TRATAT din 25 aprilie 2005dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005
Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 465 din 1 iunie 2005Data intrării în vigoare 04-06-2005
Ratificat prin LEGEA nr. 157 din 24 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005.AA 1/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE:CUPRINSPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: CUPRINS.CUPRINSA. Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană ......................................B. Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană ................ Partea întâi: Principii ................................................ Partea a doua: Adaptari ale Constituţiei ................................ Titlul I: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul II: Alte adaptari .............................................. Partea a treia: Dispoziţii permanente .................................... Titlul I: Adaptari ale actelor adoptate de instituţii ................ Titlul II: Alte dispoziţii ............................................ Partea a patra: Dispoziţii temporare ..................................... Titlul I: Măsuri tranzitorii ......................................... Titlul II: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul III: Dispoziţii financiare ...................................... Titlul IV: Alte dispoziţii ............................................ Partea a cincea: Dispoziţii privind punerea în aplicare a prezentului protocol ..................................... Titlul I: Compunerea instituţiilor şi organelor ...................... Titlul II: Aplicabilitatea actelor instituţiilor ......................Titlul III: Dispoziţii finale .......................................... Anexe Anexa I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din protocol] .....................................Anexa II: Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din protocol] .............................. Anexa III: Lista menţionată la articolul 16 din protocol: adaptari ale actelor adoptate de instituţii ..................................1. Dreptul societăţilor comerciale .............................. Drepturile de proprietate industriala .......................I. Marca de comerţ comunitara .............................II. Certificatele suplimentare de protecţie ................III. Desenele şi modelele industriale comunitare ............2. Agricultura ..........................................................3. Politica în domeniul transporturilor .................................4. Impozitarea .......................................................... Anexa IV: Lista menţionată la articolul 17 din protocol: adaptari suplimentare ale actelor adoptate de instituţii ................. Agricultura .....................................................A. Legislaţia agricolă ..........................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara ........................ Anexa V: Lista menţionată la articolul 18 din protocol: alte dispoziţii permanente ......................................................1. Dreptul societăţilor comerciale ..............................2. Politica în domeniul concurentei .............................3. Agricultura ..................................................4. Uniunea vamală ............................................... Apendicele la anexa V ........................................... Anexa VI: Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii privind Bulgaria ................................................1. Libera circulaţie a persoanelor ...............................2. Libera circulaţie a serviciilor ..............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ............................4. Agricultura ..................................................A. Legislaţia agricolă .......................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara .....................5. Politica în domeniul transporturilor .........................6. Impozitarea ..................................................7. Politica socială şi ocuparea forţei de muncă .................8. Energia ......................................................9. Telecomunicatiile şi tehnologia informatiei ..................10. Mediul .......................................................A. Calitatea aerului .........................................B. Managementul deşeurilor ...................................C. Calitatea apei ............................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului ............. Apendicele la anexa VI .......................................... Anexa VII: Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii privind România ..................................1. Libera circulaţie a persoanelor ...............................2. Libera circulaţie a serviciilor ..............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ............................4. Politica în domeniul concurentei .............................A. Ajutoarele fiscale ........................................B. Restructurarea sectorului siderurgic ......................5. Agricultura ..................................................A. Legislaţia agricolă .......................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara .....................I. Legislaţia veterinara ..................................II. Legislaţia fitosanitara ................................6. Politica în domeniul transporturilor ..........................7. Impozitarea ...................................................8. Energia .......................................................9. Mediul ........................................................A. Calitatea aerului ..........................................B. Managementul deşeurilor ....................................C. Calitatea apei .............................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului .............. Apendicele A la anexa VII ........................................ Apendicele B la anexa VII ........................................ Anexa VIII: Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din protocol) ............................................................... Anexa IX: Angajamente speciale asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004 (menţionată la articolul 39 din protocol) .....................C. Act privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptarile tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ............................ Partea întâi: Principii ................................................. Partea a doua: Adaptari ale tratatelor ................................... Titlul I: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul II: Alte adaptari .............................................. Partea a treia: Dispoziţii permanente ..................................... Titlul I: Adaptari ale actelor adoptate de instituţii ................ Titlul II: Alte dispoziţii ............................................ Partea a patra: Dispoziţii temporare ...................................... Titlul I: Măsuri tranzitorii ......................................... Titlul II: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul III: Dispoziţii financiare ...................................... Titlul IV: Alte dispoziţii ............................................ Partea a cincea: Dispoziţii privind punerea în aplicare a prezentului act ....................................................... Titlul I: Compunerea instituţiilor şi organelor ...................... Titlul II: Aplicabilitatea actelor instituţiilor ...................... Titlul III: Dispoziţii finale .......................................... Anexe Anexa I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din actul de aderare] ........................... Anexa II: Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din actul de aderare] .......................................... Anexa III: Lista menţionată la articolul 19 din actul de aderare: adaptari ale actelor adoptate de instituţii ............................1. Dreptul societăţilor comerciale ............................ Drepturile de proprietate industriala ....................I. Marca de comerţ comunitara ..........................II. Certificatele suplimentare de protecţie .............III. Desenele şi modelele industriale comunitare .........2. Agricultura ................................................3. Politica în domeniul transporturilor .......................4. Impozitarea ................................................ Anexa IV: Lista menţionată la articolul 20 din actul de aderare: adaptari suplimentare ale actelor adoptate de instituţii ............... Agricultura ...................................................A. Legislaţia agricolă ....................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara .................. Anexa V: Lista menţionată la articolul 21 din actul de aderare: alte dispoziţii permanente .........................................1. Dreptul societăţilor comerciale ............................2. Politica în domeniul concurentei ...........................3. Agricultura ................................................4. Uniunea vamală ............................................. Apendicele la anexa V .........................................Anexa VI: Lista menţionată la articolul 23 din actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria ..........................1. Libera circulaţie a persoanelor .............................2. Libera circulaţie a serviciilor ............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ..........................4. Agricultura ................................................A. Legislaţia agricolă .....................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara ...................5. Politica în domeniul transporturilor .......................6. Impozitarea ................................................7. Politica socială şi ocuparea forţei de muncă ...............8. Energia ....................................................9. Telecomunicatiile şi tehnologia informatiei ................10. Mediul .....................................................A. Calitatea aerului .......................................B. Managementul deşeurilor .................................C. Calitatea apei ..........................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului ........... Apendicele la anexa VI ........................................Anexa VII: Lista menţionată la articolul 23 din actul de aderare: măsuri tranzitorii privind România ..........................1. Libera circulaţie a persoanelor .............................2. Libera circulaţie a serviciilor ............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ..........................4. Politica în domeniul concurentei ...........................A. Ajutoarele fiscale ......................................B. Restructurarea sectorului siderurgic ....................5. Agricultura ................................................A. Legislaţia agricolă .....................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara ...................I. Legislaţia veterinara ...............................II. Legislaţia fitosanitara .............................6. Politica în domeniul transporturilor .......................7. Impozitarea ................................................8. Energia ....................................................9. Mediul .....................................................A. Calitatea aerului .......................................B. Managementul deşeurilor .................................C. Calitatea apei ..........................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului ........... Apendicele A la anexa VII ..................................... Apendicele B la anexa VII ..................................... Anexa VIII: Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din actul de aderare) ...................................................... Anexa IX: Angajamente speciale asumate şi cerinţe acceptate de către România la încheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004 (menţionată la articolul 39 din actul de aderare) ........ Actul finalI. Textul Actului final .............................................II. Declaraţii .......................................................A. Declaraţiile comune ale actualelor state membre ...............1. Declaraţia comuna privind libera circulaţie a lucrătorilor: Bulgaria ...................................................2. Declaraţia comuna privind leguminoasele pentru boabe: Bulgaria ...................................................3. Declaraţia comuna privind libera circulaţie a lucrătorilor: România ....................................................4. Declaraţia comuna privind dezvoltarea rurală: Bulgaria şi România ....................................................B. Declaraţia comuna a actualelor state membre şi a Comisiei .....5. Declaraţia comuna privind pregatirile Bulgariei şi ale României pentru aderare ....................................C. Declaraţia comuna formulată de diferite state membre actuale ..6. Declaraţia comuna a Republicii Federale Germania şi a Republicii Austria privind libera circulaţie a lucrătorilor: Bulgaria şi România ........................................D. Declaraţia Republicii Bulgaria ................................7. Declaraţia Republicii Bulgaria privind utilizarea alfabetului chirilic în cadrul Uniunii Europene ........................III. Schimb de scrisori între Uniunea Europeană şi Republica Bulgaria şi România privind procedura de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor hotărâri şi a altor măsuri care urmează a fi luate în cursul perioadei premergătoare aderării .................NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 2/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: TRATATULPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: TRATATUL.Documente sursa: MD 169/10/04 REV10 (AC 169/1/05 REV1)TRATATULÎNTREREGATUL BELGIEI, REPUBLICA CEHA, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICAFEDERALA GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, REPUBLICA ELENA, REGATULSPANIEI, REPUBLICA FRANCEZA, IRLANDA, REPUBLICA ITALIANA, REPUBLICACIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT ALLUXEMBURGULUI, REPUBLICA UNGARA, REPUBLICA MALTA, REGATULŢĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONA,REPUBLICA PORTUGHEZĂ, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACA,REPUBLICA FINLANDA, REGATUL SUEDIEI, REGATUL UNIT ALMARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD (STATE MEMBRE ALEUNIUNII EUROPENE)ŞIREPUBLICA BULGARIA ŞI ROMÂNIAPRIVIND ADERAREA REPUBLICII BULGARIAŞI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂMAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR,GUVERNUL REPUBLICII BULGARIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII CEHE,MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII ESTONIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE,MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE,PREŞEDINTELE IRLANDEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE,PREŞEDINTELE REPUBLICII CIPRU,PREŞEDINTELE REPUBLICII LETONIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII LITUANIA,ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG,PREŞEDINTELE REPUBLICII UNGARE,PREŞEDINTELE MALTEI,MAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS,PREŞEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII POLONE,PREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE,PREŞEDINTELE ROMÂNIEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVACE,PREŞEDINTELE REPUBLICII FINLANDA,GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI,MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞIIRLANDEI DE NORD,UNITI în dorinţa lor de a urmări realizarea obiectivelor Uniunii Europene,HOTARATI sa continue procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei pe fundamentele deja stabilite,AVÂND ÎN VEDERE ca articolul 1-58 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, asemenea articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, da statelor europene sansa de a deveni membre ale Uniunii,AVÂND ÎN VEDERE ca Republica Bulgaria şi România au solicitat sa devină membre ale Uniunii,AVÂND ÎN VEDERE ca, după ce a obţinut avizul Comisiei şi avizul conform al Parlamentului European, Consiliul s-a declarat în favoarea admiterii acestor state,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, la data semnării prezentului tratat, Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa a fost semnat dar nu este încă ratificat de toate statele membre ale Uniunii şi faptul ca Republica Bulgaria şi România vor adera la Uniunea Europeană, astfel cum este aceasta constituită la 1 ianuarie 2007,AU CONVENIT asupra condiţiilor şi aranjamentelor referitoare la admitere şi, în acest sens, au desemnat drept plenipotentiari:MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, pe[List signatories]GUVERNUL REPUBLICII BULGARIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII CEHE, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE IRLANDEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII CIPRU, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII LETONIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, pe[List signatories]ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII UNGARE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE MALTEI, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS, pe[List signatories]PREŞEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII POLONE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVACE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII FINLANDA, pe[List signatories]GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD, pe[List signatories]CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în buna şi cuvenită forma,AU CONVENIT CU PRIVIRE LA DISPOZIŢIILE CARE URMEAZĂ:Articolul 1(1) Republica Bulgaria şi România devin prin prezentul membre ale Uniunii Europene.(2) Republica Bulgaria şi România devin părţi la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, astfel cum sunt acestea modificate sau completate.(3) Condiţiile şi aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite în protocolul anexat la prezentul tratat. Dispoziţiile acestui protocol fac parte integrantă din prezentul tratat.(4) Protocolul, inclusiv anexele şi apendicele sale, se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, iar dispoziţiile sale devin parte integrantă din aceste tratate.Articolul 2(1) În cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu este în vigoare la data aderării, Republica Bulgaria şi România devin părţi la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt acestea modificate sau completate. În acest caz, articolul 1 alineatele (2) - (4) se aplică de la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.(2) Condiţiile referitoare la admitere şi adaptarile tratatelor pe care se întemeiază Uniunea, care decurg în urma aderării şi care se aplică de la data aderării până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, sunt stabilite în actul anexat la prezentul tratat. Dispoziţiile respectivului act fac parte integrantă din prezentul tratat.(3) În cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa intră în vigoare după aderare, protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) înlocuieşte actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) de la data intrării în vigoare a tratatului menţionat. În acest caz, dispoziţiile protocolului menţionat anterior nu sunt considerate ca producand efecte juridice noi, ci ca mentinand, în condiţiile stabilite în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi în respectivul protocol, efectele juridice deja create de dispoziţiile actului prevăzut la articolul 2 alineatul (2).Actele adoptate înainte de intrarea în vigoare a protocolului prevăzut la articolul 1 alineatul (3) în temeiul prezentului tratat sau a actului prevăzut la alineatul (2) rămân în vigoare şi îşi menţin efectele juridice până când aceste acte sunt modificate sau abrogate.Articolul 3Dispoziţiile privind drepturile şi obligaţiile statelor membre, precum şi atribuţiile şi competenţa instituţiilor Uniunii astfel cum sunt stabilite în tratatele la care Republica Bulgaria şi România devin părţi se aplică cu privire la prezentul tratat.Articolul 4(1) Prezentul tratat se ratifica de inaltele Părţi Contractante în conformitate cu normele lor constituţionale. Instrumentele de ratificare se depun pe lângă guvernul Republicii Italiene cel târziu la 31 decembrie 2006.(2) Prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, cu condiţia ca toate instrumentele de ratificare sa fi fost depuse înaintea acestei date.Cu toate acestea, în cazul în care unul din statele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) nu a depus instrumentul sau de ratificare în timp util, prezentul tratat intră în vigoare pentru celălalt stat care a depus instrumentul sau. În acest caz, Consiliul, hotărând în unanimitate, decide imediat cu privire la adaptarile devenite necesare la prezentul tratat, la articolele 10, 11 alineatul (2), 12, 21 alineatul (1), 22, 31, 34 şi 46 din protocolul menţionat la articolul 1 alineatul (3) din prezentul tratat, la alineatele (1) litera (b), (2) şi (3) ale punctului 2 din anexa III la acelaşi protocol şi la secţiunea B din anexa IV la acelaşi protocol şi, după caz, la articolele 9-11, 14 alineatul (3), 15, 24 alineatul (1), 31, 34, 46 şi 47 din actul menţionat la articolul 2 alineatul (2), la alineatele (1) litera (b), (2) şi (3) ale punctului 2 din anexa III la acelaşi act şi la secţiunea B a anexei IV la acelaşi act; hotărând în unanimitate, Consiliul poate, de asemenea, sa declare ca aceste dispoziţii din protocolul menţionat anterior, inclusiv anexele şi apendicele acestuia şi, dacă este cazul, din actul menţionat anterior, inclusiv anexele şi apendicele acestuia, care se referă explicit la un stat care nu a depus instrumentul sau de ratificare, au devenit caduce sau le poate adapta.Fără a aduce atingere dispoziţiilor privind depunerea tuturor instrumentelor de ratificare necesare în conformitate cu alineatul (1), prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2008, în cazul în care Consiliul adopta o decizie privind ambele state aderente în conformitate cu articolul 39 din protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) sau în conformitate cu articolul 39 din actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.În cazul în care se adoptă o asemenea decizie cu privire numai la unul dintre statele aderente, prezentul tratat intră în vigoare pentru statul respectiv la 1 ianuarie 2008.(3) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (2), instituţiile Uniunii pot adopta înaintea aderării măsurile prevăzute la articolele 3 alineatul (6), 6 alineatul (2) al doilea paragraf, 6 alineatul(4) al doilea paragraf, 6 alineatul (7) paragrafele al doilea şi al treilea, 6 alineatul (8) al doilea paragraf, 6 alineatul (9) al treilea paragraf, 17, 19, 27 alineatele (1) şi (4), 28 alineatele (4) şi (5), 29, 30 alineatul (3), 31 alineatul (4), 32 alineatul (5), 34 alineatele (3) şi (4), 37, 38, 39 alineatul (4), 41, 42, 55, 56, 57 din protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) şi în anexele IV - VIII la acest protocol. Asemenea măsuri se adoptă, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în conformitate cu dispoziţiile similare ale articolelor 3 alineatul (6), 6 alineatul (2) al doilea paragraf, 6 alineatul (4) al doilea paragraf, 6 alineatul (7) paragrafele al doilea şi al treilea, 6 alineatul (8) al doilea paragraf, 6 alineatul (9) al treilea paragraf, 20, 22, 27 alineatele (1) şi (4), 28 alineatele (4) şi (5), 29, 30 alineatul (3), 31 alineatul (4), 32 alineatul (5), 34 alineatele (3) şi (4), 37, 38, 39 alineatul (4), 41, 42, 55, 56, 57 din actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) şi ale anexelor IV - VIII la acest protocol.Aceste măsuri intră în vigoare numai în cazul în care şi la data la care intră în vigoare prezentul tratat.Articolul 5Textul Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa redactat în limbile bulgara şi română se anexează la prezentul tratat. Aceste texte sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa redactate în limbile ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza.Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria şi România câte o copie certificată pentru conformitate a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa în toate limbile prevăzute la primul paragraf.Articolul 6Prezentul tratat, redactat într-un singur original în limbile bulgara, ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza, textele în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, se depune în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va remite o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 3/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLULPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL.Documente sursa:
PROTOCOLULPRIVIND CONDIŢIILE ŞI ARANJAMENTELE REFERITOARE LA ADMITEREAREPUBLICII BULGARIA ŞI ROMÂNIEIÎN UNIUNEA EUROPEANĂÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca Republica Bulgaria şi România devin membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007;AVÂND ÎN VEDERE ca articolul 1-58 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa prevede că aranjamentele şi condiţiile referitoare la admitere fac obiectul unui acord între statele membre şi statul candidat;AU CONVENIT CU PRIVIRE LA următoarele dispoziţii, care se anexează Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi Tratatului deinstituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Partea ÎNTÂI PRINCIPIIArticolul 1(1) În înţelesul prezentului protocol:– termenul "Constituţie" înseamnă Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa;– expresia "Tratatul CEEA" înseamnă Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, astfel cum este acesta completat sau modificat de tratate sau de alte acte care au intrat în vigoare înainte de aderare;– expresia "actualele state membre" înseamnă Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;– expresia "noile state membre" înseamnă Republica Bulgaria şi România;– termenul "instituţii" înseamnă instituţiile constituite prin Constituţie.(2) Trimiterile din prezentul protocol la Constituţie şi la Uniune se interpretează, dacă este cazul, ca trimiteri la Tratatul CEEA, respectiv la Comunitatea instituită prin Tratatul CEEA.Articolul 2De la data aderării, dispoziţiile Constituţiei, ale Tratatului CEEA şi actele adoptate de instituţii înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin Constituţie, prin Tratatul CEEA şi prin prezentul protocol.Articolul 3(1) Bulgaria şi România adera la deciziile şi acordurile adoptate de reprezentanţii guvernelor statelor membre intruniti în cadrul Consiliului.(2) Bulgaria şi România se afla în aceeaşi situaţie ca şi actualele state membre în ceea ce priveşte declaraţiile, rezoluţiile sau alte luari de poziţie ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum şi în ceea ce priveşte cele referitoare la Uniune care sunt adoptate de comun acord de statele membre; prin urmare, acestea vor respecta principiile şi orientările care rezultă din aceste declaraţii, rezoluţii sau alte luari de poziţie şi vor lua măsurile care se pot dovedi necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.(3) Bulgaria şi România adera la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. Aceste convenţii şi protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria şi România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alineatul (4).(4) Consiliul, hotărând în unanimitate la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adopta deciziile europene prin care efectuează adaptarile necesare în temeiul aderării la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3) şi publică textele adaptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(5) Bulgaria şi România se angajează sa introducă, cu privire la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3), măsuri administrative şi de alta natura, precum cele adoptate până la data aderării de actualele state membre sau de Consiliu, şi sa faciliteze cooperarea practica între autorităţile publice şi organizaţiile statelor membre.(6) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate adopta decizii europene care să completeze anexa I cu acele convenţii, acorduri şi protocoale semnate înainte de data aderării.(7) Instrumentele speciale prevăzute în prezentul articol le includ pe cele prevăzute la articolul IV-438 din Constituţie.Articolul 4(1) Dispoziţiile acquis-ului Schengen, prevăzute de Protocolul nr. 17 la Constituţie privind acquis-ul Schengen, care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele care se întemeiază pe acesta sau care sunt conexe acestuia, enumerate de anexa II, precum şi orice alte noi acte de acest fel adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi România de la data aderării.(2) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauza din acquis.Consiliul adopta deciziile, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre cu privire la care dispoziţiile prevăzute în prezentul alineat au fost puse deja în aplicare şi a reprezentantului guvernului statului membru cu privire la care aceste dispoziţii trebuie să fie puse în aplicare. Membrii Consiliului reprezentând guvernele Irlandei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta priveşte dispoziţiile acquis-ului Schengen şi actele întemeiate pe acesta sau care sunt conexe acestuia şi la care aceste state membre participa.Articolul 5Bulgaria şi România participa la uniunea economică şi monetara de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înţelesul articolului III-197 din Constituţie.Articolul 6(1) Acordurile sau convenţiile încheiate sau aplicate provizoriu de către Uniune cu unul sau mai multe state terţe, cu o organizaţie internationala sau cu un resortisant al unui stat terţ sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România în condiţiile stabilite prin Constituţie şi prin prezentul protocol.(2) Bulgaria şi România se angajează sa adere, în condiţiile stabilite prin prezentul protocol, la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de Uniune şi de actualele state membre, hotărând în comun.Aderarea Bulgariei şi a României la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de Uniune şi de actualele state membre, hotărând în comun, cu anumite tari terţe sau organizaţii internaţionale se aproba prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenţii între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, şi ţara ori ţările terţe sau organizaţia internationala în cauza. Comisia negociaza aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate şi cu consultarea unui comitet format din reprezentanţii statelor membre. Comisia prezintă Consiliului proiectele protocoalelor care urmează a fi încheiate.Prezenta procedura nu aduce atingere exercitării de către Uniune a competentelor sale şi nici repartizării competentelor între Uniune şi statele membre în ceea ce priveşte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificări care nu sunt legate de aderare.(3) Aderand la acordurile şi convenţiile prevăzute la alineatul (2), Bulgaria şi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri şi convenţii, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi actualele state membre.(4) De la data aderării şi până la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevăzute la alineatul (2), Bulgaria şi România aplica dispoziţiile acordurilor sau convenţiilor încheiate în comun de către Uniune şi actualele state membre înaintea aderării, cu excepţia acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat cu Elvetia. Aceasta obligaţie este valabilă şi în cazul acordurilor sau convenţiilor pe care Uniunea şi actualele state membre au convenit să le aplice provizoriu.Până la intrarea în vigoare a protocoalelor prevăzute la alineatul (2), Uniunea şi statele membre iau orice măsură adecvată, hotărând în comun conform competentelor lor respective.(5) Bulgaria şi România adera la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte*1) semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.(6) Bulgaria şi România se angajează sa adere, în condiţiile stabilite prin prezentul protocol, la Acordul privind Spaţiul Economic European*2), în conformitate cu articolul 128 din acest acord.*1)JO L 317, 15.12.2000, p. 3.*2)JO L 1, 3.1.1994, p. 3.(7) De la data aderării, Bulgaria şi România aplica acordurile şi înţelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Uniune cu tari terţe.Restricţiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de produse textile şi de îmbrăcăminte se adapteaza pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României la Uniune. În acest sens, modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale prevăzute mai sus pot fi negociate de Uniune cu ţările terţe respective înainte de data aderării.În cazul în care modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intră în vigoare până la data aderării, Uniunea efectuează adaptarile necesare regulilor sale care se aplică importului de produse textile şi de îmbrăcăminte din ţările terţe pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României.(8) Restricţiile cantitative aplicate de Uniune importurilor de oţel şi produse siderurgice se adapteaza în funcţie de importurile de produse siderurgice, provenind din ţările furnizoare în cauza, efectuate de Bulgaria şi România în decursul ultimilor ani.În acest sens, modificările necesare care trebuie aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Uniune cu tari terţe se negociaza înainte de data aderării.În cazul în care modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale nu intră în vigoare până la data aderării, se aplică dispoziţiile primului paragraf.(9) Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu tari terţe sunt gestionate de Uniune.În decursul perioadei în care dispoziţiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile şi obligaţiile care revin Bulgariei şi României conform acestor acorduri.De îndată ce este posibil şi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevăzute la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta în fiecare caz în parte deciziile adecvate pentru continuarea activităţilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de cel mult un an.(10) Cu efect de la data aderării, Bulgaria şi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu tari terţe, inclusiv din Acordul central european de comerţ liber.În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, şi una sau mai multe tari terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg din prezentul protocol, Bulgaria şi România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România intampina dificultăţi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terţe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.(11) Bulgaria şi România adera în condiţiile stabilite de prezentul protocol la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor sau convenţiilor prevăzute în alineatele (2), (5) şi (6).(12) Bulgaria şi România iau măsurile necesare pentru a-şi adapta, dacă este cazul, poziţia faţă de organizaţiile internaţionale şi faţă de acordurile internaţionale la care Uniunea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile şi obligaţiile care decurg din aderarea lor la Uniune.În special, ele se retrag, la data aderării sau cat mai repede posibil după această dată, din acordurile şi organizaţiile internaţionale din domeniul pescuitului la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepţia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referă la alte domenii decât pescuitul.(13) Trimiterile din prezentul articol la convenţiile şi acordurile încheiate sau semnate de Uniune le includ pe cele prevăzute la articolul IV-438 din Constituţie.Articolul 7O lege europeană a Consiliului poate abroga dispoziţiile tranzitorii stabilite de prezentul protocol atunci când acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotărăşte în unanimitate după consultarea Parlamentului European.Articolul 8(1) Actele adoptate de instituţii la care se referă dispoziţiile tranzitorii stabilite de prezentul protocol îşi conserva natura juridică; în special, continua să se aplice procedurile de modificare a acestor acte.(2) Dispoziţiile prezentului protocol care au ca obiect sau efect abrogarea sau modificarea, altfel decât cu titlu tranzitoriu, a actelor adoptate de instituţii dobândesc aceeaşi natura juridică ca şi dispoziţiile pe care le abroga sau pe care le modifica şi se supun aceloraşi norme ca şi acestea din urma.Articolul 9Aplicarea Constituţiei şi a actelor adoptate de instituţii constituie, cu titlu tranzitoriu, obiectul derogarilor prevăzute de prezentul protocol.Partea A DOUA ADAPTARI ALE CONSTITUŢIEITitlul I DISPOZIŢII INSTITUŢIONALEArticolul 10(1) Primul alineat al articolului 9 din Protocolul nr. 3 privind Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:În cazul în care, la fiecare trei ani, judecătorii sunt înlocuiţi parţial, se înlocuiesc alternativ câte paisprezece, respectiv treisprezece judecători.(2) Articolul 48 din Protocolul nr. 3 privind Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 48Tribunalul este compus din douăzeci şi şapte de judecători.Articolul 11Protocolul nr. 5 privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, anexat la Constituţie, se modifica prin prezentul după cum urmează:(1) La articolul 4 alineatul (1) primul paragraf(a) teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:1. Capitalul Băncii este de 164.795.737.000 euro, subscris de statele membre după cum urmează*):*) Cifrele prevăzute pentru Bulgaria şi România sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.;(b) următorul text se introduce între dispoziţiile referitoare la Irlanda şi Slovacia:România 846.000.000,iar(c) următorul text se introduce între dispoziţiile referitoare la Slovenia şi Lituania:Bulgaria 296.000.000(2) La articolul 9 alineatul (2), primul, al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:(2) Consiliul de Administraţie este format din douăzeci şi opt de administratori şi optsprezece supleanţi.Administratorii sunt numiţi pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând câte un administrator. Comisia desemnează, de asemenea, un administrator. Administratorii supleanţi sunt numiţi pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor după cum urmează:– doi supleanţi desemnaţi de Republica Federala Germania;– doi supleanţi desemnaţi de Republica Franceza;– doi supleanţi desemnaţi de Republica Italiana;– doi supleanţi desemnaţi de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei şi Republica Portugheză;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului şi Regatul Ţărilor de Jos;– doi supleanţi desemnaţi de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena, Irlanda şi România;– doi supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda şi Regatul Suediei;– trei supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Ceha, Republica Cipru, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia şi Republica Slovaca;– un supleant desemnat de Comisie.Articolul 12Articolul 134 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Ştiinţific şi Tehnic se înlocuieşte cu următorul text:(2) Comitetul este compus din patruzeci şi unu de membri, numiţi de către Consiliu după consultarea Comisiei.Titlul II ALTE ADAPTARIArticolul 13Ultima teza din alineatul (1) al articolului III-157 din Constituţie se înlocuieşte cu următorul text:Cu privire la restricţiile existente în conformitate cu legislaţia interna în Bulgaria, Estonia şi Ungaria, data de referinţa este 31 decembrie 1999.Articolul 14Alineatul (1) al articolului IV-440 din Constituţie se înlocuieşte cu următorul text:(1) Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Ţărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.Articolul 15(1) La alineatul (1) al articolului IV-448 din Constituţie se adauga următorul paragraf:În conformitate cu tratatul de aderare, versiunile în limbile bulgara şi română ale tratatului sunt, de asemenea, autentice.(2) Al doilea alineat al articolului 225 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:Versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza sunt, de asemenea, autentice.Partea A TREIA DISPOZIŢII PERMANENTETitlul I ADAPTARI ALE ACTELOR ADOPTATE DE INSTITUŢIIArticolul 16Actele enumerate în anexa III la prezentul protocol se adapteaza conform prevederilor din aceasta anexa.Articolul 17Adaptarile actelor enumerate în anexa IV la prezentul protocol, devenite necesare ca efect al aderării, se redactează în conformitate cu orientările stabilite de aceasta anexa.Titlul II ALTE DISPOZIŢIIArticolul 18Măsurile enumerate în anexa V la prezentul protocol se aplică în condiţiile stabilite de aceasta anexa.Articolul 19Printr-o lege europeană a Consiliului se pot efectua adaptarile dispoziţiilor prezentului protocol cu privire la politica agricolă comuna care se pot dovedi necesare ca urmare a modificării dreptului Uniunii. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Partea A PATRA DISPOZIŢII TEMPORARETitlul I MĂSURI TRANZITORIIArticolul 20Măsurile enumerate în anexele VI şi VII la prezentul protocol se aplică Bulgariei şi României în condiţiile prevăzute în anexele menţionate.Titlul II DISPOZIŢII INSTITUŢIONALEArticolul 21(1) La articolul 1 alineatul (2) din Protocolul nr. 34 privind dispoziţiile tranzitorii în legătură cu instituţiile şi organismele Uniunii, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA, se adauga următorul paragraf:Prin derogare de la numărul maxim de membri ai Parlamentului European, prevăzut la articolul I-20 din Constituţie, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi României, numărul de membri ai Parlamentului European se majorează cu următorul număr de membri din aceste tari, corespunzător perioadei dintre data aderării şi începutul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European:Bulgaria 18România 35(2) Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate sa organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetăţenilor lor, pentru desemnarea numărului de membri prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu dispoziţiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct*1)*1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5, act astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia 2002/772/CE , Euratom a Consiliului (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).(3) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 1-20 alineatul (3) din Constituţie, în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării, membrii Parlamentului European care reprezintă popoarele Bulgariei şi României sunt numiţi, pentru perioada dintre data aderării şi data fiecăreia dintre alegerile prevăzute la alineatul (2), de către parlamentele acestor state din randurile lor, în conformitate cu procedura stabilită de fiecare stat în parte.Articolul 22(1) La articolul 2 alineatul (2) paragraful al doilea din Protocolul nr. 34 privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organismele Uniunii, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA, următoarele dispoziţii se introduc între dispoziţiile referitoare la Belgia şi Republica Ceha:Bulgaria 10,şi, între dispoziţiile referitoare la Portugalia şi Slovenia:România 14.(2) Dispoziţiile articolului 2 alineatul (2) paragraful al treilea din Protocolul nr. 34 privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organismele Uniunii, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următoarele dispoziţii:Actele se considera adoptate în cazul în care primesc cel puţin 255 de voturi pentru, reprezentând majoritatea membrilor în cazurile în care, potrivit Constituţiei, acestea trebuie adoptate pe baza unei propuneri a Comisiei. În celelalte cazuri, hotărârile se considera adoptate dacă primesc cel puţin 255 de voturi pentru, reprezentând cel puţin două treimi din membri.Articolul 23La articolul 6 din Protocolul nr. 34 privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organismele Uniunii, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA, următoarele dispoziţii se introduc între dispoziţiile referitoare la Belgia şi Republica Ceha:Bulgaria 12,şi, între dispoziţiile referitoare la Portugalia şi Slovenia:România 15.Articolul 24La articolul 7 din Protocolul nr. 34 privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organismele Uniunii, anexat la Constituţie şi la Tratatul CEEA, următoarele dispoziţii se introduc între dispoziţiile referitoare la Belgia şi Republica Ceha:Bulgaria 12,şi, între dispoziţiile referitoare la Portugalia şi Slovenia:România 15.Titlul III DISPOZIŢII FINANCIAREArticolul 25(1) De la data aderării, Bulgaria şi România plătesc următoarele sume corespunzătoare contribuţiei lor la capitalul vărsat în contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispoziţiile articolului 4 din Protocolul nr. 5 la Statutul Băncii Europene de Investiţii, anexat Constituţiei*1)*1) Cifrele prevăzute sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.
Aceste contribuţii se plătesc în opt transe egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31 mai 2009, 30 noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 şi 30 noiembrie 2011.(2) Bulgaria şi România contribuie, în opt transe egale scadente la datele prevăzute la alineatul (1), la rezervele şi provizioanele echivalente rezervelor, precum şi la sumele care urmează a fi incluse în cadrul rezervelor şi provizioanelor, incluzând balanţa contului de profit şi pierderi, determinate la sfârşitul lunii anterioare aderării, astfel cum este prevăzut în bilanţul Băncii, cu sume corespunzătoare procentelor de rezerve şi provizioane prevăzute mai jos*2):*2) Cifrele prevăzute sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.
(3) Capitalul şi plăţile prevăzute la alineatele (1) şi (2) se plătesc de către Bulgaria şi România în numerar în moneda euro, cu excepţia cazului în care Consiliul Guvernatorilor adopta în unanimitate o derogare.Articolul 26(1) Bulgaria şi România plătesc următoarele sume către Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel prevăzut în Decizia 2002/234/CE CO a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, intruniti în cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicatiile financiare ale expirării Tratatului CECO şi Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel*3):*3) JO L 79, 22.3.2002, p. 42.
(2) Contribuţiile la Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel se efectuează în patru transe începând din anul 2009 şi se plătesc după cum urmează, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:2009: 15%2010: 20%2011: 30%2012: 35%.Articolul 27(1) Licitaţiile, derularea contractelor şi plăţile pentru asistenţa de preaderare din cadrul programului PHARE*1) din cadrul programului PHARE pentru cooperare transfrontaliera*2) şi pentru asistenţa din cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzută la articolul 31 urmează a fi gestionate, de la data aderării, de agenţiile de implementare din Bulgaria şi România.Comisia renunţa, printr-o decizie adoptată în acest sens, la controlul sau prealabil asupra licitaţiilor şi contractarilor, pe baza unei proceduri de acreditare desfăşurate de aceasta şi a unei evaluări favorabile a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE), în conformitate cu criteriile şi condiţiile stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1266/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind coordonarea ajutorului acordat ţărilor candidate în cadrul strategiei de preaderare şi modificarea Regulamentului (CEE) nr. 3906/89*3), precum şi cu dispoziţiile articolului 164 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene*4).În cazul în care decizia Comisiei de renunţare la controlul prealabil nu este adoptată înainte de data aderării, nici un contract semnat în intervalul de timp dintre data aderării şi data la care este adoptată decizia Comisiei nu poate fi finanţat din asistenţa de preaderare.*1) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului din 18.12.1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala şi de Est (JO L 375, 23.12.1989, p. 11), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).*2) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 al Comisiei din 18.12.1998 privind implementarea unui program de cooperare transfrontaliera în cadrul programului PHARE (JO L 345, 19.12.1998, p. 49), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1822/2003 (JO L 267, 17.10.2003, p. 9).*3) JO L 161, 26.6.1999, p. 68.*4) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25.6.2002 (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).Cu toate acestea, prin excepţie, în cazul în care adoptarea deciziei Comisiei de renunţare la controlul prealabil este amânată pentru o dată ulterioară datei aderării pentru motive neimputabile autorităţilor din Bulgaria sau România, Comisia poate accepta, în cazuri temeinic motivate, finanţarea din asistenţa de preaderare a contractelor semnate în intervalul de timp dintre data aderării şi data adoptării deciziei Comisiei, precum şi continuarea implementarii asistenţei de preaderare pentru un termen limitat, sub rezerva efectuării de către Comisie a controlului prealabil asupra licitaţiilor şi contractarilor.(2) Angajamentele financiare contractate înainte de data aderării în conformitate cu instrumentele financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum şi cele contractate după aderare în cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzute la articolul 31, inclusiv încheierea şi înregistrarea, după aderare, a fiecărui angajament şi a fiecărei plati legale continua să fie reglementate de normele şi regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare şi continua să fie suportate din capitolele bugetare corespunzătoare, până la închiderea programelor şi proiectelor în cauza. Cu toate acestea, procedurile de achiziţii publice începute după data aderării urmează să fie îndeplinite în conformitate cu dispoziţiile aplicabile ale Uniunii.(3) Ultimul exerciţiu de programare a asistenţei de preaderare prevăzute la alineatul (1) are loc în ultimul an anterior datei aderării. Acţiunile stabilite prin aceste programe vor trebui contractate în cei doi ani ulteriori. Nu poate fi acordată nici o prorogare a termenului de contractare. În mod excepţional şi în cazuri temeinic motivate, prorogari limitate ca durata pot fi acordate pentru executarea contractelor.Cu toate acestea, fondurile de preaderare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, astfel cum sunt definite la alineatul (4), pot fi alocate în primii doi ani după aderare. Pentru costurile de audit şi evaluare pot fi alocate fonduri de preaderare în cursul a până la cinci ani după aderare.(4) Pentru a asigura încetarea treptata a funcţionarii instrumentelor financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum şi a programului ISPA*1) Comisia poate lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca personalul necesar din punct de vedere legal este menţinut în Bulgaria şi România pentru cel mult nouasprezece luni după aderare. În cursul acestei perioade, funcţionarii, angajaţii temporari şi angajaţii contractuali repartizaţi pe posturi în Bulgaria şi în România înainte de aderare, şi care trebuie să rămână în activitate în aceste state după aderare, urmează sa beneficieze, prin excepţie, de aceleaşi condiţii financiare şi materiale cu cele aplicate de către Comisie înainte de aderare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene, adoptat prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului*2). Cheltuielile administrative, inclusiv salariile pentru restul personalului necesar, urmează să fie acoperite de titlul "Încetarea treptata a asistenţei de preaderare pentru noile state membre" sau de echivalentul acestuia în cadrul domeniului corespunzător al bugetului general al Uniunii Europene referitor la extindere.*1) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului, din 21.6.1999, de instituire a Instrumentului de politici structurale de preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).*2) JO L 56, 4.3.1968, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).Articolul 28(1) Măsurile care, la data aderării, au făcut obiectul unor decizii privind asistenţa în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 de instituire a Instrumentului pentru politici structurale de preaderare şi a căror punere în aplicare nu a fost încheiată la data respectiva sunt considerate ca aprobate de către Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din 16 mai 1994 de instituire a Fondului de Coeziune*3). Sumele care trebuie încă alocate în scopul punerii în aplicare a unor asemenea măsuri se angajează în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării şi se aloca pentru capitolul din bugetul general al Uniunii Europene care corespunde acestui regulament. În cazul în care alineatele (2)-(5) nu dispun altfel, dispoziţiile care reglementează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în conformitate cu acest din urma regulament se aplică acestor măsuri.*3) JO L 130, 25.5.1994, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2) Orice procedura de achiziţii publice referitoare la o măsura prevăzută la alineatul (1) care, la data aderării, a făcut deja obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în conformitate cu regulile prevăzute în respectiva cerere de oferte. Prin excepţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la articolul 165 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. Orice procedura de achiziţii referitoare la o măsura prevăzută la alineatul (1) care nu a făcut încă obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene respecta dispoziţiile Constituţiei, ale actelor adoptate în temeiul acesteia şi politicile Uniunii, inclusiv cele privind protecţia mediului, transporturile, reţelele transeuropene, concurenta şi acordarea contractelor publice.(3) Plăţile efectuate de Comisie în cadrul uneia dintre măsurile menţionate la alineatul (1) sunt alocate angajamentelor aflate în curs, în ordinea deschiderii acestora în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999, iar ulterior sunt alocate în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la acea data.(4) Pentru măsurile prevăzute la alineatul (1), normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 rămân aplicabile, cu excepţia cazurilor temeinic motivate care urmează să fie hotărâte de Comisie la solicitarea statului membru interesat.(5) Comisia poate decide, în cazuri excepţionale şi temeinic motivate, sa autorizeze exceptari specifice de la normele aplicabile în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării pentru măsurile prevăzute la alineatul (1).Articolul 29În cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul programului SAPARD*1) în legătură cu impadurirea terenurilor agricole, acordarea de sprijin pentru constituirea grupurilor de producători sau pentru programele agroecologice depăşeşte ultimul termen permis pentru efectuarea plăţilor în cadrul SAP ARD, angajamentele necheltuite vor fi incluse în programul de dezvoltare rurală pentru anii 2007-2013. În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii speciale în aceasta privinta, ele urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale*2).*1) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 al Consiliului din 21.6.1999 privind asistenţa financiară comunitara destinată măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii şi a zonelor rurale în ţările candidate din Europa Centrala şi de Est în perioada premergătoare aderării (JO L 161, 26.6.1999, p. 87), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 2008/2004 (JO L 349, 25.11.2004, p. 12).*2) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003Articolul 30(1) Având în vedere ca Bulgaria a închis definitiv în vederea dezafectarii ulterioare - în conformitate cu angajamentele asumate - Unitatea 1 şi Unitatea 2 de la Centrala Nucleara Kozlodui înainte de anul 2003, aceasta se angajează sa inchida definitiv Unitatea 3 şi Unitatea 4 de la aceasta centrala în anul 2006 şi să le dezafecteze ulterior.(2) În perioada 2007-2009, Comunitatea acorda Bulgariei asistenţa financiară pentru susţinerea eforturilor sale de dezafectare şi pentru compensarea efectelor închiderii şi dezafectarii unităţilor 1- 4 ale Centralei Nucleare Kozlodui.Asistenţa urmează sa acopere, printre altele: măsuri de sustinere a dezafectarii unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui, măsuri pentru îmbunătăţirea mediului în concordanta cu acquis-ul; măsuri pentru modernizarea sectoarelor de producţie, transport şi distribuţie a energiei convenţionale din Bulgaria; măsuri pentru îmbunătăţirea eficientei energetice, îmbunătăţirea utilizării surselor regenerabile de energie şi pentru creşterea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie.Pentru perioada 2007-2009, asistenţa se ridica la 210 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004) constând în credite de angajament care urmează să fie angajate în transe anuale egale în valoare de 70 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004).Asistenţa, sau părţi ale acesteia, poate fi mobilizata sub forma de contribuţie a Comunităţii la Fondul internaţional de sprijin pentru dezafectarea Centralei Kozlodui, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.(3) Comisia poate adopta norme pentru punerea în aplicare a asistenţei prevăzute la alineatul (2).Normele sunt adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competentelor de execuţie delegate Comisiei*3). În acest scop, Comisia este sprijinita de un comitet. Articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE sunt aplicabile. Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de şase săptămâni. Comitetul îşi adopta regulamentul de procedura.*3) JO L 236, 23.9.2003, p. 33). JO L 184, 17.7.1999, p. 23.Articolul 31(1) În primul an de la aderare, Uniunea acorda Bulgariei şi României asistenţa financiară provizorie, denumita în continuare, Facilitatea de tranzitie", în vederea dezvoltării şi intaririi capacităţii lor administrative şi judiciare de a pune în aplicare şi asigura respectarea dreptului Uniunii şi pentru a promova schimbul de bune practici între parteneri. Aceasta asistenţa trebuie să finanteze proiecte de construcţie instituţională şi un număr limitat de mici investiţii dependente de cele dintâi.(2) Asistenţa trebuie să răspundă necesităţii continue de intarire a capacităţii instituţionale în anumite domenii prin acţiuni care nu pot fi finanţate de fondurile structurale sau de Fondul pentru Dezvoltare Rurală.(3) Pentru proiectele de înfrăţire între administraţiile publice în scopul construcţiei instituţionale continua să se aplice procedura cererii de oferte prin intermediul reţelei de puncte de contact din statele membre, astfel cum se prevede prin acordurile-cadru încheiate cu statele membre în vederea derulării asistenţei de preaderare.Creditele de angajament pentru Facilitatea de tranzitie pentru Bulgaria şi România, exprimate în preţuri la nivelul anului 2004, totalizează 82 MEUR în primul an după aderare şi au în vedere prioritati naţionale şi orizontale. Creditele de angajament se autorizeaza de către autoritatea bugetară în limitele perspectivei financiare.(4) Asistenţa acordată în temeiul Facilitatii de tranzitie se aloca şi se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului privind asistenţa economică acordată anumitor state din Europa Centrala şi de Est.Articolul 32(1) Se constituie prin prezentul Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar, ca instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data aderării şi sfârşitul anului 2009 în vederea finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor şi pentru a sprijini îmbunătăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naţionale.(2) Pentru perioada 2007-2009, se acordă Bulgariei şi României următoarele sume (exprimate în preţuri la nivelul anului 2004), sub forma plăţii unor sume globale în cadrul Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar:
(3) Cel puţin 50% din alocarea pentru fiecare ţara în cadrul Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar se utilizează pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în îndeplinirea obligaţiei acestora de a finanta acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externa.(4) A douasprezecea parte din fiecare suma anuală se plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de trei ani de la efectuarea primei plati. Bulgaria şi România prezintă, în cel mult şase luni de la data expirării acestui termen de trei ani, un raport cuprinzator privind utilizarea finala a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar , incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.(5) Comisia poate adopta orice dispoziţii tehnice necesare funcţionarii Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.Articolul 33(1) Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru acţiuni structurale care urmează să fie puse la dispoziţia Bulgariei şi a României pentru perioada de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009 sunt următoarele:
(2) În cursul perioadei de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009, întinderea şi natura interventiilor cuprinse în totalul creditelor fixe pe tari se stabilesc în temeiul dispoziţiilor în vigoare la acea data aplicabile cheltuielilor pentru acţiuni structurale.Articolul 34(1) Suplimentar în raport cu regulamentele privind dezvoltarea rurală în vigoare la data aderării, dispoziţiile prevăzute în secţiunile I-III din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pentru perioada 2007-2009, iar dispoziţiile financiare speciale prevăzute în secţiunea IV din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pe parcursul perioadei de programare 2007-2013.(2) Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament pentru dezvoltarea rurală din cadrul FEOGA Secţiunea Garantare pentru Bulgaria şi România în cursul perioadei de trei ani 2007-2009 se ridica la suma de 3 041 MEUR (în preţuri la nivelul anului 2004);(3) În cazul în care este necesar, normele pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor anexei VIII se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.(4) Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, efectuează orice adaptari ale dispoziţiilor anexei VIII în cazurile necesare, în vederea asigurării coerentei cu regulamentele privind dezvoltarea rurală.Articolul 35Sumele prevăzute la articolele 30, 31, 32, 33 şi 34 sunt adaptate de către Comisie în fiecare an în funcţie de evoluţia preţurilor, ca parte a adaptarilor tehnice anuale ale perspectivei financiare.Titlul IV ALTE DISPOZIŢIIArticolul 36(1) În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăţi semnificative şi susceptibile sa persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situaţiei economice într-un anumit domeniu, Bulgaria şi România pot solicita să fie autorizate sa adopte măsuri de protecţie în vederea remedierii situaţiei şi a adaptării sectorului în cauza la economia pieţei interne.În aceleaşi împrejurări, oricare actual stat membru poate solicita să fie autorizat sa adopte măsuri de protecţie în raport cu Bulgaria, cu România sau cu ambele state.(2) La cererea statului interesat, Comisia adopta, în procedura de urgenta, regulamentele sau deciziile europene pentru stabilirea măsurilor de protecţie pe care le considera necesare, arătând condiţiile şi modalităţile în care acestea trebuie puse în aplicare.În caz de dificultăţi economice serioase şi la cererea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăşte în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii însoţite de datele de fundamentare corespunzătoare. Măsurile astfel hotărâte sunt de imediata aplicare, ţin seama de interesele tuturor părţilor interesate şi nu pot determina efectuarea de controale la frontiere.(3) Măsurile autorizate în conformitate cu alineatul (2) pot include derogări de la normele Constituţiei, şi în special de la prezentul protocol, în măsura şi pentru termenele strict necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la alineatul (1). Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puţin funcţionarea pieţei interne.Articolul 37În cazul în care Bulgaria sau România nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare, determinând o perturbare semnificativă a bunei funcţionari a pieţei interne, inclusiv orice angajamente asumate în cadrul politicilor sectoriale care privesc activităţi economice cu efecte transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbari, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă, regulamentele sau deciziile europene prin care sunt stabilite măsurile corespunzătoare.Măsurile sunt proporţionale şi se acordă prioritate acelora dintre ele care perturba cel mai puţin funcţionarea pieţei interne şi, după caz, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare.Asemenea măsuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrangere disimulata a comerţului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar şi înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care angajamentul corespunzător este îndeplinit. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul de mai sus atât timp cat angajamentele corespunzătoare nu au fost îndeplinite. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în îndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor şi deciziilor europene prin care sunt stabilite măsurile de salvgardare şi tine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.Articolul 38În cazul în care, în Bulgaria sau în România, exista deficiente semnificative sau un risc iminent privind apariţia unor asemenea deficiente în transpunerea, stadiul aplicării sau asigurarea respectării deciziilor-cadru sau oricăror altor angajamente, instrumente de cooperare şi decizii privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului penal în conformitate cu titlul VI din Tratatul privind Uniunea Europeană, directive şi regulamente privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului civil în conformitate cu titlul IV din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi legi sau legi-cadru europene adoptate în temeiul secţiunilor 3 şi 4 din capitolul IV al titlului III din partea III a Constituţiei, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă şi după consultarea statelor membre, regulamentele sau deciziile europene de stabilire a măsurilor corespunzătoare şi sa precizeze condiţiile şi modalităţile în care aceste măsuri intră în vigoare.Măsurile pot lua forma suspendării provizorii a aplicării dispoziţiilor şi hotărârilor corespunzătoare în relaţiile dintre Bulgaria sau România şi oricare alt ori alte state membre, fără sa aducă atingere continuării cooperării judiciare strânse. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care deficientele sunt remediate. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul (1) atât timp cat aceste deficiente subzistă. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în remedierea deficienţelor identificate, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate, după consultarea statelor membre. Comisia informeazăConsiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor şi deciziilor pentru stabilirea măsurilor de salvgardare şi tine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.Articolul 39(1) În cazul în care, în temeiul urmăririi continue de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate de Bulgaria şi România în contextul negocierilor de aderare, şi în special în temeiul rapoartelor Comisiei în aceasta privinta, exista dovezi clare ca stadiul pregătirii pentru adoptarea şi aplicarea acquis-ului în Bulgaria sau România este de asemenea natura încât exista un risc semnificativ ca, într-un număr important de domenii, oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregatit sa îndeplinească obligaţiile care decurg din calitatea de membru la data aderării, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate să hotărască în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderării statului respectiv să fie amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate să ia decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care sunt constatate deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul I.(3) Fără a aduce atingere alineatului (1) şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 37, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei şi după o evaluare amănunţită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenta, poate să adopte decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care se constata deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere*1) sau a unuia ori mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX, punctul II.*1) Acordul european de instituire a asocierii între Comunitatile Economice Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte JO L 357, 31.12.1994, p. 2).(4) În cazul unei decizii adoptate în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3), Consiliul hotărăşte de îndată, cu majoritate calificată, adaptarile prezentului protocol, inclusiv ale anexelor şi apendicelor acestuia, devenite absolut necesare ca urmare a deciziei de amânare.Articolul 40Pentru a nu afecta buna funcţionare a pieţei interne, punerea în aplicare a normelor de drept intern ale Bulgariei şi României în cursul perioadelor de tranzitie prevăzute în anexele VI şi VII nu poate conduce la efectuarea de controale la frontiere între statele membre.Articolul 41În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia, de la regimul în vigoare în Bulgaria şi România la cel decurgând din aplicarea politicii agricole comune în condiţiile prevăzute în prezentul protocol, asemenea măsuri sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comuna a pieţei în sectorul cerealelor*2) sau, după caz, de dispoziţiile corespunzătoare ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a pieţelor agricole sau ale legilor europene care le abroga pe acestea ori a procedurii corespunzătoare stabilite prin legislaţia incidenţa. Măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pot fi adoptate într-un termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen. Prin lege europeană a Consiliului, acest termen poate fi prorogat. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.*2) JO L 270, 21.10.2003, p. 78.Măsurile tranzitorii referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor privind politica agricolă comuna care nu sunt prevăzute în prezentul protocol şi care sunt necesare ca urmare a aderării urmează să fie stabilite înainte de data aderării prin regulamente sau decizii europene adoptate de către Consiliu la propunerea Comisiei sau, în cazul în care acestea aduc atingere unor instrumente adoptate iniţial de către Comisie, prin regulamente sau decizii europene adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura necesară pentru adoptarea instrumentelor în cauza.Articolul 42În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia de la regimul în vigoare în Bulgaria şi în România la cel decurgând din aplicarea normelor Uniunii în materie veterinara, fitosanitara şi a siguranţei alimentelor, asemenea măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura corespunzătoare prevăzută în legislaţia aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă în termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen.Partea A CINCEA DISPOZIŢII PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A PREZENTULUI PROTOCOLTitlul I COMPUNEREA INSTITUŢIILOR ŞI ORGANISMELORArticolul 43Parlamentul European efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Articolul 44Consiliul efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Articolul 45Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit membru al Comisiei de la data aderării. Noii membri ai Comisiei sunt numiţi de către Consiliu, de comun acord cu preşedintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European şi în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 1-26 alineatul (4) din Constituţie.Mandatul membrilor numiţi astfel încetează la aceeaşi dată cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.Articolul 46(1) Doi judecători sunt numiţi în cadrul Curţii de Justiţie şi doi judecători sunt numiţi în cadrul Tribunalului.(2) Mandatul unuia dintre judecătorii Curţii de Justiţie numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012.Mandatul unuia dintre judecătorii Tribunalului numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.(3) Curtea de Justiţie efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Tribunalul, de comun acord cu Curtea de Justiţie, efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Regulamentele de procedura astfel adaptate necesita acordul Consiliului.(4) Pentru judecarea cauzelor pendinte la data aderării pe rolul instanţelor menţionate, pentru care procedura orala a început înainte de această dată, plenurile instanţelor sau camerele se întrunesc în aceeaşi compunere ca înainte de aderare şi aplica regulamentul de procedura în vigoare în ziua anterioară datei aderării.Articolul 47Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit în cadrul Curţii de Conturi de la data aderării pentru un mandat de şase ani.Articolul 48Comitetul Regiunilor se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând organismele regionale şi locale din Bulgaria şi România, care fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund politic în faţa unei adunări alese. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.Articolul 49Comitetul Economic şi Social se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale şi economice ale societăţii civile organizate din Bulgaria şi România. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.Articolul 50Adaptarile normelor comitetelor stabilite prin Constituţie, precum şi ale regulamentelor de procedura ale acestora, impuse de aderare, se efectuează cat mai curând posibil după aderare.Articolul 51(1) Noii membri ai comitetelor, grupurilor sau ai altor organisme constituite prin Constituţie sau printr-un act al instituţiilor sunt numiţi în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute pentru numirea membrilor acestor comitete, grupuri sau altor organisme. Mandatul membrilor nou numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.(2) Componenta comitetelor sau grupurilor constituite prin Constituţie sau printr-un act al instituţiilor, având un număr de membri stabilit indiferent de numărul statelor membre, va fi reînnoită în totalitate după aderare, cu excepţia cazului în care mandatul membrilor actuali expira în anul ulterior aderării.Titlul II APLICABILITATEA ACTELOR INSTITUŢIILORArticolul 52De la data aderării, Bulgaria şi România sunt considerate destinatare ale legilor-cadru, regulamentelor şi deciziilor europene în înţelesul articolului 1-33 din Constituţie, precum şi al directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condiţia ca aceste legi-cadru, regulamente şi decizii europene, precum şi aceste directive şi decizii, sa fi fost adresate tuturor statelor membre actuale.Cu excepţia deciziilor europene care intră în vigoare în conformitate cu articolul I-39 alineatul (2) din Constituţie şi a directivelor şi deciziilor care au intrat în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) şi (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, se considera ca Bulgaria şi România au fost notificate cu privire la aceste decizii europene şi la aceste directive şi decizii la data aderării.Articolul 53(1) Bulgaria şi România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conformă, de la data aderării, dispoziţiilor legilor-cadru europene şi ale acelor regulamente europene care sunt obligatorii în ce priveşte rezultatul care trebuie obţinut, dar lasă la latitudinea autorităţilor naţionale alegerea formei şi a metodelor, în înţelesul articolului I-33 din Constituţie, precum şi directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepţia cazului în care se prevede un alt termen în prezentul protocol. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul protocol.(2) În măsura în care modificările directivelor în înţelesul articolului 249 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul protocol, necesita modificarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplica măsurile necesare pentru a se conformă directivelor modificate de la data aderării, cu excepţia cazului în care prezentul protocol prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul protocol.Articolul 54Actele cu putere de lege şi actele administrative destinate să asigure protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei pe teritoriul Bulgariei şi României împotriva pericolelor generate de radiatiile ionizante sunt comunicate Comisiei de către acele state în termen de trei luni de la data aderării, în conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA.Articolul 55La cererea motivată a Bulgariei sau a României, adresată Comisiei cel târziu la data aderării, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul originar a fost adoptat de Comisie, poate adopta regulamente sau decizii europene care stabilesc derogări temporare de la actele instituţiilor adoptate între 1 octombrie 2004 şi data aderării. Măsurile sunt adoptate în conformitate cu regulile de vot aplicabile adoptării actului faţă de care este cerută o derogare temporară. În cazul în care derogarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.Articolul 56În cazul în care actele instituţiilor adoptate înainte de aderare impun adaptari ca urmare a aderării şi adaptarile necesare nu au fost prevăzute în prezentul protocol sau în anexele sale, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul original a fost adoptat de Comisie, adopta în acest scop actele necesare. În cazul în care adaptarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.Articolul 57Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, regulamentele sau deciziile europene care stabilesc măsurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului protocol.Articolul 58De la data aderării, textele actelor instituţiilor, adoptate înainte de aderare şi redactate în limbile bulgara şi română de către Consiliu, de către Comisie sau de către Banca Centrala Europeană sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele redactate în limbile oficiale actuale. Acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care textele în limbile actuale au făcut obiectul unei astfel de publicari.Titlul III DISPOZIŢII FINALEArticolul 59Anexele I - IX şi apendicele anexate la prezentul protocol fac parte integrantă din acesta.Articolul 60Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României o copie certificată pentru conformitate a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, precum şi a tratatelor care îl modifica sau îl completează, în limbile ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, polona, portugheză, slovena, slovaca, spaniola şi suedeza.Textul acestui tratat, redactat în limbile bulgara şi română, se anexează la prezentul protocol. Aceste texte sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele tratatului la care se face referire în primul paragraf, redactat în limbile actuale.Articolul 61O copie certificată pentru conformitate a acordurilor internaţionale depuse în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene se remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României de către Secretarul general.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 4/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLUL, ANEXA IPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL, ANEXA IDocumente sursa: MD 140/4/04 REV 4 (AC 140/1/05 REV 1)ANEXA ILista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din protocol](1) Convenţia încheiată la 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 266, 9.10.1980, p. 1)– Convenţia încheiată la 10 aprilie 1984 privind aderarea Republicii Elene la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 146, 31.5.1984, p. 1);– Primul Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind interpretarea de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, P. 1);– Al doilea Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind investirea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu anumite competente de interpretare a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 17);– Convenţia încheiată la 18 mai 1992 privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 333, 18.11.1992, p. 1);– Convenţia încheiată la 29 noiembrie 1996 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, precum şi la Primul şi Al doilea Protocol privind interpretarea acesteia de către Curtea de Justiţie (JO C 15, 15.1.1997, p. 10).(2) Convenţia încheiată la 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO L 225, 20.8.1990, p. 10);– Convenţia încheiată la 21 decembrie 1995 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 26, 31.1.1996, p. 1);– Protocolul încheiat la 25 mai 1999 de modificare a Convenţiei din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JOC 202, 16.7.1999, p. 1).