REGLEMENTĂRI din 8 decembrie 2005 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1**)
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005Data intrării în vigoare 21-12-2005
Aprobate de ORDINUL nr. 2.133 din 8 decembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
Pct. 44 şi 45 ale art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012 prevăd:
44. În cuprinsul reglementărilor, sintagma "persoană juridică" se înlocuieşte cu sintagma "operator economic sau instituţie publică", iar termenul "pneu" se înlocuieşte cu termenul "anvelopă".
45. În cuprinsul reglementărilor, termenul "măsurătorii" se înlocuieşte cu termenul "măsurării".
Conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, în cuprinsul textului, sintagmele "locuri pe scaune", "vehicul rutier" şi "siguranţa circulaţiei rutiere" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri şezând", "vehicul" şi "siguranţa rutieră".
Conform pct. 37 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, în cuprinsul ordinului, sintagmele "locuri şezând" şi "siguranţa rutieră" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri pe scaune" şi "siguranţa circulaţiei rutiere".
Potrivit pct. 39 și 40 ale art. I din ORDINULUI nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018, în tot cuprinsul reglementărilor, cu excepţia anexelor, termenul defect se înlocuieşte cu termenul deficienţă.
De asemenea, termenul defect se înlocuieşte cu termenul deficienţă în anexa nr. 2 la reglementări, la literele G şi H, în anexa nr. 4 la reglementări şi în anexa nr. 5 la reglementări.
Înlocuirea termenilor s-a realizat direct în textul formei consolidate.La data de 23-07-2012 Titlul reglementărilor a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012La data de 20-05-2018 Titlul Reglementărilor a fost modificat de Punctul 7, Articolul I ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Prezentele reglementări stabilesc cerinţele specifice privind organizarea şi funcţionarea sistemului de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, precum şi metodologia de efectuare a inspecţiei tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, cu ajutorul tehnicilor şi echipamentelor disponibile, fără demontarea sau îndepărtarea unor părţi ale vehiculului, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România şi a existenţei dotărilor obligatorii, din punctul de vedere al siguranţei rutiere, protecţiei mediului şi folosinţei conform destinaţiei.(2) ITP cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele:a) inspecţia tehnică privind siguranţa rutieră;b) inspecţia tehnică privind protecţia mediului;c) inspecţia tehnică privind încadrarea în categoria de folosinţă conform destinaţiei, avându-se în vedere caracteristicile de siguranţă şi de mediu obligatorii în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul modificării constructive ori echipării ulterioare.La data de 20-05-2018 Articolul 1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 2Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei. Informaţiile privind gradul de uzură şi starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obţin de către deţinător cu ocazia lucrărilor de întreţinere sau de reparaţii.La data de 02-08-2014 Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 3(1) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(2) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(3) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (3) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (4) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4^1) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate de RAR şi de persoanele autorizate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, şi ale Regulamentului (UE) 2016/679.La data de 21-01-2020 Alineatul (4^1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(4^2) Abrogat.La data de 21-01-2020 Alineatul (4^2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(5) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (5) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(6) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (6) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde: a) supravegherea tehnică a staţiilor de inspecţie tehnică periodică, denumite în continuare SITP, inclusiv prin mijloace informatice, prin analiza rezultatelor ITP folosind metode statistice;b) controlul executării ITP, inclusiv prin reverificări efectuate de RAR în SITP la vehiculele inspectate în cadrul acestor SITP;c) controlul executării ITP prin reverificare în reprezentanţele RAR a vehiculelor inspectate în SITP autorizate;d) controlul tehnic în trafic;e) verificări incognito, opţional cu utilizarea unui vehicul cu deficienţe cunoscute;f) controlul executării ITP în urma contestaţiilor;g) controlul executării ITP în urma reclamaţiilor.La data de 20-05-2018 Alineatul (7) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, şi prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerinţele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;b) Vehiculul va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective, atât a vehiculului inspectat, cât şi a modului în care inspectorul tehnic a respectat cerinţele şi procedura de efectuare a ITP, inclusiv prin asistarea acestuia la efectuarea ITP conform planului de operaţiuni aplicabil;La data de 21-01-2020 Litera b) din Alineatul (8) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020c) inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală, înregistrări video etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral cerinţele şi procedura de efectuare a ITP, precum şi planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului.La data de 21-01-2020 Litera c) din Alineatul (8) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(8^1) În cazul reverificării prevăzute la alin. (7) lit. b), inspectorul RAR desemnat în acest scop poate modifica rezultatul ITP:– în cazul în care constată că inspectorul tehnic a menţionat în mod eronat în raportul de ITP DMa şi/sau DP;– în cazul în care constată că inspectorul tehnic nu a menţionat în raportul de ITP DMa şi/sau DP existente.La data de 20-05-2018 Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.Articolul 4În funcţie de categorie, destinaţie şi masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:La data de 23-07-2012 Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepţia celor din clasa I;La data de 23-07-2012 Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.La data de 23-07-2012 Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 5(1) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(2) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcţie de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:a) la 6 luni:i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;La data de 02-08-2014 Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;La data de 15-06-2015 Pct. ii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.iii) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.La data de 15-06-2015 Pct. iii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.iv) autoturismele cu care se efectuează transport alternativ, astfel cum acesta este definit în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 204/2019.La data de 21-01-2020 Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost completată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020b) la 1 an:i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;ii) remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;La data de 23-07-2012 Pct. iii) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.iv) autovehicule speciale ambulanţă.v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.La data de 23-07-2012 Pct. v) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.vi) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la lit. a) pct. iii).La data de 15-06-2015 Pct. vi) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.c) la 2 ani:i) mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluri;La data de 16-02-2012 Pct. i) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, respectiv la 1 an în cazul autovehiculelor care au o vechime de cel puţin 12 ani, cu excepţia vehiculelor de interes istoric;La data de 20-05-2018 Litera ii) din Litera c) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018iii) maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepţia maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h;La data de 02-08-2014 Pct. iii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.iv) remorci şi semiremorci cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, cu următoarele excepţii:- remorci şi semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care periodicitatea este de un an;- remorci şi semiremorci apicole, precum şi rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.La data de 02-08-2014 Pct. iv) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.v) tractoare cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.La data de 23-07-2012 Pct. v) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.d) abrogată;La data de 02-08-2014 Lit. d) a alin. (3) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3^1) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei inspecţii tehnice periodice la 3 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.La data de 20-05-2018 Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învăţarea conducerii auto, precum şi autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.La data de 15-06-2015 Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4^1) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.La data de 02-08-2014 Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".(4^2) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepţia autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.La data de 23-07-2012 Alin. (4^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socoteşte de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.(6) Vechimea autovehiculelor prezentate la ITP se stabileşte prin diferenţa dintre anul finalizării ITP şi anul fabricaţiei înscris în rubrica aferentă din cartea de identitate a vehiculului.La data de 20-05-2018 Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 6Abrogat.La data de 20-05-2018 Articolul 6 din Capitolul I a fost abrogat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 7(1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competiţiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii) care nu deţin atestat tehnic, la vehiculele radiate din evidenţă care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum şi inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare ori a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.(2) ITP la tractoarele agricole sau forestiere şi la maşinile şi utilajele autopropulsate pentru lucrări poate fi efectuată şi cu laboratoare mobile din dotarea RAR.(3) ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu carburanţi alternativi se efectuează în staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.La data de 21-01-2020 Articolul 7 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020Articolul 8(1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze şi remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.La data de 23-07-2012 Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "certificării" cu sintagma "agreării" şi de pct. 39 al art. I din acelaşi act normativ, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(2) Abrogat.La data de 15-06-2015 Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3) ITP la autovehiculele pentru competiţii sportive şi la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ţinându-se seama de cerinţele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.La data de 23-07-2012 Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricaţiei.(5) ITP la vehiculele înmatriculate în alte state se efectuează în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, cu excepţia cazurilor în care se specifică altfel.La data de 20-05-2018 Articolul 8 din Capitolul I a fost completat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Capitolul II Organizarea SITPArticolul 9(1) SITP este o (sub)unitate care aparţine unui operator economic sau unei instituţii publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înfiinţare desfăşurarea de activităţi de testări şi analize tehnice. SITP poate funcţiona numai dacă deţine autorizaţie tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spaţiul destinat activităţii de ITP trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale operatorului economic sau instituţiei publice şi toată aparatura destinată acestei activităţi trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de operatorul economic sau instituţia publică respectivă.La data de 16-02-2012 Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi reparaţii în timpul programului pentru efectuarea ITP.(3) Utilajele şi aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare şi pentru verificarea calităţii reparaţiilor şi reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparaţii, în baza unui document de lucru însoţitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).Articolul 10(1) SITP trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:1. SITP pentru clasa Ia) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite şi un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.c) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;La data de 20-05-2018 Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017d) dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm;La data de 20-05-2018 Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 20172. SITP pentru clasa a II-a şi/sau a III-aa) canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V. Canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a trebuie echipat cu un dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punţi, cu iluminare corespunzătoare şi, dacă este cazul, cu sistem de ventilaţie;La data de 20-05-2018 Litera a) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lăţime de minimum 0,8 m şi lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;La data de 16-02-2012 Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară şi dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălţime de minimum 1,5 m.d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a; platformele (cel puţin două plăci acţionate electric) trebuie să permită mişcări şi în sensuri opuse, atât pentru deplasările pe direcţia longitudinală, cât şi pentru deplasările pe direcţia transversală faţă de canalul de vizitare. Deplasarea platformelor trebuie să fie comandată de către inspectorul tehnic de la postul de inspecţie (în canalul de vizitare).Platformele culisante aflate în dotarea SITP de clasa a III-a trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice:(i) mişcare longitudinală şi transversală de cel puţin 95 mm;(ii) viteza mişcării longitudinale şi transversale între 5 cm/s şi 15 cm/s.Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate sunt necesare platouri cu minimum opt mişcări.La data de 20-05-2018 Litera d) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017e) instalaţie pentru evacuarea forţată a gazelor arse;f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITPa) pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataşa1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.La data de 21-01-2020 Litera a1) din Litera a) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.a5) cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3;ii) pentru masă - clasa de exactitate 2.a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:La data de 16-02-2012 Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata faţă şi spate, în momentul efectuării probei;iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staţionare);v) roţile verificate(faţă/spate) şi valorile forţelor de frânare măsurate;vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi de staţionare).vii) Abrogat.La data de 21-01-2020 Punctul vii) din Litera a8) , Litera a) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică şi care au dispozitiv de fixare faţă/spate pe durata încercării frânelor.b) pentru clasa a II-a şi a III-ab.1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0-10 atm), în conformitate cu anexa A la Standardul ISO 21069-1 privind cerinţele tehnice pentru încercarea sistemelor de frânare ale vehiculelor utilizând un stand cu role. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă. Standul de frânare cu role trebuie echipat cu instalaţii pentru încercarea sistemelor de frânare pneumatice, cum ar fi manometre, conectori şi furtunuri;La data de 20-05-2018 Litera b.1 din Litera b) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017b.2. b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a şi de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.b.3. b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.b.4. standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.La data de 23-07-2012 Lit. b.4 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.b.5. în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecţie a rolelor.b.6. standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare, a forţei de apăsare la pedală şi a presiunii în instalaţia de frânare pneumatică şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.b.7. cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3;ii) pentru forţa de apăsare la pedală - clasa de exactitate 2;iii) iii) pentru presiunea din instalaţia de frânare pneumatică - clasa de exactitate 1;iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.b.8. programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare, precum şi a dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi axe pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.b.9. pentru ITP la autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă, staţia trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.b.10. standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.b.11. programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) şi valorile forţelor de frânare măsurate;vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);vii) vii) valorile dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);viii) viii) valoarea măsurată a forţei de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forţei maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerinţă se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;ix) valoarea măsurată a presiunii din instalaţia de frânare pneumatică.b.12. nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare şi dezechilibre, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.b.13. b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracţiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate şi înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.2. Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)2.1. Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puţin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% şi a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară şi alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) şi ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);2.2. Pentru staţiile care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze conform Directivei 2014/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare (reformare) sau conform cu OIML R 99 - Instrumente pentru măsurarea emisiilor de evacuare ale vehiculelor, clasa I, cu precizie de minimum:± 0,06 % vol pentru CO;± 0,5 % vol pentru CO_2;± 0,1 % vol pentru O_2;± 12 ppm vol pentru HC.La data de 20-05-2018 Punctul 2.2. din Punctul 2. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 20172.3. Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.2.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.2.5. Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:La data de 16-02-2012 Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".a) data, ora şi minutul efectuării probei;b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;c) turaţia de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;d) valoarea CO(cor) la turaţia de mers în gol încet;e) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol încet;f) turaţia de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;g) valoarea CO sau CO(cor) la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;h) valoarea coeficientului lambda la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;i) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol accelerat.2.6. Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.3. Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)3.1. Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parţial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1).
*1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziţii uniforme privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare3.2. Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.3.3. Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.3.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiilefabricantului.3.5. 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.La data de 02-08-2014 Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.3.6. Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).3.7. Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:a) data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;c) timpul de bază;d) turaţia de mers în gol încet;e) turaţia de mers în gol maximă (de regulator);f) indicele de opacitate măsurat;g) media aritmetică a indicilor de opacitate măsuraţi pentru cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă valide.La data de 20-05-2018 Punctul 3.7. din Punctul 3. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 20183.8. Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.La data de 16-02-2012 Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mmLa data de 16-02-2012 Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi standul de frânare cu role.8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehiculele specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri, precum şi pentru maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h.)La data de 21-01-2020 Primul paragraf de la punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:a) marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;b) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);d) valoarea deceleraţiei;e) valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).Decelerometrele care nu măsoară continuu trebuie să înregistreze măsurătorile cel puţin de 10 ori pe secundă.La data de 20-05-2018 Punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 20179. Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin inerţie.10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepţia SITP dotate cu decelerometru.11. Calculator pentru evidenţa ITP (desktop):La data de 16-02-2012 Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.11.1. Calculatorul trebuie să aibă următoarea configuraţie minimală:a) procesor: minimum 1,5 Ghz;b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;c) CD-ROM sau CD-W;d) placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;e) port paralel şi port USB;f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afişarea datei şi orei prelevării imaginii.13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.15. Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi): 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).17. Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.La data de 16-02-2012 Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.19. Dispozitiv de conectare la interfaţa electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 201720. Dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL în cazul în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalaţii de alimentare GPL/GNC/GNL.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 201721. Dispozitivele menţionate anterior la pct. 2 şi 3 pot fi combinate într-un dispozitiv compus, cu condiţia ca acesta să nu afecteze precizia fiecărui dispozitiv individual.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării activităţii, menţinerea temperaturii între 5°C şi 37°C.(4) Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această activitate sau prin alte mijloace software.(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformităţii realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor:
Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal şi obligatoriu au aprobare de model în România sau aprobare de model CE.La data de 21-01-2020 Tabelul de la alin. (5) al art. 10, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(6) Certificatele de etalonare pot fi emise şi de laboratoare acreditate de RENAR.(6^1) Cu excepţia cazului în care legislaţia UE şi legislaţia naţională aferentă conţin dispoziţii contrarii, intervalul dintre două calibrări succesive nu trebuie să depăşească:i) 24 de luni pentru măsurarea masei şi a presiunii;ii) 24 de luni pentru măsurarea forţelor;iii) 12 luni pentru măsurarea emisiilor de gaze.La data de 20-05-2018 Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(7) SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:a) lărgime de bandă: minimum 128 kbps;b) timpul de răspuns: maximum 200 ms;c) rata erorilor: aprox. 1/1000;d) sla: minimum 99,99%.(8) În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziţia RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziţia RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica în cadrul SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă şi a versiunii de soft declarate.La data de 02-08-2014 Alin. (8) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(8^1) SITP trebuie să asigure posibilitatea imprimării certificatului de inspecţie tehnică periodică.La data de 02-08-2014 Alin. (8^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(9) SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanenţă activităţii de ITP.(9^1) SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activităţii efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată pe o perioadă de 6 luni de la data efectuării ITP. Aceste înregistrări vor fi puse la dispoziţia RAR în scopul monitorizării activităţii de ITP.Sistemul de supraveghere video necesar trebuie să conţină minimum două camere de supraveghere şi un înregistrator digital DVR (Digital Video Recorder) care să permită înregistrarea la rezoluţii înalte HD (High Definition), având caracteristicile tehnice corelate cu dimensiunile şi particularităţile spaţiului destinat activităţii de ITP; sistemul trebuie să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure înregistrarea continuă a activităţilor desfăşurate pe linia de ITP. Sistemul de supraveghere video instalat în fiecare SITP trebuie să asigure următoarele funcţionalităţi:a) să permită vizualizarea tuturor înregistrărilor realizate pe un ecran corespunzător şi accesibil inspectorului RAR;b) să permită înregistrarea şi vizualizarea pe fluxul de ITP a vehiculului inspectat, a culorii exacte a acestuia şi a plăcii/plăcilor cu numărul de înmatriculare, indiferent de condiţiile de iluminare existente;c) să permită înregistrarea activităţii de pe linia de ITP pe durata maximă de funcţionare, respectiv de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00;d) să permită înregistrarea şi vizualizarea corespunzătoare a indicaţiilor afişajului/afişajelor analogic/analogice sau a indicatoarelor analogice ale standului/standurilor de frânare instalate pe linia de ITP;e) să permită stocarea înregistrărilor realizate, vizualizarea lor selectivă pe toată durata stocării şi ştergerea automată a înregistrărilor realizate după 6 luni de la data preluării lor.În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP se acceptă utilizarea unui singur sistem de supraveghere video, cu condiţia ca acesta să fie astfel proiectat, dotat şi instalat încât să asigure toate funcţionalităţile prevăzute la lit. a)-e) pentru toate liniile de ITP utilizate, iar acestea să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.La data de 01-11-2016 Alineatul (9^1) din Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(10) În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 - 6, 8 şi 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiţia ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.(11) Reprezentanţele RAR şi SITP trebuie să respecte specificaţiile producătorilor referitoare la întreţinerea infrastructurii şi a aparaturii de inspecţie.La data de 20-05-2018 Articolul 10 din Capitolul II a fost completat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 10^1(1) SITP vor deţine în mod obligatoriu următoarele:a) registru de control al staţiei;b) formulare-tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului şi ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la reglementări;c) formular-tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;d) ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;e) elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;f) norme tehnice şi instrucţiuni de utilizare a aparaturii;g) avizier care va cuprinde:(i) autorizaţia tehnică a staţiei, în copie (faţă-verso);(ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;(iii) tarifele de ITP;(iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;(v) precizarea actelor necesare efectuării ITP;(vi) programul de lucru al SITP;(vii) schiţa fluxului de efectuare a ITP;(viii) instrucţiunile şi dispoziţiile specifice de detaliere şi precizare a prezentelor reglementări, pentru care se prevede în mod expres a fi afişate la avizier;h) dosarul staţiei, care va cuprinde documentele ce atestă funcţionarea legală a SITP: (i) în original: autorizaţia tehnică, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum şi tarifele pentru ITP;(ii) în copie: raportul de evaluare a capabilităţii tehnice şi contractul de franciză;(iii) certificatele de atestare sau reatestare ale inspectorilor tehnici, în format letric;i) dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;j) registru de evidenţă a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calităţii reglajelor sau reparaţiilor.(2) De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afişa la loc vizibil sau va pune la dispoziţie, la cerere, prezentele reglementări.La data de 01-06-2023 Capitolul II a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023Capitolul II^1 Atestarea personalului care efectuează ITPLa data de 01-06-2023 Actul a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023Articolul 11(1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 7^1.(1^1) Atestarea persoanelor care efectuează ITP se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, prin care se certifică, pe baza unei examinări teoretice şi a unei examinări practice, dobândirea cunoştinţelor necesare efectuării activităţii de ITP.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^2) În urma absolvirii programului de atestare, RAR eliberează persoanei respective un certificat de atestare în format electronic, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^3) Certificatul de atestare reprezintă un document în format electronic care certifică dreptul persoanei căreia i-a fost eliberat de a efectua ITP pentru clasele de ITP şi categoriile de vehicule precizate în certificat pe o perioadă de 2 ani de la data absolvirii programului de atestare. La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^4) Certificatul de atestare poate fi accesat şi descărcat în format letric de inspectorul tehnic şi de persoanele competente din cadrul RAR.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^5) Dreptul de efectuare a ITP se prelungeşte periodic, pentru perioade succesive de 2 ani, în urma absolvirii unui program de reatestare organizat de RAR, prin care se certifică, pe baza unei examinări teoretice şi a unei examinări practice, menţinerea şi actualizarea cunoştinţelor necesare efectuării activităţii de ITP.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^6) În urma absolvirii programului de reatestare, RAR eliberează persoanei respective un certificat de reatestare în format electronic, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^7) Certificatul de reatestare reprezintă un document în format electronic care prelungeşte dreptul persoanei căreia i-a fost eliberat de a efectua ITP pentru clasele de ITP şi categoriile de vehicule precizate în certificat pe o perioadă de 2 ani de la data absolvirii programului de reatestare.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^8) Certificatul de reatestare poate fi accesat şi descărcat în format letric de inspectorul tehnic şi de persoanele competente din cadrul RAR.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(1^9) Atestarea/Reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 7^1.La data de 01-06-2023 Articolul 11 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(2) Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere îşi pierde dreptul de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoştinţa RAR anularea sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligaţia predării la RAR a ştampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.La data de 22-12-2017 Articolul 11 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 12Abrogat.La data de 01-06-2023 Articolul 12 din Capitolul II a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023Capitolul III Cerinţe şi proceduriArticolul 13ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă:La data de 23-07-2012 Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".a) certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizaţia provizorie de circulaţie;b) cartea de identitate a vehiculului.Articolul 14Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, şasiul, ansamblurile şi subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.La data de 23-07-2012 Art. 14 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 15La ITP se execută operaţiunile prevăzute în Planul de operaţiuni, al cărui model este prevăzut, în funcţie de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 şi 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operaţiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcţie de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepţia identificării, care va fi prima operaţiune efectuată.La data de 23-07-2012 Art. 15 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 16(1) Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.La data de 23-07-2012 Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(2) Deficiențele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR în una dintre următoarele grupe: deficiență minoră (DMi), deficiență majoră (DMa) sau deficiență periculoasă (DP), definite în conformitate cu planurile de operaţiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 2^1 la reglementări. Este obligatorie menţionarea pe raportul de ITP a tuturor deficiențelor constatate, indiferent de grupa în care a fost încadrat deficiența.La data de 02-08-2014 Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3) Prima operaţiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.(4) În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind îndrumată la o reprezentanţă RAR sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformităţi legate de identificare.La data de 15-06-2015 Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(5) Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului şi tipului de ITP efectuată, precum şi verificarea dotărilor obligatorii.La data de 23-07-2012 Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(5^1) În scopul verificării odometrului, în cazul unui autovehicul echipat cu un astfel de dispozitiv, RAR pune la dispoziţia inspectorilor tehnici informaţiile de la ITP anterioară efectuată în România.La data de 20-05-2018 Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(6) În continuare se procedează după cum urmează:a) Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate în planul de operaţiuni corespunzător sau prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:i) consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi»;ii) semnează şi ştampilează raportul, îl înregistrează în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice şi aplică pe raport matca elementului de securizare;iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează şi ştampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacţie/numărul de înregistrare al ITP aşa cum apare în aplicaţia informatică de evidenţă şi aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător, a cărui serie este indicată de calculator ulterior înregistrării în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice; La data de 21-01-2020 Punctul iii) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020iv) emite certificatul de inspecţie tehnică periodică, îl verifică din punctul de vedere al conţinutului, îl semnează, îl ştampilează şi îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;La data de 21-01-2020 Punctul iv) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020v) aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din faţă ecusonul corespunzător ITP, cu excepţia remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roţi şi a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate;vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el ataşându-se, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare. Suplimentar, pentru autovehiculele echipate cu tahograf digital, ataşează şi două rapoarte zilnice de activitate, unul pentru ziua efectuării ITP şi al doilea pentru precedenta zi cu activitate, cea mai apropiată de ziua efectuării ITP, rapoarte listate de conducătorul autovehiculului la finalizarea ITP.La data de 01-11-2016 Punctul vi) din Litera a) , Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul «ITP TAXI». Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învăţarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul «ITP ŞCOALĂ».În vederea menţionării textelor „ITP TAXI“ şi „ITP ŞCOALĂ“ este obligatorie verificarea existenţei şi a valabilităţii Certificatului de agreare TAXI, respectiv a Certificatului de agreare ŞCOALĂ.La data de 20-05-2018 Litera a) din Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost completata de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Nu se va efectua pentru acelaşi autovehicul simultan ITP pentru activităţile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) şi, respectiv, de învăţare a conducerii auto (ŞCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activităţi.La data de 15-06-2015 Al treilea paragraf de la lit. a) a alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.b) În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanţele RAR pentru inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate deficiențele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate deficiențe sau prezintă numai deficiențe încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:i) consemnează în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun Tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate deficiențe]»;ii) semnează şi ştampilează raportul şi aplică pe raport matca elementului de securizare;iii) consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate deficiențe]»;iv) semnează şi ştampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activităţii şi aplică elementul de securizare;v) înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a prezentat vehiculul la inspecţia tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare; în acest caz nu se fac menţiuni în anexa la certificatul de înmatriculare;vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menţionându-se la rubrica «Deficiențe constatate» numărul, seria şi emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se ataşează, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare.În cazul în care se constată alte deficiențe conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul de înmatriculare a fost reţinut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilităţii acesteia ori dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reţinerii certificatului de înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanţele RAR. În acest caz se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerinţele precizate anterior, iar elementul de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera şi completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.c) Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanţele RAR şi în cazul în care ITP a fost anulată în condiţiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere - RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 510/230/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se cerinţele precizate anterior.d) Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerinţelor tehnice precizate, prezentând deficienţe din grupa DMa şi/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează deficienţele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica «Deficienţe constatate» şi marchează codurile deficienţelor constatate în momentul identificării acestor deficienţe. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit şi amănunţit pe raport deficienţele constatate la postul curent. La finalizarea ITP, vehiculul fiind respins din cauza identificării unor deficienţe din grupa DMa şi/sau DP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.La data de 20-05-2018 Litera d) din Alineatul (6) , Articolul 16 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018La data de 02-08-2014 Alin. (6) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(6^1) Persoana care prezintă vehiculul la ITP este informată cu privire la orice deficienţe care au fost identificate la vehicul şi care necesită remediere.La data de 20-05-2018 Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(7) În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR şi existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator şi, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare şi eliberarea certificatului de inspecţie tehnică periodică.La data de 02-08-2014 Alin. (7) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(8) Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP. Suplimentar, pentru fiecare autovehicul inspectat din clasa a II-a de ITP se realizează o înregistrare fotografică digitală de ansamblu a compartimentului motor al autovehiculului cu capota ridicată. De asemenea, pentru autovehiculele dotate cu odometru (şi, după caz, cu tahograf) se realizează la finalizarea ITP o înregistrare fotografică digitală a indicaţiei odometrului, iar pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează şi o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. Toate înregistrările fotografice realizate vor fi salvate în calculatorul SITP. În cazul inspecţiei pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecţiei, care se salvează în sistemul informatic al RAR.La data de 21-01-2020 Alineatul (8) din Articolul 16 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(9) După finalizarea operaţiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).