizului.(4) La încetarea mandatului, respectiv a raporturilor de serviciu, persoana care a exercitat o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de specialitate în cadrul Consiliului Concurenţei are obligaţia de a da o declaraţie prin care atestă că a luat cunoştinţă de prevederile prezentului articol şi se obligă să le respecte.(5) Modelul cererii de solicitare a avizului, condiţiile acordării acestuia, precum şi al declaraţiei prevăzute la alin. (4) vor fi stabilite prin instrucţiuni ale Consiliului Concurenţei.Articolul 71(1) Condiţia stării de sănătate corespunzătoare pentru ocuparea unei funcţii publice specifice de inspector de concurenţă se atestă pe bază de examen medical de specialitate şi testare psihologică, care se efectuează în unităţi specializate, la solicitarea Consiliului Concurenţei. Poate participa la concurs candidatul declarat apt din punct de vedere psihologic şi medical.(2) Angajaţii Consiliului Concurenţei au obligaţia de a se prezenta anual la examenul medical de specialitate şi testare psihologică, efectuat în unităţi specializate, la solicitarea instituţiei, pentru a atesta starea de sănătate corespunzătoare exercitării atribuţiilor specifice.Articolul 72Eliminat.Articolul 72, Capitolul VII a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 39 din 31 mai 2017, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 08 iunie 2017, conform DECIZIEI nr. 239 din 3 iunie 2020, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 649 din 23 iulie 2020, începând cu data de 6 septembrie 2020. INSTRUCȚIUNI din 15 iulie 2019Capitolul VII Dispoziţii finale44. Orice declaraţie înaintată de o întreprindere Consiliului Concurenţei potrivit prezentelor instrucţiuni face parte integrantă din dosarul cauzei. Aceasta nu poate fi divulgată sau utilizată în alte scopuri decât pentru aplicarea art. 5 alin. (1) din lege şi/sau a art. 101 alin. (1) din TFUE.45. Accesul la declaraţii este acordat doar părţilor implicate, cu condiţia să se angajeze, împreună cu reprezentanţii legali care primesc acces în numele lor, să nu realizeze copii, prin mijloace mecanice sau electronice, ale oricăror informaţii din declaraţiile la care este acordat accesul. Aceste persoane trebuie să asigure faptul că informaţiile obţinute din declaraţie vor fi utilizate doar pentru scopurile menţionate la pct. 44. Altor persoane, precum autorii plângerilor, de exemplu, nu li se va acorda accesul la declaraţii. Consiliul Concurenţei consideră că acest tip de protecţie specifică nu se mai justifică din momentul în care solicitantul dezvăluie unor terţe persoane conţinutul cererii.46. Consiliul Concurenţei nu ia nicio hotărâre în ceea ce priveşte oportunitatea acordării imunităţii condiţionate sau oportunitatea recompensării vreunei solicitări de clemenţă în cazul în care se constată că solicitarea se referă la încălcări care intră sub incidenţa termenului de prescripţie de 5 ani, prevăzut la art. 63 alin. (1) lit. b) din lege, deoarece o astfel de cerere nu ar avea obiect.47. Consiliul Concurenţei are obligaţia să asigure, la cererea întreprinderii care solicită clemenţă, confidenţialitatea cu privire la identitatea acesteia, până la momentul comunicării raportului de investigaţie.
Reproducem mai jos prevederile art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015, precum şi prevederile art. II din Legea nr. 347/2015 care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 21/1996 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actelor modificatoare:
"Art. II. - De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă*), investigaţiile declanşate în baza art. 5 alin. (1) lit. f) şi g) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi declanşate în baza dispoziţiilor generale ale art. 5 alin. (1), iar investigaţiile declanşate în baza art. 6 alin. (1) lit. e) şi f) din acelaşi act normativ se consideră a fi declanşate în baza dispoziţiilor generale ale art. 6 alin. (1).";
*) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 30 iunie 2015.
"Art. II. - Regulamentele şi instrucţiunile Consiliului Concurenţei necesare punerii în aplicare a Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, vor fi emise în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi."**)
**) Legea nr. 347/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 29 decembrie 2015.