(3) Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană(JO C 316, 27.11.1995, p. 49)– Protocolul la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 27 septembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 313, 23.10.1996, p. 2);– Protocolul privind interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 2);– Al doilea Protocol la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 221, 19.7.1997, p. 12).(4) Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul dispoziţiilor articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 2)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie, încheiat la 24 iulie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 299, 9.10.1996, p. 2);– Protocolul cu privire la privilegiile şi imunităţile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncţi şi ale angajaţilor Europol, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi al articolului 41 alineatul (3) din Convenţia Europol (JO C 221, 19.7.1997, p. 2);– Protocolul de modificare a articolului 2 şi a anexei la Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiat la 30 noiembrie 200 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenţie (JO C 358, 13.12.2000, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol) şi a Protocolului cu privire la privilegiile şi imunităţile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncţi şi ale angajaţilor Europol, încheiat la 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiat la 27 noiembrie 2003 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenţie (JO C 2, 6.1.2004, p. 3).(5) Convenţia privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 34)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 16);– Protocolul cu privire la domeniul de aplicare al notiunii de spalare a produselor rezultate din săvârşirea de infracţiuni în cadrul Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, precum şi cu privire la includerea numărului de înmatriculare al mijloacelor de transport în cadrul convenţiei, încheiat la 12 martie 1999 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 91, 31.3.1999, P.2);– Protocolul de modificare a Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale în sensul constituirii unei baze de date pentru identificarea dosarelor vamale, încheiat la 8 mai 2003 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 139, 13.6.2003, p. 2).(6) Convenţia cu privire la combaterea actelor de corupţie care implica funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, încheiată la 26 mai 1997 în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 195, 25.6.1997, p. 2)(7) Convenţia cu privire la asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 24, 23.1.1998, p. 2)(8) Convenţia cu privire la decăderea din dreptul de a conduce autovehicule, încheiată la 17 iunie 1998 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 216, 10.7.1998, P.2)(9) Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată de către Consiliu la 29 mai 2000 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 197, 12.7.2000, p. 3)– Protocolul la Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de către Consiliu la 16 octombrie 2001 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 326, 21.11.2001, P.2).NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 5/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLUL, ANEXA IIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL, ANEXA II.Documente sursa: MD 141/6/04 REV 6 (AC 141/1/05 REV 1)ANEXA IILista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene, şi ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din protocol](1) Acordul între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale Germania şi al Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985*1)*1) JO L 239, 22.9.2000, p. 13.(2) Următoarele dispoziţii ale Convenţiei semnate la Schengen la 19 iunie 1990*2) de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Actul final al acestei convenţii şi declaraţiile comune care fac trimitere la aceasta, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:*2) JO L 239, 22.9.2000, p. 19, convenţie astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 871/2004 (JO L 162, 30.4.2004, p. 29).Articolul 1, în măsura în care se referă la dispoziţiile prezentului alineat; articolele 3-7, cu excepţia articolul 5 alineatul (1) litera (d); articolul 13; articolele 26 şi 27; articolul 39; articolele 44-59; articolele 61-63; articolele 65-69; articolele 71-73; articolele 75 şi 76; articolul 82; articolul 91; articolele 126-130, în măsura în care se referă la dispoziţiile prezentului alineat şi articolul 136; declaraţiile comune 1 şi 3 din Actul final.(3) Următoarele dispoziţii ale acordurilor de aderare la Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, actele finale ale acestora şi declaraţiile aferente, astfel cum au fost modificate de unele dintre actele enumerate în alineatul 8 de mai jos:(a) Acordul privind aderarea Republicii Italiene, semnat la 27 noiembrie 1990:– articolul 4;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;(b) Acordul privind aderarea Regatului Spaniei, semnat la 25 iunie 1991:– articolul 4;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;– Declaraţia 2 din partea III a Actului final;(c) Acordul privind aderarea Republicii Portugheze, semnat la 25 iunie 1991:– articolele 4, 5 şi 6;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;(d) Acordul privind aderarea Republicii Elene, semnat la 6 noiembrie 1992:– articolele 3, 4 şi 5;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;– Declaraţia 2 din partea III a Actului final;(e) Acordul privind aderarea Republicii Austria, semnat la 28 aprilie 1995:– articolul 4;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;(f) Acordul privind aderarea Regatului Danemarcei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolul 4, articolul 5 alineatul (2) şi articolul 6;– Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final;(g) Acordul privind aderarea Republicii Finlanda, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 şi 5;– Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final;– Declaraţia Guvernului Republicii Finlanda privind Insulele Aland din partea III a Actului final;(h) Acordul privind aderarea Regatului Suediei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 şi 5;– Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final.(4) Următoarele acorduri încheiate de către Consiliu în conformitate cu articolul 6 din Protocolul Schengen:– Acordul încheiat la 18 mai 1999 între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urma la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen, inclusiv a anexelor Actului final, declaraţiilor şi schimburilor de scrisori alăturate acestuia*1) aprobat prin Decizia Consiliului 1999/439/CE *2);*1) JOL 176, 10.7.1999, p. 36.*2) JOL 176, 10.7.1999, p. 35.– Acordul încheiat la 30 iunie 1999 între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Irlanda şi Regatul Norvegiei cu privire la definirea drepturilor şi obligaţiilor în raporturile dintre Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de o parte, şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei, pe de alta, în materia acquis-ului Schengen care se aplică acestor state*3), aprobat prin Decizia Consiliului 2000/29/CE *4);*3) JOL 15, 20.1.2000, p. 2.*4) JOL 15, 20.1.2000, p. 1.– Acordul semnat la 25 octombrie 2004 între Consiliul Uniunii Europene şi Confederatia Elvetiana privind asocierea Confederatiei Elvetiene la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen*5).*5) Atât timp cat acest acord nu este încă încheiat, atât timp cat se aplică provizoriu.(5) Dispoziţiile următoarelor decizii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:SCH/Com-ex (93) 10 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind declaraţiile ministrilor şi secretarilor de stat. Atât timp cat acest acord nu este încă încheiat, atât timp cat se aplică provizoriu.SCH/Com-ex (93) 14 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind îmbunătăţirea practicii cooperării judiciare în materia combaterii traficului de droguriSCH/Com-ex (94) 16 rev. Decizia Comitetului Executiv din 21 noiembrie 1994 privind achiziţionarea stampilelor comune de intrare şi ieşireSCH/Com-ex (94) 28 rev. Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind certificatul de autorizare a transportului de droguri şi substanţe psihotrope, prevăzut la articolul 75SCH/Com-ex (94) 29 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind intrarea în vigoare a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990SCH/Com-ex (95) 21 Decizia Comitetului Executiv din 20 decembrie 1995 privind schimbul rapid, între statele Schengen, de date statistice şi concrete privind eventuale disfuncţii la frontierele externeSCH/Com-ex (98) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 21 aprilie 1998 privind activităţile Grupului Operativ, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 26 def. Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind înfiinţarea Comitetului permanent pentru evaluarea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor SchengenSCH/Com-ex (98) 35 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind transmiterea Manualului comun statelor candidate la UESCH/Com-ex (98) 37 def. 2 Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegale, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 51 rev. 3 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind cooperarea politieneasca transfrontaliera în materia prevenirii şi depistarii infracţiunilorSCH/Com-ex (98) 52 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind Brosura cu privire la cooperarea politieneasca transfrontaliera, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 57 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind introducerea unui formular armonizat pentru invitaţii, declaraţii de garanţie şi atestări de cazareSCH/Com-ex (98) 59 rev. Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind detasarea coordonata a consilierilor în materie de documenteSCH/Com-ex (99) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind normele în materie de stupefianteSCH/Com-ex (99) 6 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind acquis-vX Schengen în materie de telecomunicaţiiSCH/Com-ex (99) 7 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind ofiţerii de legăturăSCH/Com-ex (99) 8 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilorSCH/Com-ex (99) 10 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind traficul ilegal de arme de focSCH/Com-ex (99) 13 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind versiunile definitive ale Manualului comun şi ale Instrucţiunilor consulare comune:– anexele 1-3, 7, 8 şi 15 ale Instrucţiunilor consulare comune;– Manualul comun, în măsura în care acesta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus, inclusiv anexele 1, 5, 5A, 6, 10 şi 13.SCH/Com-ex (99) 18 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti în materie de prevenire şi depistare a infracţiunilor.(6) Următoarele declaraţii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus:SCH/Com-ex (96) decl. 6 rev. 2 Declaraţia Comitetului Executiv din 26 iunie 1996 privind extrădareaSCH/Com-ex (97) decl. 13 rev. 2 Declaraţia Comitetului Executiv din 9 februarie 1998 privind rapirea de minori.(7) Următoarele decizii ale Grupului Central instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus:SCH/C (98) 117 Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegaleSCH/C (99) 25 Decizia Grupului Central din 22 martie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilor.(8) Următoarele acte întemeiate pe acquis-ul Schengen sau conexe în alt mod acestuia:Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 din 29 mai 1995 de instituire a modelului uniform de viza (JO L 164, 14.7.1995, p. 1)Decizia Consiliului 1999/307/CE din 1 mai 1999 de stabilire a modalităţilor de integrare a Secretariatului Schengen în cadrul Secretariatul General al Consiliului (JO L 119, 7.5.1999, p. 49)Decizia Consiliului 1999/435/CE din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispoziţiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 1)Decizia Consiliului 1999/436/CE din 20 mai 1999 de stabilire, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare dintre dispoziţiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 17)Decizia Consiliului 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite modalităţi de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei în ceea ce priveşte asocierea acestor doua state la punerea în aplicare, asigurarea respectării şi dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31)Decizia Consiliului 1999/848/CE din 13 decembrie 1999 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pe teritoriul Greciei (JO L 327, 21.12.1999, p. 58)Decizia Consiliului 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43)Decizia Consiliului 2000/586/JAI din 28 septembrie 2000 de instituire a unei proceduri de modificare a articolului 40 alineatele (4) şi (5), a articolului 41 alineatul (7) şi a articolului 65 alineatul (2) din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele externe comune (JO L 248, 3.10.2000, p. 1)Decizia Consiliului 2000/751/CE din 30 noiembrie 2000 privind declasificarea anumitor părţi din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 303, 2.12.2000, p. 29)Decizia Consiliului 2000/777/CE din 1 decembrie 2000 privind punerea în aplicare a acquis-ului Schengen pe teritoriul Danemarcei, Finlandei, Suediei, precum şi pe teritoriul Islandei şi Norvegiei (JO L 309, 9.10.2000, p. 24)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti sunt scutiţi de aceasta obligaţie (JO L 81, 21.3.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului nr. 789/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuţie în ceea ce priveşte anumite norme metodologice şi proceduri de examinare a cererilor de viza (JO L 116, 26.4.2001, p. 2)Regulamentul Consiliului nr. 790/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuţie în ceea ce priveşte anumite norme metodologice şi proceduri de realizare a controlului şi supravegherii frontierelor (JO L 116, 26.4.2001, p. 5)Decizia Consiliului 2001/329/CE din 24 aprilie 2001 de actualizare a părţii VI şi a anexelor 3, 6 şi 13 la Instrucţiunile consulare comune şi a anexelor 5(a), 6(a) şi 8 la Manualul comun (JO L 116, 26.4.2001, p. 32), în măsura în care aceasta se referă la anexa 3 la Instrucţiunile consulare comune şi la anexa 5(a) la Manualul comun.Directiva Consiliului 2001/51/CE din 28 iunie 2001 de completare a dispoziţiilor articolului 26 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187, 10.7.2001, p. 45)Decizia Consiliului 2001/886/JAI din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2414/2001 din 7 decembrie 2001 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti sunt scutiţi de aceasta obligaţie (JO L 327, 12.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2424/2001 din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 333/2002 din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de către statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 334/2002 din 18 februarie 2002 de modificare a Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 de instituire a unui model uniform de viza (JO L 53, 23.2.2002, p. 7)Decizia Consiliului 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20)Decizia Consiliului 2002/352/CE din 25 aprilie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 123, 9.5.2002, p. 47)Decizia Consiliului 2002/353/CE din 25 aprilie 2002 privind declasificarea părţii II din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 123, 9.5.2002, p. 49)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de şedere pentru resortisantii ţărilor terţe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1)Decizia Consiliului 2002/587/CE din 12 iulie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 187, 16.7.2002, p. 50)Decizia-cadru a Consiliului 2002/946/JAI din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrării, tranzitului şi şederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 1)Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002 de definire a facilitării intrării, tranzitului şi şederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 17)Decizia Consiliului 2003/170/JAI din 27 februarie 2003 privind utilizarea în comun a ofiţerilor de legătură trimişi în străinătate de instituţiile de aplicare a legii ale statelor membre (JO L 67, 12.3.2003, p. 27)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 453/2003 din 6 martie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti sunt scutiţi de aceasta obligaţie (JO L 69, 13.3.2003, p. 10)Decizia Consiliului 2003/725/JAI din 2 octombrie 2003 de modificare a dispoziţiilor articolului 40 alineatele (1) şi (7) din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune (JO L 260, 11.10.2003, p. 37)Directiva Consiliului 2003/110/CE din 25 noiembrie 2003 privind sprijinul în cazurile de tranzit în scopul expulzării pe calea aerului (JO L 321, 6.12.2003, p. 26)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 de constituire a reţelei de ofiţeri de legătură în materie de imigrare (JO L 64, 2.3.2004, p. 1)Decizia Consiliului 2004/466/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun în sensul prevederii efectuării controalelor de frontieră specializate privind minorii însoţiţi (JO L 157, 30.4.2004, p. 136)Directiva Consiliului 2004/82/CE din 29 aprilie 2004 privind obligaţia transportatorilor de a comunică date privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24)Decizia Consiliului 2004/573/CE din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a doua sau mai multe state membre a resortisantilor ţărilor terţe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare (JO L 261, 6.8.2004, p. 28)Decizia Consiliului 2004/574/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun (JO L 261, 6.8.2004, p. 36)Decizia Consiliului 2004/512/CE din 8 iunie 2004 de constituire a Sistemului de Informaţii privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 de constituire a Agenţiei europene pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 349, 25.11.2004, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004 privind obligaţia autorităţilor competente ale statelor membre de a ştampila cu regularitate documentele de călătorie ale resortisantilor ţărilor terţe în momentul trecerii de către aceştia a frontierelor externe ale statelor membre, precum şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei pentru aplicarea Acordului Schengen şi a Manualului comun adoptat în acest scop (JO L 369, 16.12.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate şi datele biometrice cuprinse în pasapoartele şi documentele de călătorie eliberate de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1)NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 6/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL. ANEXA IIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA III.Documente sursa:
ANEXA IIILista menţionată la articolul 16 din protocol: adaptari ale actelor adoptate de instituţii1. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALAI. MARCA DE COMERŢ COMUNITARA31994 R 0040: Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca de comerţ comunitara (JO L 11, 14.1.1994, p. 1), modificat prin:– 31994 R 3288: Regulamentul (CE) nr. 3288/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 83);– 32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1653: Regulamentul (CE) nr. 1653/2003 al Consiliului din 18.6.2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 36);– 32003 R 1992: Regulamentul (CE) nr. 1992/2003 al Consiliului din 27.10.2003 (JO L 296, 14.11.2003, p. 1);– 32004 R 0422: Regulamentul (CE) nr. 422/2004 al Consiliului din 19.2.2004 (JO L 70, 9.3.2004, p. 1).La articolul 159a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), o marca de comerţ comunitara înregistrată sau solicitată în conformitate cu prezentul regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.II. CERTIFICATELE SUPLIMENTARE DE PROTECŢIE(1) 31992 R 1768: Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente (JO L 182, 2.7.1992, p. 1), modificat prin:– 11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) La articolul 19a se adauga următorul text:(k) oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca, pentru obţinerea acestui certificat, cererea să fie depusa în termen de şase luni de la data aderării;(l) oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b) La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.(2) 31996 R 1610: Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fito-farmaceutice (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) La articolul 19a se adauga următorul text:(k) oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca cererea pentru obţinerea certificatului să fie depusa în termen de şase luni de la data aderării;(l) oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b) La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.III. DESENELE ŞI MODELELE INDUSTRIALE COMUNITARE32002 R 0006: Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).La articolul 110a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), un desen sau model industrial comunitar protejat sau solicitat în conformitate cu acest regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.2. AGRICULTURA(1) 31989 R 1576: Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1), modificat prin:– 31992 R 3280: Regulamentul (CEE) nr. 3280/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 3);– 31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 366, 31.12.1994, p. 1);– 11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a) La articolul 1 alineatul (4), punctul (i), se adauga următoarele dispoziţii:(5) Denumirea "rachiu din fructe" poate fi înlocuită prin denumirea "Palinca" numai pentru băutura spirtoasa produsă în România.(b) La Anexa II, se adaugă următoarele denumiri geografice:– la punctul (4): "Vinars Tarnave", "Vinars Vaslui", "Vinars Murfatlar", "Vinars Vrancea", "Vinars Segarcea";– la punctul (6):
(5) 31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind schema de prime, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat grupurilor de producători din sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, P- 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, P- 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.6.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.8.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).Anexa I se înlocuieşte cu următorul text:Anexa IPROCENTELE PRAGURILOR DE GARANTARE PENTRU FIECARE STAT MEMBRU SAU REGIUNE SPECIFICĂPENTRU RECUNOAŞTEREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI
(6) 31999 R 1493: Regulamentul nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieţei în sectorul vitivinicol (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat prin:– 32000 R 1622: Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24.7.2000 (JO L 194, 31.7.2000, p. 1);– 32000 R 2826: Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19.12.2000 (JO L 328, 23.12.2000, p. 2);– 32001 R 2585: Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 al Consiliului din 19.12.2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 10);– 32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4. 2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).(a) La articolul 6 se adauga următoarele dispoziţii:(5) Pentru Bulgaria şi România, se acordă, de la data aderării, drepturi de plantare nou create pentru producţia v.c.p.r.d totalizand 1,5% din suprafaţa viticolă totală, totalizand 2302,5 hectare pentru Bulgaria şi 2830,5 hectare pentru România. Aceste drepturi se acordă unei rezerve naţionale căreia i se aplică articolul 5.(b) La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (2), se adauga următorul text:(g) în România, în zona Podisul Transilvaniei(c) La anexa III (zonele vitivinicole), ultima propozitie de la punctul (3) se înlocuieşte cu următorul text:(d) în Slovacia, regiunea Tokay.(e) în România, suprafeţele vitivinicole care nu sunt incluse la punctele (2) litera (g) sau (5) litera (f).(d) La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (5), se adauga următorul text:(e) în Bulgaria, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (denumirea şi în limba bulgară), Cernomorski Raion (denumirea şi în limba bulgară), Rozova Dolina (denumirea şi în limba bulgară)(f) în România, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudica, inclusiv zonele nisipoase şi alte regiuni favorabile.(e) La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adaugă următorul text:În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafeţele viticole care nu sunt incluse la punctul (5) litera (e),(f) La anexa V partea D.3, se adauga următorul text:şi în România.(7) 32000 R 1673: Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea comuna a pieţelor în sectorul inului şi canepei pentru fibre (JO L 193, 29.7.2000, p. 16), modificat de:– 32002 R 0651: Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei din 16.4.2002 (JO L 101, 17.4.2002, p. 3);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1);– 32004 R 0393: Regulamentul (CE) nr. 393/2004 al Consiliului din 24.2.2004 (JO L 65, 3.3.2004, p. 4).(a) Articolul 3 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) O cantitate maxima garantată de 80 878 tone pe an de piaţa este stabilită pentru fibre de în lungi şi împărţită între toate statele membre drept cantităţi naţionale garantate. Aceasta cantitate este distribuita după cum urmează:– 13 800 tone pentru Belgia;– 13 tone pentru Bulgaria;– 1 923 tone pentru Republica Ceha;– 300 tone pentru Germania;– 30 tone pentru Estonia;– 50 tone pentru Spania;– 55 800 tone pentru Franţa;– 360 tone pentru Letonia;– 2 263 tone pentru Lituania;– 4 800 tone pentru Ţările de Jos;– 150 tone pentru Austria;– 924 tone pentru Polonia;– 50 tone pentru Portugalia;– 42 tone pentru România;– 73 tone pentru Slovacia;– 200 tone pentru Finlanda;– 50 tone pentru Suedia;– 50 tone pentru Regatul Unit.(b) La articolul 3 alineatul (2), paragraful introductiv şi litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:(2) O cantitate maxima garantată de 147 265 tone pe an de piaţa este stabilită pentru fibre de în scurte şi fibre de canepa, pentru care se poate acorda sprijin. Aceasta cantitate este repartizata sub forma:(a) cantităţilor naţionale garantate pentru următoarele state membre:– 10 350 tone pentru Belgia;– 48 tone pentru Bulgaria;– 2 866 tone pentru Republica Ceha;– 12 800 tone pentru Germania;– 42 tone pentru Estonia;– 20 000 tone pentru Spania;– 61 350 tone pentru Franţa;– 1 313 tone pentru Letonia;– 3 463 tone pentru Lituania;– 2 061 tone pentru Ungaria;– 5 550 tone pentru Ţările de Jos;– 2 500 tone pentru Austria;– 462 tone pentru Polonia;– 1 750 tone pentru Portugalia;– 921 tone pentru România;– 189 tone pentru Slovacia;– 2 250 tone pentru Finlanda;– 2 250 tone pentru Suedia;– 12 100 tone pentru Regatul Unit.Cu toate acestea, cantitatea naţională garantată stabilită pentru Ungaria se referă doar la fibrele de cânepă.(8) 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8);– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1);– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1);– 32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(a) Articolul 2 litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:(g) "noi state membre" înseamnă Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia.(b) La articolul 5 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, Bulgaria şi România asigura ca terenul care a fost utilizat drept pasune permanenta la data de 1 ianuarie 2007 este menţinut ca pasune permanenta.(c) La articolul 54 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, data prevăzută pentru cererile de sprijin pe suprafaţa este 30 iunie 2005.(d) La articolul 71g se adaugă următorul text:(9) Pentru Bulgaria şi România:(a) perioada de referinţă de trei ani menţionată la alineatul (2) este 2002 - 2004;(b) anul menţionat la alineatul (3) litera (a) este 2004;(c) în primul paragraf al alineatului (4), referirea la anii 2004 şi 2005 se face la anii 2005 şi 2006, iar referirea la anul 2004 se face la anul 2005.(e) La articolul 71h se adaugă următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România referirea la 30 iunie 2003 se face la 30 iunie 2005.(f) Articolul 74 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Sprijinul se acordă pentru suprafeţele de baza naţionale în zonele de producţie traditionale enumerate în anexa X. Suprafaţa de baza este după cum urmează:
(g) Articolul 78 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Se instituie o suprafaţa maxima garantată de 1 648 000 ha pentru care poate fi acordat sprijin.(h) Articolul 80 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:
(i) Articolul 81 se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 81SuprafeţeSe stabileşte prin prezentul o suprafaţa naţionala de baza. Cu toate acestea, pentru Franţa se stabilesc doua suprafeţe de baza. Aceste suprafeţe de baza sunt după cum urmează:Bulgaria 4 166 haGrecia 20 333 haSpania 104 973 haFranţa:– teritoriul metropolitan 19 050 ha– Guyana Franceza 4 190 haItalia 219 588 haUngaria 3 222 haPortugalia 24 667 haRomânia 500 haUn stat membru poate subimparti suprafaţa sau suprafeţele sale de baza în subdiviziuni, pe baza unor criterii obiective.(j) Articolul 84 se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 84Suprafeţe(1) Un stat membru acorda ajutorul comunitar până la limita unui plafon calculat prin înmulţirea numărului de hectare ale SNG, stabilită la alineatul (3), cu valoarea medie de 120,75 EUR.(2) Se instituie prin prezentul o suprafaţa maxima garantată de 829 229 ha.(3) Suprafaţa maxima garantată menţionată la alineatul (2) se împarte în următoarele SNG:
(4) Un stat membru îşi poate împărţi SNG în subdiviziuni ale suprafeţei de baza, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcţie de producţie.(k) La articolul 95 alineatul (4) se adauga următoarele paragrafe:Pentru Bulgaria şi România, cantităţile totale menţionate la primul paragraf sunt stabilite în tabelul (f) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului şi sunt revizuite în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) al saselea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului.Pentru Bulgaria şi România, perioada de 12 luni menţionată la primul paragraf este cea a anului 2006/2007.(l) La articolul 103 alineatul (2), se adaugă următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România condiţiile pentru aplicarea prezentului alineat sunt ca schema unica de plată pe suprafaţa se aplică în 2007 şi ca s-a optat pentru aplicarea articolului 66.(m) Articolul 105 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Un supliment la plată pe suprafață de:– 291 EUR/ha pentru anul de piață 2005/2006,– 285 EUR/ha pentru anul de piață 2006/2007 și în anii următori, se plătește pentru suprafața cultivată cu grâu dur în zonele tradiționale de producție enumerate în anexa X, în următoarelor limite:
(n) La articolul 108 alineatul (2) se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, cererile de plată nu pot fi făcute în ce priveşte terenurile care, la data de 30 iunie 2005, au fost utilizate drept păşuni permanente, pentru culturi permanente sau copaci ori au fost utilizate în scopuri neagricole.(o) Articolul 110c alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Se instituie o suprafaţa de baza naţionala pentru:– Bulgaria: 10 237 ha;– Grecia: 370 000 ha;– Spania: 70 000 ha;– Portugalia: 360 ha."(p) Articolul 110c alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Valoarea ajutorului eligibil pe hectar este în:– Bulgaria: 263 EUR;– Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare şi 342,85 EUR pentru restul de 70 000 de hectare;– Spania: EUR 1 039;– Portugalia: EUR 556."(q) Articolul 116 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:(4) Se aplică următoarele plafoane:
(r) Articolul 123 alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:(8) Se aplică următoarele plafoane regionale:
(s) Articolul 126 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:(5) Se aplică următoarele plafoane naționale:
(t) La articolul 130 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:Pentru noile state membre, plafoanele naționale sunt cele menționate în tabelul următor:
(u) La articolul 143a se adaugă următorul alineat:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România plăţile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar de cresteri exprimate în procentaje din nivelul aplicabil la acel moment pentru asemenea plati în Comunitate, nivel stabilit la 30 aprilie 2004:– 25% în 2007;– 30% în 2008;– 35% în 2009;– 40% în 2010;– 50% în 2011;– 60% în 2012;– 70% în 2013;– 80% în 2014;– 90% în 2015;– 100% începând cu 2016.(v) La articolul 143b alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, suprafaţa agricolă inclusă în schema unica de plată pe suprafaţa reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizata a acestora care este menţinută în bune condiţii agricole, indiferent dacă exista producţie sau nu, în cazul în care a fost ajustata în mod adecvat, în conformitate cu criteriile obiective care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.(w) Articolul 143b alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:(9) Pentru oricare nou stat membru, schema unica de plată pe suprafaţa este valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2006, cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea noului stat membru. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, schema unica de plată pe suprafaţa va fi valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2009 cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea acestora. Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (11), orice nou stat membru, poate decide încetarea aplicării schemei la sfârşitul primului sau al celui de-al doilea an din perioada de aplicare având în vedere aplicarea schemei unice de plată pe ferma. Noile state membre notifica Comisiei intenţia lor de a inceta aplicarea schemei menţionate până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.(x) La articolul 143b alineatul (11), se adauga următorul paragraf:Pentru Bulgaria şi România, până la sfârşitul perioadei de 5 ani de aplicare a schemei unice de plată (respectiv 2011), se aplică nivelul procentual stabilit de al doilea alineat din articolul 143a. Dacă aplicarea schemei unice de plată pe suprafaţa este prelungită după această dată, în temeiul unei decizii luate în conformitate cu punctul (b), nivelul procentual stabilit la al doilea alineat din articolul 143a pentru anul 2011 se aplică până la sfârşitul ultimului an de aplicare a schemei unice de plată pe suprafaţa.(y) Alineatul (2) al articolului 143c se înlocuieşte cu următorul text:(2) Noile state membre au posibilitatea, cu condiţia autorizării de către Comisie, sa completeze orice plati directe până la:(a) în ceea ce priveşte toate plăţile directe, 55 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2004, 60 % în anul 2005 şi 65 % în anul 2006, iar începând din anul 2007 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la articolul 143a în anul în cauza. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele dispoziţii: 55% din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2007, 60% în anul 2008 şi 65% în anul 2009, iar începând din anul 2010 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la alineatul (2) din articolul 143a în anul în cauza. Cu toate acestea, Republica Ceha poate completa plăţile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100% din nivelul plăţilor directe din Comunitate, în compunerea acesteia de la 30 aprilie 2004. Cu toate acestea, pentru plăţile directe menţionate la capitolul 7 din titlul IV din prezentul regulament se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2004, 90% în anul 2005, 95% în anul 2006 şi 100% începând din anul 2007. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2007, 90% în anul 2008, 95% în anul 2009 şi 100% începând din anul 2010,sau(b) (i) în ceea ce priveşte plăţile directe altele decât schema unica de plată, nivelul total al sprijinului direct pe care fermierul are dreptul sa îl primească, în funcţie de fiecare produs, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unei scheme naţionale de tip PAC, majorat cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referinţa este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria şi România, anul de referinţa este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007;(ii) în ceea ce priveşte schema unica de plată, valoarea totală a ajutorului naţional direct complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un anumit an este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferenţa între:– valoarea totală a ajutorului direct naţional de tip PAC care ar fi disponibil în statul membru în cauza în ceea ce priveşte anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, anul calendaristic 2002, majorat de fiecare data cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România anul de referinţa este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007şi– plafonul naţional al acelui nou stat membru menţionat în anexa VIIIa adaptată, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 64 alineatul (2) şi 70 alineatul (2).În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuţa de mai sus, sunt luate în considerare plăţile naţionale directe şi componentele acestora corespunzătoare plăţilor directe din Comunitate şi componentele acestora care au fost luate în considerare pentru calcularea plafonului real al noului stat membru în cauza în conformitate cu articolele 64 alineatul (2), 70 alineatul (2) şi 71c.Pentru fiecare plata directa în cauza un nou stat membru poate alege să aplice opţiunea (a) sau opţiunea (b) de mai sus.Sprijinul direct total care poate fi acordat unui fermier în noile state membre după aderare sub forma plăţii directe relevante, care include şi toate plăţile naţionale directe complementare, nu poate depăşi nivelul ajutorului direct pe care fermierul ar avea dreptul sa îl primească în cadrul plăţii directe corespunzătoare, aplicabilă la acea data statelor membre din Comunitate, în compunerea acesteia la data de 30 aprilie 2004.(z) Articolul 154a alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) pot fi adoptate în perioada cuprinsă între 1 mai 2004 şi 30 iunie 2009 şi nu se aplică după această dată. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, perioada începe la data de 1 ianuarie 2007 şi expira la data de 31 decembrie 2011. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi aceste perioade.(aa) La anexa III se adaugă următoarele note de subsol:la titlul punctului A:* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2005 trebuie interpretată ca o referire la primul an de aplicare a schemei unice de plată.la titlul punctului B:* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2006 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al doilea an de aplicare a schemei unice de plată.şi, la titlul punctului C:* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2007 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al treilea an de aplicare a schemei unice de plată.(ab) Anexa VIIIa se înlocuieşte cu următorul text:ANEXA Nr. VIIIa
(ac) La anexa X se adaugă următoarele:BULGARIAStarozagorskiHaskovskiSlivenskiIambolskiBurgaskiDobricikiPlovdivski(ad) Anexa XIb se înlocuieşte cu următorul text:ANEXA XIbSuprafeţele de culturi arabile de baza naţionale şi productiile de referinţa în noile state membre menţionate la articolele 101 şi 103
(9) 32003 R 1788: Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui şi produselor lactate (JO L 270, 21.10.2003, p. 123), modificat prin:– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1).(a) La articolul 1 alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:Pentru Bulgaria şi România se instituie o rezervă specială de restructurare, prezentată în tabelul (g) din anexa I. Aceasta rezerva se eliberează de la 1 aprilie 2009, în măsura în care consumul de lapte şi produse lactate pentru gospodăria proprie, în fiecare dintre aceste tari, a scăzut din anul 2002. Decizia de a elibera rezerva şi de a o distribui pentru livrări şi cota directa de vânzare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2), pe baza evaluării unui raport care va fi înaintat Comisiei de către Bulgaria şi România la 31 decembrie 2008. În acest raport se descriu rezultatele şi tendintele procesului de restructurare în curs în sectorul produselor lactate al tarii respective şi, în special, trecerea de la producţia pentru consumul pentru gospodăria proprie la producţia pentru piaţa.(b) Articolul 1 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:(5) Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, cantităţile de referinţa naţionale includ tot laptele de vacă sau laptele echivalent livrat unui cumpărător sau vândut direct, definite la articolul 5 din prezentul regulament, indiferent dacă este produs sau comercializat în cadrul unei măsuri tranzitorii aplicabile în aceste tari.(c) La articolul 1 se adaugă următorul alineat:(6) Pentru Bulgaria şi România, taxa se aplică de la 1 aprilie 2007.(d) La articolul 6 alineatul (1), al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text: Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, bazele pentru cantităţile de referinţa individuale menţionate sunt prezentate în tabelul (f) din anexa I.În cazul Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei şi Slovaciei, perioada de douasprezece luni pentru stabilirea cantităţilor de referinţa individuale începe la data de: 1 aprilie 2001 pentru Ungaria, 1 aprilie 2002 pentru Malta şi Lituania, 1 aprilie 2003 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 1 aprilie 2004 pentru Polonia şi Slovenia şi 1 aprilie 2006 pentru Bulgaria şi România.(e) La articolul 6 alineatul (1) se adauga următorul paragraf:Pentru Bulgaria şi România, distribuţia cantităţii totale între livrări şi vânzări directe, prezentate în tabelul (f) din anexa I, se revizuieste pe baza datelor concrete pentru anul 2006 privind livrările şi vânzările directe şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).(f) La articolul 9 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, conţinutul de grasime de referinţa menţionat la alineatul 1 este acelaşi cu conţinutul de grasime de referinţa al cantităţilor alocate producătorilor la datele următoare: 31 martie 2002 pentru Ungaria, 31 martie 2003 pentru Lituania, 31 martie 2004 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 31 martie 2005 pentru Polonia şi Slovenia şi 31 martie 2007 pentru Bulgaria şi România.(g) La articolul 9 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:Pentru România, conţinutul de grasime de referinţa stabilit la anexa II se revizuieste pe baza datelor pentru întregul an 2004 şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).(h) La anexa I, tabelele (d), (e), (f) şi (g) se înlocuiesc cu următorul text:(d) Perioada 2007/2008
(e) Perioada între 2008/2009 şi 2014/2015
(f) Cantităţile de referinţă pentru livrări şi vânzări directe menţionate la al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (1)
(g) Cantităţile rezervei speciale de restructurare menţionate la articolul 1 alineatul (4)
(i) La anexa II, tabelul se înlocuieşte cu următorul text:CONȚINUTUL DE GRĂSIME DE REFERINȚĂ
3. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), modificată prin:– 31998 L 0076: Directiva 98/76/CE a Consiliului din 1.10.1998 (JO L 277, 14.10.1998, p. 17);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).(a) La articolul 10 se adaugă următoarele alineate:(11) Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în Bulgaria transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai dacă au fost eliberate:– transportatorilor internationali rutieri de marfa şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 11 din 31 octombrie 2002 privind transportul internaţional rutier de persoane şi mărfuri (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002;– transportatorilor interni rutieri de marfa şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 33 din 3 noiembrie 1999 privind transportul rutier public de călători şi de marfa pe teritoriul Bulgariei, modificată şi completată la 30 octombrie 2002 (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002."(12) Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în România transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai în cazul în care au fost eliberate transportatorilor internationali şi interni rutieri de marfa şi de călători, începând cu 28 ianuarie 2000, în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 761 din 21 decembrie 1999 privind desemnarea, pregătirea şi atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent şi efectiv activităţi de transport rutier.(b) În articolul 10b, paragraful al doilea se înlocuieşte cu textul următor:Certificatele de competenţa profesională menţionate la articolul 10 alineatele (4)-(12) pot fi preschimbate cu unele noi de către statele membre interesate, sub forma certificatelor prevăzută în anexa Ia.4. IMPOZITAREA(1) 31977 L 0388: Directiva a sasea 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată prin:– 11979 H: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 95);– 31980 L 0368: Directiva 80/368/CEE a Consiliului din 26.3.1980 (JO L 90, 3.4.1980, p. 41);– 31984 L 0386: Directiva 84/386/CEE a Consiliului din 31.7.1984 (JO L 208, 3.8.1984, p. 58);– 11985 I: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 167);– 31989 L 0465: Directiva 89/465/CEE a Consiliului din 18.7.1989 (JO L 226, 3.8.1989, p. 21);– 31991 L 0680: Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16.12.1991 (JO L 376, 31.12.1991, P-1);– 31992 L 0077: Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19.10.1992 (JO L 316, 31.10.1992, P-1);– 31992 L 0111: Directiva 92/111/CEE a Consiliului din 14.12.1992 (JO L 384, 30.12.1992, p. 47);– 31994 L 0004: Directiva 94/4/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 14);– 31994 L 0005: Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 16);– 31994 L 0076: Directiva 94/76/CE a Consiliului din 22.12.1994 (JO L 365, 31.12.1994, P- 53);– 31995 L 0007: Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10.4.1995 (JO L 102, 5.5.1995, p. 18);– 31996 L 0042: Directiva 96/42/CE a Consiliului din 25.6. 1996 (JO L 170, 9.7.1996, p. 34);– 31996 L 0095: Directiva 96/95/CE a Consiliului din 20.12.1996 (JO L 338, 28.12.1996, p. 89);– 31998 L 0080: Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12.10.1998 (JO L 281, 17.10.1998, p. 31);– 31999 L 0049: Directiva 1999/49/CE a Consiliului din 25.5.1999 (JO L 139, 2.6.1999, p. 27);– 31999 L 0059: Directiva 1999/59/CE a Consiliului din 17.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, P. 63);– 31999 L 0085: Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22.10.1999 (JO L 277, 28.10.1999, P. 34);– 32000 L 0017: Directiva 2000/17/CE a Consiliului din 30.3.2000 (JO L 84, 5.4.2000, p. 24);– 32000 L 0065: Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17.10.2000 (JO L 269, 21.10.2000, P. 44);– 32001 L 0004: Directiva 2001/4/CE a Consiliului din 19.1.2001 (JO L 22, 24.1.2001, p. 17);– 32001 L 0115: Directiva 2001/115/CE a Consiliului din 20.12. 2001 (JO L 15, 17.1.2002, p. 24);– 32002 L 0038: Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7.5.2002 (JO L 128, 15.5.2002, p. 41);– 32002 L 0093: Directiva 2002/93/CE a Consiliului din 3.12.2002 (JO L 331, 7.12.2002, p. 27);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 L 0092: Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7.10.2003 (JO L 260, 11.10.2003, p. 8);– 32004 L 0007: Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20.1.2004 (JO L 27, 30.1.2004, p. 44);– 32004 L 0015: Directiva 2004/15/CE a Consiliului din 10.2.2004 (JO L 52, 21.2.2004, p. 61);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În articolul 24a, înaintea liniutei "- în Republica Ceha: 35 000 EUR" se introduce următorul text:– în Bulgaria: 25 600 EUR;iar după liniuţa "- în Polonia: 10 000 EUR" se introduce următorul text:– în România: 35 000 EUR;.(2) 31992 L 0083: Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) Articolul 22 alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:(6) Bulgaria şi Republica Ceha pot aplica, în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, o cota redusă a accizei de cel puţin 50% din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal.(a) Articolul 22 alineatul (7) se înlocuieşte cu următorul text:(7) Ungaria, România şi Slovacia pot aplica o cota redusă a accizei de cel puţin 50% din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal. Comisia va reexamina acest regim în anul 2015 şi va raporta Consiliului cu privire la eventualele modificări.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 7/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL. ANEXA IVPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA IV.Documente sursa:
ANEXA IVLista menţionată la articolul 17 din Protocol: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituţiiAGRICULTURAA. LEGISLAŢIA AGRICOLĂ(1) Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa partea III titlul III capitolul III secţiunea 4 - Agricultura şi pescuitConsiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, modifica regulamentul care stabileşte organizarea comuna a pieţelor în sectorul zahărului, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României, adaptand, astfel, cotele de zahăr şi izoglucoza, precum şi necesarul maxim de aprovizionare cu importuri de zahăr brut, în conformitate cu tabelul următor care poate fi adaptat în acelaşi mod ca şi cotele actualelor state membre, pentru a asigura respectarea principiilor şi a obiectivelor organizării comune a pieţelor în sectorul zahărului în vigoare la acea data.Cantităţi convenite
*1) în tone de zahăr alb.*2) în tone de substanță uscată. În cazul în care Bulgaria solicita acest lucru în anul 2006, cantităţile de baza pentru zahăr A şi B menţionate mai sus vor fi inversate cu cantităţile de baza pentru izoglucoza A şi B ale Bulgariei.(2) 31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2075/92 privind sistemul primelor, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat asociaţiilor de producători în sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), astfel cum a fost modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, P. 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, P. 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei, din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, P. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.06.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.08.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).În cazul în care este necesar şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comuna a pieţei în sectorul tutunului brut*2), Comisia adopta, până la data aderării, modificările necesare la lista comunitara a zonelor recunoscute de producţie, prezentată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2848/98, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României, în special cu privire la introducerea respectivelor zone de producţie a tutunului din Bulgaria şi România în respectiva lista.*2) JO L 215, 30.7.1992, p. 70.(3) 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune, de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, precum şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (OJ L 5, 9.1.2004, p. 8);– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 91, 30.3.2004, p. 1);– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 93, 30.3.2004, p. 1);– 32004 R 0864: Regulamentul Consiliului (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (OJ L 161, 30.4.2004, p. 48).(a) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adopta dispoziţiile necesare privind Bulgaria şi România în vederea integrării ajutorului pentru seminţe în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 şi în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.(i) Aceste dispoziţii urmează sa includă o modificare a anexei XIA "Plafoanele sprijinului pentru seminţe în noile state membre, menţionate la articolul 99 alineatul (3)" din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004, formulat după cum urmează:Anexa XIaPlafoanele ajutoarelor pentru semințe în noile state membre, menționate la articolul 99 alineatul (3)
(ii) Alocarea cantităţilor naţionale maxime de seminţe pentru care este plătibil sprijinul se face după cum urmează:Alocarea convenită a cantităţilor naţionale maxime de seminţe pentru care este plătibil sprijinul
(b) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adopta dispoziţiile necesare cu privire la Bulgaria şi România pentru integrarea ajutorului în domeniul tutunului în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 şi în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.Alocaţiile convenite pentru pragurile naţionale ale garanţiei pentru tutun sunt următoarele: Alocaţia convenită pentru pragurile naţionale ale garanţiei pentru tutun
B. LEGISLAŢIA VETERINARA ŞI FITOSANITARA31999 L 0105: Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (JO L 11, 15.1.2000, p. 17).În cazurile corespunzătoare şi prin recurgerea la procedura prevăzută de articolul 26 alineatul (3) din Directiva 1999/105/CE , Comisia adapteaza anexa I la respectiva directiva cu privire la soiurile de copaci Pinus peuce Griseb., Fagus orientalis Lipsky, Quercus frainetto Ten. şi Tilia tomentosa Moench.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 8/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA VPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOL, ANEXA V.Documente sursa:
ANEXA VLista menţionată la articolul 18 din Protocol: alte dispoziţii permanente1. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALETratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa partea III titlul III capitolul I secţiunea 3-Libera circulaţie a mărfurilorMECANISMUL SPECIALÎn ceea ce priveşte Bulgaria sau România, titularul ori beneficiarul unui brevet de invenţie sau certificat suplimentar de protecţie pentru un produs farmaceutic înregistrat într-un stat membru la o dată la care o astfel de protecţie nu putea fi obţinută pentru produsul respectiv într-unui din noile state membre prevăzute mai sus, poate beneficia de drepturile conferite prin respectivul brevet de invenţie sau certificat suplimentar de protecţie pentru a împiedica importul şi comercializarea acelui produs în statul sau statele membre în care produsul în cauza beneficiază de protecţie prin brevet de invenţie sau certificat suplimentar, chiar şi în cazul în care produsul a fost introdus pe piaţa pentru prima data în noul stat membru respectiv de către titularul brevetului de invenţie sau al certificatului ori cu acordul sau.Orice persoană care intenţionează sa importe sau sa comercializeze un produs farmaceutic aflat sub incidenţa paragrafului anterior într-un stat membru în care produsul beneficiază de protecţie prin brevet sau certificat suplimentar trebuie să demonstreze autorităţilor competente, în cererea referitoare la importul respectiv, ca titularul ori beneficiarul brevetului sau certificatului a primit o notificare prealabilă cu o luna înainte.2. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEITratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa partea III titlul III capitolul I secţiunea 5 -Reguli de concurenta(1) Următoarele scheme de ajutor şi ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării şi aplicabile şi după această dată se considera după aderare ca ajutor existent în înţelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituţie.(a) măsuri de ajutor implementate înainte de 10 decembrie 1994;(b) măsuri de ajutor enumerate în apendicele la prezenta anexa;(c) măsuri de ajutor care, înainte de data aderării, au fost evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din noul stat membru şi considerate compatibile cu acquis-ul şi faţă de care Comisia nu a ridicat nici o obiectie în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea măsurii cu piaţa comuna, în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2).Toate măsurile aplicabile şi după data aderării care constituie ajutor de stat şi care nu îndeplinesc condiţiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului III-168 alineatul (3) din Constituţie.Dispoziţiile de mai sus nu se aplică ajutoarelor din sectorul transporturilor, nici activităţilor legate de producerea, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Constituţie cu excepţia produselor pescaresti şi ale produselor derivate din acestea.De asemenea, dispoziţiile de mai sus nu aduc atingere măsurilor tranzitorii privind politica în domeniul concurentei instituite în prezentul protocol şi măsurilor instituite în anexa VII capitolul 4 secţiunea B la prezentul protocol.(2) În măsura în care un nou stat membru doreşte examinarea de către Comisie a unei măsuri de ajutor, în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c), acesta va pune la dispoziţia Comisiei, cu regularitate, următoarele:(a) o lista a ajutoarelor existente care au fost evaluate de către autoritatea naţionala de control al ajutorului de stat şi pe care aceasta autoritate le-a găsit compatibile cu acquis-ul şi(b) orice altă informaţie care este esenţială pentru evaluarea compatibilitatii măsurii de ajutor care urmează să fie examinată, în conformitate cu formatul concret de raportare furnizat de Comisie.În cazul în care Comisia nu obiecteaza cu privire la măsura de ajutor existenta, în temeiul unor rezerve serioase în ceea ce priveşte compatibilitatea măsurii cu piaţa comuna, în termen de 3 luni de la primirea informaţiilor complete cu privire la această măsură sau de la primirea declaraţiei noului stat membru prin care acesta informează Comisia ca informaţiile furnizate sunt complete, deoarece informaţiile adiţionale cerute nu sunt disponibile sau au fost deja furnizate, se considera că nu s-a ridicat nici o obiectie din partea Comisiei.Toate măsurile de ajutor prezentate Comisiei în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c) înainte de data aderării sunt supuse procedurii de mai sus, indiferent de faptul ca în perioada de examinare noul stat membru în cauza a devenit deja membru al Uniunii.(3) O decizie a Comisiei de obiectie faţă de o măsura, în înţelesul alineatului (1) litera (c), este considerată ca o decizie de a iniţia procedura investigatiei formale, în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE*1)*1) JO L 83, 27.3.1999, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).În cazul în care se ia o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia produce efecte numai după data aderării.(4) Fără a aduce atingere procedurilor privind ajutorul existent prevăzute la articolul III-168 din Constituţie schemele de ajutor şi ajutorul individual acordate în sectorul transporturilor, implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării şi aplicabile şi după această dată, sunt considerate ca ajutor existent în înţelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituţie fiind supuse următoarei condiţii:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Aceasta comunicare include informaţii privind temeiul juridic pentru fiecare măsura.Măsurile de ajutor existent şi intentiile de acordare sau modificare a ajutoarelor, comunicate Comisiei înainte de data aderării, se considera a fi comunicate la data aderării.Aceste măsuri de ajutor sunt considerate drept ajutor "existent" în înţelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituţie până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării. Noile state membre modifica, în cazul în care este necesar, aceste măsuri de ajutor pentru a se conformă cu orientările aplicate de Comisie până cel târziu la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării. După această dată, orice ajutor considerat a fi incompatibil cu aceste orientări se considera drept ajutor nou.(5) Cu privire la România, alineatul (1) litera (c) se aplică numai măsurilor de ajutor evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din România după această dată, cu privire la care Comisia, pe baza monitorizarii continue a angajamentelor luate de România în contextul negocierilor de aderare, estimeaza ca aplicarea legislaţiei în materie de ajutor de stat în România, în perioada dinaintea aderării, a atins un nivel satisfăcător. Un asemenea nivel satisfăcător este considerat a fi atins o dată ce România a demonstrat aplicarea consecventa a controlului complet şi adecvat al ajutorului de stat, în ceea ce priveşte toate măsurile de ajutor acordate în România, inclusiv adoptarea şi punerea în aplicare a deciziilor complet şi corect motivate de către autoritatea de control al ajutorului de stat din România, care să cuprindă o evaluare exactă a naturii de ajutor de stat a fiecărei măsuri şi o aplicare corecta a criteriilor de compatibilitate.Comisia poate obiecta, în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea cu piaţa comuna, faţă de orice măsură de ajutor acordată în perioada de preaderare între 1 septembrie 2004 şi data stabilită în decizia de mai sus a Comisiei, care constata ca aplicarea legislaţiei a atins un nivel satisfăcător. O asemenea decizie a Comisiei, de a obiecta faţă de o măsura, este considerată drept o decizie de a iniţia procedura de investigatie formala în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. În cazul în care se adoptă o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia va produce efecte numai după data aderării.În cazul în care Comisia adopta o decizie negativa ca urmare a iniţierii procedurii formale de investigatie, Comisia decide ca România sa ia toate măsurile necesare pentru recuperarea efectivă a ajutorului de la beneficiar. Ajutorul care trebuie recuperat include dobânda calculată la o rata adecvată, determinata în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004*1) şi exigibilă de la aceeaşi dată.*1) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21.4.2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).3. AGRICULTURA(a) Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa partea III titlul III capitolul III secţiunea 4 - Agricultura şi pescuit(1) Stocurile publice deţinute la data aderării de noile state membre şi obţinute prin aplicarea politicii acestora de sprijinire a pieţelor sunt preluate de către Comunitate la valoarea rezultată din aplicarea articolului 8 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1883/78 din 2 august 1978 privind normele generale de finanţare a interventiilor de către Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea Garantare*2). Stocurile menţionate sunt preluate numai cu condiţia ca intervenţia publică pentru produsele în cauza să se efectueze în Comunitate şi ca stocurile sa îndeplinească cerinţele pentru intervenţia Comunităţii.*2) JO L 216, 5.8.1978, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1259/96 (JO L 163, 2.7.1996, p. 10).(2) Orice stoc de produse, aflat în proprietate privată ori publică, aflat în libera circulaţie la data aderării pe teritoriul noilor state membre şi care depăşeşte cantitatea care ar putea fi considerată ca reprezentând un stoc normal de report, trebuie eliminat pe cheltuiala noilor state membre.Noţiunea de stoc normal de report se defineste pentru fiecare produs pe baza criteriilor şi obiectivelor specifice fiecărei organizări comune a pieţei.(3) Stocurile menţionate la alineatul (1) se deduc din cantitatea care depăşeşte stocurile normale de report.(4) Comisia organizează şi pune în aplicare măsurile definite mai sus în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanţarea politicii agricole comune*1) sau, după caz, în conformitate cu procedura menţionată în articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/2001 din 30 iunie 2001 privind organizarea comuna de piaţa în sectorul zahărului*2), ori în dispoziţiile echivalente ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a pieţelor agricole, ori cu procedura comitetului corespunzător stabilită prin legislaţia aplicabilă.*1) JOL 160, 26.6.1999, p. 103.*2) JO L 178, 30.6.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).(b) Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa partea III titlul III capitolul I secţiunea 5– Reguli de concurentaFără a aduce atingere procedurilor privind ajutoarele existente, prevăzute la articolul III-168 schemele de ajutoare şi ajutoarele individuale acordate activităţilor legate de producţia, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I cu excepţia produselor pescaresti şi a produselor derivate din acestea, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării şi care se aplică şi după data respectiva, sunt calificate ca ajutoare existente în înţelesul articolului III-168 alineatul (1) sub rezerva următoarei condiţii:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Aceasta comunicare trebuie să includă informaţiile privind temeiul juridic pentru fiecare măsura. Măsurile de ajutor existente şi planurile de a acorda sau modifica ajutoarele, comunicate Comisiei anterior datei aderării, se considera ca fiind comunicate la data aderării.Comisia publică lista acestor ajutoare.Aceste măsuri de ajutor sunt calificate ca ajutoare ,existente" în înţelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituţie până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării.Noile state membre modifica aceste măsuri de ajutor, în cazurile în care este necesar, în vederea conformarii lor cu orientările aplicate de Comisie, până la încheierea celui de-al treilea an de la data aderării. După acea data, orice ajutor considerat ca neconform cu respectivele orientări este considerat drept ajutor nou.4. UNIUNEA VAMALĂTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa partea III titlul III capitolul I secţiunea 3 - Libera circulaţie a mărfurilor subsectiunea 1 - Uniunea vamală31992 R 2913: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările aduse tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);31993 R 2454: Regulamentul (CEE) nr. 2454/ 93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1), astfel cum modificat ultima data prin:– 32003 R 2286: Regulamentul (CE) nr. 2286/2003 al Comisiei din 18.12.2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:DOVADA STATUTULUI COMUNITAR (COMERŢUL ÎN CADRUL COMUNITĂŢII EXTINSE)(1) Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, mărfurile care la data aderării se găsesc în depozit temporar sau sub una din destinatiile şi regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (15) litera (b) şi alineatul (16) literele (b) - (g) din acest regulament în Comunitatea extinsă, ori care se afla în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităţilor de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale şi alte măsuri vamale când sunt declarate pentru punere în libera circulaţie în Comunitatea extinsă cu condiţia să se prezinte una din următoarele:(a) dovada originii preferenţiale emisă valabil sau întocmită înainte de data aderării în conformitate cu unul dintre acordurile europene enumerate mai jos sau cu acordurile preferenţiale echivalente încheiate între noile state membre şi care conţin o interdicţie de drawback sau de exonerare de taxe vamale pentru materii prime neoriginare utilizate pentru fabricarea unor produse pentru care este emisă sau întocmită o dovadă de origine (regula "no-drawback");Acordurile europene:– 21994 A 1231 (24) Bulgaria: Acordul european instituind o asociere între Republica Bulgaria, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte - Protocolul 4 privind definirea notiunii de, produse originare" şi metodele de cooperare administrativă*1);*1) JO L 358, 31.12.1994, p. 3, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Consiliului de asociere UE-Bulgaria din 4.6.2003 (JO L 191, 30.7.2003, p. 1).– 21994 A 1231 (20) România: Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte Protocolul 4 privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă*2).*2) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de asociere UE-România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).(b) orice mijloace de dovedire a statutului comunitar menţionate în articolul 314c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;(c) un carnet ATA emis înainte de data aderării într-un actual stat membru sau într-un nou stat membru.(2) În scopul emiterii dovezilor menţionate la alineatul (1) litera (b) de mai sus, cu referire la situaţia de la data aderării şi în completarea dispoziţiilor articolului 4 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, "mărfuri comunitare" înseamnă mărfuri:– obţinute în întregime pe teritoriul oricăruia dintre noile state membre în condiţii identice cu cele ale articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi care nu incorporeaza mărfuri importate din alte tari şi teritorii, sau– importate din alte tari şi teritorii decât ţara interesată şi puse în libera circulaţie în ţara respectiva, sau– obţinute sau produse în ţara interesată, fie numai din mărfurile menţionate la prezentul alineat a doua liniuţa, fie din mărfurile menţionate la prezentul alineat prima şi a doua liniuţa.(3) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (1) litera (a) de mai sus, se aplică dispoziţiile privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă prevăzute în respectivele acorduri europene sau în acordurile preferenţiale echivalente încheiate între noile state membre. Solicitarile de verificare ulterioară a acestor dovezi se accepta de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre într-o perioadă de trei ani de la emiterea dovezii de origine în cauza şi se pot efectua de către aceste autorităţi într-o perioadă de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în sprijinul unei declaraţii de libera circulaţie.DOVADA ORIGINII PREFERENŢIALE (COMERŢUL CU TARI TERŢE, INCLUSIV TURCIA ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENŢIALE CU PRIVIRE LA AGRICULTURA, PRODUSE DIN CĂRBUNE ŞI OŢEL)(4) Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă valabil de către terţe tari sau întocmită în cadrul acordurilor preferenţiale încheiate de noile state membre cu aceste tari ori emisă sau întocmită în cadrul legislaţiei naţionale unilaterale a noilor state membre este acceptat în aceste noi state membre, cu condiţia ca:(a) dobândirea unei asemenea origini sa confere tratament tarifar preferenţial pe baza măsurilor tarifare preferenţiale cuprinse în acordurile sau înţelegerile pe care Comunitatea le-a încheiat cu aceste tari terţe sau grupuri de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menţionat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) şi (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92;şi(b) dovada originii şi documentele de transport sa fi fost emise sau întocmite până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(c) dovada originii să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulaţie într-un nou stat membru înainte de data aderării, dovada originii emisă sau întocmită retroactiv în conformitate cu acordurile preferenţiale sau înţelegerile în vigoare în acest nou stat membru la data punerii în libera circulaţie poate fi de asemenea acceptată în noul stat membru interesat, cu condiţia să fie remisă autorităţilor vamale în perioada de patru luni de la data aderării.(5) Bulgaria şi România sunt autorizate sa retina autorizaţiile în care statutul de "exportatori agreati" a fost acordat în cadrul acordurilor încheiate cu terţe tari, cu condiţia ca:(a) o asemenea dispoziţie să fie, de asemenea, prevăzută în acordurile încheiate înainte de data aderării de către aceste terţe tari şi Comunitate; şi(b) exportatorii agreati să aplice regulile de origine prevăzute în aceste acorduri.Aceste autorizaţii se înlocuiesc de către noile state membre, în termen de cel târziu un an de la data aderării, cu noi autorizaţii emise în conformitate cu condiţiile legislaţiei comunitare.(6) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (4), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective şi se pot efectua de către aceste autorităţi în termen de trei ani de la acceptarea dovezii originii în susţinerea unei declaraţii de libera circulaţie.(7) Fără sa aducă atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă retroactiv de către terţe tari în cadrul acordurilor preferenţiale încheiate de Comunitate cu aceste tari sunt acceptate în noile state membre pentru punerea în libera circulaţie a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport fie în depozit temporar, într-un antrepozit vamal sau într-o zona libera într-una din aceste terţe tari sau în acest nou stat membru, cu condiţia ca noul stat membru în care punerea în libera circulaţie are loc sa nu aibă nici un acord de comerţ liber în vigoare cu terta ţara, pentru produsele în cauza, la data la care au fost emise documentele de transport şi cu condiţia ca:(a) dobândirea acestei origini sa confere tratament tarifar preferenţial pe baza măsurilor tarifare preferenţiale cuprinse în acorduri şi înţelegeri pe care Comunitatea le-a încheiat cu ţările terţe sau grupurile de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menţionat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) şi (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; şi(b) documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(c) dovada originii emisă retroactiv sa fi fost remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.(8) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (7), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante.DOVADA STATUTULUI CONFORM DISPOZIŢIILOR PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PRODUSELOR INDUSTRIALE ÎN CADRUL UNIUNII VAMALE CE-TURCIA(9) Dovezile de origine emise valabil fie de Turcia, fie de un nou stat membru în cadrul acordurilor comerciale preferenţiale aplicate între ele şi care permit un cumul al originii cu Comunitatea în baza unor reguli de origine identice şi o interzicere a oricărui drawback sau suspendări a taxelor vamale cu privire la mărfurile respective, sunt acceptate în ţările respective ca dovada a statutului în conformitate cu dispoziţiile privind libera circulaţie a produselor industriale, stabilite în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia*1) cu condiţia ca:*1) Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22.12.1995 privind aplicarea ultimei etape a uniunii vamale (JO L 35, 13.2.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere CE-Turcia (JO L 72, 18.3.1999, p. 36).(a) dovada originii şi documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(b) dovada originii să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulaţie fie în Turcia, fie într-un nou stat membru, înainte de data aderării, în cadrul acordurilor comerciale preferenţiale menţionate mai sus, dovada de origine emisă retroactiv conform acestor acorduri poate fi de asemenea acceptată cu condiţia să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.(10) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (9), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective şi se pot efectua de către aceste autorităţi în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susţinerea unei declaraţii de libera circulaţie.(11) Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, un certificat de circulaţie A. TR emis în conformitate cu dispoziţiile privind libera circulaţie a produselor industriale, stabilit în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia, va fi acceptat în noile state membre pentru punerea în libera circulaţie a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităţilor de export în Comunitate sau în Turcia, fie sunt în depozit temporar sau sub unul din regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) - (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 în Turcia sau în noul stat membru, cu condiţia ca:(a) nici o dovadă de origine menţionată la alineatul (9) sa nu fie remisă pentru mărfurile respective; şi(b) mărfurile sa îndeplinească condiţiile pentru aplicarea dispoziţiilor privind libera circulaţie a produselor industriale; şi(c) documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(d) certificatul de circulaţie A.TR să fie remis autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.(12) În scopul verificării certificatului de circulaţie A.TR menţionat la alineatul (11) de mai sus, se aplică dispoziţiile referitoare la emiterea certificatelor de circulaţie A.TR şi metodele de cooperare administrativă în conformitate cu Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia*2).*2) Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 28.3.2001 de modificare a Deciziei nr. 1/96 de stabilire a unor norme detaliate pentru aplicarea Deciziei nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia (JO L 98, 7.4.2001, p. 31), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 30.1.2003 (JO L 28, 4.2.2003, p. 51).REGIMURILE VAMALE(13) Depozitul temporar şi regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) - (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condiţiile legislaţiei comunitare.În cazul în care încetarea sau încheierea da naştere unei datorii vamale, suma drepturilor de import care trebuie plătite este cea în vigoare la data la care a luat naştere datoria vamală în conformitate cu Tariful Vamal Comun şi suma plătită este considerată resursa proprie a Comunităţii.(14) Procedurile care reglementează antrepozitul vamal stabilite în articolele 84 - 90 şi 98 - 113 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 535 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a valorii în vama şi a cantităţii mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei de plasare a acestora sub regimul de antrepozit vamal, iar aceasta declaraţie a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente trebuie să rezulte din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.(15) Procedurile care reglementează perfecţionarea activa stabilite în articolele 84 - 90 şi 114 - 129 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 536 - 550 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantităţii, a valorii în vama şi a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declaraţia de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naştere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizaţiilor stabiliţi în actualele state membre şi cei stabiliţi în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condiţiile legislaţiei comunitare de la data aderării;– în cazul în care declaraţia de perfecţionare activa a fost acceptată în cadrul unui sistem cu rambursare, rambursarea se efectuează în condiţiile legislaţiei comunitare, de către şi pe cheltuiala noului stat membru, în cazul în care datoria vamală în raport cu care este solicitată rambursarea a luat naştere înainte de data aderării.(16) Procedurile care reglementează admiterea temporară stabilite în articolele 84 - 90 şi 137 - 144 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 553 - 584 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantităţii, a valorii în vama şi a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declaraţia de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naştere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizaţiilor stabiliţi în actualele state membre şi cei stabiliţi în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condiţiile legislaţiei comunitare de la data aderării.(17) Procedurile care reglementează perfecţionarea pasiva stabilite în articolele 84 - 90 şi 145 160 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 585 - 592 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– articolul 591 al doilea alineat din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică mutatis mutandis exporturilor temporare de mărfuri care au fost exportate temporar din noile state membre înainte de data aderării.ALTE DISPOZIŢII(18) Autorizaţiile acordate înainte de data aderării pentru regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (d), (e) şi (g) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 sunt valabile până la expirarea valabilităţii lor sau un an după data aderării, oricare dintre aceste date ar fi prima în ordine cronologică.(19) Procedurile care reglementează naşterea unei datorii vamale, înscrierea în evidenţa contabilă şi recuperarea ulterioară stabilite în articolele 201 - 232 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi articolele 859 - 876a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– recuperarea se efectuează în condiţiile legislaţiei comunitare. Cu toate acestea, dacă datoria vamală a luat naştere înainte de data aderării, recuperarea se efectuează în condiţiile în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta şi în favoarea acestuia.(20) Procedurile care reglementează rambursarea şi remiterea drepturilor stabilite în articolele 235 - 242 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 877-912 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– rambursarea şi remiterea drepturilor se efectuează potrivit condiţiilor legislaţiei comunitare. Cu toate acestea, dacă drepturile a căror rambursare sau remitere este solicitată privesc o datorie vamală care a luat naştere înainte de data aderării, rambursarea şi remiterea drepturilor se efectuează conform condiţiilor în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta şi pe cheltuiala acestuia.Apendice la ANEXA VLista măsurilor de ajutor existente menţionate la punctul 1 litera (b) a mecanismului de ajutor existent prevăzut la capitolul 2 din anexa VNotă: Măsurile de ajutor enumerate în prezentul apendice trebuie considerate ca ajutor existent în sensul mecanismului de ajutor existent stabilit în capitolul 2 la anexa V în limita în care acestea se încadrează în domeniul primului alineat al acesteia.