(10) Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operaţiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte deficiențe, acesta consemnează deficiențele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente şi apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcţie de constatările inspectorului RAR.(11) Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situaţii:a) nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;b) RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).(11^1) Vehiculul inspectat va rămâne permanent în incinta SITP, până la finalizarea înregistrărilor în baza naţională de date şi eliberarea documentelor aferente ITP.La data de 15-06-2015 Alin. (11^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(11^2) În toate cazurile, ultima menţiune din anexa la certificatul de înmatriculare este cea valabilă şi le anulează pe precedentele.La data de 15-06-2015 Alin. (11^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(12) Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru acelaşi vehicul.(13) Datele de identificare şi rezultatele ITP se înregistrează în calculator.La data de 02-08-2014 Alin. (13) al art. 16 a fost modificat de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(14) SITP comunică electronic RAR informaţiile necesare pentru generarea certificatelor de ITP, iar RAR transmite electronic SITP certificatele de ITP în vederea emiterii acestora.La data de 20-05-2018 Articolul 16 din Capitolul III a fost completat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 16^1Respingerea la ITP a unui vehicul pentru deficiențe majore sau deficiențe periculoase determină încetarea valabilităţii ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv şi, coroborat cu legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulaţia pe drumurile publice până la obţinerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări.La data de 16-02-2012 Art. 16^1 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 16^2Anularea ITP prevăzută la art. 16^1 nu se aplică în cazul deficiențelor majore încadrate la codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări.La data de 23-07-2012 Art. 16^2 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 17(1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP deficiențele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat deficiențele şi se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcţie de data la care s-a constatat remedierea.(2) Dacă aceste verificări evidenţiează şi alte deficiențe la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestor deficiențe. În cazul în care controlul vizual general evidenţiază deficiențe produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestora.(3) Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehicului prezentat.La data de 23-07-2012 Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(4) În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări se va efectua o nouă ITP.La data de 15-06-2015 Alin. (4) al art. 17 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.Articolul 17^1(1) După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de inspecţie tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5^1 la reglementări.(2) Certificatul de inspecţie tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în alte state.(3) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (3) din Articolul 17^1 , Capitolul III a fost abrogat de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4) La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat de inspecţie tehnică periodică nou, cu menţionarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea periodicităţii certificatului iniţial.(5) Un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului iniţial, se eliberează la cerere şi în cazul în care certificatul iniţial a fost eliberat de către RAR pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă şi din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menţionat în certificat.(6) În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează şi se completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului precedent, precedentul certificat de inspecţie tehnică periodică eliberat pentru respectivul vehicul pierzându-şi valabilitatea.La data de 02-08-2014 Art. 17^1 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Articolul 18(1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităţilor pentru care RAR este abilitat prin legislaţia în vigoare.(2) Abrogat.La data de 02-08-2014 Alin. (2) al art. 18 a fost abrogat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3) Stabilirea oportunităţii reverificării unui vehicul, precum şi reverificarea acestuia se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.La data de 02-08-2014 Alin. (3) al art. 18 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(4) Reverificarea unui vehicul constă în:a) verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacităţi reduse a sistemului de frânare;b) verificarea sistemului de direcţie, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcţie;c) verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a fumului în exces de orice culoare;d) verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor şi a amortizoarelor de zgomot, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a unor zgomote anormale;e) verificarea punţilor, suspensiei, şasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;f) verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse.La data de 16-02-2012 Alin. (4) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(5) Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operaţiuni precizate prin prezentele reglementări.(6) În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) şi (5) se constată de către inspectorul RAR deficiențe majore sau deficiențe periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual şi care se încadrează în categoria deficiențelor periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări. În situaţia în care vehiculul prezintă deficiențe evidente vizual care se încadrează în categoria deficiențelor majore, inspectorul RAR va finaliza activitatea/activităţile pentru care vehiculul a fost prezentat doar după remedierea acestora.La data de 01-11-2016 Alineatul (6) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(7) Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR şi pentru fiecare vehicul a cărui ITP a fost anulată fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.La data de 16-02-2012 Alin. (7) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(8) Pe raportul de verificare RAR se vor menţiona deficiențele care atrag anularea ITP, precum şi celelalte deficiențe evidente vizual sau constatate cu ocazia reverificării şi care sunt precizate în Planurile de operaţiuni din prezentele reglementări.La data de 01-11-2016 Alineatul (8) din Articolul 18 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016(9) Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.La data de 16-02-2012 Alin. (9) al art. 18 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(10) În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea deficiențelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în staţiile reprezentanţelor RAR.Articolul 19SITP va pune la dispoziţia RAR datele privind activitatea de ITP.Articolul 19^1Inspectorii tehnici sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes în exercitarea atribuţiilor.La data de 20-05-2018 Capitolul III a fost completat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Capitolul IV Autorizarea SITPArticolul 20(1) Operatorii economici sau instituţiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.La data de 16-02-2012 Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(2) Funcţionarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii.La data de 16-02-2012 Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(3) Autorizarea SITP deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare şi a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformităţii.La data de 16-02-2012 Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(4) SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerinţele specifice precizate prin prezentele reglementări.Articolul 21(1) Autorizaţia tehnică se acordă operatorilor economici sau instituţiilor publice care deţin spaţii corespunzătoare desfăşurării activităţii de ITP, îndeplinesc condiţiile precizate la art. 10 şi au personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizaţiei tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.La data de 16-02-2012 Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea şi să îndeplinească cerinţele legale privind sănătatea şi siguranţa persoanelor. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci).La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(2^1) Lăţimea spaţiului delimitat în care se desfăşoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe lungimea acestuia, cu excepţia stâlpilor din structura de rezistenţă, nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a II-a de ITP şi de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP.La data de 15-06-2015 Alin. (2^1) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(2^2) În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spaţiul precizat la alin. (2^1) pentru vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului şi a standului de frânare pe axa de simetrie a spaţiului dedicat activităţii de ITP.La data de 02-08-2014 Alin. (2^2) al art. 21 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3) SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m.(3^1) SITP care efectuează probe funcţionale de verificare a performanţei şi eficacităţii sistemului de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafaţă betonată sau asfaltată, marcată corespunzător şi cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.La data de 16-02-2012 Alin. (3^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(4) SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu braţe nu se vor efectua ITP la tractoare.(5) Incinta SITP trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.(6) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (6) din Articolul 21 , Capitolul IV a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(7) SITP trebuie să dispună de:a) spaţii de parcare suficiente care să permită staţionarea vehiculelor în aşteptarea efectuării ITP sau în aşteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieşirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spaţiu de parcare, se va prezenta un accept de la autorităţile locale pentru parcarea pe drumul public. Spaţiile de parcare trebuie delimitate şi marcate corespunzător, iar pe perioada de funcţionare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;La data de 23-07-2012 Lit. a) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".b) spaţii sociale pentru personal - vestiar şi grup sanitar;La data de 16-02-2012 Lit. b) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
Conform articolului III din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022, începând cu data de 20 mai 2023, inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor noi din categoriile M_1 şi N_1 care au fost înmatriculate pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 2021 şi care sunt echipate cu dispozitive pentru monitorizarea la bord a consumului de combustibil şi/sau de energie electrică poate fi efectuată numai de staţiile de inspecţie tehnică periodică deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice care îndeplinesc prevederile art. 29^1 din Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin.Articolul 30(1) Inspectorul tehnic şi inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menţionării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar faţă de elementele menţionate la art. 16, numărul de înmatriculare şi seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.La data de 16-02-2012 Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 30^1În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), e) şi f), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări şi va informa deţinătorul vehiculului cu privire la anularea valabilităţii ITP a vehiculului respectiv.La data de 20-05-2018 Articolul 30^1 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 31Ecusoanele de ITP, elementele de securizare şi imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziţia SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 - roşu, 2015 - verde, 2016 - portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP şi va fi amplasat între indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.La data de 16-02-2012 Art. 31 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 32Suspendarea şi anularea autorizaţiilor tehnice ale SITP şi anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.Articolul 33Abrogat.La data de 23-07-2012 Art. 33 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 34(1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis şi pentru vehiculele înregistrate.(2) În cazul vehiculelor înregistrate şi care aparţin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a cărţii de identitate a vehiculului.(3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menţionate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.La data de 23-07-2012 Art. 34 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 34^1În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente din România şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.La data de 23-07-2012 Art. 34^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 35RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluţiile tehnice naţionale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).Articolul 36Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate şi precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucţiuni şi dispoziţii specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.La data de 02-08-2014 Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 37Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.La data de 23-07-2012 Art. 37 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Anexa nr. 1la reglementăriPrevederi privind efectuarea ITP - clasa I mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluriA. Plan de operaţiuni
NOTE: *1) "Cerinţe" se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerinţele. *2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului *3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate) DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore DMa (deficienţe majore) - deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante DP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere Prescurtări utilizate în tabel: CI - certificat de înmatriculare CIV - cartea de identitate a vehiculului ITP - inspecţie tehnică periodică GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNc) Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.La data de 17-02-2020 Litera A din Anexa nr. 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 17 februarie 2020B. Schemă efectuare ITP mopede şi motociclete
NOTE: *1) "Cerinţe" se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerinţele. *2) "Modificare nesigură" înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului *3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomologate sau necertificate) DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore DMa (deficienţe majore) - deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante; DP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa lege siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului. Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere. Prescurtări utilizate în tabel: CI - certificat de înmatriculare CO - oxid de carbon CIV - cartea de identitate a vehiculului HC - hidrocarburi total ITP - inspecţie tehnică periodică GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL) GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNc) GNL - gaz natural lichefiat MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă) Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2La data de 04-08-2022 Litera A din Anexa nr. 2 a fost modificată și completată de Punctele 2 și 3, Articolul I din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022
Conform articolului II din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022, prevederile pct. 7.13 de la lit. A din anexa nr. 2, precum şi anexa nr. 5 la Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, se aplică de la 20 mai 2023.B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară şi exterioară)
Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. În cazul anvelopelor la care indicele de sarcină este precizat sub forma a două numere (de exemplu, 148/145L), al doilea număr reprezintă indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicii de sarcină şi viteză sunt prevăzuţi în Directiva 92/23/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora, precum şi montarea lor, Regulamentul CEE-ONU nr. 30 şi Regulamentul CEE-ONU nr. 54.La data de 16-02-2012 Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Indici de viteză anvelope
Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menţionată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină şi de viteză sunt marcaţi pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.G. Deficiențe la caroserie datorate coroziuniiDeficiențele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcţie de soluţia constructivă a caroseriei:1. Autovehicul cu caroserie autoportantă2. Autovehicul cu şasiu portant1. Autovehicul cu caroserie autoportantăÎn cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de elementul caroseriei:a) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detaşabile ce compun caroseria (capote, aripi, uşi) dar de o anumită dimensiune şi numai în anumite zone. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detaşabile trebuie să fie mai mică de 2500 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detaşabile la o distanţă mai mică de 100 mm faţă de punctele de montare. În cazul capotelor şi a uşilor, în zona dispozitivelor de închidere şi a suporţilor acestora va fi considerată o zonă de siguranţă de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranţă nu se admit coroziuni străpunse.b) Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistenţă numai în anumite zone şi având o anumită suprafaţă. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistenţă trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roţilor, contraaripi, podea şi panourile caroseriei, cu condiţia ca aceste coroziuni să se afle la o distanţă mai mare de 100 mm faţă de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.
Fig. 1 Lungimea montanţilor din zona uşilor şi a geamurilor (A = lungime la uşă, B = lungime la geam)
La vehiculele cu şasiu portant se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos:
Metode de verificare:Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:1) Inspecţie vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;2) Dacă există suspiciuni:a) prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri uşoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;b) prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.Standarde de evaluare a reparaţiilor zonelor deteriorate prin coroziune:1. Condiţii pentru reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune:a) reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel încât îmbinarea părţii sau a secţiunii elementului reparat să îndeplinească funcţionalitatea iniţială.b) nu se admit reparaţii prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.Sunt admise reparaţii la o distanţă mai mare de 30 mm faţă de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.2. Metode de reparaţii admise:a) sunt permise reparaţii cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;b) dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu şuruburi, se admite reparaţia prin sudură.c) nu sunt permise reparaţii combinate (sudură/nituri/şuruburi) care să depăşească o suprafaţă maximă de 2500 mmp.Prin sudură sigură aşa cum a fost menţionat la lit. a) se înţelege:- cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 50% din perimetrul secţiunii ce poate fi sudată şi care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;- puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm şi care sunt repartizate la o distanţă de maximum 20 mm una de cealaltă.3. Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcţiei şi ale suspensiei:a) dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune:- acesta nu se repară, se înlocuieşte- elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.b) dacă un element al mecanismului de direcţie sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.4. Metode de reparaţii admise pentru elemente longitudinale şi transversale:a) elementele longitudinale şi transversale ce fac parte din cadrul şasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipseşte material.b) prin excepţie de la prevederile lit. a), elementele longitudinale şi transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puţin aceeaşi cu grosimea secţiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta înţelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 75% din perimetrul părţilor ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.5. Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau a plăcii bolţului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.H. Deficiențe la dispozitivele de cuplareDispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch şi de 3,5 inch.- în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură:
NOTE:1) În acest caz este necesară reefectuarea ITP.E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializatReparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).DMi (deficienţe minore) - deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minoreDMa (deficienţe majore) – deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să îi pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importanteDP (deficienţe periculoase) - deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediuluiUn vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere.La data de 21-01-2020 Anexa nr. 2^1 a fost modificată de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020Anexa nr. 3la reglementăriCerinţe privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelordin categoriile N(2) şi N(3)I. DEFINIŢIIDispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenţionale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informaţii despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.Oglindă - orice dispozitiv, cu excepţia dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în faţa vehiculului.Clasificarea oglinzilor:a) clasa I - oglindă retrovizoare interioară;b) clasa II şi III -oglinzi retrovizoare exterioare principale;c) clasa IV - oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;d) clasa V - oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);e) clasa VI - oglindă frontală.II. CERINŢE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAŢIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE1. Cerinţa echipării ulterioare fabricaţiei cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).
*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă şi a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive şi care modifică Directiva 70/156/CEE şi abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE2. Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:a) autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiţii:i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate, care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).6. Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.III. METODA DE VERIFICARE:1. În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.2. În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:– pentru oglinzile de clasa IV:
Conform articolului IV din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022, începând cu data de 20 mai 2023, raportul de inspecţie tehnică periodică prevăzut în anexa nr. 5 la Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, se utilizează după epuizarea stocului de rapoarte de inspecţie tehnică periodică existent la data intrării în vigoare a anexei nr. 5 sus-menţionate.Anexa nr. 5^1la reglementări
CERTIFICAT DE INSPECŢIE TEHNICĂ PERIODICĂ(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)[Format A4 (210 x 297 mm)](1) numărul de identificare al vehiculului - codul VIN sau numărul de şasiu (Vehicle Identification Number - VIN number or chassis number) .......La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(2) numărul de înmatriculare al vehiculului şi simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of the vehicle and country symbol of the State of registration) ............./RO(3) locul şi data inspecţiei (place and date of the test) ..................(4) indicaţia odometrului la data efectuării inspecţiei, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the test, if available) ………………………La data de 20-05-2018 Alineatul (4) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(5) categoria vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle category, if available) .................................La data de 20-05-2018 Alineatul (5) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(6) deficienţe identificate şi gradul lor de severitate (identified deficiencies and their level of severity) ......
La data de 20-05-2018 Alineatul (6) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(7) rezultatul inspecţiei tehnice periodice (result of the roadworthiness test) ....................................La data de 20-05-2018 Alineatul (7) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(8) data următoarei inspecţii tehnice periodice (date of next periodical test): conform anexei la certificatul de înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate)(9) staţia de inspecţie tehnică periodică (name of the inspection organisation) ...........semnătura şi ştampila inspectorului responsabil de inspecţie (signature and stamp of the inspector responsible for the test)............................(10) alte informaţii (other information)poziţia în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the periodic technical inspections) ......./...........*A se păstra la bordul autovehiculului.Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului (inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă şi din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menţionat în certificat).La data de 02-08-2014 Anexa 5^1 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conţinutul anexei 1 din acelaşi act normativ.Anexa nr. 5^2Abrogată.La data de 20-05-2018 Anexa nr. 5^2 a fost abrogată de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Anexa nr. 6la reglementăriANEXA LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE
(verso) COD STAŢIE
La data de 16-02-2012 Anexa 8 la reglementări (faţă) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului nr. ....... din ................" cu textul "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerţului nr. ............" şi de pct. 44 al art. I din acelaşi ordin, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".Anexa nr. 9la reglementăriCererepentru autorizarea staţiei de inspecţie tehnică periodică a vehiculelorLa data de 23-07-2012 Titlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Operatorul economic sau instituţia publică .................................... cu sediul în .................. judeţul .............. str. ........................... nr. ................. cod poştal ............. telefon ........... fax ........... solicită eliberarea autorizaţiei pentru staţia de inspecţie tehnică periodică din ...................... judeţul ............. str. .............. nr. ........... cod poştal ............ telefon .............. fax ............. pentru următoarele clase de inspecţie tehnică periodică .............................La data de 16-02-2012 Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".Anexăm:1. chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice;2. abrogat;La data de 16-02-2012 Pct. 2 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.3. certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activităţi de testări şi analize tehnice»;La data de 16-02-2012 Pct. 3 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.4. abrogat;La data de 16-02-2012 Pct. 4 din anexa 9 la reglementări a fost abrogat de pct. 38 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.5. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;La data de 16-02-2012 Pct. 5 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.6. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);La data de 23-07-2012 Pct. 6 din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.7. schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;8. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.Programul de lucru al staţiei de inspecţie tehnică esteîn zilele de .......................... orele ...............................şi în zilele de ....................... orele ...............................Ne obligăm ca pe timpul funcţionării staţiei de inspecţie tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecţia tehnică periodică.Nr. ....... din .................REPREZENTANT LEGAL,(numele, prenumele, funcţia, semnătura, ştampilă)Anexa nr. 10la reglementări
B. Autovehicule şi remorcile acestora
C. Tractoare
*) La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii.La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepţia celor din categoria L) este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului: 
*) La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii.Tabelul 3 - Valorile-limită ale coeficientului de frânare şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de staţionareToate categoriile
NOTĂ:În cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii.A2. DezechilibrulDezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia:
B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrareVerificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă.Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, prin măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare.Probele în parcurs trebuie desfăşurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted şi rectiliniu.Această verificare se aplică pentru:– maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h;– tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare se poate efectua şi pe standul cu role, în staţiile ITP autorizate);– autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role;– autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă;– mopede cu 3 roţi;– motociclete cu ataş;– mototricicluri:– cvadricicluri;– motocicluri cu roţi jumelate.Valorile-limită ale deceleraţiei maxime măsurate şi încadrarea în categorii de deficienţă sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare.Tabelul 5 - Valorile-limită ale deceleraţiei maxime măsurate şi încadrarea în categorii de deficienţă (grad de gravitate) pentru frâna de serviciuA. Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluri
B. Autovehicule
C. Tractoare
D. Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h
La autovehicule, cu excepţia celor din categoria L şi a maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări care nu sunt echipate cu servofrână, este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului: 
C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcursVerificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate din motive constructive pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:– o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);– acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMACalcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare:
----------Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din acelaşi act normativ.Anexa nr. 13 Verificarea emisiilor poluante1. Autovehicule echipate cu mas1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:1.1.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.1.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (Hc), cu motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare").1.1.4. Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.;b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol.1.1.5. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000 ppm. Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină.1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.1.2. Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:1.2.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.2.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.2.3. determinarea eficienţei sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de gaze de evacuare a valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (Hc) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.1.2.4. Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare - valori limită Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:a) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2));b) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)).1.2.5. Lambda: 1±0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b) .1.2.6. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm. Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină.1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină/carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează:– 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva nr. 88/77/CEE şi Directiva nr. 2005/55/Ce) : măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;– 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) şi Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.2. Autovehicule echipate cu mac2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare").2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului (precondiţionare), după cum urmează:2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiţionare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;2.2.2. În cazul precondiţionării, trebuie respectate următoarele condiţii:a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei de ulei trebuie să fie de cel puţin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;b) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin cel puţin 3 accelerări libere.2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:2.3.1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;2.3.2. inspecţie vizuală şi auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică corespunzătoare;2.3.3. motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M(2), M(3), N(2) şi N(3)) aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10 s după eliberarea pedalei de acceleraţie;2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie;2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M(2), M(3), N(2) şi N(3).2.4. Valori limită2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul. Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbţie) K nu trebuie să depăşească valorile limită:a) mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m^(-1);b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m^(-1);c) o limită de 1,5 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate:i) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva nr. 70/220/CEE, modificată prin Directiva nr. 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) sau N(2));ii) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008;iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008;iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva nr. 88/77/CEE, modificată prin Directiva nr. 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008;v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5).d) o limită de 0,7 m^(-1) se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate:i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2))ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(2), N(2), M(3) sau N(3)).2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare.2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m^(-1) faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare.2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat.2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează:– pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva nr. 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva nr. 88/77/CEE şi Directiva nr. 2005/55/Ce): măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turaţia de mers în gol încet până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la ţeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;– pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) şi Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turaţia de mers în gol încet până la turaţia de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort şi ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.La data de 20-05-2018 Anexa nr. 13 a fost modificată de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Anexa nr. 14la reglementăriCondiţii privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare----------Sintagma "vehicul rutier" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roţilor, amplasate într-un loc uşor accesibil pe vehicul, după cum urmează:a) o cală de blocare pentru:i) autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;ii) remorci cu două axe, cu excepţia semiremorcilor cu şa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone.b) două cale de blocare pentru:i) vehicule cu trei sau mai multe axe;ii) semiremorci cu şa;iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanţa dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.Anexa nr. 15la reglementăriI. Condiţii privind echiparea vehiculelor grele şi lungi cu plăci de identificare spate----------Sintagma "vehicul rutier" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(1) Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depăşeşte 12 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepţia celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone şi a căror lungime depăşeşte 8 m, precum şi remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări.(2) Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE ONU nr. 70*9) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare şi compuse din benzi oblice alternante roşii (fluorescente sau reflectorizante) şi galbene (reflectorizante), înclinate şi descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben şi o bordură roşie (fluorescentă sau reflectorizantă).
*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele şi lungi
*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcţie) şi a remorcilor lor
*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N şi O(3) Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:1. Marcaje laterale şi spate constituite din benzi1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a vehiculului."Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.1.3. În cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.2. Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)2.1. Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive trebuie să fie discrete.2.2. Prin "discrete" se înţelege:2.2.1. mai puţin de 15 litere/caractere;2.2.2. înălţimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;2.2.3. o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;2.2.4. concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefonExemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
| EMITENT |
| Formă consolidată valabilă la data 01-06-2023 Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 01-06-2023 până la data de 23-09-2026 |
Ajutor
Istoric forme consolidate
| FB | Forma de bază a actului |
| FC | Forma consolidată a actului |
| FR | Forma republicată a actului (ex: FR1, FR2..) |
Aprobate de ORDINUL nr. 2.133 din 8 decembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 1160 din 21 decembrie 2005.
Notă CTCE Forma consolidată a REGLEMENTĂRILOR din 8 decembrie 2005, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 1160 din 21 decembrie 2005, la data de 01 Iunie 2023 este realizată prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de: ORDINUL nr. 510 din 21 iunie 2007/ORDINUL nr. 230 din 22 iunie 2007; ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008; ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012; ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012; RECTIFICAREA nr. 1.107 din 29 iunie 2012; ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014; ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015; ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016; ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017; ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018; ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020; RECTIFICAREA nr. 77 din 16 ianuarie 2020; ORDINUL nr. 960 din 8 mai 2020; ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022; ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023.Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
Pct. 44 şi 45 ale art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012 prevăd:
44. În cuprinsul reglementărilor, sintagma "persoană juridică" se înlocuieşte cu sintagma "operator economic sau instituţie publică", iar termenul "pneu" se înlocuieşte cu termenul "anvelopă".
45. În cuprinsul reglementărilor, termenul "măsurătorii" se înlocuieşte cu termenul "măsurării".
Conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, în cuprinsul textului, sintagmele "locuri pe scaune", "vehicul rutier" şi "siguranţa circulaţiei rutiere" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri şezând", "vehicul" şi "siguranţa rutieră".
Conform pct. 37 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, în cuprinsul ordinului, sintagmele "locuri şezând" şi "siguranţa rutieră" se înlocuiesc cu sintagmele "locuri pe scaune" şi "siguranţa circulaţiei rutiere".