ANEXA VILista menţionată la articolul 20 din protocol:măsuri tranzitorii privind Bulgaria1. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELORTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa 31968 R 1612: Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);– 31996 L 0071: Directiva 96/71 /CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p.1);– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1) Articolul III-133 şi articolul III-144 primul paragraf din Constituţie se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libertatea de a presta servicii care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , între Bulgaria, pe de o parte şi fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, sub rezerva dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatele (2) - (14).(2) Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea perioadei de cinci ani de la data aderării.Resortisantii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern. Resortisantii bulgari admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.Resortisantii bulgari menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe, dacă părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisantii bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3) Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei. La încheierea acestei reexaminari şi cel mai tirziu la sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre notifica Comisia dacă vor continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori dacă vor aplica în viitor articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4) La solicitarea Bulgariei, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată în alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea Bulgariei.(5) La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată în alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum şi după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării. În lipsa respectivei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6) Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari şi care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisantilor din Bulgaria în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7) Acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari, pot recurge la procedurile stabilite în paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situaţiei în regiunea sau profesia respectiva. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru menţionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8) Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) şi (7) de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a fi încadraţi în munca, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în Bulgaria cu privire la resortisantii actualelor state membre şi în actualele state membre cu privire la resortisantii bulgari, în următoarele condiţii:– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar pe parcursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru dacă au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9) În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), Bulgaria şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de circulaţie şi şedere în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii din statele membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi a carei abrogare prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) intră în vigoare de la 30 aprilie 2006.(10) În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, Bulgaria poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisantii statului sau statelor membre în cauza.(11) Dacă aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, Bulgaria poate recurge la procedurile stabilite în alineatul (7) în ceea ce priveşte România. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de Bulgaria resortisantilor din România în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12) Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o mai mare libertate de circulaţie decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13) Pentru a face faţa perturbarilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea să apară în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , şi în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor bulgari, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la dispoziţiile articolului III-144 primul paragraf din Constituţie în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în Bulgaria, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea: – în Germania:
– în Austria:
*) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 a Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul III-144 primul paragraf din Constituţie în conformitate cu paragrafele anterioare, Bulgaria poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria şi Bulgaria decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.(14) Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru accesul resortisantilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite în alineatele (1) - (13), pe parcursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre trebuie să acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terţe.Lucrătorii migranti bulgari şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în Bulgaria nu sunt trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din tari terţe care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în Bulgaria. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terţe care locuiesc şi muncesc în Bulgaria nu beneficiază de tratament mai favorabil decât resortisantii Bulgariei.2. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 91191 CE, cuantumul minim al compensării nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2009. Bulgaria asigura ca schema sa de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 12 000 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2009.Pe parcursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei filiale a unei societăţi bulgaresti de investiţii, stabilită pe teritoriul lor, în cazul în care şi atât timp cat respectiva filiala nu este înscrisă într-una din schemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul bulgaresc al compensatiei şi cuantumul minim prevăzut de articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILORTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenti în Bulgaria, precum şi de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau a unui stat membru al ASEE.Resortisantilor statelor membre şi resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European care sunt rezidenţi legali în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme şi proceduri decât cele care se aplică resortisantilor Bulgariei.(2) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere de către resortisantii unui alt stat membru, resortisantii statelor care sunt parte ale la Acordul privind Spaţiul Economic European şi persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau ale unui stat membru al ASEE. În nici unul din cazuri, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat într-un mod mai restrictiv decât resortisantii unei tari terţe.Fermierilor care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă rezidenţă legală în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri decât cele care se aplică resortisantilor bulgari.O revizuire generală a acestor măsuri tranzitorii are loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menţionate la primul paragraf.4. AGRICULTURAA. LEGISLAŢIA AGRICOLĂ31997 R 2597: Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comuna a pieţei laptelui şi produselor lactate în ceea ce priveşte laptele de consum (JO L 351, 23.12.1997, p. 13), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 31999 R 1602: Regulamentul (CE) nr. 1602/1999 al Consiliului din 19.7.1999 (JO L 189, 22.7.1999, p. 43).Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (b) şi (c) din Regulamentul (CE) nr. 2597/97, condiţiile privind conţinutul de grasime nu se vor aplica pentru laptele alimentar produs în Bulgaria până la data de 30 aprilie 2009, în sensul că laptele cu un conţinut de grasime de 3% (m/m) poate fi comercializat ca lapte integral, iar laptele cu un conţinut de grasime de 2% (m/m) poate fi comercializat ca lapte semidegresat. Laptele alimentar care nu îndeplineşte cerinţele privind conţinutul de grasime poate fi comercializat numai în Bulgaria sau exportat în tari terţe.B. LEGISLAŢIA VETERINARA ŞI FITOSANITARA32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a) Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în capitolele I şi II din apendicele la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autorităţile bulgare.(b) Atât timp cat unităţile menţionate la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţionala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din Bulgaria supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de identificare diferita de cea prevăzută de articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.(c) Unităţile enumerate în capitolul II din apendicele la prezenta anexa pot prelucra, până la 31 decembrie 2009, lapte care corespunde normelor UE şi lapte care nu corespunde acestora în linii de producţie distincte. În prezentul context, prin lapte care nu corespunde normelor UE se înţelege laptele prevăzut la litera (a). Asemenea unităţi trebuie să respecte în întregime cerinţele UE privind unităţile de prelucrare a laptelui, inclusiv să aplice principiile privind analiza riscurilor şi punctul critic de control (prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004*1) şi să îşi demonstreze capacitatea de a respecta în întregime următoarele condiţii, inclusiv prin desemnarea liniilor de producţie corespunzătoare:*1) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).– să ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui de la stadiul colectării la acela de produs finit, inclusiv a rutelor de colectare a laptelui, depozitarea şi tratarea separată a laptelui care corespunde normelor UE de cea a laptelui care nu corespunde acestor norme, ambalarea şi etichetarea specifică a produselor pe bază de lapte care nu corespunde normelor UE, precum şi depozitarea separată a unor asemenea produse;– să stabilească o procedură care să asigure posibilitatea urmăririi materiei prime, inclusiv documentele necesare pentru evidentierea circulaţiei produselor şi răspunderea pentru produse, precum şi asigurarea comparabilitatii materiilor prime care corespund normelor UE şi a celor care nu corespund acestor norme cu categoriile de produse obţinute;– să supună în întregime laptele crud tratamentului termic la o temperatura de cel puţin 71,7 °C timp de 15 secunde, precum şi– să ia toate măsurile necesare pentru a asigura ca mărcile de identificare nu sunt utilizate în mod fraudulos.Autorităţile bulgare sunt obligate:– să asigure ca operatorul sau administratorul fiecărei unităţi vizate ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui;– să efectueze teste şi controale spontane privind respectarea regulii separarii laptelui, precum şi– să efectueze teste în laboratoare acreditate privind toate materiile prime şi produsele finite în vederea verificării conformitatii acestora cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul II, inclusiv cu criteriile microbiologice aplicabile produselor pe bază de lapte.Laptele şi produsele pe bază de lapte provenind din linii de producţie separate care prelucreaza lapte crud care nu corespunde normelor UE în unităţi de prelucrare a laptelui aprobate de UE pot fi comercializate numai cu respectarea condiţiilor prevăzute la litera (b). Produsele pe bază de lapte crud care corespunde normelor UE, obţinute în cadrul unei linii de producţie separate într-o unitate din cele cuprinse în capitolul II din apendicele la prezenta anexa, pot fi comercializate ca produse care corespund normelor UE în cazul în care toate condiţiile privind separarea liniilor de producţie sunt respectate.(d) Laptele şi produsele din lapte obţinute în conformitate cu dispoziţiile menţionate la litera (c) sunt sprijinite conform dispoziţiilor titlului I capitolele II şi III, cu excepţia articolului 11, precum şi ale titlului II din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999*1), numai dacă poarta marca ovala de identificare menţionată în anexa II secţiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.*1) Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieţei laptelui şi produselor lactate (JO L 160, 26.6.1999, p. 48), astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 186/2004 al Comisiei (JO L 29, 3.2.2004, p. 6).(e) Bulgaria se conformează treptat cerinţelor prevăzute la litera (a) şi înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea fermelor producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui. Bulgaria asigură respectarea în întregime a acestor cerinţe la 31 decembrie 2009.(f) În conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*2), Comisia poate actualiza apendicele la prezenta anexa înainte de aderare şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adauga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare, în vederea asigurării bunei funcţionari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus, pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.*2) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii europene a securităţii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).5. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1) 31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier naţional de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a) Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în Bulgaria sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfa în Bulgaria.(b) Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia dacă vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau dacă vor aplica în întregime articolul 1 din regulament de la acea data. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c) Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menţionat în paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilitatii ori a supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia şi pe celelalte state membre cu privire la acestea şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situaţiei.Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza şi, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută în articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament. Oricare dintre statele membre menţionate în primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d) Atât timp cat aplicarea articolului 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfa prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale.Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizarii totale.(e) Aplicarea literelor (a) - (c) nu poate avea ca efect un acces mai restrictiv la serviciile de transport rutier naţional de marfa decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2) 31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35). Până la 31 decembrie 2010, articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/26/CE nu se aplică pe teritoriul Bulgariei întreprinderilor de transport care desfăşoară exclusiv transporturi interne rutiere de marfa şi de călători.Capitalul disponibil şi rezervele acestor operatori vor atinge treptat nivelurile minime prevăzute de dispoziţiile respectivului articol în conformitate cu următorul calendar:– la 1 ianuarie 2007, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 5 850 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2008, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 6 750 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2009, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 7 650 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2010, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 8 550 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar.(3) 31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002 (JOL67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care se conformează valorilor limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute în anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secţiunile care nu sunt reabilitate din reţeaua bulgara de drumuri până la 31 decembrie 2013 dacă respecta limitele bulgare de masa pe axa în vigoare.De la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care se conformează cerinţelor Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport*1)*1) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p.1).Bulgaria adera la calendarul prevăzut în tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri principale. Orice investiţii în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure ca arterele sunt construite şi reabilitate corespunzător unei incarcaturi cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, are loc o deschidere treptata a reţelei bulgare de drumuri secundare, inclusiv a reţelei prevăzute de anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE , pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile limita prevăzute de directiva. În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate reţelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie.De la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional prevăzute cu suspensie pneumatica care respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu sunt supuse nici unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare bulgaresti de transporturi rutiere.Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de către vehiculele aflate în trafic internaţional care nu sunt prevăzute cu suspensie pneumatica şi care respecta valorile-limita ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent, iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa. Respectarea limitelor masei pe axa este asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în Bulgaria.Calendarul de reabilitare a drumurilor (km) Tabelul 1
Tabelul 2
6. IMPOZITARE(1) 31977 L 0388: Directiva 77/388/CE a sasea directiva a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În înţelesul aplicării articolului 28 alineatul (3) din Directiva 77/388/CEE , Bulgaria poate menţine scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internaţional de călători, prevăzută la punctul 17 din anexa F la directiva, până la data la care condiţiile stabilite prin articolul 28 alineatul (4) din directiva sunt îndeplinite sau atât timp cat aceeaşi scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, oricare din aceste date este prima în ordine cronologică.(2) 31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru tigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), astfel cuma fost modificată ultima data prin:– 32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p. 49).Prin derogare de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE , Bulgaria poate amana până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime globale raportate la preţul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al tigaretelor din categoria de preţ cea mai vinduta, cu condiţia ca în această perioadă Bulgaria să-şi ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minima globală prevăzută de directiva.Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi deţinerea, circulaţia şi controlul acestor produse*1), şi după informarea Comisiei, statele membre pot menţine, atât timp cat derogarea arătată mai sus este aplicabilă, contingentele la tigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din Bulgaria fără plata unor accize suplimentare în afară celor aplicate importurilor din tari terţe. Statele membre care recurg la aceasta posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiţia ca aceste controale sa nu împiedice buna funcţionare a pieţei interne.*1) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).(3) 32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).Bulgaria este autorizata sa nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2014. Pe durata acestei perioade de tranzitie, cota impozitului pe plăţile de dobânda sau redevenţe efectuate către o societate asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10% până la 31 decembrie 2010 şi nu trebuie să depăşească 5% pentru următorii ani până la 31 decembrie 2014.(4) 32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice şi a electricitatii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0075: Directiva 2004/75/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).(a) Prin derogare de la dipozitiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranzitie:– până la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizate drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 323 EUR pentru 1 000 l;– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul naţional de impozitare pentru motorina şi kerosenul utilizate drept carburant la nivelul minim de 302 EUR pentru 1000 l şi până la 1 ianuarie 2013 sa atinga nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată motorinei şi kerosenului utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 274 EUR pentru 1 000 l.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranzitie:– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul naţional de impozitare a carbunelui şi cocsului utilizate în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2009, sa alinieze nivelul naţional de impozitare a carbunelui şi cocsului utilizate în alt scop decât în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate produselor energetice nu trebuie să fie mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE , până la 1 ianuarie 2010 Bulgaria poate aplica o perioadă de tranzitie pentru alinierea nivelelor naţionale de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C. De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu vor fi mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.7. POLITICA SOCIALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ32001 L 0037: Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea legilor, altor acte normative şi a normelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi comercializare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26).Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2001/37/CE , data intrării în vigoare a plafonului maxim al gudronului pentru tigaretele fabricate şi comercializate pe teritoriul Bulgariei este 1 ianuarie 2001. Pe parcursul perioadei de tranzitie:– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 10 mg pe tigareta nu pot fi comercializate pe teritoriul altor state membre;– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 13 mg pe tigareta nu pot fi exportate în tari terţe; acest plafon se reduce la 12 mg de la 1 ianuarie 2008 şi la 11 mg de la 1 ianuarie 2010;– Bulgaria transmite Comisiei informaţii actualizate periodic cu privire la calendarul şi măsurile adoptate în vederea conformarii cu dispoziţiile directivei.8. ENERGIE– 31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligaţia statelor membre ale CEE de a menţine stocuri minime de ţiţei şi produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE , nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2012. Bulgaria se va asigura ca nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enunţate în articolul 2, pentru cel puţin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit în articolul 1 alineatul (1):– 30 zile la 1 ianuarie 2007;– 40 zile la 31 decembrie 2007;– 50 zile la 31 decembrie2008;– 60 zile la 31 decembrie 2009;– 70 zile la 31 decembrie 2010;– 80 zile la 31 decembrie 2011;– 90 zile la 31 decembrie 2012.9. TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMATIEI– 32002 L 0022: Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor legate de reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).Prin derogare de la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE , Bulgaria poate amana introducerea portabilitatii numerelor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2009.10. MEDIUA. CALITATEA AERULUI(1) 31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburantilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburantilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 94/63/CE , cerinţele privind instalaţiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 6 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 50 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 19 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 şi ale anexei II la Directiva 94/63/CE , cerinţele privind încărcarea şi descărcarea containerelor mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 12 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 150 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 29 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE , cerinţele privind containerele mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 50 de cisterne auto;– până la 31 decembrie 2009, unui număr suplimentar de 466 cisterne auto.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 şi ale anexei III la Directiva 94/63/CE , cerinţele privind încărcarea instalaţiilor de depozitare existente în cadrul statiilor de distribuţie a carburantilor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 355 staţii de distribuţie a carburantilor care tranziteaza, o cantitate mai mare de 500 mc/an, dar mai mica sau egala cu 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 653 staţii de distribuţie a carburantilor care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 500 mc/an.(2) 31999 L 0032: Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf al anumitor combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p. 13), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JOL284, 31.10.2003, p. 1).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerinţele privind conţinutul de sulf din pacura nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2011 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie conţinutul de sulf nu va depăşi 3,00% din masa.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerinţele privind conţinutul de sulf din motorina nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2009 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie, conţinutul de sulf nu va depăşi 0,20% din masa.B. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR(1) 31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, la intrarea şi la ieşirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p.l), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p. 1).(a) Până la 31 decembrie 2014, toate transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităţilor competente şi prelucrate în conformitate cu articolele 6, 7 şi 8 din regulament.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria destinate recuperării următoarelor deşeuri enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi fac obiectul dispoziţiilor articolului 10 din regulament.AA. DEŞEURI METALICE– AA 090 Deşeuri şi reziduuri de arsen;– AA 100 Deşeuri şi reziduuri de mercur;– AA 130 Lichide rezultate din decaparea metalelor.AB. DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ANORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ORGANICEAC. DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ANORGANICE– AC 040 Namoluri provenite din benzina cu plumb (motorine);– AC 050 Fluide termice (transmitere de căldură);– AC 060 Lichide hidraulice;– AC 070 Lichide de frana;– AC 080 Lichide antigel;– AC 110 Fenoli şi compuşi fenolici, inclusiv clorofenol sub forma lichidă sau de namoluri;– AC 120 Naftaline policlorurate;– AC 150 Cloro fluorocarburi;– AC 160 Haloni;– AC 190 Fracţiune prafoasa rezultată din maruntirea autovehiculelor;– AC 200 Compuşi organo-fosforici;– AC 230 Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operaţiuni de recuperare a solventilor organici;– AC 240 Deşeuri rezultate din producţia hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinii, clorura de viniliden, clorura de alil şi epiclorhidrina);– AC 260 Dejectii lichide de la porci, fecale.AD. DEŞEURI CARE POT CONŢINE COMPUŞI FIE ORGANICI, FIE ANORGANICI– AD 010 Deşeuri de la producerea şi prepararea produselor farmaceutice;Deşeuri care conţin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următoarele:● AD 040 - Cianuri anorganice, cu excepţia reziduurilor solide purtătoare de metale preţioase şi care conţin urme de cianuri anorganice;● AD 050 - Cianuri organice;– AD 060 Deşeuri ulei/apa, amestecuri hidrocarburi/apa, emulsii;– AD 070 Deşeuri din producerea, prepararea şi utilizarea cernelurilor, colorantilor, pigmentilor, vopselurilor, lacurilor;– AD 150 Materii organice rezultat pe cale naturala, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice);– AD 160 Deşeuri municipale/menajere.Aceasta perioada poate fi prelungită până cel târziu la 31 decembrie 2012, în conformitate cu procedura definită în articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile*1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*2).*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul(CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 78, 26.3.1991, p. 32.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele la regulament în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autorităţile bulgare competente formulează obiecţii cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III şi IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în aceste anexe şi care au ca destinaţie o instalatie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziţii ale Directivei 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii*3) sau ale Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalaţii de ardere mari*4), pe durata exceptarii temporare a instalaţiei de destinaţie.*3) JO L 257, 10.10.1996, p. 26.*4) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2) 31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p. 26).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 35% din masa la 31 decembrie 2006, 39% în anul 2007, 42% în anul 2008, 46% în anul 2009 şi 48% în anul 2010.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 50% din masa în anul 2011, 53% în anul 2012 şi 56% în anul 2013.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului la 31 decembrie 2009, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 8% din masa la 31 decembrie 2006, 12% în anul 2007 şi 14,5% în anul 2008.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul global de reciclare la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 34% din masa la 31 decembrie 2006, 38% în anul 2007, 42% în anul 2008, 45% în anul 2009, 47% în anul 2010, 49% în anul 2011, 52% în anul 2012 şi 54,9% în anul 2013.(e) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 26% din masa la 31 decembrie 2006, 33% în anul 2007, 40% în anul 2008, 46% în anul 2009, 51% în anul 2010, 55% în anul 2011 şi 59,6% în anul 2012.(f) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 17% din masa în 2009, 19% în anul 2010, 20% în anul 2011 şi 22% în anul 2012.(3) 31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) şi (b) şi ale anexei I punctul 2 a doua liniuţa la Directiva 1999/31/CE şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din directiva şi ale Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile*1), cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante, precum şi prevenirea infiltrarii apelor de suprafaţa în deşeurile depozitate nu se aplică următoarelor 14 instalaţii existente până la 31 decembrie 2014:*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE şi astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).1. "Polimeri" iaz de decantare a namolurilor, Varna, Devnya;2. "Solvay Sodi", "Deven" şi "Agropolichim" iaz comun de decantare a namolurilor şi cenusilor, Varna, Devnya în municipiul Varna;3. C.E.T. "Varna" iaz de decantare a cenusilor, Varna, Beloslav;4. "Sviloza" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Svistov;5. C.E.T. "Zaharni zavodi" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Gorna Oryahovita;6. "Vidachim v likvidatia" iaz de decantare a cenusilor, Vidin, Vidin;7. "Toplofikatia-Ruse", C.E.T. "Ruse-Est" iaz de decantare a cenusilor, Ruse, Ruse;8. C.E.T. "Republika", "COF-Pernik" şi "Kremikovti-Rudodobiv" iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;9. "Toplofikatia Pernik" şi "Solidus"-Pernik iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;10. C.E.T. "Bobov doi" iaz de decantare a cenusilor, Kyustendil, Bobov doi;11. "Brikel" iaz de decantare a cenusilor, Stara Zagora, Galabovo;12. "Toplofikatia Sliven" iaz de decantare a cenusilor, Sliven, Sliven;13. C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad;14. C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad.Bulgaria se obliga să asigure reducerea treptata a deşeurilor depozitate în aceste 14 instalaţii existente neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 3 020 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 3 010 000 tone;– la 31 decembrie 2008: 2 990 000 tone;– la 31 decembrie 2009: 1 978 000 tone;– la 31 decembrie 2010: 1 940 000 tone;– la 31 decembrie 2011: 1 929 000 tone;– la 31 decembrie 2012: 1 919 000 tone;– la 31 decembrie 2013: 1 159 000 tone;– la 31 decembrie 2014: 1 039 000 tone.(4) 32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (5) şi ale articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , Bulgaria se obliga sa atinga la 31 decembrie 2008 nivelul mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodării, precum şi nivelul de recuperare şi nivelul de refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.C. CALITATEA APEI– 31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/EEC , cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următorul obiectiv intermediar:– la 31 decembrie 2010, conformarea cu dispoziţiile directivei trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.D. POLUAREA INDUSTRIALA ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI(1) 31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , cerinţele de eliberare a autorizaţiilor pentru instalaţiile existente nu se aplică, pe teritoriul Bulgariei, până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limita de emisie, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice bazate pe cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatele (3) şi (4), următoarelor instalaţii: Până la 31 decembrie 2008:– "Iambolen" - Iambol (activitatea 4.1 h);– "Verila" - Ravno Pole (activitatea 4.1);– "Lakprom" - Svetovraceane (activitatea 4.1 b);– "Orgachim" - Ruse (activitatea 4.1 j);– "Neochim" - Dimitrovgrad (activitatea 4.1 b).Până la 31 decembrie 2009:– "Eliseina" gara Eliseina (activitatea 2.5 a).Până la 31 decembrie 2011:C.E.T. "Ruse Est" - Ruse (activitatea 1.1);C.E.T. "Varna" - Varna (activitatea 1.1);C.E.T. "Bobov doi" - Sofia (activitatea 1.1);– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" - Burgas (activitatea 1.1);– "Lukoil Neftochim" - Burgas (activitatea 1.2);– "Kremikovti" - Sofia (activitatea 2.2);– "Radomir Metali" - Radomir (activitatea 2.3 b);– "Solidus" - Pernik (activitatea 2.4);– "Berg Montană fitingi" - Montană (activitatea 2.4);– "Energoremont" - Kresna (activitatea 2.4);– "Chugunoleene" - Ihtiman (activitatea 2.4);– "Alkomet" - Sumen (activitatea 2.5 b);– "Start" - Dobrici (activitatea 2.5 b);– "Alukom" - Plevna (activitatea 2.5 b);– "Energiya" - Targoviste (activitatea 2.5 b);– "Uspeh" - Lukovit (activitatea 3.5);– "Keramika" - Burgas (activitatea 3.5);– "Stroykeramika" - Mezdra (activitatea 3.5);– "Stradlja keramika" - Stradlja (activitatea 3.5);– "Balkankeramiks" - Novi Iskar (activitatea 3.5);– "Samot" - Elin Pelin (activitatea 3.5);– "Ceramics plant" - Dragovistita (activitatea 3.5);– "Fayans" - Kaspicean (activitatea 3.5);– "Solvay Sodi" - Devnia (activitatea 4.2 d);– "Polimeri" - Devnia (activitatea 4.2 c);– "Agropolichim" - Devnia (activitatea 4.3);– "Neochim" - Dimitrovgrad (activitatea 4.3);– "Agriva" - Plovdiv (activitatea 4.4);– "Balkanpharma" - Razgrad (activitatea 4.5);– "Biovet" - Pestera (activitatea 4.5);– "Catchup-frukt" - Aitos (activitatea 6.4 b);– "Bulgarikum" - Burgas (activitatea 6.4 c);– "Serdika 90" - Dobrici (activitatea 6.4 c);– "Ekarisaj" - Varna (activitatea 6.5);– "Ekarisaj-Bert" - Burgas (activitatea 6.5).Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007, cuprinzând calendare individuale obligatorii, în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, până la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de baza ale operatorilor, prevăzute în articolul 3 din directiva.(2) 32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările Tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolul 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III, IV şi VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf şi pulbere nu se aplică pe teritoriul Bulgariei următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare unitate a instalaţiei:– C.E.T. "Varna":– Unitatea 1, până la 31 decembrie 2009;– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2010;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 4, până la 31 decembrie 2012;– Unitatea 5, până la 31 decembrie 2013;– Unitatea 6, până la 31 decembrie 2014.– C.E.T. "Bobov dol":– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2014.– C.E.T. "Ruse-Est":– Unităţile 3 şi 4, până la 31 decembrie 2009;– Unităţile 1 şi 2, până la 31 decembrie 2011.– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" Burgas:– Unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11, până la 31 decembrie 2011.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf şi pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 179 700 tone SO(2)/an; 8 900 tone pulberi/an;– în anul 2012: 103 000 tone SO(2)/an; 6 000 tone pulberi/ an.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot nu se aplică pe teritoriul Bulgariei, până la 31 decembrie 2011, în ceea ce priveşte unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11 ale instalaţiei de ardere C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" Burgas.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 42 900 tone / an;– în anul 2012: 33 300 tone / an.(c) La 1 ianuarie 2011, Bulgaria se obliga sa transmită Comisiei un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptata a instalaţiilor care sunt încă neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la literele (a) şi (b) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile în perioada 2012 - 2014. În cazul în care Comisia, având în vedere în special efectele asupra mediului şi necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piaţa interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea acestor obiective, informează Bulgaria în acest sens. În următoarele trei luni, Bulgaria se obliga sa comunice măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. În cazul în care, ulterior, Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul III-360 din Constituţie.Apendice la ANEXA VICapitolul I Lista unităţilor de prelucrare a laptelui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4 secţiunea B litera (a) din anexa VI
Capitolul II Lista unităţilor de prelucrare în paralel a laptelui care corespunde şi a celui care nu corespunde normelor UE Menţionat în capitolul 4, secţiunea B, literele (a) şi (c) din anexa VI
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 10/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL. ANEXA VIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOL. ANEXA VII.Documente sursa:
ANEXA VIILista menţionată la articolul 20 din protocol:măsuri tranzitorii, România1. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELORTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa– 31968 R 1612: Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JOL158, 30.4.2004, p. 77);– 31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p-i);– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi al membrilor familiilor acestora de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1) Articolul III-133 şi articolul III-144 primul paragraf, din Constituţie se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libera circulaţie a capitalurilor care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între România, pe de o parte, şi fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, pentru care se aplică dispoziţiile tranzitorii stabilite la alineatele (2) - (14).(2) Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfârşitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor români pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern.Resortisantii români admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.Resortisantii români menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe în cazul în care părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3) Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.La încheierea acestei reexaminari, dar nu mai tirziu de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, actualele state membre notifica Comisia în cazul în care continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori în care aplica în viitor articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4) La solicitarea României, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată la alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea României.(5) La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată la alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum şi după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul unei perioade de şapte ani de la data aderării. În lipsa unei astfel de notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6) Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatului (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii români şi care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisantilor României în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7) Statele membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 dinRegulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii români, pot recurge la procedurile stabilite de paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situaţiei în regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua saptamani de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru menţionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8) Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) şi (7) de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/3 8/CE în România cu privire la resortisantii actualelor state membre şi în actualele state membre cu privire la resortisantii români, în următoarele condiţii:– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9) În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/3 8/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), România şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de a circula şi locui în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii statelor membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi abrogată cu efect din 30 aprilie 2006 prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(10) În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, România poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisantii statului sau statelor membre în cauza.(11) În cazul în care aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, România poate recurge la procedurile stabilite la alineatul (7) în ceea ce priveşte Bulgaria. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de România resortisantilor Bulgariei în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12) Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o libertate de circulaţie mai mare decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13) Pentru a face faţa perturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea aparea în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , şi în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor români, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la articolul III-144 primul paragraf din Constituţie în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern. Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:– în Germania:
– în Austria:
*) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003, (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul III-144 primul paragraf din Constituţie în conformitate cu paragrafele anterioare, România poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria şi România mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.(14) Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru accesul resortisantilor români pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite la alineatele (1) - (13), în cursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre sunt obligate sa acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terţe.Lucrătorii migranti români şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în România nu pot fi trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din tari terţe, care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terţe care locuiesc şi muncesc în România nu pot beneficia de tratament mai favorabil decît resortisantii României.2. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR– 31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE , cuantumul minim al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigura ca sistemul sau de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 4 500 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007, de minim 7 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2008, de minim 9 000 EUR de la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 decembrie 2009, de minim 11 000 EUR de la 1 ianuarie 2010 şi până la 31 decembrie 2010 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 şi până la 31 decembrie 2011.În cursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei sucursale a unei societăţi româneşti de investiţii, stabilită pe teritoriul acestora, în cazul în care şi atât timp cat respectiva sucursala nu este înscrisă într-unui din sistemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza, în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul românesc al compensatiei şi cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILORTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa.(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenti în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au o sucursala sau reprezentanta pe teritoriul României.Resortisantilor statelor membre şi resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu drept legal de rezidenţă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisantilor români.(2) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei tari terţe.Fermierii care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afară celor care se aplică resortisantilor români.O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menţionată la primul paragraf.4. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEIA. AJUTORUL FISCAL(1) Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, partea III, titlul III, capitolul I, secţiunea 5 - Norme privind concurenta(a) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie pentru întreprinderile cărora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zona defavorizată înainte de 1 iulie 2003, România poate continua sa acorde scutiri de la impozitul pe profit în temeiul Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată:– pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Balan) până la data de 31 decembrie 2008 inclusiv;– pentru 22 de zone defavorizate (Comăneşti, Bucovina, Altan Tepe, Filipesti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocsa, Moldova Noua- Anina, Baraolt, Apuseni, Stei-Nucet, Borod Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului, Popesti-Derna-Alesd, Ip, Hida-Surduc- Jibou-Balan, Sarmasag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borsa Viseu, Rodna) până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv;– pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copsa Mica) până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;în următoarele condiţii:– ajutorul de stat este acordat pentru investiţii regionale:– intensitatea neta a unui astfel de ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu condiţia ca intensitatea totală neta a ajutorului sa nu depăşească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*1), ajutorul total nu poate depăşi30% din costurile eligibile ale investiţiilor;*1) În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul este acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în temeiul Orientarilor generale privind ajutorul naţional regional*1);*1) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 2 octombrie 1998 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate) şi 15 septembrie 2004.(b) România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;– până la sfârşitul lui decembrie 2010, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiar potrivit Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum şi– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.(2) Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa,, partea III, titlul III, capitolul I, secţiunea 5 - Norme privind concurenta(a) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie pentru întreprinderile care au semnat contracte comerciale cu administraţiile zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, România poate continua sa acorde scutiri de la plata redevenţelor în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, până la 31 decembrie 2011, în următoarele condiţii:– Ajutorul de stat este acordat pentru investiţiile regionale:– intensitatea neta a acestui ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu 15 puncte procentuale, cu condiţia ca intensitatea neta totală a ajutorului sa nu depăşească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*2), ajutorul total nu poate depăşi 30% din costurile eligibile ale investiţiilor;*2) În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor anterioare acestei date sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în temeiul Orientarilor privind ajutorul naţional regional*3);*3) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 30 iulie 1992 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere) şi 1 noiembrie 2004.(b) România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;– până la sfârşitul lui decembrie 2011, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiari potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum şi– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.B. RESTRUCTURAREA SECTORULUI SIDERURGICTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, partea III, titlul III, capitolul I, secţiunea 5 - Norme privind concurenta(1) Fără a aduce atingere articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie, ajutorul de stat acordat de România pentru restructurarea unor părţi specificate ale industriei siderurgice româneşti din 1993 până în 2004 este considerat a fi compatibil cu piaţa comuna sub condiţia ca:– perioada prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 privind produsele CECO la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte*1), a fost extinsă până la 31 decembrie 2005;*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE-România din 25.9.2003 (încă nepublicata în Jurnalul Oficial).– condiţiile stabilite în programul naţional de restructurare şi în planurile individuale de afaceri în temeiul cărora a fost extins protocolul menţionat anterior sunt respectate în cursul perioadei 2002-2008;– condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A sunt întrunite;– nu se acordă sau plăteşte, sub nici o formă, nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice care intra sub incidenţa programului naţional de restructurare de la 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, sfârşitul perioadei de restructurare, şi– nu se acordă sau plăteşte sectorului siderurgic românesc nici un ajutor de stat pentru restructurare după 31 decembrie 2004. În sensul prezentelor dispoziţii şi al apendicelui A prin ajutor de stat pentru restructurare se înţelege orice măsură privind societăţile siderurgice care constituie ajutor de stat în înţelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE şi care nu poate fi considerat compatibil cu piaţa comuna în conformitate cu normele obişnuite aplicate în Comunitate.(2) Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat în cadrul programului românesc de restructurare siderurgica numai societăţile enumerate în apendicele A partea I (în continuare denumite "societăţi beneficiare").(3) Restructurarea sectorului siderurgic românesc, astfel cum este descrisă în planurile de afaceri individuale ale societăţilor beneficiare şi în programul naţional de restructurare, corelata cu condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2008 (în continuare denumita, sfârşitul perioadei de restructurare").(4) O societate beneficiara nu poate:(a) transmite beneficiul ajutorului acordat societăţii beneficiare, în cazul unei fuziuni cu o societate care nu este enumerata în apendicele A partea I;(b) prelua activele nici unei societăţi care nu este enumerata în apendicele A partea I şi transmite beneficiul ajutorului acordat acestei societăţi până la 31 decembrie 2008.(5) Orice schimbări ulterioare în proprietatea oricăreia dintre societăţile beneficiare trebuie să respecte condiţiile şi principiile privind viabilitatea, ajutoarele de stat şi reducerea capacităţii definite prin prezentele dispoziţii şi în apendicele A.(6) Societăţile care nu sunt enumerate ca "societăţi beneficiare" în apendicele A partea I nu beneficiază de ajutor de stat pentru restructurare sau de orice alt ajutor care nu este considerat compatibil cu normele comunitare privind ajutorul de stat şi, în acest context, nu sunt obligate sa reducă capacitatea. Nici o reducere de capacităţi în cadrul acestor societăţi nu se poate lua în calculul reducerii minime.(7) Valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare care urmează să fie aprobată pentru societăţile beneficiare este determinata de justificări pentru fiecare dintre măsurile de ajutor prevăzute în cadrul programului naţional final de restructurare şi al planurilor individuale de afaceri care urmează să fie aprobate de autorităţile române şi care fac obiectul verificării finale a îndeplinirii criteriilor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 la Acordul european de asociere şi al aprobării de către Consiliu. În orice caz, valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare acordat şi plătit în perioada 1993-2004 nu poate depăşi 49 985 miliarde ROL. În cadrul acestui plafon global, se aplică următoarele subplafoane sau valori maxime ale ajutorului de stat acordat şi plătit fiecărei societăţi beneficiare în perioada 1993-2004:
Ajutorul de stat conduce la viabilitatea societăţilor beneficiare în condiţii normale de piaţa la sfârşitul perioadei de restructurare. Valoarea şi intensitatea unui asemenea ajutor trebuie să fie strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru a restabili aceasta viabilitate. Viabilitatea se determina luând în considerare indicatorii descrisi în apendicele A partea III.România nu mai acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice româneşti.(8) Totalul net al reducerilor de capacităţi pentru produse finite care urmează a fi realizat de către societăţile beneficiare în cursul perioadei 1993-2008 este de minimum 2,05 milioane tone.Aceste reduceri de capacităţi se măsoară pe baza inchiderilor definitive prin distrugerea fizica a respectivelor instalaţii de laminare la cald, astfel încât instalaţiile sa nu poată fi repuse în funcţiune. 0 declaraţie de faliment a unei societăţi beneficiare nu poate fi calificată drept reducere de capacitate*1).*1) Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei (JO L 286, 6.10.1991, p. 20.)Reducerea minima neta a capacităţii de 2,05 milioane tone şi datele care privesc atât încetarea producţiei, cat şi închiderea definitivă a instalaţiilor respective, se realizează în conformitate cu calendarul stabilit la apendicele A partea II.(9) Planurile individuale de afaceri trebuie să aibă aprobarea scrisă a societăţilor beneficiare.Acestea trebuie puse în aplicare şi trebuie să includă, în special:(a) În cazul Ispat Sidex Galaţi:(i) punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor, îmbunătăţirea randamentelor, reducerea costurilor (în special cele privind consumul de energie) şi îmbunătăţirea calităţii(ii) orientarea spre segmentele de piaţa ale produselor plate cu valoarea adăugată mai mare(iii) îmbunătăţirea eficientei operationale şi a managementului organizaţional(iv) finalizarea restructurării financiare a societăţii(v) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(b) În cazul Siderurgica Hunedoara:(i) modernizarea instalaţiilor pentru a realiza planul de vânzări preconizat(ii) îmbunătăţirea eficientei operationale şi a managementului organizaţional(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(c) În cazul I.S. Campia Turzii:(i) creşterea producţiei de produse cu valoare adăugată mare şi de produse prelucrate(ii) punerea în aplicare a programului de investiţii în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei(iii) îmbunătăţirea eficientei operationale şi a managementului organizaţional(iv) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(d) În cazul C.S. Reșița:(i) specializarea în producerea de semifabricate pentru aprovizionarea sectorului intern de ţevi(ii) închiderea capacităţilor ineficiente(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(e) În cazul C.O.S. Târgoviște:(i) creşterea proportiei produselor cu valoare adăugată mai mare(ii) punerea în aplicare a programului de investiţii în scopul reducerii costurilor, sporirii eficientei şi îmbunătăţirii calităţii(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(f) În cazul Donasid Călărași:(i) punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor(ii) creşterea proporției de produse finite(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu.(10) Orice schimbări ulterioare ale programului naţional de restructurare şi ale planurilor individuale de afaceri trebuie să aibă acordul Comisiei şi, dacă este cazul, al Consiliului.(11) Punerea în aplicare a restructurării are loc în condiţii de deplina transparenta şi pe baza principiilor sanatoase ale economiei de piaţa.(12) Comisia şi Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare şi a planurilor individuale de afaceri, precum şi îndeplinirea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A înainte şi după aderare până în 2009. În special, Comisia monitorizează principalele angajamente şi dispoziţiile stabilite la alineatele (7) şi (8) privind ajutorul de stat, viabilitatea şi reducerile de capacităţi, utilizând în special indicatorii de restructurare stabiliţi la alineatul (9) şi în apendicele A partea III. În acest scop, Comisia raportează Consiliului.(13) Monitorizarea include o evaluare independenta care trebuie realizată anual în perioada 2005 - 2009.(14) România cooperează pe deplin cu toate sistemele de monitorizare. În special:– România este obligată sa transmită Comisiei rapoarte semestriale nu mai târziu de 15 martie şi 15 septembrie a fiecărui an, cu excepţia cazurilor în care Comisia decide altfel. Primul raport trebuie transmis la 15 martie 2005 şi ultimul la 15 martie 2009.– aceste rapoarte trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare şi a reducerii şi utilizării capacităţii şi trebuie să furnizeze suficiente informaţii financiare care să permită efectuarea unei evaluări asupra îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor cuprinse în prezentele dispoziţii şi în apendicele A. Rapoartele trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile stabilite la apendicele A partea IV, pe care Comisia îşi rezerva dreptul să le modifice în conformitate cu experienta sa în cadrul procesului de monitorizare. De asemenea, în completare la rapoartele individuale de afaceri ale societăţilor beneficiare, va exista un raport asupra situaţiei de ansamblu a sectorului siderurgic românesc, inclusiv recentele dezvoltări macroeconomice;– România obliga societăţile beneficiare sa dezvaluie toate informaţiile relevante care, în alte împrejurări, pot fi considerate confidenţiale. În raportarea sa către Consiliu, Comisia se asigura că nu sunt divulgate informaţii confidenţiale specifice societăţii.(15) Un comitet consultativ alcătuit din reprezentanţii autorităţilor române şi ai Comisiei se întruneşte semestrial. Reuniunile comitetului consultativ pot avea loc şi ad-hoc, în cazul în care Comisia considera necesar.(16) În cazul în care Comisia constata, pe baza monitorizarii, ca au intervenit abateri semnificative de la prognozele de dezvoltare macroeconomica, de la situaţia financiară a societăţilor beneficiare sau de la evaluarile viabilitatii, aceasta poate solicita României sa ia măsurile necesare pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în cazul respectivelor societăţi beneficiare.(17) În cazul în care monitorizarea evidenţiază:(a) că nu au fost îndeplinite oricare dintre condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii sau în apendicele A sau(b) că nu a fost îndeplinit oricare din angajamentele asumate de România în cadrul extinderii perioadei în cursul căreia România poate acorda în mod excepţional ajutor de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice, în conformitate cu Acordul european de asociere, sau(c) ca în cursul perioadei de restructurare România a acordat ajutor de stat incompatibil suplimentar societăţilor beneficiare sau oricărei societăţi siderurgice,Comisia ia măsurile necesare solicitând oricărei societăţi implicate sa ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi la apendicele A. În cazul în care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare astfel cum sunt stabilite la articolul 37 sau în conformitate cu dispoziţiile articolului 39 din protocol.5. AGRICULTURAA. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII31999 R 1493: Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieţei vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat ultima data prin:– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 19 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, România poate recunoaşte drepturi de replantare obţinute prin defrişarea varietatilor hibride care pot sa nu fie incluse în clasificarea soiurilor de viţă de vie, cultivate pe o suprafaţa de 30 000 hectare. Aceste drepturi de replantare pot fi utilizate până la 31 decembrie 2014 exclusiv pentru plantarea de Vitis vinifera.Restructurarea şi reconversia acestor plantaţii de viţă de vie nu este eligibilă pentru sprijinul Comunităţii acordat în conformitate cu dispoziţiile articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Cu toate acestea, la nivel naţional pot fi acordate ajutoare de stat pentru costurile implicate de restructurarea şi reconversia acestora. Acest ajutor nu poate depăşi 75% din costul total pe plantaţie.B. LEGISLAŢIA VETERINARA ŞI FITOSANITARAI. LEGISLAŢIA VETERINARA32004 R 0852: Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor speciale de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a) Cerinţele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 anexa II capitolul II şi de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea I capitolele II şi III, secţiunea II capitolele II şi III şi secţiunea V capitolul I nu se aplică unităţilor din România cuprinse în apendicele B la prezenta anexa până la 31 decembrie 2009, sub rezerva condiţiilor prevăzute mai jos.(b) Atât timp cat unităţile prevăzute la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţionala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din România supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de salubritate sau de identificare diferita de cea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.Paragraful precedent se aplică, de asemenea, tuturor produselor provenite din unităţi integrate de prelucrare a carnii, în cazul în care o parte din unitate se supune dispoziţiilor literei (a).(c) Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în apendicele B la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autorităţile române, România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea acestor ferme producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui.(d) România se conformează treptat cerinţelor structurale prevăzute la litera (a). Anterior datei aderării, România înaintează Comisiei un plan de modernizare, aprobat de autoritatea naţionala veterinara competenţa, pentru fiecare dintre unităţile supuse măsurii prevăzute la litera (a) şi care sunt cuprinse în apendicele B. Planul include o lista a tuturor deficienţelor în raport cu cerinţele prevăzute la litera (a) şi data avută în vedere pentru remedierea acestora.România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în cadrul fiecărei unităţi. România asigura ca numai acele unităţi care se conformează pe deplin acestor cerinţe până la 31 decembrie 2009 pot funcţiona în continuare.(e) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*1), Comisia poate actualiza apendicele B la prezenta anexa înaintea aderării şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adauga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.*1) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi de stabilire a procedurilor privind siguranţa alimentelor (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).În vederea asigurării bunei funcţionari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.II. LEGISLAŢIA FITOSANITARA31991 L 0414: Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaţa a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1), modificată ultima data prin:– 32004 L 0099: Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1.10.2004 (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE , România poate amana termenele de furnizare a informaţiilor prevăzute la anexele II şi III la Directiva 91/414/CEE privind produsele de uz fitosanitar autorizate în prezent în România şi comercializate exclusiv pe teritoriul românesc care cuprind compuşi ai cuprului (sulfat, oxiclorura sau hidroxid), sulf, clorura de acetil, dimetoat şi 2,4-D, cu condiţia ca aceste ingrediente să fie concomitent cuprinse în anexa I la respectiva directiva. Termenele arătate mai sus pot fi amânate până cel mai târziu la 31 decembrie 2009, cu excepţia 2,4-D, pentru care termenul poate fi amânat până cel mai târziu la 31 decembrie 2008. Dispoziţiile anterioare se aplică numai acelor societăţi solicitante care au început în mod efectiv sa producă sau sa achizitioneze datele necesare înainte de 1 ianuarie 2005.6. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1) 31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier naţional de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a) Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în România sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfa în România.(b) Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia în cazul în care vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau în care, de la acea data, vor aplica în întregime articolul 1 din regulament. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c) Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menţionat de paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilitatii ori supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situaţiei.Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza şi, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament. Oricare dintre statele membre menţionate la primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d) Atât timp cat aplicarea articolul 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfa prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizarii totale.(e) Aplicarea literelor (a)-(c) nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier naţional de marfa mai restrictiv decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2) 31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind stabilirea, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE al Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care respecta valorile limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute la anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secţiunile nereabilitate din reţeaua românească de drumuri până la 31 decembrie 2013 în cazul în care respecta limitele româneşti de masa pe axa în vigoare.Începând de la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care respecta cerinţele Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute la anexa 5 la Acordul privind transporturile încheiat între CE şi România*1) şi în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropene*2), principale rute care sunt enumerate mai jos:*1) Acordul între Comunitatea Europeană şi România privind transportul rutier de mărfuri, semnat la 28 iunie 2001 (JO L 142, 31.5.2002, p. 75).*2) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, decizie astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1).1. Alba Iulia - Turda - Zalau - Satu Mare - Halmeu (drumul E 81)2. Zalau - Oradea - Bors (drumurile 1 H şi E 60)3. Mărăşeşti - Bacau - Suceava - Siret (drumul E 85)4. Tişiţa - Tecuci - Husi - Albita (drumul E 581)5. Simeria - Hateg - Rovinari - Craiova - Calafat (drumul E 79)6. Lugoj - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Filiasi - Craiova (drumul E 70)7. Craiova - Alexandria - Bucureşti (drumul 6)8. Drobeta-Turnu Severin - Calafat (drumul 56 A)9. Bucureşti - Buzau (drumurile E 60/E 85)10. Bucureşti - Giurgiu (drumul E 70/E 85)11. Braşov - Sibiu (drumul E 68)12. Timişoara - Stamora MoravitaRomânia adera la calendarul prevăzut de tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri secundare prevăzute de harta de mai jos. Orice investiţii în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure ca arterele sunt construite sau reabilitate pentru a suporta o incarcatura cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptata a reţelei româneşti de drumuri secundare pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile limita ale directivei.În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie.Începând de la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile-limita ale Directivei 96/53/CE sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale privind masa pe axa. Aceste vehicule nu pot fi supuse unor asemenea tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale în raport cu dimensiunea sau masa totală a vehiculului. Totodată, acele vehicule aflate în trafic internaţional care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE şi sunt prevăzute cu suspensie pneumatica sunt supuse unor taxe mai mici cu cel puţin 25%.Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei secundare de către vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile-limita ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa.Respectarea limitelor masei pe axa este asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în România.Tarifele pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu pot depăşi nivelul tarifelor arătate în tabelul de mai jos (exprimat în cifre la nivelul anului 2002). Vehiculele prevăzute cu suspensie pneumatica ce respecta valorile-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE sunt supuse unor tarife mai mici cu cel puţin 25%.Nivelul maxim al tarifelor (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce corespund valorilor-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE
Calendarul pentru reabilitarea reţelei de drumuri secundare care se deschid treptat circulaţiei vehiculelor care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE
*1) Km în execuţie = secţiuni de drumuri pe care se desfăşoară lucrări în anul de referinţa. Aceste lucrări pot începe în anul de referinţa sau au putut fi începute în anii anteriori.*2) Km receptionati = secţiuni de drumuri pentru care lucrările s-au finalizat ori sunt date în folosinţă în anul de referinţa.