Potrivit pct. 39 și 40 ale art. I din ORDINULUI nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018, în tot cuprinsul reglementărilor, cu excepţia anexelor, termenul defect se înlocuieşte cu termenul deficienţă.
De asemenea, termenul defect se înlocuieşte cu termenul deficienţă în anexa nr. 2 la reglementări, la literele G şi H, în anexa nr. 4 la reglementări şi în anexa nr. 5 la reglementări.
Înlocuirea termenilor s-a realizat direct în textul formei consolidate.La data de 23-07-2012 Titlul reglementărilor a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012La data de 20-05-2018 Titlul Reglementărilor a fost modificat de Punctul 7, Articolul I ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Capitolul I Dispoziţii generaleArticolul 1(1) Prezentele reglementări stabilesc cerinţele specifice privind organizarea şi funcţionarea sistemului de inspecţie tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, precum şi metodologia de efectuare a inspecţiei tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, cu ajutorul tehnicilor şi echipamentelor disponibile, fără demontarea sau îndepărtarea unor părţi ale vehiculului, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România şi a existenţei dotărilor obligatorii, din punctul de vedere al siguranţei rutiere, protecţiei mediului şi folosinţei conform destinaţiei.(2) ITP cuprinde, cumulativ, după caz, următoarele:a) inspecţia tehnică privind siguranţa rutieră;b) inspecţia tehnică privind protecţia mediului;c) inspecţia tehnică privind încadrarea în categoria de folosinţă conform destinaţiei, avându-se în vedere caracteristicile de siguranţă şi de mediu obligatorii în vigoare la momentul omologării sau, dacă este cazul, la momentul modificării constructive ori echipării ulterioare.La data de 20-05-2018 Articolul 1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 2Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei. Informaţiile privind gradul de uzură şi starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obţin de către deţinător cu ocazia lucrărilor de întreţinere sau de reparaţii.La data de 02-08-2014 Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 3(1) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(2) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(3) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (3) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (4) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4^1) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate de RAR şi de persoanele autorizate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, şi ale Regulamentului (UE) 2016/679.La data de 21-01-2020 Alineatul (4^1) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(4^2) Abrogat.La data de 21-01-2020 Alineatul (4^2) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(5) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (5) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(6) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (6) din Articolul 3 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(7) Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde: a) supravegherea tehnică a staţiilor de inspecţie tehnică periodică, denumite în continuare SITP, inclusiv prin mijloace informatice, prin analiza rezultatelor ITP folosind metode statistice;b) controlul executării ITP, inclusiv prin reverificări efectuate de RAR în SITP la vehiculele inspectate în cadrul acestor SITP;c) controlul executării ITP prin reverificare în reprezentanţele RAR a vehiculelor inspectate în SITP autorizate;d) controlul tehnic în trafic;e) verificări incognito, opţional cu utilizarea unui vehicul cu deficienţe cunoscute;f) controlul executării ITP în urma contestaţiilor;g) controlul executării ITP în urma reclamaţiilor.La data de 20-05-2018 Alineatul (7) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(8) În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):a) Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, şi prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerinţele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;b) Vehiculul va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective, atât a vehiculului inspectat, cât şi a modului în care inspectorul tehnic a respectat cerinţele şi procedura de efectuare a ITP, inclusiv prin asistarea acestuia la efectuarea ITP conform planului de operaţiuni aplicabil;La data de 21-01-2020 Litera b) din Alineatul (8) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020c) inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală, înregistrări video etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral cerinţele şi procedura de efectuare a ITP, precum şi planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului.La data de 21-01-2020 Litera c) din Alineatul (8) , Articolul 3 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020(8^1) În cazul reverificării prevăzute la alin. (7) lit. b), inspectorul RAR desemnat în acest scop poate modifica rezultatul ITP:– în cazul în care constată că inspectorul tehnic a menţionat în mod eronat în raportul de ITP DMa şi/sau DP;– în cazul în care constată că inspectorul tehnic nu a menţionat în raportul de ITP DMa şi/sau DP existente.La data de 20-05-2018 Articolul 3 din Capitolul I a fost completat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(9) În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.Articolul 4În funcţie de categorie, destinaţie şi masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:La data de 23-07-2012 Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".a) clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;b) clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepţia celor din clasa I;La data de 23-07-2012 Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".c) clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.La data de 23-07-2012 Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".Articolul 5(1) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(2) Abrogat.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(3) Periodicitatea efectuării ITP, în funcţie de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:a) la 6 luni:i) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;La data de 02-08-2014 Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere;La data de 15-06-2015 Pct. ii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.iii) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune.La data de 15-06-2015 Pct. iii) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.iv) autoturismele cu care se efectuează transport alternativ, astfel cum acesta este definit în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto, aprobată cu modificări prin Legea nr. 204/2019.La data de 21-01-2020 Litera a) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost completată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020b) la 1 an:i) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;ii) remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;iii) tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg;La data de 23-07-2012 Pct. iii) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.iv) autovehicule speciale ambulanţă.v) autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.La data de 23-07-2012 Pct. v) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.vi) autovehicule utilizate pentru învăţarea conducerii auto, cu excepţia autovehiculelor prevăzute la lit. a) pct. iii).La data de 15-06-2015 Pct. vi) de la lit. b) a alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.c) la 2 ani:i) mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluri;La data de 16-02-2012 Pct. i) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, respectiv la 1 an în cazul autovehiculelor care au o vechime de cel puţin 12 ani, cu excepţia vehiculelor de interes istoric;La data de 20-05-2018 Litera ii) din Litera c) , Alineatul (3) , Articolul 5 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018iii) maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepţia maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h;La data de 02-08-2014 Pct. iii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.iv) remorci şi semiremorci cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, cu următoarele excepţii:- remorci şi semiremorci agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, pentru care periodicitatea este de un an;- remorci şi semiremorci apicole, precum şi rulote, pentru care periodicitatea este de 3 ani.La data de 02-08-2014 Pct. iv) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.v) tractoare cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg.La data de 23-07-2012 Pct. v) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.d) abrogată;La data de 02-08-2014 Lit. d) a alin. (3) al art. 5 a fost abrogată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(3^1) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei inspecţii tehnice periodice la 3 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.La data de 20-05-2018 Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4) Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, inclusiv cele utilizate pentru învăţarea conducerii auto, precum şi autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi sau în regim de închiriere se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.La data de 15-06-2015 Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4^1) Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.La data de 02-08-2014 Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".(4^2) Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepţia autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.La data de 23-07-2012 Alin. (4^2) al art. 5 a fost introdus de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.(5) Termenul pentru efectuarea primei ITP se socoteşte de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.(6) Vechimea autovehiculelor prezentate la ITP se stabileşte prin diferenţa dintre anul finalizării ITP şi anul fabricaţiei înscris în rubrica aferentă din cartea de identitate a vehiculului.La data de 20-05-2018 Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 6Abrogat.La data de 20-05-2018 Articolul 6 din Capitolul I a fost abrogat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 7(1) ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competiţiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii) care nu deţin atestat tehnic, la vehiculele radiate din evidenţă care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, în vederea înmatriculării sau a înregistrării acestora, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum şi inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare ori a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.(2) ITP la tractoarele agricole sau forestiere şi la maşinile şi utilajele autopropulsate pentru lucrări poate fi efectuată şi cu laboratoare mobile din dotarea RAR.(3) ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu carburanţi alternativi se efectuează în staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.La data de 21-01-2020 Articolul 7 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020Articolul 8(1) La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze şi remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.La data de 23-07-2012 Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "certificării" cu sintagma "agreării" şi de pct. 39 al art. I din acelaşi act normativ, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(2) Abrogat.La data de 15-06-2015 Alin. (2) al art. 8 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3) ITP la autovehiculele pentru competiţii sportive şi la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ţinându-se seama de cerinţele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.La data de 23-07-2012 Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".(4) ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricaţiei.(5) ITP la vehiculele înmatriculate în alte state se efectuează în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, cu excepţia cazurilor în care se specifică altfel.La data de 20-05-2018 Articolul 8 din Capitolul I a fost completat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Capitolul II Organizarea SITPArticolul 9(1) SITP este o (sub)unitate care aparţine unui operator economic sau unei instituţii publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înfiinţare desfăşurarea de activităţi de testări şi analize tehnice. SITP poate funcţiona numai dacă deţine autorizaţie tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spaţiul destinat activităţii de ITP trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale operatorului economic sau instituţiei publice şi toată aparatura destinată acestei activităţi trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de operatorul economic sau instituţia publică respectivă.La data de 16-02-2012 Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.(2) În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi reparaţii în timpul programului pentru efectuarea ITP.(3) Utilajele şi aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare şi pentru verificarea calităţii reparaţiilor şi reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparaţii, în baza unui document de lucru însoţitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).Articolul 10(1) SITP trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:1. SITP pentru clasa Ia) dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite şi un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;b) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.c) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;La data de 20-05-2018 Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017d) dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm;La data de 20-05-2018 Punctul 1. din Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 20172. SITP pentru clasa a II-a şi/sau a III-aa) canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V. Canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a trebuie echipat cu un dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punţi, cu iluminare corespunzătoare şi, dacă este cazul, cu sistem de ventilaţie;La data de 20-05-2018 Litera a) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lăţime de minimum 0,8 m şi lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.b) cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;La data de 16-02-2012 Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c) pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară şi dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălţime de minimum 1,5 m.d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a; platformele (cel puţin două plăci acţionate electric) trebuie să permită mişcări şi în sensuri opuse, atât pentru deplasările pe direcţia longitudinală, cât şi pentru deplasările pe direcţia transversală faţă de canalul de vizitare. Deplasarea platformelor trebuie să fie comandată de către inspectorul tehnic de la postul de inspecţie (în canalul de vizitare).Platformele culisante aflate în dotarea SITP de clasa a III-a trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice:(i) mişcare longitudinală şi transversală de cel puţin 95 mm;(ii) viteza mişcării longitudinale şi transversale între 5 cm/s şi 15 cm/s.Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate sunt necesare platouri cu minimum opt mişcări.La data de 20-05-2018 Litera d) din Punctul 2. , Alineatul (1) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017e) instalaţie pentru evacuarea forţată a gazelor arse;f) lampă portabilă de 12 V sau 24 V.(2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:1. Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITPa) pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataşa1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.La data de 21-01-2020 Litera a1) din Litera a) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.a5) cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3;ii) pentru masă - clasa de exactitate 2.a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:La data de 16-02-2012 Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata faţă şi spate, în momentul efectuării probei;iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staţionare);v) roţile verificate(faţă/spate) şi valorile forţelor de frânare măsurate;vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi de staţionare).vii) Abrogat.La data de 21-01-2020 Punctul vii) din Litera a8) , Litera a) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică şi care au dispozitiv de fixare faţă/spate pe durata încercării frânelor.b) pentru clasa a II-a şi a III-ab.1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0-10 atm), în conformitate cu anexa A la Standardul ISO 21069-1 privind cerinţele tehnice pentru încercarea sistemelor de frânare ale vehiculelor utilizând un stand cu role. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă. Standul de frânare cu role trebuie echipat cu instalaţii pentru încercarea sistemelor de frânare pneumatice, cum ar fi manometre, conectori şi furtunuri;La data de 20-05-2018 Litera b.1 din Litera b) , Punctul 1. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificată de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017b.2. b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a şi de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.b.3. b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.b.4. standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.La data de 23-07-2012 Lit. b.4 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.b.5. în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecţie a rolelor.b.6. standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare, a forţei de apăsare la pedală şi a presiunii în instalaţia de frânare pneumatică şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.b.7. cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:i) pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3;ii) pentru forţa de apăsare la pedală - clasa de exactitate 2;iii) iii) pentru presiunea din instalaţia de frânare pneumatică - clasa de exactitate 1;iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.b.8. programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare, precum şi a dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi axe pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.b.9. pentru ITP la autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă, staţia trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.b.10. standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.b.11. programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:i) marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);v) axa verificată (axa 1, axa 2 etc) şi valorile forţelor de frânare măsurate;vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);vii) vii) valorile dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);viii) viii) valoarea măsurată a forţei de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forţei maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerinţă se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;ix) valoarea măsurată a presiunii din instalaţia de frânare pneumatică.b.12. nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare şi dezechilibre, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.b.13. b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracţiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate şi înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.2. Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)2.1. Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puţin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% şi a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară şi alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) şi ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);2.2. Pentru staţiile care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze conform Directivei 2014/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a mijloacelor de măsurare (reformare) sau conform cu OIML R 99 - Instrumente pentru măsurarea emisiilor de evacuare ale vehiculelor, clasa I, cu precizie de minimum:± 0,06 % vol pentru CO;± 0,5 % vol pentru CO_2;± 0,1 % vol pentru O_2;± 12 ppm vol pentru HC.La data de 20-05-2018 Punctul 2.2. din Punctul 2. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 20172.3. Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.2.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.2.5. Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:La data de 16-02-2012 Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".a) data, ora şi minutul efectuării probei;b) temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;c) turaţia de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;d) valoarea CO(cor) la turaţia de mers în gol încet;e) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol încet;f) turaţia de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;g) valoarea CO sau CO(cor) la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;h) valoarea coeficientului lambda la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;i) valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol accelerat.2.6. Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.3. Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)3.1. Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parţial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1).
*1) Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)- Dispoziţii uniforme privind:
I. Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
II. Omologarea autovehiculelor în ceea ce priveşte instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III. Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce priveşte emisiile de poluanţi vizibili
IV. Măsurarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare3.2. Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.3.3. Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.3.4. Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiilefabricantului.3.5. 3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.La data de 02-08-2014 Subpct. 3.5, pct. 3 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.3.6. Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).3.7. Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:a) data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;b) temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;c) timpul de bază;d) turaţia de mers în gol încet;e) turaţia de mers în gol maximă (de regulator);f) indicele de opacitate măsurat;g) media aritmetică a indicilor de opacitate măsuraţi pentru cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă valide.La data de 20-05-2018 Punctul 3.7. din Punctul 3. , Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 20183.8. Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.4. Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă5. Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.La data de 16-02-2012 Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".6. Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mmLa data de 16-02-2012 Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".7. Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi standul de frânare cu role.8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehiculele specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri, precum şi pentru maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h.)La data de 21-01-2020 Primul paragraf de la punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 77 din 16 ianuarie 2020, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 41 din 21 ianuarie 2020Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:a) marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;b) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);d) valoarea deceleraţiei;e) valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).Decelerometrele care nu măsoară continuu trebuie să înregistreze măsurătorile cel puţin de 10 ori pe secundă.La data de 20-05-2018 Punctul 8. din Alineatul (2) , Articolul 10 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 20179. Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin inerţie.10. Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepţia SITP dotate cu decelerometru.11. Calculator pentru evidenţa ITP (desktop):La data de 16-02-2012 Titlul pct. 11 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.11.1. Calculatorul trebuie să aibă următoarea configuraţie minimală:a) procesor: minimum 1,5 Ghz;b) memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;c) CD-ROM sau CD-W;d) placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;e) port paralel şi port USB;f) sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;g) modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.11.2. Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.12. Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afişarea datei şi orei prelevării imaginii.13. Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.14. Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.15. Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.16. Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi): 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).17. Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.La data de 16-02-2012 Pct. 17 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.18. Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.19. Dispozitiv de conectare la interfaţa electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 201720. Dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL în cazul în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalaţii de alimentare GPL/GNC/GNL.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 201721. Dispozitivele menţionate anterior la pct. 2 şi 3 pot fi combinate într-un dispozitiv compus, cu condiţia ca acesta să nu afecteze precizia fiecărui dispozitiv individual.La data de 20-05-2018 Alineatul (2) din Articolul 10 , Capitolul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(3) SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării activităţii, menţinerea temperaturii între 5°C şi 37°C.(4) Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această activitate sau prin alte mijloace software.(5) Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformităţii realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor:
| [poziţie conform art. 10] Denumirea aparatului de măsură | Dovada conformităţii | Tipul aparatului sau mărimii certificate |
| [art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. a)] | Certificat de etalonare | Forţă de frânare |
| Stand de frânare cu role corespunzător clasei I de ITP - pentru mopedecu 2 roţi şi motociclete fără ataş | Cântărire (masă) | |
| [art. 10 alin. (2) pct. 1 lit. b)]Stand de frânare cu role corespun-zător clasei a II-a şi a III-a de ITP | Buletin de verificare metrologică | Forţă de frânare |
| Certificat de etalonare | Forţă de apăsare la pedală Cântărire (masă) Presiune (traductor de presiune) | |
| [art. 10 alin. (2) pct. 2] Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehicu- lele echipate cu motor cu aprin- dere prin scânteie (mas) | Buletin de verificare metrologică | Analizor de gaze de evacuare |
| [art. 10 alin. (2) pct. 3] Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac) | Buletin de verificare metrologică | Opacimetru pentru gazelede evacuare ale mac |
| [art. 10 alin. (2) pct. 4] Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă | Certificat de etalonare | Unghiuri (aparat pentru reglarea şi verificarea farurilor la autovehicule) |
| [art. 10 alin. (2) pct. 5] Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopele vehiculelor | Buletin de verificare metrologică | Manometru pentru verifi-carea presiunii în anvelopele vehiculelor |
| [art. 10 alin. (2) pct. 6] Dispozitiv de măsurare a adâncimiiprofilului anvelopelor | Certificat de etalonare | Lungimi (şubler) |
| [art. 10 alin. (2) pct. 8] Decelerometru cu compensare | Certificat de etalonare sau buletin de măsurare | Deceleraţie Forţa de apăsare la pedală |
| [art. 10 alin. (2) pct. 13] Ruletă cu lungimea de minimum 10 m | Buletin de verificare metrologică | Ruletă |
| Certificat de etalonare | Lungimi (ruletă) | |
| [art. 10 alin. (2) pct. 17] Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru claselea II-a şi a III-a | Certificat de etalonare | Lungimi (şubler) |
| Buletin de măsurare | Lungimi (calibre) |
Notă CTCE Conform art. III din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prevederile art. I pct. 16 se aplică numai pentru solicitările privind prima autorizare sau prima reautorizare, transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
c) spaţii sociale accesibile clienţilor - spaţiu de aşteptare (cu o suprafaţă de minimum 4 m²) şi grup sanitar;La data de 16-02-2012 Lit. c) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012. Notă CTCE Conform art. III din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prevederile art. I pct. 16 se aplică numai pentru solicitările privind prima autorizare sau prima reautorizare, transmise începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin.
d) birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP şi pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafaţă de minimum 4 mp.(8) SITP trebuie să asigure circulaţia pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.(9) Autorizaţia tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive şi cu dotarea existentă a SITP, ţinându-se cont de prevederile art. 10.(10) Pe autorizaţia tehnică eliberată se vor menţiona clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum şi eventualele interdicţii, limitări sau observaţii referitoare la efectuarea ITP din motive tehnice, constructive sau administrative.La data de 02-08-2014 Alin. (10) al art. 21 a fost modificat de pct. 22 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.(11) Autorizaţia tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu operatorul economic sau instituţia publică ce deţine SITP.La data de 16-02-2012 Alin. (11) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(12) Dacă operatorul economic sau instituţia publică deţine mai multe SITP, RAR va elibera autorizaţii tehnice pentru fiecare SITP.La data de 16-02-2012 Alin. (12) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".Articolul 22(1) În vederea autorizării, operatorii economici sau instituţiile publice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o deţin, un dosar de autorizare.La data de 16-02-2012 Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(2) Dosarul de autorizare va conţine următoarele documente:1. cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituţiei publice şi ale SITP;La data de 16-02-2012 Pct. 1 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".2. chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice, completat şi semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice;La data de 16-02-2012 Pct. 2 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".3. Abrogat.La data de 16-02-2012 Pct. 3 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.4. certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activităţi de testări şi analize tehnice»;La data de 16-02-2012 Pct. 4 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.5. Abrogat.La data de 16-02-2012 Pct. 5 de la alin. (2) al art. 22 a fost abrogat de pct. 17 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.6. copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;La data de 16-02-2012 Pct. 6 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.7. copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);La data de 23-07-2012 Pct. 7 de la alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 20 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.8. schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;9. fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.(3) Durata maximă de valabilitate a autorizaţiei tehnice este de 2 ani şi este condiţionată de asigurarea respectării de titular a condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de ITP.(4) Fără a depăşi acest termen, operatorul economic sau instituţia publică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condiţiile respectării prezentelor reglementări.La data de 16-02-2012 Alin. (4) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(5) Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.(6) Autorizaţia tehnică cu termenul de valabilitate depăşit devine nulă.Articolul 23(1) Pentru verificarea în timp a menţinerii capabilităţii tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activităţii acesteia.(2) Neconformităţile constatate în cursul acestei activităţi vor fi menţionate în registrul de control al SITP şi, după caz, în certificatul de atestare sau reatestare în format electronic al inspectorului tehnic.La data de 01-06-2023 Alineatul (2) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(3) În urma activităţii de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:a) măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP şi-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în autorizaţia tehnică eliberată;b) măsura de suspendare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000 privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de franciză; c) măsura de retragere a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile prevăzute la art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare, sau în conformitate cu prevederile contractului de franciză.La data de 20-05-2018 Alineatul (3) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(4) În cazul suspendării autorizaţiei tehnice, SITP va fi restricţionată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment şi va fi încheiat un proces-verbal în registrul de control al SITP în care se vor menţiona codul de tranzacţie şi data ultimei ITP efectuate. În cazul retragerii sau anulării autorizaţiei tehnice se procedează ca şi în cazul suspendării, suplimentar reţinându-se de RAR autorizaţia tehnică a SITP.La data de 20-05-2018 Alineatul (4) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(5) Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizaţia tehnică suspendată, retrasă, anulată sau cu termenul de valabilitate depăşit atrage măsuri de sancţionare corespunzător legislaţiei în vigoare.La data de 20-05-2018 Alineatul (5) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 23^1Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condiţiile în baza cărora a fost acordată autorizaţia tehnică.La data de 02-08-2014 Art. 23^1 a fost introdus de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.Capitolul VActivitatea inspectorilor tehniciLa data de 01-06-2023 Titlul capitolului V a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023Articolul 24Abrogat.La data de 01-06-2023 Articolul 24 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023Articolul 25Abrogat.La data de 22-12-2017 Articolul 25 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 26Abrogat.La data de 22-12-2017 Articolul 26 din Capitolul V a fost abrogat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017Articolul 27(1) După angajarea de către o persoană autorizată ce deţine o SITP, la solicitarea acesteia, persoana atestată va primi din partea RAR o ştampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea de inspector tehnic. Ştampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilităţii certificatului de atestare sau reatestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2), la retragerea dreptului de conectare informatică la sistemul naţional de ITP în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (3), la încetarea activităţii inspectorului în cadrul SITP respective, la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. b) sau ale art. 28 alin. (7) şi (9), la retragerea autorizaţiei tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) lit. c) sau la încetarea activităţii SITP.La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Articolul 27 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018La data de 01-06-2023 sintagma: atestare a fost înlocuită de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(2) În cazul transferului la o altă SITP deţinută de aceeaşi persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.(3) În cazul transferului la o altă SITP deţinută de un alt operator economic sau de o altă instituţie publică, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către operatorul economic sau instituţia publică respectiv/ă.La data de 16-02-2012 Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".(4) Un inspector tehnic nu poate deţine şi folosi în aceeaşi perioadă de timp decât o singură ştampilă ITP, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3).Articolul 28(1) Constituie abatere de la metodologia de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării şi se menţionează în certificatul de atestare sau reatestare al unui inspector tehnic următoarele fapte săvârşite de acesta:a) confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplineşte cerinţele tehnice precizate prin prezentele reglementări;b) nerespectarea cerinţelor, procedurilor şi a instrucţiunilor de efectuare a ITP conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare;c) nemenţionarea în raportul de ITP a tuturor deficienţelor constatate, din grupele DMa şi DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;d) transmiterea către RAR sau în baza naţională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;e) utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;f) completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ştampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;g) menţionarea în raportul de ITP a unor deficienţe tehnice, din grupele DMa şi DP, pe care vehiculul nu le prezintă;h) lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;i) lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;j) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a numelui de utilizator şi/sau a parolei proprii de acces la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;k) divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;l) neanularea ITP valabil pentru un vehicul la care au fost constatate deficienţe tehnice din grupele DMa şi DP în cadrul ITP. La data de 01-06-2023 sintagma: atestare a fost înlocuită de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(2) Certificatul de atestare sau reatestare al unui inspector tehnic se anulează în cazul în care acesta săvârşeşte una dintre următoarele abateri: a) nerespectarea în mod repetat a metodologiei de efectuare a ITP, a procedurilor sau a fluxului tehnologic comunicat către RAR cu ocazia autorizării, care constituie abateri prevăzute la alin. (1); b) efectuarea ITP pentru un vehicul fără prezentarea acestuia în SITP; c) efectuarea ITP fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP; d) utilizarea de aparatură sau programe informatice la care au fost efectuate modificări sau intervenţii neautorizate; e) efectuarea ITP pentru vehicule pentru care respectiva SITP nu este autorizată; f) efectuarea ITP pentru alte vehicule decât cele pentru care este atestat; g) efectuarea necorespunzătoare a ITP, constatată cu ocazia controlului efectuat de RAR, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (7) lit. b), în mod repetat;h) divulgarea datelor tehnice prevăzute la art. 5^1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare, către alte persoane fizice sau juridice, în mod repetat. Prin sintagma în mod repetat se înţelege săvârşirea în decursul unei perioade de 12 luni a două dintre faptele prevăzute la lit. a), g) şi h), oricare ar fi acestea.La data de 01-06-2023 sintagma: atestare a fost înlocuită de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(3) Pentru luarea unei decizii adecvate cu privire la o posibilă abatere a unui inspector tehnic, RAR poate dispune retragerea dreptului de conectare informatică la sistemul naţional de ITP gestionat de RAR pe o perioadă de maximum 30 de zile în cursul căreia inspectorul tehnic nu poate efectua ITP. (4) Eliberarea unui certificat de reatestare în format electronic, în cazul anulării certificatului anterior în baza prevederilor alin. (2), se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 7^1, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii de reatestare, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăşi 60 de zile de la depunerea cererii.La data de 01-06-2023 Alineatul (4) din Articolul 28 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(5) În temeiul prevederilor art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare, inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare şi/sau reatestare a doua oară într-un interval de până la 3 ani i se suspendă dreptul de a efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de reatestare într-un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o nouă perioadă de 2 ani.La data de 01-06-2023 Alineatul (5) din Articolul 28 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023(6) Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ştampilei, a semnăturii şi a elementului de securizare care certifică acordarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală.(7) Autorizaţia tehnică a unei SITP se suspendă până la intrarea în legalitate în următoarele cazuri:a) utilizarea în activitatea de ITP de aparatură care nu respectă cerinţele prevăzute la art. 10;b) efectuarea ITP de către personal neatestat. (8) Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfăşurării activităţii inspectorilor tehnici şi de sancţionare disciplinară a persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea abaterilor menţionate în alin. (1) şi (2).(9) În temeiul prevederilor art. 4 alin. (8) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care pentru aceeaşi SITP se anulează două certificate de atestare sau reatestare a inspectorilor tehnici într-un interval de până la 3 ani (pentru acelaşi inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiţi), se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare sau reatestare a unui inspector tehnic într-un interval de până la 3 ani de la precedenta anulare (pentru acelaşi inspector tehnic sau pentru alt inspector tehnic din cadrul respectivei SITP) se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice pe o perioadă de 30 de zile.La data de 01-06-2023 sintagma: atestare a fost înlocuită de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 1.127 din 22 mai 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 469 din 29 mai 2023La data de 20-05-2018 Articolul 28 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Capitolul VI Dispoziţii finale şi tranzitoriiArticolul 29(1) Următoarele cerinţe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menţionate în continuare:a) echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;b) abrogată;La data de 16-02-2012 Lit. b) a alin. (1) al art. 29 a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.c) echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));d) echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;e) echiparea cu decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;f) amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru staţiile autorizate înainte de 21.12.2005.g) Abrogată.La data de 20-05-2018 Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost abrogată de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017h) cerinţa privind echiparea cu sistem video [art. 10 alin. (9^1)] se aplică de la 20 mai 2018.La data de 01-11-2016 Litera h) din Alineatul (1) , Articolul 29 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 1.319 din 21 octombrie 2016, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 27 octombrie 2016i) următoarele cerinţe se aplică de la data de 20 mai 2023:– echiparea SITP cu dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punţi instalat la canalul de vizitare al SITP pentru clasa a III-a [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a];– echiparea SITP de clasa a III-a cu platforme culisante care să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice: mişcare longitudinală şi transversală de cel puţin 95 mm şi viteza mişcării longitudinale şi transversale între 5 cm/s şi 15 cm/s [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. d];– echiparea SITP cu decelerometru care trebuie să înregistreze măsurătorile cel puţin de 10 ori pe secundă în cazul în care nu măsoară continuu [art. 10 alin. (2) pct. 8];– echiparea SITP cu dispozitiv de conectare la interfaţa electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD [art. 10 alin. (2) pct. 19];– echiparea SITP în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalaţii de alimentare GPL/GNC/GNL cu dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL [art. 10 alin. (2) pct. 20].La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Articolul 29 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(2) Cerinţa referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a şi a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.(3) Cerinţele referitoare la dimensiunile minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum şi la art. 21 alin. (2^1) şi (7) nu se aplică spaţiilor aferente SITP pentru care a fost emisă autorizaţia tehnică până la 31 decembrie 2012 inclusiv şi nici spaţiilor aferente halelor de ITP pentru care a fost obţinută autorizaţia de construire până la 31 decembrie 2012 inclusiv.La data de 15-06-2015 Alin. (3) al art. 29 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(3^1) În cazul dimensiunilor minime prevăzute la art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a), precum şi la art. 21 alin. (2^1) şi (7) se acceptă o toleranţă de - 5%.La data de 15-06-2015 Alin. (3^1) al art. 29 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDINUL nr. 682 din 27 mai 2015, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 15 iunie 2015.(4) Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 şi platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m - art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.Articolul 29^1(1) Începând cu data de 20 mai 2023, SITP deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice colectează şi pun la dispoziţia RAR datele în condiţii reale definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/392 al Comisiei din 4 martie 2021 privind monitorizarea şi raportarea datelor referitoare la emisiile de CO_2 ale autoturismelor şi ale vehiculelor utilitare uşoare în temeiul Regulamentului (UE) 2019/631 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor de punere în aplicare (UE) nr. 1.014/2010, (UE) nr. 293/2012, (UE)2017/1.152 şi (UE) 2017/1.153 ale Comisiei, care au fost obţinute de la dispozitivele pentru monitorizarea la bord a consumului de combustibil şi/sau de energie electrică, precum şi codurile VIN ale autovehiculelor din categoriile M_1 şi N_1 care au fost înmatriculate pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 2021 şi care sunt echipate cu dispozitive pentru monitorizarea la bord a consumului de combustibil şi/sau de energie, cu excepţia cazului în care persoana care prezintă autovehiculul refuză în mod expres să pună aceste date la dispoziţie. (2) Datele în condiţii reale se citesc utilizând un dispozitiv de conectare la interfaţa electronică a autovehiculului, cum ar fi un instrument de scanare şi care trebuie să poată citi datele astfel cum sunt înregistrate pe dispozitivul pentru monitorizarea la bord a consumului de combustibil şi/sau de energie electrică.(3) Categoriile M_1 şi N_1 sunt cele definite prin Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 şi (CE) nr. 595/2009 şi de abrogare a Directivei 2007/46/CE.La data de 04-08-2022 Capitolul VI a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022 Conform articolului III din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022, începând cu data de 20 mai 2023, inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor noi din categoriile M_1 şi N_1 care au fost înmatriculate pentru prima dată începând cu 1 ianuarie 2021 şi care sunt echipate cu dispozitive pentru monitorizarea la bord a consumului de combustibil şi/sau de energie electrică poate fi efectuată numai de staţiile de inspecţie tehnică periodică deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice care îndeplinesc prevederile art. 29^1 din Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin.Articolul 30(1) Inspectorul tehnic şi inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menţionării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.(2) În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar faţă de elementele menţionate la art. 16, numărul de înmatriculare şi seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.La data de 16-02-2012 Alin. (2) al art. 30 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 30^1În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), e) şi f), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări şi va informa deţinătorul vehiculului cu privire la anularea valabilităţii ITP a vehiculului respectiv.La data de 20-05-2018 Articolul 30^1 din Capitolul VI a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018Articolul 31Ecusoanele de ITP, elementele de securizare şi imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziţia SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 - roşu, 2015 - verde, 2016 - portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP şi va fi amplasat între indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.La data de 16-02-2012 Art. 31 a fost modificat de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.Articolul 32Suspendarea şi anularea autorizaţiilor tehnice ale SITP şi anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.Articolul 33Abrogat.La data de 23-07-2012 Art. 33 a fost abrogat de pct. 23 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 34(1) Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis şi pentru vehiculele înregistrate.(2) În cazul vehiculelor înregistrate şi care aparţin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a cărţii de identitate a vehiculului.(3) În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menţionate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.La data de 23-07-2012 Art. 34 a fost modificat de pct. 24 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 34^1În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente din România şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.La data de 23-07-2012 Art. 34^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Articolul 35RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluţiile tehnice naţionale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).Articolul 36Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate şi precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucţiuni şi dispoziţii specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.La data de 02-08-2014 Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".Articolul 37Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentele reglementări.La data de 23-07-2012 Art. 37 a fost modificat de pct. 27 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.Anexa nr. 1la reglementăriPrevederi privind efectuarea ITP - clasa I mopede, motociclete, mototricicluri şi cvadricicluriA. Plan de operaţiuni
| Nr. crt. | Denumire verificare | Metodă de control şi aparatură necesară | Deficienţe constatate | Evaluare deficienţe | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0. IDENTIFICARE VEHICUL | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare,concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV) | Inspecţie vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul | X | ||
| b) Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil | X | |||||
| c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele vehiculului | X | |||||
| d) Placă confecţionată artizanal | X | |||||
| 0.2. | Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate depe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV | Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motorului Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare) | X | ||
| b) Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului | X | |||||
| c) Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu inexactităţi materiale | X | |||||
| d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea | X | |||||
| e) Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate neconform) | X | |||||
| f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de sudură) | X | |||||
| g) Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50% | X | |||||
| 1. SISTEM DE FRÂNARE | ||||||
| 1.1. Stare mecanică şi funcţionare | ||||||
| 1.1.1. | Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Ax prea strâns | X | ||
| b) Uzură avansată sau joc excesiv | X | |||||
| c) Lipsă siguranţă pedală | X | |||||
| 1.1.2. | Stare şi cursă pedală/ manetă de frână | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acţionare | X | ||
| b) Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială | X | |||||
| Dacă funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă | X | |||||
| d) Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt | X | |||||
| 1.1.6. | Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet, frână de staţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Blocare incorectă a mecanismului cu clichet | X | ||
| b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet | X | |||||
| Uzură excesivă | X | |||||
| c) Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect | X | |||||
| d) Element de acţionare lipsă, deteriorat sau nefuncţional | X | |||||
| e) Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcţionare defectuoasă | X | |||||
| 1.1.10. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Dispozitiv servofrână defect sau ineficient | X | ||
| Nu funcţionează | X | |||||
| b) Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează | X | |||||
| Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este afectată | X | |||||
| c) Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează | X | |||||
| Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este afectată | X | |||||
| d) Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN | X | |||||
| Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN | X | |||||
| Lichidul de frână nu este vizibil | X | |||||
| e) Lipsă capac rezervor lichid de frână | X | |||||
| f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| g) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| 1.1.11. | Conducte de frână rigide | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat A se vedea anexa nr. 2 la reglementări pct. C | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | ||
| b) Conducte sau conexiuni neetanşe | X | |||||
| c) Conducte deteriorate sau corodate excesiv | X | |||||
| Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere | X | |||||
| d) Conductă poziţionată necorespunzător | X | |||||
| Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.12. | Furtunuri de frână | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat | a) Risc iminent de fisurare sau de rupere | X | ||
| b) Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt | X | |||||
| Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare | X | |||||
| c) Furtun sau conexiune neetanşă | X | |||||
| d) Umflare a furtunului sub presiune | X | |||||
| Cord deteriorat | X | |||||
| e) Furtun cu porozităţi | X | |||||
| 1.1.13. | Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi) | Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare | a) Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim) | X | ||
| Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil) | X | |||||
| b) Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.) | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii | X | |||||
| c) Garnitură lipsă sau montată greşit | X | |||||
| 1.1.14. | Tamburi şi discuri de frână | Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie | a) Tambur sau disc uzat | X | ||
| Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart | X | |||||
| b) Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.) | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului | X | |||||
| c) Tambur sau disc lipsă | X | |||||
| d) Platou fixat nesigur, joc platou | X | |||||
| 1.1.15. | Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânareeste acţionat | a) Cablu deteriorat sau cu noduri | X | ||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| b) Componentă corodată sau uzată excesiv | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| c) Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare | X | |||||
| d) Ghidaj de cablu necorespunzător | X | |||||
| e) Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare | X | |||||
| f) Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive | X | |||||
| g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei | X | |||||
| 1.1.16. | Elemente de acţionare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână hidraulici) | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat | a) Element de acţionare fisurat sau deteriorat | X | ||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| b) Element de acţionare neetanş | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| d) Element de acţionare corodat excesiv | X | |||||
| Risc de fisurare | X | |||||
| e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| f) Deteriorarea învelişului de protecţie | X | |||||
| Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv | X | |||||
| 1.1.17. | Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă este prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Timonerie defectă | X | ||
| b) Timonerie reglată necorespunzător | X | |||||
| c) Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional | X | |||||
| Regulator blocat sau nefuncţional | X | |||||
| d) Regulator lipsă | X | |||||
| 1.1.21. | Ansamblu sistem de frânare | Inspecţie vizuală | a) Alte dispozitive ale sistemului deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afecteazăsistemul de frânare | X | ||
| Funcţionalitatea frânei este afectată | X | |||||
| c) Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Modificare nesigură a unei componente*2) | X | |||||
| Performanţa frânei este afectată | X | |||||
| 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanţă (+E) | Inspecţie pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare şi compensare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri) Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi | X | ||
| Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi | X | |||||
| b) În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| c) Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) | X | |||||
| d) Timp de răspuns prea mare la frânare la orice roată | X | |||||
| e) Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei roţi | X | |||||
| 1.2.2. | Eficacitate (+E) | Încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometrucu compensare şi înregistrare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri) Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. | Coeficient de frânare mai mic decât valorilemenţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau deceleraţia maximă măsurată mai mică decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs) | X | ||
| Coeficient de frânare mai mic decât valorilemenţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau deceleraţia maximă măsurată mai mica decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs) | X | |||||
| 1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (mopede cu 3 roţi, mototricicluri şi cvadricicluri) | ||||||
| 1.4.1. | Performanţă (+E) | Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Frâna nu acţionează pe una/mai multe roţi. Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | ||
| 1.4.2. | Eficacitate (+E) | Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrareA se vedea anexa nr. 11 la reglementări. | Deceleraţia maximă măsurată mai mică de 1,6 m/s^2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule | X | ||
| Mai puţin de 50% din valoarea de mai sus (0,8 m/s^2) | X | |||||
| 1.6. | Sistem antiblocare (ABS) | Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare sau prin probe în parcurs | a) Dispozitivul de avertizare nu funcţionează | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| c) Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat | X | |||||
| d) Cablaj electric ABS deteriorat | X | |||||
| e) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| 1.7. | Sistem electronic de frânare (EBS) | Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare | a) Dispozitivul de avertizare nu funcţionează | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| 1.8. | Lichid de frână | Inspecţie vizuală | Lichid de frână contaminat sau cu sedimente | X | ||
| Risc iminent de avarie | X | |||||
| 2. SISTEM DE DIRECŢIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Starea mecanismului de direcţie/a casetei de direcţie (+E) | Cu vehiculul urcat pe un elevator, cric sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte ghidonul/volanul într-o parte şi-n alta Inspecţie vizuală a modului de funcţionare amecanismului de direcţie/a casetei de direcţie | a) Sistem de direcţie greu manevrabil | X | ||
| b) Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| c) Palier de arbore uzat excesiv | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| d) Deplasare excesivă a arborelui | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| e) Scurgeri de lichid | X | |||||
| Formare de picături | X | |||||
| 2.1.2. | Fixare mecanism de direcţie/casetă de direcţie (+E) | Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte ghidonul/volanul stânga-dreapta Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător În cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreapta Inspecţie vizuală a fixării mecanismului de direcţie/a casetei de direcţie | a) Fixare necorespunzătoare a mecanismului de direcţie/a casetei de direcţie | X | ||
| Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de şasiu/caroserie/cadru | X | |||||
| b) Găuri de fixare ovalizate | X | |||||
| Fixare grav afectată | X | |||||
| c) Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă | X | |||||
| Fixare grav afectată | X | |||||
| d) Casetă de direcţie fisurată | X | |||||
| Stabilitatea sau fixarea casetei afectată | X | |||||
| 2.1.3. | Stare conexiuni sistem de direcţie (+E) | Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi siguranţa, în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta Starea axului ghidonului se verifică cu frâna pe roata/roţile faţă acţionată | a) Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe | X | ||
| Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere | X | |||||
| b) Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| c) Deformări sau fisuri ale oricărei componente | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor | X | |||||
| e) Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.) | X | |||||
| f) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| g) Burduf de protecţie la praf deteriorat | X | |||||
| Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv | X | |||||
| 2.1.4. | Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E) | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul/volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea | a) Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte fixă a şasiului/caroseriei | X | ||
| b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător) | X | |||||
| c) Atingerea componentelor | X | |||||
| 2.1.5. | Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E) | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul/volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea | a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată | X | ||
| b) Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN) | X | |||||
| Lipsă lichid în rezervor | X | |||||
| c) Mecanismul nu funcţionează | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| d) Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| e) Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, ori de o parte fixă a şasiului/caroseriei | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| f) Reparaţii necorespunzătoare/modificări nesigure*2) | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| g) Cablu, conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| 2.2. Ghidon/volan şi coloană volan/coloană ghidon (furca faţă) | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare ghidon/ volan | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul/volanul la coloană, se mişcă ghidonul/volanul în diferite direcţii,perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice | a) Deplasare relativă între ghidon/volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv | X | ||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| b) Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe furcă/pe butucul volanului | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| c) Butucul, coroana, spiţele volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| 2.2.2. | Stare, fixare coloană de direcţie ghidon/volan/juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul/volanul la coloană, se mişcă ghidonul/volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a altor articulaţii (la motocvadricicluri) | a) Joc excesiv axial al centrului ghidonului/ volanului în raport cu coloana | X | ||