(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) litera (a) şi ale anexei I punctul (2) liniuţa a doua din Directiva 1999/31/CE , precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din aceasta directiva şi nici Directivei 75/442/CEE cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante şi prevenirea infiltrarii apelor de suprafaţa în deşeurile depozitate nu se aplică pe teritoriul României următoarelor 5 iazuri de decantare existente până la data indicată pentru fiecare:Până la 31 decembrie 2009:1. BAITA Stei, Fanate, jud. BihorPână la 31 decembrie 2010:2. TRANSGOLD Baia Mare, Aurul-Recea, jud. Maramures3. MINBUCOVINA Vatra Dornei, Ostra-Valea Straja, jud. SuceavaPână la 31 decembrie 2011:4. CUPRUMIN Abrud, Valea Sesei, jud. Alba5. CUPRUMIN Abrud, Valea Stefancei, jud. Alba.România este obligată să asigure reducerea treptata a deşeurilor lichide depozitate în aceste 5 iazuri de decantare neconforme existente, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 6 370 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 5 920 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 3 820 000 tone deşeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2008: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 620 000 tone deşeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2009: 4 720 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 620 000 tone deşeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2010: 4 640 000 tone (din care 2 100 000 tone deşeuri periculoase şi 2 540 000 tone deşeuri nepericuloase);– la 31 decembrie 2011: 2 470 000 tone (în întregime nepericuloase).(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 2 litera (g) liniuţa a doua din Directiva 1999/31/CE , precum şi fără a aduce atingere dispoziţiilor Directivei 75/442/CEE şi ale Directivei 91/689/CEE , un sit permanent care este utilizat pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase generate pe teritoriul României nu poate fi considerat ca fiind depozit de deşeuri în România până la 31 decembrie 2009.Începând cu 30 iunie 2007, România este obligată sa furnizeze Comisiei, la data de 30 iunie a fiecărui an, un raport privind punerea treptata în aplicare a directivei şi conformarea sa cu aceste obiective intermediare.(4) 32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva a Parlamentului European şi a Consiliului 2003/108/CE din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (5) şi 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , România este obligată sa atinga la 31 decembrie 2008 un nivel mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodăriile populaţiei, precum şi nivelurile de recuperare, refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.C. CALITATEA APEI(1) 31983 L 0513: Directiva 83/513/CEE a Consiliului din 26 septembrie 1983 privind valorile limita şi obiectivele de calitate pentru evacuarile de cadmiu (JO L 291, 24.10.1983, p. 1), modificată prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48);31984 L 0156: Directiva 84/156/CEE a Consiliului din 8 martie 1984 privind valorile limita şi obiectivele de calitate pentru evacuarile de mercur din alte sectoare decât cel al electrolizei cloralcanilor (JO L 74, 17.3.1984, p. 49), modificat prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 83/513/CEE , precum şi ale articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 84/156/CEE , valorile limita pentru evacuarile de cadmiu şi mercur în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii*1) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:*1) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).ARIESMIN S.A. Baia de Aries - Valea Sartas - Baia de Aries - jud. AlbaARIESMIN S.A. Baia de Aries - ape de mina - Baia de Aries - jud. AlbaE.M. TURT - Turt -jud. Satu MareS.M. BAIA BORS A - evacuare ape de mina Gura Baii - Borsa - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare ape de mina Burloaia - Borsa -jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare Colbu-Toroioaga - Borsa -jud. MaramuresE.M. BAIA SPRIE - Baia Sprie - jud. MaramuresE.M. CAVNIC - Cavnic - jud. MaramuresE.M. BAIUT - Baiut - jud. MaramuresS.C. Romplumb S.A. BAIA MARE - evacuare în canal de transport - Baia Mare - jud. MaramuresSUCURSALA MINIERA BAIA MARE - flotatie centrala - Baia Mare - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare ape flotatie - Borsa -jud. Maramures Romarm Tohani Zarnesti - Zarnesti - jud. BraşovS.C. Viromet S.A. Victoria - Victoria - jud. BraşovS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 1 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 2 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 3 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 4 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 5 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 6 - Slatina -jud. OltS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 7 - Slatina -jud. OltS.C. GECSAT Tarnaveni - Tarnaveni - jud. MuresS.G.D.P. BAIA BORSA - Borsa -jud. MaramuresS.P.G.C. SEINI - Seini -jud. MaramuresS.C. VITAL BAIA MARE - evacuare statie - Baia Mare -jud. MaramuresS.C. I.M.I. S.A. BAIA MARE - evacuare statie mina Ilba - Baia Mare -jud. MaramuresS.C. WEST CONSTRUCT MINA SOCEA -Valea Socea - jud. Maramures(2) 31984 L 0491: Directiva 84/491/CEE a Consiliului din 9 octombrie 1984 privind valorile limita şi obiectivele de calitate pentru evacuarile de hexaclorciclohexan (JO L 274, 17.10.1984, p. 11), modificată prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 84/491/CEE , valorile limita pentru evacuarile de lindan în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii*1) nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:*1) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).S.C. Sinteza S.A. Oradea - Oradea - jud. BihorS.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea - Ramnicu Valcea -jud. ValceaS.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti-Borzesti-jud. Bacau(3) 31986 L 0280: Directiva 86/280/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind valorile limita şi obiectivele de calitate pentru evacuarile anumitor substanţe periculoase incluse în lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (JO L 181, 4.7.1986, p. 16), modificată ultima data prin:– 31991 L 0692: Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23.12.1991 (JO L 377, 31.12.1991, p. 48).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei II la Directiva 86/280/CEE , valorile limita pentru evacuarile de hexaclorbenzen, hexaclorbutadiena, 1,2 - dicloretan (EDC), tricloretilena (TRI) şi triclorbenzen (TCB) în apele prevăzute la articolul 1 din Directiva 76/464/CEE a Consiliului, din 4 mai 1976, privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii*2), nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2009 următoarelor instalaţii industriale:*2) JO L 129, 18.5.1976, p. 23, directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).S.C. NUTRISAM SATU MARE - Ferma MOFTIN - Satu Mare -jud. Satu MareS.C. MARLIN S.A. ULMENI - Ulmeni - jud. MaramuresS.C. PROMET - Satu Mare -jud. MaramuresARDUDANA ARDUD - Ardud - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare ape de mina Gura Baii - Borsa - jud. MaramuresS.M. BAIA BORSA - evacuare Colbu-Toroioaga - Borsa -jud. MaramuresE.R.S. C.U.G. CLUJ - evacuare 3 - Cluj-Napoca - jud. ClujS.C. ARMATURA CLUJ - 6 evacuari directe - Cluj-Napoca -jud. ClujSUCURSALA MINIERA BAIA MARE - flotatie centrala - Baia Mare - jud. MaramuresS.C. OLTCHIM S.A. - Ramnicu Valcea -jud. ValceaS.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti-M 1 -Borzesti-jud. BacauS.C. Electrocarbon S.A. Slatina - R 2 - Slatina -jud. OltS.C. TERAPIA CLUJ - evacuare statie 3 + statie 2 - Cluj-Napoca -jud. ClujS.C. PHOENIX ROMÂNIA CAREI - Carei -jud. Satu MareS.C. SILVANIA ZALAU - Zalau - jud. SalajS.N.P. PETROM S.A. - ARPECHIM Pitesti - Pitesti -jud. ArgesS.C. TEHNOFRIG CLUJ - evacuare 1 - Cluj-Napoca -jud. ClujR.B.G. ELCOND ZALAU - Zalau -jud. SalajS.C. MUCART CLUJ - Cluj-Napoca -jud. ClujS.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila - Brăila -jud. BrăilaSTRATUS MOB S.A. Blaj - Blaj -jud. Alba(4) 31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE , cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul României până la 31 decembrie 2018, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– la 31 decembrie 2013, conformarea cu dispoziţiile articolului 3 din directiva trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000;– la 31 decembrie 2015, conformarea cu dispoziţiile articolului 5 alineatul (2) din directiva trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10 000.România este obligată să asigure extinderea treptata a sistemelor de colectare prevăzute la articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent locuitori:– 61%, la 31 decembrie 2010;– 69%, la 31 decembrie 2013;– 80%, la 31 decembrie 2015.România este obligată să asigure extinderea treptata a tratarii apelor reziduale prevăzute la articolele 4 şi 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalent-locuitor:– 51%, la 31 decembrie 2010;– 61%, la 31 decembrie 2013;– 77%, la 31 decembrie 2015.(5) 31998 L 0083: Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (JO L 330, 5.12.1998, p. 32), modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/CE , valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos:– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerarile urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerarile urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în aglomerarile urbane cu peste 100 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide în aglomerarile urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;– până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan în aglomerarile urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori.România este obligată să asigure conformarea cu cerinţele directivei, cu respectarea obiectivelor intermediare prezentate în tabelul de mai jos:Localităţi care se conformează la 31 decembrie 2006
Localităţi care se conformează la sfârşitul anului 2010
Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.D. POLUAREA INDUSTRIALA ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI1. 31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , condiţiile de autorizare a instalaţiilor existente nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limita de emisii, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice disponibile, în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 alineatele (3) şi (4):Până la 31 decembrie 2008:1. S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni (activitate principala 4.2)2. S.C. AVICOLA S.A. - Ferma Garleni - Bacau (activitate principala 6.6 a)3. S.C. EXPERT 2001 IMPEX S.R.L. - Bistrita-Nasaud (activitate principala 6.6)Până la 31 decembrie 2009:4. S.C. UCM Resita Caraş-Severin (activitate principala 2.2)5. S.C. SICERAM S.A. Mures (activitate principala 3.5)6. S.C. BEGA UPSOM S.A. Alba (activitate principala 4.2)7. S.C. CELROM S.A. Mehedinti (activitate principala 6.1)8. S.C. COMCEH S.A. Calarasi - Calarasi (activitate principala 6.1 b)9. S.C. ECOPAPER S.A. Zarnesti - Braşov (activitate principala 6.1 b)10. S.C. RIFIL S.A. Neamt (activitate principala 6.2)11. S.C. AVICOLA S.A. - Ferma Razboieni - Iaşi (activitate principala 6.6 a)12. S.C. AVIMAR S.A. Maramures (activitate principala 6.6 a)13. S.C. AVICOLA S.A. Iaşi - Ferma Letcani - Iaşi (activitate principala 6.6 a)14. COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici - Arad (activitate principala 6.6 b)15. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Bora - Ialomita (activitate principala 6.6 a)16. S.C. SUINTEST Oarja S.A. - Arges (activitate principala 6.6 b, c)17. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Andrasesti - Ialomita (activitate principala 6.6 a)18. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Perieti - Ialomita (activitate principala 6.6 a)19. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Gheorghe Doja - Ialomita (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2010:20. S.C. ROMPLUMB S.A. Maramures (activitate principala 2.5)21. S.C. ROMRADIATOARE S.A. - Braşov (activitate principala 2.5 b)22. S.C. ELECTROMONTAJ S.A. Bucureşti (activitate principala 2.6)23. HOLCIM (România) - Ciment Campulung Arges (activitate principala 3.1)24. S.C. ETERMED S.A. Medgidia - Constanta (activitate principala 3.2)25. S.C. CONGIPS S.A. (Azbest) Bihor (activitate principala 3.2)26. S.C. HELIOS S.A. Astileu - Bihor (activitate principala 3.5)27. S.C. SOFERT S.A. Bacau (activitate principala 4.3, 4.2 b)28. S.C. CHIMOPAR S.A. Bucureşti (activitate principala 4.1)29. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi (activitate principala 4.5)30. S.C. ROMPETROL PETROCHEMICALS S.R.L. Constanta (activitate principala 4.1)31. S.C. LETEA S.A. Bacau (activitate principala 6.1 a)32. S.C. ZAHĂR Corabia S.A. Olt (activitate principala 6.4 b)33. S.C. TARGO S.R.L. Timiş (activitate principala 6.4)34. S.C. SUINPROD Roman - Neamt (activitate principala 6.6 b)35. S.C. LUCA SUINPROD S.A. Codlea - Braşov (activitate principala 6.6 b)36. S.C. AVICOLA Costesti Arges - Arges (activitate principala 6.6 b)37. S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Brad - Bacau (activitate principala 6.6 a)38. S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. Olt (activitate principala 6.6 a)39. S.C. AVICOLA S.A. Ferma Gheraiesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)40. S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea - Tulcea (activitate principala 6.6 b)41. S.C. PIGCOM S.A. Satu Nou - Tulcea (activitate principala 6.6 b)42. S.C. AGROPROD IANCU S.R.L. Urziceni - Ialomita (activitate principala 6.6 b)43. S.C. CRUCIANI IMPEX S.R.L. Dedulesti - Brăila (activitate principala 6.6)44. S.C. AGROFLIP Bontida - Cluj (activitate principala 6.6 b, c)45. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Amara - Ialomita (activitate principala 6.6 a)46. S.C. ISOVOLTA GROUP S.A. Bucureşti (activitate principala 6.7)47. S.C. SAMOBIL S.A. Satu Mare (activitate principala 6.7)48. S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina - Olt (activitate principala (6.8)49. S.C. TRANSGOLD S.A. Baia Mare - Maramures (activitate principala 2.5)Până la 31 decembrie 2011:50. S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. Braşov (activitate principala 2.6)51. HEIDELBERG CEMENT - Fieni Cement Dambovita (activitate principala 3.1)52. CARMEUSE România S.A. Arges (activitate principala 3.1)53. S.C. RESIAL S.A. Alba (activitate principala 3.5)54. S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Craiova, Combinatul Doljchim - Dolj (activitate principala 4.2,4.1)55. S.C. U.S.G. S.A. Valcea (activitate principala 4.2 d)56. S.C. ULTEX S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)57. S.C. CARMOLIMP S.R.L. Vistea de Sus - Sibiu (activitate principala 6.6 b)58. S.C. AVICOLA S.A. Buftea - Ilfov (activitate principala 6.6 a)59. S.C. AVICOLA S.A. Ferma Hemeius - Bacau (activitate principala 6.6 a)60. S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea - Ferma Zimnicea - Teleorman (activitate principala 6.6 b)61. S.C. SUINPROD S.A. Bilciuresti - Dambovita (activitate principala 6.6)62. S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Baldovinesti - Brăila (activitate principala 6.6 b)63. S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Tichilesti - Brăila (activitate principala 6.6 b)64. S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. - Teleorman (activitate principala 6.6 a)65. S.C. KING HAUSE ROM Cornetu S.R.L. Filiala Mavrodin - Teleorman (activitate principala 6.6 a)66. S.C. AVIKAF PROD IMPEX S.R.L. Teleorman (activitate principala 6.6 a)67. S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea - Ferma Dracea - Teleorman (activitate principala 6.6 b)68. S.C. ROMCIP Salcia - Teleorman (activitate principala 6.6 b)69. S.C. AVIPUTNA S.A. Golesti - Vrancea (activitate principala 6.6 a)70. S.C. NUTRICOM S.A. Oltenita - Calarasi (activitate principala 6.6 b)71. S.C. PIGALEX S.A. Alexandria - Teleorman (activitate principala 6.6 b)72. S.C. PIC ROMÂNIA S.R.L. Vasilati - Calarasi (activitate principala 6.6 c)73. S.C. SUINTEST S.A. Fierbinti - Ialomita (activitate principala 6.6 b)74. S.C. AGRIVAS S.R.L. Vaslui (activitate principala 6.6 a)75. S.C. AVICOLA Buftea S.A. Punct de lucru Turnu Magurele - Teleorman (activitate principala 6.6 a)76. S.C. C+C S.A. Resita (activitate principala 6.6 b)Până la 31 decembrie 2012:77. S.N.P. PETROM S.A. Sucursala ARPECHIM Pitesti - Arges (activităţi 1.2, 4.1)78. S.C. ROMPETROL Rafinare S.A. Constanta (activitate 1.2)79. COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE Targoviste - Dambovita (activitate principala 2.2, 2.3)80. S.C. COMBINATUL DE UTILAJ GREU S.A. Cluj (activitate principala 2.2, 2.3 b)81. S.C. IAIFO Zalau - Salaj (activitate principala 2.3 b, 2.4)82. S.C. ALTUR S.A. Olt (activitate principala 2.5)83. C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA Filiala DEVAMIN S.A. Deva, Exploatarea miniera Deva - Hunedoara (activitate principala 2.5)84. S.C. MONDIAL S.A. Lugoj - Timiş (activitate principala 3.5)85. S.C. MACOFIL S.A. Targu Jiu - Gorj (activitate principala 3.5)86. S.C. CERAMICA S.A. Iaşi (activitate principala 3.5)87. S.C. FIBREXNYLON S.A. Neamt (activitate principala 4.1 b, d; 4.2 b; 4.3)88. S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti - Bacau (activitate principala 4.1 a, b, c, d, f; 4.2 b, c, d; 4.4)89. S.C. PEHART S.A. Petresti - Alba (activitate principala 6.1 b)90. S.C. TABACO-CAMPOFRIO S.A. Tulcea (activitate principala 6.4 a)91. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Ion Ghica - Ialomita (activitate principala 6.6 a)92. S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Aviasan - Bacau (activitate principala 6.6 a)93. S.C. ITAL TRUST Racovita S.A. - Sibiu (activitate principala 6.6 b)94. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Parta - Timiş (activitate principala 6.6 b)95. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Padureni - Timiş (activitate principala 6.6 b)96. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Peciu Nou - Timiş (activitate principala 6.6 b)97. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Periam - Timiş (activitate principala 6.6 b)98. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Ciacova - Timiş (activitate principala 6.6 b)99. S.C. AVICOLA LUMINA S.A. - Constanta (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2013:100. S.C. UNIO S.A. Satu Mare (activitate principala 2.3 b)101. S.C. ARTROM S.A. Slatina - Olt (activitate principala 2.3 b, 2.6)102. S.C. IAR S.A. Braşov (activitate principala 2.6)103. S.C. ARIO S.A. Bistrita-Nasaud (activitate principala 2.4)104. S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Medgidia - Constanta (activitate principala 3.1)105. S.C. CARE S.A. Tarnaveni - Mures (activitate principala 3.5)106. S.C. CASIROM S.A. Cluj (activitate principala 3.5)107. S.C. TURNU S.A. Turnu Magurele - Teleorman (activitate principala 4.3, 4.2 b)108. S.C. COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE S.A. Navodari - Constanta (activitate principala 4.3)109. S.C. AMBRO Suceava S.A. - Suceava (activitate principala 6.1 a, b)110. S.C. ROMSUIN TEST Peris S.A. - Ilfov (activitate principala 6.6 a)111. S.C. NUTRICOD Codlea Sucursala Sfîntu Gheorghe - Covasna (activitate principala 6.6 b)112. S.C. HADITON GRUP S.R.L. Arges (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2014:113. S.C. PETROM S.A. Rafinaria PETROBRAZI - Prahova (activitate 1.2)114. S.C. RAFINARIA ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploiesti - Prahova (activitate 1.2)115. S.C. ROMPETROL Rafinaria VEGA - Prahova (activitate 1.2)116. S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. - Prahova (activitate 1.2)117. S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galaţi (activitate principala 2.2, 2.3)118. S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara (activitate principala 2.2, 2.3)119. S.C. KVAERNER I.M.G.B. S.A. Bucureşti (activitate principala 2.4)120. S.C. SOMETRA S.A. Copsa Mica - Sibiu (activitate principala 2.5 a, 2.5 b, 2.1, 2.4)121. S.C. FERAL S.R.L. Tulcea (activitate principala 2.5 a)122. S.C. METALURGICA S.A. Aiud - Alba (activitate principala 2.4, 2.3 b)123. S.C. NEFERAL S.A. Ilfov (activitate principala 2.5 b)124. S.C. INDUSTRIA SARMEI S.A. Campia Turzii - Cluj (activitate principala 2.2, 2.3, 2.6)125. S.C. METALURGICA S.A. Vlahita - Harghita (activitate principala 2.5 b)126. S.C. UPETROM 1 Mai S.A. Prahova (activitate principala 2.2)127. S.C. LAMINORUL S.A. Brăila (activitate principala 2.3)128. S.C. AVERSA S.A. Bucureşti (activitate principala 2.4)129. S.C. FORMA S.A. Botosani (activitate principala 2.3)130. S.C. ISPAT TEPRO S.A. Iaşi (activitate principala 2.3 c)131. S.C. URBIS Armături Sanitare S.A. - Bucureşti (activitate principala 2.6)132. S.C. BALANŢA S.A. Sibiu (activitate principala 2.6)133. S.C. COMMET S.A. Galaţi (activitate principala 2.6)134. C.N.A.C.F. MINVEST S.A. Deva Filiala DEVAMIN Exploatarea miniera Vetel Hunedoara (activitate principala 2.5)135. S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Noua - Caras Severin (activitate principala 2.5)136. S.C. FIROS S.A. Bucureşti (activitate principala 3.3)137. S.C. SINTER-REF S.A. Azuga - Prahova (activitate principala 3.5)138. S.C. PRESCOM Braşov S.A. - Braşov (activitate principala 3.1)139. S.C. MELANA IV S.A. Neamt (activitate 4.1)140. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea - Vacea (activitate principala 4.1, 4.2, 4.3)141. S.C. AMONIL S.A. Slobozia - Ialomita (activitate principala 4.3, 4.2)142. CAROM S.A. Bacau (activitate principala 4.1 a, b, i)143. AZOCHIM S.A. Savinesti - Neamt (activitate principala 4.2)144. S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE Fagaras S.A. Braşov (activitate principala 4.6)145. S.C. SINTEZA S.A. Oradea - Bihor (activitate principala 4.1 g; 4.2 d, e; 4.4)146. S.C. CHIMPROD S.A. Bihor (activitate principala 4.1 b, 4.5)147. S.C. AZUR S.A. Timişoara - Timiş (activitate principala 4.1)148. S.C. PUROLITE S.A. Victoria - Braşov (activitate principala 4.1 d, h)149. S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principala 6.1)150. S.C. VRANCART S.A. Adjud - Vrancea (activitate principala 6.1 b)151. S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principala 6.3)152. S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamt (activitate principala 6.4 b)153. S.C. ZAHĂRUL Romanesc S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)154. S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principala 6.4 a)155. S.C. MULTIVITA S.A. Negru Voda - Constanta (activitate principala 6.5)156. S.C. SUINPROD S.A. Prahova (activitate principala 6.6 a)157. S.C. AVICOLA S.A. Ferma Serbanesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)158. S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru C.S.H.D. Mihailesti (activitate principala 6.6 a)159. S.C. SUINPROD S.A. Bumbesti Jiu - Gorj (activitate principala 6.6 a)160. S.C. SIBAVIS S.A. Sibiu - Sibiu (activitate principala 6.6 a)161. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 1 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)162. S.C. AVIA AGROBANAT S.R.L. Bocsa - Resita (activitate principala 6.6 a)163. S.C. AVICOLA Gaiesti S.A. - Dambovita (activitate principala 6.6 a)164. S.C. VENTURELLI PROD S.R.L. Sibiu (activitate principala 6.6 b)165. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Budesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)166. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni Mihaiesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)167. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 2 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)168. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni - Valcea (activitate principala 6.6 a)169. S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala Cluj - Saliste - Cluj (activitate principala 6.6 a)170. S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala C.S.H.D. Codlea - Braşov (activitate principala 6.6 a)171. S.C. Cereal Prod S.A. - Galaţi (activitate principala 6.6 a)172. S.C. AVICOLA Mangalia S.A. Constanta (activitate principala 6.6 a)173. S.C. AVICOLA S.A. Constanta - Constanta (activitate principala 6.6 a)174. S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru Butimanu - Dambovita (activitate principala 6.6 a)175. S.C. EUROPIG S.A. Poiana Marului - Braşov (activitate principala 6.6 b)176. S.C. SUINPROD S.A. Let - Covasna (activitate principala 6.6 b)177. S.C. AVICOLA Sivita S.A. Galaţi (activitate principala 6.6 a)178. S.C. COLLINI S.R.L. Bocsa - Resita (activitate principala 6.6 b)179. S.C. AGROSAS S.R.L. Timişoara - Timiş (activitate principala 6.6 b, c)180. S.C. FLAVOIA S.R.L. Platforma Hereclean - Salaj (activitate principala 6.6 a)181. S.C. ELSID S.A. Titu - Dambovita (activitate principala 6.8)Până la 31 decembrie 2015:182. S.C. RAFINARIA STEAUA ROMÂNĂ S.A. Campina - Prahova (activitate 1.2)183. S.C. TRACTORUL U.T.B. S.A. Braşov (activitate principala 2.3 b, 2.4, 2.6, 6.7)184. S.C. ISPAT Petrotub S.A. Neamt (activitate principala 2.3, 6.7)185. S.C. ARO S.A. Arges (activitate principala 2.3 b, 2.6)186. S.C. STIMET S.A. Sighisoara - Mures (activitate principala 3.3)187. S.C. BEGA REAL S.A. Plesa - Prahova (activitate principala 3.5)188. S.C. AZOMURES S.A. Targu-Mures - Mures (activitate principala 4.2, 4.3)189. S.C. COLOROM S.A. Codlea - Braşov (activitate principala 4.1 j)190. S.C. SOMES S.A. Dej - Cluj (activitate principala 6.1 a, b)191. S.C. OMNIMPEX Hârtia S.A. Busteni - Prahova (activitate principala 6.1 b)192. S.C. PERGODUR Internaţional S.A. Neamt (activitate principala 6.1 b)193. S.C. PROTAN S.A. - Popesti Leordeni - Ilfov (activitate principala 6.5)194. S.C. PROTAN S.A. Bucureşti Sucursala Codlea - Braşov (activitate principala 6.5)195. S.C. PROTAN S.A. - Cluj (activitate principala 6.5)Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007 şi trebuie să cuprindă calendare individuale obligatorii în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de baza ale operatorilor, prevăzute la articolul 3 din directiva.(2) 32000 L 0076: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (JO L 332, 28.12.2000, p. 91).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 6, 7 alineatul (1) şi 11 din Directiva 2000/76/CE , valorile limita ale emisiilor şi cerinţele de măsurare nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2007 unui număr de 52 de incineratoare pentru deşeuri medicale şi până la 31 decembrie 2008 unui număr de 58 de incineratoare pentru deşeuri medicale.Începând cu 30 martie 2007, România este obligată să raporteze Comisiei, până la încheierea primului trimestru al fiecărui an calendaristic, cu privire la situaţia închiderii instalaţiilor neconforme pentru tratarea termica a deşeurilor periculoase şi a cantităţilor de deşeuri medicale tratate în cursul anului anterior.(3) 32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosfera de anumiti poluanti generati de instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile aderării şi modificarea tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III şi IV la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtPână la 31 decembrie 2009:S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de aburi x 470 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur Benson x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 80 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II - nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 x CR 68 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. BACAU nr. 1, 1 cazan de abur x 343 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI VEST nr. 1, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtPână la 31 decembrie 2013:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 269 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 2, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI PROGRESUL nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 540 000 tone SO(2) / an;– în anul 2008: 530 000 tone SO(2) / an;– în anul 2010: 336 000 tone SO(2) / an;– în anul 2013: 148 000 tone SO(2) / an.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxid de azot nu se aplică pe teritoriul României în cazul următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ARPECHIM PITESTI nr. 2, 1 cazan BW x 81 MWtS.C. ARPECHIM PITESTI nr. 3, 4 cazane x 81 MWtPRODITERM BISTRITA, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWt + 2 cazane de abur x 69 MWtS.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtREGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 72 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58,1 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 CR cazan de abur x 403 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TERMICA TARGOVISTE, 1 cazan de apa fierbinte x 58,15 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II - nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. C.E.T. IAŞI I nr. 2, 2 cazane de abur x 283 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 3, 1 cazan de abur x 72,3 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A nr. 1, 2 grupuri de cazane de abur x 127 MWt + 269 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 2 Brăila, 2 cazane x 110 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 1, 2 cazane x 45,94 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 2, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 3, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 4, 1 cazan x 73 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 3, 3 cazane energetice x 293 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtS.C. C.E.T. IAŞI I nr. 1, 3 cazane de abur x 94 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 1, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ENET S.A. nr. 1, 3 cazane x 18,5 MWtS.C. ENET S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial + 1 cazan x 80 MWtS.C. TERMON S.A. ONESTI, 3 cazane x 380 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 1 BRĂILA, 2 cazane x 110 MWtS.C. TERMICA S.A. nr. 1 BOTOSANI, 3 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 12, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 16, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 1, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAŞI I nr. 3, 4 cazane de apa fierbinte x 116 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 1, 3 cazane x 330 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. ROMPETROL S.A. BUCUREŞTI VEGA PLOIESTI, 3 cazane de abur tehnologic x 24,75 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 116,1 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MURES nr. 5, 4 cazane de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 14, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 2, 2 cazane energetice x 293 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MURES nr. 1, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MURES nr. 4, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 2 cazane de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtS.C. ENET S.A. VRANCEA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxid de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 128 000 tone / an– în anul 2008: 125 000 tone / an– în anul 2010: 114 000 tone / an– în anul 2013: 112 000 tone / an(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de pulberi nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. BACAU nr. 1, 1 cazan de abur x 345 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur x 285 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2010:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. TERMOELECTRICA DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2011:S.C. COMPLEX ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II-nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 CR x 68 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL LUKOIL S.A. nr. 1, DAV3 + HPM, 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. ALUM S.A. TULCEA nr. 1, 3 cazane x 84,8 MWt + 1 x 72,6 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. COMPLEX ENERGETIC Rovinari S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur x 85,4 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 x 269 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 38 600 tone / an;– în anul 2008: 33 800 tone / an;– în anul 2010: 23 200 tone / an;– în anul 2013: 15 500 tone / an.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 1 ianuarie 2016 instalaţiilor cu o putere termica nominală mai mare de 500 MWt nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2017 următoarelor instalaţii:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 cazan de abur x 269 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA, nr. 1, 2 cazane x 296 MWt.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2016: 80 000 tone / an;– în anul 2017: 74 000 tone / an.(e) (e) România transmite Comisiei, la 1 ianuarie 2011, un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptata a instalaţiilor rămase neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului Aceste planuri trebuie să asigure reducerea în continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la alineatele (a)-(d) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile din anul 2012. În cazul în care Comisia, ţinând seama îndeosebi de efectele asupra mediului şi de necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piaţa interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, informează România în acest sens. În următoarele trei luni de la data acestei informări, România comunică măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. Ulterior, în cazul în care şi de această dată Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul III-360 din ConstituţieApendice A la ANEXA VIIRestructurarea Industriei Siderurgice Româneşti (Menţionată la anexa VII, capitolul 4, secţiunea B)Partea I SOCIETĂŢI CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONFORMITATE CU PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A SIDERURGIEI ROMÂNEŞTI– Ispat Sidex Galaţi;– Siderurgica Hunedoara;– C.O.S. Targoviste;– C.S. Resita;– I.S. Campia Turzii;– Donasid (Siderca) Calarasi.Partea II CALENDARUL ŞI DESCRIEREA MODIFICĂRILOR DE CAPACITATE*1)*1) Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei din 15 octombrie 1991 (JO L 286, 16.10.1991, p. 20).
Partea III INDICATORI DE RESTRUCTURARE1. ViabilitateaLuând în considerare normele speciale de contabilitate aplicate de Comisie, fiecare societate beneficiara trebuie să atinga, cel târziu la 31 decembrie 2008, o marja operationala bruta anuală minima din cifra de afaceri de 10% în cazul combinatelor siderurgice neintegrate şi 13,5% în cazul combinatelor siderurgice integrate şi o marja a profitului brut de cel puţin 1,5% din cifra de afaceri în capitalul propriu. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.2. ProductivitateaO productivitate globală comparabila cu cea atinsa de industria siderurgica a UE trebuie să fie atinsa treptat până la 31 decembrie 2008. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.3. Reducerea costurilorSe acorda o atenţie specială reducerii costurilor ca unul din elementele cheie ale viabilitatii. Aceasta se va aplica pe deplin, în conformitate cu planurile de afaceri ale societăţilor beneficiare.Partea IV LISTA ORIENTATIVA A INFORMAŢIILOR NECESARE(1) Producţia şi efectele de piaţa– producţia lunară de oţel brut, semifabricate şi produse finite, pe categorii, precum şi pe grupe de produse;– produse vândute, inclusiv volum, preţuri şi pieţe; defalcarea pe grupe de produse.(2) Investiţii– detalii cu privire la investiţiile realizate;– data realizării;– costurile investiţiilor, sursele de finanţare şi valoarea oricărui ajutor implicat, legat de acestea;– data plăţii ajutorului, dacă este cazul.(3) Reducerile de forta de muncă– numărul şi calendarul disponibilizarilor;– evoluţia forţei de muncă la societăţile beneficiare (făcând distincţie între locurile de muncă directe şi cele indirecte);– evoluţia forţei de muncă în sectorul siderurgic naţional.(4) Capacitatea (cu privire la întregul sector siderurgic din România)– data sau data preconizata a încetării producţiei capacităţilor care urmează să fie închise, exprimată în PMP (PMP fiind producţia anuală maxima posibila care poate fi obţinută în condiţii normale de lucru), şi descrierea acestora;– data (sau data preconizata) a dezafectarii respectivei instalaţii, asa cum este definită în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei privind informaţiile care trebuie furnizate de către întreprinderile siderurgice cu privire la investiţiile lor*1) şi detaliile cu privire la dezafectare;*1) JO L 286, 16.10.1991, p. 20.– data (sau data preconizata) pentru introducerea unor noi capacităţi şi descrierea acestora;– evoluţia otelului brut şi a produselor finite, pe categorii, în capacitatea totală din România.(5) Costuri– defalcarea costurilor şi evoluţia acestora în trecut şi în viitor, în special pentru reducerea costului forţei de muncă, consumul de energie, reducerea costului materiilor prime, reducerea serviciilor externe şi anexe.(6) Performanta financiară– evoluţia indicatorilor financiari selectaţi care asigura ca progresele sunt realizate în vederea viabilitatii (rezultatele financiare şi indicatorii financiari trebuie furnizati astfel încât să permită compararea cu planul de restructurare financiară a societăţii şi trebuie să includă testul de viabilitate al Comisiei);– detalii cu privire la impozitele şi taxele plătite, inclusiv informaţii referitor la orice abatere de la normele fiscale şi vamale aplicabile în mod normal;– nivelul cheltuielilor financiare;– detaliile şi calendarul plăţilor ajutorului deja acordat în conformitate cu clauzele protocolului;– clauzele şi condiţiile oricăror noi împrumuturi (indiferent de sursa).(7) Constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi care să incorporeze extinderile de capacităţi– identitatea fiecărui participant din sectorul public şi privat;– sursele acestora de finanţare pentru constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi;– clauzele şi condiţiile de participare ale acţionarilor privati şi publici;– structura de conducere a noii societăţi.(8) Schimbări în structura actionariatului.Apendice B la ANEXA VIILista unităţilor de prelucrare a carnii, carnii de pasare şi a laptelui şi produselor lactate menţionate la capitolul 5, secţiunea B, subsectiunea I din anexa VIIUnităţi de prelucrare a carnii
Unităţi de prelucrare a cărnii de pasăre
Unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor lactate
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 11/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA VIIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOL, ANEXA VIII.Documente sursa: MD 79/7/04 REV 7 (AC 79/1/04 REV 1)ANEXA VIIIDezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din protocol)Secţiunea I MĂSURI TEMPORARE SUPLIMENTARE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ PENTRU BULGARIA ŞI ROMÂNIAA. Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare(1) Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare contribuie la următoarele obiective:(a) facilitarea rezolvării problemelor legate de tranzitie în mediul rural, având în vedere ca sectorul agricol şi economia rurală din Bulgaria şi România sunt expuse presiunii concurentiale a pieţei unice;(b) facilitarea şi încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.În sensul prezentei anexe, prin "ferme de semi-subzistenta" se înţelege fermele care produc în primul rând pentru consumul propriu, dar care comercializează de asemenea o parte a producţiei proprii.(2) Pentru a beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care:(a) să demonstreze viabilitatea economică viitoare a fermei;(b) să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiţii;(c) să descrie etape şi obiective specifice.(3) Conformitatea cu planul de afaceri menţionat la punctul (2) este reanalizata după un termen de trei ani. În cazul în care obiectivele intermediare cuprinse în plan nu au fost îndeplinite la data reanalizarii, nu se acordă nici un sprijin suplimentar, însă beneficiarii nu vor fi obligaţi la restituirea sumelor deja primite.(4) Sprijinul se plăteşte anual sub forma unui ajutor forfetar care nu poate depăşi plafonul de eligibilitate prevăzut la secţiunea I G şi nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani.B. Grupurile de producători(1) Se acorda sprijin forfetar în scopul facilitării constituirii şi administrării grupurilor de producători, ale căror obiective sunt:(a) adaptarea producţiei producătorilor membri ai grupului la cerinţele pieţei;(b) introducerea în comun a mărfurilor pe piaţa, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea angrosistilor, precum şi(c) stabilirea de norme comune privind informarea asupra producţiei, şi în special cu privire la recoltări şi la disponibilități.(2) Sprijinul se acordă numai grupurilor de producători care sunt recunoscuţi oficial de autorităţile competente din Bulgaria şi din România între data aderării şi 31 decembrie 2009, în temeiul dreptului intern sau al celui comunitar.(3) Sprijinul se acordă în transe anuale pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători în cauza a fost recunoscut. Acest sprijin este calculat pe baza producţiei grupului, comercializate anual, şi nu va putea depăşi:(a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate, în cazul în care aceasta este de cel mult 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani şi(b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% din valoarea producţiei comercializate în cazul în care aceasta depăşeşte 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani.În orice caz, sprijinul nu poate depăşi plafoanele de eligibilitate prevăzute la secţiunea I G.C. Măsurile de tipul "Leader +"(1) Se poate acorda sprijin pentru măsurile care urmăresc dobândirea de aptitudini în scopul pregătirii comunităţilor rurale pentru conceperea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare rurală.Aceste măsuri pot include în special:(a) sprijin tehnic pentru studii privind zona locală, precum şi pentru analiza teritorială, cu luarea în considerare a dorințelor exprimate de populaţia în cauză;(b) informarea şi pregătirea populaţiei în vederea participării active la procesul de dezvoltare;(c) formarea de parteneriate reprezentative pentru dezvoltare locală;(d) elaborarea de strategii de dezvoltare integrate;(e) finanţarea cercetării şi elaborarea de cereri de sprijin.(2) Se poate acorda sprijin pentru adoptarea de strategii-pilot integrate de dezvoltare rurală teritorială, elaborate de grupuri de acţiune locale în conformitate cu principiile stabilite la punctele (12), (14) şi (16) din Comunicarea Comisiei către statele membre din 14 aprilie 2000 privind orientările iniţiativei Comunităţii pentru dezvoltarea rurală ("Leader +")*1). Acest sprijin este limitat la regiunile în care exista deja capacitate administrativă şi experienta suficiente în abordari specifice dezvoltării rurale locale.*1) JO C 139, 18.5.2000, p. 5.(3) Grupurile locale de acţiune menţionate la punctul (2) pot fi eligibile pentru a participa la acţiuni de cooperare teritorială la nivel naţional şi transnational, în conformitate cu principiile stabilite la punctele (15)-(18) din Comunicarea Comisiei menţionată la punctul (2).(4) Bulgariei şi României, precum şi grupurilor de acţiune locale li se permite accesul la Observatorul zonelor rurale prevăzut la punctul (23) din Comunicarea Comisiei menţionată la punctul (2).D. Serviciile de consultanţa agricolă şi informare publicăSe acorda sprijin pentru prestarea de servicii de consultanţa agricolă şi informare publică pentru ferme.E. Suplimente la plati directe(1) Se poate acorda sprijin agricultorilor eligibili pentru plati directe suplimentare sau ajutoare acordate la nivel naţional în conformitate cu articolul 143c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003*1).*1) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), regulament adaptat prin Decizia 2004/281/CE a Consiliului (JO L 93, 30.3.2004, p. 1) şi astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(2) Sprijinul acordat unui fermier pentru anii 2007, 2008 şi 2009 nu poate depăşi diferenţa dintre:(a) nivelul plăţilor directe aplicabil în Bulgaria sau România pentru anul în cauza în conformitate cu articolul 143a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi(b) 40% din nivelul plăţilor directe aplicabil în Comunitate, în compunerea sa de la data de 30 aprilie 2004, pentru anul în cauză.(3) Contribuţia Comunităţii la sprijinul acordat, în conformitate cu prezenta subsectiune E, în Bulgaria sau România pentru fiecare dintre anii 2007, 2008 şi 2009 nu poate depăşi 20% din respectiva sa alocare anuală. Cu toate acestea, Bulgaria sau România poate decide sa substituie aceasta rata anuală de 20% cu următoarele rate: 25% pentru 2007, 20% pentru 2008 şi 15% pentru 2009.(4) Sprijinul acordat unui agricultor, în conformitate cu prezenta subsectiune E, este calificat drept plata directa sau ajutor naţional suplimentar, după caz, în scopul aplicării nivelurilor maxime stabilite la articolul 143c alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.F. Asistenţa tehnica(1) Se poate acorda sprijin pentru măsurile de pregătire, monitorizare, evaluare şi control necesare punerii în aplicare a documentelor de programare privind dezvoltarea rurală.(2) Măsurile menţionate la punctul (1) trebuie să cuprindă în special:(a) studii;(b) măsuri de asistenţa tehnica şi schimbul de experienta şi de informaţii destinate partenerilor, beneficiarilor şi publicului larg;(c) instalarea, operarea şi interconectarea sistemelor informatizate de management, monitorizare şi evaluare;(d) îmbunătăţirea metodelor de evaluare şi schimbul de informaţii privind cele mai bune practici în acest domeniu.G. Tabelul sumelor pentru măsurile suplimentare temporare pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei şi României
Secţiunea II DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU INVESTIŢII ÎN BULGARIA ŞI ROMÂNIA(1) Sprijinul pentru investiţii destinat exploataţiilor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă exploataţiilor agricole a căror viabilitate economică la data dării în folosinţă a investiţiei poate fi demonstrata.(2) Volumul total al sprijinului pentru investiţii în exploataţii agricole, exprimat ca procent din volumul investiţiilor eligibile, este limitat fie la o valoare maxima de 50% şi, în zonele defavorizate, de 60%, fie la procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare. În cazul în care investiţiile sunt efectuate de fermierii tineri, astfel cum sunt definiţi prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, aceste procente pot atinge fie o valoare maxima de 55% şi, în zonele defavorizate, de 65%, fie procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.(3) Sprijinul pentru investiţiile pentru îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă întreprinderilor care au beneficiat de o perioadă de tranzitie după aderare în vederea îndeplinirii standardelor minime privind mediul, igiena şi bunăstarea animalelor. În acest caz, întreprinderea în cauza se conformează standardelor specifice până la încheierea perioadei de tranzitie respective sau a perioadei de investiţie, oricare dintre acestea se desfăşoară mai întâi.Secţiunea III DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU PENSIONAREA ANTICIPATA ÎN BULGARIA(1) Fermierii din Bulgaria cărora le-a fost alocata o cota de lapte sunt eligibili pentru schema de pensionare anticipata, cu condiţia ca aceştia sa nu fi depăşit vârsta de 70 ani la data opţiunii.(2) Volumul sprijinului depinde de plafoanele maxime prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, şi este calculat în raport cu mărimea cotei de lapte şi cu întreaga activitate agricolă a exploatatiei.(3) Cotele de lapte alocate unui fermier care optează pentru pensionarea anticipata se returnează la rezerva naţionala de cote de lapte fără plata vreunei despăgubiri suplimentare.Secţiunea IV DISPOZIŢII FINANCIARE SPECIALE PRIVIND BULGARIA ŞI ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2007-2013(1) Pentru perioada de programare 2007-2013, sprijinul Comunităţii acordat în Bulgaria şi România pentru ansamblul măsurilor de dezvoltare rurală este pus în aplicare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 31 şi 32 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2) În zonele corespunzătoare Obiectivului 1, contribuţia financiară a Comunităţii poate ajunge la 85% pentru măsurile agro-ecologice şi privind bunăstarea animalelor, respectiv la 80% pentru alte măsuri, sau la nivelul procentelor prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 12/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOL, ANEXA IXPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: PROTOCOL, ANEXA IX.Documente sursa: MD 170/5/04 REV 5 (AC 170/1/05 REV 1)ANEXA IXAngajamente specifice asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004 (menţionate la articolul 39 din protocol)I. Cu privire la articolul 39 alineatul (2)(1) Sa pună în aplicare fără întârziere Planul de acţiune Schengen, astfel cum a fost publicat în M.Of, p. I, nr. 129 bis/10.II.2005, modificat în conformitate cu acquis-ul şi cu respectarea termenelor convenite.(2) În vederea asigurării unui înalt nivel al controlului şi supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, accelerarii în mod considerabil a eforturilor în sensul modernizării echipamentului şi infrastructurii la frontiera verde, frontiera albastra şi la punctele de trecere a frontierei, precum şi îmbunătăţirii în continuare a capacităţii de analiza a riscului operational. Toate acestea trebuie reflectate într-un plan unic multianual de investiţii, care trebuie elaborat până în luna martie 2005 cel târziu şi care trebuie să permită Uniunii sa masoare progresul pe o baza anuală şi până când se ia decizia la care se face referire la articolul 4 alineatul(2) din protocol cu privire la România. De asemenea, România trebuie să accelereze considerabil punerea în aplicare a planurilor de recrutare a 4 438 agenţi şi ofiţeri ai poliţiei de frontieră şi, în special, să asigure un nivel de acoperire cu personal, până la aderare, pe cat posibil până la nivelul de 100%, de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova şi coasta Marii Negre. România trebuie, de asemenea, sa pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a combate efectiv imigratia ilegala, inclusiv întărirea cooperării cu ţările terţe.(3) Sa dezvolte şi sa pună în aplicare un plan de acţiune şi o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate şi integrate, inclusiv principalele măsuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistraţilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004. Ambele documente actualizate trebuie să fie prezentate Uniunii Europene până în martie 2005 cel târziu; trebuie asigurate resursele financiare şi umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de acţiune, iar acesta trebuie pus în aplicare fără întârziere şi în conformitate cu calendarul stabilit. România trebuie, de asemenea, sa demonstreze până la sfârşitul lunii martie 2005 funcţionarea deplina a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.(4) Sa accelereze considerabil lupta împotriva corupţiei, în special împotriva corupţiei la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicari riguroase a legislaţiei anticoruptie şi a independentei efective a Parchetului Naţional Anticoruptie (PNA), precum şi prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingator al activităţii PNA în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Parchetului Naţional Anticoruptie trebuie să i se asigure personal, resurse financiare şi de formare, precum şi echipamentul necesar pentru îndeplinirea funcţiei sale vitale.(5) Sa realizeze un audit independent al rezultatelor şi impactului generate de actuala Strategie naţionala anticoruptie; sa reflecte concluziile şi recomandările acestui audit în noua strategie anticoruptie multianuala, care trebuie să fie un document cuprinzator, redactat până în luna martie 2005 cel târziu, însoţit de un plan de acţiune care să cuprindă repere ce trebuie atinse şi rezultate ce trebuie obţinute bine definite, precum şi dispoziţii bugetare adecvate; punerea în aplicare a strategiei şi planului de acţiune trebuie să fie avizată de un organism existent, clar definit şi independent; strategia trebuie să includă angajamentul de revizuire a procedurilor penale indelungate, până la sfârşitul anului 2005, pentru a asigura ca tratarea cazurilor de corupţie se face într-un mod rapid şi transparent, astfel încât să se garanteze sancţiuni adecvate cu efect descurajator; în sfârşit, acestea trebuie să cuprindă măsuri în vederea reducerii considerabile a numărului de organisme care au atribuţii de prevenire sau investigare a corupţiei, până la sfârşitul anului 2005, pentru evitarea suprapunerii responsabilităţilor.(6) Sa asigure, până la sfârşitul lunii martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei şi poliţiei, precum şi la cooperarea dintre acestea, inclusiv în ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei, dezvoltarea şi punerea în aplicare, pentru ambele instituţii, a unui plan clar de recrutare de personal până la mijlocul anului 2005, în vederea înregistrării unui progres considerabil pentru ocuparea celor 7 000 de posturi din poliţiei şi a celor 18 000 de posturi din jandarmerie până la data aderării.(7) Sa dezvolte şi sa pună în aplicare o strategie multianuala coerenta împotriva criminalitatii, care să includă acţiuni concrete pentru a reduce statutul României de ţara de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de persoane şi să prezinte anual, începând cu martie 2005, statistici credibile privind modul în care acest fenomen infractional este controlat.II. Cu privire la articolul 39 alineatul (3)(8) Sa asigure un control efectiv, prin intermediul Consiliului Concurentei, al oricărui ajutor de stat potenţial, inclusiv în ceea ce priveşte ajutorul de stat sub forma reesalonarii plăţilor obligaţiilor din domeniul fiscal sau social către bugetul de stat ori a reesalonarii plăţilor privind furnizarea de energie.(9) Sa consolideze, fără întârziere, mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat şi să asigure un nivel satisfăcător al monitorizarii atât în domeniul politicii antimonopol, cat şi în domeniul ajutorului de stat.(10) Sa prezinte Comisiei, până la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice (care include Programul naţional de restructurare şi Planurile de afaceri individuale) în conformitate cu cerinţele stabilite în Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte*1) precum şi cu condiţiile stabilite în anexa VII, capitolul 4, secţiunea B din protocol.*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE/România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).Să respecte integral angajamentul de a nu acorda sau plăți, începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, nici un ajutor de stat către combinatele siderurgice incluse în Strategia naţionala de restructurare precum şi să respecte integral volumul ajutoarelor de stat şi condiţiile privind reducerea capacităţilor de producţie stabilite în conformitate cu Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.(11) Sa continue sa aloce Consiliului Concurentei mijloacele financiare adecvate, precum şi resursele umane suficiente şi pregătite corespunzător.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 13/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERAREPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE.Documente sursa:
ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REPUBLICII BULGARIA ŞI A ROMÂNIEI ŞI ADAPTARILE TRATATELOR PE CARE SE ÎNTEMEIAZĂ UNIUNEA EUROPEANĂÎn conformitate cu articolul 2 din Tratatul de aderare, prezentul act se aplică în cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu este în vigoare la 1 ianuarie 2007, până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.Partea ÎNTÂI PRINCIPIIArticolul 1În înţelesul prezentului act:– expresia "tratate originare" înseamnă:(a) Tratatul de instituire a Comunităţii Europene ("Tratatul CE") şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice ("Tratatul CEEA"), astfel cum sunt acestea completate sau modificate de tratate sau alte acte care au intrat în vigoare înainte de prezenta aderare;(b) Tratatul privind Uniunea Europeană ("Tratatul UE"), astfel cum este acesta completat sau modificat de tratate sau alte acte care au intrat în vigoare înainte de prezenta aderare;– expresia "actualele state membre" înseamnă Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;– termenul "Uniunea" înseamnă Uniunea Europeană, astfel cum a fost instituită prin Tratatul UE;– termenul "Comunitatea" înseamnă, după caz, una sau ambele Comunităţi prevăzute la prima liniuţa;– expresia "noile state membre" înseamnă Republica Bulgaria şi România;– termenul "instituţii" înseamnă instituţiile constituite prin tratatele originare.Articolul 2De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrala Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act.Articolul 3(1) Bulgaria şi România adera la deciziile şi acordurile adoptate de reprezentanţii guvernelor statelor membre intruniti în cadrul Consiliului.(2) Bulgaria şi România se afla în aceeaşi situaţie ca şi actualele state membre în ceea ce priveşte declaraţiile, rezoluţiile sau alte luari de poziţie ale Consiliului European sau ale Consiliului, precum şi în ceea ce priveşte cele referitoare la Comunitate sau Uniune care sunt adoptate de comun acord de statele membre; prin urmare, acestea vor respecta principiile şi orientările care rezultă din aceste declaraţii, rezoluţii sau alte luari de poziţie şi vor lua măsurile care se pot dovedi necesare pentru a asigura punerea în aplicare a acestora.(3) Bulgaria şi România adera la convenţiile şi protocoalele enumerate în anexa I. Aceste convenţii şi protocoale intră în vigoare cu privire la Bulgaria şi România la data stabilită de Consiliu prin deciziile prevăzute la alineatul (4).(4) Consiliul, hotărând în unanimitate la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, efectuează adaptarile necesare în temeiul aderării la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3) şi publică textele adaptate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.(5) Bulgaria şi România se angajează sa introducă, cu privire la convenţiile şi protocoalele prevăzute la alineatul (3), măsuri administrative şi de orice alta natura, precum cele adoptate până la data aderării de actualele state membre sau de Consiliu, şi sa faciliteze cooperarea practica între autorităţile publice şi organizaţiile statelor membre.(6) Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate completa anexa I cu acele convenţii, acorduri şi protocoale semnate înainte de data aderării.Articolul 4(1) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (denumit în continuare "protocolul Schengen") şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum şi orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii şi se aplică în Bulgaria şi România de la data aderării.(2) Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene şi actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia şi care nu sunt prevăzute la alineatul (1), deşi sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condiţiilor necesare aplicării tuturor părţilor în cauza din acquis.Consiliul adopta deciziile, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi care reprezintă guvernele statelor membre cu privire la care dispoziţiile prevăzute în prezentul alineat au fost puse deja în aplicare şi a reprezentantului guvernului statului membru cu privire la care aceste dispoziţii trebuie să fie puse în aplicare. Membrii Consiliului reprezentând guvernele Irlandei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta priveşte dispoziţiile acquis-ului Schengen şi actele întemeiate pe acesta sau care sunt conexe acestuia şi la care aceste state membre participa.Articolul 5Bulgaria şi România participa la uniunea economică şi monetara de la data aderării în calitate de state membre care beneficiază de derogare în înţelesul articolului 122 din Tratatul CE.Articolul 6(1) Acordurile sau convenţiile încheiate sau aplicate provizoriu de către Comunitate sau în conformitate cu articolul 24 sau cu articolul 38 din Tratatul UE, cu unul sau mai multe state terţe, cu o organizaţie internationala sau cu un resortisant al unui stat terţ sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România în condiţiile stabilite prin tratatele originare şi prin prezentul act.(2) Bulgaria şi România se angajează sa adere, în condiţiile stabilite prin prezentul act, la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de actualele state membre şi de Comunitate, hotărând în comun.Aderarea Bulgariei şi a România la acordurile sau convenţiile încheiate sau semnate de Comunitate şi de actualele state membre, hotărând în comun, cu anumite tari terţe sau organizaţii internaţionale se aproba prin încheierea unui protocol la aceste acorduri sau convenţii între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, şi ţara ori ţările terţe sau organizaţia internationala în cauza. Comisia negociaza aceste protocoale în numele statelor membre pe baza directivelor de negociere aprobate de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate şi cu consultarea unui comitet format din reprezentanţii statelor membre. Comisia prezintă Consiliului proiectele protocoalelor care urmează a fi încheiate.Prezenta procedura nu aduce atingere exercitării de către Comunitate a competentelor sale şi nici repartizării competentelor între Comunitate şi statele membre în ceea ce priveşte încheierea unor astfel de acorduri în viitor sau orice alte modificări care nu sunt legate de aderare.(3) Aderand la acordurile şi convenţiile menţionate la alineatul (2), Bulgaria şi România dobândesc, în temeiul acestor acorduri şi convenţii, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi actualele state membre.(4) De la data aderării şi până la intrarea în vigoare a protocoalelor necesare prevăzute la alineatul (2), Bulgaria şi România aplica dispoziţiile acordurilor sau convenţiilor încheiate în comun de actualele state membre şi de Comunitate înaintea aderării, cu excepţia acordului privind libera circulaţie a persoanelor încheiat cu Elvetia. Aceasta obligaţie este valabilă şi în cazul acordurilor sau convenţiilor pe care Uniunea şi actualele state membre au convenit să le aplice provizoriu.Până la intrarea în vigoare a protocoalelor prevăzute la alineatul (2), Comunitatea şi statele membre iau orice măsură adecvată, hotărând în comun conform competentelor lor respective.(5) Bulgaria şi România adera la Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe şi Pacific, pe de o parte, şi Comunitatea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte*1) semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.*1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.(6) Bulgaria şi România se angajează sa adere, în condiţiile stabilite prin prezentul act, la Acordul privind Spaţiul Economic European*2), în conformitate cu articolul 128 din acest acord.*2) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.(7) De la data aderării, Bulgaria şi România aplica acordurile şi înţelegerile bilaterale în materie de produse textile încheiate de Comunitate cu tari terţe.Restricţiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de produse textile şi de îmbrăcăminte se adapteaza pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României la Comunitate. În acest sens, modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale menţionate mai sus pot fi negociate de Comunitate cu ţările terţe respective înainte de data aderării.În cazul în care modificările acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele textile nu intră în vigoare până la data aderării, Comunitatea efectuează adaptarile necesare regulilor sale care se aplică importului de produse textile şi de îmbrăcăminte provenind din tari terţe pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României.(8) Restricţiile cantitative aplicate de Comunitate importurilor de oţel şi produse siderurgice se adapteaza în funcţie de importurile de produse siderurgice, provenind din ţările furnizoare în cauza, efectuate de Bulgaria şi România în decursul ultimilor ani.În acest sens, modificările necesare care trebuie aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale privind produsele siderurgice încheiate de Comunitate cu tari terţe se negociaza înainte de data aderării.În cazul în care modificările aduse acordurilor şi înţelegerilor bilaterale nu intră în vigoare până la data aderării, se aplică dispoziţiile primului paragraf.(9) Acordurile privind pescuitul încheiate înainte de aderare de Bulgaria sau România cu tari terţe sunt gestionate de Comunitate.În decursul perioadei în care dispoziţiile acestor acorduri sunt aplicate provizoriu, nu sunt afectate drepturile şi obligaţiile care revin Bulgariei şi României conform acestor acorduri.De îndată ce este posibil şi în orice caz înainte de expirarea acordurilor prevăzute la primul paragraf, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, adopta în fiecare caz în parte deciziile adecvate privind continuarea activităţilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de cel mult un an.(10) Cu efect de la data aderării, Bulgaria şi România se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu tari terţe, inclusiv din Acordul central european de comerţ liber.În măsura în care acordurile încheiate între Bulgaria, România sau amândouă aceste state, pe de o parte, şi una sau mai multe tari terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg din prezentul act, Bulgaria şi România iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. În cazul în care Bulgaria sau România intampina dificultăţi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terţe înainte de aderare, trebuie să se retragă din acordul respectiv, în conformitate cu clauzele acordului.(11) Bulgaria şi România adera în condiţiile prevăzute de prezentul act la acordurile interne încheiate de actualele state membre pentru punerea în aplicare a acordurilor şi convenţiilor menţionate în alineatele (2), (5) şi (6).(12) Bulgaria şi România iau măsurile necesare pentru a-şi adapta, dacă este cazul, poziţia faţă de organizaţiile internaţionale şi faţă de acordurile internaţionale la care Comunitatea sau la care alte state membre sunt, de asemenea, parte, la drepturile şi obligaţiile care decurg din aderarea la Uniune.În special, ele se retrag, la data aderării sau cat mai repede posibil după această dată, din acordurile şi organizaţiile internaţionale din domeniul pescuitului la care Comunitatea este, de asemenea, parte, cu excepţia cazurilor în care calitatea acestora de membru se referă la alte domenii decât pescuitul.Articolul 7(1) Cu excepţia cazurilor în care prezentul act prevede altfel, dispoziţiile acestuia nu pot fi suspendate, modificate sau abrogate decât prin procedurile stabilite de tratatele originare care permit revizuirea acestor tratate.(2) Actele adoptate de instituţii la care se referă dispoziţiile tranzitorii stabilite de prezentul act îşi conserva natura juridică; în special, continua să se aplice procedurile de modificare a acestor acte.(3) Dispoziţiile prezentului act care au ca obiect sau efect abrogarea sau modificarea, altfel decât cu titlu tranzitoriu, a actelor adoptate de instituţii, dobândesc aceeaşi natura juridică ca şi dispoziţiile pe care le abroga sau pe care le modifica şi se supun aceloraşi norme ca şi acestea din urma.Articolul 8Aplicarea tratatelor originare şi a actelor adoptate de instituţii constituie, cu titlu tranzitoriu, obiectul derogarilor prevăzute de prezentul act.Partea A DOUA ADAPTARI ALE TRATATELORTitlul I DISPOZIŢII INSTITUŢIONALEArticolul 9(1) Al doilea alineat al articolului 189 din Tratatul CE şi al doilea alineat al articolului 107 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:Numărul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 736.(2) Cu efect de la începutul mandatului 2009-2014, la alineatul (2) al articolului 190 din Tratatul CE şi la alineatul (2) al articolului 108 din Tratatul CEEA, primul paragraf se înlocuieşte cu următorul text:(2) Numărul reprezentanţilor aleşi în fiecare stat membru este următorul:
Articolul 10(1) Alineatul (2) al articolului 205 din Tratatul CE şi alineatul (2) al articolului 118 din Tratatul CEEA se înlocuiesc cu următorul text:(2) În cazul în care Consiliul trebuie să hotărască cu majoritate calificată, voturile membrilor săi se pondereaza după cum urmează:
Pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor în cazul în care prezentul tratat impune adoptarea acestora la propunerea Comisiei. În celelalte cazuri, pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi din membri.;(2) La articolul 23 alineatul (2) din Tratatul UE, al treilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:Voturile membrilor Consiliului se pondereaza în conformitate cu articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene. Pentru adoptarea deciziilor sunt necesare cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi din membri. În cazul în care decizia trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii. În cazul în care se constată că aceasta condiţie nu este îndeplinită, decizia respectiva nu se adoptă.(3) Alineatul (3) al articolului 34 din Tratatul UE se înlocuieşte cu următorul text:(3) În cazul în care Consiliul trebuie să hotărască cu majoritate calificată, voturile membrilor săi se pondereaza astfel cum este prevăzut la articolul 205 alineatul (2) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi, pentru a fi adoptate, actele Consiliului necesita cel puţin 255 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi din membri. În cazul în care decizia trebuie adoptată de Consiliu cu majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii. În cazul în care se constată că aceasta condiţie nu este îndeplinită, decizia respectiva nu se adoptă.Articolul 11(1) Primul alineat al articolului 9 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:În cazul în care, la fiecare trei ani, judecătorii sunt înlocuiţi parţial, se înlocuiesc alternativ câte paisprezece, respectiv treisprezece judecători.(2) Articolul 48 din Protocolul privind Statutul Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul UE, la Tratatul CE şi la Tratatul CEEA, se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 48Tribunalul de Prima Instanţa este compus din douăzeci şi şapte de judecători.Articolul 12Al doilea alineat al articolului 258 din Tratatul CE şi al doilea alineat al articolului 166 din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Economic şi Social se înlocuiesc cu următorul text:Numărul membrilor Comitetului este următorul:
Articolul 13Al treilea alineat al articolului 263 din Tratatul CE privind compunerea Comitetului Regiunilor se înlocuieşte cu următorul text:Numărul membrilor Comitetului este următorul:
Articolul 14Protocolul privind Statutul Băncii Europene de Investiţii, anexat la Tratatul CE, se modifica prin prezentul după cum urmează:(1) La articolul 3, se introduce următorul text între dispoziţiile referitoare la Belgia şi Republica Ceha:– Republica Bulgaria,iar între dispoziţiile referitoare la Portugalia şi Slovenia:– România,(2) La articolul 4 alineatul (1) primul paragraf,(a) teza introductivă se înlocuieşte cu următorul text:(1) Capitalul Băncii este de 164 795 737 000 EUR, subscris de statele membre după cum urmează*):*) Cifrele prevăzute pentru Bulgaria şi România sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.(b) se introduce următorul text între dispoziţiile referitoare la Irlanda şi Slovacia:România 846 000 000, iar(c) următorul text se introduce între dispoziţiile referitoare la Slovenia şi Lituania:Bulgaria 296 000 000.(3) La articolul 11 alineatul (2), primul, al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:(2) Consiliul de Administraţie este format din douăzeci şi opt de administratori şi optsprezece supleanţi.Administratorii sunt numiţi pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând câte un administrator iar Comisia desemnând, de asemenea, un administrator.Administratorii supleanţi sunt numiţi pentru cinci ani de Consiliul Guvernatorilor după cum urmează:– doi supleanţi desemnaţi de Republica Federala Germania;– doi supleanţi desemnaţi de Republica Franceza;– doi supleanţi desemnaţi de Republica Italiana;– doi supleanţi desemnaţi de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei şi Republica Portugheză;– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului şi Regatul Ţărilor de Jos;– doi supleanţi desemnaţi de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena, Irlanda şi România;– doi supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda şi Regatul Suediei;– trei supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Ceha, Republica Cipru, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia şi Republica Slovaca;– un supleant desemnat de Comisie.".Articolul 15Articolul 134 alineatul (2) primul paragraf din Tratatul CEEA privind compunerea Comitetului Ştiinţific şi Tehnic se înlocuieşte cu următorul text:(2) Comitetul este compus din patruzeci şi unu de membri, numiţi de către Consiliu după consultarea Comisiei.Titlul II ALTE ADAPTARIArticolul 16La articolul 57 alineatul (1) din Tratatul CE, ultima teza se înlocuieşte cu următorul text:Cu privire la restricţiile existente în conformitate cu legislaţia interna în Bulgaria, Estonia şi Ungaria, data de referinţa este 31 decembrie 1999.Articolul 17Articolul 299 alineatul (1) din Tratatul CE se înlocuieşte cu următorul text:(1) Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Ţărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.Articolul 18(1) Al doilea alineat al articolului 314 din Tratatul CE se înlocuieşte cu următorul text:În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza sunt, de asemenea, autentice.(2) Al doilea alineat al articolului 225 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza sunt, de asemenea, autentice.(3) Al doilea alineat al articolului 53 din Tratatul UE se înlocuieşte cu următorul text:În conformitate cu tratatele de aderare, versiunile prezentului tratat în limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza sunt, de asemenea, autentice.Partea A TREIA DISPOZIŢII PERMANENTETitlul I ADAPTARI ALE ACTELOR ADOPTATE DE INSTITUŢIIArticolul 19Actele enumerate în anexa III la prezentul act se adapteaza conform prevederilor din aceasta anexa.Articolul 20Adaptarile actelor enumerate în anexa IV la prezentul act, devenite necesare ca efect al aderării, se redactează în conformitate cu orientările stabilite de aceasta anexa.Titlul II ALTE DISPOZIŢIIArticolul 21Măsurile enumerate în anexa V la prezentul act se aplică în condiţiile stabilite de aceasta anexa.Articolul 22Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, poate efectua adaptarile dispoziţiilor prezentului act cu privire la politica agricolă comuna care se pot dovedi necesare ca urmare a modificării normelor comunitare.Partea A PATRA DISPOZIŢII TEMPORARETitlul I MĂSURI TRANZITORIIArticolul 23Măsurile enumerate în anexele VI şi VII la prezentul act se aplică Bulgariei şi României în condiţiile prevăzute de anexele menţionate.Titlul II DISPOZIŢII INSTITUŢIONALEArticolul 24(1) Prin derogare de la numărul maxim de membri ai Parlamentului European, prevăzut de articolul 189 alineatul (2) din Tratatul CE şi în articolul 107 alineatul (2) din Tratatul CEEA, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi României, numărul de membri ai Parlamentului European se majorează cu următorul număr de membri din aceste tari, corespunzător perioadei dintre data aderării şi începutul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European:Bulgaria 18România 35.(2) Înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate sa organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetăţenilor lor, pentru numărul de membri prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu dispoziţiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct*1).*1) JO L 278, 8.10.1976, p. 5, act astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia Consiliului 2002/772/CE , Euratom (JO L 283, 21.10.2002, p. 1).(3) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 190 alineatul (1) din Tratatul CE şi ale articolului 108 alineatul (1) din Tratatul CEEA, în cazul în care alegerile sunt organizate după data aderării, membrii Parlamentului European care reprezintă popoarele Bulgariei şi României sunt numiţi, pentru perioada dintre data aderării şi data fiecăreia dintre alegerile prevăzute la alineatul (2), de către parlamentele acestor state din randurile lor, în conformitate cu procedura stabilită de fiecare stat în parte.Titlul III DISPOZIŢII FINANCIAREArticolul 25(1) De la data aderării, Bulgaria şi România plătesc următoarele sume corespunzătoare contribuţiei lor la capitalul vărsat în contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispoziţiile articolului 4 din Statutul Băncii Europene de Investiţii*2).*2) Cifrele prevăzute sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.Bulgaria 14 800 000 EURRomânia 42 300 000 EURAceste contribuţii se plătesc în opt transe egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31 mai 2009, 30 noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 şi 30 noiembrie 2011.(2) Bulgaria şi România contribuie, în opt transe egale scadente la datele prevăzute la alineatul (1), la rezervele şi provizioanele echivalente rezervelor, precum şi la sumele care urmează a fi incluse în cadrul rezervelor şi provizioanelor, incluzând balanţa contului de profit şi pierderi, determinate la sfârşitul lunii anterioare aderării, astfel cum este prevăzut în bilanţul Băncii, cu sume corespunzătoare procentelor de rezerve şi provizioane prevăzute mai jos*1):*1) Cifrele prevăzute sunt orientative şi se întemeiază pe datele publicate de Eurostat pentru anul 2003.Bulgaria 0,181%România 0,517%.(3) Capitalul şi plăţile prevăzute la alineatele (1) şi (2) se plătesc de către Bulgaria şi România în numerar în moneda euro, cu excepţia cazului în care Consiliul Guvernatorilor adopta în unanimitate o derogare.Articolul 26(1) Bulgaria şi România plătesc următoarele sume către Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel prevăzut în Decizia 2002/234/CE CO a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, intruniti în cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicatiile financiare ale expirării Tratatului CECO şi Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel*2):*2) JO L 79, 22.3.2002, p. 42.