| b) Joc excesiv radial al centrului ghidonului/ volanului în raport cu coloana | X | |||||
| c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat | X | |||||
| d) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| e) Reparaţie necorespunzătoare/modificare nesigură*2) | X | |||||
| f) Cadru furcă corodat excesiv sau deformat | X | |||||
| Cadru furcă montat necorespunzător sau fisurat | X | |||||
| g) Joc excesiv al furcii în cadru | X | |||||
| 2.3. | Joc în sistemul de direcţie | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor ghidonul/ volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţile Inspecţia vizuală a mişcării libere | Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) sau neconformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Siguranţa este afectată | X | |||||
| 2.4. | Aliniament roţi | Verificarea aliniamentului roţilor pentru motociclete şi mopede cu două roţi – control vizual conform pct. C Verificarea aliniamentului roţilor pentru celelalte categorii - control vizual | Roţi nealiniate în mod evident | X | ||
| 2.6. | Servodirecţie electronică (EPS) | Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul ghidonului/ volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului | a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului | X | ||
| b) Neconcordanţă între unghiul ghidonului/ volanului şi unghiul roţilor | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| c) Nefuncţionare a servodirecţiei | X | |||||
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecţie vizuală de pe şa sau de la postul de conducere | Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) | X | ||
| Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile | X | |||||
| 3.2. | Stare geamuri (inclusiv parbriz) | Inspecţie vizuală Evaluare conform anexei nr. 2 la reglementări pct. D | a) Geam fisurat sau decolorat în afara zonei debaleiaj a ştergătoarelor de parbriz | X | ||
| Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare | X | |||||
| b) Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor*1) | X | |||||
| Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor*1) în zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare) | X | |||||
| c) Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/neomologată) | X | |||||
| Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ | X | |||||
| 3.3. | Oglinzi sau dispozitive retrovizoare | Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere | a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat înconformitate cu cerinţele1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare) | X | ||
| Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare | X | |||||
| b) Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere | X | |||||
| 3.4. | Ştergătoare de parbriz (dacă este cazul) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Lamela ştergătorului deteriorată | X | |||||
| Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv | X | |||||
| 3.5. | Spălător de parbriz (dacă este cazul) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte dar pompa funcţionează sau jetul de apă direcţionat necorespunzător) | X | ||
| Nefuncţionare spălător | X | |||||
| 3.6. | Sistem de dezaburire (dacă este cazul) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Sistem care nu funcţionează corespunzător sau este deteriorat | X | ||
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte afectată | X | |||||
| b) Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) | X | |||||
| Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) | X | |||||
| c) Far fixat necorespunzător | X | |||||
| d) Lipsă far | X | |||||
| 4.1.2. | Orientare (+E) | Inspecţie vizuală şi funcţională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor.Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional | Far reglat necorespunzător [centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerinţe*1)] | X | ||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent) | X | ||
| Depăşirea luminozităţii maxime admise în parteadin faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează concomitent) | X | |||||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| 4.1.4. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Far, culoare emisă, poziţie, intensitate saumarcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionatereducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Sursă de lumină şi far incompatibile | X | |||||
| 4.1.5. | Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Dispozitivul nu funcţionează | X | ||
| b) Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe şa/scaunul conducătorului auto | X | |||||
| 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi | ||||||
| 4.2.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente - LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact) | X | ||
| b) Dispersor spart sau lipsă | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă | X | |||||
| 4.2.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Lămpile de poziţie spate se sting când farurile sunt aprinse | X | |||||
| b) Comutator defect, nu funcţionează | X | |||||
| 4.2.3. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | |||||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | |||||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) | X | |||||
| Nicio sursă de lumină nu funcţionează | X | |||||
| b) Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) | X | |||||
| Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.3.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Funcţionare întârziată | X | |||||
| Complet nefuncţional | X | |||||
| b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată | X | |||||
| 4.3.3. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | |||||
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) | X | |||||
| b) Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) | X | |||||
| Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.4.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Complet nefuncţional | X | |||||
| 4.4.3. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| 4.4.4. | Frecvenţă semnal luminos | Inspecţie vizuală şi funcţională | Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele*1) (frecvenţa diferă cu mai mult de 25%) | X | ||
| 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă | ||||||
| 4.5.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) | X | |||||
| b) Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) | X | |||||
| Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | |||||
| c) Far/lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de orbire atraficului din sens opus | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.5.2. | Orientare | Inspecţie funcţională | Deviere a farului de ceaţă de la orientarea orizontală | X | ||
| 4.5.3. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Complet nefuncţional | X | |||||
| 4.5.4. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele*1) | X | |||||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersoare defecte | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă | X | |||||
| 4.6.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | |||||
| 4.6.3. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de mers înapoi | X | |||||
| 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate | ||||||
| 4.7.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate | X | ||
| b) Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple) | X | |||||
| Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică) | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.7.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| 4.8. Catadioptri | ||||||
| 4.8.1. | Stare | Inspecţie vizuală | a) Defect sau deteriorat | X | ||
| Capacitatea de reflexie este diminuată | X | |||||
| b) Element reflectorizant fixat nesigur | X | |||||
| Se poate desprinde | X | |||||
| 4.8.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală | Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele*1) | X | ||
| Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre faţă sau culoarea albă sprespate | X | |||||
| 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare | ||||||
| 4.9.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Nu funcţionează | X | ||
| Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate | X | |||||
| 4.9.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| 4.10. | Conexiuni electrice între autovehicul şi remorcă | Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii | a) Componente fixe ataşate necorespunzător | X | ||
| Priză cu fixare necorespunzătoare | X | |||||
| b) Izolaţie deteriorată | X | |||||
| Poate provoca scurtcircuit | X | |||||
| c) Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor | X | |||||
| Luminile de frână ale remorcii nu funcţionează deloc | X | |||||
| 4.11. | Cablaj electric | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul devizitare sau pe elevator, inclusiv, dacă este cazul, în compartimentul motor. | a) Cablaj electric fixat necorespunzător | X | ||
| Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta | X | |||||
| Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare şi de direcţie) | X | |||||
| b) Cablaj electric uşor deteriorat | X | |||||
| Cablaj electric foarte deteriorat | X | |||||
| Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie) | X | |||||
| c) Izolaţie deteriorată | X | |||||
| Poate provoca scurtcircuit | X | |||||
| Risc major de incendiu, formare de scântei | X | |||||
| 4.12. | Lămpi şi catadioptri facultativi | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate | X | |||||
| b) Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele*1) | X | |||||
| Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate | X | |||||
| c) Lampă/catadioptru fixat necorespunzător | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| 4.13. | Baterie (baterii) de acumulatori | Inspecţie vizuală | a) Fixată necorespunzător | X | ||
| Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit | X | |||||
| b) Scurgeri reduse de electrolit | X | |||||
| Scurgeri majore de electrolit | X | |||||
| c) Comutator defect (dacă este necesar) | X | |||||
| d) Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare) | X | |||||
| e) Ventilaţie necorespunzătoare (dacă e necesară) | X | |||||
| 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punţi (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Punţi (axe) (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri | a) Punte (axă) deformată sau fisurată | X | ||
| b) Fixare nesigură la vehicul | X | |||||
| Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată:joc excesiv în punctele de fixare | X | |||||
| c) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol | X | |||||
| 5.1.2. | Fuzetă (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei | a) Fuzetă fisurată | X | ||
| b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor | X | |||||
| Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| c) Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă | X | |||||
| Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| d) Joc al pivotului fuzetei în punte | X | |||||
| Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| 5.1.3. | Rulmenţi roţi (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri Se roteşte fiecare roată Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă | a) Joc excesiv în rulment | X | ||
| Stabilitatea direcţională afectată; pericol de distrugere | X | |||||
| b) Rulment prea strâns, gripat | X | |||||
| Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere | X | |||||
| 5.2. Roţi, jante şi anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Butuc roată | Inspecţie vizuală | a) Prezon sau piuliţă de fixare a roţii lipsă sau strâns slab | X | ||
| Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră | X | |||||
| b) Butuc uzat sau deteriorat | X | |||||
| Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei | X | |||||
| 5.2.2. | Jante (+E) | Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal | a) Jantă fisurată sau cu defect de sudură | X | ||
| c) Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere | X | |||||
| Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei | X | |||||
| d) Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu cerinţele*1) | X | |||||
| e) Spiţe rupte, deformate sau lipsă | X | |||||
| Este afectată conducerea în siguranţă a autovehiculului | X | |||||
| f) Valvă anvelopă deteriorată (autovehicule cu două sau trei roţi) | X | |||||
| 5.2.3. | Anvelope (+E) | Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea roţii când vehiculul este suspendat pe elevator. A se vedea pct. D | a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele*1) | X | ||
| Indice de sarcină sau de viteză necorespunzătorpentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranţă | X | |||||
| b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă | X | |||||
| c) Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal) pe aceeaşi axă | X | |||||
| d) Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi | X | |||||
| Cord vizibil sau deteriorat | X | |||||
| e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus | X | |||||
| Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm | X | |||||
| f) Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare) | X | |||||
| Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguranţă) | X | |||||
| h) Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident | X | |||||
| Nefuncţionare evidentă a sistemului | X | |||||
| i) Uzură neuniformă pronunţată a anvelopei pe banda de rulare (cu excepţia cvadriciclurilor) | X | |||||
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Arc fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte | X | ||
| Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite | X | |||||
| b) O componentă a arcului deteriorată sau fisurată | X | |||||
| Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate | X | |||||
| c) Lipsă arc | X | |||||
| Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate | X | |||||
| d) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcţionează | X | |||||
| 5.3.2. | Amortizoare (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Amortizor fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte | X | ||
| Prinderea amortizorului slăbită | X | |||||
| b) Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| c) Lipsă amortizor | X | |||||
| 5.3.3. | Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu, cadru sau punte | X | ||
| Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv | X | |||||
| Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată | X | |||||
| c) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează | X | |||||
| d) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător) | X | |||||
| 5.3.4. | Articulaţii suspensie (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei | X | ||
| Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| b) Burduf de protecţie la praf foarte deteriorat | X | |||||
| Burduf de protecţie la praf lipsă sau fisurat | X | |||||
| 6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE | ||||||
| 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform proceduriiprevăzute la anexa nr. 2 la reglementăripct. G | a) Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor | X | ||
| Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor | X | |||||
| b) Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure | X | |||||
| Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor | X | |||||
| c) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului | X | |||||
| Rezistenţă insuficientă a pieselor | X | |||||
| d) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv | X | |||||
| 6.1.2. | Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot (+E) | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş | X | ||
| b) Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor | X | |||||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| c) Lipsă element din tubulatura de evacuare | X | |||||
| d) Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător | X | |||||
| 6.1.3. | Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator În cazul sistemelor GPL/GNC cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor | a) Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu | X | ||
| b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş | X | |||||
| Risc de incendiu; pierdere importantă de substanţe periculoase | X | |||||
| c) Conductă sau racord uzat din cauza frecării | X | |||||
| Conductă sau racord deteriorat | X | |||||
| d) Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut) | X | |||||
| e) Risc de incendiu datorat: - scurgerilor de combustibil; - protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare; - stării compartimentului motor | X | |||||
| f) Sistem GPL/GNC neconform cu cerinţele, oricare parte a sistemului este defectă*1) | X | |||||
| o) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat | X | |||||
| 6.1.4. | Bare de protecţie (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală | Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauzaaccidente la contact | X | ||
| Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată | X | |||||
| 6.1.5. | Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală | a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare | X | ||
| b) Suport fisurat sau fixat nesigur | X | |||||
| c) Roată de rezervă fixată nesigur pe suport | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| 6.1.6. | Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E) | Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărindcu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şublerului Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. H | a) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată) | X | ||
| Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată) | X | |||||
| b) Uzură excesivă a unei componente | X | |||||
| Limita de uzură depăşită | X | |||||
| c) Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare | X | |||||
| Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, sau care nu funcţionează corespunzător | X | |||||
| e) Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare | X | |||||
| f) Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) | X | |||||
| Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) | X | |||||
| g) Modificare nesigură*2) (piese secundare) | X | |||||
| Modificare nesigură*2) (piese principale) | X | |||||
| h) Cuplare prea slabă | X | |||||
| i) Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat/necertificat | X | |||||
| 6.1.7. | Transmisie (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului | a) Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă | X | ||
| Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră | X | |||||
| b) Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| c) Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| d) Cuplaje flexibile deteriorate | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| e) Arbore deteriorat sau îndoit | X | |||||
| f) Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| g) Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ | X | |||||
| Element de protecţie la praf lipsă sau spart | X | |||||
| h) Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă | X | |||||
| i) Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături) | X | |||||
| j) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, deformată, lipsă element de asigurare comandă | X | |||||
| k) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune integrală | X | |||||
| 6.1.7.1 | Funcţionare transmisie | Inspecţie funcţională | Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| 6.1.8. | Suporţi motor | Inspecţie vizuală | Suport motor deteriorat grav şi evident | X | ||
| Suport motor slăbit sau rupt | X | |||||
| 6.1.9. | Performanţe motor | a) Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul | X | |||
| b) Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul | X | |||||
| 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare (inclusiv ataş) (+E) | Inspecţie vizuală Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G | a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri | X | ||
| Se poate desprinde | X | |||||
| b) Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor) | X | |||||
| Stabilitate afectată | X | |||||
| c) Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare | X | |||||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| d) Reparaţie necorespunzătoare/modificare nesigură*2) | X | |||||
| Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în mişcare | X | |||||
| e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată | X | |||||
| f) Caroserie şi cabină corodată excesiv | X | |||||
| h) Dispozitiv de cuplare ataş necorespunzător | X | |||||
| 6.2.2. | Montare (+E) | Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canal Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G | a) Caroserie sau cabină nesigură | X | ||
| Stabilitatea este afectată | X | |||||
| b) Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu | X | |||||
| c) Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată | X | |||||
| Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol | X | |||||
| d) Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă | X | |||||
| Stabilitate afectată | X | |||||
| 6.2.3. | Uşi şi dispozitive de închidere uşi | Inspecţie vizuală şi funcţională Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G | a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător | X | ||
| b) Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante) | X | |||||
| Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi pivotante) | X | |||||
| c) Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montantdeteriorat | X | |||||
| Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit | X | |||||
| d) Uşi corodate excesiv | X | |||||
| 6.2.4. | Podea (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal Se vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G | Podea nesigură sau foarte deteriorată | X | ||
| Podea instabilă | X | |||||
| 6.2.5. | Şa/scaun conducător auto | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Şa/scaun cu structură defectă | X | ||
| Şa/scaun slăbit sau fixat necorespunzător | X | |||||
| b) Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare | X | |||||
| Şaua/scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nupoate fi fixat | X | |||||
| 6.2.6. | Alte scaune (inclusiv scaunul din ataş) | Inspecţie vizuală | a) Scaune defecte sau nesigure (piese secundare) | X | ||
| Scaune defecte sau nesigure (piese principale) | X | |||||
| b) Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele*1); numărul de scaunenu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu omologarea | X | |||||
| c) Scaune modificate sau neomologate | X | |||||
| 6.2.7. | Comenzile conducătorului auto | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului | X | ||
| Operarea în siguranţă a vehiculului afectată | X | |||||
| 6.2.9. | Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare | Inspecţie vizuală | a) Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament | X | ||
| b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Element montat care poate provoca răniri; siguranţa este afectată | X | |||||
| c) Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic | X | |||||
| Scurgeri majore de substanţe periculoase | X | |||||
| 6.2.10. | Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi | Inspecţie vizuală | a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate | X | ||
| Pot provoca răniri; risc de desprindere | X | |||||
| b) Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi | X | |||||
| Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători) | X | |||||
| c) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Acoperire insuficientă a profilului anvelopei | X | |||||
| 6.2.11. | Stativ, picior de sprijin | Inspecţie vizuală | a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat | X | ||
| b) Neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| c) Risc de desfacere atunci când vehiculul se află în mişcare | X | |||||
| 6.2.12. | Mânere şi suporturi pentru picioare | Inspecţie vizuală | a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate | X | ||
| b) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere | ||||||
| 7.1.1. | Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente | Inspecţie vizuală | a) Ancorare deteriorată excesiv | X | ||
| Ancorare cu risc de desprindere | X | |||||
| b) Ancorare slăbită | X | |||||
| 7.1.2. | Stare centuri de siguranţă, catarame | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Centură de siguranţă obligatorie lipsă sau care nu a fost montată | X | ||
| b) Centură de siguranţă deteriorată | X | |||||
| Orice tăietură sau urmă de supratensionare | X | |||||
| c) Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele*1) | X | |||||
| d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă | X | |||||
| e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorate sau cu funcţionare incorectă | X | |||||
| 7.2. | Stingător de incendiu | Inspecţie vizuală | a) Lipsă | X | ||
| b) Neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| 7.3. | Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător | X | ||
| b) Dispozitiv defect | X | |||||
| Închidere sau blocare inopinată | X | |||||
| 7.4. | Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare | Inspecţie vizuală | a) Lipsă sau incomplete | X | ||
| b) Neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| 7.5. | Trusă de prim ajutor | Inspecţie vizuală | Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele*1) | X | ||
| 7.7. | Dispozitiv de avertizare acustică | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Nu funcţionează corespunzător | X | ||
| Nu funcţionează deloc | X | |||||
| b) Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător | X | |||||
| c) Neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale | X | |||||
| 7.8. | Vitezometru | Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs | a) Nu este montat conform cerinţelor*1) | X | ||
| Lipsă (dacă este obligatoriu) | X | |||||
| b) Funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| Total nefuncţional | X | |||||
| c) Insuficient iluminat | X | |||||
| Lipsa iluminării | X | |||||
| 7.11. | Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală | a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reducekilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul | X | ||
| b) Nefuncţionare evidentă | X | |||||
| 7.12. | Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală | a) Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat | X | ||
| b) Instalaţie electrică deteriorată | X | |||||
| c) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| d) Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a comutatorului | X | |||||
| e) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Evaluare subiectivă | a) Nivelul de zgomot depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe^1) | X | ||
| b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot | X | |||||
| Risc foarte mare de cădere | X | |||||
| 8.2. Emisii de gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas) | ||||||
| 8.2.1.1 | Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare | Inspecţie vizuală | a) Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac) | ||||||
| 8.2.2.1 | Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare | Inspecţie vizuală | a) Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.4.1. | Scurgeri de lichide | Inspecţie vizuală | Orice scurgere în exces de lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic | X | ||
| Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare | X | |||||
| 8.4.2. | Fum vizibil | Inspecţie vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| 9. ALTE VERIFICĂRI | ||||||
| 9.1. | Vehicul în ansamblu | Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice | X | ||
| b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice | X | |||||
| c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc.)*3) | X | |||||
| Nr. crt. | Denumire verificare | Metodă de control şi aparatură necesară | Deficienţe constatate | Evaluare deficienţe | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0. IDENTIFICARE VEHICUL | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul de înmatriculare,concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV) | Inspecţie vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul | X | ||
| b) Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil | X | |||||
| c) Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele vehiculului | X | |||||
| d) Placă confecţionată artizanal | X | |||||
| 0.2. | Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV | Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motorului Se verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare) | X | ||
| b) Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului | X | |||||
| c) Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu inexactităţi materiale | X | |||||
| d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea | X | |||||
| e) Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate neconform) | X | |||||
| f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de sudură) | X | |||||
| g) Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50% | X | |||||
| 1. SISTEM DE FRÂNARE | ||||||
| 1.1. Stare mecanică şi funcţionare | ||||||
| 1.1.1. | Ax pedală frână de serviciu/ax manetă de frână | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Ax prea strâns | X | ||
| b) Uzură avansată sau joc excesiv | X | |||||
| c) Lipsă siguranţă pedală | X | |||||
| 1.1.2. | Stare şi cursă pedală / manetă de frână | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionat Notă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit | a) Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acţionare | X | ||
| b) Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială | X | |||||
| Dacă funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| c) Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă | X | |||||
| d) Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt | X | |||||
| 1.1.3. | Pompă de vacuum sau compresor şi rezervoare de aer | Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru Se verifică timpul necesar pompei sau compresorului să atingă valoarea de operare sigură Se verifică funcţionarea avertizorului, a supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de siguranţă la suprapresiune | a) Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin patru acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos) | X | ||
| Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin două acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos) | X | |||||
| b) Timpul de formare a presiunii/ vidului la valoarea sigură de operare este prea lung faţă de cerinţe*1) | X | |||||
| c) Supapa de protecţie multicircuit sau supapa de siguranţă la suprapresiune nu funcţionează | X | |||||
| d) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv | X | |||||
| e) Deteriorare exterioară care poate afecta funcţionarea sistemului de frânare | X | |||||
| Nivelul de performanţă al frânei de securitate nu este respectat | X | |||||
| 1.1.4. | Manometru sau indicator pentru presiune scăzută | Verificare funcţională | Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută ori a manometrului | X | ||
| Este imposibilă identificarea presiunii scăzute | X | |||||
| 1.1.5. | Supapă de comandă a frânei, cu acţionare manuală | Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă acomponentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Dispozitiv de acţionare a supapei uzat excesiv, fisurat sau deteriorat | X | ||
| b) Dispozitiv de acţionare a supapei nesigur sau supapă fixată necorespunzător | X | |||||
| c) Pierderi de aer în sistem, conexiuni strânsenecorespunzător | X | |||||
| d) Funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.6. | Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet frână de staţionare, frână de staţionare cu acţionare electrică | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Blocare incorectă a mecanismului cu clichet | X | ||
| b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet | X | |||||
| Uzură excesivă | X | |||||
| c) Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect | X | |||||
| d) Element de acţionare lipsă, deteriorat sau nefuncţional | X | |||||
| e) Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcţionare defectuoasă | X | |||||
| 1.1.7. | Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.) | Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă acomponentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Supapă deteriorată sau pierderi excesive de aer | X | ||
| Funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| b) Pierderi de ulei importante la compresor | X | |||||
| c) Supapă fixată sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Pierdere sau scurgere de lichid de frână | X | |||||
| Funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| 1.1.8. | Elemente de cuplare ale frânelor (semi) remorcii (electrice şi pneumatice) | Deconectarea şi reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemelor de frânare dintre autovehiculul tractor şi (semi) remorcă Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă acomponentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Robinet de închidere defect sau supapă cu etanşare automată defectă | X | ||
| Funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| b) Robinet de închidere sau supapă nefixat/nefixată sau montate necorespunzător | X | |||||
| Funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| c) Pierderi excesive de aer | X | |||||
| Funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| d) Funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| Acţionarea frânei este afectată | X | |||||
| 1.1.9. | Rezervoare de aer comprimat | Inspecţie vizuală şi auditivă | a) Rezervor uşor deteriorat sau uşor corodat | X | ||
| Rezervor foarte deteriorat, foarte corodat sau cu pierderi de aer | X | |||||
| b) Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de purjare | X | |||||
| Nefuncţionarea dispozitivului de purjare | X | |||||
| c) Fixare sau montare necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.10. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Dispozitiv servofrână defect sau ineficient | X | ||
| Nu funcţionează | X | |||||
| b) Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează | X | |||||
| Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este afectată | X | |||||
| c) Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează | X | |||||
| Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este afectată | X | |||||
| d) Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN | X | |||||
| Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN | X | |||||
| Lichidul de frână nu este vizibil | X | |||||
| e) Lipsă capac rezervor lichid de frână | X | |||||
| f) Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| g) Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| 1.1.11. | Conducte de frână rigide | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat A se vedea pct. C | a) Risc iminent de fisurare sau rupere | X | ||
| b) Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme pneumatice) | X | |||||
| Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme de frânare cu acţionare hidraulică) | X | |||||
| c) Conducte deteriorate sau corodate excesiv | X | |||||
| Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere | X | |||||
| d) Conductă poziţionată necorespunzător | X | |||||
| Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare | X | |||||
| 1.1.12. | Furtunuri de frână | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat | a) Risc iminent de fisurare sau de rupere | X | ||
| b) Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt | X | |||||
| Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare | X | |||||
| c) Neetanşeitate furtun sau racord (sisteme pneumatice) | X | |||||