(2) Contribuţiile la Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel se efectuează în patru transe începând din anul 2009 şi se plătesc după cum urmează, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:
Articolul 27(1) Licitaţiile, derularea contractelor şi plăţile pentru asistenţa de preaderare din cadrul programului PHARE*3), din cadrul programului PHARE pentru cooperare transfrontaliera*4) şi pentru asistenţa din cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzută la articolul 31 urmează a fi gestionate, de la data aderării, de agenţiile de implementare din Bulgaria şi România.*3) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului din 18.12.1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala şi de Est (JO L 375, 23.12.1989, p. 11), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).*4) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 al Comisiei din 18.12.1998 privind implementarea unui program de cooperare transfrontaliera în cadrul programului PHARE (JO L 345, 19.12.1998, p. 49), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1822/2003 (JO L 267, 17.10.2003, p. 9).Comisia renunţa, printr-o decizie adoptată în acest sens, la controlul sau prealabil asupra licitaţiilor şi contractarilor, pe baza unei proceduri de acreditare desfăşurate de aceasta şi a unei evaluări favorabile a Sistemului de Implementare Descentralizat Extins (SIDE), în conformitate cu criteriile şi condiţiile stabilite în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1266/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 privind coordonarea ajutorului acordat ţărilor candidate în cadrul strategiei de preaderare şi modificarea Regulamentului (CEE) nr. 3906/89*1) precum şi cu dispoziţiile articolului 164 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene*2).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 68.*2) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25.6.2002 (JO L 248, 16.9.2002, p.1).În cazul în care decizia Comisiei de renunţare la controlul prealabil nu este adoptată înainte de data aderării, nici un contract semnat în intervalul de timp dintre data aderării şi data la care este adoptată decizia Comisiei nu poate fi finanţat din asistenţa de preaderare.Cu toate acestea, prin excepţie, în cazul în care adoptarea deciziei Comisiei de renunţare la controlul prealabil este amânată pentru o dată ulterioară datei aderării pentru motive neimputabile autorităţilor din Bulgaria sau România, Comisia poate accepta, în cazuri temeinic motivate, finanţarea din asistenţa de preaderare a contractelor semnate în intervalul de timp dintre data aderării şi data adoptării deciziei Comisiei, precum şi continuarea implementarii asistenţei de preaderare pentru un termen limitat, sub rezerva efectuării de către Comisie a controlului prealabil asupra licitaţiilor şi contractarilor.(2) Angajamentele financiare contractate înainte de data aderării în conformitate cu instrumentele financiare de preaderare prevăzute la alineatul (1), precum şi cele contractate după aderare în cadrul Facilitatii de tranzitie prevăzute la articolul 31, inclusiv încheierea şi înregistrarea, după aderare, a fiecărui angajament şi a fiecărei plati legale continua să fie reglementate de normele şi regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare şi continua să fie suportate din capitolele bugetare corespunzătoare, până la închiderea programelor şi proiectelor în cauza. Cu toate acestea, procedurile de achiziţii publice începute după data aderării urmează să fie îndeplinite în conformitate cu dispoziţiile aplicabile ale directivelor Comunităţii.(3) Ultimul exerciţiu de programare a asistenţei de preaderare prevăzute la alineatul (1) are loc în ultimul an anterior datei aderării. Acţiunile stabilite prin aceste programe vor trebui contractate în cei doi ani ulteriori. Nu poate fi acordată nici o prorogare a termenului de contractare. În mod excepţional şi în cazuri temeinic motivate, prorogari limitate ca durata pot fi acordate pentru executarea contractelor.Cu toate acestea, fondurile de preaderare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, astfel cum sunt definite la alineatul (4), pot fi alocate în cursul primilor doi ani după aderare. Pentru costurile de audit şi evaluare pot fi alocate fonduri de preaderare în cursul a până la cinci ani după aderare.(4) Pentru a asigura încetarea treptata a funcţionarii instrumentelor financiare de preaderare menţionate la alineatul (1), precum şi a programului ISPA*3), Comisia poate lua toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca personalul necesar din punct de vedere legal este menţinut în Bulgaria şi România pentru cel mult nouasprezece luni după aderare.*3) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului din 21.6.1999 de instituire a Instrumentului de politici structurale pentru preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 769/2004 (JO L 123, 27.4.2004, p. 1).În cursul acestei perioade, funcţionarii, angajaţii temporari şi angajaţii contractuali repartizaţi pe posturi în Bulgaria şi în România înainte de aderare, care trebuie să rămână în activitate în aceste state după aderare, urmează sa beneficieze, prin excepţie, de aceleaşi condiţii financiare şi materiale cu cele aplicate de către Comisie înainte de aderare, în conformitate cu Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene şi Regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene, adoptat prin Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului*1)*1) JO L 56, 4.3.1968, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 723/2004 (JO L 124, 27.4.2004, p. 1).Cheltuielile administrative, inclusiv salariile pentru restul personalului necesar urmează să fie acoperite de titlul "Încetarea treptata a asistenţei de preaderare pentru noile state membre" sau de echivalentul acestuia în cadrul domeniului corespunzător al bugetului general al Comunităţilor Europene referitor la extindere.Articolul 28(1) Măsurile care, la data aderării, au făcut obiectul unor decizii privind asistenţa în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 de instituire a Instrumentului pentru politici structurale de preaderare şi a căror punere în aplicare nu a fost încheiată la data respectiva sunt considerate ca aprobate de către Comisie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1164/94 al Consiliului din 16 mai 1994 de instituire a Fondului de Coeziune*2).*2) JO L 130, 25.5.1994, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).Sumele care trebuie încă alocate în scopul punerii în aplicare a unor asemenea măsuri se angajează în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării şi se aloca pentru capitolul din bugetul general al Comunităţilor Europene care corespunde acestui regulament. În cazul în care alineatele (2)-(5) nu dispun altfel, dispoziţiile care reglementează punerea în aplicare a măsurilor aprobate în conformitate cu acest din urma regulament se aplică acestor măsuri.(2) Orice procedura de achiziţii publice referitoare la o măsura prevăzută la alineatul (1) care, la data aderării, a făcut deja obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se aplică în conformitate cu regulile prevăzute în respectiva cerere de oferte. Prin excepţie, nu sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la articolul 165 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene. Orice procedura de achiziţii referitoare la o măsura menţionată la alineatul (1) care nu a făcut încă obiectul unei cereri de oferte publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene respecta dispoziţiile tratatelor, ale actelor adoptate în temeiul acestora şi politicile Comunităţii, inclusiv cele privind protecţia mediului, transporturile, reţelele transeuropene, concurenta şi acordarea contractelor publice.(3) Plăţile efectuate de Comisie în cadrul uneia dintre măsurile menţionate la alineatul (1) sunt alocate angajamentelor aflate în curs, în ordinea deschiderii acestora în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999, iar ulterior sunt alocate în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la acea data.(4) Pentru măsurile prevăzute la alineatul (1), normele care reglementează eligibilitatea cheltuielilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1267/1999 rămân aplicabile, cu excepţia cazurilor temeinic motivate care urmează să fie hotărâte de Comisie la solicitarea statului membru interesat.(5) Comisia poate decide, în cazuri excepţionale şi temeinic motivate, sa autorizeze exceptari specifice de la normele aplicabile în temeiul regulamentului privind Fondul de Coeziune în vigoare la data aderării pentru măsurile prevăzute la alineatul (1).Articolul 29În cazul în care perioada pentru angajamentele multianuale efectuate în cadrul programului SAPARD*3) în legătură cu impadurirea terenurilor agricole, acordarea de sprijin pentru constituirea grupurilor de producători sau pentru programele agroecologice depăşeşte ultimul termen permis pentru efectuarea plăţilor în cadrul SAPARD, angajamentele necheltuite vor fi incluse în programul de dezvoltare rurală pentru anii 2007-2013.*3) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 al Consiliului din 21.6.1999 privind asistenţa financiară comunitara destinată măsurilor de preaderare ce trebuie luate pentru dezvoltarea agriculturii şi zonelor rurale în ţările candidate din Europa Centrala şi de Est în perioada premergătoare aderării (JO L 161, 26.6.1999, p. 87), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 2008/2004 (JO L 349, 25.11.2004, p. 12).În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii speciale în aceasta privinta, ele urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de adoptare a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din anul 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).Articolul 30(1) Având în vedere ca Bulgaria a închis definitiv în vederea dezafectarii ulterioare - în conformitate cu angajamentele asumate - Unitatea 1 şi Unitatea 2 de la Centrala Nucleara Kozlodui, înainte de anul 2003, aceasta se angajează sa inchida definitiv Unitatea 3 şi Unitatea 4 de la aceasta centrala în anul 2006 şi să le dezafecteze ulterior.(2) În perioada 2007-2009, Comunitatea acorda Bulgariei asistenţa financiară pentru susţinerea eforturilor sale de dezafectare şi pentru compensarea efectelor închiderii şi dezafectarii unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui.Asistenţa urmează sa acopere, printre altele: măsuri de sustinere a dezafectarii unităţilor 1-4 ale Centralei Nucleare Kozlodui; măsuri pentru îmbunătăţirea mediului în concordanta cu acquis-ul; măsuri pentru modernizarea sectoarelor de producţie, transport şi distribuţie a energiei convenţionale din Bulgaria; măsuri pentru îmbunătăţirea eficientei energetice, îmbunătăţirea utilizării surselor regenerabile de energie şi pentru creşterea gradului de siguranţă în alimentarea cu energie.Pentru perioada 2007-2009, asistenţa se ridica la 210 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004) constând în credite de angajament care urmează să fie angajate în transe anuale egale în valoare de 70 MEUR (preţuri la nivelul anului 2004).Asistenţa, sau părţi ale acesteia, poate fi mobilizata sub forma de contribuţie a Comunităţii la Fondul internaţional de sprijin pentru dezafectarea Centralei Kozlodui, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.(3) Comisia poate adopta norme pentru punerea în aplicare a asistenţei prevăzute la alineatul (2).Normele sunt adoptate în conformitate cu Decizia Consiliului 1999/468/CE din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor pentru exercitarea competentelor de execuţie delegate Comisiei*2).*2) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.În acest scop, Comisia este sprijinita de un comitet. Articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE sunt aplicabile. Termenul prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de şase săptămâni. Comitetul îşi adopta regulamentul de procedura.Articolul 31(1) În primul an de la aderare, Uniunea acorda Bulgariei şi României asistenţa financiară provizorie, denumita în continuare "Facilitatea de tranzitie", în vederea dezvoltării şi intaririi capacităţii lor administrative şi judiciare de a pune în aplicare şi asigura respectarea legislaţiei comunitare şi pentru a promova schimbul de bune practici între parteneri. Aceasta asistenţa trebuie să finanteze proiecte de construcţie instituţională şi un număr limitat de mici investiţii dependente de cele dintâi.(2) Asistenţa trebuie să răspundă necesităţii continue de intarire a capacităţii instituţionale în anumite domenii prin acţiuni care nu pot fi finanţate de fondurile structurale sau de Fondul pentru Dezvoltare Rurală.(3) Pentru proiectele de înfrăţire între administraţiile publice în scopul construcţiei instituţionale continua să se aplice procedura cererii de oferte prin intermediul reţelei de puncte de contact din statele membre, astfel cum se prevede prin acordurile-cadru încheiate cu statele membre în vederea derulării asistenţei de preaderare.Creditele de angajament pentru Facilitatea de tranzitie pentru Bulgaria şi România, exprimate în preţuri la nivelul anului 2004, totalizează 82 MEUR în primul an după aderare şi au în vedere prioritati naţionale şi orizontale. Creditele de angajament se autorizeaza de către autoritatea bugetară în limitele perspectivei financiare.(4) Asistenţa acordată în temeiul Facilitatii de tranzitie se aloca şi se pune în aplicare în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 al Consiliului privind asistenţa economică acordată anumitor state din Europa Centrala şi de Est.Articolul 32(1) Se constituie prin prezentul Facilitatea Schengen şi pentru fluxurile de numerar, ca instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în perioada dintre data aderării şi sfârşitul anului 2009 în vederea finanţării acţiunilor la noile frontiere externe ale Uniunii, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi controlul frontierelor externe şi pentru a sprijini îmbunătăţirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetelor naţionale.(2) Pentru perioada 2007-2009, se acordă Bulgariei şi României următoarele sume (exprimate în preţuri la nivelul anului 2004), sub forma plăţii unor sume globale în cadrul Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar:
(3) Cel puţin 50% din alocarea pentru fiecare ţara în cadrul Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar se utilizează pentru sprijinirea Bulgariei şi a României în îndeplinirea obligaţiei acestora de a finanta acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen şi a controalelor la frontiera externa.(4) A douasprezecea parte din fiecare suma anuală se plăteşte Bulgariei şi României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de trei ani de la efectuarea primei plati. Bulgaria şi România prezintă, în cel mult şase luni de la data expirării acestui termen de trei ani, un raport cuprinzator privind utilizarea finala a sumelor globale în temeiul secţiunii Schengen a Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.(5) Comisia poate adopta orice dispoziţii tehnice necesare funcţionarii Facilitatii provizorii Schengen şi pentru fluxurile de numerar.Articolul 33(1) Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru acţiuni structurale care urmează să fie puse la dispoziţia Bulgariei şi a României pentru perioada de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009 sunt următoarele:
(2) În cursul perioadei de trei ani cuprinsă între anii 2007-2009, întinderea şi natura interventiilor cuprinse în totalul creditelor fixe pe tari se stabilesc în temeiul dispoziţiilor în vigoare la acea data aplicabile cheltuielilor pentru acţiuni structurale.Articolul 34(1) Suplimentar în raport cu regulamentele privind dezvoltarea rurală în vigoare la data aderării, dispoziţiile prevăzute de secţiunile I-III din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pentru perioada 2007-2009, iar dispoziţiile financiare speciale prevăzute de secţiunea IV din anexa VIII se aplică Bulgariei şi României pe parcursul perioadei de programare 2007-2013.(2) Fără a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament pentru dezvoltarea rurală din cadrul FEOGA Secţiunea Garantare pentru Bulgaria şi România în cursul perioadei de trei ani 2007-2009 se ridica la suma de 3 041 MEUR (în preţuri la nivelul anului 2004).(3) În cazul în care este necesar, normele pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor anexei VIII se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999.(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, efectuează orice adaptari ale dispoziţiilor anexei VIII în cazurile necesare, în vederea asigurării coerentei cu regulamentele privind dezvoltarea rurală.Articolul 35Sumele prevăzute la articolele 30, 31, 32, 33 şi 34 sunt adaptate de către Comisie în fiecare an în funcţie de evoluţia preţurilor, ca parte a adaptarilor tehnice anuale ale perspectivei financiare.Titlul IV ALTE DISPOZIŢIIArticolul 36(1) În cazul în care, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, survin dificultăţi semnificative şi susceptibile sa persiste în orice sector al economiei sau care ar putea provoca deteriorarea serioasă a situaţiei economice într-un anumit domeniu, Bulgaria şi România pot solicita să fie autorizate sa adopte măsuri de protecţie în vederea remedierii situaţiei şi a adaptării sectorului în cauza la economia pieţei interne.În aceleaşi împrejurări, oricare actual stat membru poate solicita să fie autorizat sa adopte măsuri de protecţie în raport cu Bulgaria, cu România sau cu ambele state.(2) La cererea statului interesat, Comisia adopta, în procedura de urgenta, măsurile de protecţie pe care le considera necesare, arătând condiţiile şi modalităţile în care acestea trebuie puse în aplicare.În caz de dificultăţi economice serioase şi la cererea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăşte în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii însoţite de datele de fundamentare corespunzătoare. Măsurile astfel hotărâte sunt de imediata aplicare, ţin seama de interesele tuturor părţilor interesate şi nu pot determina efectuarea de controale la frontiere.(3) Măsurile autorizate în conformitate cu alineatul (2) pot include derogări de la normele Tratatului CE şi ale prezentului act, în măsura şi pentru termenele strict necesare pentru atingerea obiectivelor menţionate la alineatul (1). Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puţin funcţionarea pieţei interne.Articolul 37În cazul în care Bulgaria sau România nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate în contextul negocierilor de aderare, determinând o perturbare semnificativă a bunei funcţionari a pieţei interne, inclusiv orice angajamente asumate în cadrul politicilor sectoriale care privesc activităţi economice cu efecte transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbari, Comisia poate să adopte măsurile corespunzătoare până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă.Măsurile sunt proporţionale şi se acordă prioritate acelora dintre ele care perturba cel mai puţin funcţionarea pieţei interne şi, după caz, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Asemenea măsuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrangere disimulata a comerţului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar şi înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care angajamentul corespunzător este îndeplinit. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul de mai sus atât timp cat angajamentele corespunzătoare nu au fost îndeplinite. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în îndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării regulamentelor şi deciziilor europene prin care sunt stabilite măsurile de salvgardare şi tine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.Articolul 38În cazul în care, în Bulgaria sau în România, exista deficiente semnificative sau un risc iminent privind apariţia unor asemenea deficiente în transpunerea, stadiul aplicării sau asigurarea respectării deciziilor-cadru sau a oricăror altor angajamente, instrumente de cooperare şi decizii privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului penal în conformitate cu titlul VI al Tratatului UE, precum şi a directivelor şi regulamentelor privind recunoaşterea reciprocă în domeniul dreptului civil în conformitate cu titlul IV din Tratatul CE, Comisia poate să adopte, până la împlinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderării, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă şi după consultarea statelor membre, măsurile corespunzătoare şi sa precizeze condiţiile şi modalităţile în care aceste măsuri intră în vigoare.Măsurile pot lua forma suspendării provizorii a aplicării dispoziţiilor şi hotărârilor corespunzătoare în relaţiile dintre Bulgaria sau România şi oricare alt ori alte state membre, fără sa aducă atingere continuării cooperării judiciare strânse. Clauza de salvgardare poate fi invocată chiar înainte de aderare în temeiul concluziilor urmăririi îndeplinirii angajamentelor asumate în negocieri, iar măsurile adoptate intră în vigoare la data aderării, cu excepţia cazului în care acestea prevăd o dată ulterioară. Măsurile nu pot fi menţinute mai mult decât este strict necesar şi, în orice caz, sunt revocate la data la care deficientele sunt remediate. Măsurile pot fi totuşi aplicate dincolo de termenul prevăzut la alineatul (1) atât timp cat aceste deficiente subzistă. Ca răspuns la progresele realizate de noul stat membru în cauza în remedierea deficienţelor identificate, Comisia poate adapta în mod corespunzător măsurile luate, după consultarea statelor membre. Comisia informează Consiliul cu suficient timp înaintea revocării măsurilor de salvgardare şi tine seama întocmai de orice observaţii formulate în acest sens de către Consiliu.Articolul 39(1) În cazul în care, în temeiul urmăririi continue de către Comisie a îndeplinirii angajamentelor asumate de Bulgaria şi România în contextul negocierilor de aderare, şi în special în temeiul rapoartelor Comisiei în aceasta privinta, exista dovezi clare ca stadiul pregătirii pentru adoptarea şi aplicarea acquis-ului în Bulgaria sau România este de asemenea natura încât exista un risc semnificativ ca, într-un număr important de domenii, oricare dintre aceste state să fie în mod evident nepregatit sa îndeplinească obligaţiile care decurg din calitatea de membru la data aderării, 1 ianuarie 2007, Consiliul poate să hotărască în unanimitate, la recomandarea Comisiei, ca data aderării statului respectiv să fie amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei, poate să ia decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care sunt constatate deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a unuia sau a mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul I.(3) Fără a aduce atingere alineatului (1) şi sub rezerva dispoziţiilor articolului 37, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Comisiei şi după o evaluare amănunţită efectuată în toamna anului 2005 a progreselor realizate de România în domeniul politicii de concurenta, sa adopte decizia prevăzută la alineatul (1) cu privire la România în cazul în care se constata deficiente semnificative în îndeplinirea de către România a obligaţiilor asumate în temeiul Acordului european de asociere*1) sau a unuia ori mai multora dintre angajamentele şi cerinţele enumerate în anexa IX punctul II.*1) Acordul european de instituire a asocierii între Comunitatile Economice Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte (JO L 357, 31.12.1994, p. 2).(4) În cazul unei decizii adoptate în temeiul alineatelor (1), (2) sau (3), Consiliul hotărăşte de îndată, cu majoritate calificată, adaptarile prezentului act, inclusiv ale anexelor şi apendicelor acestuia, devenite absolut necesare ca urmare a deciziei de amânare.Articolul 40Pentru a nu afecta buna funcţionare a pieţei interne, punerea în aplicare a normelor de drept intern ale Bulgariei şi României în cursul perioadelor de tranzitie menţionate în anexele VI şi VII nu poate conduce la efectuarea de controale la frontiere între statele membre.Articolul 41În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia, de la regimul în vigoare în Bulgaria şi România la cel decurgând din aplicarea politicii agricole comune în condiţiile prevăzute prin prezentul act, asemenea măsuri sunt adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 25 alineatul (2) al Regulamentului (CE) nr. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comuna a pieţei în sectorul cerealelor*1) sau, după caz, de dispoziţiile corespunzătoare ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a pieţelor agricole ori a procedurii corespunzătoare stabilite prin legislaţia incidenţa.*1) JO L 270, 21.10.2003, p. 78.Măsurile tranzitorii prevăzute în prezentul articol pot fi adoptate într-un termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, după consultarea Parlamentului European, poate proroga acest termen.Măsurile tranzitorii referitoare la punerea în aplicare a instrumentelor privind politica agricolă comuna care nu sunt menţionate în prezentul act şi care sunt necesare ca urmare a aderării urmează să fie adoptate înainte de data aderării de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei sau, în cazul în care acestea aduc atingere unor instrumente adoptate iniţial de către Comisie, urmează să fie adoptate de către Comisie în conformitate cu procedura necesară pentru adoptarea instrumentelor în cauza.Articolul 42În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a sprijini tranzitia, de la regimul în vigoare în Bulgaria şi în România la cel decurgând din aplicarea normelor Uniunii în materie veterinara, fitosanitara şi a siguranţei alimentelor, asemenea măsuri se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura corespunzătoare prevăzută în legislaţia aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă în termen de trei ani de la data aderării, iar aplicarea lor este limitată la acest termen.Partea A CINCEA DISPOZIŢII PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A PREZENTULUI ACTTitlul I COMPUNEREA INSTITUŢIILOR ŞI ORGANISMELORArticolul 43Parlamentul European efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Articolul 44Consiliul efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Articolul 45Un resortisant al fiecărui nou stat membru este numit membru al Comisiei de la data aderării. Noii membri ai Comisiei sunt numiţi de către Consiliu, hotărând cu majoritate calificată şi de comun acord cu preşedintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European.Mandatul membrilor numiţi astfel încetează la aceeaşi dată cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.Articolul 46(1) Doi judecători sunt numiţi în cadrul Curţii de Justiţie şi doi judecători sunt numiţi în cadrul Tribunalului de Prima Instanţa.(2) Mandatul unuia dintre judecătorii Curţii de Justiţie numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 6 octombrie 2009. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 6 octombrie 2012.Mandatul unuia dintre judecătorii Tribunalului de Prima Instanţa numiţi în conformitate cu alineatul (1) încetează la 31 august 2007. Acest judecător este desemnat prin tragere la sorţi. Mandatul celuilalt judecător încetează la 31 august 2010.(3) Curtea de Justiţie efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Tribunalul de Prima Instanţa, de comun acord cu Curtea de Justiţie, efectuează în regulamentul sau de procedura adaptarile care se impun ca urmare a aderării.Regulamentele de procedura astfel adaptate necesita acordul Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată.(4) Pentru judecarea cauzelor pendinte la data aderării pe rolul instanţelor menţionate, pentru care procedura orala a început înainte de această dată, plenurile instanţelor sau camerele se întrunesc în aceeaşi compunere ca înainte de aderare şi aplica regulamentul de procedura în vigoare în ziua anterioară datei aderării.Articolul 47Curtea de Conturi se completează prin numirea a doi membri suplimentari pentru un mandat de şase ani.Articolul 48Comitetul Economic şi Social se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând diferitele componente sociale şi economice ale societăţii civile organizate din Bulgaria şi România. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.Articolul 49Comitetul Regiunilor se completează prin numirea a 27 de membri reprezentând organismele regionale şi locale din Bulgaria şi România, care fie deţin un mandat ales în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund politic în faţa unei adunări alese. Mandatul membrilor astfel numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.Articolul 50Adaptarile normelor comitetelor stabilite prin tratatele originare, precum şi ale regulamentelor de procedura ale acestora, impuse de aderare, se efectuează cat mai curând posibil după aderare.Articolul 51(1) Noii membri ai comitetelor, grupurilor sau ai altor organisme constituite prin tratate sau printr-un act al instituţiilor sunt numiţi în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute pentru numirea membrilor acestor comitete, grupuri sau altor organisme. Mandatul membrilor nou numiţi încetează simultan cu cel al membrilor aflaţi în funcţie la data aderării.(2) Componenta comitetelor sau grupurilor constituite prin tratate sau printr-un act al instituţiilor, având un număr de membri stabilit indiferent de numărul statelor membre, va fi reînnoită în totalitate după aderare, cu excepţia cazului în care mandatul membrilor actuali expira în anul următor aderării.Titlul II APLICABILITATEA ACTELOR INSTITUŢIILORArticolul 52De la data aderării, Bulgaria şi România sunt considerate destinatarele directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu condiţia ca aceste directive şi decizii sa fi fost adresate tuturor statelor membre actuale. Cu excepţia directivelor şi deciziilor care intră în vigoare în conformitate cu articolul 254 alineatele (1) şi (2) din Tratatul CE, se considera ca Bulgaria şi România au fost notificate cu privire la aceste directive şi decizii la data aderării.Articolul 53(1) Bulgaria şi România pun în aplicare măsurile necesare pentru a se conformă, de la data aderării, dispoziţiilor directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepţia cazului în care se prevede un alt termen în prezentul act. Acestea comunică măsurile respective Comisiei, până la data aderării cel târziu sau, după caz, până la termenul prevăzut în prezentul act.(2) În măsura în care modificările directivelor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, introduse prin prezentul act, necesita modificarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale actualelor state membre, actualele state membre aplica măsurile necesare pentru a se conformă directivelor modificate de la data aderării, cu excepţia cazului în care prezentul act prevede un alt termen. Acestea comunică măsurile respective Comisiei până la data aderării sau, după caz, până la termenul prevăzut de prezentul act.Articolul 54Actele cu putere de lege şi actele administrative destinate să asigure protecţia sănătăţii lucrătorilor şi a populaţiei pe teritoriul Bulgariei şi României împotriva pericolelor generate de radiatiile ionizante sunt comunicate Comisiei de către acele state în termen de trei luni de la data aderării, în conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA.Articolul 55La cererea motivată a Bulgariei sau a României, adresată Comisiei cel târziu la data aderării, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul originar a fost adoptat de Comisie, pot lua măsuri constând în derogări temporare de la actele instituţiilor adoptate între 1 octombrie 2004 şi data aderării. Măsurile sunt adoptate în conformitate cu regulile de vot aplicabile adoptării actului faţă de care este cerută o derogare temporară. În cazul în care derogarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.Articolul 56În cazul în care actele instituţiilor adoptate înainte de aderare impun adaptari ca urmare a aderării şi adaptarile necesare nu au fost prevăzute în prezentul act sau în anexele sale, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, sau Comisia, în cazul în care actul original a fost adoptat de Comisie, adopta în acest scop actele necesare. În cazul în care adaptarile sunt adoptate după aderare, acestea pot fi aplicate de la data aderării.Articolul 57Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, Consiliul adopta, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, măsurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului act.Articolul 58De la data aderării, textele actelor instituţiilor şi ale Băncii Centrale Europene, adoptate înainte de aderare şi redactate în limbile bulgara şi română de către Consiliu, de către Comisie sau de către Banca Centrala Europeană sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele redactate în limbile oficiale actuale. Acestea se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în cazul în care textele în limbile actuale au făcut obiectul unei astfel de publicari.Titlul III DISPOZIŢII FINALEArticolul 59Anexele I - IX şi apendicele anexate la prezentul act fac parte integrantă din acesta.Articolul 60Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României o copie certificată pentru conformitate a Tratatului privind Uniunea Europeană, a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, precum şi a tratatelor care le modifica sau le completează, inclusiv a Tratatului privind aderarea Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Tratatului privind aderarea Republicii Elene, a Tratatului privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Tratatului privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei, precum şi a Tratatului privind aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace, în limbile ceha, daneza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, olandeza, polona, portugheză, slovena, slovaca, spaniola şi suedeza.Textele acestor tratate, redactate în limbile bulgara şi română, se anexează la prezentul act. Aceste texte sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele tratatelor la care se face referire în primul paragraf, redactate în limbile actuale.Articolul 61O copie certificată pentru conformitate a acordurilor internaţionale depuse în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene se remite guvernelor Republicii Bulgaria şi României de către secretarul general.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 14/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA I PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IDocumente sursa: MD 140/4/04 REV 4 (AC 140/1/05 REV 1)Anexa ILista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din actul de aderare](1) Convenţia încheiată la 19 iunie 1980 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 266, 9.10.1980, p. 1)– Convenţia încheiată la 10 aprilie 1984 privind aderarea Republicii Elene la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 146, 31.5.1984, p. 1);– Primul Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind interpretarea de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 1);– Al doilea Protocol încheiat la 19 decembrie 1988 privind investirea Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene cu anumite competente de interpretare a Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 48, 20.2.1989, p. 17);– Convenţia încheiată la 18 mai 1992 privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980 (JO L 333, 18.11.1992, p. 1);– Convenţia încheiată la 29 noiembrie 1996 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale, deschisă spre semnare la Roma la 19 iunie 1980, precum şi la Primul şi Al doilea Protocol privind interpretarea acesteia de către Curtea de Justiţie (JO C 15, 15.1.1997, p. 10).(2) Convenţia încheiată la 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO L 225, 20.8.1990, p. 10);– Convenţia încheiată la 21 decembrie 1995 privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Convenţia privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 26, 31.1.1996, p. 1);– Protocolul încheiat la 25 mai 1999 pentru modificarea Convenţiei din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu adaptarea profiturilor întreprinderilor asociate (JO C 202, 16.7.1999, p. 1).(3) Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 49)– Protocolul la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 27 septembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 313, 23.10.1996, p. 2);– Protocolul privind interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 2);– Al doilea Protocol la Convenţia privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 221, 19.7.1997, p. 12).(4) Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiată la 26 iulie 1995, intemeiata pe dispoziţiile articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 2)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie, încheiat la 24 iulie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 299, 9.10.1996, p. 2);– Protocolul cu privire la privilegiile şi imunităţile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncţi şi ale angajaţilor Europol, încheiat la 19 iunie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi al articolului 41 alineatul (3) din Convenţia Europol (JO C 221, 19.7.1997, p. 2);– Protocolul de modificare a articolului 2 şi a anexei la Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiat la 30 noiembrie 200 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenţie (JO C 358, 13.12.2000, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol) şi a Protocolului cu privire la privilegiile şi imunităţile Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor adjuncţi şi ale angajaţilor Europol, încheiat la 28 noiembrie 2002 (JO C 312, 16.12.2002, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenţiei privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol), încheiat la 27 noiembrie 2003 în temeiul articolului 43 alineatul (1) din respectiva convenţie (JO C 2, 6.1.2004, p. 3).(5) Convenţia privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiată la 26 iulie 1995 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 316, 27.11.1995, p. 34)– Protocolul cu privire la interpretarea cu titlu preliminar de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, încheiat la 29 noiembrie 1996 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 151, 20.5.1997, p. 16);– Protocolul cu privire la domeniul de aplicare al notiunii de spalare a produselor rezultate din săvârşirea de infracţiuni în cadrul Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale, precum şi cu privire la includerea numărului de înmatriculare al mijloacelor de transport în cadrul convenţiei, încheiat la 12 martie 1999 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 91, 31.3.1999, p. 2);– Protocolul de modificare a Convenţiei privind utilizarea tehnologiei informaţiilor de către serviciile vamale în sensul constituirii unei baze de date pentru identificarea dosarelor vamale, încheiat la 8 mai 2003 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 139, 13.6.2003, p. 2).(6) Convenţia cu privire la combaterea actelor de corupţie care implica funcţionari ai Comunităţilor Europene sau funcţionari ai statelor membre ale Uniunii Europene, încheiată la 26 mai 1997 în temeiul articolului K.3 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 195, 25.6.1997, p. 2)(7) Convenţia cu privire la asistenţa reciprocă şi cooperarea între administraţiile vamale, încheiată la 18 decembrie 1997 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (J OC 24, 23.1.1998, p. 2)(8) Convenţia cu privire la decăderea din dreptul de a conduce autovehicule, încheiată la 17 iunie 1998 în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 216, 10.7.1998, p. 2)(9) Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptată de către Consiliu la 29 mai 2000 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 197, 12.7.2000, p. 3)– Protocolul la Convenţia cu privire la asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, adoptat de către Consiliu la 16 octombrie 2001 în temeiul articolului 34 din Tratatul privind Uniunea Europeană (JO C 326, 21.11.2001, p. 2).NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 15/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IIDocumente sursa: MD 141/6/04 REV 6 (AC 141/1/05 REV 1)Anexa IILista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta integrat în cadrul Uniunii Europene, şi ale actelor adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din actul de aderare](1) Acordul între guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, al Republicii Federale Germania şi al Republicii Franceze privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985*1).*1) JO L 239, 22.9.2000, p. 13(2) Următoarele dispoziţii ale Convenţiei semnate la Schengen la 19 iunie 1990*2) de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, Actul final al acestei convenţii şi declaraţiile comune care fac trimitere la aceasta, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:*2) JO L 239, 22.9.2000, p. 19, convenţie astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 871/2004 (JO L 162, 30.4.2004, p. 29).Articolul 1, în măsura în care se referă la dispoziţiile prezentului alineat; articolele 3-7, cu excepţia articolul 5 alineatul (1) litera (d); articolul 13; articolele 26 şi 27; articolul 39; articolele 44-59; articolele 61-63; articolele 65-69; articolele 71-73; articolele 75 şi 76; articolul 82; articolul 91; articolele 126-130, în măsura în care se referă la dispoziţiile prezentului alineat şi articolul 136; declaraţiile comune 1 şi 3 din Actul final.(3) Următoarele dispoziţii ale acordurilor de aderare la Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, actele finale ale acestora şi declaraţiile aferente, astfel cum au fost modificate de unele dintre actele enumerate în alineatul 8 de mai jos:(a) Acordul privind aderarea Republicii Italiene, semnat la 27 noiembrie 1990:– articolul 4;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;(b) Acordul privind aderarea Regatului Spaniei, semnat la 25 iunie 1991:– articolul 4;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;– Declaraţia 2 din partea III a Actului final;(c) Acordul privind aderarea Republicii Portugheze, semnat la 25 iunie 1991:– articolele 4, 5 şi 6;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;(d) Acordul privind aderarea Republicii Elene, semnat la 6 noiembrie 1992:– articolele 3, 4 şi 5;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;– Declaraţia 2 din partea III a Actului final;(e) Acordul privind aderarea Republicii Austria, semnat la 28 aprilie 1995:– articolul 4;– Declaraţia comuna 1 din partea II a Actului final;(f) Acordul privind aderarea Regatului Danemarcei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolul 4, articolul 5 alineatul 2 şi articolul 6;– Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final;(g) Acordul privind aderarea Republicii Finlanda, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 şi 5;– Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final;– Declaraţia Guvernului Republicii Finlanda privind Insulele Aland din partea III a Actului final;(h) Acordul privind aderarea Regatului Suediei, semnat la 19 decembrie 1996:– articolele 4 şi 5;– Declaraţiile comune 1 şi 3 din partea II a Actului final.(4) Următoarele acorduri încheiate de către Consiliu în conformitate cu articolul 6 din Protocolul Schengen:– Acordul încheiat la 18 mai 1999 între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urma la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen, inclusiv a anexelor Actului final, declaraţiilor şi schimburilor de scrisori alăturate acestuia*1), aprobat prin Decizia Consiliului 1999/439/CE *2);*1) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.*2) JO L 176, 10.7.1999, p. 35– Acordul încheiat la 30 iunie 1999 între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Irlanda şi Regatul Norvegiei cu privire la definirea drepturilor şi obligaţiilor în raporturile dintre Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de o parte, şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei, pe de alta, în materia acquis-ului Schengen care se aplică acestor state*3), aprobat prin Decizia Consiliului 2000/29/CE *4);*3) JO L 15, 20.1.2000, p. 2.*4) JO L 15, 20.1.2000, p. 1.– Acordul semnat la 25 octombrie 2004 între Consiliul Uniunii Europene şi Confederatia Elvetiana privind asocierea Confederatiei Elvetiene la transpunerea, punerea în aplicare şi dezvoltarea acquis-ului Schengen*5).*5) Atât timp cat acest acord nu este încă încheiat, atât timp cat se aplică provizoriu.(5) Dispoziţiile următoarelor decizii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, modificate de unele dintre actele enumerate la alineatul (8) de mai jos:SCH/Com-ex (93) 10 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind declaraţiile ministrilor şi secretarilor de statSCH/Com-ex (93) 14 Decizia Comitetului Executiv din 14 decembrie 1993 privind îmbunătăţirea practicii cooperării judiciare în materia combaterii traficului de droguriSCH/Com-ex (94) 16 rev. Decizia Comitetului Executiv din 21 noiembrie 1994 privind achiziţionarea stampilelor comune de intrare şi ieşireSCH/Com-ex (94) 28 rev. Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind certificatul de autorizare a transportului de droguri şi substanţe psihotrope, prevăzut la articolul 75SCH/Com-ex (94) 29 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 22 decembrie 1994 privind intrarea în vigoare a Convenţiei de punere în aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990SCH/Com-ex (95) 21 Decizia Comitetului Executiv din 20 decembrie 1995 privind schimbul rapid, între statele Schengen, de date statistice şi concrete privind eventuale disfunctii la frontierele externeSCH/Com-ex (98) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 21 aprilie 1998 privind activităţile Grupului Operativ, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului 2 de mai susSCH/Com-ex (98) 26 def. Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind înfiinţarea Comitetului permanent pentru evaluarea şi punerea în aplicare a dispoziţiilor SchengenSCH/Com-ex (98) 35 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998 privind transmiterea Manualului comun statelor candidate la UESCH/Com-ex (98) 37 def. 2 Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegale, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 51 rev. 3 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind cooperarea politieneasca transfrontaliera în materia prevenirii şi depistarii infracţiunilorSCH/Com-ex (98) 52 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind Brosura cu privire la cooperarea politieneasca transfrontaliera, în măsura în care aceasta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai susSCH/Com-ex (98) 57 Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind introducerea unui formular armonizat pentru invitaţii, declaraţii de garanţie şi atestări de cazareSCH/Com-ex (98) 59 rev. Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998 privind detasarea coordonata a consilierilor în materie de documenteSCH/Com-ex (99) 1 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind normele în materie de stupefianteSCH/Com-ex (99) 6 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind acquis-ul Schengen în materie de telecomunicaţiiSCH/Com-ex (99) 7 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind ofiţerii de legăturăSCH/Com-ex (99) 8 rev. 2 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilorSCH/Com-ex (99) 10 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind traficul ilegal de arme de focSCH/Com-ex (99) 13 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind versiunile definitive ale Manualului comun şi ale Instrucţiunilor consulare comune:– anexele 1-3, 7, 8 şi 15 ale Instrucţiunilor consulare comune;– Manualul comun, în măsura în care acesta se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus, inclusiv anexele 1, 5, 5A, 6, 10 şi 13;SCH/Com-ex (99) 18 Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999 privind îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti în materie de prevenire şi depistare a infracţiunilor.(6) Următoarele declaraţii ale Comitetului Executiv instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus:SCH/Com-ex (96) decl. 6 rev. 2 Declaraţia Comitetului Executiv din 26 iunie 1996 privind extrădareaSCH/Com-ex (97) decl. 13 rev. 2 Declaraţia Comitetului Executiv din 9 februarie 1998 privind rapirea de minori.(7) Următoarele decizii ale Grupului Central instituit prin Convenţia semnată la Schengen la 19 iunie 1990 de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, în măsura în care acestea se referă la dispoziţiile alineatului (2) de mai sus:SCH/C (98) 117 Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998 privind adoptarea unor măsuri de combatere a imigrarii ilegaleSCH/C (99) 25 Decizia Grupului Central din 22 martie 1999 privind principiile generale care reglementează plata informatorilor.(8) Următoarele acte întemeiate pe acquis-ul Schengen sau conexe în alt mod acestuia:Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 din 29 mai 1995 de instituire a modelului uniform de viza (JO L 164, 14.7.1995, p. 1)Decizia Consiliului 1999/307/CE din 1 mai 1999 de stabilire a modalităţilor de integrare a Secretariatului Schengen în cadrul Secretariatul General al Consiliului (JO L 119, 7.5.1999, p. 49)Decizia Consiliului 1999/435/CE din 20 mai 1999 privind definirea acquis-ului Schengen în scopul stabilirii, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare din dispoziţiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 1)Decizia Consiliului 1999/436/CE din 20 mai 1999 de stabilire, în conformitate cu dispoziţiile relevante din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi din Tratatul privind Uniunea Europeană, a temeiului juridic pentru fiecare dintre dispoziţiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 17)Decizia Consiliului 1999/437/CE din 17 mai 1999 privind anumite modalităţi de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene şi Republica Islanda şi Regatul Norvegiei în ceea ce priveşte asocierea acestor doua state la punerea în aplicare, asigurarea respectării şi dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31)Decizia Consiliului 1999/848/CE din 13 decembrie 1999 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pe teritoriul Greciei (JO L 327, 21.12.1999, p. 58)Decizia Consiliului 2000/365/CE din 29 mai 2000 privind cererea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43)Decizia Consiliului 2000/586/JAI din 28 septembrie 2000 de instituire a unei proceduri de modificare a articolului 40 alineatele (4) şi (5), a articolului 41 alineatul (7) şi a articolului 65 alineatul (2) din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele externe comune (JO L 248, 3.10.2000, p. 1)Decizia Consiliului 2000/751/CE din 30 noiembrie 2000 privind declasificarea anumitor părţi din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 303, 2.12.2000, p. 29)Decizia Consiliului 2000/777/CE din 1 decembrie 2000 privind punerea în aplicare a acquis-ului Schengen pe teritoriul Danemarcei, Finlandei, Suediei, precum şi pe teritoriul Islandei şi Norvegiei (JO L 309, 9.10.2000, p. 24)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 539/2001 din 15 martie 2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti sunt scutiţi de aceasta obligaţie (JO L 81, 21.3.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului nr. 789/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuţie în ceea ce priveşte anumite norme metodologice şi proceduri de examinare a cererilor de viza (JO L 116, 26..2001, p. 2)Regulamentul Consiliului nr. 790/2001/CE din 24 aprilie 2001 care rezerva Consiliului competentele de execuţie în ceea ce priveşte anumite norme metodologice şi proceduri de realizare a controlului şi supravegherii frontierelor (JO L 116, 26.4.2001, p. 5)Decizia Consiliului 2001/329/CE din 24 aprilie 2001 de actualizare a părţii VI şi a anexelor 3, 6 şi 13 la Instrucţiunile consulare comune şi a anexelor 5(a), 6(a) şi 8 la Manualul comun (JO L 116, 26.4.2001, p. 32), în măsura în care aceasta se referă la anexa 3 la Instrucţiunile consulare comune şi la anexa 5(a) la Manualul comunDirectiva Consiliului 2001/51/CE din 28 iunie 2001 de completare a dispoziţiilor articolului 26 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 187, 10.7.2001, p. 45)Decizia Consiliului 2001/886/JAI din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2414/2001 din 7 decembrie 2001 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti sunt scutiţi de aceasta obligaţie (JO L 327, 12.12.2001, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2424/2001 din 6 decembrie 2001 privind dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen din a doua generaţie (SIS II) (JO L 328, 13.12.2001, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 333/2002 din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de către statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 334/2002 din 18 februarie 2002 de modificare a Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1683/95 de instituire a unui model uniform de viza (JO L 53, 23.2.2002, p. 7)Decizia Consiliului 2002/192/CE din 28 februarie 2002 privind cererea Irlandei de a participa la punerea în aplicare a unora dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20)Decizia Consiliului 2002/352/CE din 25 aprilie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 123, 9.5.2002, p. 47)Decizia Consiliului 2002/353/CE din 25 aprilie 2002 privind declasificarea părţii II din Manualul comun adoptat de Comitetul Executiv instituit prin Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 (JO L 123, 9.5.2002, p. 49)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de şedere pentru resortisantii ţărilor terţe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1)Decizia Consiliului 2002/587/CE din 12 iulie 2002 privind revizuirea Manualului comun (JO L 187, 16.7.2002, p. 50)Decizia-cadru a Consiliului 2002/946/JAI din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrării, tranzitului şi şederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 1)Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002 de definire a facilitării intrării, tranzitului şi şederii neautorizate (JO L 328, 5.12.2002, p. 17)Decizia Consiliului 2003/170/JAI din 27 februarie 2003 privind utilizarea în comun a ofiţerilor de legătură trimişi în străinătate de instituţiile de aplicare a legii ale statelor membre (JO L 67, 12.3.2003, p. 27)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 453/2003 din 6 martie 2003 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină viza pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanti sunt scutiţi de aceasta obligaţie (JO L 69, 13.3.2003, p. 10)Decizia Consiliului 2003/725/JAI din 2 octombrie 2003 de modificare a dispoziţiilor articolului 40 alineatele (1) şi (7) din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune (JO L 260, 11.10.2003, p. 37)Directiva Consiliului 2003/110/CE din 25 noiembrie 2003 privind sprijinul în cazurile de tranzit în scopul expulzării pe calea aerului (JO L 321, 6.12.2003, p. 26)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 377/2004 din 19 februarie 2004 de constituire a reţelei de ofiţeri de legătură în materie de imigrare (JO L 64, 2.3.2004, p. 1)Decizia Consiliului 2004/466/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun în sensul prevederii efectuării controalelor de frontieră specializate privind minorii însoţiţi (JO L 157, 30.4.2004, p. 136)Directiva Consiliului 2004/82/CE din 29 aprilie 2004 privind obligaţia transportatorilor de a comunică date privind pasagerii (JO L 261, 6.8.2004, p. 24)Decizia Consiliului 2004/573/CE din 29 aprilie 2004 privind organizarea de zboruri comune pentru expulzarea de pe teritoriul a doua sau mai multe state membre a resortisantilor ţărilor terţe care fac obiectul măsurilor individuale de expulzare (JO L 261, 6.8.2004, p. 28)Decizia Consiliului 2004/574/CE din 29 aprilie 2004 de modificare a Manualului comun (JO L 261, 6.8.2004, p. 36)Decizia Consiliului 2004/512/CE din 8 iunie 2004 de constituire a Sistemului de Informaţii privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 de constituire a Agenţiei europene pentru gestionarea cooperării operative la frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 349, 25.11.2004, p. 1)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2133/2004 din 13 decembrie 2004 privind obligaţia autorităţilor competente ale statelor membre de a ştampila cu regularitate documentele de călătorie ale resortisantilor ţărilor terţe în momentul trecerii de către aceştia a frontierelor externe ale statelor membre, precum şi de modificare a dispoziţiilor Convenţiei pentru aplicarea Acordului Schengen şi a Manualului comun adoptat în acest scop (JO L 369, 16.12.2004, p. 5)Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2252/2004 din 13 decembrie 2004 privind standardele referitoare la elementele de securitate şi datele biometrice cuprinse în pasapoartele şi documentele de călătorie eliberate de statele membre (JO L 385, 29.12.2004, p. 1)NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 16/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA III.Documente sursa:
Anexa IIILista menţionată la articolul 19 din actul de aderare: adaptarile actelor adoptate de instituţii624071. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALEDREPTURILE DE PROPRIETATE INDUSTRIALAI. MARCA DE COMERŢ COMUNITARA31994 R 0040: Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca de comerţ comunitara (JO L II, 14.1.1994, p. 1), modificat prin:– 31994 R 3288: Regulamentul (CE) nr. 3288/94 al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 349, 31.12.1994, p. 83);– 32003 R 0807: Regulamentul (CE) nr. 807/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1653: Regulamentul (CE) nr. 1653/2003 al Consiliului din 18.6.2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 36);– 32003 R 1992: Regulamentul (CE) nr. 1992/2003 al Consiliului din 27.10.2003 (JO L 296, 14.11.2003, p. 1);– 32004 R 0422: Regulamentul (CE) nr. 422/2004 al Consiliului din 19.2.2004 (JO L 70, 9.3.2004, p. 1).La articolul 159a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), o marca de comerţ comunitara înregistrată sau solicitată în conformitate cu prezentul regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.II. CERTIFICATELE SUPLIMENTARE DE PROTECŢIE(1) 31992 R 1768: Regulamentul (CEE) nr. 1768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente (JO L 182, 2.7.1992, p. 1), modificat prin:– 11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) La articolul 19a se adauga următorul text:(k) oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca, pentru obţinerea acestui certificat, cererea să fie depusa în termen de şase luni de la data aderării;(l) oricărui medicament protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca medicament a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b) La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.(2) 31996 R 1610: Regulamentul (CE) nr. 1610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind crearea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produsele fito-farmaceutice (JO L 198, 8.8.1996, p. 30), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) La articolul 19a se adauga următorul text:(k) oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în Bulgaria, cu condiţia ca cererea pentru obţinerea certificatului să fie depusa în termen de şase luni de la data aderării;(l) oricărui produs fito-farmaceutic protejat printr-un brevet valabil şi a cărui prima autorizare de introducere pe piaţa ca produs fito-farmaceutic a fost obţinută după 1 ianuarie 2000 îi poate fi acordat un certificat în România. În cazurile în care perioada prevăzută la articolul 7 alineatul (1) a expirat, solicitarea unui certificat este posibila în termen de şase luni, care începe să curgă cel târziu de la data aderării.(b) La articolul 20, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Prezentul regulament se aplică certificatelor suplimentare de protecţie acordate în conformitate cu legislaţia interna a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei înainte de respectivele date de aderare.III. DESENELE ŞI MODELELE INDUSTRIALE COMUNITARE32002 R 0006: Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare (JO L 3, 5.1.2002, p. 1), modificat prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).La articolul 110a, alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) De la data aderării Bulgariei, a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a României, a Sloveniei şi a Slovaciei (denumite în continuare "noi state membre"), un desen sau model industrial comunitar protejat sau solicitat în conformitate cu acest regulament înaintea respectivelor date de aderare se extinde la teritoriul acestor state membre pentru a avea acelaşi efect în întreaga Comunitate.2. AGRICULTURA(1) 31989 R 1576: Regulamentul (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului din 29 mai 1989 de stabilire a normelor generale cu privire la definirea, descrierea şi prezentarea băuturilor spirtoase (JO L 160, 12.6.1989, p. 1), modificat prin:– 31992 R 3280: Regulamentul (CEE) nr. 3280/92 al Consiliului din 9.11.1992 (JO L 327, 13.11.1992, p. 3);– 31994 R 3378: Regulamentul (CE) nr. 3378/94 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22.12.1994 (JO L 366, 31.12.1994, p. 1);– 11994 N: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei (JO C 241, 29.8.1994, p. 21);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a) La articolul 1 alineatul (4), punctul (i), se adauga următoarele dispoziţii:(5) Denumirea "rachiu din fructe" poate fi înlocuită prin denumirea "Palinca" numai pentru băutura spirtoasa produsă în România.(b) La Anexa II, se adaugă următoarele denumiri geografice:– la punctul (4): "Vinars Tarnave", "Vinars Vaslui", "Vinars Murfatlar", "Vinars Vrancea", "Vinars Segarcea";– la punctul (6): 
(5) 31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a modalităţilor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind schema de prime, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat grupurilor de producători din sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.6.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.8.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).Anexa I se înlocuieşte cu următorul text: ANEXA IPROCENTELE PRAGURILOR DE GARANTARE PENTRU FIECARE STAT MEMBRU SAU REGIUNE SPECIFICĂPENTRU RECUNOAŞTEREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI
(6) 31999 R 1493: Regulamentul nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieţei în sectorul vitivinicol (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat prin:– 32000 R 1622: Regulamentul (CE) nr. 1622/2000 al Comisiei din 24.7.2000 (JO L 194, 31.7.2000, p. 1);– 32000 R 2826: Regulamentul (CE) nr. 2826/2000 al Consiliului din 19.12.2000 (JO L 328, 23.12.2000, p. 2);– 32001 R 2585: Regulamentul (CE) nr. 2585/2001 al Consiliului din 19.12.2001 (JO L 345, 29.12.2001, p. 10);– 32003 R 0806: Regulamentul (CE) nr. 806/2003 al Consiliului din 14.4.2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 1);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).(a) La articolul 6 se adaugă următoarele dispoziţii:(5) Pentru Bulgaria şi România, se acordă, de la data aderării, drepturi de plantare nou create pentru producţia v.c.p.r.d totalizand 1,5% din suprafaţa viticolă totală, totalizand 2302,5 hectare pentru Bulgaria şi 2830,5 hectare pentru România. Aceste drepturi se acordă unei rezerve naţionale căreia i se aplică articolul 5.(b) La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (2), se adaugă următorul text:(g) în România, în zona Podisul Transilvaniei(c) La anexa III (zonele vitivinicole), ultima propozitie de la punctul (3) se înlocuieşte cu următorul text:(d) în Slovacia, regiunea Tokay.(e) în România, suprafeţele vitivinicole care nu sunt incluse la punctele (2) litera (g) sau (5) litera (f).(d) La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (5), se adauga următorul text:(e) în Bulgaria, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dunavska Ravnina (traducere în limba bulgara), Cernomorski Raion (traducere în limba bulgara), Rozova Dolina (traducere în limba bulgara)(f) în România, suprafeţele viticole din următoarele regiuni: Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Severinului şi Plaiurile Drancei, Colinele Dobrogei, Terasele Dunării, regiunea vitivinicolă sudica, inclusiv zonele nisipoase şi alte regiuni favorabile(e) La anexa III (zonele vitivinicole) punctul (6), se adaugă următorul text:În Bulgaria, zona vitivinicolă C III a) cuprinde suprafeţele viticole care nu sunt incluse la punctul (5) litera (e)(f) La anexa V partea D.3, se adaugă următorul text:şi în România.(7) 32000 R 1673: Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea a pieţelor în sectorul inului şi canepei pentru fibre (JO L 193, 29.7.2000, p. 16), modificat de:– 32002 R 0651: Regulamentul (CE) nr. 651/2002 al Comisiei din 16.4.2002 (JO L 101, 17.4.2002, p. 3);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1);– 32004 R 0393: Regulamentul (CE) nr. 393/2004 al Consiliului din 24.2.2004 (JO L 65, 3.3.2004, p. 4).(a) Articolul 3 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) O cantitate maximă garantată de 80 878 tone pe an de piaţa este stabilită pentru fibre de în lungi şi împărţită între toate statele membre drept cantităţi naţionale garantate. Această cantitate este distribuită după cum urmează:– 13 800 tone pentru Belgia;– 13 tone pentru Bulgaria;– 1 923 tone pentru Republica Ceha;– 300 tone pentru Germania;– 30 tone pentru Estonia;– 50 tone pentru Spania;– 55 800 tone pentru Franţa;– 360 tone pentru Letonia;– 2 263 tone pentru Lituania;– 4 800 tone pentru ţările de Jos;– 150 tone pentru Austria;– 924 tone pentru Polonia;– 50 tone pentru Portugalia;– 42 tone pentru România;– 73 tone pentru Slovacia;– 200 tone pentru Finlanda;– 50 tone pentru Suedia;– 50 tone pentru Regatul Unit."(b) La articolul 3 alineatul (2), paragraful introductiv şi litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:(2) O cantitate maxima garantată de 147 265 tone pe an de piaţa este stabilită pentru fibre de în scurte şi fibre de canepa, pentru care se poate acorda sprijin. Aceasta cantitate este repartizata sub forma:(a) cantităţilor naţionale garantate pentru următoarele state membre:– 10 350 tone pentru Belgia;– 48 tone pentru Bulgaria;– 2 866 tone pentru Republica Ceha;– 12 800 tone pentru Germania;– 42 tone pentru Estonia;– 20 000 tone pentru Spania;– 61 350 tone pentru Franţa;– 1 313 tone pentru Letonia;– 3 463 tone pentru Lituania;– 2 061 tone pentru Ungaria;– 5 550 tone pentru Ţările de Jos;– 2 500 tone pentru Austria;– 462 tone pentru Polonia;– 1 750 tone pentru Portugalia;– 921 tone pentru România;– 189 tone pentru Slovacia;– 2 250 tone pentru Finlanda;– 2 250 tone pentru Suedia;– 12 100 tone pentru Regatul Unit.Cu toate acestea, cantitatea naţionala garantată stabilită pentru Ungaria se referă doar la fibrele de canepa.(8) 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (JO L 5, 9.1.2004, p. 8;– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (JO L 91, 30.3.2004, p. 1;– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1;– 32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(a) Articolul 2 litera (g) se înlocuieşte cu următorul text:(g) "noi state membre" înseamnă Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia.(b) La articolul 5 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, Bulgaria şi România asigura ca terenul care a fost utilizat drept pasune permanenta la 1 ianuarie 2007 este menţinut ca pasune permanenta.(c) La articolul 54 alineatul (2), la sfârşitul primului paragraf se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, data prevăzută pentru cererile de sprijin pe suprafaţa este 30 iunie 2005.(d) La articolul 71g se adaugă următorul text:(9) Pentru Bulgaria şi România:(a) perioada de referinţa de trei ani menţionată la alineatul (2) este 2002 - 2004;(b) anul menţionat la alineatul (3) litera (a) este 2004;(c) în primul paragraf al alineatului (4), referirea la anii 2004 şi 2005 se face la anii 2005 şi 2006, iar referirea la anul 2004 se face la anul 2005.(e) La articolul 71h se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România referirea la 30 iunie 2003 se face la 30 iunie 2005.(f) Articolul 74 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Sprijinul se acordă pentru suprafeţele de baza naţionale în zonele de producţie traditionale enumerate în anexa X.Suprafaţa de baza este după cum urmează:
(g) Articolul 78 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Se instituie o suprafaţa maxima garantată de 1 648 000 ha pentru care poate fi acordat sprijin.(h) Articolul 80 alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Sprijinul este după cum urmează, în funcție de producțiile din statele membre în cauză:
(i) Articolul 81 se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 81SuprafețeSe stabilește prin prezentul o suprafață națională de bază. Cu toate acestea, pentru Franța se stabilesc două suprafețe de bază. Aceste suprafețe de bază sunt după cum urmează:
Un stat membru poate subîmpărţi suprafaţa sau suprafeţele sale de bază în subdiviziuni, pe baza unor criterii obiective.(j) Articolul 84 se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 84Suprafeţe(1) Un stat membru acordă ajutorul comunitar până la limita unui plafon calculat prin înmulţirea numărului de hectare ale SNG, stabilită la alineatul (3), cu valoarea medie de 120,75 EUR.(2) Se instituie prin prezentul o suprafaţă maximă garantată de 829.229 ha.(3) Suprafaţa maximă garantată menţionată la alineatul (2) se împarte în următoarele SNG:
(4) Un stat membru îşi poate împărţi SNG în subdiviziuni ale suprafeţei de bază, pe baza unor criterii obiective, în special la nivel regional sau în funcţie de producţie.(k) La articolul 95 alineatul (4) se adauga următoarele paragrafe:Pentru Bulgaria şi România, cantităţile totale menţionate la primul paragraf sunt stabilite în tabelul (f) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului şi sunt revizuite în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) al saselea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului.Pentru Bulgaria şi România, perioada de 12 luni menţionată la primul paragraf este cea a anului 2006/2007.(l) La articolul 103 alineatul (2), se adauga următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România condiţiile pentru aplicarea prezentului alineat sunt ca schema unica de plată pe suprafaţa se aplică în 2007 şi ca s-a optat pentru aplicarea articolului 66.(m) Articolul 105 alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Un supliment la plata pe suprafață de:– 291 EUR/ha pentru anul de piață 2005/2006;– 285 EUR/ha pentru anul de piață 2006/2007 și în anii următori, se plătește pentru suprafața cultivată cu grâu dur în zonele tradiționale de producție enumerate în anexa X, în următoarelor limite:
(n) La articolul 108 alineatul (2) se adaugă următorul text:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, cererile de plată nu pot fi făcute în ce priveşte terenurile care, la 30 iunie 2005, au fost utilizate drept păşuni permanente, pentru culturi permanente sau copaci ori au fost utilizate în scopuri neagricole.(o) Articolul 110c alineatul (1) se înlocuieşte cu următorul text:(1) Se instituie o suprafaţa de baza naţionala pentru:– Bulgaria: 10 237 ha;– Grecia: 370 000 ha;– Spania: 70 000 ha;– Portugalia: 360 ha.(p) Articolul 110c alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Valoarea ajutorului eligibil pe hectar este în:– Bulgaria: 263 EUR;– Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare şi 342,85 EUR pentru restul de 70 000 de hectare;– Spania: EUR 1 039;– Portugalia: EUR 556.(q) Articolul 116 alineatul (4) se înlocuieşte cu următorul text:(4) Se aplică următoarele plafoane:
(r) Articolul 123 alineatul (8) se înlocuieşte cu următorul text:(8) Se aplică următoarele plafoane regionale:
(s) Articolul 126 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:(5) Se aplică următoarele plafoane naționale:
(t) La articolul 130 alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:Pentru noile state membre, plafoanele naționale sunt cele menționate în tabelul următor:
(u) La articolul 143a se adaugă următorul alineat:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România plăţile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar de cresteri exprimate în procentaje din nivelul aplicabil la acel moment pentru asemenea plati în Comunitate, nivel stabilit la 30 aprilie 2004:– 25% în 2007;– 30% în 2008;– 35% în 2009;– 40% în 2010;– 50% în 2011;– 60% în 2012;– 70% în 2013;– 80% în 2014;– 90% în 2015;– 100% începând cu 2016.(v) La articolul 143b alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, suprafaţa agricolă inclusă în schema unica de plată pe suprafaţa reprezintă partea din suprafaţa agricolă utilizata a acestora care este menţinută în bune condiţii agricole, indiferent dacă exista producţie sau nu, în cazul în care a fost ajustata în mod adecvat, în conformitate cu criteriile obiective care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.(w) Articolul 143b alineatul (9) se înlocuieşte cu următorul text:(9) Pentru oricare nou stat membru, schema unica de plată pe suprafaţa este valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2006, cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea noului stat membru. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, schema unica de plată pe suprafaţa va fi valabilă pentru o perioadă de aplicare până la sfârşitul anului 2009 cu posibilitatea de reinnoire de doua ori cu câte un an la cererea acestora. Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (11), orice nou stat membru, poate decide încetarea aplicării schemei la sfârşitul primului sau al celui de-al doilea an din perioada de aplicare având în vedere aplicarea schemei unice de plată pe ferma. Noile state membre notifica Comisiei intenţia lor de a inceta aplicarea schemei menţionate până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.(x) La articolul 143b alineatul (11), se adaugă următorul paragraf:Pentru Bulgaria şi România, până la sfârşitul perioadei de 5 ani de aplicare a schemei unice de plată (respectiv 2011), se aplică nivelul procentual stabilit de al doilea alineat din articolul 143a. Dacă aplicarea schemei unice de plată pe suprafaţa este prelungită după această dată, în temeiul unei decizii luate în conformitate cu punctul (b), nivelul procentual stabilit la al doilea alineat din articolul 143a pentru anul 2011 se aplică până la sfârşitul ultimului an de aplicare a schemei unice de plată pe suprafaţa.(y) Alineatul (2) al articolului 143c se înlocuieşte cu următorul text:(2) Noile state membre au posibilitatea, cu condiţia autorizării de către Comisie, sa completeze orice plati directe până la:(a) în ceea ce priveşte toate plăţile directe, 55 % din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite 30 aprilie 2004 în anul 2004, 60 % în anul 2005 şi 65 % în anul 2006, iar începând din anul 2007 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la articolul 143a în anul în cauza. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele dispoziţii: 55% din nivelul plăţilor directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2007, 60% în anul 2008 şi 65% în anul 2009, iar începând din anul 2010 până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menţionat la alineatul al doilea din articolul 143a în anul în cauza. Cu toate acestea, Republica Ceha poate completa plăţile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100% din nivelul plăţilor directe din Comunitate, în compunerea acesteia de la 30 aprilie 2004. Cu toate acestea, pentru plăţile directe menţionate la capitolul 7 din titlul IV din prezentul regulament se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2004, 90% în anul 2005, 95% în anul 2006 şi 100% începând din anul 2007. În ceea ce priveşte Bulgaria şi România, se aplică următoarele nivele maxime: 85% în anul 2007, 90% în anul 2008, 95% în anul 2009 şi 100% începând din anul 2010,sau(b) (i) în ceea ce priveşte plăţile directe altele decât schema unica de plată, nivelul total al sprijinului direct pe care fermierul are dreptul sa îl primească, în funcţie de fiecare produs, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unei scheme naţionale de tip PAC, majorat cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referinţa este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria şi România, anul de referinţa este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007;(ii) în ceea ce priveşte schema unica de plată, valoarea totală a ajutorului naţional direct complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un anumit an este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferenţa între:– valoarea totală a ajutorului direct naţional de tip PAC care ar fi disponibil în statul membru în cauza în ceea ce priveşte anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, anul calendaristic 2002, majorat de fiecare data cu 10 puncte procentuale. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România anul de referinţa este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 10 puncte procentuale în anul 2004, de 15 puncte procentuale în anul 2005, de 20 puncte procentuale în anul 2006 şi de 25 puncte procentuale începând din anul 2007şi– plafonul naţional al acelui nou stat membru menţionat în anexa VIIIa adaptată, dacă este cazul, în conformitate cu articolele 64 alineatul (2) şi 70 alineatul (2).În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuţa de mai sus, sunt luate în considerare plăţile naţionale directe şi componentele acestora corespunzătoare plăţilor directe din Comunitate şi componentele acestora care au fost luate în considerare pentru calcularea plafonului real al noului stat membru în cauza în conformitate cu articolele 64 alineatul (2), 70 alineatul (2) şi 71c.Pentru fiecare plata directa în cauza un nou stat membru poate alege să aplice opţiunea (a) sau opţiunea (b) de mai sus.Sprijinul direct total care poate fi acordat unui fermier în noile state membre după aderare sub forma plăţii directe relevante, care include şi toate plăţile naţionale directe complementare, nu poate depăşi nivelul ajutorului direct pe care fermierul ar avea dreptul sa îl primească în cadrul plăţii directe corespunzătoare, aplicabilă la acea data statelor membre din Comunitate, în compunerea acesteia la 30 aprilie 2004.(z) Articolul 154a alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:(2) Măsurile menţionate la alineatul (1) pot fi adoptate în perioada cuprinsă între 1 mai 2004 şi 30 iunie 2009 şi nu se aplică după această dată. Cu toate acestea, pentru Bulgaria şi România, perioada începe la 1 ianuarie 2007 şi expira la 31 decembrie 2011. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate prelungi aceste perioade.;(aa) La anexa III se adauga următoarele note de subsol:la titlul punctului A:* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2005 trebuie interpretată ca o referire la primul an de aplicare a schemei unice de plată.la titlul punctului B:* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2006 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al doilea an de aplicare a schemei unice de plată.şi, la titlul punctului C:* Pentru Bulgaria şi România, referirea la anul 2007 trebuie interpretată ca o referire la cel de-al treilea an de aplicare a schemei unice de plată.(ab) Anexa VIIIa se înlocuieşte cu următorul text:Anexa VIIIaPlafoanele naționale menționate la articolul 71cPlafoanele au fost calculate ținând seama de calendarul de creșteri prevăzut la articolul 143 a, nefiind prin urmare să fie reduse.
(ac) La anexa X se adaugă următoarele:BULGARIA Starozagorski Haskovski Slivenski Iambolski Burgaski DobricikiPlovdivski(ad) Anexa XIb se înlocuieşte cu următorul text:Anexa XIbSuprafețele de culturi arabile de bază naționale și producțiile de referință în noile state membre menționate la articolele 101 și 103
(9) 32003 R 1788: Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de instituire a unei taxe în sectorul laptelui şi produselor lactate (JO L 270, 21.10.2003, p. 123), modificat prin:– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (JO L 93, 30.3.2004, p. 1).(a) La articolul 1 alineatul (4) se adauga următorul paragraf:Pentru Bulgaria şi România se instituie o rezervă specială de restructurare, prezentată în tabelul (g) din anexa I. Aceasta rezerva se eliberează de la 1 aprilie 2009, în măsura în care consumul de lapte şi produse lactate pentru gospodăria proprie, în fiecare dintre aceste tari, a scăzut din anul 2002. Decizia de a elibera rezerva şi de a o distribui pentru livrări şi cota directa de vânzare se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2), pe baza evaluării unui raport care va fi înaintat Comisiei de către Bulgaria şi România la 31 decembrie 2008. În acest raport se descriu rezultatele şi tendintele procesului de restructurare în curs în sectorul produselor lactate al tarii respective şi, în special, trecerea de la producţia pentru consumul pentru gospodăria proprie la producţia pentru piaţa.;(b) Articolul 1 alineatul (5) se înlocuieşte cu următorul text:(5) Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, cantităţile de referinţa naţionale includ tot laptele de vacă sau laptele echivalent livrat unui cumpărător sau vândut direct, definite la articolul 5 din prezentul regulament, indiferent dacă este produs sau comercializat în cadrul unei măsuri tranzitorii aplicabile în aceste tari.(c) La articolul 1 se adaugă următorul alineat:(6) Pentru Bulgaria şi România, taxa se aplică de la 1 aprilie 2007.(d) La articolul 6 alineatul (1), al doilea şi al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, bazele pentru cantităţile de referinţa individuale menţionate sunt prezentate în tabelul (f) din anexa I.În cazul Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, României, Sloveniei şi Slovaciei, perioada de douasprezece luni pentru stabilirea cantităţilor de referinţa individuale începe la data de: 1 aprilie 2001 pentru Ungaria, 1 aprilie 2002 pentru Malta şi Lituania, 1 aprilie 2003 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 1 aprilie 2004 pentru Polonia şi Slovenia şi 1 aprilie 2006 pentru Bulgaria şi România.(e) La articolul 6 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:Pentru Bulgaria şi România, distribuţia cantităţii totale între livrări şi vânzări directe, prezentate în tabelul (f) din anexa I, se revizuieste pe baza datelor concrete pentru anul 2006 privind livrările şi vânzările directe şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).(f) La articolul 9 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:Pentru Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia, conţinutul de grasime de referinţa menţionat la alineatul 1 este acelaşi cu conţinutul de grasime de referinţa al cantităţilor alocate producătorilor la datele următoare: 31 martie 2002 pentru Ungaria, 31 martie 2003 pentru Lituania, 31 martie 2004 pentru Republica Ceha, Cipru, Estonia, Letonia şi Slovacia, 31 martie 2005 pentru Polonia şi Slovenia şi 31 martie 2007 pentru Bulgaria şi România.(g) La articolul 9 alineatul (5) se adaugă următorul paragraf:Pentru România, conţinutul de grasime de referinţa stabilit la anexa II se revizuieste pe baza datelor pentru întregul an 2004 şi, dacă este cazul, ajustate de către Comisie în conformitate cu procedura menţionată la articolul 23 alineatul (2).(h) La anexa I, tabelele (d), (e), (f) şi (g) se înlocuiesc cu următorul text:(d) Perioada 2007/2008:
(e) Perioada între 2008/2009 și 2014/2015
(f) Cantitățile de referință pentru livrări și vânzări directe menționate la al doilea paragraf al articolului 6 alineatul (1)
(g) Cantitățile rezervei speciale de restructurare menționate la articolul 1 alineatul (4)
(i) La anexa II, tabelul se înlocuieşte cu următorul text:CONȚINUTUL DE GRĂSIME DE REFERINȚĂ
3. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), modificată prin:– 31998 L 0076: Directiva 98/76/CE a Consiliului din 1.10.1998 (JO L 277, 14.10.1998, p. 17);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).(a) La articolul 10 se adaugă următoarele alineate:(11) Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în Bulgaria transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai dacă au fost eliberate:– transportatorilor internationali rutieri de marfa şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 11 din 31 octombrie 2002 privind transportul internaţional rutier de persoane şi mărfuri (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002;– transportatorilor interni rutieri de marfa şi de călători în conformitate cu Ordonanţa nr. 33 din 3 noiembrie 1999 privind transportul rutier public de călători şi de marfa pe teritoriul Bulgariei, modificată şi completată la 30 octombrie 2002 (Gazeta de Stat nr. 108 din 19 noiembrie 2002), începând cu 19 noiembrie 2002.(12) Prin derogare de la alineatul (3), certificatele eliberate în România transportatorilor rutieri înainte de data aderării vor fi considerate ca fiind echivalente cu certificatele emise în conformitate cu dispoziţiile prezentei directive numai în cazul în care au fost eliberate transportatorilor internationali şi interni rutieri de marfa şi de călători, începând cu 28 ianuarie 2000, în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 761 din 21 decembrie 1999 privind desemnarea, pregătirea şi atestarea profesională a persoanelor care conduc permanent şi efectiv activităţi de transport rutier.(b) În articolul 10b, paragraful al doilea se înlocuieşte cu textul următor:Certificatele de competenţa profesională menţionate la articolul 10 alineatele (4)-(12) pot fi preschimbate cu unele noi de către statele membre interesate, sub forma certificatelor prevăzută în anexa Ia.4. IMPOZITAREA(1) 31977 L 0388: Directiva a sasea 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), modificată prin:– 11979 H: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Elene (JO L 291, 19.11.1979, p. 95);– 31980 L 0368: Directiva 80/368/CEE a Consiliului din 26.3.1980 (JO L 90, 3.4.1980, p. 41);– 31984 L 0386: Directiva 84/386/CEE a Consiliului din 31.7.1984 (JO L 208, 3.8.1984, p. 58);– 11985 I: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze (JO L 302, 15.11.1985, p. 167);– 31989 L 0465: Directiva 89/465/CEE a Consiliului din 18.7.1989 (JO L 226, 3.8.1989, p. 21);– 31991 L 0680: Directiva 91/680/CEE a Consiliului din 16.12.1991 (JO L 376, 31.12.1991, p. 1);– 31992 L 0077: Directiva 92/77/CEE a Consiliului din 19.10.1992 (JO L 316, 31.10.1992, p. 1);– 31992 L 0111: Directiva 92/111/CEE a Consiliului din 14.12.1992 (JO L 384, 30.12.1992, p. 47);– 31994 L 0004: Directiva 94/4/CE a Consiliului din 14 92/111/CEE .2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 14);– 31994 L 0005: Directiva 94/5/CE a Consiliului din 14.2.1994 (JO L 60, 3.3.1994, p. 16);– 31994 L 0076: Directiva 94/76/CE a Consiliului din 22.12.1994 (JO L 365, 31.12.1994, p. 53);– 31995 L 0007: Directiva 95/7/CE a Consiliului din 10.4.1995 (JO L 102, 5.5.1995, p. 18);– 31996 L 0042: Directiva 96/42/CE a Consiliului din 25.6.1996 (JO L 170, 9.7.1996, p. 34);– 31996 L 0095: Directiva 96/95/CE a Consiliului din 20.12.1996 (JO L 338, 28.12.1996, p. 89);– 31998 L 0080: Directiva 98/80/CE a Consiliului din 12.10.1998 (JO L 281, 17.10.1998, p. 31);– 31999 L 0049: Directiva 1999/49/CE a Consiliului din 25.5.1999 (JO L 139, 2.6.1999, p. 27);– 31999 L 0059: Directiva 1999/59/CE a Consiliului din 17.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 63);– 31999 L 0085: Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22.10.1999 (JO L 277, 28.10.1999, p. 34);– 32000 L 0017: Directiva 2000/17/CE a Consiliului din 30.3.2000 (JO L 84, 5.4.2000, p. 24);– 32000 L 0065: Directiva 2000/65/CE a Consiliului din 17.10.2000 (JO L 269, 21.10.2000, p. 44);– 32001 L 0004: Directiva 2001/4/CE a Consiliului din 19.1.2001 (JO L 22, 24.1.2001, p. 17);– 32001 L 0115: Directiva 2001/115/CE a Consiliului din 20.12. 2001 (JO L 15, 17.1.2002, p. 24);– 32002 L 0038: Directiva 2002/38/CE a Consiliului din 7.5.2002 (JO L 128, 15.5.2002, p. 41);– 32002 L 0093: Directiva 2002/93/CE a Consiliului din 3.12.2002 (JO L 331, 7.12.2002, p. 27);– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);– 32003 L 0092: Directiva 2003/92/CE a Consiliului din 7.10.2003 (JO L 260, 11.10.2003, p. 8);– 32004 L 0007: Directiva 2004/7/CE a Consiliului din 20.1.2004 (JO L 27, 30.1.2004, p. 44);– 32004 L 0015: Directiva 2004/15/CE a Consiliului din 10.2.2004 (JO L 52, 21.2.2004, p. 61);– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În articolul 24a, înaintea liniutei "- în Republica Ceha: 35 000 EUR" se introduce următorul text:– în Bulgaria: 25 600 EUR;iar după liniuţa "- în Polonia: 10 000 EUR" se introduce următorul text:– în România: 35 000 EUR;(2) 31992 L 0083: Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi adaptarile tratatelor - Aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) Articolul 22 alineatul (6) se înlocuieşte cu următorul text:(6) Bulgaria şi Republica Ceha pot aplica, în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor, o cota redusă a accizei de cel puţin 50% din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal.(b) Articolul 22 alineatul (7) se înlocuieşte cu următoarea dispoziţie:(7) Ungaria, România şi Slovacia pot aplica o cota redusă a accizei de cel puţin 50% din cota standard a accizei la nivel naţional la alcoolul etilic în cazul alcoolului etilic obţinut în distileriile pomicultorilor care produc anual peste 10 hectolitri de alcool etilic din fructele furnizate de gospodăriile pomicultorilor. Cota redusă va fi aplicată la cel mult 30 de litri de alcool din fructe, anual, pe gospodărie de pomicultor, destinaţi exclusiv consumului lor personal. Comisia va reexamina acest regim în anul 2015 şi va raporta Consiliului cu privire la eventualele modificări.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 17/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE. ANEXA IVPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE. ANEXA IV.Documente sursa:
Anexa IVLista menţionată la articolul 20 din Actul de aderare: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituţiiAGRICULTURAA. LEGISLAŢIA AGRICOLĂ(1) Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul II - Agricultura Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, modifica regulamentul care stabileşte organizarea comuna a pieţelor în sectorul zahărului, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României, adaptand, astfel, cotele de zahăr şi izoglucoza, precum şi necesarul maxim de aprovizionare cu importuri de zahăr brut, în conformitate cu tabelul următor care poate fi adaptat în acelaşi mod ca şi cotele actualelor state membre, pentru a asigura respectarea principiilor şi a obiectivelor organizării comune a pieţelor în sectorul zahărului în vigoare la acea data.Cantităţi convenite
*1) În tone de zahăr alb.*2) În tone de substanță uscată. În cazul în care Bulgaria solicita acest lucru în anul 2006, cantităţile de baza pentru zahăr A şi B menţionate vor fi inversate cu cantităţile de baza pentru izoglucoza A şi B ale Bulgariei.(2) 31998 R 2848: Regulamentul (CE) nr. 2848/98 al Comisiei din 22 decembrie 1998 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului privind sistemul primelor, cotele de producţie şi ajutorul specific acordat asociaţiilor de producători în sectorul tutunului brut (JO L 358, 31.12.1998, p. 17), astfel cum a fost modificat prin:– 31999 R 0510: Regulamentul (CE) nr. 510/1999 al Comisiei din 8.3.1999 (JO L 60, 9.3.1999, p. 54);– 31999 R 0731: Regulamentul (CE) nr. 731/1999 al Comisiei din 7.4.1999 (JO L 93, 8.4.1999, p. 20);– 31999 R 1373: Regulamentul (CE) nr. 1373/1999 al Comisiei din 25.6.1999 (JO L 162, 26.6.1999, p. 47);– 31999 R 2162: Regulamentul (CE) nr. 2162/1999 al Comisiei din 12.10.1999 (JO L 265, 13.10.1999, p. 13);– 31999 R 2637: Regulamentul (CE) nr. 2637/1999 al Comisiei din 14.12.1999 (JO L 323, 15.12.1999, p. 8);– 32000 R 0531: Regulamentul (CE) nr. 531/2000 al Comisiei din 10.3.2000 (JO L 64, 11.3.2000, p. 13);– 32000 R 0909: Regulamentul (CE) nr. 909/2000 al Comisiei din 2.5.2000 (JO L 105, 3.5.2000, p. 18);– 32000 R 1249: Regulamentul (CE) nr. 1249/2000 al Comisiei din 15.6.2000 (JO L 142, 16.6.2000, p. 3);– 32001 R 0385: Regulamentul (CE) nr. 385/2001 al Comisiei din 26.2.2001 (JO L 57, 27.2.2001, p. 18);– 32001 R 1441: Regulamentul (CE) nr. 1441/2001 al Comisiei din 16.7.2001 (JO L 193, 17.7.2001, p. 5);– 32002 R 0486: Regulamentul (CE) nr. 486/2002 al Comisiei din 18.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 9);– 32002 R 1005: Regulamentul (CE) nr. 1005/2002 al Comisiei din 12.06.2002 (JO L 153 13.6.2002, p. 3);– 32002 R 1501: Regulamentul (CE) nr. 1501/2002 al Comisiei din 22.08.2002 (JO L 227, 23.8.2002, p. 16);– 32002 R 1983: Regulamentul (CE) nr. 1983/2002 al Comisiei din 7.11.2002 (JO L 306, 8.11.2002, p. 8);– 32004 R 1809: Regulamentul (CE) nr. 1809/2004 al Comisiei din 18.10.2004 (JO L 318, 19.10.2004, p. 18).În cazul în care este necesar şi în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comuna a pieţei în sectorul tutunului brut*1), Comisia adopta, până la data aderării, modificările necesare la lista comunitara a zonelor recunoscute de producţie, prezentată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2848/98, pentru a tine seama de aderarea Bulgariei şi a României, în special cu privire la introducerea respectivelor zone de producţie a tutunului din Bulgaria şi România în respectiva lista.*1) JO L 215, 30.7.1992, p. 70.(3) 32003 R 1782: Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune, de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori, precum şi de modificare a regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (OJ L 270, 21.10.2003, p. 1), astfel cum a fost modificat prin:– 32004 R 0021: Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17.12.2003 (OJ L 5, 9.1.2004, p. 8);– 32004 R 0583: Regulamentul (CE) nr. 583/2004 al Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 91, 30.3.2004, p. 1);– 32004 D 0281: Decizia 2004/281/CE a Consiliului din 22.3.2004 (OJ L 93, 30.3.2004, p. 1);– 32004 R 0864: Regulamentul (CE) nr. 864/2004 al Consiliului din 29.4.2004 (OJ L 161, 30.4.2004, p. 48).(a) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adopta dispoziţiile necesare privind Bulgaria şi România în vederea integrării ajutorului pentru seminţe în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 şi în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.(i) Aceste dispoziţii urmează sa includă o modificare a anexei XI A "Plafoanele sprijinului pentru seminţe în noile state membre, menţionate la articolul 99 alineatul (3)" din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 583/2004, formulat după cum urmează:Anexa XIAPlafoanele ajutoarelor pentru seminţe în noile state membre, menţionate la articolul 99 alineatul (3)
(ii) Alocarea cantităţilor naţionale maxime de seminţe pentru care este plătibil sprijinul se face după cum urmează:Alocarea convenită a cantităţilor naţionale maxime de seminţe pentru care este plătibil sprijinul
(b) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, adopta dispoziţiile necesare cu privire la Bulgaria şi România pentru integrarea ajutorului în domeniul tutunului în schemele de sprijin prevăzute în titlul III capitolul 6 şi în titlul IV A din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.Alocaţiile convenite pentru pragurile naţionale ale garanţiei pentru tutun sunt următoarele:Alocaţia convenită pentru pragurile naţionale ale garanţiei pentru tutun
B. LEGISLAȚIA VETERINARĂ ȘI FITOSANITARĂ31999 L 0105: Directiva 1999/105/CE a Consiliului din 22 decembrie 1999 privind comercializarea materialului forestier de reproducere (JO L 11, 15.1.2000, p. 17).În cazurile corespunzătoare şi prin recurgerea la procedura prevăzută de articolul 26 alineatul (3) din Directiva 1999/105/CE , Comisia adapteaza anexa I la respectiva directiva cu privire la soiurile de copaci Pinus peuce Griseb., Fagus orientalis Lipsky, Quercus frainetto Ten. şi Tilia tomentosa Moench.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 18/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA V.Documente sursa:
Anexa VLista menţionată la articolul 21 din Actul de aderare alte dispoziţii permanente1. DREPTUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALETratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul I - Libera circulaţie a mărfurilor MECANISMUL SPECIALÎn ceea ce priveşte Bulgaria sau România, titularul ori beneficiarul unui brevet de invenţie sau certificat suplimentar de protecţie pentru un produs farmaceutic înregistrat într-un stat membru la o dată la care o astfel de protecţie nu putea fi obţinută pentru produsul respectiv într-unul din noile state membre prevăzute mai sus, poate beneficia de drepturile conferite prin respectivul brevet de invenţie sau certificat suplimentar de protecţie pentru a împiedica importul şi comercializarea acelui produs în statul sau statele membre în care produsul în cauza beneficiază de protecţie prin brevet de invenţie sau certificat suplimentar, chiar şi în cazul în care produsul a fost introdus pe piaţa pentru prima data în noul stat membru respectiv de către titularul brevetului de invenţie sau al certificatului ori cu acordul sau.Orice persoană care intenţionează sa importe sau sa comercializeze un produs farmaceutic aflat sub incidenţa paragrafului anterior într-un stat membru în care produsul beneficiază de protecţie prin brevet sau certificat suplimentar trebuie să demonstreze autorităţilor competente, în cererea referitoare la importul respectiv, ca titularul ori beneficiarul brevetului sau certificatului a primit o notificare prealabilă cu o luna înainte.2. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEITratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul VI capitolul 1 - Reguli de concurenta(1) Următoarele scheme de ajutor şi ajutorul individual implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării şi aplicabile şi după această dată se considera după aderare ca ajutor existent în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE.(a) măsuri de ajutor implementate înainte de 10 decembrie 1994;(b) măsuri de ajutor enumerate în apendicele la prezenta anexa;(c) măsuri de ajutor care, înainte de data aderării, au fost evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din noul stat membru şi considerate compatibile cu acquis-ul şi faţă de care Comisia nu a ridicat nici o obiectie în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea măsurii cu piaţa comuna, în conformitate cu procedura stabilită la alineatul (2).Toate măsurile aplicabile şi după data aderării care constituie ajutor de stat şi care nu îndeplinesc condiţiile stabilite mai sus sunt considerate drept un ajutor nou după aderare în scopul aplicării articolului 88 alineatul (3) din Tratatul CE.Dispoziţiile de mai sus nu se aplică ajutoarelor din sectorul transporturilor, nici activităţilor legate de producerea, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Tratatul CE cu excepţia produselor pescaresti şi ale produselor derivate din acestea.De asemenea, dispoziţiile de mai sus nu aduc atingere măsurilor tranzitorii privind politica în domeniul concurentei instituite în act şi măsurilor instituite în anexa VII capitolul 4 secţiunea B la act.(2) În măsura în care un nou stat membru doreşte examinarea de către Comisie a unei măsuri de ajutor, în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c), acesta va pune la dispoziţia Comisiei, cu regularitate, următoarele:(a) o lista a ajutoarelor existente care au fost evaluate de către autoritatea naţionala de control al ajutorului de stat şi pe care aceasta autoritate le-a găsit compatibile cu acquis-ul şi(b) orice altă informaţie care este esenţială pentru evaluarea compatibilității măsurii de ajutor care urmează să fie examinată,în conformitate cu formatul concret de raportare furnizat de Comisie.În cazul în care Comisia nu obiecteaza cu privire la măsura de ajutor existenta, în temeiul unor rezerve serioase în ceea ce priveşte compatibilitatea măsurii cu piaţa comuna, în termen de 3 luni de la primirea informaţiilor complete cu privire la această măsură sau de la primirea declaraţiei noului stat membru prin care acesta informează Comisia ca informaţiile furnizate sunt complete, deoarece informaţiile adiţionale cerute nu sunt disponibile sau au fost deja furnizate, se considera că nu s-a ridicat nici o obiectie din partea Comisiei.Toate măsurile de ajutor prezentate Comisiei în conformitate cu procedura descrisă în alineatul (1) litera (c) înainte de data aderării sunt supuse procedurii de mai sus, indiferent de faptul ca în perioada de examinare noul stat membru în cauza a devenit deja membru al Uniunii.(3) O decizie a Comisiei de obiectie faţă de o măsura, în înţelesul alineatului (1) litera (c), este considerată ca o decizie de a iniţia procedura investigatiei formale, în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE*1).*1) JO L 83, 27.3.1999, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).În cazul în care se ia o asemenea decizie înainte de data aderării, decizia produce efecte numai după data aderării.(4) Fără a aduce atingere procedurilor privind ajutorul existent prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE schemele de ajutor şi ajutorul individual acordate în sectorul transporturilor, implementate într-un nou stat membru înainte de data aderării şi aplicabile şi după această dată, sunt considerate ca ajutor existent în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE fiind supuse următoarei condiţii:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Această comunicare include informaţii privind temeiul juridic pentru fiecare măsura. Măsurile de ajutor existent şi intentiile de acordare sau modificare a ajutoarelor, comunicate Comisiei înainte de data aderării, se considera a fi comunicate la data aderării.Aceste măsuri de ajutor sunt considerate drept ajutor "existent" în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării. Noile state membre modifica, în cazul în care este necesar, aceste măsuri de ajutor pentru a se conformă cu orientările aplicate de Comisie până cel târziu la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării. După această dată, orice ajutor considerat a fi incompatibil cu aceste orientări se considera drept ajutor nou.(5) Cu privire la România, alineatul 1 litera (c) se aplică numai măsurilor de ajutor evaluate de autoritatea de control al ajutorului de stat din România după această dată, cu privire la care Comisia, pe baza monitorizarii continue a angajamentelor luate de România în contextul negocierilor de aderare, estimeaza ca aplicarea legislaţiei în materie de ajutor de stat în România, în perioada dinaintea aderării, a atins un nivel satisfăcător. Un asemenea nivel satisfăcător este considerat a fi atins o dată ce România a demonstrat aplicarea consecventa a controlului complet şi adecvat al ajutorului de stat, în ceea ce priveşte toate măsurile de ajutor acordate în România, inclusiv adoptarea şi punerea în aplicare a deciziilor complet şi corect motivate de către autoritatea de control al ajutorului de stat din România, care să cuprindă o evaluare exactă a naturii de ajutor de stat a fiecărei măsuri şi o aplicare corecta a criteriilor de compatibilitate.Comisia poate obiecta, în temeiul unor rezerve serioase privind compatibilitatea cu piaţa comuna, faţă de orice măsură de ajutor acordată în perioada de preaderare între 1 septembrie 2004 şi data stabilită în decizia de mai sus a Comisiei, care constata ca aplicarea legislaţiei a atins un nivel satisfăcător. O asemenea decizie a Comisiei, de a obiecta faţă de o măsura, este considerată drept o decizie de a iniţia procedura de investigatie formala în înţelesul Regulamentului (CE) nr. 659/1999. În cazul în care se adoptă o asemenea decizie înainte de data aderării, aceasta produce efecte numai după data aderării.În cazul în care Comisia adopta o decizie negativa ca urmare a iniţierii procedurii formale de investigatie, Comisia decide ca România sa ia toate măsurile necesare pentru recuperarea efectivă a ajutorului de la beneficiar. Ajutorul care trebuie recuperat include dobânda calculată la o rata adecvată, determinata în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004*1) şi exigibilă de la aceeaşi dată.*1) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21.4.2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor detaliate de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).3. AGRICULTURA(a) Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul II - Agricultura(5) Stocurile publice deţinute la data aderării de noile state membre şi obţinute prin aplicarea politicii acestora de sprijinire a pieţelor sunt preluate de către Comunitate la valoarea rezultată din aplicarea articolului 8 din Regulamentul (CEE) nr. 1883/78 al Consiliului din 2 august 1978 privind normele generale de finanţare a interventiilor de către Fondul European pentru Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea Garantare*2).*2) *2) JO L 216, 5.8.1978, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1259/96 (JO L 163, 2.7.1996, p. 10).Stocurile menţionate sunt preluate numai cu condiţia ca intervenţia publică pentru produsele în cauza să se efectueze în Comunitate şi ca stocurile sa îndeplinească cerinţele pentru intervenţia Comunităţii.(6) Orice stoc de produse, aflat în proprietate privată ori publică, aflat în libera circulaţie la data aderării pe teritoriul noilor state membre şi care depăşeşte cantitatea care ar putea fi considerată ca reprezentând un stoc normal de report, trebuie eliminat pe cheltuiala noilor state membre.Noţiunea de stoc normal de report se defineste pentru fiecare produs pe baza criteriilor şi obiectivelor specifice fiecărei organizări comune a pieţei.(7) Stocurile menţionate la alineatul (1) se deduc din cantitatea care depăşeşte stocurile normale de report.(8) Comisia organizează şi pune în aplicare măsurile definite mai sus în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 13 din Regulamentului (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanţarea politicii agricole comune*1) sau, după caz, în conformitate cu procedura menţionată la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 30 iunie 2001 privind organizarea comuna de piaţa în sectorul zahărului*2), ori în dispoziţiile echivalente ale celorlalte regulamente privind organizarea comuna a pieţelor agricole, ori cu procedura comitetului corespunzător stabilită prin legislaţia aplicabilă.*1) JO L 160, 26.6.1999, p. 103.*2) JO L 178, 30.6.2001, p. 1, astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 39/2004 al Comisiei (JO L 6, 10.1.2004, p. 16).(b) Tratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul VI capitolul 1 - Reguli de concurentaFără a aduce atingere procedurilor privind ajutoarele existente, prevăzute la articolul 88 din Tratatul CE, schemele de ajutoare şi ajutoarele individuale acordate activităţilor legate de producţia, prelucrarea sau comercializarea produselor enumerate în anexa I la Tratatul CE cu excepţia produselor pescaresti şi a produselor derivate din acestea, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării şi care se aplică şi după data respectiva, sunt calificate ca ajutoare existente în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE sub rezerva următoarei condiţii:– măsurile de ajutor sunt comunicate Comisiei în termen de patru luni de la data aderării.Aceasta comunicare trebuie să includă informaţiile privind temeiul juridic pentru fiecare măsura. Măsurile de ajutor existente şi planurile de a acorda sau modifica ajutoarele, comunicate Comisiei anterior datei aderării, se considera ca fiind comunicate la data aderării. Comisia publică lista acestor ajutoare.Aceste măsuri de ajutor sunt calificate ca ajutoare "existente" în înţelesul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării.Noile state membre modifica aceste măsuri de ajutor, în cazurile în care este necesar, în vederea conformarii lor cu orientările aplicate de Comisie, până la încheierea celui de-al treilea an de la data aderării. După acea data, orice ajutor considerat ca neconform cu respectivele orientări este considerat drept ajutor nou.4. UNIUNEA VAMALĂTratatul de instituire a Comunităţii Europene partea a treia titlul I - Libera circulaţie a mărfurilor capitolul 1 Uniunea vamală31992 R 2913: Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 302, 19.10.1992, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările aduse tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33);31993 R 2454: Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32003 R 2286: Regulamentul (CE) nr.2286/2003 al Comisiei din 18.12.2003 (JO L 343, 31.12.2003, p. 1).Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:DOVADA STATUTULUI COMUNITAR (COMERŢUL ÎN CADRUL COMUNITĂŢII EXTINSE)(1) Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, mărfurile care la data aderării se găsesc depozit temporar sau sub una din destinatiile şi regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (15) litera (b) şi alineatul (16) literele (b) - (g) din acest regulament în Comunitatea extinsă, ori care se afla în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităţilor de export în Comunitatea extinsă, sunt libere de taxe vamale şi alte măsuri vamale când sunt declarate pentru punere în libera circulaţie în Comunitatea extinsă cu condiţia să se prezinte una din următoarele:(a) dovada originii preferenţiale emisă valabil sau întocmită înainte de data aderării în conformitate cu unul dintre acordurile europene enumerate mai jos sau cu acordurile preferenţiale echivalente încheiate între noile state membre şi care conţin o interdicţie de drawback sau de exonerare de taxe vamale pentru materii prime neoriginare utilizate pentru fabricarea unor produse pentru care este emisă sau întocmită o dovadă de origine (regula "nodrawback");Acordurile europene:– 21994 A 1231 (24) Bulgaria: Acordul european instituind o asociere între Republica Bulgaria, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte - Protocolul 4 privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă*1);*1) JO L 358, 31.12.1994, p. 3, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Consiliului de asociere UE-Bulgaria din 4.6.2003 (JO L 191, 30.7.2003, p. 1).– 21994 A 1231 (20) România: Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte - Protocolul 4 privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă*2).*2) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de asociere UE-România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).(b) orice mijloace de dovedire a statutului comunitar menţionate în articolul 314c din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93;(c) un carnet ATA emis înainte de data aderării într-un actual stat membru sau într-un nou stat membru.(2) În scopul emiterii dovezilor menţionate la alineatul (1) litera (b) de mai sus, cu referire la situaţia de la data aderării şi în completarea dispoziţiilor articolului 4 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92, "mărfuri comunitare" înseamnă mărfuri:– obţinute în întregime pe teritoriul oricăruia dintre noile state membre în condiţii identice cu cele ale articolului 23 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi care nu incorporeaza mărfuri importate din alte tari şi teritorii, sau– importate din alte tari şi teritorii decât ţara interesată şi puse în libera circulaţie în ţara respectiva, sau– obţinute sau produse în ţara interesată, fie numai din mărfurile menţionate la prezentul alineat a doua liniuţa, fie din mărfurile menţionate la prezentul alineat prima şi a doua liniuţa.(3) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (1) litera (a) de mai sus, se aplică dispoziţiile privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă prevăzute în respectivele acorduri europene sau în acordurile preferenţiale echivalente încheiate între noile state membre. Solicitarile de verificare ulterioară a acestor dovezi se accepta de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre într-o perioadă de trei ani de la emiterea dovezii de origine în cauza şi se poate efectua de către aceste autorităţi într-o perioadă de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în sprijinul unei declaraţii de libera circulaţie.DOVADA ORIGINII PREFERENŢIALE (COMERŢUL CU TARI TERŢE, INCLUSIV TURCIA ÎN CADRUL ACORDURILOR PREFERENŢIALE CU PRIVIRE LA AGRICULTURA, PRODUSE DIN CĂRBUNE ŞI OŢEL)(4) Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă valabil de către terţe tari sau întocmită în cadrul acordurilor preferenţiale încheiate de noile state membre cu aceste tari ori emisă sau întocmită în cadrul legislaţiei naţionale unilaterale a noilor state membre este acceptat în aceste noi state membre, cu condiţia ca:(a) dobândirea unei asemenea origini sa confere tratament tarifar preferenţial pe baza măsurilor tarifare preferenţiale cuprinse în acordurile sau înţelegerile pe care Comunitatea le-a încheiat cu aceste tari terţe sau grupuri de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menţionat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) şi (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92;şi(b) dovada originii şi documentele de transport sa fi fost emise sau întocmite până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(c) dovada originii să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării. În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulaţie într-un nou stat membru înainte de data aderării, dovada originii emisă sau întocmită retroactiv în conformitate cu acordurile preferenţiale sau înţelegerile în vigoare în acest nou stat membru la data punerii în libera circulaţie poate fi de asemenea acceptată în noul stat membru interesat, cu condiţia să fie remisă autorităţilor vamale în perioada de patru luni de la data aderării.(5) Bulgaria şi România sunt autorizate sa retina autorizaţiile în care statutul de "exportatori agreati" a fost acordat în cadrul acordurilor încheiate cu terţe tari, cu condiţia ca:(a) o asemenea dispoziţie să fie, de asemenea, prevăzută în acordurile încheiate înainte de data aderării de către aceste terţe tari şi Comunitate; şi(b) exportatorii agreați să aplice regulile de origine prevăzute în aceste acorduri.Aceste autorizaţii se înlocuiesc de către noile state membre, în termen de cel târziu un an de la data aderării, cu noi autorizaţii emise în conformitate cu condiţiile legislaţiei comunitare.(6) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (4), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective şi se pot efectua de către aceste autorităţi în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susţinerea unei declaraţii de libera circulaţie.(7) Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, dovada originii emisă retroactiv de către terţe tari în cadrul acordurilor preferenţiale încheiate de Comunitate cu aceste tari sunt acceptate în noile state membre pentru punerea în libera circulaţie a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport fie în depozit temporar, într-un antrepozit vamal sau într-o zona libera într-una din aceste terţe tari sau în acest nou stat membru, cu condiţia ca noul stat membru în care punerea în libera circulaţie are loc sa nu aibă nici un acord de comerţ liber în vigoare cu terta ţara, pentru produsele în cauza, la data la care au fost emise documentele de transport şi cu condiţia ca:(a) dobândirea acestei origini sa confere tratament tarifar preferenţial pe baza măsurilor tarifare preferenţiale cuprinse în acorduri şi înţelegeri pe care Comunitatea le-a încheiat cu ţările terţe sau grupurile de tari, sau le-a adoptat cu privire la acestea, asa cum este menţionat la articolul 20 alineatul (3) literele (d) şi (e) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92; şi(b) documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(c) dovada originii emisă retroactiv sa fi fost remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.(8) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (7), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante.DOVADA STATUTULUI CONFORM DISPOZIŢIILOR PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A PRODUSELOR INDUSTRIALE ÎN CADRUL UNIUNII VAMALE CE-TURCIA(9) Dovezile de origine emise valabil fie de Turcia fie de un nou stat membru în cadrul acordurilor comerciale preferenţiale aplicate între ele şi care permit un cumul al originii cu Comunitatea în baza unor reguli de origine identice şi o interzicere a oricărui drawback sau suspendări a taxelor vamale cu privire la mărfurile respective, sunt acceptate în ţările respective ca dovada a statutului în conformitate cu dispoziţiile privind libera circulaţie a produselor industriale, stabilite în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia*1), cu condiţia ca:*1) Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22.12.1995 privind aplicarea ultimei etape a uniunii vamale (JO L 35, 13.2.1996, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 2/99 a Consiliului de asociere CE-Turcia (JO L 72, 18.3.1999, p. 36).(a) dovada originii şi documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(b) dovada originii să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.În cazul în care mărfurile au fost declarate ca fiind puse în libera circulaţie fie în Turcia, fie într-un nou stat membru, înainte de data aderării, în cadrul acordurilor comerciale preferenţiale menţionate mai sus, dovada de origine emisă retroactiv conform acestor acorduri poate fi de asemenea acceptată cu condiţia să fie remisă autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.(10) În scopul verificării dovezilor menţionate la alineatul (9), se aplică dispoziţiile referitoare la definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativă din acordurile sau înţelegerile relevante. Solicitarile pentru verificarea ulterioară a acestor dovezi sunt acceptate de către autorităţile vamale competente ale actualelor state membre şi ale noilor state membre în termen de trei ani de la emiterea dovezii de origine respective şi se pot efectua de către aceste autorităţi în termen de trei ani de la acceptarea dovezii de origine în susţinerea unei declaraţii de libera circulaţie.(11) Fără a aduce atingere aplicării oricărei măsuri care deriva din politica comercială comuna, un certificat de circulaţie A. TR emis în conformitate cu dispoziţiile privind libera circulaţie a produselor industriale, stabilit în Decizia nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE-Turcia din 22 decembrie 1995, va fi acceptat în noile state membre pentru punerea în libera circulaţie a mărfurilor care la data aderării sunt fie în curs de transport după ce au făcut obiectul formalităţilor de export în Comunitate sau Turcia, fie sau sunt în depozit temporar sau sub unul din regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) - (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 în Turcia sau în noul stat membru, cu condiţia ca:(a) nici o dovadă de origine menţionată la alineatul (9) sa nu fie remisă pentru mărfurile respective; şi(b) mărfurile sa îndeplinească condiţiile pentru aplicarea dispoziţiilor privind libera circulaţie a produselor industriale; şi(c) documentele de transport sa fi fost emise până cel târziu în ziua anterioară datei aderării; şi(d) certificatul de circulaţie A.TR să fie remis autorităţilor vamale în termen de patru luni de la data aderării.(12) În scopul verificării certificatului de circulaţie A.TR menţionat la alineatul (11) de mai sus, se aplică dispoziţiile referitoare la emiterea certificatelor de circulaţie A.TR şi metodele de cooperare administrativă în conformitate cu Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia*2).*2) Decizia nr. 1/2001 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia din 28.3.2001 de modificare a Deciziei nr. 1/96 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Deciziei nr. 1/95 a Consiliului de asociere CE - Turcia (JO L 98, 7.4.2001, p. 31), astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 1/2003 a Comitetului de cooperare vamală CE-Turcia (JO L 28, 4.2.2003, p. 51).REGIMURILE VAMALE(13) Depozitul temporar şi regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (b) - (h) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 care au început înainte de aderare încetează sau se încheie în condiţiile legislaţiei comunitare.În cazul în care încetarea sau încheierea da naştere unei datorii vamale, suma drepturilor de import care trebuie plătite este cea în vigoare la data la care a luat naştere datoria vamală în conformitate cu Tariful Vamal Comunitar şi suma plătită este considerată resursa proprie a Comunităţii.(14) Procedurile care reglementează antrepozitul vamal stabilite în articolele 84 - 90 şi 98 - 113 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 535 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a valorii în vama şi a cantităţii mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei de plasare a acestora sub regimul de antrepozit vamal, iar aceasta declaraţie a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente trebuie să rezulte din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării.(15) Procedurile care reglementează perfecţionarea activa stabilite în articolele 84 - 90 şi 114 - 129 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 536 - 550 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantităţii, a valorii în vama şi a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declaraţia de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naştere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizaţiilor stabiliţi în actualele state membre şi cei stabiliţi în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condiţiile legislaţiei comunitare de la data aderării;– în cazul în care declaraţia de perfecţionare activa a fost acceptată în cadrul unui sistem cu rambursare, rambursarea se efectuează în condiţiile legislaţiei comunitare, de către şi pe cheltuiala noului stat membru, în cazul în care datoria vamală în raport cu care este solicitată rambursarea a luat naştere înainte de data aderării.(16) Procedurile care reglementează admiterea temporară stabilite în articolele 84 - 90 şi 137 - 144 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 553 - 584 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determina pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantităţii, a valorii în vama şi a originii mărfurilor de import la data plasarii lor sub acest regim vamal, iar declaraţia de plasare a mărfurilor sub acest regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislaţia aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării;– în cazul în care încheierea da naştere unei datorii vamale, pentru a păstra echitatea între titularii autorizaţiilor stabiliţi în actualele state membre şi cei stabiliţi în noile state membre, se plătesc dobânzi compensatorii la drepturile de import datorate în condiţiile legislaţiei comunitare de la data aderării.(17) Procedurile care reglementează perfecţionarea pasiva stabilite în articolele 84 - 90 şi 145 - 160 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 496 - 523 şi 585 - 592 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– articolul 591 al doilea alineat din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică mutatis mutandis exporturilor temporare de mărfuri care au fost exportate temporar din noile state membre înainte de data aderării.ALTE DISPOZIŢII(18) Autorizaţiile acordate înainte de data aderării pentru regimurile vamale menţionate la articolul 4 alineatul (16) literele (d), (e) şi (g) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 sunt valabile până la expirarea valabilităţii lor sau un an după data aderării, oricare dintre aceste date ar fi prima în ordine cronologică.(19) Procedurile care reglementează naşterea unei datorii vamale, înscrierea în evidenţa contabilă şi recuperarea ulterioară stabilite în articolele 201 - 232 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi articolele 859 - 876a din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– recuperarea se efectuează în condiţiile legislaţiei comunitare. Cu toate acestea, dacă datoria vamală a luat naştere înainte de data aderării, recuperarea se efectuează în condiţiile în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta şi în favoarea acestuia.(20) Procedurile care reglementează rambursarea şi remiterea drepturilor stabilite în articolele 235 - 242 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 şi în articolele 877-912 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziţii speciale:– rambursarea şi remiterea drepturilor se efectuează potrivit condiţiilor legislaţiei comunitare. Cu toate acestea, dacă drepturile a căror rambursare sau remitere este solicitată privesc o datorie vamală care a luat naştere înainte de data aderării, rambursarea şi remiterea drepturilor se efectuează conform condiţiilor în vigoare în noul stat membru interesat înainte de aderare, de către acesta şi pe cheltuiala acestuia.Apendice la ANEXA VLista măsurilor de ajutor existente menţionate la punctul 1 litera (b) a mecanismului de ajutor existent prevăzut la capitolul 2 din anexa VNotă: Măsurile de ajutor enumerate în prezentul apendice trebuie considerate ca ajutor existent în sensul mecanismului de ajutor existent stabilit în capitolul 2 din anexa V în limita în care acestea se încadrează în domeniul primului alineat al acesteia.
Anexa VILista menționată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria1. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELORTratatul de instituire a Comunităţii Europene31968 R 1612: Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1) Articolul 39 şi articolul 49 primul alineat din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libertatea de a presta servicii care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, asa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între Bulgaria pe de o parte şi, fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, sub rezerva dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatele (2) - (14).(2) Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea perioadei de cinci ani de la data aderării.Resortisanții bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern.Resortisanții bulgari admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.Resortisanții bulgari menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe dacă părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisanții bulgari care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3) Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite în alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.La încheierea acestei reexaminari şi cel mai tirziu la sfârşitul perioadei de doi ani de la data aderării, actualele state membre notifica Comisia dacă vor continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori dacă vor aplica în viitor articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4) La solicitarea Bulgariei, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată în alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea Bulgariei.(5) La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată în alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum şi după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării. În lipsa respectivei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6) Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari şi care, în aceasa perioada, eliberează permise de muncă resortisantilor din Bulgaria în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7) Acele state membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii bulgari, pot recurge la procedurile stabilite în paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situaţiei în regiunea sau profesia respectiva. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru mentionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8) Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor (2) - (5) şi (7) de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a fi încadraţi în munca, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în Bulgaria cu privire la resortisantii actualelor state membre şi în actualele state membre cu privire la resortisantii bulgari, în următoarele condiţii:– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se găsesc în întreţinerea acestuia, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar pe parcursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru dacă au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an de la data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9) În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), Bulgaria şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de circulaţie şi şedere în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii din statele membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi a carei abrogare prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77) intră în vigoare de la 30 aprilie 2006.(10) În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, Bulgaria poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisantii statului sau statelor membre în cauza.(11) Dacă aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, Bulgaria poate recurge la procedurile stabilite în alineatul (7) în ceea ce priveşte România. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de Bulgaria resortisantilor din România în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12) Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o mai mare libertate de circulaţie decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. În cepand cu al treilea an de la data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13) Pentru a face faţa perturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea să apară în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, asa cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , şi în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor bulgari, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la dispoziţiile articolului 49 primul alineat din Tratatul CE în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în Bulgaria, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea:– în Germania:
* NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).– în Austria:
* NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, Bulgaria poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria şi Bulgaria decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.(14) Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii mai restrictive pentru accesul resortisantilor bulgari pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite în alineatele (1) - (13), pe parcursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre trebuie să acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terţe.Lucrătorii migranti bulgari şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în Bulgaria nu sunt trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din tari terţe care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în Bulgaria. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terţe care locuiesc şi muncesc în Bulgaria nu beneficiază de tratament mai favorabil decît resortisantii Bulgariei.2. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind schemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE , cuantumul minim al compensării nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2009. Bulgaria asigura ca schema sa de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 12 000 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2009.Pe parcursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei filiale a unei societăţi bulgaresti de investiţii, stabilită pe teritoriul lor, în cazul în care şi atât timp cat respectiva filiala nu este înscrisă într-una din schemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul bulgaresc al compensatiei şi cuantumul minim prevăzut de articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILORTratatul privind Uniunea EuropeanăTratatul de instituire a Comunităţii Europene(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenti în Bulgaria, precum şi de către persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau a unui stat membru al ASEE.Resortisantilor statelor membre şi resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European şi care sunt rezidenţi legali în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme şi proceduri decât cele care se aplică resortisantilor Bulgariei.(2) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute în Tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, Bulgaria poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile prevăzute în legislaţia sa, existenta la momentul semnării Tratatului de aderare, cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere de către resortisantii unui alt stat membru, resortisantii statelor care sunt parte ale la Acordul privind Spaţiul Economic European şi persoanele juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui alt stat membru sau ale unui stat membru al ASEE. În nici unul din cazuri, un resortisant al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil cu privire la dobândirea de terenuri agricole, păduri şi terenuri forestiere decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat într-un mod mai restrictiv decât resortisantii unei tari terţe.Fermierilor care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă rezidenţă legală în Bulgaria nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri decât cele care se aplică resortisantilor bulgari.O revizuire generală a acestor măsuri tranzitorii are loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menţionate la primul paragraf.4. AGRICULTURAA. LEGISLAŢIA AGRICOLĂ31997 R 2597: Regulamentul (CE) nr. 2597/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de stabilire a unor norme suplimentare privind organizarea comuna a pieţei laptelui şi produselor lactate în ceea ce priveşte laptele de consum (JO L 351, 23.12.1997, p. 13), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 31999 R 1602: Regulamentul (CE) nr. 1602/1999 al Consiliului din 19.7.1999 (JO L 189, 22.7.1999, p. 43).Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) literele (b) şi (c) din Regulamentul (CE) nr. 2597/97, condiţiile privind conţinutul de grasime nu se vor aplica pentru laptele alimentar produs în Bulgaria până la data de 30 aprilie 2009, în sensul că laptele cu un conţinut de grasime de 3% (m/m) poate fi comercializat ca lapte integral, iar laptele cu un conţinut de grasime de 2% (m/m) poate fi comercializat ca lapte semidegresat. Laptele alimentar care nu îndeplineşte cerinţele privind conţinutul de grasime poate fi comercializat numai în Bulgaria sau exportat în tari terţe.B. LEGISLAŢIA VETERINARA ŞI FITOSANITARA32004 R 0853: Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a) Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în capitolele I şi II din apendicele la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autorităţile bulgare.(b) Atât timp cat unităţile menţionate la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţionala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din Bulgaria supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de identificare diferita de cea prevăzută de articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.(c) Unităţile enumerate în capitolul II din apendicele la prezenta anexa pot prelucra, până la 31 decembrie 2009, lapte care corespunde normelor UE şi lapte care nu corespunde acestora, în linii de producţie distincte. În prezentul context, prin lapte care nu corespunde normelor UE se înţelege laptele prevăzut la litera (a). Asemenea unităţi trebuie să respecte în întregime cerinţele UE privind unităţile de prelucrare a laptelui, inclusiv să aplice principiile privind analiza riscurilor şi punctul critic de control (prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004*) şi să îşi demonstreze capacitatea de a respecta în întregime următoarele condiţii, inclusiv prin desemnarea liniilor de producţie corespunzătoare:*) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).– să ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui de la stadiul colectării la acela de produs finit, inclusiv a rutelor de colectare a laptelui, depozitarea şi tratarea separată a laptelui care corespunde normelor UE de cea a laptelui care nu corespunde acestor norme, ambalarea şi etichetarea specifică a produselor pe bază de lapte care nu corespunde normelor UE, precum şi depozitarea separată a unor asemenea produse;– să stabilească o procedură care să asigure posibilitatea urmăririi materiei prime, inclusiv documentele necesare pentru evidentierea miscarii produselor şi răspunderea pentru produse, precum şi asigurarea comparabilitatii materiilor prime care corespund normelor UE şi a celor care nu corespund acestor norme cu categoriile de produse obţinute;– să supună în întregime laptele crud tratamentului termic la o temperatura de cel puţin 71,7 °C timp de 15 secunde, precum şi– să ia toate măsurile necesare pentru a asigura ca mărcile de identificare nu sunt utilizate în mod fraudulos.Autorităţile bulgare sunt obligate:– să asigure ca operatorul sau administratorul fiecărei unităţi vizate ia toate măsurile necesare pentru a permite respectarea integrală a procedurilor interne de separare a laptelui;– să efectueze teste şi controale spontane privind respectarea regulii separarii laptelui, precum şi– să efectueze teste în laboratoare acreditate privind toate materiile prime şi produsele finite în vederea verificării conformitatii acestora cu cerinţele Regulamentului (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul II, inclusiv cu criteriile microbiologice aplicabile produselor pe bază de lapte.Laptele şi produsele pe bază de lapte provenind din linii de producţie separate care prelucreaza lapte crud care nu corespunde normelor UE în unităţi de prelucrare a laptelui aprobate de UE pot fi comercializate numai cu respectarea condiţiilor prevăzute la litera (b). Produsele pe bază de lapte crud care corespunde normelor UE, obţinute în cadrul unei linii de producţie separate într-o unitate din cele cuprinse în capitolul II din apendicele la prezenta anexa, pot fi comercializate ca produse care corespund normelor UE în cazul în care toate condiţiile privind separarea liniilor de producţie sunt respectate.(d) Laptele şi produsele din lapte obţinute în conformitate cu dispoziţiile menţionate la litera (c) sunt sprijinite conform dispoziţiilor titlului I capitolele II şi III, cu excepţia articolului 11, precum şi ale titlului II din Regulamentul (CE) nr. 1255/1999*1), numai dacă poarta marca ovala de identificare menţionată în anexa II secţiunea I din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.*1) Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieţei laptelui şi produselor lactate (JO L 160, 26.6.1999, p. 48), astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 186/2004 al Comisiei (JO L 29, 3.2.2004, p. 6).(e) Bulgaria se conformează treptat cerinţelor prevăzute la litera (a) şi înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea fermelor producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui. Bulgaria asigura respectarea în întregime a acestor cerinţe la 31 decembrie 2009.(f) În conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*2) Comisia poate actualiza apendicele la prezenta anexa înainte de aderare şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adauga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.*2) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii europene a securităţii alimentare şi de stabilire a procedurilor referitoare la securitatea produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).În vederea asigurării bunei funcţionari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus, pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura menţionată la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.5. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1) 31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier naţional de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) nr. 484/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a) Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în Bulgaria sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transporturi rutiere naţionale de marfa în Bulgaria.(b) Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia dacă vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau dacă vor aplica în întregime articolul 1 din regulament de la acea data. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c) Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menţionat în paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilitatii ori a supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia şi pe celelalte state membre cu privire la acestea şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situaţiei.Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza şi, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută în articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament.Oricare dintre statele membre menţionate în primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d) Atât timp cat aplicarea articolului 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfa prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizarii totale.(e) Aplicarea literelor (a) - (c) nu poate avea ca efect un acces mai restrictiv la serviciile de transport rutier naţional de marfa decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2) 31996 L 0026: Directiva 96/26/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind accesul la profesia de transportator rutier de marfa şi transportator rutier de călători şi recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare, pentru a facilita acestor transportatori dreptul la libera stabilire pentru operaţiuni de transport naţional şi internaţional (JO L 124, 23.5.1996, p. 1), astfel cum modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).Până la 31 decembrie 2010, articolul 3 alineatul (3) litera (c) din Directiva 96/26/CE nu se vor aplica pe teritoriul Bulgariei întreprinderilor de transport care desfăşoară exclusiv transporturi interne rutiere de marfa şi de călători.Capitalul disponibil şi rezervele acestor operatori vor atinge treptat nivelurile minime prevăzute de dispoziţiile respectivului articol în conformitate cu următorul calendar:– la 1 ianuarie 2007, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 5 850 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2008, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 6 750 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 3 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2009, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 7 650 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 250 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar;– la 1 ianuarie 2010, operatorul trebuie să aibă un capital disponibil şi rezerve în valoare de cel puţin 8 550 EUR pentru primul vehicul şi cel puţin 4 750 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar.(3) 31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care se conformează valorilor limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute în anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secţiunile care nu sunt reabilitate din reţeaua bulgara de drumuri până la 31 decembrie 2013 dacă respecta limitele bulgare de masa pe axa în vigoare.De la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care se conformează cerinţelor Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport*1).*1) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p.1).Bulgaria adera la calendarul prevăzut în tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri principale. Orice investiţii în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure ca arterele sunt construite şi reabilitate corespunzător unei incarcaturi cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptata a reţelei bulgare de drumuri secundare, inclusiv a reţelei prevăzute de anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE , pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile limita prevăzute de directiva. În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate reţelei de drumuri secundare va fi permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie. De la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional prevăzute cu suspensie pneumatica care respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu vor fi supuse nici unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare bulgaresti de transporturi rutiere. Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de către vehiculele aflate în trafic internaţional care nu sunt prevăzute cu suspensie pneumatica şi care respecta valorile-limita ale directivei vor fi percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare va fi transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa. Respectarea limitelor masei pe axa va fi asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se va aplica de asemenea vehiculelor înmatriculate în Bulgaria.Calendarul de reabilitare a drumurilor (km)Tabelul 1
Tabelul 2