| Furtun sau conexiune neetanşă (sisteme hidraulice) | X | |||||
| d) Umflare a furtunului sub presiune | X | |||||
| Cord deteriorat | X | |||||
| e) Furtun cu porozităţi | X | |||||
| 1.1.13. | Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi) | Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare | a) Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim) | X | ||
| Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil) | X | |||||
| b) Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.) | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii | X | |||||
| c) Garnitură lipsă sau montată greşit | X | |||||
| 1.1.14. | Tamburi şi discuri de frână | Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie | a) Tambur sau disc uzat | X | ||
| Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart | X | |||||
| b) Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.) | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului | X | |||||
| c) Tambur sau disc lipsă | X | |||||
| d) Platou fixat nesigur, joc platou | X | |||||
| 1.1.15. | Cabluri de frână, Leviere, conexiuni, tije de acţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Cablu deteriorat sau cu noduri | X | ||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| b) Componentă corodată sau uzată excesiv | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| c) Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare | X | |||||
| d) Ghidaj de cablu necorespunzător | X | |||||
| e) Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare | X | |||||
| f) Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive | X | |||||
| g) Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei | X | |||||
| 1.1.16. | Elemente de acţionare sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici) | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat | a) Element de acţionare fisurat sau deteriorat | X | ||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| b) Element de acţionare neetanş | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| d) Element de acţionare corodat excesiv | X | |||||
| Risc de fisurare | X | |||||
| e) Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană | X | |||||
| Funcţionarea frânei este afectată | X | |||||
| f) Deteriorarea învelişului de protecţie | X | |||||
| Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv | X | |||||
| 1.1.17. | Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă a fost prevăzută de producător) | Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Timonerie defectă | X | ||
| b) Timonerie reglată necorespunzător | X | |||||
| c) Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional | X | |||||
| Regulator blocat sau nefuncţional | X | |||||
| d) Regulator lipsă (dacă este prevăzut) | X | |||||
| e) Lipsa plăcuţei cu datele tehnice principale | X | |||||
| f) Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| 1.1.18. | Dispozitive şi indicatoare de reglare a jocurilor | Inspecţie vizuală a componentelor în timp cesistemul de frânare este acţionat | a) Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mişcare anormală, uzat excesiv sau reglat necorespunzător | X | ||
| b) Dispozitiv de reglare a jocului defect | X | |||||
| c) Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect | X | |||||
| 1.1.19. | Frână de încetinire (dacă a fost prevăzută de producător sau dacă este obligatorie) | Inspecţie vizuală | a) Conector sau suport fixat nesigur | X | ||
| Funcţionalitatea este afectată | X | |||||
| b) Sistem defect în mod evident sau lipsă | X | |||||
| 1.1.20. | Acţionare automată a frânei (semi) remorcii | Deconectare cuplă de frânare dintre autovehicul şi (semi) remorcă | Frâna (semi) remorcii nu acţionează automat la deconectarea dispozitivului de cuplare | X | ||
| 1.1.21. | Ansamblu sistem de frânare | Inspecţie vizuală şi auditivă | a) Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu,pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afecteazăsistemul de frânare | X | ||
| Funcţionalitatea frânei este afectată | X | |||||
| b) Pierderi de aer sau de antigel | X | |||||
| Funcţionalitatea sistemului este afectată | X | |||||
| c) Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător | X | |||||
| d) Modificare nesigură a unei componente*2) | X | |||||
| Performanţa frânei este afectată | X | |||||
| 1.1.22. | Conectoare de testare (atunci când sunt montate sau obligatorii) | Inspecţie vizuală | a) Lipsă | X | ||
| b) Deteriorate | X | |||||
| Inutilizabile sau neetanşe | X | |||||
| 1.1.23. | Frânare inerţială | Inspecţie vizuală şi în timpul funcţionării | Eficienţă insuficientă | X | ||
| 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanţă (+E) | Inspecţie pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim; la autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână, verificarea se efectuează prin aplicarea unui efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului. Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. | a) Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi | X | ||
| Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi | X | |||||
| b) Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50% În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50% | X | |||||
| c) Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) | X | |||||
| d) Timp de răspuns prea mare la frânare la orice roată | X | |||||
| e) Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei roţi | X | |||||
| 1.2.2. | Eficacitate (+E) | Încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a dispozitivului de măsurare a forţei la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalaţia defrânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare şi, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedală Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar Autovehiculele sau (semi) remorcile cu masa totală maximă admisibilă mai mare de 3,5 tone trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau deceleraţia maximă măsurată mai mică decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs) | X | ||
| Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau deceleraţia maximă măsurată mai mică decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs) | X | |||||
| 1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem separat) | ||||||
| 1.3.1. | Performanţă (+E) | În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | a) Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi | X | ||
| Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi | X | |||||
| b) Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50%. În cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | |||||
| Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50% | X | |||||
| c) Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei) | X | |||||
| 1.3.2. | Eficacitate (+E) | În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1. Nu se efectuează la tractoare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2 | X | ||
| Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2 | X | |||||
| 1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (când nu este frână de securitate) | ||||||
| 1.4.1. | Performanţă (+E) | Inspecţie pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim A se vedea anexa nr. 11 la reglementări | Frâna nu acţionează pe una dintre părţi În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | ||
| 1.4.2. | Eficacitate (+E) | Inspecţie pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinare cunoscut Se acţionează frâna gradual(după caz) până la obţinerea efortului maxim. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. | Coeficient de frânare mai mic de 16%sau deceleraţia maximă măsurată mai mică de 1,6 m/s^2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule | X | ||
| Mai puţin de 50% din valorile de mai sus (8% sau 0,8 m/s^2) | X | |||||
| 1.5. | Performanţă frână de încetinire | Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, probe funcţionale în parcurs | a) Forţa de frânare nu variază gradual (nu se aplică la frâna de încetinire pe evacuare) | X | ||
| b) Sistem inoperant | X | |||||
| 1.6. | Sistem antiblocare (ABS) | Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului | a) Dispozitivul de avertizare nu funcţionează | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| c) Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat | X | |||||
| d) Cablaj electric ABS deteriorat | X | |||||
| e) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| f) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 1.7. | Sistem electronic de frânare (EBS) | Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului | a) Dispozitivul de avertizare nu funcţionează | X | ||
| b) Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 1.8. | Lichid de frână | Inspecţie vizuală | Lichid de frână contaminat sau cu sedimente | X | ||
| Risc iminent de avarie | X | |||||
| 2. SISTEM DE DIRECŢIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Starea casetei de direcţie (+E) | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte volanul într-o parte şi-n alta Inspecţie vizuală a modului de funcţionare a casetei de direcţie | a) Sistem de direcţie greu manevrabil | X | ||
| b) Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| c) Palier de arbore uzat excesiv | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| d) Deplasare excesivă a arborelui | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| e) Scurgeri de lichid | X | |||||
| Formare de picături | X | |||||
| 2.1.2. | Fixare casetă de direcţie (+E) | Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte volanul stânga-dreapta Se poate folosi un detector de jocuri corespunzător În cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreapta Inspecţie vizuală a fixării casetei de direcţie | a) Fixare necorespunzătoare a casetei | X | ||
| Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de şasiu/caroserie | X | |||||
| b) Găuri de fixare ovalizate | X | |||||
| Fixare grav afectată | X | |||||
| c) Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă | X | |||||
| Fixare grav afectată | X | |||||
| d) Casetă de direcţie fisurată | X | |||||
| Stabilitatea sau fixarea casetei de direcţie afectată | X | |||||
| 2.1.3. | Stare conexiuni sistem de direcţie (+E) | Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi siguranţa, în timp ce volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta | a) Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe | X | ||
| Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere | X | |||||
| b) Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| c) Deformări sau fisuri ale oricărei componente | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| d) Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor | X | |||||
| e) Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.) | X | |||||
| f) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Funcţionalitate afectată | X | |||||
| g) Burduf de protecţie la praf deteriorat | X | |||||
| Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv | X | |||||
| 2.1.4. | Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E) | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea | a) Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte fixă a şasiului/caroseriei | X | ||
| b) Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător | X | |||||
| c) Atingerea componentelor | X | |||||
| 2.1.5. | Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E) | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea | a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată | X | ||
| b) Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN) | X | |||||
| Lipsă lichid în rezervor | X | |||||
| c) Mecanismul nu funcţionează | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| d) Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| e) Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, ori de o parte fixă a şasiului/caroseriei | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| f) Reparaţii necorespunzătoare / modificări nesigure*2) | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| g) Cablu,conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| 2.2. Volan şi coloană volan | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare volan | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice | a) Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv | X | X | |
| Risc foarte mare de desprindere | ||||||
| b) Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe butucul volanului | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| c) Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| 2.2.2. | Stare, fixare coloană volan/juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, sealiniază volanul la coloană, se mişcă volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice | a) Joc excesiv axial al centrului volanului în raport cu coloana | X | ||
| b) Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana | X | |||||
| c) Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat | X | |||||
| d) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| e) Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură*2) | X | |||||
| 2.3. | Joc în sistemul de direcţie | Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe câtposibil fără a mişca roţile Inspecţia vizuală a mişcării libere | Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe odistanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) sau neconformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Siguranţa este afectată | X | |||||
| 2.4. | Aliniament roţi | Verificarea aliniamentului roţilor Control vizual | Roţi nealiniate în mod evident | X | ||
| 2.5. | Placa turnantă a axei directoare la remorci (+E) | Inspecţie vizuală sau utilizând un detector de jocuri corespunzător Se decuplează remorca şi apoi proţapul este rotit stânga-dreapta sau roţile punţii directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă | a) Componentă uşor deteriorată | X | ||
| Componentă puternic deteriorată sau fisurată | X | |||||
| b) Joc excesiv | X | |||||
| Deplasarea în linie dreaptă sau stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| Poate conduce la desprindere | X | |||||
| 2.6. | Servodirecţie electronică (EPS) | Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului | a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului | X | ||
| b) Neconcordanţă între unghiul volanului şi unghiul roţilor | X | |||||
| Direcţia afectată | X | |||||
| c) Nefuncţionare a servodirecţiei | X | |||||
| d) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecţie vizuală de la postul de conducere | Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz) | X | ||
| Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile | X | |||||
| 3.2. | Stare geamuri (inclusiv parbriz) | Inspecţie vizuală Evaluare conform pct. D | a) Geam fisurat sau decolorat în afara zonei debaleiaj a ştergătoarelor de parbriz | X | ||
| Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare | X | |||||
| b) Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor*1) | X | |||||
| Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1) în zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz sau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare) | X | |||||
| c) Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată) | X | |||||
| Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ | X | |||||
| 3.3. | Oglinzi sau dispozitive retrovizoare (+E) | Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe conform anexei nr. 3la reglementări pentru oglinzile din clasele IV şi V | a) Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat înconformitate cu cerinţele1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare) | X | ||
| Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare | X | |||||
| b) Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere | X | |||||
| c) Câmp vizual necesar neacoperit | X | |||||
| d) Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto deteriorate montată necorespunzător | X | |||||
| Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto lipsă | X | |||||
| 3.4. | Ştergătoare de parbriz | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Lamela ştergătorului deteriorată | X | |||||
| Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv | X | |||||
| 3.5. | Spălător de parbriz | Inspecţie vizuală şi funcţională | Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte, dar pompa funcţionează sau jetul de apă direcţionat necorespunzător) | X | ||
| Nefuncţionare spălător | X | |||||
| 3.6. | Sistem de dezaburire | Inspecţie vizuală şi funcţională | Sistem care nu funcţionează corespunzător sau este deteriorat | X | ||
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte afectată | X | |||||
| b) Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) | X | |||||
| Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare) | X | |||||
| c) Far fixat necorespunzător | X | |||||
| d) Lipsă far | X | |||||
| 4.1.2. | Orientare (+E) | Inspecţie vizuală şi funcţională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor sau prin utilizarea interfeţei electronice avehiculuiInspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional | a) Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerinţe*1) | X | ||
| b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului | a) Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent) | X | ||
| Depăşirea luminozităţii maxime admise în parteadin faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează concomitent) | X | |||||
| b) Dispozitiv de comandă defect | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 4.1.4. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate,reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| c) Sursă de lumină şi far incompatibile | X | |||||
| d) Faruri destinate conducerii pe partea stângă | X | |||||
| 4.1.5. | Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil, sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului | a) Dispozitivul nu funcţionează | X | ||
| b) Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 4.1.6. | Dispozitiv de spălare a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil | Ştergătorul şi/sau spălătorul nu funcţionează | X | ||
| În cazul lămpilor cu descărcare în gaz | X | |||||
| 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi | ||||||
| 4.2.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă. (în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din acestea, constituite într- un grup compact) | X | ||
| b) Dispersor spart sau lipsă | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă | X | |||||
| 4.2.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Lămpile de poziţie spate şi lămpile de contur se sting când farurile sunt aprinse | X | |||||
| b) Comutator defect, nu funcţionează | X | |||||
| 4.2.3. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | |||||
| b) Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii,luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise | X | |||||
| Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | |||||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) | X | |||||
| Nicio sursă de lumină nu funcţionează | X | |||||
| b) Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) | X | |||||
| Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.3.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului | a) Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Funcţionare întârziată | X | |||||
| Complet nefuncţional | X | |||||
| b) Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată | X | |||||
| c) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| d) Lampa pentru frâna de urgenţă nu funcţionează sau nu funcţionează corect | X | |||||
| 4.3.3. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic | X | |||||
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3) | X | |||||
| b) Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) | X | |||||
| Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | ||||||
| 4.4.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Complet nefuncţional | X | |||||
| 4.4.3. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| 4.4.4. | Frecvenţă semnal luminos | Inspecţie vizuală şi funcţională | Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele*1) (frecvenţa diferă cu mai mult de 25%) | X | ||
| 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă | ||||||
| 4.5.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează) | X | ||
| Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3 | X | |||||
| b) Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise) | X | |||||
| Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă) | X | |||||
| c) Far/lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.5.2. | Orientare | Inspecţie funcţională | Deviere a farului de ceaţă de la orientarea orizontală | X | ||
| 4.5.3. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Complet nefuncţional | X | |||||
| 4.5.4. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele*1) | X | |||||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersoare defecte | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă | X | |||||
| 4.6.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | |||||
| 4.6.3. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de mers înapoi | X | |||||
| 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate | ||||||
| 4.7.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate | X | ||
| b) Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple) | X | |||||
| Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică) | X | |||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.7.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele*1) | X | ||
| 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur | ||||||
| 4.8.1. | Stare | Inspecţie vizuală | a) Echipament reflectorizant defect sau deteriorat | X | ||
| Capacitatea de reflexie este diminuată | X | |||||
| b) Element reflectorizant fixat nesigur | X | |||||
| Se poate desprinde | X | |||||
| 4.8.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală A se vedea anexa nr. 15 la reglementări | Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele*1) | X | ||
| Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre faţă sau culoarea albă sprespate | X | |||||
| 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare | ||||||
| 4.9.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Nu funcţionează | X | ||
| Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate | X | |||||
| 4.9.2. | Respectare cerinţe*1) | Inspecţie vizuală şi funcţională | Neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| 4.10. | Conexiuni electrice între autovehiculul tractor şi (semi) remorcă | Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii | a) Componente fixe ataşate necorespunzător | X | ||
| Priză cu fixare necorespunzătoare | X | |||||
| b) Izolaţie deteriorată | X | |||||
| Poate provoca scurtcircuit | X | |||||
| c) Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale (semi) remorcii sau ale vehiculului tractor | X | |||||
| Luminile de frână ale (semi) remorcii nu funcţionează deloc | X | |||||
| 4.11. | Cablaj electric | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul devizitare sau pe elevator, inclusiv dacă este cazul în compartimentul motor În cazul troleibuzelor se verifică şi existenţa şi starea cablurilor de descărcare la pământ, dacă acestea au fost prevăzute deproducător | a) Cablaj electric fixat necorespunzător | X | ||
| Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta | X | |||||
| Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare şi de direcţie) | X | |||||
| b) Cablaj electric uşor deteriorat | X | |||||
| Cablaj electric foarte deteriorat | X | |||||
| Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie) | X | |||||
| c) Izolaţie deteriorată | X | |||||
| Poate provoca scurtcircuit | X | |||||
| Risc major de incendiu, formare de scântei | X | |||||
| 4.12. | Lămpi şi catadioptri facultativi | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate | X | |||||
| b) Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele*1) | X | |||||
| Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate | X | |||||
| c) Lampă/catadioptru fixat necorespunzător | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| 4.13. | Baterie (baterii) de acumulatori | Inspecţie vizuală | a) Fixată necorespunzător | X | ||
| Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit | X | |||||
| b) Scurgeri reduse de electrolit | X | |||||
| Scurgeri majore de electrolit | X | |||||
| c) Comutator defect (dacă este necesar) | X | |||||
| d) Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare) | X | |||||
| e) Ventilaţie necorespunzătoare (dacă e necesară) | X | |||||
| 4.14. | Caseta ŞCOALĂ | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Caseta lipsă sau deteriorată | X | |||||
| c) Caseta fixată nesigur | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Caseta nu funcţionează corespunzător la comutarea luminilor de poziţie şi a farurilor | X | |||||
| e) Caseta necertificată, montată necorespunzător | X | |||||
| 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punţi (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Punţi (axe) (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone | a) Punte (axă) deformată sau fisurată | X | ||
| b) Fixare nesigură la vehicul | X | |||||
| Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare | X | |||||
| c) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol | X | |||||
| 5.1.2. | Fuzetă (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 toneSe aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei conform procedurii prevăzute la pct. E | a) Fuzetă fisurată | X | ||
| b) Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor | X | |||||
| Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| c) Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă | X | |||||
| Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| d) Joc al pivotului fuzetei în punte | X | |||||
| Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| 5.1.3. | Rulmenţi roţi (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 toneSe roteşte fiecare roată. Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă | a) Joc excesiv în rulment | X | ||
| Stabilitatea direcţională afectată; pericol de distrugere | X | |||||
| b) Rulment prea strâns, gripat | X | |||||
| Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere | X | |||||
| 5.2. Roţi jante şi anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Butuc roată | Inspecţie vizuală | a) Prezon sau piuliţă de fixare a roţii lipsă sau strâns slab | X | ||
| Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră | X | |||||
| b) Butuc uzat sau deteriorat | X | |||||
| Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei | X | |||||
| 5.2.2. | Jante (+E) | Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal | a) Jantă fisurată sau cu defect de sudură | X | ||
| b) Montare necorespunzătoare a inelului de reţinere a anvelopei | X | |||||
| Risc de desprindere a inelului | X | |||||
| c) Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere | X | |||||
| Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei | X | |||||
| d) Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentelesau cu cerinţele*1) | X | |||||
| 5.2.3. | Anvelope (+E) | Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea roţii când vehiculul este suspendat pe elevator A se vedea pct. F | a) Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele*1) | X | ||
| Indice de sarcină sau de viteză necorespunzătorpentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranţă | X | |||||
| b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă sau pe roţile jumelate | X | |||||
| c) Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal) pe aceeaşi axă | X | |||||
| d) Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi | X | |||||
| Cord vizibil sau deteriorat | X | |||||
| e) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus | X | |||||
| Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la Anvelopele cu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20") | X | |||||
| f) Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare) | X | |||||
| Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguranţă) | X | |||||
| g) Anvelopă reşapată neconformă cu cerinţele*1) | X | |||||
| Stratul de protecţie al cordului afectat | X | |||||
| h) Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident | X | |||||
| Nefuncţionare evidentă a sistemului | X | |||||
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Arc fixat nesigur pe şasiu sau punte | X | ||
| Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite | X | |||||
| b) O componentă a arcului deteriorată sau fisurată | X | |||||
| Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate | X | |||||
| c) Lipsă arc | X | |||||
| Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate | X | |||||
| d) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcţionează | X | |||||
| 5.3.2. | Amortizoare (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Amortizor fixat nesigur pe şasiu sau punte | X | ||
| Prinderea amortizorului slăbită | X | |||||
| b) Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| c) Lipsă amortizor | X | |||||
| 5.3.3. | Bare de torsiune, bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu sau punte | X | ||
| Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| b) Componentă deteriorată sau corodată excesiv | X | |||||
| Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată | X | |||||
| c) Modificare nesigură*2) | X | |||||
| Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează | X | |||||
| d) Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător) | X | |||||
| 5.3.4. | Articulaţii suspensie(+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar | a) Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei | X | ||
| Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată | X | |||||
| b) Burduf de protecţie la praf deteriorat semnificativ | X | |||||
| Burduf de protecţie la praf lipsă sau spart | X | |||||
| 5.3.5. | Suspensie pneumatică (+E) | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal | a) Sistem nefuncţional | X | ||
| b) Orice componentă deteriorată, defectă sau modificată care afectează funcţionarea sistemului | X | |||||
| Funcţionarea sistemului afectată puternic | X | |||||
| c) Pierderi de aer audibile | X | |||||
| 6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI | ||||||
| 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform proceduriiprevăzute la pct. G | a) Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor | X | ||
| Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor | X | |||||
| b) Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure | X | |||||
| Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor | X | |||||
| c) Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului | X | |||||
| Rezistenţă insuficientă a pieselor | X | |||||
| d) Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv | X | |||||
| 6.1.2. | Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot(+E) | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş | X | ||
| b) Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor | X | |||||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| c) Lipsă element din tubulatura de evacuare | X | |||||
| d) Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător | X | |||||
| 6.1.3. | Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (inclusiv rezervor şi conducte de combustibil pentru dispozitivul de încălzire) (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator. În cazul sistemelor GPL/GNC/GNL cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor | a) Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu. | X | ||
| b) Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş | X | |||||
| Risc de incendiu; pierdere importantă de substanţe periculoase | X | |||||
| c) Conductă sau racord uzat din cauza frecării | X | |||||
| Conductă sau racord deteriorat | X | |||||
| d) Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut) | X | |||||
| e) Risc de incendiu datorat: - scurgerilor de combustibil; - protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare; - stării compartimentului motor | X | |||||
| f) Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neconform cu cerinţele, oricare parte a sistemului este defectă*1) | X | |||||
| g) Plăcuţă cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripţie poansonată cu data limită de expirare a valabilităţii rezervoruluiGNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă | X | |||||
| h) Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neomologat ori necertificat | X | |||||
| i) Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menţionat în CIV | X | |||||
| j) Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani faţă de data omologării poansonată; rezervor GNC cu vechime mai mare decât data limită de expirare a valabilităţii de pe etichetă sau poansonată | X | |||||
| k) Carcasă multisupapă neetanşă, fisurată sau fără capac | X | |||||
| l) Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL/GNC/GNL neetanşă ori nefixată | X | |||||
| m) Ţevi pentru GPL din cupru fără înveliş de protecţie din cauciuc sau plastic | X | |||||
| Racorduri GPL sudate sau lipite pe ţevi; racorduri GNC lipite pe ţevi | X | |||||
| n) Rezervor suplimentar care nu este menţionat în CIV | X | |||||
| o) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat | X | |||||
| 6.1.4. | Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive de protecţie antiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală | a) Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact | X | ||
| Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată | X | |||||
| b) Dispozitiv în mod evident neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| 6.1.5. | Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală | a) Suportul nu este într-o stare corespunzătoare | X | ||
| b) Suport fisurat sau fixat nesigur | X | |||||
| c) Roată de rezervă fixată nesigur pe suport | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| 6.1.6. | Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E) | Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şublerului Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la pct. H | a) Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nueste utilizată) | X | ||
| Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată) | X | |||||
| b) Uzură excesivă a unei componente | X | |||||
| Limita de uzură depăşită | X | |||||
| c) Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare | X | |||||
| Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere | X | |||||
| d) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă sau care nu funcţionează corespunzător | X | |||||
| e) Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare | X | |||||
| f) Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) | X | |||||
| Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat) | X | |||||
| g) Modificare nesigură*2) (piese secundare) | X | |||||
| Modificare nesigură*2) (piese principale) | X | |||||
| h) Cuplare prea slabă | X | |||||
| i) Dispozitiv de cuplare (semi) remorcă neomologat/necertificat | X | |||||
| 6.1.7. | Transmisie (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator Se verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului, reductorului şi a frânei de încetinire (dacă nu acţionează pe evacuare) Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ŞCOALĂ | a) Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă | X | ||
| Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră | X | |||||
| b) Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| c) Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| d) Cuplaje flexibile deteriorate | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| e) Arbore deteriorat sau îndoit | X | |||||
| f) Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător | X | |||||
| Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare | X | |||||
| g) Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ | X | |||||
| Element de protecţie la praf lipsă sau spart | X | |||||
| h) Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă | X | |||||