6. IMPOZITARE(1) 31977 L 0388: Directiva 77/388/CE a sasea directiva a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire (JO L 145, 13.6.1977, p. 1), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0066: Directiva 2004/66/CE a Consiliului din 26.4.2004 (JO L 168, 1.5.2004, p. 35).În înţelesul aplicării articolului 28 alineatul (3) din Directiva 77/388/CEE , Bulgaria poate menţine scutirea de taxa pe valoarea adăugată a transportului internaţional de călători, prevăzută la punctul 17 din anexa F la directiva, până la data la care condiţiile stabilite prin articolul 28 alineatul (4) din directiva sunt îndeplinite sau atât timp cat aceeaşi scutire este aplicată de oricare dintre actualele state membre, oricare din aceste date este prima în ordine cronologică.(2) 31992 L 0079: Directiva 92/79/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea taxelor pentru tigarete (JO L 316, 31.10.1992, p. 8), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 L 0117: Directiva 2003/117/CE a Consiliului din 5.12.2003 (JO L 333, 20.12.2003, p.49).Prin derogare de la la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 92/79/CEE , Bulgaria poate amana până la 31 decembrie 2009 aplicarea accizei minime globale raportate la preţul de vânzare cu amănuntul (care include toate taxele) al tigaretelor din categoria de preţ cea mai vinduta, cu condiţia ca în această perioadă Bulgaria să-şi ajusteze treptat cotele accizelor la acciza minima globală prevăzută de directiva.Fără a aduce atingere articolului 8 din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor şi deţinerea, circulaţia şi controlul acestor produse*1), şi după informarea Comisiei, statele membre pot menţine, atât timp cat derogarea arătată mai sus este aplicabilă, contingentele la tigaretele care pot fi introduse pe teritoriul lor din Bulgaria fără plata unor accize suplimentare în afară celor aplicate importurilor din tari terţe.*1) JO L 76, 23.3.1992, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 807/2003 (JO L 122, 16.5.2003, p. 36).Statele membre care recurg la aceasta posibilitate pot efectua controalele necesare, cu condiţia ca aceste controale sa nu împiedice buna funcţionare a pieţei interne.(3) 32003 L 0049: Directiva 2003/49/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite (JO L 157, 26.6.2003, p. 49), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0076: Directiva 2004/76/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 106).Bulgaria este autorizata sa nu aplice dispoziţiile articolului 1 din Directiva 2003/49/CE până la 31 decembrie 2014. Pe durata acestei perioade de tranzitie, cota impozitului pe plăţile de dobânda sau redevenţe efectuate către o societate asociata din alt stat membru sau către un sediu permanent situat în alt stat membru al unei societăţi asociate dintr-un stat membru nu trebuie să depăşească 10% până la 31 decembrie 2010 şi nu trebuie să depăşească 5% pentru următorii ani până la 31 decembrie 2014.(4) 32003 L 0096: Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice şi a electricitatii (JO L 283, 31.10.2003, p. 51), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0075: Directiva 2004/75/CE a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 157, 30.4.2004, p. 100).(a) Prin derogare de la dipozitiile articolului 7 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2011, sa alinieze nivelul naţional de impozitare a benzinei fără plumb utilizate drept carburant la nivelul minim de 359 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată benzinei fără plumb utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 323 EUR pentru 1 000 l;– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul naţional de impozitare pentru motorina şi kerosenul utilizate drept carburant la nivelul minim de 302 EUR pentru 1 000 l şi până la 1 ianuarie 2013 sa atinga nivelul minim de 330 EUR pentru 1 000 l. De la 1 ianuarie 2008, cota efectivă de impozitare aplicată motorinei şi kerosenului utilizate drept carburant nu va fi mai mica de 274 EUR pentru 1 000 l.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 9 din Directiva 2003/96/CE , Bulgaria poate aplica următoarele perioade de tranziție:– până la 1 ianuarie 2010, sa alinieze nivelul naţional de impozitare a carbunelui şi cocsului utilizate în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C;– până la 1 ianuarie 2009, sa alinieze nivelul naţional de impozitare a carbunelui şi cocsului utilizate în alt scop decât în termoficare, la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate produselor energetice nu trebuie să fie mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 10 din Directiva 2003/96/CE , până la 1 ianuarie 2010 Bulgaria poate aplica o perioadă de tranzitie pentru alinierea nivelelor naţionale de impozitare a energiei electrice la nivelele minime de impozitare stabilite în anexa I tabelul C.De la 1 ianuarie 2007, cotele efective de impozitare aplicate energiei electrice nu vor fi mai mici de 50% din cota minima în materie la nivel comunitar.7. POLITICA SOCIALĂ ŞI OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ32001 L 0037: Directiva 2001/37/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iunie 2001 privind apropierea legilor, altor acte normative şi a normelor administrative ale statelor membre în materie de fabricare, prezentare şi comercializare a produselor din tutun (JO L 194, 18.7.2001, p. 26).Prin derogare de la articolul 3 din Directiva 2001/37/CE , data intrării în vigoare a plafonului maxim al gudronului pentru tigaretele fabricate şi comercializate pe teritoriul Bulgariei este 1 ianuarie 2001. Pe parcursul perioadei de tranzitie:– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 10 mg pe tigareta nu pot fi comercializate pe teritoriul altor state membre;– tigaretele fabricate în Bulgaria cu un conţinut de gudron mai mare de 13 mg pe tigareta nu pot fi exportate în tari terţe; acest plafon se reduce la 12 mg de la 1 ianuarie 2008 şi la 11 mg de la 1 ianuarie 2010;– Bulgaria transmite Comisiei informaţii actualizate periodic cu privire la calendarul şi măsurile adoptate în vederea conformarii cu dispoziţiile directivei.8. ENERGIE31968 L 0414: Directiva 68/414/CEE a Consiliului din 20 decembrie 1968 privind obligaţia statelor membre ale CEE de a menţine stocuri minime de ţiţei şi produse petroliere (JO L 308, 23.12.1968, p. 14), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 31998 L 0093: Directiva 98/93/CE a Consiliului din 14.12.1998 (JO L 358, 31.12.1998, p. 100).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 1 alineatul (1) din Directiva 68/414/CEE , nivelul minim al stocurilor de produse petroliere nu se aplică în Bulgaria până la 31 decembrie 2012. Bulgaria se va asigura ca nivelul minim al stocurilor de produse petroliere corespunde, pentru fiecare dintre categoriile de produse petroliere enunţate în articolul 2, pentru cel puţin următorul număr de zile de consum mediu intern zilnic definit în articolul 1 alineatul (1):– 30 zile la 1 ianuarie 2007;– 40 zile la 31 decembrie 2007;– 50 zile la 31 decembrie 2008;– 60 zile la 31 decembrie 2009;– 70 zile la 31 decembrie 2010;– 80 zile la 31 decembrie 2011;– 90 zile la 31 decembrie 2012.9. TELECOMUNICAŢII ŞI TEHNOLOGIA INFORMATIEI32002 L 0022: Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal şi drepturile utilizatorilor legate de reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva privind serviciul universal) (JO L 108, 24.4.2002, p. 51).Prin derogare de la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2002/22/CE , Bulgaria poate amana introducerea portabilitatii numerelor cel mai târziu până la 1 ianuarie 2009.10. MEDIUA. CALITATEA AERULUI(1) 31994 L 0063: Directiva 94/63/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburantilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburantilor (JO L 365, 31.12.1994, p. 24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 a Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 şi ale anexei I la Directiva 94/63/CE , cerinţele privind instalaţiile de depozitare existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 6 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 50 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, instalaţiilor de depozitare din cadrul a 19 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 şi ale anexei II la Directiva 94/63/CE , cerinţele privind încărcarea şi descărcarea containerelor mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 12 terminale care tranziteaza o cantitate mai mare de 25 000 tone/an, dar mai mica sau egala cu 150 000 tone/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 29 terminale care tranziteaza o cantitate mai mica sau egala cu 25 000 tone/an.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 din Directiva 94/63/CE , cerinţele privind containerele mobile existente în cadrul terminalelor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 50 de cisterne auto;– până la 31 decembrie 2009, unui număr suplimentar de 466 cisterne auto.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 şi ale anexei III la Directiva 94/63/CE , cerinţele privind încărcarea instalaţiilor de depozitare existente în cadrul statiilor de distribuţie a carburantilor nu se aplică pe teritoriul Bulgariei:– până la 31 decembrie 2007, unui număr de 355 staţii de distribuţie a carburantilor care tranziteaza o cantitate mai mare de 500 mc/an, dar mai mica sau egala cu 1 000 mc/an;– până la 31 decembrie 2009, unui număr de 653 staţii de distribuţie a carburantilor care tranziteaza, o cantitate mai mica sau egala cu 500 mc/an.(2) 31999 L 0032: Directiva 1999/32/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind reducerea conţinutului de sulf al anumitor combustibili lichizi şi de modificare a Directivei 93/12/CEE (JO L 121, 11.5.1999, p. 13), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerinţele privind conţinutul de sulf din pacura nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2011 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie conţinutul de sulf nu va depăşi 3,00% din masa.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE , cerinţele privind conţinutul de sulf din motorina nu se aplică pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2009 pentru utilizarea la nivel local. Pe durata acestei perioade de tranzitie, conţinutul de sulf nu va depăşi 0,20% din masa.B. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR(1) 31993 R 0259: Regulamentul (CEE) nr. 259/93 al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în interiorul, la intrarea şi la ieşirea din Comunitatea Europeană (JO L 30, 6.2.1993, p.1), astfel cum a fost modificat ultima data prin:– 32001 R 2557: Regulamentul (CE) nr. 2557/2001 al Comisiei din 28.12.2001 (JO L 349, 31.12.2001, p.1).(a) Până la 31 decembrie 2014, toate transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 259/93 trebuie notificate autorităţilor competente şi prelucrate în conformitate cu articolele 6, 7 şi 8 din regulament.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria destinate recuperării următoarelor deşeuri enumerate în anexa III, în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament. Aceste transporturi fac obiectul dispoziţiilor articolului 10 din regulament.AA. DEŞEURI METALICE– AA 090 Deşeuri şi reziduuri de arsen;– AA 100 Deşeuri şi reziduuri de mercur;– AA 130 Lichide rezultate din decaparea metalelor.AB. DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ANORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ORGANICEAC. DEŞEURI CONŢINÂND ÎN PRINCIPAL COMPUŞI ORGANICI ŞI CARE POT CONŢINE METALE ŞI MATERII ANORGANICE– AC 040 Namoluri provenite din benzina cu plumb (motorine);– AC 050 Fluide termice (transmitere de căldură);– AC 060 Lichide hidraulice;– AC 070 Lichide de frana;– AC 080 Lichide antigel;– AC 110 Fenoli şi compuşi fenolici, inclusiv clorofenol sub forma lichidă sau de namoluri;– AC 120 Naftaline policlorurate;– AC 150 Cloro fluorocarburi;– AC 160 Haloni;– AC 190 Fracţiune prafoasa rezultată din maruntirea autovehiculelor;– AC 200 Compuşi organo-fosforici;– AC 230 Reziduuri de distilare neapoase, halogenate sau nehalogenate, rezultate din operaţiuni de recuperare a solventilor organici;– AC 240 Deşeuri rezultate din producţia hidrocarburilor alifatice halogenate (precum clorometanii, dicloretanul, clorura de vinil, clorura de viniliden, clorura de alil şi epiclorhidrina);– AC 260 Dejectii lichide de la porci, fecale.AD. DEŞEURI CARE POT CONŢINE COMPUŞI FIE ORGANICI, FIE ANORGANICI– AD 010 Deşeuri de la producerea şi prepararea produselor farmaceuticeDeşeuri care conţin, sunt alcătuite din sau sunt contaminate cu oricare din următoarele:. AD 040 - Cianuri anorganice, cu excepţia reziduurilor solide purtătoare de metale preţioase şi care conţin urme de cianuri anorganice;. AD 050 - Cianuri organice;AD 060 Deşeuri ulei/apa, amestecuri hidrocarburi/apa, emulsii;– AD 070 Deşeuri din producerea, prepararea şi utilizarea cernelurilor, colorantilor, pigmentilor, vopselurilor, lacurilor;– AD 150 Materii organice rezultat pe cale naturala, utilizat ca mediu filtrant (precum filtrele biologice);– AD 160 Deşeuri municipale/menajere.Aceasta perioada poate fi prelungită până cel târziu la 31 decembrie 2012, în conformitate cu procedura definită în articolul 18 din Directiva 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile*1), astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE a Consiliului*2).*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul(CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).*2) JO L 78, 26.3.1991, p. 32(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, până la 31 decembrie 2009, autorităţile bulgare competente pot formula obiecţii cu privire la transporturile către Bulgaria de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexa IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în anexele la regulament în conformitate cu motivele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) din regulament.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CEE) nr. 259/93, autorităţile bulgare competente formulează obiecţii cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării enumerate în anexele II, III şi IV la regulament şi cu privire la transporturile de deşeuri destinate recuperării care nu sunt enumerate în aceste anexe şi care au ca destinaţie o instalatie exceptată temporar de la aplicarea anumitor dispoziţii din Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii*3) sau din Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalaţii de ardere mari*4), pe durata exceptarii temporare a instalaţiei de destinaţie.*3) JO L 257, 10.10.1996, p.26.*4) JO L 309, 27.11.2001, p. 1, astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(2) 31994 L 0062: Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p.10), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32004 L 0012: Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11.2.2004 (JO L 47, 18.2.2004, p.26).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie până la 31 decembrie 2011, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 35% din masa la 31 decembrie 2006, 39% în anul 2007, 42% în anul 2008, 46% în anul 2009 şi 48% în anul 2010.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul general de recuperare sau incinerare în instalaţiile de incinerare a deşeurilor cu recuperare de energie la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 50% din masa în anul 2011, 53% în anul 2012 şi 56% în anul 2013.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (c) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului la 31 decembrie 2009, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 8% din masa la 31 decembrie 2006, 12% în anul 2007 şi 14,5% în anul 2008.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 6 alineatul (1) litera (d) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga nivelul global de reciclare la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 34% din masa la 31 decembrie 2006, 38% în anul 2007, 42% în anul 2008, 45% în anul 2009, 47% în anul 2010, 49% în anul 2011, 52% în anul 2012 şi 54,9% în anul 2013.(e) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (i) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 26% din masa la 31 decembrie 2006, 33% în anul 2007, 40% în anul 2008, 46% în anul 2009, 51% în anul 2010, 55% în anul 2011 şi 59,6% în anul 2012.(f) Prin derogare de la articolul 6 alineatul (1) litera (e) punctul (iv) din Directiva 94/62/CE , Bulgaria se obliga sa atinga obiectivul privind reciclarea plasticului, luând în considerare exclusiv materialul reciclat sub forma de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective intermediare:– 17% din masa în 2009, 19% în anul 2010, 20% în anul 2011 şi 22% în anul 2012.(3) 31999 L 0031: Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deşeuri (JO L 182, 16.7.1999, p.1), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (3) literele (a) şi (b) şi ale anexei I punctul 2 a doua liniuţa la Directiva 1999/31/CE şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 6 litera (c) punctul (îi) din directiva şi ale Directivei 75/442/CEE a Consiliului din 15 iulie 1975 privind deşeurile*1), cerinţele privind deşeurile lichide, corozive şi oxidante, precum şi prevenirea infiltrarii apelor de suprafaţa în deşeurile depozitate nu se aplică următoarelor 14 instalaţii existente până la 31 decembrie 2014:*1) JO L 194, 25.7.1975, p. 39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 91/156/CEE şi astfel cum a fost modificată ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).1. "Polimeri" iaz de decantare a namolurilor, Varna, Devnya;2. "Solvay Sodi", "Deven" şi "Agropolichim" iaz comun de decantare a namolurilor şi cenusilor, Varna, Devnya în municipiul Varna;3. C.E.T. "Varna" iaz de decantare a cenusilor, Varna, Beloslav;4. "Sviloza" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Svistov;5. C.E.T. "Zaharni zavodi" iaz de decantare a cenusilor, Veliko Tarnovo, Gorna Oryahovita;6. "Vidachim v likvidatia" iaz de decantare a cenusilor, Vidin, Vidin;7. "Toplofikatia-Ruse" C.E.T. "Ruse-Est" iaz de decantare a cenusilor, Ruse, Ruse;8. C.E.T. "Republika", "COF-Pernik" şi "Kremikovti-Rudodobiv" iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;9. "Toplofikatia Pernik" şi "Solidus" Pernik iaz de decantare a cenusilor, Pernik, Pernik;10. C.E.T. "Bobov dol" iaz de decantare a cenusilor, Kyustendil, Bobov dol;11. "Brikel" iaz de decantare a cenusilor, Stara Zagora, Galabovo;12. "Toplofikatia Sliven" iaz de decantare a cenusilor, Sliven, Sliven;13. C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad;14. C.E.T. "Marita 3" iaz de decantare a cenusilor, Haskovo, Dimitrovgrad.Bulgaria se obliga să asigure reducerea treptata a deşeurilor depozitate în aceste 14 instalaţii existente neconforme, cu respectarea următoarelor cantităţi maxime anuale:– la 31 decembrie 2006: 3 020 000 tone;– la 31 decembrie 2007: 3 010 000 tone;– la 31 decembrie 2008: 2 990 000 tone;– la 31 decembrie 2009: 1 978 000 tone;– la 31 decembrie 2010: 1 940 000 tone;– la 31 decembrie 2011: 1 929 000 tone;– la 31 decembrie 2012: 1 919 000 tone;– la 31 decembrie 2013: 1 159 000 tone;– la 31 decembrie 2014: 1 039 000 tone.(4) 32002 L 0096: Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) (JO L 37, 13.2.2003, p.24), astfel cum a fost modificată prin:– 32003 L 0108: Directiva 2003/108/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8.12.2003 (JO L 345, 31.12.2003, p. 106).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (5) şi ale articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2002/96/CE , Bulgaria se obliga sa atinga la 31 decembrie 2008 nivelul mediu de colectare separată de cel puţin patru kilograme pe cap de locuitor pe an de DEEE provenind din gospodării, precum şi nivelul de recuperare şi nivelul de refolosire şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor.C. CALITATEA APEI31991 L 0271: Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale (JO L 135, 30.5.1991, p. 40), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 3, 4 şi 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/EEC , cerinţele privind sistemele de colectare şi tratare a apelor urbane reziduale nu se aplică în întregime pe teritoriul Bulgariei până la 31 decembrie 2014, în conformitate cu următorul obiectiv intermediar:– la 31 decembrie 2010, conformarea cu dispoziţiile directivei trebuie realizată în aglomerarile urbane cu un echivalent-locuitor mai mare de 10000.D. POLUAREA INDUSTRIALA ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI(1) 31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), astfel cum a fost modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , cerinţele de eliberare a autorizaţiilor pentru instalaţiile existente nu se aplică, pe teritoriul Bulgariei, până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limita de emisie, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice bazate pe cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu articolul 9 alineatele (3) şi (4), următoarelor instalaţii:Până la 31 decembrie 2008:– "Yambolen" - Yambol (activitatea 4.1 h);– "Verila" - Ravno Pole (activitatea 4.1);– "Lakprom" - Svetovrachane (activitatea 4.1 b);– "Orgachim" - Ruse (activitatea 4.1 j);– "Neochim" - Dimitrovgrad (activitatea 4.1 b).Până la 31 decembrie 2009:– "Eliseyna" gara Eliseyna (activitatea 2.5 a).Până la 31 decembrie 2011:– C.E.T. "Ruse-Est" - Ruse (activitatea 1.1);– C.E.T. "Varna" - Varna (activitatea 1.1);– C.E.T. "Bobov dol" - Sofia (activitatea 1.1);– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" - Burgas (activitatea 1.1);– "Lukoil Neftochim" - Burgas (activitatea 1.2);– "Kremikovti" - Sofia (activitatea 2.2);– "Radomir Metali" - Radomir (activitatea 2.3 b);– "Solidus - Pernik" (activitatea 2.4);– "Berg Montană fitingi" - Montană (activitatea 2.4);– "Energoremont" - Kresna (activitatea 2.4);– "Chugunoleene" - Ihtiman (activitatea 2.4);– "Alkomet" - Shumen (activitatea 2.5 b);– "Start" - Dobrich (activitatea 2.5 b);– "Alukom" - Plevna (activitatea 2.5 b);– "Energia" - Targoviste (activitatea 2.5 b);– "Uspeh" - Lukovit (activitatea 3.5);– "Keramika" - Burgas (activitatea 3.5);– "Stroykeramika" - Mezdra (activitatea 3.5);– "Stradlja keramika" - Stradlja (activitatea 3.5);– "Balkankeramiks" - Novi Iskar (activitatea 3.5);– "Shamot" - Elin Pelin (activitatea 3.5);– "Ceramics plant" - Dragovistita (activitatea 3.5);– "Fayans" - Kaspichan (activitatea 3.5);– "Solvay Sodi" - Devnya (activitatea 4.2 d);– "Polimeri" - Devnya (activitatea 4.2 c);– "Agropolichim" - Devnya (activitatea 4.3);– "Neochim" - Dimitrovgrad (activitatea 4.3);– "Agriva" - Plovdiv (activitatea 4.4);– "Balkanpharma" - Razgrad (activitatea 4.5);– "Biovet" - Pestera (activitatea 4.5);– "Catchup-frukt" - Aitos (activitatea 6.4 b);– "Bulgarikum" - Burgas (activitatea 6.4 c);– "Serdika 90" - Dobrich (activitatea 6.4 c);– "Ekarisaj" - Varna (activitatea 6.5);– "Ekarisaj-Bert" - Burgas (activitatea 6.5).Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007, cuprinzând calendare individuale obligatorii, în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, până la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de baza ale operatorilor, prevăzute în articolul 3 din directiva.(2) 32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în aer de anumiti poluanti provenind de la instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), astfel cum a fost modificată prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile de aderare şi modificările Tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolul 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III, IV şi VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf şi pulbere nu se aplică pe teritoriul Bulgariei următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare unitate a instalaţiei:– C.E.T. "Varna":– Unitatea 1, până la 31 decembrie 2009;– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2010;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 4, până la 31 decembrie 2012;– Unitatea 5, până la 31 decembrie 2013;– Unitatea 6, până la 31 decembrie 2014;– C.E.T. "Bobov dol":– Unitatea 2, până la 31 decembrie 2011;– Unitatea 3, până la 31 decembrie 2014;– C.E.T. "Ruse-Est":– Unităţile 3 şi 4, până la 31 decembrie 2009;– Unităţile 1 şi 2, până la 31 decembrie 2011;– C.E.T. de la "Lukoil Neftochim Burgas":– Unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11, până la 31 decembrie 2011.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf şi pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 179 700 tone SO(2)/an; 8 900 tone pulberi/an;– în anul 2012: 103 000 tone SO(2)/an; 6 000 tone pulberi/an.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot nu se aplică pe teritoriul Bulgariei, până la 31 decembrie 2011, în ceea ce priveşte unităţile 2, 7, 8, 9, 10 şi 11 ale instalaţiei de ardere C.E.T. de la "Lukoil Neftochim" Burgas.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu trebuie să depăşească următoarele plafoane intermediare:– în anul 2008: 42 900 tone / an;– în anul 2012: 33 300 tone / an.(c) La 1 ianuarie 2011, Bulgaria se obliga sa transmită Comisiei un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptata a instalaţiilor care sunt încă neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la literele (a) şi (b) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile în perioada 2012 - 2014. În cazul în care Comisia, având în vedere în special efectele asupra mediului şi necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piaţa interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea acestor obiective, informează Bulgaria în acest sens. În următoarele trei luni, Bulgaria se obliga sa comunice măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. În cazul în care, ulterior, Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE.Apendice Apendice la ANEXA VICapitolul I Lista unităţilor de prelucrare a laptelui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4 secţiunea B litera (a) din anexa VI
Capitolul II Lista unităţilor de prelucrare în paralel a laptelui care corespunde şi a celui care nu corespunde normelor UE menţionate în capitolul 4, secţiunea B, literele (a) şi (c) din anexa VI
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 20/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE. ANEXA VII.Documente sursa:
Anexa VIILista menţionată articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii, România1. LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELORTratatul de instituire a Comunităţii Europene31968 R 1612: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 1612/68 din 15 octombrie 1968 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Comunităţii (JO L 257, 19.10.1968, p. 2), modificat ultima data prin:– 32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29.4.2004 (JO L 158, 30.4.2004, p. 77);31996 L 0071: Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detasarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1);32004 L 0038: Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi al membrilor familiilor acestora de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor 64/221/CEE , 68/360/CEE , 72/194/CEE , 73/148/CEE , 75/34/CEE , 75/35/CEE , 90/364/CEE , 90/365/CEE şi 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(1) Articolul 39 şi articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE se aplică pe deplin numai cu privire la libera circulaţie a lucrătorilor şi la libera circulaţie a capitalurilor care presupune circulaţia temporară a lucrătorilor, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE între România, pe de o parte, şi fiecare dintre actualele state membre, pe de altă parte, pentru care se aplică dispoziţiile tranzitorii stabilite la alineatele (2) - (14).(2) Prin derogare de la articolele 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 şi până la sfârşitul unei perioade de doi ani după data aderării, actualele state membre vor aplica măsuri de drept intern, sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, care reglementează accesul resortisantilor români pe piaţa forţei de muncă din fiecare din aceste state. Actualele state membre pot continua să aplice aceste măsuri până la expirarea unei perioade de cinci ani după data aderării.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni vor putea beneficia de acces pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru, dar nu şi pe piaţa forţei de muncă din celelalte state membre care aplica măsuri de drept intern.Resortisantii români admişi după aderare pe piaţa forţei de muncă dintr-un actual stat membru pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni beneficiază de aceleaşi drepturi.Resortisantii români menţionaţi la paragrafele al doilea şi al treilea de mai sus încetează sa beneficieze de drepturile cuprinse în aceste paragrafe în cazul în care părăsesc voluntar piaţa forţei de muncă din actualul stat membru în cauza.Resortisantii români care muncesc legal într-un actual stat membru la data aderării sau în perioada în care se aplică măsurile de drept intern şi care sunt admişi pe piaţa forţei de muncă din acest stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni nu beneficiază de aceste drepturi.(3) Înainte de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, Consiliul reexamineaza aplicarea dispoziţiilor tranzitorii stabilite la alineatul (2), pe baza unui raport al Comisiei.La încheierea acestei reexaminari, dar nu mai tirziu de sfârşitul perioadei de doi ani după data aderării, actualele state membre notifica Comisia în cazul în care continua să aplice măsurile de drept intern sau măsuri rezultate din acorduri bilaterale, ori în care aplica în viitor articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. În lipsa acestei notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(4) La solicitarea României, se poate efectua o noua reexaminare. În acest caz, se aplică procedura menţionată la alineatul (3) şi care trebuie încheiată în termen de şase luni de la primirea solicitării din partea României.(5) La sfârşitul perioadei de cinci ani menţionată la alineatul (2), un stat membru care menţine măsuri de drept intern sau măsuri care rezultă din acorduri bilaterale poate continua, în cazul în care pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru se produc sau exista riscul să se producă perturbari grave, precum şi după ce notifica Comisia, să aplice aceste măsuri până la sfârşitul unei perioade de şapte ani de la data aderării. În lipsa unei astfel de notificări, se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68.(6) Pe parcursul perioadei de şapte ani de la data aderării, acele state membre în care, în temeiul alineatului (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantii români şi care, în această perioadă, eliberează permise de muncă resortisantilor României în scopul monitorizarii, vor face acest lucru în mod automat.(7) Statele membre în care, în temeiul alineatelor (3), (4) sau (5), se aplică articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 cu privire la resortisantilor români, pot recurge la procedurile stabilite de paragrafele următoare până la sfârşitul perioadei de şapte ani de la data aderării.În cazul în care într-un stat membru menţionat la primul paragraf se produc sau se prevede producerea unor perturbari pe piaţa forţei de muncă care ar putea ameninta grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente. Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei sa declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, în vederea normalizarii situaţiei în regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifica decizia sa Consiliului. În termen de doua săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei, orice stat membru poate solicita Consiliului anularea sau modificarea deciziei. În termen de doua săptămâni, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată în privinta acestei solicitări.Un stat membru menţionat la primul paragraf poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresand ulterior Comisiei o notificare motivată.(8) Pe durata suspendării aplicării articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 în temeiul alineatelor 2 - 5 şi 7 de mai sus, în ceea ce priveşte dreptul membrilor familiilor lucrătorilor de a accede la un loc de muncă, se aplică articolul 23 din Directiva 2004/38/CE în România cu privire la resortisantii actualelor state membre şi în actualele state membre cu privire la resortisantii români, în următoarele condiţii:– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la data aderării, beneficiază, după aderare, de acces imediat pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru. Aceasta dispoziţie nu se aplică membrilor familiei unui lucrator care a fost admis legal pe piaţa forţei de muncă din acel stat membru pentru o perioadă de mai puţin de 12 luni;– soţul unui lucrator şi descendenţii acestora care nu depăşesc vârsta de 21 de ani sau care se afla în întreţinerea acestora, care locuiesc legal împreună cu lucrătorul pe teritoriul unui stat membru la o dată ulterioară aderării, dar în cursul perioadei de aplicare a dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, beneficiază de acces pe piaţa forţei de muncă din respectivul stat membru în cazul în care au locuit în acel stat membru cel puţin optsprezece luni sau din al treilea an după data aderării, oricare din aceste date intervine prima în ordine cronologică.Aceste dispoziţii nu aduc atingere măsurilor mai favorabile, indiferent dacă acestea sunt de drept intern sau rezultă din acorduri bilaterale.(9) În măsura în care anumite dispoziţii din Directiva 2004/38/CE care preiau dispoziţiile din Directiva 68/360/CEE *1) nu pot fi disociate de cele din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 a căror aplicare este amânată în temeiul alineatelor (2) - (5), (7) şi (8), România şi actualele state membre pot deroga de la aceste dispoziţii în măsura necesară pentru a aplica alineatele (2) - (5), (7) şi (8).*1) Directiva 68/360/CEE a Consiliului din 15 octombrie 1968 privind eliminarea restrictiilor de a circula şi locui în cadrul Comunităţii pentru lucrătorii statelor membre şi familiile acestora (JO L 257, 19.10.1968, p. 13), directiva astfel cum a fost modificată ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2003, p. 33) şi abrogată cu efect din 30 aprilie 2006 prin Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).(10) În toate cazurile în care actualele state membre aplica măsuri de drept intern sau cele rezultate din acorduri bilaterale, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, România poate menţine în vigoare măsuri echivalente în ceea ce priveşte resortisanti statului sau statelor membre în cauza.(11) În cazul în care aplicarea articolelor 1 - 6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 este suspendată de către oricare din actualele state membre, România poate recurge la procedurile stabilite la alineatul (7) în ceea ce priveşte Bulgaria. În această perioadă, permisele de muncă eliberate de România resortisantilor Bulgariei în scopul monitorizarii se eliberează automat.(12) Orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern în conformitate cu alineatele (2) - (5) şi (7) - (9), poate introduce, în aplicarea dreptului sau intern, o libertate de circulaţie mai mare decât cea existenta la data aderării, inclusiv accesul deplin pe piaţa forţei de muncă. Începând cu al treilea an după data aderării, orice actual stat membru care aplica măsuri de drept intern poate decide în orice moment să aplice în locul acestor măsuri articolele 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68. Comisia este informată cu privire la orice asemenea decizie.(13) Pentru a face faţa perturbărilor grave sau riscului producerii unor asemenea perturbari în anumite sectoare sensibile de servicii de pe piaţa forţei de muncă din aceste state, care ar putea aparea în anumite regiuni ca urmare a prestării transnationale de servicii, astfel cum este definită în articolul 1 din Directiva 96/71/CE , şi în măsura în care acestea aplica liberei circulatii a lucrătorilor români, în temeiul dispoziţiilor tranzitorii stabilite mai sus, măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, Germania şi Austria pot deroga, după notificarea Comisiei, de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul EC în vederea limitării, în contextul prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, a circulaţiei temporare a lucrătorilor al căror drept de a munci în Germania şi Austria face obiectul măsurilor de drept intern.Lista sectoarelor de servicii care pot face obiectul acestei derogări este următoarea: – în Germania:
– în Austria:
*) NACE: a se vedea 31990 R 3037: Regulamentul (CEE) al Consiliului nr. 3037/90 din 9 octombrie 1990 privind clasificarea statistica a activităţilor economice în Comunitatea Europeană (JO L 293, 24.10.1990, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin 32003 R 1882: Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).În măsura în care Germania sau Austria deroga de la articolul 49 primul paragraf din Tratatul CE în conformitate cu paragrafele anterioare, România poate adopta măsuri echivalente, după notificarea Comisiei.Aplicarea prezentului alineat nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru circulaţia temporară a lucrătorilor în contextul prestării transnationale de servicii între Germania sau Austria şi România mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.(14) Aplicarea alineatelor (2) - (5) şi (7) - (12) nu poate avea ca efect crearea unor condiţii pentru accesul resortisantilor români pe piaţa forţei de muncă din actualele state membre mai restrictive decât cele existente la data semnării Tratatului de aderare.Fără a aduce atingere aplicării dispoziţiilor stabilite la alineatele 1 - 13, în cursul oricărei perioade în care aplica măsuri de drept intern sau cele care rezultă din acorduri bilaterale, actualele state membre sunt obligate sa acorde un tratament preferenţial, în ceea ce priveşte accesul la piaţa forţei de muncă, lucrătorilor care sunt resortisanti ai statelor membre în comparatie cu lucrătorii care sunt resortisanti ai unor tari terţe.Lucrătorii migranti români şi familiile acestora, care locuiesc şi muncesc legal într-un alt stat membru sau lucrătorii migranti care provin din celelalte state membre şi familiile acestora care locuiesc şi muncesc legal în România nu pot fi trataţi în condiţii mai restrictive decât cei provenind din tari terţe, care locuiesc şi muncesc în acest stat membru sau în România. În afară de aceasta, în aplicarea principiului preferintei comunitare, lucrătorii migranti provenind din tari terţe care locuiesc şi muncesc în România nu pot beneficia de tratament mai favorabil decît resortisantii României.2. LIBERA CIRCULAŢIE A SERVICIILOR31997 L 0009: Directiva 97/9/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).Prin derogare de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE , cuantumul minim al compensării nu se aplică în România până la 31 decembrie 2011. România asigura ca sistemul sau de compensare pentru investitori prevede o despăgubire în valoare de minim 4 500 EUR de la 1 ianuarie 2007 şi până la 31 decembrie 2007, de minim 7 000 EUR de la 1 ianuarie 2008 şi până la 31 decembrie 2008, de minim 9 000 EUR de la 1 ianuarie 2009 şi până la 31 decembrie 2009, de minim 11 000 EUR de la 1 ianuarie 2010 şi până la 31 decembrie 2010 şi de minim 15 000 EUR de la 1 ianuarie 2011 şi până la 31 decembrie 2011.În cursul perioadei de tranzitie, celelalte state membre îşi menţin dreptul de a nu permite funcţionarea unei sucursale a unei societăţi româneşti de investiţii, stabilită pe teritoriul acestora, în cazul în care şi atât timp cat respectiva sucursala nu este înscrisă într-unul din sistemele de compensare pentru investitori recunoscute oficial pe teritoriul statului membru în cauza, în vederea acoperirii diferenţei dintre cuantumul românesc al compensatiei şi cuantumul minim prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 97/9/CE .3. LIBERA CIRCULAŢIE A CAPITALURILORTratatul privind Uniunea Europeană,Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru resedinte secundare de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenti în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au o sucursala sau reprezentanta pe teritoriul României.Resortisantilor statelor membre şi resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu drept legal de rezidenţă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisantilor români.(2) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, România poate menţine în vigoare, timp de şapte ani de la data aderării, restricţiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, privind dobândirea proprietăţii asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere de către resortisantii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, precum şi de către societăţi constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat parte a ASEE şi care nu sunt nici stabilite, nici înregistrate în România. În nici un caz, un cetăţean al unui stat membru nu poate fi tratat mai puţin favorabil în ceea ce priveşte dobândirea de teren agricol, păduri sau teren forestier decât la data semnării Tratatului de aderare sau nu poate fi tratat în mod mai restrictiv decât un resortisant al unei tari terţe.Fermierii care desfăşoară activităţi independente care sunt resortisanti ai unui alt stat membru şi care doresc să se stabilească şi să aibă reşedinţa în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte proceduri, în afară celor care se aplică resortisantilor români.O revizuire de ansamblu a acestor măsuri tranzitorii va avea loc în cel de-al treilea an de la data aderării. În acest scop, Comisia transmite un raport Consiliului. Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei, poate decide scurtarea sau încetarea perioadei de tranzitie menţionată la primul paragraf.4. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENTEIA. AJUTORUL FISCAL(1) Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenta(a) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile cărora li s-a dat certificatul de investitor permanent într-o zona defavorizată înainte de 1 iulie 2003, România poate continua sa acorde scutiri de la impozitul pe profit în baza Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată:– pentru 3 zone defavorizate (Brad, Valea Jiului, Balan) până la data de 31 decembrie 2008 inclusiv;– pentru 22 de zone defavorizate (Comăneşti, Bucovina, Altan Tepe, Filipesti, Ceptura, Albeni, Schela, Motru Rovinari, Rusca Montană, Bocsa, Moldova Noua-Anina, Baraolt, Apuseni, Stei-Nucet, Borod Suncuius-Dobresti-Vadu Crisului, Popesti-Derna-Alesd, Ip, Hida-Surduc-Jibou-Balan, Sarmasag-Chiejd-Bobota, Baia Mare, Borsa Viseu, Rodna) până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv;– pentru 3 zone defavorizate (Cugir, Zimnicea, Copsa Mica) până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv;în următoarele condiţii:– ajutorul de stat este acordat pentru investiţii regionale:– intensitatea neta a unui astfel de ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat cu 15 puncte procentuale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, cu condiţia ca intensitatea totală neta a ajutorului sa nu depăşească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*1) ajutorul total nu poate depăşi 30% din costurile eligibile ale investiţiilor;*1) În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul este acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în baza Orientarilor privind ajutorul naţional regional*2);*2) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 2 octombrie 1998 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate) şi 15 septembrie 2004.(b) România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;– până la sfârşitul lui decembrie 2010, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiar potrivit Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum şi– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.(2) Tratatul de instituire a Comunităţii Europene titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenta(a) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE pentru întreprinderile care au semnat contracte comerciale cu administraţiile zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, România poate continua sa acorde scutiri de la plata redevenţelor în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, până la 31 decembrie 2011, în următoarele condiţii:– Ajutorul de stat este acordat pentru investiţiile regionale:– intensitatea neta a acestui ajutor regional nu poate depăşi nivelul de 50% din echivalentul net al ajutorului. Acest plafon poate fi ridicat pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu 15 puncte procentuale, cu condiţia ca intensitatea neta totală a ajutorului sa nu depăşească 75%;– în cazul în care întreprinderea activează în sectorul autovehiculelor*1), ajutorul total nu poate depăşi 30% din costurile eligibile ale investiţiilor;*1) În înţelesul anexei C la Comunicarea Comisiei - Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii (JO C 70, 19.3.2002, p. 8), comunicare astfel cum a fost modificată ultima data şi publicată în JO C 263, 1.11.2003, p. 3.– perioada pentru calcularea ajutorului care urmează să fie inclus în plafoanele mai sus menţionate începe la 2 ianuarie 2003; toate ajutoarele cerute şi primite pe baza profiturilor care preced această dată sunt excluse din calcul;– în vederea calculării ajutorului total, se tine seama de toate ajutoarele acordate beneficiarului cu privire la costurile eligibile, inclusiv de ajutorul acordat prin alte scheme şi indiferent dacă ajutorul a fost acordat din surse locale, regionale, naţionale sau comunitare;– costurile eligibile sunt definite în baza Orientarilor privind ajutorul naţional regional*2);*2) JO C 74, 10.3.1998, p. 9, orientări astfel cum au fost modificate ultima data şi publicate în JO C 258, 9.9.2000, p. 5.– costurile eligibile care pot fi luate în considerare sunt acelea efectuate între 30 iulie 1992 (i.e. data intrării în vigoare a schemei prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere) şi 1 noiembrie 2004.(b) România va transmite Comisiei:– la doua luni de la data aderării, informaţii privind îndeplinirea condiţiilor stabilite mai sus;– până la sfârşitul lui decembrie 2011, informaţii cu privire la costurile eligibile ale investiţiilor, efectiv suportate de către beneficiari potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, astfel cum a fost modificată, şi cu privire la valoarea totală a ajutorului primit de beneficiari, precum şi– rapoarte semestriale privind monitorizarea ajutorului acordat beneficiarilor din sectorul autovehiculelor.B. RESTRUCTURAREA SECTORULUI SIDERURGICTratatul de instituire a Comunităţii Europene, titlul VI, capitolul 1 - Norme privind concurenta(1) Fără a aduce atingere articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE, ajutorul de stat acordat de România pentru restructurarea unor părţi specificate ale industriei siderurgice româneşti din 1993 până în 2004 este considerat a fi compatibil cu piaţa comuna sub condiţia ca:– perioada prevăzută la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 privind produsele CECO la Acordul European instituind o asociere între România , pe de o parte Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte*1) a fost extinsă până la 31 decembrie 2005;*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2, acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE-România din 25.9.2003 (încă nepublicata în Jurnalul Oficial).– condiţiile stabilite în programul naţional de restructurare şi în planurile individuale de afaceri în baza cărora a fost extins protocolul menţionat anterior sunt respectate în cursul perioadei 2002-2008;– condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A sunt întrunite;– nu se acordă sau plăteşte, sub nici o formă, nici un ajutor de stat combinatelor siderurgice care intra sub incidenţa programului naţional de restructurare de la 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, sfârşitul perioadei de restructurare, şi– nu se acordă sau plăteşte sectorului siderurgic românesc nici un ajutor de stat pentru restructurare după 31 decembrie 2004. În sensul prezentelor dispoziţii şi al apendicelui A prin ajutor de stat pentru restructurare se înţelege orice măsură privind societăţile siderurgice care constituie ajutor de stat în înţelesul articolului 87 alineatul (1) din Tratatul CE şi care nu poate fi considerat compatibil cu piaţa comuna în conformitate cu regulile obişnuite aplicate în Comunitate.(2) Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat în cadrul programului românesc de restructurare siderurgica numai societăţile enumerate în apendicele A partea I (în continuare denumite "societăţi beneficiare").(3) Restructurarea sectorului siderurgic românesc, astfel cum este descrisă în planurile de afaceri individuale ale societăţilor beneficiare şi în programul naţional de restructurare, corelata cu condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A se încheie cel târziu la data de 31 decembrie 2008 (în continuare denumita "sfârşitul perioadei de restructurare").(4) O societate beneficiara nu poate:(a) transmite beneficiul ajutorului acordat societăţii beneficiare, în cazul unei fuziuni cu o societate care nu este enumerata în apendicele A partea I;(b) prelua activele nici unei societăţi care nu este enumerata în apendicele A partea I şi transmite beneficiul ajutorului acordat acestei societăţi până la 31 decembrie 2008.(5) Orice schimbări ulterioare în proprietatea oricăreia dintre societăţile beneficiare trebuie să respecte condiţiile şi principiile privind viabilitatea, ajutoarele de stat şi reducerea capacităţii definite prin prezentele dispoziţii şi în apendicele A.(6) Societăţile care nu sunt enumerate ca "societăţi beneficiare" în apendicele A partea I nu beneficiază de ajutor de stat pentru restructurare sau de orice alt ajutor care nu este considerat compatibil cu normele comunitare privind ajutorul de stat şi, în acest context, nu sunt obligate sa reducă capacitatea. Nici o reducere de capacităţi în cadrul acestor societăţi nu se poate lua în calculul reducerii minime.(7) Valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare care urmează să fie aprobată pentru societăţile beneficiare este determinata de justificări pentru fiecare dintre măsurile de ajutor prevăzute în cadrul programului naţional final de restructurare şi al planurilor individuale de afaceri care urmează să fie aprobate de autorităţile române şi care fac obiectul verificării finale a îndeplinirii criteriilor prevăzute la articolul 9 alineatul (4) din Protocolul 2 la Acordul european de asociere şi al aprobării de către Consiliu. În orice caz, valoarea totală a ajutorului brut pentru restructurare acordat şi plătit în perioada 1993-2004 nu poate depăşi 49 985 miliarde ROL. În cadrul acestui plafon global, se aplică următoarele subplafoane sau valori maxime ale ajutorului de stat acordat şi plătit fiecarei societăţi beneficiare în perioada 1993-2004:
Ajutorul de stat conduce la viabilitatea societăţilor beneficiare în condiţii normale de piaţa la sfârşitul perioadei de restructurare. Valoarea şi intensitatea unui asemenea ajutor trebuie să fie strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru a restabili aceasta viabilitate. Viabilitatea se determina luând în considerare indicatorii descrisi în apendicele A partea III.România nu mai acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice româneşti.(8) Totalul net al reducerilor de capacităţi pentru produse finite care urmează a fi realizat de către societăţile beneficiare în cursul perioadei 1993-2008 este de minimum 2,05 milioane tone.Aceste reduceri de capacităţi se măsoară pe baza inchiderilor definitive prin distrugerea fizica a respectivelor instalaţii de laminare la cald, astfel încât instalaţiile sa nu poată fi repuse în funcţiune.O declaraţie de faliment a unei societăţi beneficiare nu poate fi calificată drept reducere de capacitate*1).*1) Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei (JO L 286, 6.10.1991, p. 20.)Reducerea minima neta a capacităţii de 2,05 milioane tone şi datele care privesc atât încetarea producţiei, cat şi închiderea definitivă a instalaţiilor respective, se realizează în conformitate cu calendarul stabilit la apendicele A partea II.(9) Planurile individuale de afaceri trebuie să aibă aprobarea scrisă a societăţilor beneficiare.Acestea trebuie puse în aplicare şi trebuie să includă, în special:(a) în cazul Ispat Sidex Galaţi:(i) punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor, îmbunătăţirea randamentelor, reducerea costurilor (în special cele privind consumul de energie) şi îmbunătăţirea calităţii(ii) orientarea spre segmentele de piaţa ale produselor plate cu valoarea adăugată mai mare(iii) îmbunătăţirea eficientei operationale şi a managementului organizaţional(iv) finalizarea restructurării financiare a societăţii(v) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(b) În cazul Siderurgica Hunedoara:(i) modernizarea instalaţiilor pentru a realiza planul de vânzări preconizat(ii) îmbunătăţirea eficientei operationale şi a managementului organizaţional(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(c) În cazul I.S. Campia Turzii:(i) creşterea producţiei de produse cu valoare adăugată mare şi de produse prelucrate(ii) punerea în aplicare a programului de investiţii în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei(iii) îmbunătăţirea eficientei operationale şi a managementului organizaţional(iv) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(d) În cazul C.S. Reșița:(i) specializarea în producerea de semifabricate pentru aprovizionarea sectorului intern de ţevi(ii) închiderea capacităţilor ineficiente(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu(e) În cazul C.O.S. Târgoviște:(i) creşterea proportiei produselor cu valoare adăugată mai mare(ii) punerea în aplicare a programului de investiţii în scopul reducerii costurilor, sporirii eficientei şi îmbunătăţirii calităţii(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu.(f) În cazul Donasid Călărași:(i) punerea în aplicare a programului de investiţii pentru modernizarea lucrărilor(ii) creşterea proporției de produse finite(iii) punerea în aplicare a investiţiilor necesare în vederea respectării legislaţiei de mediu.(10) Orice schimbări ulterioare ale programului naţional de restructurare şi ale planurilor individuale de afaceri trebuie să aibă acordul Comisiei şi, dacă este cazul, al Consiliului.(11) Punerea în aplicare a restructurării are loc în condiţii de deplina transparenta şi pe baza principiilor sanatoase ale economiei de piaţa.(12) Comisia şi Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare şi a planurilor individuale de afaceri, precum şi îndeplinirea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi în apendicele A înainte şi după aderare până în 2009. În special, Comisia monitorizează principalele angajamente şi dispoziţiile stabilite la alineatele (7) şi (8) privind ajutorul de stat, viabilitatea şi reducerile de capacităţi, utilizând în special indicatorii de restructurare stabiliţi la alineatul (9) şi în apendicele A partea III. În acest scop, Comisia raportează Consiliului.(13) Monitorizarea include o evaluare independenta care trebuie realizată anual în perioada 2005 - 2009.(14) România cooperează pe deplin cu toate sistemele de monitorizare. În special:– România este obligată sa transmită Comisiei rapoarte semestriale nu mai târziu de 15 martie şi 15 septembrie a fiecărui an, cu excepţia cazurilor în care Comisia decide altfel. Primul raport trebuie transmis la 15 martie 2005 şi ultimul la 15 martie 2009;– aceste rapoarte trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare, şi a reducerii şi utilizării capacităţii şi trebuie să furnizeze suficiente informaţii financiare care să permită efectuarea unei evaluări asupra îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor cuprinse în prezentele dispoziţii şi în apendicele A. Rapoartele trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile stabilite la apendicele A partea IV, pe care Comisia îşi rezerva dreptul să le modifice în conformitate cu experienta sa în cadrul procesului de monitorizare. De asemenea, în completare la rapoartele individuale de afaceri ale societăţilor beneficiare, va exista un raport asupra situaţiei de ansamblu a sectorului siderurgic românesc, inclusiv recentele dezvoltări macroeconomice.– România obliga societăţile beneficiare sa dezvaluie toate informaţiile relevante care, în alte împrejurări, pot fi considerate confidenţiale. În raportarea sa către Consiliu, Comisia se asigura că nu sunt divulgate informaţii confidenţiale specifice societăţii.(15) Un comitet consultativ alcătuit din reprezentanţii autorităţilor române şi ai Comisiei se întruneşte semestrial. Reuniunile comitetului consultativ pot avea loc şi ad-hoc, în cazul în care Comisia considera necesar.(16) În cazul în care Comisia constata, pe baza monitorizarii, ca au intervenit abateri semnificative de la prognozele de dezvoltare macroeconomica, de la situaţia financiară a societăţilor beneficiare sau de la evaluarile viabilitatii, aceasta poate solicita României sa ia măsurile necesare pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în cazul respectivelor societăţi beneficiare.(17) În cazul în care monitorizarea evidenţiază:(a) că nu au fost îndeplinite oricare dintre condiţiile stabilite de prezentele dispoziţii sau în apendicele A sau(b) că nu a fost îndeplinit oricare din angajamentele asumate de România în cadrul extinderii perioadei în cursul căreia România poate acorda în mod excepţional ajutor de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice, în conformitate cu Acordul european de asociere, sau(c) ca în cursul perioadei de restructurare România a acordat ajutor de stat incompatibil suplimentar societăţilor beneficiare sau oricărei societăţi siderurgice, Comisia ia măsurile necesare solicitând oricărei societăţi implicate sa ramburseze orice ajutor acordat cu încălcarea condiţiilor stabilite de prezentele dispoziţii şi la apendicele A. În cazul în care este necesar, se recurge la clauzele de salvgardare astfel cum sunt stabilite la articolul 37 sau în conformitate cu dispoziţiile articolului 39 din act.5. AGRICULTURAA. LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL AGRICULTURII31999 R 1493: Regulamentul (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pieţei vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1), modificat ultima data prin:– 32003 R 1795: Regulamentul (CE) nr. 1795/2003 al Comisiei din 13.10.2003 (JO L 262, 14.10.2003, p. 13).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 19 alineatele (1)-(3) din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999, România poate recunoaşte drepturi de replantare obţinute prin defrişarea varietatilor hibride care pot sa nu fie incluse în clasificarea soiurilor de viţă de vie, cultivate pe o suprafaţa de 30 000 hectare. Aceste drepturi de replantare pot fi utilizate până la 31 decembrie 2014 exclusiv pentru plantarea de Vitis vinifera.Restructurarea şi reconversia acestor plantaţii de viţă de vie nu este eligibilă pentru sprijinul Comunităţii acordat în conformitate cu dispoziţiile articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. Cu toate acestea, la nivel naţional pot fi acordate ajutoare de stat pentru costurile implicate de restructurarea şi reconversia acestora. Acest ajutor nu poate depăşi 75% din costul total pe plantaţie.B. LEGISLAŢIA VETERINARA ŞI FITOSANITARAI. LEGISLAŢIA VETERINARA32004 R 0852: Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena alimentelor (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).32004 R 0853: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004 din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor speciale de igiena a alimentelor de origine animala (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).(a) Cerinţele structurale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 852/2004 anexa II capitolul II şi de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea I capitolele II şi III, secţiunea II capitolele II şi III şi secţiunea V capitolul I nu se aplică unităţilor din România cuprinse în apendicele B la prezenta anexa până la 31 decembrie 2009, sub rezerva condiţiilor prevăzute mai jos.(b) Atât timp cat unităţile prevăzute la litera (a) de mai sus sunt supuse dispoziţiilor acesteia, produsele provenind din respectivele unităţi sunt introduse exclusiv pe piaţa naţionala sau sunt utilizate în vederea prelucrării ulterioare în unităţi din România supuse de asemenea dispoziţiilor literei (a), indiferent de data la care sunt comercializate. Aceste produse trebuie să poarte o marca de salubritate sau de identificare diferita de cea prevăzută la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 853/2004.Paragraful precedent se aplică, de asemenea, tuturor produselor provenite din unităţi integrate de prelucrare a carnii, în cazul în care o parte din unitate se supune dispoziţiilor literei (a).(c) Unităţile de prelucrare a laptelui enumerate în apendicele B la prezenta anexa pot receptiona până la 31 decembrie 2009 cantităţi de lapte crud care nu corespund sau care nu au fost manipulate în conformitate cu cerinţele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 anexa III secţiunea IX capitolul I subcapitolele II şi III, cu condiţia ca fermele care furnizează laptele să fie prevăzute într-o lista alcătuită în acest scop de autorităţile române. România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în modernizarea acestor ferme producătoare de lactate şi a sistemului de colectare a laptelui.(d) România se conformează treptat cerinţelor structurale prevăzute la litera (a). Anterior datei aderării, România înaintează Comisiei un plan de modernizare, aprobat de autoritatea naţionala veterinara competenţa, pentru fiecare dintre unităţile supuse măsurii prevăzute la litera (a) şi care sunt cuprinse în apendicele B. Planul include o lista a tuturor deficienţelor în raport cu cerinţele prevăzute la litera (a) şi data avută în vedere pentru remedierea acestora.România înaintează Comisiei rapoarte anuale cu privire la progresele realizate în cadrul fiecărei unităţi. România asigura ca numai acele unităţi care se conformează pe deplin acestor cerinţe până la 31 decembrie 2009 pot funcţiona în continuare.(e) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002*1), Comisia poate actualiza apendicele B la prezenta anexa înaintea aderării şi până la 31 decembrie 2009 şi, în acest context, poate adauga sau elimina unităţi în funcţie de progresele realizate în remedierea deficienţelor existente şi de rezultatele procesului de monitorizare.*1) Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 178/2002 din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi cerinţelor generale ale legislaţiei în domeniul alimentar, de înfiinţare a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor şi de stabilire a procedurilor privind siguranţa alimentelor (JO L 31, 1.2.2002, p. 1), regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 1642/2003 (JO L 245, 29.9.2003, p. 4).În vederea asigurării bunei funcţionari a regimului tranzitoriu prevăzut mai sus pot fi adoptate norme metodologice de aplicare în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 58 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002.II. LEGISLAŢIA FITOSANITARA31991 L 0414: Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piaţa a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1), modificată ultima data prin:– 32004 L 0099: Directiva 2004/99/CE a Comisiei din 1.10.2004 (JO L 309, 6.10.2004, p. 6).Prin derogare de la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE , România poate amana termenele de furnizare a informaţiilor prevăzute la anexele II şi III la Directiva 91/414/CEE privind produsele de uz fitosanitar autorizate în prezent în România şi comercializate exclusiv pe teritoriul românesc care cuprind compuşi ai cuprului (sulfat, oxiclorura sau hidroxid), sulf, clorura de acetil, dimetoat şi 2,4-D, cu condiţia ca aceste ingrediente să fie concomitent cuprinse în anexa I la respectiva directiva. Termenele arătate mai sus pot fi amânate până cel mai târziu la 31 decembrie 2009, cu excepţia 2,4-D, pentru care termenul poate fi amânat până cel mai târziu la 31 decembrie 2008. Dispoziţiile anterioare se aplică numai acelor societăţi solicitante care au început în mod efectiv sa producă sau sa achizitioneze datele necesare înainte de 1 ianuarie 2005.6. POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR(1) 31993 R 3118: Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 al Consiliului din 25 octombrie 1993 privind stabilirea condiţiilor în care transportatorii nerezidenti pot presta servicii de transport rutier naţional de marfa în interiorul unui stat membru (JO L 279, 12.11.1993, p. 1), modificat ultima data prin:– 32002 R 0484: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 484/2002 din 1.3.2002 (JO L 76, 19.3.2002, p. 1).(a) Prin derogare de la articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 3118/93 şi până la sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, transportatorii stabiliţi în România sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfa în celelalte state membre, iar transportatorii stabiliţi în celelalte state membre sunt excluşi de la prestarea serviciilor de transport rutier naţional de marfa în România.(b) Înainte de sfârşitul celui de-al treilea an de la data aderării, statele membre informează Comisia în cazul în care vor prelungi această perioadă pentru cel mult doi ani sau în care, de la acea data, vor aplica în întregime articolul 1 din regulament. În lipsa unei asemenea notificări se aplică articolul 1 din regulament. Numai transportatorii stabiliţi în acele state membre în care se aplică articolul 1 din regulament pot presta servicii de transporturi rutiere de marfa în celelalte state membre în care se aplică, de asemenea, articolul 1.(c) Acele state membre în care, în temeiul literei (b) de mai sus, se aplică articolul 1 din regulament pot recurge la procedura de mai jos până la sfârşitul celui de-al cincilea an de la data aderării.În cazul în care un stat membru menţionat de paragraful precedent se confrunta cu o perturbare grava a pieţei sale naţionale sau a unor segmente ale acesteia cauzată ori accentuata de cabotaj, cum ar fi un excedent major al ofertei în raport cu cererea sau o ameninţare a stabilitatii ori supravietuirii financiare a unui număr semnificativ de întreprinderi de transport rutier de marfa, statul membru în cauza informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi le oferă toate detaliile relevante. Pe baza acestei informări, statul membru în cauza poate solicita Comisiei sa suspende, în tot sau în parte, aplicarea articolului 1 din regulament, în vederea normalizarii situaţiei.Comisia examinează situaţia pe baza datelor furnizate de statul membru în cauza şi, în termen de o luna de la primirea cererii, decide dacă este cazul sau nu sa adopte măsuri de salvgardare. Se aplica procedura prevăzută la articolul 7 alineatul (3) paragrafele al doilea, al treilea şi al patrulea, precum şi în articolul 7 alineatele (4), (5) şi (6) din regulament.Oricare dintre statele membre menţionate la primul paragraf de mai sus poate, în cazuri urgente şi excepţionale, sa suspende aplicarea articolului 1 din regulament, după care notifica motivat Comisia.(d) Atât timp cat aplicarea articolul 1 din regulament este suspendată în temeiul literelor (a) şi (b) de mai sus, statele membre pot reglementa accesul la serviciile lor de transport rutier naţional de marfa prin schimbul treptat de autorizaţii de cabotaj pe bază de acorduri bilaterale. Aceasta poate include şi posibilitatea liberalizarii totale.(e) Aplicarea literelor (a)-(c) nu poate avea ca efect un acces la serviciile de transport rutier naţional de marfa mai restrictiv decât cel existent la data semnării Tratatului de aderare.(2) 31996 L 0053: Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 privind stabilirea, pentru anumite autovehicule care circulă în interiorul Comunităţii, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul naţional şi internaţional şi a maselor maxime autorizate în traficul internaţional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată ultima data prin:– 32002 L 0007: Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18.2.2002, (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/53/CE , vehiculele care respecta valorile limita din categoriile 3.2.1, 3.4.1, 3.4.2 şi 3.5.1 prevăzute la anexa I la respectiva directiva pot utiliza numai secţiunile nereabilitate din reţeaua românească de drumuri până la 31 decembrie 2013 în cazul în care respecta limitele româneşti de masa pe axa în vigoare.Începând de la data aderării nu mai poate fi impusa nici o restrictie privind utilizarea de către vehiculele care respecta cerinţele Directivei 96/53/CE a principalelor rute de tranzit prevăzute la anexa 5 la Acordul privind transporturile încheiat între CE şi România*1) şi în anexa I la Decizia nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 privind liniile directoare pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropene*2), principale rute care sunt enumerate mai jos:*1) Acordul între Comunitatea Europeană şi România privind transportul rutier de mărfuri, semnat la 28 iunie 2001 (JO L 142, 31.5.2002, p. 75).*2) JO L 228, 9.9.1996, p. 1, decizie astfel cum a fost modificată ultima data prin Decizia nr. 884/2004/CE (JO L 167, 30.4.2004, p. 1).1. Alba Iulia - Turda - Zalau - Satu Mare - Halmeu (drumul E 81)2. Zalau - Oradea - Bors (drumurile 1 H şi E 60)3. Mărăşeşti - Bacau - Suceava - Siret (drumul E 85)4. Tişiţa - Tecuci - Husi - Albita (drumul E581)5. Simeria - Hateg - Rovinari - Craiova - Calafat (drumul E 79)6. Lugoj - Caransebes - Drobeta-Turnu Severin - Filiasi - Craiova (drumul E 70)7. Craiova - Alexandria - Bucureşti (drumul 6)8. Drobeta-Turnu Severin - Calafat (drumul 56 A)9. Bucureşti - Buzau (drumurile E 60/E 85)10. Bucureşti - Giurgiu (drumul E 70/E 85)11. Braşov - Sibiu (drumul E 68)12. Timişoara - Stamora Moravita (drumul 59)România adera la calendarul prevăzut de tabelul de mai jos în vederea reabilitării reţelei sale de drumuri secundare prevăzute de harta de mai jos. Orice investiţii în infrastructura care implica utilizarea de fonduri din bugetul Comunităţii urmăresc să asigure ca arterele sunt construite sau reabilitate pentru a suporta o incarcatura cu masa de 11,5 tone pe axa.Corespunzător realizării reabilitării, va avea loc o deschidere treptata a reţelei româneşti de drumuri secundare pentru vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile limita ale directivei.În scopul încărcării şi descărcării, în cazurile în care este posibil din punct de vedere tehnic, utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei de drumuri secundare este permisă pe parcursul întregii perioade de tranzitie.Începând de la data aderării, toate vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile-limita ale Directivei 96/53/CE sunt supuse numai unor tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale privind masa pe axa. Aceste vehicule nu pot fi supuse unor asemenea tarife suplimentare temporare pentru utilizarea reţelei secundare româneşti de transporturi rutiere în cazul în care depăşesc limitele naţionale în raport cu dimensiunea sau masa totală a vehiculului. Totodată, acele vehicule aflate în trafic internaţional care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE şi sunt prevăzute cu suspensie pneumatica sunt supuse unor taxe mai mici cu cel puţin 25%.Tarifele suplimentare temporare pentru utilizarea secţiunilor nereabilitate ale reţelei secundare de către vehiculele aflate în trafic internaţional care respecta valorile-limita ale directivei sunt percepute în mod nediscriminatoriu. Regimul de tarifare este transparent iar plata acestor tarife nu poate impune utilizatorului formalităţi administrative sau întârzieri excesive, după cum plata acestor tarife nu poate conduce la un control sistematic la frontiera al respectării limitelor masei pe axa.Respectarea limitelor masei pe axa este asigurata într-un mod nediscriminatoriu pe întreg teritoriul şi se aplică, de asemenea, vehiculelor înmatriculate în România.Tarifele pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce respecta valorile limita prevăzute de Directiva 96/53/CE nu pot depăşi nivelul tarifelor arătate în tabelul de mai jos (exprimat în cifre la nivelul anului 2002). Vehiculele prevăzute cu suspensie pneumatica ce respecta valorile-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE sunt supuse unor tarife mai mici cu cel puţin 25%.Nivelul maxim al tarifelor (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) pentru vehiculele fără suspensie pneumatica ce corespund valorilor-limita prevăzute de Directiva 96/53/CE
Calendarul pentru reabilitarea reţelei de drumuri secundare care se deschid treptat circulaţiei vehiculelor care respecta valorile limita ale Directivei 96/53/CE
*1) Km în execuţie = secţiuni de drumuri pe care se desfăşoară lucrări în anul de referinţa. Aceste lucrări pot începe în anul de referinţa sau au putut fi începute în anii anteriori.*2) Km recepționați = secţiuni de drumuri pentru care lucrările s-au finalizat ori sunt date în folosinţă în anul de referinţa.