| i) Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături) | X | |||||
| j) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, lipsă element de asigurare comandă (inclusiv dubla comandă) | X | |||||
| k) Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune integrală | X | |||||
| 6.1.7.1 | Funcţionare transmisie | Inspecţie funcţională | Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| 6.1.8. | Suporţi motor | Inspecţie vizuală | Suport motor deteriorat grav şi evident | X | ||
| Suport motor slăbit sau rupt | X | |||||
| 6.1.8.1 | Stare ventilator | Inspecţie vizuală | Ventilator deteriorat, paletă ventilator fisurată | X | ||
| 6.1.8.2 | Stare, fixare componente pentru alimentarea duală a motorului | Inspecţie vizuală | a) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic fără marcaj conform Regulamentului CEE-ONU nr. 67 sau nr. 110 | X | ||
| b) Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL/GNC/GNL) poziţionate sau fixate necorespunzător | X | |||||
| 6.1.9. | Performanţe motor | a) Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul | X | |||
| b) Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul | X | |||||
| 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare (+E) | Inspecţie vizuală Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzută la pct. G | a) Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri | X | ||
| Se poate desprinde | X | |||||
| b) Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor) | X | |||||
| Stabilitate afectată | X | |||||
| c) Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare | X | |||||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| d) Reparaţie necorespunzătoare/modificare nesigură*2) | X | |||||
| Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în mişcare | X | |||||
| e) Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată | X | |||||
| f) Caroserie şi cabină corodată excesiv | X | |||||
| g) Mecanism de zăvorâre sau dispozitiv de rabatare a cabinei pe şasiu defect sau lipsă (dacă a fost prevăzut de producător) | X | |||||
| 6.2.1.1 | Stare, fixare semiremorcăautobuz articulat (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare Se va inspecta şi zona de pe acoperişul autobuzului Se va utiliza un detector de jocuri cu 8 mişcări Se va inspecta şi prin probă în parcurs | a) Ansamblul burduf deteriorat | X | ||
| b) Jocuri excesive în articulaţiile braţelor defixare | X | |||||
| c) Braţe cadru fixate necorespunzător, reparatenecorespunzător sau cu deformări importante | X | |||||
| d) Zonele de fixare a braţelor corodate excesiv | X | |||||
| e) Jocuri în leviere, bare şi articulaţiile acestora la puntea directoare spate | X | |||||
| f) Zgomote la virarea ansamblului burduf | X | |||||
| 6.2.2. | Montare (+E) | Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canal Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G | a) Caroserie sau cabină nesigură | X | ||
| Stabilitatea este afectată | X | |||||
| b) Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu | X | |||||
| c) Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată | X | |||||
| Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol | X | |||||
| d) Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă | X | |||||
| Stabilitate afectată | X | |||||
| 6.2.3. | Uşi şi dispozitive de închidere uşi | Inspecţie vizuală şi funcţională Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G | a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător | X | ||
| b) Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante) | X | |||||
| Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi pivotante) | X | |||||
| c) Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat | X | |||||
| Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit | X | |||||
| d) Uşi corodate excesiv | X | |||||
| 6.2.4. | Podea (+E) | Inspecţie vizuală cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal Se vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseria Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G | Podea nesigură sau foarte deteriorată | X | ||
| Podea instabilă | X | |||||
| 6.2.5. | Scaun conducător auto | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Scaun cu structură defectă | X | ||
| Scaun slăbit sau fixat necorespunzător | X | |||||
| b) Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare | X | |||||
| Scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat | X | |||||
| 6.2.6. | Alte scaune | Inspecţie vizuală | a) Scaune defecte sau nesigure (piese secundare) | X | ||
| Scaune defecte sau nesigure (piese principale) | X | |||||
| b) Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele*1); numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu omologarea | X | |||||
| c) Scaune modificate sau neomologate | X | |||||
| 6.2.7. | Comenzile conducătorului auto | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului | X | ||
| Operarea în siguranţă a vehiculului afectată | X | |||||
| 6.2.8. | Treptele şi scara cabinei | Inspecţie vizuală | a) Treaptă sau scară nesigură | X | ||
| Stabilitate insuficientă | X | |||||
| b) Treaptă sau scară care poate provoca rănireautilizatorilor | X | |||||
| 6.2.9. | Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare | Inspecţie vizuală | a) Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament | X | ||
| b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Element montat care poate provoca răniri; siguranţa este afectată | X | |||||
| c) Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic | X | |||||
| Scurgeri majore de substanţe periculoase | X | |||||
| 6.2.10. | Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi, dispozitive antiîmproşcare | Inspecţie vizuală | a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate | X | ||
| Pot provoca răniri; risc de desprindere | X | |||||
| b) Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (dispozitive antiîmproşcare) | X | |||||
| Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători) | X | |||||
| c) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Acoperire insuficientă a profilului anvelopei | X | |||||
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere | ||||||
| 7.1.1. | Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente | Inspecţie vizuală | a) Ancorare deteriorată excesiv | X | ||
| Ancorare cu risc de desprindere | X | |||||
| b) Ancorare slăbită | X | |||||
| 7.1.2. | Stare centuri de siguranţă, catarame | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Centură de siguranţă obligatorie lipsă sau care nu a fost montată | X | ||
| b) Centură de siguranţă deteriorată | X | |||||
| Orice tăietură sau urmă de supratensionare | X | |||||
| c) Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele*1) | X | |||||
| d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă | X | |||||
| e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă | X | |||||
| 7.1.3. | Limitatorul de sarcină al centurii de siguranţă (dacă a fost prevăzut de producător) (+E) | Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice | a) Limitator de sarcină lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 7.1.4. | Dispozitiv de pretensionare al centurii de siguranţă (dacă a fost prevăzut de producător) (+E) | Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice | a) Dispozitiv de pretensionare lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 7.1.5. | Airbaguri (+E) | Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice | a) Airbag lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză | X | ||
| b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| c) Airbag evident nefuncţional | X | |||||
| 7.1.6. | Sistem de reţinere suplimentar (SRS) (+E) | Inspecţia vizuală a martorului indicator de defecţiuni (MIL) şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice | a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al SRS indică funcţionarea defectuoasă a sistemului | X | ||
| b) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 7.2. | Stingător de incendiu | Inspecţie vizuală | a) Lipsă | X | ||
| b) Neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| 7.3. | Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător | X | ||
| b) Dispozitiv defect | X | |||||
| Închidere sau blocare inopinată | X | |||||
| 7.4. | Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare | Inspecţie vizuală | a) Lipsă sau incomplete | X | ||
| b) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| 7.5. | Trusă de prim ajutor | Inspecţie vizuală | Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele*1) | X | ||
| 7.6. | Cale de roată (dacă sunt obligatorii) | Inspecţie vizuală A se vedea anexa nr. 14 la reglementări | Lipsă sau în stare necorespunzătoare, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică | X | ||
| 7.7. | Dispozitiv de avertizare acustică | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Nu funcţionează corespunzător | X | ||
| Nu funcţionează deloc | X | |||||
| b) Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător | X | |||||
| c) Neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale | X | |||||
| 7.8. | Vitezometru | Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs sau prin mijloace electronice | a) Nu este montat conform cerinţelor*1) | X | ||
| Lipsă (dacă este obligatoriu) | X | |||||
| b) Funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| Total nefuncţional | X | |||||
| c) Insuficient iluminat | X | |||||
| Lipsa iluminării | X | |||||
| 7.9. | Tahograf (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei) | Inspecţie vizuală | a) Nu este montat conform cerinţelor*1) | X | ||
| b) Nu funcţionează | X | |||||
| c) Sigiliu lipsă sau deteriorat | X | |||||
| d) Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat | X | |||||
| e) Falsificare sau manipulare evidentă | X | |||||
| f) Dimensiunea anvelopelor diferită de cea înscrisă pe placa de montare | X | |||||
| 7.10. | Limitator de viteză (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei) | Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă echipamentul de verificare a limitatoarelor de viteză este disponibil) | a) Nu este montat conform cerinţelor*1) | X | ||
| b) Evident nefuncţional | X | |||||
| c) Limită de viteză setată incorect (dacă este verificată) | X | |||||
| d) Sigiliu deteriorat sau lipsă | X | |||||
| e) Placă de montare lipsă, ilizibilă | X | |||||
| f) Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu parametrii de calibrare | X | |||||
| g) Limita de viteză menţionată pe placa de montare nu corespunde cu cerinţele*1) | X | |||||
| h) Termenul de valabilitate al verificării înscris pe placa de montare expirat | X | |||||
| 7.11. | Odometru (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice | a) Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reducekilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul | X | ||
| b) Nefuncţionare evidentă | X | |||||
| 7.12. | Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice | a) Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat | X | ||
| b) Instalaţie electrică deteriorată | X | |||||
| c) Alte componente lipsă sau deteriorate | X | |||||
| d) Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a comutatorului | X | |||||
| e) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului | X | |||||
| f) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 7.13. Sistem eCall (dacă este montat, în conformitate cu legislaţia UE privind omologarea de tip) | ||||||
| 7.13.1. | Montare şi configuraţie (+E) | Inspecţie vizuală completată, atunci când caracteristicile tehnice ale vehiculului permit şi când datele necesare sunt disponibile, cu utilizarea interfeţei electronice | a) Lipsa sistemului sau a oricărei componente | X | ||
| b) Versiune incorectă a software-ului | X | |||||
| c) Codificare incorectă a sistemului | X | |||||
| 7.13.2 | Stare (+E) | Inspecţie vizuală completată, atunci când caracteristicile tehnice ale vehiculului permit şi când datele necesare sunt disponibile, cu utilizarea interfeţei electronice | a) Sistem sau componente deteriorate | X | ||
| b) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al sistemului eCall indică o funcţionare defectuoasă a sistemului | X | |||||
| c) Defecţiune a unităţii electronice de control al eCall | X | |||||
| d) Defecţiune a dispozitivului de comunicare cu reţeaua mobilă | X | |||||
| e) Lipsa semnalului GPS | X | |||||
| f) Componente audio neconectate | X | |||||
| g) Sursă de energie neconectată sau încărcată insuficient | X | |||||
| h) Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului | X | |||||
| 7.13.3. | Performanţă (+E) | Inspecţie vizuală completată, atunci când caracteristicile tehnice ale vehiculului permit şi când datele necesare sunt disponibile, cu utilizarea interfeţei electronice | a) Set minim de date (MSD) incorect | X | ||
| b) Componente audio care nu funcţionează corespunzător | X | |||||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Evaluare subiectivă | a) Nivelul de zgomot depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe^1) | X | ||
| b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot | X | |||||
| Risc foarte mare de cădere | X | |||||
| 8.2. Emisii de gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas) | ||||||
| 8.2.1.1 | Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare | Inspecţie vizuală | a) Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.1.2 | Emisii de gaze (+E) | Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet. Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet şi la turaţia de mers în gol accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000 rot/min) Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat La motoarele cu alimentare duală benzină/carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionarePentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionareacorectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice A se vedea anexa nr. 13 la reglementări | a) Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice stabilite de producător | X | ||
| b) Fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de CO(cor) şi HC depăşesc: 1) pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor: - 4,5% sau - 3,5%; pt. CO(cor), în funcţie de data primei înmatriculări (data fabricaţiei, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la reglementări - 1000 ppm pt. HC 2) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor, - 0,5% la turaţia de mers în gol încet şi - 0,3% la turaţia de mers în gol accelerat; sau - 0,3% la turaţia de mers în gol încet şi - 0,2% la turaţia de mers în gol accelerat; pt. CO(cor), în funcţie de nivelul de poluare menţionat în CIV, conform anexei nr. 13 la reglementări - 100 ppm pt. HC la turaţia de mers în gol accelerat. | X | |||||
| c) Coeficientul lambda nu se încadrează în domeniul 1±0,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turaţia de mers în gol accelerat | X | |||||
| d) Citirea OBD indică o funcţionare necorespunzătoare | X | |||||
| 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac) | ||||||
| 8.2.2.1 | Echipament de control al emisiilor de gaze de evacuare | Inspecţie vizuală | a) Echipament de control al emisiilor montat deproducător lipsă sau defect în mod evident | X | ||
| b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor | X | |||||
| 8.2.2.2 | Verificare opacitate (+E) | Control cu opacimetrul în accelerare liberă.Se accelerează motorul de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de regulator. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 ianuarie 1980 suntexceptate de la această verificare Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuat Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionareacorectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice A se vedea anexa nr. 13 la reglementări | a) Opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul | X | ||
| b) Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate K depăşeşte: 1) pentru autovehiculele echipate cu mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m^(-1) 2) pentru autovehicule echipate cu mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m^(-1) 3) pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m^(-1) sau 0,7 m^(-1) | X | |||||
| 8.3. Suprimarea interferenţei electromagnetice | ||||||
| Interferenţă radio | Orice nerespectare a cerinţelor*1) | X | ||||
| 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.4.1. | Scurgeri de lichide | Inspecţie vizuală | Orice scurgere în exces de lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic | X | ||
| Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare | X | |||||
| 8.4.2. | Fum vizibil | Inspecţie vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE SCAUNE (M2, M3) | ||||||
| 9.1. Uşi | ||||||
| 9.1.1. | Uşi de intrare şi de ieşire | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| b) Uşă deteriorată | X | |||||
| Poate provoca răniri | X | |||||
| c) Sistem de control în caz de urgenţă defect | X | |||||
| d) Controlul de la distanţă al uşilor sau dispozitiv de avertizare defect | X | |||||
| e) Neconformă cu cerinţele*1) | X | |||||
| Lăţime insuficientă a uşii | X | |||||
| f) Uşă improvizată | X | |||||
| 9.1.2. | Ieşiri de urgenţă | Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil) | a) Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| b) Indicatoare ilizibile pentru ieşirile de urgenţă | X | |||||
| Indicatoare lipsă pentru ieşirile de urgenţă | X | |||||
| c) Ciocan de spart geamul lipsă | X | |||||
| d) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Lăţime insuficientă sau acces blocat | X | |||||
| 9.2. | Sistem de dezaburire şi dezgheţare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| Afectează operarea în siguranţă a autovehiculului | X | |||||
| b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor | X | |||||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| c) Sistem de dezgheţare defect (dacă este obligatoriu) | X | |||||
| 9.3. | Sistem de ventilaţie şi de încălzire | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| b) Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor | X | |||||
| Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord | X | |||||
| 9.4. Scaune | ||||||
| 9.4.1. | Scaune pasageri (inclusive pentru personalul de însoţire) | Inspecţie vizuală | Strapontine (dacă sunt permise) nu funcţioneazăautomat | X | ||
| Blochează o ieşire de urgenţă | X | |||||
| 9.4.2. | Scaun conducător auto (cerinţe suplimentare) | Inspecţie vizuală | a) Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţia antireflexie | X | ||
| Câmpul vizual diminuat | X | |||||
| b) Sistemul de protecţie pentru conducătorul auto nesigur sau neconform cu cerinţele*1) | X | |||||
| Poate provoca răniri | X | |||||
| 9.5. | Lumini interioare şi dispozitive de ghidare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Dispozitiv defect sau neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Nu funcţionează deloc | X | |||||
| 9.6. | Culoare şi zone de staţionare în picioare | Inspecţie vizuală | a) Podea nesigură | X | ||
| Stabilitate afectată | X | |||||
| b) Bare sau mânere de susţinere defecte | X | |||||
| Fixate necorespunzător sau inutilizabile | X | |||||
| c) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Lăţime sau spaţiu insuficient | X | |||||
| 9.7. | Scări şi trepte | Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil) | a) Deteriorate | X | ||
| Puternic deteriorate | X | |||||
| Stabilitatea este afectată | X | |||||
| b) Scări retractabile care nu funcţionează corespunzător | X | |||||
| c) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| Lăţime insuficientă sau înălţime excesivă | X | |||||
| d) Scări şi trepte modificate | X | |||||
| 9.8. | Sistem de comunicare cu pasagerii | Inspecţie vizuală şi funcţională | Sistem defect | X | ||
| Nu funcţionează deloc | X | |||||
| 9.10. Cerinţe privind transportul copiilor | ||||||
| 9.10.1. | Uşi | Inspecţie vizuală | Dispozitivul de siguranţă al uşii neconform cu cerinţele*1) privind acest mod de transport | X | ||
| 9.10.2. | Echipamente de semnalizare şi speciale | Inspecţie vizuală | Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă sau neconforme cu cerinţele*1) | X | ||
| 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă | ||||||
| 9.11.1. | Uşi, rampe şi elevatoare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| Siguranţa este afectată | X | |||||
| b) Deteriorat(ă) | X | |||||
| Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri | X | |||||
| c) Element de comandă defect | X | |||||
| Siguranţa operării afectată | X | |||||
| d) Dispozitiv de avertizare defect | X | |||||
| Nu funcţionează | X | |||||
| e) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| 9.11.2. | Sistem de blocare a scaunului rulant | Inspecţie vizuală şi funcţională dacă este cazul | a) Funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| Siguranţa operării afectată | X | |||||
| b) Deteriorat | X | |||||
| Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri | X | |||||
| c) Element de comandă defect | X | |||||
| Siguranţa operării afectată | X | |||||
| d) Neconforme cu cerinţele*1) | X | |||||
| 9.11.3. | Echipamente de semnalizare şi speciale | Inspecţie vizuală | Echipament lipsă sau nu corespunde cerinţelor *1) | X | ||
| 9.12. Alte echipamente speciale | ||||||
| 9.12.1. | Instalaţii de preparare a alimentelor | Inspecţie vizuală | a) Instalaţie neconformă cu cerinţele*1) | X | ||
| b) Instalaţie deteriorată astfel încât devine periculoasă utilizarea ei | X | |||||
| 9.12.2. | Instalaţie sanitară | Inspecţie vizuală | Instalaţie neconformă cu cerinţele*1) | X | ||
| Poate provoca răniri | X | |||||
| 9.12.3. | Alte dispozitive (de exemplu sisteme audio-video) | Inspecţie vizual | Neconform cu cerinţele*1) | X | ||
| Funcţionarea în siguranţă a autovehiculului este afectată | X | |||||
| 9.12.4. | Martorul dispozitivului de sesizare a tensiunii periculoase (pentru troleibuze) | Inspecţie vizuală | Nu funcţionează | X | ||
| 10. ALTE VERIFICĂRI | ||||||
| 10.1. | Vehicul în ansamblu | Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice | X | ||
| b) Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice | X | |||||
| c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc)*3) | X | |||||
Conform articolului II din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022, prevederile pct. 7.13 de la lit. A din anexa nr. 2, precum şi anexa nr. 5 la Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, se aplică de la 20 mai 2023.B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară şi exterioară)
| IS | KG | IS | KG | IS | KG | IS | KG | IS | KG |
| 50 | 190 | 82 | 475 | 114 | 1180 | 146 | 3000 | 178 | 7500 |
| 51 | 195 | 83 | 487 | 115 | 1215 | 147 | 3075 | 179 | 7750 |
| 52 | 200 | 84 | 500 | 116 | 1250 | 148 | 3150 | 180 | 8000 |
| 53 | 207 | 85 | 515 | 117 | 1285 | 149 | 3250 | 181 | 8250 |
| 54 | 212 | 86 | 530 | 118 | 1320 | 150 | 3350 | 182 | 8500 |
| 55 | 218 | 87 | 545 | 119 | 1360 | 151 | 3450 | 183 | 8750 |
| 56 | 224 | 88 | 560 | 120 | 1400 | 152 | 3550 | 184 | 9000 |
| 57 | 230 | 89 | 580 | 121 | 1450 | 153 | 3650 | 185 | 9250 |
| 58 | 236 | 90 | 600 | 122 | 1500 | 154 | 3750 | 186 | 9500 |
| 59 | 243 | 91 | 615 | 123 | 1550 | 155 | 3875 | 187 | 9750 |
| 60 | 250 | 92 | 630 | 124 | 1600 | 156 | 4000 | 188 | 10000 |
| 61 | 257 | 93 | 650 | 125 | 1650 | 157 | 4125 | 189 | 10300 |
| 62 | 265 | 94 | 670 | 126 | 1700 | 158 | 4250 | 190 | 10600 |
| 63 | 272 | 95 | 690 | 127 | 1750 | 159 | 4375 | 191 | 10900 |
| 64 | 280 | 96 | 710 | 128 | 1800 | 160 | 4500 | 192 | 11200 |
| 65 | 290 | 97 | 730 | 129 | 1850 | 161 | 4625 | 193 | 11500 |
| 66 | 300 | 98 | 750 | 130 | 1900 | 162 | 4750 | 194 | 11800 |
| 67 | 307 | 99 | 775 | 131 | 1950 | 163 | 4875 | 195 | 12150 |
| 68 | 315 | 100 | 800 | 132 | 2000 | 164 | 5000 | 196 | 12500 |
| 69 | 325 | 101 | 825 | 133 | 2070 | 165 | 5150 | 197 | 12850 |
| 70 | 335 | 102 | 850 | 134 | 2120 | 166 | 5300 | 198 | 13200 |
| 71 | 345 | 103 | 875 | 135 | 2180 | 167 | 5450 | 199 | 13600 |
| 72 | 355 | 104 | 900 | 136 | 2240 | 168 | 5600 | 200 | 14000 |
| 73 | 365 | 105 | 925 | 137 | 2300 | 169 | 5800 | ||
| 74 | 375 | 106 | 950 | 138 | 2360 | 170 | 6000 | ||
| 75 | 387 | 107 | 975 | 139 | 2430 | 171 | 6150 | ||
| 76 | 400 | 108 | 1000 | 140 | 2500 | 172 | 6300 | ||
| 77 | 412 | 109 | 1030 | 141 | 2575 | 173 | 6500 | ||
| 78 | 425 | 110 | 1060 | 142 | 2650 | 174 | 6700 | ||
| 79 | 437 | 111 | 1090 | 143 | 2725 | 175 | 6900 | ||
| 80 | 450 | 112 | 1120 | 144 | 2800 | 176 | 7100 | ||
| 81 | 462 | 113 | 1150 | 145 | 2900 | 177 | 7300 |
| Indice de viteza | Viteza [Km/h] |
| A1 | 5 |
| A2 | 10 |
| A3 | 15 |
| A4 | 20 |
| A5 | 25 |
| A6 | 30 |
| A7 | 35 |
| A8 | 40 |
| B | 50 |
| C | 60 |
| D | 65 |
| E | 70 |
| F | 80 |
| G | 90 |
| J | 100 |
| K | 110 |
| L | 120 |
| M | 130 |
| N | 140 |
| P | 150 |
| Q | 160 |
| R | 170 |
| S | 180 |
| T | 190 |
| H | 210 |
| V | 240 |
| W | 270 |
| Y | 300 |
| ZR | Peste 340 |
| Elementul de caroserie ce trebuie evaluat | CoroziuneAcceptată | Dimensiunea suprafeţei corodate (mmp) |
| Lonjeroane şi traverse | ||
| Traverse: - Elemente transversale aflate în spatele suspensiei spate (la soluţia constructivă cu motorul în spate) - Elemente transversale aflate în faţa suspensiei faţă - Element transversal principal - Element transversal auxiliar - Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou | Nu Nu Nu Nu Da | - - - - 400 |
| Elemente longitudinale: - Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea, chiar dacă există sau nu un montant central - Contrapragul - Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la zona de prindere pe podea - Lonjeroanele faţă se vor inspecta începând de la zona de prindere pe podea sau pe panoul faţă - Elementul longitudinal principal - Elementul longitudinal auxiliar | Nu Nu Nu Nu Nu Nu | - - - - - - |
| Lonjeron inferior (semilonjeron): - Lonjeron inferior faţă sau spate - Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de caroserie sau de alte elemente Consolele ce depăşesc cu maxim 150 mm lungimea caroseriei Montanţii în zona uşilor: lungimea acestora este prezentată în fig. 1 Montanţii în zona geamurilor: lungimea acestora este prezentată în fig. 1 | Nu Nu Da Nu Nu | - - 400 - - |
| Sectoare de panouri: Panoul podelei Elementul exterior de caroserie al uşii, altul decât structura de rezistenţă a acesteia Podea compartiment bagaje Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate Capotă compartiment bagaje Capotă compartiment motor Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile şi farurile Panoul faţă ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor | Da Da Da Nu Da Da Nu Da | 400 2500 400 - 2500 2500 - 400 |
| Suporţii de fixare a arcurilor | Nu | - |
| Pasajele roţilor: Pasajele roţilor Pasajele roţilor faţă ce au rol de preluare parţială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la partea superioară Fixarea la panoul despărţitor Fixarea la partea inferioară Pasajele roţilor spate ce au rol de preluare parţială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal: Fixarea la panoul de protecţie exterior Fixarea celor două părţi în zona de îmbinare Fixarea la panoul podelei sau podeaua compartimentului de bagaje Pasajele roţilor spate ce nu au rol de preluare parţială a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal Fixarea celor două părţi în zona de îmbinare | Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu | 400 - - - - - - 400 - |
| Motorul: Toate zonele pe care se fixează suporţii motorului Suporţii de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie | Nu Nu | - - |
| Transmisia: Suporţii de fixare a transmisiei | Nu | - |
| Punţi: Suporţii bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoareSuporţii basculelor superioare şi inferioare sau suporţi de prindere a braţelor oscilante | Nu Nu | - - |
| Suspensia: Suporţii de fixare a amortizoarelor Suporţii de fixare a arcurilor elicoidale Suporţii de fixare a arcurilor lamelare şi a suporţilor de prindere a acestora | Nu Nu Nu | - - - |
| Mecanismul de direcţie: Suporţii de fixare a semicasetei de direcţie Suporţii de fixare a casetei de direcţie Suporţii de fixare a părţilor auxiliare | Nu Nu Nu | - - - |
| Sistemul de frânare: Zona de fixare a pompei centrale de frână Zona de fixare a pedalei de frână | Nu Nu | - - |
| Caroseria: Punctele de fixare ale centurilor de siguranţă Balamalele şi închizătorile uşilor: Suporţii balamalelor şi ghidajele mecanismului de glisarea a uşilor Fixarea mecanismului de închidere pe uşă Pentru centurile de siguranţă montate pe uşă: Suporţii articulaţiilor şi ghidajele mecanismului de glisare pe uşă Fixarea mecanismului de blocare pe uşă Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din faţa vehiculului: Suporţii mecanismelor de închidere şi deschidere Scaunele: Punctele de fixare a scaunelor Pentru centurile de siguranţă montate pe scaune: Punctele de fixare pe scaune. | Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu | - - - - - - - - |
| Lămpile şi farurile: Suporţii de fixare ai sistemului de iluminare şi semnalizare | Nu | - |
| Legăturile dintre autovehicul şi remorcă | ||
| Punctele de fixare a suporţilor dispozitivului de remorcare | Nu | - |
| Elementele longitudinale şi transversale | Procentajul maxim admis de reducere a grosimii elementului faţă de grosimea iniţială |
| Toate elementele transversale | 30% |
| Toate elementele longitudinale | 20% |
| Toate elementele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau din suportul dispozitivului de remorcare | 20% |
| Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat | Coroziune acceptata | Dimensiunea suprafaței corodate (mm2) | |
| Toate punctele de fixare a compartimentului pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu | Nu | - | |
| Cabina rabatabilă: | - | ||
| - Suporții dispozitivului de blocare | Nu | - | |
| - Suporții articulațiilor cabinei | Nu | - | |
| Montanții ușilor | Nu | - | |
| Pragul (lungimea pragului este distanța dintre montanții ușii/ușilor) | Nu | - | |
| Elementul longitudinal principal (lonjeronul): | |||
| Elementul transversal principal | Nu | - | |
| Elementul longitudinal auxiliar | Nu | - | |
| Elementul transversal auxiliar | Nu | - | |
| Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat pe alt element de caroserie sau alt panou | Da | 2500 | |
| Sectoare de panouri: | |||
| Panoul podelei | Nu | - | |
| Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât structura de rezistență a acesteia | Da | 2500 | |
| Podea compartiment bagaje | Nu | - | |
| Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de remorcare pe podeaua spate | Nu | - | |
| Capotă compartiment bagaje | Da | 2500 | |
| Capotă compartiment motor | Da | 2500 | |
| Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate lămpile și farurile | Nu | - | |
| Panoul față ce desparte compartimentul motor de compartimentul pasagerilor | Nu | - | |
| Panoul exterior față sau spate | Da | 400 | |
| Pasajele roților | Da | 2500 | |
| Montanții în zona geamurilor | Nu | - | |
| Motorul: | |||
| Toate zonele pe care se fixează suporții motorului | Nu | - | |
| Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe caroserie sau șasiu | Nu | - | |
| Transmisia: | |||
| Suporții de fixare ai transmisiei | Nu | - | |
| Punți: | |||
| Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare | Nu | - | |
| Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporții de prindere a brațelor oscilante | Nu | - | |
| Suspensia: | |||
| Suporții de fixare a amortizoarelor | Nu | - | |
| Suporții de fixare a arcurilor elicoidale | Nu | - | |
| Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora | Nu | - | |
| Mecanismul de direcție: | |||
| Suporții de fixare a semicasetei de direcție | Nu | - | |
| Suporții de fixare a casetei de direcție | Nu | - | |
| Suporții de fixare a părților auxiliare | Nu | - | |
| Sistemul de frânare: | |||
| Zona de fixare a pompei centrale de frână | Nu | - | |
| Zona de fixare a pedalei de frână | Nu | - | |
| Caroseria: | |||
| Punctele de fixare ale centurilor de siguranță | |||
| Balamalele și închizătorile ușilor: | Nu | - | |
| Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor | Nu | - | |
| Fixarea mecanismului de închidere pe ușă | Nu | - | |
| Pentru centurile de siguranță montate pe ușă: | |||
| Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă | Nu | - | |
| Fixarea mecanismului de blocare pe ușă | Nu | - | |
| Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului: | |||
| Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele: | Nu | - | |
| Punctele de fixare a scaunelor | Nu | - | |
| Pentru centurile de siguranță montate pe scaune: | |||
| Punctele de fixare pe scaune | Nu | - | |
| Lămpile și farurile: | |||
| Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnalizare | Nu | - | |
| Legaturile dintre autovehicul și remorcă: | |||
| Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de remorcare | Nu | - | |
| Nr.crt. | Denumirea verificării | Metoda de controlşi aparatura necesară | Deficiențe constatate | Evaluare deficiențe | ||
| DMi | DMa | DP | ||||
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 0. IDENTIFICARE | ||||||
| 0.1. | Verificare stare plăci cu numărul deînregistrare, concordanţă între plăcile de cu numărul de înregistrare şi numărul înregistraredin certificatul de înregistrare | Inspecţie vizuală | a) Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul | X | ||
| b) Număr de înregistrare ilizibil sau lipsă | X | |||||
| c) Numărul de înregistrare de pe placă nu este în concordanţă cu certificatul de înregistrare. | X | |||||
| d) Placă deteriorată | X | |||||
| 0.2. | Verificare concordanţă între datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi dateledin certificatul de înregistrare, cartea de identitate a vehiculului şi atestatul tehnic dacă a fost eliberat de RAR, după caz | Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde seaflă poansonat numărul de identificare Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din certificatul de înregistrare, cartea de identitatea vehiculului şi atestatul tehnic dacă a fost eliberatde RAR, după caz, privind: categorie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ştanţat. | a) Lipsă număr de identificare poansonat sau ştanţat | X | ||
| b) Număr de identificare incomplet, ilizibil parţial sau total | X | |||||
| c) Număr de identificare neconform cu datele dincertificatul de înregistrare | X | |||||
| d) Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele privind: categoria, marca şi tipul vehiculului. | X | |||||
| e) Număr de identificare modificat | X | |||||
| f) Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură). | X | |||||
| 1. SISTEM DE FRÂNARE | ||||||
| 1.1. Stare mecanică şi funcționare | ||||||
| 1.1.1. | Pedală/Manetă de frână şi cursa dispozitivului de acţionare a frânei | Inspecţie vizuală şi funcțională a componente- lor, în timp ce sistemul defrânare este acţionat NOTĂ: Vehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit. | a) Uzură avansată sau joc excesiv a axului pedalei | X | ||
| b) Cursă excesivă sau insuficientă a dispozitivului de acționare | X | |||||
| c) Dispozitivul de acţionare nu revine corect lapoziţia iniţială. | X | |||||
| d) Dispozitivul de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt | X | |||||
| 1.1.2. | Element de acţionare frână de mână, levier de comandă frână de mână, mecanism cu clichet frână de mână, frână de mână cu acţionare electrică | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Sistemul de blocare al mecanismului cu clichet nu funcţionează. | X | ||
| b) Element de acţionare cu uzură excesivă, lipsă, deteriorat sau nefuncţional | X | |||||
| 1.1.3. | Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic) | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Dispozitiv servofrână deteriorat sau ineficient | X | ||
| b) Pompă centrală neetanşă/defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau laacţionarea manetei) | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare a pompei centrale defrână | X | X | ||||
| d) Cantitate insuficientă a lichidului de frână | X | |||||
| 1.1.4. | Pompă de vacuum sau compresor şi rezervoare de aer (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru | a) Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv | X | ||
| b) Pompa de vacuum deteriorată sau nefuncţională | X | |||||
| c) Rezervoare de aer comprimat deteriorate, corodate/neetanşe | X | X | ||||
| d) Fixare necorespunzătoare a rezervoarelor de aer comprimat | X | |||||
| 1.1.5. | Conducte de frână rigide, racorduri flexibile de frână | Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Conductă, racord sau conexiune neetanşă (pierderi reduse/importante) | X | X | |
| b) Deteriorări sau coroziuni excesive | X | X | ||||
| c) Conductă poziţionată necorespunzător | X | |||||
| d) Conductă fisurată sau ruptă; racord fisurat sau rupt | X | |||||
| e) Racord deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt | X | X | ||||
| f) Umflare excesivă la presiune | X | X | ||||
| g) Racord cu porozități | X | |||||
| 1.1.6. | Leviere şi conexiuni, tije de acţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelorîn timp ce sistemul de frânare este acţionat | a) Componente corodate sau uzate excesiv | X | X | |
| b) Leviere, tije sau conexiuni fixate necorespunzător | X | |||||
| c) Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare | X | |||||
| d) Lipsă elemente ale timoneriei | X | |||||
| 1.1.7. | Elemente de acţionare sistem frânare(inclusiv etriere, cilindri de frânăcu arc, cilindri de frână hidraulici, garnituri de fricţiune, tamburi şi discuri de frână) | Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat (unde există zonă de vizitare) | a) Neetanşeităţi (pierderi reduse/importante) | X | X | |
| b) Fixare necorespunzătoare/montare incorectă | X | X | ||||
| c) Coroziuni excesive | X | X | ||||
| d) Burduf de protecţie împotriva prafului rupt/lipsă | X | X | ||||
| e) Lipsă garnituri de fricţiune | X | |||||
| f) Uzură excesivă, şanţuri, fisuri, spărturi, fixare necorespunzătoare sau alte defecte care compromit siguranţa (la o roată/la mai multe roţi) | X | X | ||||
| g) Tambur sau disc lipsă | X | |||||
| h) Joc disc de frână | X | |||||
| 1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu | ||||||
| 1.2.1. | Performanţă | Inspecţie prin probe în parcurs Se acţionează frâna gradualpână la obţinerea efortuluimaxim. | a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie | X | ||
| b) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.2.2 | Eficacitate (+E) | a) Inspecţie prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare (pentru vehicule cu viteza maximă constructivemai mare de 25 km/h) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. | Deceleraţia maximă măsurată mai mică de 2,0 m/s^2 | X | ||
| 1.3. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (cu excepţia vehiculelor dotate cu frână electrică) | ||||||
| 1.3.1. | Performanţă | Inspecţie prin probe în parcurs Se acţionează frâna gradualpână la obţinerea efortuluimaxim. | a) Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie. | X | ||
| b) Zgomot la roată în timpul frânării | X | |||||
| 1.3.2 | Eficacitate (+E) | a) Inspecţie prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare (pentru vehicule cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h) A se vedea anexa nr. 11 la reglementări. | Deceleraţia maximă măsurată mai mică de 1,6 m/s^2 | X | ||
| 1.4. | Frână de staţionare (vehicule dotatecu frână electrică) | Cu frâna electrică acţionată se verifică dacă vehiculul poate fi deplasatde pe loc. | Vehiculul poate fi deplasat de pe loc. | X | ||
| 2. SISTEM DE DIRECŢIE | ||||||
| 2.1. Stare mecanică | ||||||
| 2.1.1. | Stare, funcţionare sistem de direcţie | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Volanul este rotit stânga- dreapta. | Sistem de direcţie greu manevrabil | X | ||
| 2.1.2. | Stare, fixare casetă de direcţie | Inspecţie vizuală a fixăriicasetei de direcţie Se roteşte volanul stânga- dreapta. | a) Fixare necorespunzătoare a casetei | X | X | |
| b) Casetă de direcţie fisurată/spartă | X | X | ||||
| 2.1.3. | Jocuri în sistemul de direcţie | Inspecţie vizuală a componentelor timoneriei direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şisiguranţa în timp ce volanul este rotit stânga- dreapta cu vehiculul pe solsau pe canal (dacă este disponibil) | a) Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe | X | X | |
| b) Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie | X | X | ||||
| c) Deformări/fisuri ale oricărui element | X | X | ||||
| d) Alinierea defectuoasă a componentelor (de exemplu, bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.) | X | |||||
| e) Burduf de protecţie la praf lipsă | X | X | ||||
| 2.1.4. | Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie | Verificarea servodirecţiei şi a nivelului de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil) Cu roţile pe sol şi cu motorul funcţionând, se verifică dacă servodirecţiafuncţionează corect. | a) Neetanşeităţi (scurgeri reduse/importante) | X | X | |
| b) Nivel redus de lichid | X | X | ||||
| c) Mecanismul nu funcţionează | X | X | ||||
| d) Mecanism fixat necorespunzător/fisurat | X | X | ||||
| e) Conducte care freacă/poziţionate necorespunzător | X | X | ||||
| f) Conducte, furtunuri deteriorate/uzate sau corodate excesiv | X | X | ||||
| 2.2. Volan şi coloană volan | ||||||
| 2.2.1. | Stare, fixare volan | Cu roţile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana dedirecţie şi se aplică de jos în sus şi de sus în jos. Se inspectează vizual jocurile. | a) Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv | X | ||
| b) Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau fixate necorespunzător | X | X | ||||
| 2.2.2. | Joc la volan | Cu motorul în funcţiune în cazul vehiculelor cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se roteşte uşor volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a mişca roţile. Se verifică vizual mişcarea liberă. | Joc excesiv al direcţiei (de exemplu, un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte) | X | X | |
| 2.3. | Aliniament roţi | Verificarea aliniamentului roţilor Control vizual | Roţi nealiniate în mod evident | X | ||
| 2.4. | Stare, fixare comandă direcţie | Se acţionează comanda direcţiei şi se verifică vizual jocul şi starea cuplajelor elastice sau a altor articulaţii. | a) Jocuri excesive în articulaţii sau cuplaje | X | ||
| b) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare | X | |||||
| 3. VIZIBILITATE | ||||||
| 3.1. | Câmp de vizibilitate | Inspecţie vizuală de la postul de conducere | a) Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţăsau lateral | X | X | |
| b) Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi. | X | |||||
| 3.2. | Stare parbriz şi celelalte geamuri | Inspecţie vizuală | a) Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat/cu opacităţi importante sau dinmaterial necorespunzător) | X | X | |
| b) Parbriz fisurat, spart | X | X | ||||
| 3.3. | Oglinzi retrovizoare | Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere | a) Oglindă lipsă ori care nu asigură vizibilitatea corespunzătoare | X | ||
| b) Oglindă deteriorată sau fixată necorespunzător | X | X | ||||
| 3.4. | Ştergătoare de parbriz | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Ştergător care nu funcţionează corespunzător sau lipsă | X | ||
| b) Lamela ştergătorului lipsă | X | |||||
| 3.5. | Spălătoare de parbriz | Inspecţie vizuală şi funcţională | Spălător care nu funcţionează corespunzător/ lipsă | X | X | |
| 4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE (în funcţie de echiparea prevăzută de producător) | ||||||
| 4.1. Faruri | ||||||
| 4.1.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Funcţionare defectuoasă/lipsa farului sau a sursei de lumină | X | X | |
| b) Far fixat necorespunzător | X | |||||
| c) Far cu oglinda deteriorată | X | |||||
| d) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| e) Sursă de lumină defectă | X | |||||
| 4.1.2. | Orientare (+E) (numai pentru farurile utilizate pentru circulaţiarutieră) | Inspecţie vizuală şi funcţională Se determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor. Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional. | a) Far reglat necorespunzător | X | ||
| b) Sursa de lumină montată necorespunzător | X | |||||
| 4.1.3. | Comutare lumini | Inspecţie vizuală şi funcţională | Dispozitiv de comandă defect | X | ||
| 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi laterale, lămpi de gabarit | ||||||
| 4.2.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.2.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.3. Lămpi de frânare | ||||||
| 4.3.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.3.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie | ||||||
| 4.4.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.4.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă | ||||||
| 4.5.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.5.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.6. Lămpi de mers înapoi | ||||||
| 4.6.1. | Stare şi funcţionare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.6.2. | Comutare | Inspecţie vizuală şi funcţională | Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă | X | ||
| 4.7. | Dispozitiv de iluminare a plăcii spate cu numărul de înregistrare | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Lampă care proiectează lumina direct în spate | X | X | |
| b) Sursă de lumină defectă | X | X | ||||
| c) Lampă fixată nesigur | X | X | ||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| e) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| 4.8. | Proiectoare de lucru | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.9. | Lămpi speciale de avertizare (girofar) | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Sursă de lumină defectă | X | ||
| b) Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare | X | X | ||||
| c) Fixare necorespunzătoare | X | |||||
| d) Lipsă lampă sau dispersor | X | |||||
| 4.10. | Catadioptri | Inspecţie vizuală | Catadioptri deterioraţi/lipsă | X | X | |
| 4.11. | Martori luminoşi | Inspecţie vizuală şi funcţională | Nu funcţionează corespunzător (nu afectează/ afectează direct siguranţa circulaţiei rutiere). | X | X | |
| 4.12. | Conexiuni electrice între vehiculul tractor şi remorcă | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Conexiuni electrice fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Izolaţie deteriorată | X | |||||
| 4.13. | Cablaj electric | Inspecţie vizuală | a) Cabluri fixate/poziţionate/securizate necorespunzător | X | X | X |
| b) Instalaţie electrică deteriorată | X | X | X | |||
| c) Izolaţie cablaj deteriorată | X | X | X | |||
| 4.14. | Baterii(e) de acumulatori | Inspecţie vizuală | a) Fixată necorespunzător | X | X | |
| b) Scurgeri de electrolit (în funcţie de debit) | X | X | ||||
| 5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE | ||||||
| 5.1. Punţi (axe) | ||||||
| 5.1.1. | Stare, fixare punţi | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Punte corodată excesiv/deformată sau fisurată | X | X | |
| b) Jocuri în articulaţiile de fixare/fixare nesigură pe vehicul | X | X | ||||
| c) Reparaţie/modificare necorespunzătoare | X | X | ||||
| d) Tirant deformat, nefixat corespunzător pe şasiu/caroserie | X | |||||
| 5.1.2. | Stare, fixare fuzete | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se roteşte volanul stânga-dreapta. | a) Fuzetă fisurată sau deformată | X | ||
| b) Joc excesiv al pivotului fuzetei | X | X | ||||
| c) Piuliţe, prezoane sau şuruburi de fixare lipsă (în funcţie de număr) | X | X | ||||
| 5.1.3. | Rulmenţi roţi (dacă verificarea esteposibilă) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se roteşte volanul stânga-dreapta. | Joc excesiv la rulment | X | X | |
| 5.2. Roţi (jante) şi anvelope | ||||||
| 5.2.1. | Stare, fixare butuci roţi | Inspecţie vizuală pe ambelepărţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe sol | Prezon sau piuliţă lipsă sau slăbit(ă) (în funcţie de număr) | X | X | |
| 5.2.2. | Stare, fixare roţi | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | Jantă deformată excesiv, fisurată, sudată necorespunzător | X | ||
| 5.2.3. | Stare, fixare anvelope | Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi | a) Dimensiunea anvelopei nu corespunde cu cea menţionată în atestatul tehnic (dacă acesta a fost emis). | X | ||
| b) Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă sau la roţi jumelate | X | |||||
| c) Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor | X | |||||
| d) Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus/Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 2 mm la anvelopelecu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau | X | |||||
| 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20" | X | |||||
| e) Frecarea anvelopei de părţi ale şasiului/caroseriei sau ale suspensiei | X | |||||
| 5.3. Suspensie | ||||||
| 5.3.1. | Arcuri (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe şasiu sau punte | X | X | |
| b) O componentă a arcului deteriorată/fisurată | X | X | ||||
| c) Lipsă arc la una din punţi (roţi) | X | |||||
| d) Arc rupt | X | |||||
| 5.3.2. | Amortizoare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Amortizor deteriorat prezentând semne grave de neetanşeitate sau funcţionare necorespunzătoare | X | ||
| b) Jocuri excesive în articulaţiile de fixare pe cadru sau şasiu | X | |||||
| c) Lipsă amortizor | X | |||||
| 5.3.3. | Articulaţii suspensie (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Lipsă bolţuri fixare arc şi/sau bucşe | X | ||
| b) Lipsă plăcuţe reazem şi/sau bride | X | |||||
| c) Bolţul articulaţiei, bucşe, articulaţiile suspensiei rupte | X | |||||
| 5.3.4. | Suspensie pneumatică (dacă a fost prevăzută de producător) | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul pe sol sau pe canal (dacă estedisponibil) | a) Orice componentă deteriorată/defectă | X | X | |
| b) Fixare necorespunzătoare pe şasiu sau punte | X | |||||
| 6. ŞASIU, CABINĂ ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI | ||||||
| 6.1. Şasiu sau cadru şi elemente ataşate | ||||||
| 6.1.1. | Stare generală şasiu, şasiu suplimentar | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Lonjeroane sau traverse fisurate sau deformate | X | X | |
| b) Coroziune excesivă care afectează rigiditateaşasiului | X | X | ||||
| c) Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse)/fisuri, rupturi, deformări importanteale elementelor de rezistenţă pe orice parte, inclusiv pe traverse | X | X | ||||
| d) Elemente de rezistenţă sudate necorespunzător | X | |||||
| 6.1.2. | Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot | Inspecţie vizuală şi auditivă cu vehiculul cu motorul în funcţionare | a) Sistem de evacuare fixat necorespunzător sau neetanş | X | ||
| b) Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului. | X | X | ||||
| c) Lipsă element din tubulatura de evacuare | X | |||||
| d) Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător. | X | |||||
| 6.1.3. | Rezervor de combustibil şi conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire şi conducte) | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) | a) Rezervor sau conducte fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Rezervorul neetanş (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipseşte sau nu este corespunzător. | X | X | ||||
| c) Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziţionate necorespunzător sau uzate datorită frecării de alte componente | X | |||||
| d) Risc de incendiu datorat scurgerilor de combustibil, protecţiei necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condiţiilor din compartimentul motor | X | X | ||||
| e) Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat | X | |||||
| f) Scurgeri benzină | X | |||||
| g) Scurgeri motorină | X | |||||
| h) Furtun de alimentare cu benzină, motorină uzat/crăpat, tăiat | X | X | ||||
| i) Lipsă coliere asigurare furtunuri | X | |||||
| 6.1.4. | Bare de protecţie, protecţie laterală şi dispozitive de protecţieantiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală | Elemente fixate necorespunzător/deteriorate carepot provoca accidentări | X | X | |
| 6.1.5. | Dispozitiv de remorcare (dacă a fostprevăzut de producător) | Inspecţie vizuală urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a tuturor dispozitivelor de siguranţămontate | a) Element component deformat/defect sau fisurat | X | X | |
| b) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, deteriorat sau care nu funcţionează corespunzător | X | |||||
| c) Obstrucţionarea plăcii cu numărul de înregistrare sau a oricărei lămpi (atunci când nu sunt utilizate) | X | X | ||||
| d) Coroziuni excesive ale elementelor de rezistenţă pe care sunt fixate dispozitivele de remorcare | X | |||||
| 6.1.6. | Transmisie | Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe sol sau pe canal (dacă este disponibil) Se verifică atent zona ambreiajului, cutiei de viteze, diferenţialului şi a reductorului. | a) Jocuri excesive în elementele transmisiei | X | X | |
| b) Elemente de siguranţă fixate necorespunzător/lipsă | X | X | ||||
| c) Pedală ambreiaj cu acţionare greoaie, lipsă siguranţă de asigurare pedală pe ax | X | |||||
| d) Levier selectare viteze fixat necorespunzător/modificat | X | X | ||||
| e) Comandă ambreiaj fixată necorespunzător | X | |||||
| f) Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător/modificată constructiv | X | |||||
| g) Fixare necorespunzătoare a cutiei de viteze (de exemplu, lipsă şuruburi de fixare) | X | |||||
| 6.1.6.1. | Funcţionare transmisie | Inspecţie în parcurs | a) Funcţionare necorespunzătoare a ambreiajului,cutiei de viteze sau reductorului | X | ||
| b) Zgomot anormal la transmisie | X | |||||
| 6.1.7. | Fixare motor | Inspecţie vizuală cu motorul în funcţiune | Suport motor fisurat, desprins sau fixat nesigur | X | X | |
| 6.2. Cabină şi caroserie | ||||||
| 6.2.1. | Stare, fixare caroserie, cabină | Inspecţie vizuală şi funcţională pentru anumite verificări | a) Panou, element lipsă sau deteriorat care ar putea produce răniri | X | X | |
| b) Montant deformat, corodat excesiv sau fisuratcare poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor | X | X | ||||
| c) Elemente de caroserie sau cabină incomplete, deteriorate sau reparate necorespunzător | X | |||||
| d) Elemente de caroserie corodate excesiv | X | |||||
| e) Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată corespunzător | X | |||||
| f) Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei | X | |||||
| 6.2.2. | Uşi şi dispozitive de închidere uşi | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător | X | ||
| b) Uşă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite,deteriorate/lipsă | X | X | ||||
| c) Coroziuni excesive uşi | X | |||||
| 6.2.3. | Scaun conducător vehicul | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Scaun fixat necorespunzător sau cu o structură defectă | X | X | |
| b) Mecanismul de reglare a scaunului nu funcţionează corect. | X | X | ||||
| c) Scaun lipsă | X | |||||
| 6.2.4. | Alte scaune | Inspecţie vizuală | a) Scaune defecte/fixate necorespunzător | X | X | |
| b) Scaune montate suplimentar | X | |||||
| 6.2.5. | Scări pentru cabină | Inspecţie vizuală | a) Treaptă/grup de trepte deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur | X | X | |
| b) Treaptă/grup de trepte care poate (pot) provoca accidente | X | X | ||||
| 6.2.6. | Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproşcare (dacă au fost prevăzute de producător) | Inspecţie vizuală | a) Elemente slăbite, corodate excesiv/rupte sau lipsă | X | X | |
| b) Spaţiu insuficient pentru roţi | X | |||||
| 7. ALTE ECHIPAMENTE | ||||||
| 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere (dacă au fost prevăzute de producător) | ||||||
| 7.1.1. | Siguranţa montării centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente | Inspecţie vizuală Verificare puncte de ancorare | a) Punct de ancorare deteriorat excesiv | X | X | |
| b) Punct de ancorare fixat necorespunzător | X | X | ||||
| 7.1.2. | Stare, fixare centuri de siguranţă, catarame | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Centură de siguranţă deteriorată | X | ||
| b) Dispozitivul de închidere este avariat, lipseşte sau nu funcţionează corect. | X | |||||
| c) Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcţionează corect (la cele retractabile | X | |||||
| 7.2. | Încuietori | Inspecţie vizuală şi funcţională | Dispozitiv de închidere sau blocare defect sau funcţionând necorespunzător | X | ||
| 7.3. | Cale de roată (dacă au fost prevăzute) | Inspecţie vizuală | Deteriorate/lipsă | X | X | |
| 7.4. | Avertizor acustic | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Nu funcţionează. | X | ||
| b) Comandă nesigură | X | |||||
| 7.5. | Vitezometru (dacă a fost prevăzut deproducător) | Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs | a) Nu funcţionează sau lipseşte. | X | ||
| b) Nu este iluminat. | X | |||||
| 7.6. | Elemente de asigurare ale echipamentului (lor) de lucru pentrudeplasarea în siguranţă pe drumurilepublice | Inspecţie vizuală şi funcţională | a) Elemente neconforme | X | ||
| b) Elemente deteriorate, lipsă sau nu funcţionează corect | X | |||||
| 8. EMISII POLUANTE | ||||||
| 8.1. Zgomot | ||||||
| 8.1.1. | Sistem de reducere a zgomotului | Inspecţie vizuală şi auditivă | a) Nivel de zgomot excesiv | X | ||
| b) Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului nesigură, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident, astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot | X | |||||
| 8.2. Gaze de evacuare | ||||||
| 8.2.1. Emisii | ||||||
| 8.2.1.1. | Echipament de control al emisiilor de gaze (dacă a fost prevăzut de producător) | Inspecţie vizuală | Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident | X | ||
| 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu | ||||||
| 8.3.1. | Scurgeri de lichide | Inspecţie vizuală | Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la riscuri pe alţi utilizatori ai drumului | X | X | |
| 8.3.2. | Fum vizibil | Inspecţie vizuală | Fum în exces de orice culoare | X | ||
| 9. Alte verificări | ||||||
| 9.1. | Vehicul în ansamblu | Inspecţie vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat | a) Reparaţii sau modificări necorespunzătoare aleoricărei componente a vehiculului ce arputea afecta semnificativ siguranţa circulaţieipe drumurile publice | X | ||
| b) Orice defect suplimentar constatat ce arputea afecta semnificativ siguranţa circulaţieipe drumurile publice | X | |||||
| c) Orice defect suplimentar care nu permiteefectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc.)^1) | X | |||||
*4) Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislaţiei Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă şi a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive şi care modifică Directiva 70/156/CEE şi abrogă Directiva 71/127/CEE, modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE2. Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:a) autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;b) autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiţii:i) nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate, care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.5. Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).6. Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.III. METODA DE VERIFICARE:1. În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.1.1. Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.2. În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:– pentru oglinzile de clasa IV:
Conform articolului IV din ORDINUL nr. 1.218 din 1 iulie 2022, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 711 din 15 iulie 2022, începând cu data de 20 mai 2023, raportul de inspecţie tehnică periodică prevăzut în anexa nr. 5 la Reglementările privind inspecţia tehnică periodică a vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în România - RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezentul ordin, se utilizează după epuizarea stocului de rapoarte de inspecţie tehnică periodică existent la data intrării în vigoare a anexei nr. 5 sus-menţionate.Anexa nr. 5^1la reglementări
CERTIFICAT DE INSPECŢIE TEHNICĂ PERIODICĂ(ROADWORTHINESS CERTIFICATE)[Format A4 (210 x 297 mm)](1) numărul de identificare al vehiculului - codul VIN sau numărul de şasiu (Vehicle Identification Number - VIN number or chassis number) .......La data de 20-05-2018 Alineatul (1) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(2) numărul de înmatriculare al vehiculului şi simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of the vehicle and country symbol of the State of registration) ............./RO(3) locul şi data inspecţiei (place and date of the test) ..................(4) indicaţia odometrului la data efectuării inspecţiei, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the test, if available) ………………………La data de 20-05-2018 Alineatul (4) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 402 din 2 aprilie 2018, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 11 aprilie 2018(5) categoria vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle category, if available) .................................La data de 20-05-2018 Alineatul (5) din Anexa nr. 5^1 a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 1.678 din 20 noiembrie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 996 din 15 decembrie 2017(6) deficienţe identificate şi gradul lor de severitate (identified deficiencies and their level of severity) ......| Cod (item) | Denumire deficienţă (identified deficiency) | Grad severitate (level of severity) |
| .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. | ||
| REGISTRUL AUTO ROMÂN (Timbru sec) AUTORIZAŢIE TEHNICĂ Nr. ............... din ....................... |
| Se autorizează ..............................................................................................................(operator economic sau instituţie publică) cu sediul în ........................................................ jud. ....................................................str. ................................................. nr. ........................ cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerţului nr. ..............................................................să execute inspecţii tehnice periodice la clasele de inspecţie tehnică periodică ..................................................................................................................................................conform specificaţiei de pe verso, în staţia de inspecţie tehnică periodică din .............jud. .................................. str. ................................................ nr. ..................................începând cu data de ...................................................................................................... Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. ....... din ............. înregistrată la Registrul AutoRomân şi a Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice nr. ..... din ..............., întocmitde Registrul Auto Român - Organismul de Certificare Sisteme de Management. DIRECTOR GENERAL RAR |
| Nr. crt. | Vehicule pentru care se autorizează staţia de inspecţie tehnică periodică | Clasa de ITP | Interdicţii | Observaţii |
| 1 | I | |||
| 2 | II | |||
| 3 | III |
| Categoria vehiculului | Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (ambele frâne) | Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (frână pe roata din spate) | ||
| DMa | DP | DMa | DP | |
| Mopede cu două roţi (L1e) | 42 | 21 | 25 | 12 |
| Motociclete fără ataş (L3e) | 50 | 25 | 25 | 12 |
| Categoria vehiculului | Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada) | |||||
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M_1) | 50 | până la 30.09.1991 | 1.10.1991-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 48 | 24 | 50 (cu ABS) 48 (fără ABS) | 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) | 58 | 29 | ||
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M_2, M_3) | 70 | până la 30.09.1991 | 1.10.1991-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 48 | 24 | 50 (cu ABS) 48 (fără ABS) | 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) | 50 | 25 | ||
| Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N_1) | 70 | până la 31.12.2011 | după 01.01.2012 | ||||
| DMa | DP | DMa | DP | ||||
| 45 | 22 | 50 | 25 | ||||
| Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N_2, N_3) | 70 | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 43 | 21 | 45 | 22 | 50 | 25 | ||
| Semiremorci*) (O_2, O_3 şi O_4) | - | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 40 | 20 | 43 | 21 | 45 | 22 | ||
| Remorci cu proţap (O_1) - dacă este prevăzută | - | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 40 | 20 | 43 | 21 | 50 | 25 | ||
| Remorci cu proţap (O_2, O_3 şi O_4) | - | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 40 | 20 | 43 | 21 | 50 | 25 | ||
| Categoria vehiculului | Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate până la 1.01.2018) | Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate după 1.01.2018) | ||||
| cu viteza maximă mai mică sau egală cu 30 km/h | cu viteza maximă mai mare de 30 km/h | ||||||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| Tractoare (T) | 60 | 20 | 10 | 28 | 14 | 40 | 20 |
| Categoria vehiculului | Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada) | |||||
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M_1) | 50 | până la 30.09.1991 | 1.10.1991-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 24 | 12 | 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) | 12 (cu ABS) 12 (fără ABS) | 29 | 14 | ||
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M_2, M_3) | 70 | până la 30.09.1991 | 1.10.1991-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 24 | 12 | 25 (cu ABS) 24 (fără ABS) | 12 (cu ABS) 12 (fără ABS) | 25 | 12 | ||
| Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N_1) | 70 | până la 31.12.2011 | după 1.01.2012 | ||||
| DMa | DP | DMa | DP | ||||
| 22 | 11 | 25 | 12 | ||||
| Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N_2, N_3) | 70 | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 21 | 10 | 22 | 11 | 25 | 12 | ||
| Semiremorci*) (O_2, O_3 şi O_4) | - | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 20 | 10 | 21 | 10 | 22 | 11 | ||
| Remorci cu proţap (O_1) - dacă este prevăzută | - | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 20 | 10 | 21 | 10 | 25 | 12 | ||
| Remorci cu proţap (O_2, O_3 şi O_4) | - | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 20 | 10 | 21 | 10 | 25 | 12 | ||
| Coeficient de frânare (%) mai mic decât următoarele valori | |
| DMa | DP |
| 16 | 8 |
| Categoria vehiculului | Dezechilibrul (%) (Dez) | |
| DMa | DP | |
| Toate categoriile, cu excepţia autovehiculelor din categoria L | 30 < Dez ≤ 50 | mai mare de 50 |
| Categoria vehiculului | Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (ambele frâne) | Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (frână pe roata/axa din spate, după caz) | ||
| DMa | DP | DMa | DP | |
| Mopede cu trei roţi (L2e) Cvadricicluri uşoare (L6e) | 4,0 | 2,0 | 2,5 | 1,2 |
| Motociclete cu ataş (L4e) | 4,6 | 2,3 | 2,5 | 1,2 |
| Mototricicluri (L5e) Cvadricicluri grele (L7e) | 4,4 | 2,2 | 2,5 | 1,2 |
| Categoria vehiculului | Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada) | |||||
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M_1) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 50 | până la 30.09.1991 | 1.10.1991-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 4,8 | 2,4 | 5,0 (cu ABS) 4,8 (fără ABS) | 2,5 (cu ABS) 2,4 (fără ABS) | 5,8 | 2,9 | ||
| Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M_2, M_3) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 70 | până la 30.09.1991 | 1.10.1991-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 4,8 | 2,4 | 5,0 (cu ABS) 4,8 (fără ABS) | 2,5 (cu ABS) 2,4 (fără ABS) | 5,0 | 2,5 | ||
| Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N_1) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 70 | până la 31.12.2011 | după 1.01.2012 | ||||
| DMa | DP | DMa | DP | ||||
| 4,5 | 2,2 | 5,0 | 2,5 | ||||
| Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N_2, N_3) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă | 70 | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 4,3 | 2,1 | 4,5 | 2,2 | 5,0 | 2,5 | ||
| Autoremorchere, autospecializate şi autospeciale | 70 | până la 31.12.1988 | 1.01.1989-31.12.2011 | după 1.01.2012 | |||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| 4,3 | 2,1 | 4,5 | 2,2 | 5,0 | 2,5 | ||
| Categoria vehiculului | Efortul de acţionare maxim admisibil la pedală (daN) | Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate până la 1.01.2018) | Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori (vehicule înmatriculate sau fabricate după 1.01.2018) | ||||
| cu viteza mai mică sau egală cu 30 km/h | cu viteza mai mare de 30 km/h | ||||||
| DMa | DP | DMa | DP | DMa | DP | ||
| Tractoare (T) | 60 | 2,0 | 1,0 | 2,8 | 1,4 | 4,0 | 2,0 |
| Categoria vehiculului | Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori | |
| DMa | DP | |
| Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h | 2,0 | 1,0 |
| Valoarea deceleraţiei maxime măsurate (m/s^2) mai mică decât următoarele valori | |
| DMa | DP |
| 1,6 | 0,8 |
| Faţă: - Faruri - Faruri de ceaţă - Faruri pentru circulaţia de zi - Lămpi indicatoare de direcţie - Lămpi de poziţie, lămpi de gabarit - Lămpi de staţionare (de parcare) - Catadioptri netriunghiulari Spate - Lămpi de poziţie, lămpi de frânare, lămpi gabarit, lămpi de ceaţă - Lămpi indicatoare de direcţie - Lămpi de staţionare (de parcare) - Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii cu numărul de înmatriculare; - Catadioptri netriunghiulari autovehicule), triunghiulari (remorci) Lateral: - Lămpi de poziţie - Lămpi indicatoare de direcţie - Lămpi de staţionare (de parcare) - Catadioptri netriunghiulari Altele: - Catadioptri pedală (la autovehiculele cu două sau trei roţi) | - lumină albă - lumină albă sau galbenă - lumină albă - lumină galben-auto - lumină albă - lumină albă - culoare albă sau incolor - lumină roşie - lumină galben-auto - lumină roşie - lumină albă - culoare roşie - lumină galben-auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziţie laterală poate fi roşie dacă este grupată sau combinată sau incorporată reciproc cu lampa de poziţie spate, cu lampa de gabarit spate,cu lampa de ceaţă spate, cu lampade frânare sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeţei emiţătoare de lumină comună cu catadioptrul spate - lumină galben-auto - lumină galben-auto dacă sunt incorporate reciproc cu lămpile indicatoare de direcţie laterale sau lămpile de poziţie laterale - culoare galben-auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roşudacă este grupat sau are o parte a suprafeţei emiţătoare de luminăcomună cu lampa de poziţie spate,lampa de gabarit spate, lampa de ceaţă spate, lampa de frânare, cucea mai din spate lampă de poziţie laterală roşie sau cu catadioptrul spate netriunghiular. - lumină galben-auto (pentru mopede cu pedale neretractabile) |
*9) Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele şi lungi
*10) Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcţie) şi a remorcilor lor
*11) Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite(CEE/ONU) - Dispoziţii uniforme privind omologarea marcajelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N şi O(3) Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:1. Marcaje laterale şi spate constituite din benzi1.1. Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.1.2. Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a vehiculului."Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.1.3. În cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.1.4. Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.2. Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)2.1. Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive trebuie să fie discrete.2.2. Prin "discrete" se înţelege:2.2.1. mai puţin de 15 litere/caractere;2.2.2. înălţimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;2.2.3. o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;2.2.4. concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefonExemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