Localităţi care se conformează la sfârşitul anului 2010
Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor.D. POLUAREA INDUSTRIALA ŞI MANAGEMENTUL RISCULUI1. 31996 L 0061: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (JO L 257, 10.10.1996, p. 26), modificată ultima data prin:– 32003 R 1882: Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1882/2003 din 29.9.2003 (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).Prin derogare de la dispoziţiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 96/61/CE , condiţiile de autorizare a instalaţiilor existente nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare instalatie în parte, cu condiţia respectării obligaţiei de a opera aceste instalaţii în conformitate cu valorile limita de emisii, parametrii echivalenti sau măsurile tehnice disponibile, în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 alineatele (3) şi (4):Până la 31 decembrie 2008:1. S.C. CARBID FOX S.A. Tarnaveni (activitate principala 4.2)2. S.C. AVICOLA S.A. - Ferma Garleni - Bacau (activitate principala 6.6 a)3. S.C. EXPERT 2001 IMPEX S.R.L. - Bistrita-Nasaud (activitate principala 6.6)Până la 31 decembrie 2009:4. S.C. UCM Resita Caraş-Severin (activitate principala 2.2)5. S.C. SICERAM S.A. Mures (activitate principala 3.5)6. S.C. BEGA UPSOM S.A. Alba (activitate principala 4.2)7. S.C. CELROM S.A. Mehedinti (activitate principala 6.1)8. S.C. COMCEH S.A. Calarasi - Calarasi (activitate principala 6.1 b)9. S.C. ECOPAPER S.A. Zarnesti - Braşov (activitate principala 6.1 b)10. S.C. RIFIL S.A. Neamt (activitate principala 6.2)11. S.C. AVICOLA S.A. - Ferma Razboieni - Iaşi (activitate principala 6.6 a)12. S.C. AVIMAR S.A. Maramures (activitate principala 6.6 a)13. S.C. AVICOLA S.A. Iaşi - Ferma Letcani - Iaşi (activitate principala 6.6 a)14. COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici - Arad (activitate principala 6.6 b)15. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Bora - Ialomita (activitate principala 6.6 a)16. S.C. SUINTEST Oarja S.A. - Arges (activitate principala 6.6 b, c)17. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Andrasesti - Ialomita (activitate principala 6.6 a)18. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Perieti - Ialomita (activitate principala 6.6 a)19. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Gheorghe Doja - Ialomita (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2010:20. S.C. ROMPLUMB S.A. Maramures (activitate principala 2.5)21. S.C. ROMRADIATOARE S.A. - Braşov (activitate principala 2.5 b)22. S.C. ELECTROMONTAJ S.A. Bucureşti (activitate principala 2.6)23. HOLCIM (România) - Ciment Campulung Arges (activitate principala 3.1)24. S.C. ETERMED S.A. Medgidia - Constanta (activitate principala 3.2)25. S.C. CONGIPS S.A. (Azbest) Bihor (activitate principala 3.2)26. S.C. HELIOS S.A. Astileu - Bihor (activitate principala 3.5)27. S.C. SOFERT S.A. Bacau (activitate principala 4.3, 4.2 b)28. S.C. CHIMOPAR S.A. Bucureşti (activitate principala 4.1)29. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Iaşi (activitate principala 4.5)30. S.C. ROMPETROL PETROCHEMICALS S.R.L. Constanta (activitate principala 4.1)31. S.C. LETEA S.A. Bacau (activitate principala 6.1 a)32. S.C. ZAHăR Corabia S.A. Olt (activitate principala 6.4 b)33. S.C. TARGO S.R.L. Timiş (activitate principala 6.4)34. S.C. SUINPROD Roman - Neamt (activitate principala 6.6 b)35. S.C. LUCA SUINPROD S.A. Codlea - Braşov (activitate principala 6.6 b)36. S.C. AVICOLA Costesti Arges - Arges (activitate principala 6.6 b)37. S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Brad - Bacau (activitate principala 6.6 a)38. S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. Olt (activitate principala 6.6 a)39. S.C. AVICOLA S.A. Ferma Gheraiesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)40. S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea - Tulcea (activitate principala 6.6 b)41. S.C. PIGCOM S.A. Satu Nou - Tulcea (activitate principala 6.6 b)42. S.C. AGROPROD IANCU S.R.L. Urziceni - Ialomita (activitate principala 6.6 b)43. S.C. CRUCIANI IMPEX S.R.L. Dedulesti - Brăila (activitate principala 6.6)44. S.C. AGROFLIP Bontida - Cluj (activitate principala 6.6 b, c)45. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia - Ferma Amara - Ialomita (activitate principala 6.6 a)46. S.C. ISOVOLTA GROUP S.A. Bucureşti (activitate principala 6.7)47. S.C. SAMOBIL S.A. Satu Mare (activitate principala 6.7)48. S.C. ELECTROCARBON S.A. Slatina - Olt (activitate principala (6.8)49. S.C. TRANSGOLD S.A. Baia Mare - Maramures (activitate principala 2.5)Până la 31 decembrie 2011:50. S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. Braşov (activitate principala 2.6)51. HEIDELBERG CEMENT - Fieni Cement Dambovita (activitate principala 3.1)52. CARMEUSE România S.A. Arges (activitate principala 3.1)53. S.C. RESIAL S.A. Alba (activitate principala 3.5)54. S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Craiova, Combinatul Doljchim - Dolj (activitate principala 4.2,4.1)55. S.C. U.S.G. S.A. Valcea (activitate principala 4.2 d)56. S.C. ULTEX S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)57. S.C. CARMOLIMP S.R.L. Vistea de Sus - Sibiu (activitate principala 6.6 b)58. S.C. AVICOLA S.A. Buftea - Ilfov (activitate principala 6.6 a)59. S.C. AVICOLA S.A. Ferma Hemeius - Bacau (activitate principala 6.6 a)60. S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea - Ferma Zimnicea - Teleorman (activitate principala 6.6 b)61. S.C. SUINPROD S.A. Bilciuresti - Dambovita (activitate principala 6.6)62. S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Baldovinesti - Brăila (activitate principala 6.6 b)63. S.C. COMPLEXUL DE PORCI Brăila S.A. Tichilesti - Brăila (activitate principala 6.6 b)64. S.C. AT GRUP PROD IMPEX S.R.L. - Teleorman (activitate principala 6.6 a)65. S.C. KING HAUSE ROM Cornetu S.R.L. Filiala Mavrodin - Teleorman (activitate principala 6.6 a)66. S.C. AVIKAF PROD IMPEX S.R.L. Teleorman (activitate principala 6.6 a)67. S.C. SUINPROD S.A. Zimnicea - Ferma Dracea - Teleorman (activitate principala 6.6 b)68. S.C. ROMCIP Salcia - Teleorman (activitate principala 6.6 b)69. S.C. AVIPUTNA S.A. Golesti - Vrancea (activitate principala 6.6 a)70. S.C. NUTRICOM S.A. Oltenita - Calarasi (activitate principala 6.6 b)71. S.C. PIGALEX S.A. Alexandria - Teleorman (activitate principala 6.6 b)72. S.C. PIC ROMâNIA S.R.L. Vasilati - Calarasi (activitate principala 6.6 c)73. S.C. SUINTEST S.A. Fierbinti - Ialomita (activitate principala 6.6 b)74. S.C. AGRIVAS S.R.L. Vaslui (activitate principala 6.6 a)75. S.C. AVICOLA Buftea S.A. Punct de lucru Turnu Magurele - Teleorman (activitate principala 6.6 a)76. S.C. C+C S.A. Resita (activitate principala 6.6 b)Până la 31 decembrie 2012:77. S.N.P. PETROM S.A. Sucursala ARPECHIM Pitesti - Arges (activităţi 1.2, 4.1)78. S.C. ROMPETROL Rafinare S.A. Constanta (activitate 1.2)79. COMBINATUL DE OTELURI SPECIALE Targoviste - Dambovita (activitate principala 2.2, 2.3)80. S.C. COMBINATUL DE UTILAJ GREU S.A. Cluj (activitate principala 2.2, 2.3 b)81. S.C. IAIFO Zalau - Salaj (activitate principala 2.3 b, 2.4)82. S.C. ALTUR S.A. Olt (activitate principala 2.5)83. C.N.C.A.F. MINVEST S.A. DEVA Filiala DEVAMIN S.A. Deva, Exploatarea miniera Deva - Hunedoara (activitate principala 2.5)84. S.C. MONDIAL S.A. Lugoj - Timiş (activitate principala 3.5)85. S.C. MACOFIL S.A. Targu Jiu - Gorj (activitate principala 3.5)86. S.C. CERAMICA S.A. Iaşi (activitate principala 3.5)87. S.C. FIBREXNYLON S.A. Neamt (activitate principala 4.1 b, d; 4.2 b; 4.3)88. S.C. CHIMCOMPLEX S.A. Borzesti - Bacau (activitate principala 4.1 a, b, c, d, f; 4.2 b, c, d; 4.4)89. S.C. PEHART S.A. Petresti - Alba (activitate principala 6.1 b)90. S.C. TABACO-CAMPOFRIO S.A. Tulcea (activitate principala 6.4 a)91. S.C. AVICOLA S.A. Slobozia Ferma Ion Ghica - Ialomita (activitate principala 6.6 a)92. S.C. AVICOLA S.A. Platou Avicol Aviasan - Bacau (activitate principala 6.6 a)93. S.C. ITAL TRUST Racovita S.A. - Sibiu (activitate principala 6.6 b)94. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Parta - Timiş (activitate principala 6.6 b)95. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Padureni - Timiş (activitate principala 6.6 b)96. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Peciu Nou - Timiş (activitate principala 6.6 b)97. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Periam - Timiş (activitate principala 6.6 b)98. S.C. COMTIM GROUP S.R.L. Ferma Ciacova - Timiş (activitate principala 6.6 b)99. S.C. AVICOLA LUMINA S.A. - Constanta (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2013:100. S.C. UNIO S.A. Satu Mare (activitate principala 2.3 b)101. S.C. ARTROM S.A. Slatina - Olt (activitate principala 2.3 b, 2.6)102. S.C. IAR S.A. Braşov (activitate principala 2.6)103. S.C. ARIO S.A. Bistrita-Nasaud (activitate principala 2.4)104. S.C. LAFARGE ROMCIM S.A. Medgidia - Constanta (activitate principala 3.1)105. S.C. CARE S.A. Tarnaveni - Mures (activitate principala 3.5)106. S.C. CASIROM S.A. Cluj (activitate principala 3.5)107. S.C. TURNU S.A. Turnu Magurele - Teleorman (activitate principala 4.3, 4.2 b)108. S.C. COMBINATUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE S.A. Navodari - Constanta (activitate principala 4.3)109. S.C. AMBRO Suceava S.A. - Suceava (activitate principala 6.1 a, b)110. S.C. ROMSUIN TEST Peris S.A. - Ilfov (activitate principala 6.6 a)111. S.C. NUTRICOD Codlea Sucursala Sfîntu Gheorghe - Covasna (activitate principala 6.6 b)112. S.C. HADITON GRUP S.R.L. Arges (activitate principala 6.6 a)Până la 31 decembrie 2014:113. S.C. PETROM S.A. Rafinaria PETROBRAZI - Prahova (activitate 1.2)114. S.C. RAFINARIA ASTRA ROMÂNĂ S.A. Ploiesti - Prahova (activitate 1.2)115. S.C. ROMPETROL Rafinaria VEGA - Prahova (activitate 1.2)116. S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. - Prahova (activitate 1.2)117. S.C. ISPAT SIDEX S.A. Galaţi (activitate principala 2.2, 2.3)118. S.C. SIDERURGICA S.A. Hunedoara (activitate principala 2.2, 2.3)119. S.C. KVAERNER I.M.G.B. S.A. Bucureşti (activitate principala 2.4)120. S.C. SOMETRA S.A. Copsa Mica - Sibiu (activitate principala 2.5 a, 2.5 b, 2.1, 2.4)121. S.C. FERAL S.R.L. Tulcea (activitate principala 2.5 a)122. S.C. METALURGICA S.A. Aiud - Alba (activitate principala 2.4, 2.3 b)123. S.C. NEFERAL S.A. Ilfov (activitate principala 2.5 b)124. S.C. INDUSTRIA SARMEI S.A. Campia Turzii - Cluj (activitate principala 2.2, 2.3, 2.6)125. S.C. METALURGICA S.A. Vlahita - Harghita (activitate principala 2.5 b)126. S.C. UPETROM 1 Mai S.A. Prahova (activitate principala 2.2)127. S.C. LAMINORUL S.A. Brăila (activitate principala 2.3)128. S.C. AVERSA S.A. Bucureşti (activitate principala 2.4)129. S.C. FORMA S.A. Botosani (activitate principala 2.3)130. S.C. ISPAT TEPRO S.A. Iaşi (activitate principala 2.3 c)131. S.C. URBIS Armături Sanitare S.A. - Bucureşti (activitate principala 2.6)132. S.C. BALANŢA S.A. Sibiu (activitate principala 2.6)133. S.C. COMMET S.A. Galaţi (activitate principala 2.6)134. C.N.A.C.F. MINVEST S.A. Deva Filiala DEVAMIN Exploatarea miniera Vetel Hunedoara (activitate principala 2.5)135. S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Noua - Caras Severin (activitate principala 2.5)136. S.C. FIROS S.A. Bucureşti (activitate principala 3.3)137. S.C. SINTER-REF S.A. Azuga - Prahova (activitate principala 3.5)138. S.C. PRESCOM Braşov S.A. - Braşov (activitate principala 3.1)139. S.C. MELANA IV S.A. Neamt (activitate 4.1)140. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea - Vacea (activitate principala 4.1, 4.2, 4.3)141. S.C. AMONIL S.A. Slobozia - Ialomita (activitate principala 4.3, 4.2)142. CAROM S.A. Bacau (activitate principala 4.1 a, b, i)143. AZOCHIM S.A. Savinesti - Neamt (activitate principala 4.2)144. S.C. UZINA DE PRODUSE SPECIALE Fagaras S.A. Braşov (activitate principala 4.6)145. S.C. SINTEZA S.A. Oradea - Bihor (activitate principala 4.1 g; 4.2 d, e; 4.4)146. S.C. CHIMPROD S.A. Bihor (activitate principala 4.1 b, 4.5)147. S.C. AZUR S.A. Timişoara - Timiş (activitate principala 4.1)148. S.C. PUROLITE S.A. Victoria - Braşov (activitate principala 4.1 d, h)149. S.C. CELHART DONARIS S.A. Brăila (activitate principala 6.1)150. S.C. VRANCART S.A. Adjud - Vrancea (activitate principala 6.1 b)151. S.C. PIM S.A. Sibiu (activitate principala 6.3)152. S.C. DANUBIANA Roman S.A. Neamt (activitate principala 6.4 b)153. S.C. ZAHĂRUL Romanesc S.A. Tandarei - Ialomita (activitate principala 6.4 b)154. S.C. VASCAR S.A. Vaslui (activitate principala 6.4 a)155. S.C. MULTIVITA S.A. Negru Voda - Constanta (activitate principala 6.5)156. S.C. SUINPROD S.A. Prahova (activitate principala 6.6 a)157. S.C. AVICOLA S.A. Ferma Serbanesti - Bacau (activitate principala 6.6 a)158. S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru C.S.H.D. Mihailesti (activitate principala 6.6 a)159. S.C. SUINPROD S.A. Bumbesti Jiu - Gorj (activitate principala 6.6 a)160. S.C. SIBAVIS S.A. Sibiu - Sibiu (activitate principala 6.6 a)161. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 1 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)162. S.C. AVIA AGROBANAT S.R.L. Bocsa - Resita (activitate principala 6.6 a)163. S.C. AVICOLA Gaiesti S.A. - Dambovita (activitate principala 6.6 a)164. S.C. VENTURELLIPROD S.R.L. Sibiu (activitate principala 6.6 b)165. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Budesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)166. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni Mihaiesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)167. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma 2 Francesti - Valcea (activitate principala 6.6 a)168. S.C. OLTCHIM S.A. Ramnicu Valcea Ferma Babeni - Valcea (activitate principala 6.6 a)169. S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala Cluj - Saliste - Cluj (activitate principala 6.6 a)170. S.C. AVICOLA Bucureşti S.A. Sucursala C.S.H.D. Codlea - Braşov (activitate principala 6.6 a)171. S.C. Cereal Prod S.A. - Galaţi (activitate principala 6.6 a)172. S.C. AVICOLA Mangalia S.A. Constanta (activitate principala 6.6 a)173. S.C. AVICOLA S.A. Constanta - Constanta (activitate principala 6.6 a)174. S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. Punct de lucru Butimanu - Dambovita (activitate principala 6.6 a)175. S.C. EUROPIG S.A. Poiana Marului - Braşov (activitate principala 6.6 b)176. S.C. SUINPROD S.A. Let - Covasna (activitate principala 6.6 b)177. S.C. AVICOLA Sivita S.A. Galaţi (activitate principala 6.6 a)178. S.C. COLLINI S.R.L. Bocsa - Resita (activitate principala 6.6 b)179. S.C. AGROSAS S.R.L. Timişoara - Timiş (activitate principala 6.6 b, c)180. S.C. FLAVOIA S.R.L. Platforma Hereclean - Salaj (activitate principala 6.6 a)181. S.C. ELSID S.A. Titu - Dambovita (activitate principala 6.8)Până la 31 decembrie 2015:182. S.C. RAFINARIA STEAUA ROMANa S.A. Campina - Prahova (activitate 1.2)183. S.C. TRACTORUL U.T.B. S.A. Braşov (activitate principala 2.3 b, 2.4, 2.6, 6.7)184. S.C. ISPAT Petrotub S.A. Neamt (activitate principala 2.3, 6.7)185. S.C. ARO S.A. Arges (activitate principala 2.3 b, 2.6)186. S.C. STIMET S.A. Sighisoara - Mures (activitate principala 3.3)187. S.C. BEGA REAL S.A. Plesa - Prahova (activitate principala 3.5)188. S.C. AZOMURES S.A. Targu-Mures - Mures (activitate principala 4.2, 4.3)189. S.C. COLOROM S.A. Codlea - Braşov (activitate principala 4.1 j)190. S.C. SOMES S.A. Dej - Cluj (activitate principala 6.1 a, b)191. S.C. OMNIMPEX Hârtia S.A. Busteni - Prahova (activitate principala 6.1 b)192. S.C. PERGODUR Internaţional S.A. Neamt (activitate principala 6.1 b)193. S.C. PROTAN S.A. - Popesti Leordeni - Ilfov (activitate principala 6.5)194. S.C. PROTAN S.A. Bucureşti Sucursala Codlea - Braşov (activitate principala 6.5)195. S.C. PROTAN S.A. - Cluj (activitate principala 6.5)Autorizaţii pe deplin coordonate trebuie eliberate pentru aceste instalaţii înainte de 30 octombrie 2007 şi trebuie să cuprindă calendare individuale obligatorii în scopul realizării conformarii depline. Aceste autorizaţii trebuie să asigure, la 30 octombrie 2007, conformarea cu principiile generale care reglementează obligaţiile de baza ale operatorilor, prevăzute la articolul 3 din directiva.(2) 32000 L 0076: Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor (JO L 332, 28.12.2000, p. 91).Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 6, 7 alineatul (1) şi 11 din Directiva 2000/76/CE , valorile limita ale emisiilor şi cerinţele de măsurare nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2007 unui număr de 52 de incineratoare pentru deşeuri medicale şi până la 31 decembrie 2008 unui număr de 58 de incineratoare pentru deşeuri medicale.Începând cu 30 martie 2007, România este obligată să raporteze Comisiei, până la încheierea primului trimestru al fiecărui an calendaristic, cu privire la situaţia închiderii instalaţiilor neconforme pentru tratarea termica a deşeurilor periculoase şi a cantităţilor de deşeuri medicale tratate în cursul anului anterior.(3) 32001 L 0080: Directiva 2001/80/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosfera de anumiti poluanti generati de instalaţii de ardere de mare capacitate (JO L 309, 27.11.2001, p. 1), modificată prin:– 12003 T: Actul privind condiţiile aderării şi modificarea tratatelor - aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace (JO L 236, 23.9.2003, p. 33).(a) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexele III şi IV la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de dioxid de sulf nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtPână la 31 decembrie 2009:S.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de aburi x 470 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur Benson x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 80 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II - nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 x CR 68 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. BACAU nr. 1, 1 cazan de abur x 343 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI VEST nr. 1, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtPână la 31 decembrie 2013:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 269 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 2, 2 cazane de abur x 458 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI PROGRESUL nr. 1, 4 cazane de abur x 287 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALaU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C.TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de dioxid de sulf provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 540 000 tone SO(2)/an;– în anul 2008: 530 000 tone SO(2)/an;– în anul 2010: 336 000 tone SO(2)/an;– în anul 2013: 148 000 tone SO(2)/an.(b) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxid de azot nu se aplică pe teritoriul României în cazul următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ARPECHIM PITESTI nr. 2, 1 cazan BW x 81 MWtS.C. ARPECHIM PITESTI nr. 3, 4 cazane x 81 MWtPRODITERM BISTRITA, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWt + 2 cazane de abur x 69 MWtS.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtREGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE CLUJ, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur energetic x 285 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 2, 2 cazane de abur industrial x 72 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58,1 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 CR cazan de abur x 403 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TERMICA TARGOVISTE, 1 cazan de apa fierbinte x 58,15 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II - nr. 1, 2 cazane x 396,5 MWtS.C. C.E.T. IAŞI I nr. 2, 2 cazane de abur x 283 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 3, 1 cazan de abur x 72,3 MWtPână la 31 decembrie 2010:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 1, 2 grupuri de cazane de abur x 127 MWt + 269 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 2 Brăila, 2 cazane x 110 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 1, 2 cazane x 45,94 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 2, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 3, 1 cazan x 73 MWtS.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA nr. 4, 1 cazan x 73 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 3, 3 cazane energetice x 293 MWtS.C. TERMOELECTRICA S.E. PAROSENI nr. 2, 1 cazan de abur x 467 MWt + 1 cazan de apa fierbinte x 120 MWtS.C. C.E.T. IAŞI I nr. 1, 3 cazane de abur x 94 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 1, 1 cazane de apa fierbinte x 58 MWtS.C. TURNU S.A. TURNU MAGURELE nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ENET S.A. nr. 1, 3 cazane x 18,5 MWtS.C. ENET S.A. nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtPână la 31 decembrie 2011:C.E.T. ARAD nr. 2, 2 cazane de abur industrial + 1 cazan x 80 MWtS.C. TERMON S.A. ONESTI, 3 cazane x 380 MWtS.C. C.E.T. S.A. nr. 1 BRĂILA, 2 cazane x 110 MWtS.C. TERMICA S.A. nr. 1 BOTOSANI, 3 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 12, 2 cazane de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 16, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtC.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 58 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 1, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA S.E. ISALNITA, 4 cazane x 473 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAŞI I nr. 3, 4 cazane de apa fierbinte x 116 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 1, 3 cazane x 330 MWtR.A.A.N., SUCURSALA ROMAG TERMO nr. 2, 3 cazane x 330 MWtS.C. ROMPETROL S.A. BUCUREŞTI VEGA PLOIESTI, 3 cazane de abur tehnologic x 24,75 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, 2 DAV3 + HPM 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur industrial x 85,4 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 4, 1 cazan de apa fierbinte x 116,1 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2012:C.E.T. ENERGOTERM S.A. RESITA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 2, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MURES nr. 5, 4 cazane de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. TERMOELECTRICA S.A., SUCURSALA ELECTROCENTRALE BRĂILA, 6 cazane de abur x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI SUD nr. 14, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. PALAS nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116 MWtS.C. ELECTROCENTRALE GALAŢI nr. 2, 2 cazane energetice x 293 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MURES nr. 1, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. ELCEN BUCUREŞTI S.E. MURES nr. 4, 1 cazan de abur x 277 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 5, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 7, 2 cazane de apa fierbinte x 116,3 MWtS.C. C.E.T. GOVORA nr. 2, 2 cazane x 285 MWtS.C. ENET S.A. VRANCEA nr. 3, 1 cazan de apa fierbinte x 116,3 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxid de azot provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 128 000 tone / an;– în anul 2008: 125 000 tone / an;– în anul 2010: 114 000 tone / an;– în anul 2013: 112 000 tone / an.(c) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VII la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de pulberi nu se aplică pe teritoriul României următoarelor instalaţii până la data indicată pentru fiecare dintre acestea:Până la 31 decembrie 2008:S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. C.E.T. IAŞI II, 2 cazane de abur x 305 MWtPână la 31 decembrie 2009:C.E.T. BACĂU nr. 1, 1 cazan de abur x 345 MWtS.C. TERMOELECTRICA GIURGIU nr. 1, 3 cazane de abur x 285 MWtS.C. COLTERM S.A. nr. 6, 3 cazane de abur x 81,4 MWtPână la 31 decembrie 2010:C.E.T. ARAD nr. 1, 1 cazan de abur x 403 MWtS.C. C.E.T. BRAŞOV S.A. nr. 1, 2 cazane x 337 MWtS.C. TERMOELECTRICA DOICESTI nr. 1, 1 cazan de abur Benson x 470 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 2, 2 cazane energetice x 789 MWtS.C. TERMICA S.A. SUCEAVA nr. 1, 2 cazane x 296 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 3, 1 cazan x 285 MWtPână la 31 decembrie 2011:S.C. COMPLEX ENERGETIC CRAIOVA S.E. CRAIOVA II-nr. 2, 2 CAF x 116 MWt + 2 CR x 68 MWtS.C. COMPLEX ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 1, DAV3 + HPM, 1 x 45 MWt + 14,7 MWt + 11,4 MWtS.C. PETROTEL-LUKOIL S.A. nr. 2, 3 cazane de abur tehnologic x 105,5 MWtS.C. ALUM S.A. TULCEA nr. 1, 3 cazane x 84,8 MWt +1 x 72,6 MWtS.C. C.E.T. GOVORA S.A. nr. 2, 2 cazane x 285 MWtPână la 31 decembrie 2013:S.C. COMPLEX ENERGETIC Rovinari S.A. nr. 1, 2 cazane de abur x 878 MWtS.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 3, 4 cazane energetice x 264 MWtS.C. UZINA ELECTRICA ZALAU nr. 1, 4 cazane de abur x 85,4 MWtS.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 x 269 MWtPe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de pulberi provenite de la toate instalaţiile de ardere aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2007: 38 600 tone / an;– în anul 2008: 33 800 tone / an;– în anul 2010: 23 200 tone / an;– în anul 2013: 15 500 tone / an.(d) Prin derogare de la dispoziţiile articolului 4 alineatul (3) şi ale părţii A din anexa VI la Directiva 2001/80/CE , valorile limita ale emisiilor de oxizi de azot aplicabile de la 1 ianuarie 2016 instalaţiilor cu o putere termica nominală mai mare de 500 MWt nu se aplică pe teritoriul României până la 31 decembrie 2017 următoarelor instalaţii:S.C. ELECTROCENTRALE ORADEA S.A. nr. 2, 2 grupuri de cazane de abur x 300 MWt + 1 cazan de abur x 269 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 2, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC ROVINARI S.A. nr. 2, 2 cazane de abur x 879 MWt;S.C. COMPLEXUL ENERGETIC TURCENI S.A. nr. 3, 2 cazane energetice x 789 MWt;S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A. nr. 1, 4 cazane energetice x 264 MWt;S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA, nr. 1, 2 cazane x 296 MWt.Pe durata acestei perioade de tranzitie, emisiile de oxizi de azot provenite de la toate instalaţiile aflate sub incidenţa Directivei 2001/80/CE nu pot depăşi următoarele plafoane intermediare:– în anul 2016: 80 000 tone / an;– în anul 2017: 74 000 tone / an.(e) România transmite Comisiei, la 1 ianuarie 2011, un plan actualizat, care să includă un plan de investiţii, privind alinierea treptata a instalaţiilor rămase neconforme, cuprinzând etape clar definite pentru aplicarea acquis-ului. Aceste planuri trebuie să asigure reducerea în continuare a emisiilor până la un nivel semnificativ inferior obiectivelor intermediare prevăzute la alineatele (a)-(d) de mai sus, în special în ceea ce priveşte emisiile din anul 2012. În cazul în care Comisia, ţinând seama îndeosebi de efectele asupra mediului şi de necesitatea de a reduce denaturarea concurentei pe piaţa interna cauzată de măsurile tranzitorii, apreciază ca aceste planuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, informează România în acest sens. În următoarele trei luni de la data acestei informări, România comunică măsurile luate pentru a atinge aceste obiective. Ulterior, în cazul în care şi de această dată Comisia, consultandu-se cu statele membre, considera ca aceste măsuri nu sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor, declanseaza procedura de sancţionare a nerespectării obligaţiilor care decurg din calitatea de stat membru în conformitate cu articolul 226 din Tratatul CE.Apendice A la ANEXA VIIRestructurarea Industriei Siderurgice Româneşti (menţionată la anexa VII, capitolul 4, secţiunea B)Partea I SOCIETĂŢI CARE BENEFICIAZĂ DE AJUTOR DE STAT ÎN CONFORMITATE CU PROGRAMUL DE RESTRUCTURARE A SIDERURGIEI ROMÂNEŞTI– Ispat Sidex Galaţi;– Siderurgica Hunedoara;– C.O.S. Targoviste;– C.S. Resita;– I.S. Campia Turzii;– Donasid (Siderca) Calarasi.Partea II CALENDARUL ŞI DESCRIEREA MODIFICĂRILOR DE CAPACITATE*1)*1) Reducerile de capacităţi sunt definitive, astfel cum sunt definite în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei din 15 octombrie 1991 (JO L 286, 16.10.1991, p. 20).
Partea III INDICATORI DE RESTRUCTURARE1. ViabilitateaLuând în considerare normele speciale de contabilitate aplicate de Comisie, fiecare societate beneficiara trebuie să atinga, cel târziu la 31 decembrie 2008, o marja operationala bruta anuală minima din cifra de afaceri de 10% în cazul combinatelor siderurgice neintegrate şi 13,5% în cazul combinatelor siderurgice integrate şi o marja a profitului brut de cel puţin 1,5% din cifra de afaceri în capitalul propriu. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.2. ProductivitateaO productivitate globală comparabila cu cea atinsa de industria siderurgica a UE trebuie să fie atinsa treptat până la 31 decembrie 2008. Acest lucru este verificat în evaluarea independenta realizată anual între 2005 şi 2009, astfel cum se prevede la capitolul 4, secţiunea B, paragraful 13 din anexa VII.3. Reducerea costurilorSe acorda o atenţie specială reducerii costurilor ca unul din elementele cheie ale viabilitatii.Aceasta se va aplica pe deplin, în conformitate cu planurile de afaceri ale societăţilor beneficiare.Partea IV LISTA ORIENTATIVA A INFORMAŢIILOR NECESARE(1) Producţia şi efectele de piaţa– producţia lunară de oţel brut, semifabricate şi produse finite, pe categorii, precum şi pe grupe de produse;– produse vândute, inclusiv volum, preţuri şi pieţe; defalcarea pe grupe de produse.(2) Investiţii– detalii cu privire la investiţiile realizate;– data realizării;– costurile investiţiilor, sursele de finanţare şi valoarea oricărui ajutor implicat,legat de acestea;– data plăţii ajutorului, dacă este cazul.(3) Reducerile de forta de muncă– numărul şi calendarul disponibilizarilor;– evoluţia forţei de muncă la societăţile beneficiare (făcând distincţie între locurile de muncă directe şi cele indirecte);– evoluţia forţei de muncă în sectorul siderurgic naţional.(4) Capacitatea (cu privire la întregul sector siderurgic din România)– data sau data preconizata a încetării producţiei capacităţilor care urmează să fie închise, exprimată în PMP (PMP fiind producţia anuală maxima posibila care poate fi obţinută în condiţii normale de lucru), şi descrierea acestora;– data (sau data preconizata) a dezafectarii respectivei instalaţii, asa cum este definită în Decizia nr. 3010/91/CE CO a Comisiei privind informaţiile care trebuie furnizate de către întreprinderile siderurgice cu privire la investiţiile lor*1) şi detaliile cu privire la dezafectare;*1) JO L 286, 16.10.1991, p. 20.– data (sau data preconizata) pentru introducerea unor noi capacităţi şi descrierea acestora;– evoluţia otelului brut şi a produselor finite, pe categorii, în capacitatea totală din România.(5) Costuri– defalcarea costurilor şi evoluţia acestora în trecut şi în viitor, în special pentru reducerea costului forţei de muncă, consumul de energie, reducerea costului materiilor prime, reducerea serviciilor externe şi anexe.(6) Performanta financiară– evoluţia indicatorilor financiari selectaţi care asigura ca progresele sunt realizate în vederea viabilitatii (rezultatele financiare şi indicatorii financiari trebuie furnizati astfel încât să permită compararea cu planul de restructurare financiară a societăţii şi trebuie să includă testul de viabilitate al Comisiei);– detalii cu privire la impozitele şi taxele plătite, inclusiv informaţii referitor la orice abatere de la normele fiscale şi vamale aplicabile în mod normal;– nivelul cheltuielilor financiare;– detaliile şi calendarul plăţilor ajutorului deja acordat în conformitate cu clauzele actului;– clauzele şi condiţiile oricăror noi împrumuturi (indiferent de sursa).(7) Constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi care să incorporeze extinderile de capacităţi– identitatea fiecărui participant din sectorul public şi privat;– sursele acestora de finanţare pentru constituirea unei noi societăţi sau a unei noi unităţi;– clauzele şi condiţiile de participare ale acţionarilor privati şi publici;– structura de conducere a noii societăţi.(8) Schimbări în structura actionariatuluiApendice B la ANEXA VIILista unităţilor de prelucrare a carnii, carnii de pasare şi a laptelui şi produselor lactate menţionate la capitolul 5, secţiunea B, subsectiunea I din anexa VIIUnităţi de prelucrare a cărnii
Unităţi de prelucrare a cărnii de pasăre
Unităţi de prelucrare a laptelui şi produselor lactate
NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 21/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIIIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegațiile sunt invitate să găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA VIII.Documente sursa: MD 79/7/04 REV 7 (AC 79/1/04 REV 1)Anexa VIIIDezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din Actul de aderare)Secţiunea I MĂSURI TEMPORARE SUPLIMENTARE PRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ PENTRU BULGARIA ŞI ROMÂNIAA. Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare(1) Sprijinul pentru fermele de semi-subzistenta aflate în curs de restructurare contribuie la următoarele obiective:(a) facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie în mediul rural, având în vedere ca sectorul agricol şi economia rurală din Bulgaria şi România sunt expuse presiunii concurentiale a pieţei unice;(b) facilitarea şi încurajarea restructurării fermelor care nu sunt încă viabile din punct de vedere economic.În sensul prezentei anexe, prin "ferme de semi-subzistenta" se înţelege fermele care produc în primul rând pentru consumul propriu, dar care comercializează de asemenea o parte a producţiei proprii.(2) Pentru a beneficia de sprijin, fermierul trebuie să prezinte un plan de afaceri care:(a) să demonstreze viabilitatea economică viitoare a fermei;(b) să cuprindă detalii privitoare la necesarul de investiţii;(c) să descrie etape şi obiective specifice.(3) Conformitatea cu planul de afaceri menţionat la punctul (2) este reanalizata după un termen de trei ani. În cazul în care obiectivele intermediare cuprinse în plan nu au fost îndeplinite la data reanalizarii, nu se acordă nici un sprijin suplimentar, însă beneficiarii nu vor fi obligaţi la restituirea sumelor deja primite.(4) Sprijinul se plăteşte anual sub forma unui ajutor forfetar care nu poate depăşi plafonul de eligibilitate prevăzut la secţiunea I G şi nu poate fi acordat pentru un termen mai mare de cinci ani.B. Grupurile de producători(1) Se acordă sprijin forfetar în scopul facilitării constituirii şi administrării grupurilor de producători, ale căror obiective sunt:(a) adaptarea producţiei producătorilor membri ai grupului la cerinţele pieţei;(b) introducerea în comun a mărfurilor pe piaţa, inclusiv pregătirea în vederea vânzării, centralizarea vânzărilor şi aprovizionarea angrosistilor, precum şi(c) stabilirea de norme comune privind informarea asupra producţiei, şi în special cu privire la recoltări şi la disponibilități.(2) Sprijinul se acordă numai grupurilor de producători care sunt recunoscuţi oficial de către autorităţile competente din Bulgaria şi din România între data aderării şi 31 decembrie 2009, în temeiul dreptului intern sau al celui comunitar.(3) Sprijinul se acordă în transe anuale pentru primii cinci ani de la data la care grupul de producători în cauza a fost recunoscut. Acest sprijin este calculat pe baza producţiei grupului, comercializate anual, şi nu va putea depăşi:(a) 5%, 5%, 4%, 3% şi 2% din valoarea producţiei comercializate, în cazul în care aceasta este de cel mult 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani şi(b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% şi 1,5% din valoarea producţiei comercializate în cazul în care aceasta depăşeşte 1 000 000 EUR în fiecare dintre cei cinci ani.În orice caz, sprijinul nu poate depăşi plafoanele de eligibilitate prevăzute la secţiunea I G.C. Măsurile de tipul "Leader +"(1) Se poate acorda sprijin pentru măsurile care urmăresc dobândirea de aptitudini în scopul pregătirii comunităţilor rurale pentru conceperea şi punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare rurală.Aceste măsuri pot include în special:(a) sprijin tehnic pentru studii privind zona locală, precum şi pentru analiza teritorială, cu luarea în considerare a dorintelor exprimate de populaţia în cauza;(b) informarea şi pregătirea populaţiei în vederea participării active la procesul de dezvoltare;(c) formarea de parteneriate reprezentative pentru dezvoltare locală;(d) elaborarea de strategii de dezvoltare integrate;(e) finanţarea cercetării şi elaborarea de cereri de sprijin.(2) Se poate acorda sprijin pentru adoptarea de strategii-pilot integrate de dezvoltare rurală teritorială, elaborate de grupuri de acţiune locale în conformitate cu principiile stabilite la punctele (12), (14) şi (16) din Comunicarea Comisiei către statele membre din 14 aprilie 2000 privind orientările iniţiativei Comunităţii pentru dezvoltarea rurală ("Leader +")*1).*1) JO C 139, 18.5.2000, p. 5.Acest sprijin este limitat la regiunile în care exista deja capacitate administrativă şi experienta suficiente în abordari specifice dezvoltării rurale locale.(3) Grupurile locale de acţiune menţionate la punctul (2) pot fi eligibile pentru a participa la acţiuni de cooperare teritorială la nivel naţional şi transnational, în conformitate cu principiile stabilite la punctele (15)-(18) din Comunicarea Comisiei menţionată la punctul (2).(4) Bulgariei şi României, precum şi grupurilor de acţiune locale li se permite accesul la Observatorul zonelor rurale prevăzut la punctul (23) din Comunicarea Comisiei menţionată la punctul (2).D. Serviciile de consultanţa agricolă şi informare publicăSe acordă sprijin pentru prestarea de servicii de consultanţa agricolă şi informare publică pentru ferme.E. Suplimente la plati directe(1) Se poate acorda sprijin agricultorilor eligibili pentru plati directe suplimentare sau ajutoare acordate la nivel naţional în conformitate cu articolul 143c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003*1).*1) Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1), regulament adaptat prin Decizia 2004/281/CE a Consiliului (JO L 93, 30.3.2004, p. 1) şi astfel cum a modificat ultima data prin Regulamentul (CE) nr. 864/2004 (JO L 161, 30.4.2004, p. 48).(2) Sprijinul acordat unui fermier pentru anii 2007, 2008 şi 2009 nu poate depăşi diferenţa dintre:(a) nivelul plăţilor directe aplicabil în Bulgaria sau România pentru anul în cauza în conformitate cu articolul 143a din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi(b) 40% din nivelul plăţilor directe aplicabil în Comunitate, în compunerea sa de la data de 30 aprilie 2004, pentru anul în cauza.(3) Contribuţia Comunităţii la sprijinul acordat în conformitate cu prezenta secţiune E în Bulgaria sau România pentru fiecare dintre anii 2007, 2008 şi 2009 nu poate depăşi 20% din respectiva sa alocare anuală. Cu toate acestea, Bulgaria sau România poate decide sa substituie aceasta rata anuală de 20% cu următoarele rate: 25% pentru 2007, 20% pentru 2008 şi 15% pentru 2009.(4) Sprijinul acordat unui agricultor în conformitate cu prezenta subsectiune E este calificat drept plata directa sau ajutor naţional suplimentar, după caz, în scopul aplicării nivelurilor maxime stabilite la articolul 143c alineatul (2a) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.F. Asistenţa tehnica(1) Se poate acorda sprijin pentru măsurile de pregătire, monitorizare, evaluare şi control necesare punerii în aplicare a documentelor de programare privind dezvoltarea rurală.(2) Măsurile menţionate la punctul (1) trebuie să cuprindă în special:(a) studii;(b) măsuri de asistenţa tehnica şi schimbul de experienta şi de informaţii destinate partenerilor, beneficiarilor şi publicului larg;(c) instalarea, operarea şi interconectarea sistemelor informatizate de management, monitorizare şi evaluare;(d) îmbunătăţirea metodelor de evaluare şi schimbul de informaţii privind cele mai bune practici în acest domeniu.G. Tabelul sumelor pentru măsurile suplimentare temporare pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei şi României
Secţiunea II DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU INVESTIŢII ÎN BULGARIA ŞI ROMÂNIA(1) Sprijinul pentru investiţii destinat exploataţiilor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă exploataţiilor agricole a căror viabilitate economică la data dării în folosinţă a investiţiei poate fi demonstrata.(2) Volumul total al sprijinului pentru investiţii în exploataţii agricole, exprimat ca procent din volumul investiţiilor eligibile, este limitat fie la o valoare maxima de 50% şi, în zonele defavorizate, de 60%, fie la procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare. În cazul în care investiţiile sunt efectuate de fermierii tineri, astfel cum sunt definiţi prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, aceste procente pot atinge fie o valoare maxima de 55% şi, în zonele defavorizate, de 65%, fie procentele stabilite prin regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.(3) Sprijinul pentru investiţiile pentru îmbunătăţirea prelucrării şi comercializării produselor agricole în conformitate cu regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, se acordă întreprinderilor care au beneficiat de o perioadă de tranzitie după aderare în vederea îndeplinirii standardelor minime privind mediul, igiena şi bunăstarea animalelor. În acest caz, întreprinderea în cauza se conformează standardelor specifice până la încheierea perioadei de tranzitie respective sau a perioadei de investiţie, oricare dintre acestea se desfăşoară mai întâi.Secţiunea III DISPOZIŢII SPECIALE PRIVIND SPRIJINUL PENTRU PENSIONAREA ANTICIPATA ÎN BULGARIA(1) Fermierii din Bulgaria cărora le-a fost alocata o cota de lapte sunt eligibili pentru schema de pensionare anticipata, cu condiţia ca aceştia sa nu fi depăşit vârsta de 70 ani la data opţiunii.(2) Volumul sprijinului depinde de plafoanele maxime prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, şi este calculat în raport cu mărimea cotei de lapte şi cu întreaga activitate agricolă a exploatatiei.(3) Cotele de lapte alocate unui fermier care optează pentru pensionarea anticipata se returnează la rezerva naţionala de cote de lapte fără plata vreunei despăgubiri suplimentare.Secţiunea IV DISPOZIŢII FINANCIARE SPECIALE PRIVIND BULGARIA ŞI ROMÂNIA PENTRU PERIOADA 2007-2013(1) Pentru perioada de programare 2007-2013, sprijinul Comunităţii acordat în Bulgaria şi România pentru ansamblul măsurilor de dezvoltare rurală este pus în aplicare în conformitate cu principiile prevăzute la articolele 31 şi 32 din Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondurile Structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1, regulament astfel cum a fost modificat ultima data prin Actul de aderare din 2003 (JO L 236, 23.9.2.3, p. 33).(2) În zonele corespunzătoare Obiectivului 1, contribuţia financiară a Comunităţii poate ajunge la 85% pentru măsurile agro-ecologice şi privind bunăstarea animalelor, respectiv la 80% pentru alte măsuri, sau la nivelul procentelor prevăzute de regulamentele privind dezvoltarea rurală, în vigoare la data aderării, oricare dintre acestea este mai mare.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 22/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IXPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL DE ADERARE, ANEXA IX.Documente sursa: MD 170/5/04 REV 5 (AC 170/1/04 REV 1)Anexa IXAngajamente specifice asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din 14 decembrie 2004 (menţionate la articolul 39 din Actul de aderare)I. Cu privire la articolul 39 (2)(1) Sa pună în aplicare fără întârziere Planul de acţiune Schengen, astfel cum a fost publicat în M.Of, p. I, nr. 129 bis/10.II.2005, modificat în conformitate cu acquis-ul şi cu respectarea termenelor convenite.(2) În vederea asigurării unui înalt nivel al controlului şi supravegherii la viitoarele frontiere externe ale Uniunii Europene, accelerarii în mod considerabil a eforturilor în sensul modernizării echipamentului şi infrastructurii la frontiera verde, frontiera albastra şi la punctele de trecere a frontierei, precum şi îmbunătăţirii în continuare a capacităţii de analiza a riscului operational. Toate acestea trebuie reflectate într-un plan unic multianual de investiţii, care trebuie elaborat până în luna martie 2005 cel târziu şi care trebuie să permită Uniunii sa masoare progresul pe o baza anuală şi până când se ia decizia la care se face referire la articolul 4(2) din actul cu privire la România. De asemenea, România trebuie să accelereze considerabil punerea în aplicare a planurilor de recrutare a 4 438 agenţi şi ofiţeri ai poliţiei de frontieră şi, în special, să asigure un nivel de acoperire cu personal, până la aderare, pe cat posibil până la nivelul de 100%, de-a lungul frontierei cu Ucraina, Moldova şi coasta Marii Negre. România trebuie, de asemenea, sa pună în aplicare toate măsurile necesare pentru a combate efectiv imigratia ilegala, inclusiv întărirea cooperării cu ţările terţe.(3) Sa dezvolte şi sa pună în aplicare un plan de acţiune şi o strategie de reforma a sistemului judiciar actualizate şi integrate, inclusiv principalele măsuri pentru punere în aplicare a Legii de organizare a sistemului judiciar, a Legii privind statutul magistraţilor şi a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au intrat în vigoare la 30 septembrie 2004. Ambele documente actualizate trebuie să fie prezentate Uniunii Europene până în martie 2005 cel târziu; trebuie asigurate resursele financiare şi umane adecvate pentru punerea în aplicare a planului de acţiune, iar acesta trebuie pus în aplicare fără întârziere şi în conformitate cu calendarul stabilit. România trebuie, de asemenea, sa demonstreze până la sfârşitul lunii martie 2005 funcţionarea deplina a noului sistem de distribuire aleatorie a cazurilor.(4) Sa accelereze considerabil lupta împotriva corupţiei, în special împotriva corupţiei la nivel înalt, prin asigurarea unei aplicari riguroase a legislaţiei anticoruptie şi a independentei efective a Parchetului Naţional Anticoruptie (PNA), precum şi prin prezentarea anuală, începând cu noiembrie 2005, a unui raport convingator al activităţii PNA în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Parchetului Naţional Anticoruptie trebuie să i se asigure personal, resurse financiare şi de formare, precum şi echipamentul necesar pentru îndeplinirea funcţiei sale vitale.(5) Sa realizeze un audit independent al rezultatelor şi impactului generate de actuala Strategie naţionala anticoruptie; sa reflecte concluziile şi recomandările acestui audit în noua strategie anticoruptie multianuala, care trebuie să fie un document cuprinzator, redactat până în luna martie 2005 cel târziu, însoţit de un plan de acţiune care să cuprindă repere ce trebuie atinse şi rezultate ce trebuie obţinute bine definite, precum şi dispoziţii bugetare adecvate; punerea în aplicare a strategiei şi planului de acţiune trebuie să fie avizată de un organism existent, clar definit şi independent; strategia trebuie să includă angajamentul de revizuire a procedurilor penale indelungate, până la sfârşitul anului 2005, pentru a asigura ca tratarea cazurilor de corupţie se face într-un mod rapid şi transparent, astfel încât să se garanteze sancţiuni adecvate cu efect descurajator; în sfârşit, acestea trebuie să cuprindă măsuri în vederea reducerii considerabile a numărului de organisme care au atribuţii de prevenire sau investigare a corupţiei, până la sfârşitul anului 2005, pentru evitarea suprapunerii responsabilităţilor.(6) Sa asigure, până la sfârşitul lunii martie 2005, un cadru legislativ clar cu privire la sarcinile jandarmeriei şi poliţiei, precum şi la cooperarea dintre acestea, inclusiv în ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei, dezvoltarea şi punerea în aplicare, pentru ambele instituţii, a unui plan clar de recrutare de personal până la mijlocul anului 2005, în vederea înregistrării unui progres considerabil pentru ocuparea celor 7 000 de posturi din poliţie şi a celor 18 000 de posturi din jandarmerie până la data aderării.(7) Sa dezvolte şi sa pună în aplicare o strategie multianuala coerenta împotriva criminalitatii, care să includă acţiuni concrete pentru a reduce statutul României de ţara de origine, tranzit şi destinaţie a victimelor traficului de persoane şi să prezinte anual, începând cu martie 2005, statistici credibile privind modul în care acest fenomen infractional este controlat.II. Cu privire la articolul 39 alineatul (3)(8) Sa asigure un control efectiv, prin intermediul Consiliului Concurentei, al oricărui ajutor de stat potenţial, inclusiv în ceea ce priveşte ajutorul de stat sub forma reesalonarii plăţilor obligaţiilor din domeniul fiscal sau social către bugetul de stat ori a reesalonarii plăţilor privind furnizarea de energie.(9) Sa consolideze, fără întârziere mecanismele de monitorizare a ajutorului de stat şi să asigure un nivel satisfăcător al monitorizarii atât în domeniul politicii antimonopol, cat şi în domeniul ajutorului de stat.(10) Sa prezinte Comisiei, până la mijlocul lunii decembrie 2004, un plan revizuit de restructurare a industriei siderurgice (care include Programul naţional de restructurare şi Planurile de afaceri individuale) în conformitate cu cerinţele stabilite în Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte*1) precum şi cu condiţiile stabilite în anexa VII, capitolul 4, secţiunea B din act.*1) JO L 357, 31.12.1994, p. 2. Acord astfel cum a fost modificat ultima data prin Decizia nr. 2/2003 a Consiliului de Asociere UE/România din 25.9.2003 (nepublicata încă în Jurnalul Oficial).Să respecte integral angajamentul de a nu acorda sau plăti, începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31 decembrie 2008, nici un ajutor de stat către combinatele siderurgice incluse în Strategia naţională de restructurare precum şi să respecte integral volumul ajutoarelor de stat şi condiţiile privind reducerea capacităţilor de producţie stabilite în conformitate cu Protocolul 2, privind produsele CECO, din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.(11) Sa continue sa aloce Consiliului Concurentei mijloacele financiare adecvate, precum şi resursele umane suficiente şi pregătite corespunzător.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 23/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: ACTUL FINALPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: ACTUL FINAL.Documente sursa: MD 199/4/05 REV 4 (AC 199/1/05 REV 1)ACTUL FINALI. TEXTUL ACTULUI FINALPlenipotenţiarii:MAIESTATII SALE REGELE BELGIENILOR,GUVERNULUI REPUBLICII BULGARIA,PREŞEDINTELUI REPUBLICII CEHE,MAIESTATII SALE REGINA DANEMARCEI,PREŞEDINTELUI REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,PREŞEDINTELUI REPUBLICII ESTONIA,PREŞEDINTELUI REPUBLICII ELENE,MAIESTATII SALE REGELE SPANIEI,PREŞEDINTELUI REPUBLICII FRANCEZE,PREŞEDINTELUI IRLANDEI,PREŞEDINTELUI REPUBLICII ITALIENE,PREŞEDINTELUI REPUBLICII CIPRU,PREŞEDINTELUI REPUBLICII LETONIA,PREŞEDINTELUI REPUBLICII LITUANIA,ALTETEI SALE REGALE MARELE DUCE DE LUXEMBURG,PREŞEDINTELUI REPUBLICII UNGARE,PREŞEDINTELUI MALTEI,MAIESTATII SALE REGINA ŢĂRILOR DE JOS,PREŞEDINTELUI FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,PREŞEDINTELUI REPUBLICII POLONE,PREŞEDINTELUI REPUBLICII PORTUGHEZE,PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI,PREŞEDINTELUI REPUBLICII SLOVENIA,PREŞEDINTELUI REPUBLICII SLOVACE,PREŞEDINTELUI REPUBLICII FINLANDA,GUVERNULUI REGATULUI SUEDIEI,MAIESTATII SALE REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD,Reuniti la [PLACE] la [DATE] cu ocazia semnării Tratatului între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană.Au constatat ca următoarele texte au fost redactate şi adoptate în cadrul Conferintei dintre statele membre ale Uniunii Europene şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană:I. Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România, privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană (în continuare "Tratatul de aderare");II. textele în limbile bulgara şi română ale Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa;III. Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele de admitere a Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană (în continuare "Protocolul de aderare");IV. textele enumerate mai jos care sunt anexate Protocolului de aderare:A. Anexa I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi de la data aderării [menţionate la articolul 3 alineatul (3) din protocol]Anexa II: Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii şi să se aplice în noile state membre de la data aderării [menţionate la articolul 4 alineatul (1) din protocol]Anexa III: Lista menţionată la articolul 16 din protocol: adaptari la actele adoptate de instituţiiAnexa IV: Lista menţionată la articolul 17 din protocol: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituţiiAnexa V: Lista menţionată la articolul 18 din protocol: alte dispoziţii permanenteAnexa VI: Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii BulgariaAnexa VII: Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii RomâniaAnexa VIII: Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din protocol)Anexa IX: Angajamente speciale asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din data de 14 decembrie 2004 (menţionate la articolul 39 din protocol);B. textele în limbile bulgara şi română ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi ale tratatelor care îl modifica sau completează.V. Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României, precum şi adaptarile la tratatele pe care se întemeiază Uniunea Europeană (în continuare "Actul de aderare");VI. textele enumerate mai jos care sunt anexate la Actul de aderare:A. Anexa I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi de la data aderării [menţionate la articolul 3 alineatul (3) din Actul de aderare]Anexa II: Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează să fie obligatorii şi să se aplice în noile state membre de la data aderării [menţionate la articolul 4 alineatul (1) din Actul de aderare]Anexa III: Lista menţionată la articolul 19 din Actul de aderare: adaptari la actele adoptate de instituţiiAnexa IV: Lista menţionată la articolul 20 din Actul de aderare: adaptari suplimentare la actele adoptate de instituţiiAnexa V: Lista menţionată la articolul 21 din Actul de aderare: alte dispoziţii permanenteAnexa VI: Lista menţionată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii BulgariaAnexa VII: Lista menţionată la articolul 23 din Actul de aderare: măsuri tranzitorii RomâniaAnexa VIII: Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din Actul de aderare)Anexa IX: Angajamente speciale asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare din data de 14 decembrie 2004 (menţionate la articolul 39 din Actul de aderare);B. textele în limbile bulgara şi română ale Tratatului privind Uniunea Europeană, ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene şi ale Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, precum şi ale tratatelor care modifica sau completează aceste tratate, inclusiv ale Tratatului privind aderarea Regatului Danemarcei, Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, ale Tratatului privind aderarea Republicii Elene, ale Tratatului privind aderarea Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, ale Tratatului privind aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei, precum şi ale Tratatului privind aderarea Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace.(2) Inaltele Părţi Contractante au convenit politic asupra unui set de adaptari ale actelor adoptate de către instituţii, necesare ca urmare a aderării, şi invita Consiliul şi Comisia sa adopte aceste adaptari înainte de aderare în conformitate cu dispoziţiile articolului 56 din Protocolul de aderare sau, după caz, în conformitate cu dispoziţiile articolului 56 din Actul de aderare, astfel cum este prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din Tratatul de aderare, completate şi actualizate, dacă este necesar, pentru a tine seama de evoluţia dreptului Uniunii.(3) Fiecare Înaltă Parte Contractantă se obliga sa transmită Comisiei şi celorlalte Înalte Părţi Contractante toate informaţiile necesare în vederea aplicării Protocolului de aderare sau, după caz, a Actului de aderare. În cazurile în care este necesar, aceste informaţii sunt furnizate în timp util înainte de data aderării, astfel încât să permită aplicarea integrală de la data aderării a Protocolului de aderare sau, după caz, a Actului de aderare, în special în ceea ce priveşte funcţionarea pieţei interne. În acest context, are o importanţa primordială notificarea în timp util, în conformitate cu dispoziţiile articolului 53 din Protocolul de aderare sau, după caz, în conformitate cu dispoziţiile articolului 53 din Actul de aderare, a măsurilor adoptate de Bulgaria şi de România. Comisia poate informa Republica Bulgaria şi România cu privire la momentul la care considera cuvenit sa primească sau sa transmită anumite informaţii. Până la data prezentei semnari, Părţilor Contractante le-a fost furnizată o lista cuprinzând obligaţiile de informare în domeniul veterinar.(4) Plenipotenţiarii au luat nota de următoarele declaraţii adoptate şi care sunt anexate la prezentul Act final:A. Declaraţii comune ale actualelor state membre1. Declaraţia comuna privind libera circulaţie a lucrătorilor: Bulgaria2. Declaraţia comuna privind leguminoasele pentru boabe: Bulgaria3. Declaraţia comuna privind libera circulaţie a lucrătorilor: România4. Declaraţia comuna privind dezvoltarea rurală: Bulgaria şi RomâniaB. Declaraţia comuna a actualelor state membre şi a Comisiei5. Declaraţia comuna privind pregatirile Bulgariei şi ale României pentru aderareC. Declaraţia comuna a diferitelor actuale state membre6. Declaraţia comuna a Republicii Federale Germania şi a Republicii Austria privind libera circulaţie a lucrătorilor: Bulgaria şi RomâniaD. Declaraţia Republicii Bulgaria7. Declaraţia Republicii Bulgaria privind utilizarea alfabetului chirilic în cadrul Uniunii Europene(5) Plenipotenţiarii au luat nota de schimbul de scrisori între Uniunea Europeană şi Republica Bulgaria şi România privind o procedură de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor decizii şi a altor măsuri care vor fi luate în perioada premergătoare aderării şi care este atasat prezentului Act final.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 24/2/05REV 2TRATATUL DE ADERARE: DECLARAŢII PROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: DECLARAŢII.Documente sursa:
II. DECLARAŢIIA. DECLARAŢIA COMUNA A ACTUALELOR STATE MEMBRE1. DECLARAŢIA COMUNA PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A LUCRĂTORILOR: BULGARIAUniunea Europeană evidenţiază puternicele elemente de diversitate şi flexibilitate în regimul liberei circulatii a lucrătorilor. Statele membre urmăresc sa acorde un acces sporit pe piaţa forţei de muncă resortisantilor bulgari în conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera apropierea acquis-ului. În consecinţa, sansele de angajare în Uniunea Europeană a resortisantilor bulgari ar trebui sa sporeasca semnificativ după aderarea Bulgariei. De asemenea, statele membre UE valorifica la maxim regimul propus pentru a se trece cat mai repede la aplicarea deplina a acquis-ului în domeniul liberei circulatii a lucrătorilor.2. DECLARAŢIA COMUNA PRIVIND LEGUMINOASELE PENTRU BOABE: BULGARIACu privire la leguminoasele pentru boabe, pentru calcularea plafonului naţional al Bulgariei în anexa VIIIA la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 din 29 septembrie 2003 (JO L 270, 21.10.2003, p. 1) a fost luată în considerare o suprafaţa de 18 047 ha.3. DECLARAŢIA COMUNAPRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A LUCRĂTORILOR: ROMÂNIAUniunea Europeană evidenţiază puternicele elemente de diversitate şi flexibilitate în regimul liberei circulatii a lucrătorilor. Statele membre urmăresc sa acorde un acces sporit pe piaţa forţei de muncă resortisantilor români în conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera apropierea acquis-ului. În consecinţa, sansele de angajare în Uniunea Europeană a resortisantilor români ar trebui sa sporeasca semnificativ după aderarea României. De asemenea, statele membre UE vor valorifica la maxim regimul propus pentru a se trece cat mai repede la aplicarea deplina a acquis-ului în domeniul liberei circulatii a lucrătorilor.4. DECLARAŢIA COMUNAPRIVIND DEZVOLTAREA RURALĂ: BULGARIA ŞI ROMÂNIACu privire la creditele de angajament pentru dezvoltare rurală acordate prin FEOGA, secţiunea Garantare pentru Bulgaria şi România pe o perioadă de trei ani între 2007-2009, prevăzută la articolul 33 alineatul (2) din Protocolul de aderare şi la articolul 34 alineatul (2) din Actul de aderare, Uniunea menţionează că sunt preconizate următoarele alocari de fonduri:
Fondurile alocate pentru dezvoltarea rurală a Bulgariei şi a României după perioada de trei ani 2007-2009 vor avea la baza aplicarea normelor în vigoare sau a normelor care decurg din orice reforma a politicii care are loc între timp.B. DECLARAŢIA COMUNA A ACTUALELOR STATE MEMBRE ŞI A COMISIEI: BULGARIA ŞI ROMÂNIA5. DECLARAŢIA COMUNA PRIVIND PREGATIRILE BULGARIEI ŞI ALE ROMÂNIEI PENTRU ADERAREUniunea Europeană va continua sa urmărească îndeaproape pregatirile şi realizarile Bulgariei şi României, inclusiv punerea efectivă în aplicare a angajamentelor asumate în toate domeniile acquis-ului.Uniunea Europeană reaminteste Concluziile Presedintiei adoptate de Consiliul European din 16-17 decembrie 2004, în special cele cuprinse la punctele 8 şi 12, subliniind ca, în cazul României, se va acorda o atenţie deosebită pregătirii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, al concurentei şi al mediului şi ca, în cazul Bulgariei, se va acorda o atenţie deosebită pregătirii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.Comisia va continua să prezinte rapoarte anuale privind progresele înregistrate de Bulgaria şi România în vederea aderării, însoţite de recomandări, dacă este cazul. Uniunea Europeană reaminteste ca în clauzele de salvgardare sunt prevăzute măsuri privind soluţionarea unor probleme grave care pot aparea înainte de aderare sau în termen de trei ani de la aderare, după caz.C. DECLARAŢIA COMUNA A DIFERITELOR ACTUALE STATE MEMBRE6. DECLARAŢIA COMUNA A REPUBLICII FEDERALE GERMANIA ŞI A REPUBLICII AUSTRIA PRIVIND LIBERA CIRCULAŢIE A LUCRĂTORILOR: BULGARIA ŞI ROMÂNIATextul punctului 13 din măsurile tranzitorii privind libera circulaţie a lucrătorilor în conformitate cu Directiva 96/71/CE în anexele VI şi VII la Protocolul de aderare şi, respectiv, la Actul de aderare se înţelege de Republica Federala Germania şi de către Republica Austria, în acord cu Comisia, în sensul că, dacă este cazul, expresia "anumite regiuni" se poate referi, de asemenea, la întregul teritoriu naţional.D. DECLARAŢIA REPUBLICII BULGARIA7. DECLARAŢIA REPUBLICII BULGARIA PRIVIND UTILIZAREA ALFABETULUI CHIRILIC ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEPrin recunoaşterea limbii bulgare ca limba autentică a tratatelor, precum şi ca o limbă oficială şi de lucru a instituţiilor Uniunii Europene, alfabetul chirilic va deveni unul dintre cele trei alfabete oficiale utilizate în Uniunea Europeană. Aceasta parte semnificativă a patrimoniului cultural al Europei reprezintă o contribuţie specială a Bulgariei la diversitatea lingvistica şi culturală a Uniunii.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 25/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: SCHIMB DE SCRISORIPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului pentru aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană:SCHIMB DE SCRISORI.Documente sursa: MD 131/4/04 REV4 (AC 131/1/05 REV1)III. SCHIMB DE SCRISORISchimb de scrisori între Uniunea Europeană şi Republica Bulgaria şi România privind o procedură de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor decizii şi a altor măsuri care vor fi luate în perioada premergătoare aderăriiScrisoarea nr. 1Stimate domnule,Avem onoarea sa ne referim la chestiunea privind procedura de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor decizii şi a altor măsuri care vor fi adoptate în perioada premergătoare aderării tarii dumneavoastră la Uniunea Europeană, chestiune care a fost ridicată în cadrul negocierilor de aderare.Prin prezenta va confirmăm faptul ca Uniunea Europeană este în măsura sa convină asupra unei astfel de proceduri, în condiţiile stabilite în anexa la prezenta scrisoare, care poate fi aplicată cu începere de la 1 octombrie 2004.V-am rămâne recunoscatori dacă ne-aţi confirma ca guvernul dumneavoastră este de acord cu conţinutul acestei scrisori.Cu deosebită consideraţie,Scrisoarea nr. 2Stimate domnule,Avem onoarea sa va confirmăm primirea scrisorii dumneavoastră care are următorul conţinut:Avem onoarea sa ne referim la chestiunea privind procedura de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor decizii şi a altor măsuri care vor fi adoptate în perioada premergătoare aderării tarii dumneavoastră la Uniunea Europeană, chestiune care a fost ridicată în cadrul negocierilor de aderare.Prin prezenta confirmăm faptul ca Uniunea Europeană este în măsura sa convină asupra unei astfel de proceduri, în condiţiile stabilite în anexa la prezenta scrisoare, care poate fi aplicată cu începere de la 1 octombrie 2004.V-am rămâne recunoscatori dacă ne-aţi confirma ca guvernul dumneavoastră este de acord cu conţinutul acestei scrisori.Avem onoarea sa confirmăm ca guvernul pe care îl reprezentam este de acord cu conţinutul acestei scrisori.Cu deosebită consideraţie,ANEXĂProcedura de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor decizii şi a altor măsuri care vor fi adoptate în perioada premergătoare aderăriiI. (1) Pentru a se asigura ca Republica Bulgaria şi România, denumite în continuare "state aderente", sunt informate în mod corespunzător, orice propunere, comunicare, recomandare sau iniţiativa care poate conduce la decizii ale instituţiilor sau organelor Uniunii Europene se aduc la cunoştinţa statelor aderente după transmiterea lor Consiliului.(2) Au loc consultări în urma unei solicitări motivate din partea unui stat aderent, care trebuie să exprime explicit în cuprinsul acesteia interesele sale ca viitor membru al Uniunii, precum şi observaţiile sale.(3) Ca regula generală, deciziile administrative nu generează consultări.(4) Consultarile au loc în cadrul unui comitet interimar format din reprezentanţi ai Uniunii şi ai statelor aderente. Cu excepţia unei obiecţiuni motivate din partea unui stat aderent, consultarile pot să aibă loc, de asemenea, sub forma unui schimb de mesaje prin intermediul mijloacelor electronice, în special în cadrul politicii externe şi de securitate comune.(5) Din partea Uniunii, membrii comitetului interimar sunt membri ai Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi sau persoane desemnate de aceştia în acest scop. Dacă este cazul, membrii pot fi membrii Comitetului Politic şi de Securitate. Comisia este invitata să fie reprezentată la aceste lucrări.(6) Comitetul interimar este asistat de un secretariat, care este acelaşi cu cel al Conferintei, continuat în acest scop.(7) Consultarile se desfăşoară de regula de îndată ce lucrările pregătitoare desfăşurate la nivelul Uniunii, în vederea adoptării deciziilor sau poziţiilor comune de către Consiliu, au avut ca rezultat linii directoare comune care permit organizarea fructuoasa a unor asemenea consultări.(8) În cazul în care după consultări exista încă dificultăţi serioase, acestea pot fi discutate la nivel ministerial la solicitarea unui stat aderent.(9) Dispoziţiile de mai sus se aplică mutatis mutandis în cazul deciziilor Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii.(10) Procedura stabilită la alineatele de mai sus se aplică, de asemenea, oricărei decizii care va fi adoptată de statele aderente, de natura sa aducă atingere angajamentelor care decurg din poziţia lor ca viitoare membre ale Uniunii.II. (11) Uniunea şi Republica Bulgaria şi România iau măsurile necesare pentru a se asigura ca aderarea lor la acordurile sau convenţiile prevăzute la articolul 3 alineatul (3), articolul 6 alineatul (2) şi la articolul 6 alineatul (6) din Protocolul privind condiţiile şi procedura de admitere a Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană precum şi la articolul 3 alineatul(3), articolul 6 alineatul (2) şi la articolul 6 alineatul (6) din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României coincide, în măsura posibilului şi în conformitate cu condiţiile stabilite în acest protocol şi în acest act, cu intrarea în vigoare a Tratatului de aderare.(12) În măsura în care acordurile sau convenţiile între statele membre exista doar în stadiul de proiect şi probabil nu pot fi semnate în perioada premergătoare aderării, statele aderente vor fi invitate să se asocieze, după semnarea Tratatului de aderare şi în conformitate cu procedurile corespunzătoare, la pregătirea acestor proiecte într-o maniera pozitiva şi astfel încât să se faciliteze încheierea lor.(13) În ceea ce priveşte negocierea cu părţile co-contractante a protocoalelor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf din Protocolul privind condiţiile şi procedura de admitere a Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană, precum şi la articolul 6 alineatul (2), al doilea paragraf din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României, reprezentanţii statelor aderente se asociaza lucrărilor în calitate de observatori, alături de reprezentanţii actualelor state membre.(14) Anumite acorduri nepreferentiale încheiate de Comunitate, care rămân în vigoare după data aderării, pot face obiectul unor adaptari sau ajustari pentru a se tine cont de extinderea Uniunii. Aceste adaptari sau ajustari vor fi negociate de Comunitate împreună cu reprezentanţii statelor aderente în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul precedent.III. (15) Instituţiile trebuie să redacteze în timp util textele prevăzute la articolele 58 şi 60 din Protocolul privind condiţiile şi procedura de admitere a Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană precum şi la articolele 58 şi 60 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României. În acest scop, guvernele Republicii Bulgaria şi al României furnizează instituţiilor în timp util traducerile textelor.
TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPAPREAMBULMAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, PREŞEDINTELE REPUBLICII CEHE, MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, PREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE, MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, PREŞEDINTELE IRLANDEI, PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, PREŞEDINTELE REPUBLICII CIPRU, PREŞEDINTELE REPUBLICII LETONIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, PREŞEDINTELE REPUBLICII UNGARE, PREŞEDINTELE MALTEI, MAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS, PREŞEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII POLONE, PREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA, PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVACE, PREŞEDINTELE REPUBLICII FINLANDA, GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD,Inspirandu-se din moştenirea culturală, religioasă şi umanista a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care constituie drepturile inviolabile şi inalienabile ale fiinţei umane, precum şi libertatea, democraţia, egalitatea şi statul de drept;CONVINSI ca Europa, reunita de acum înainte după experienţe dureroase, intenţionează sa avanseze pe calea civilizatiei, progresului şi prosperitatii, pentru binele tuturor locuitorilor săi, inclusiv al celor mai vulnerabili şi mai lipsiţi de mijloace; ca doreşte sa rămână un continent deschis către cultura, cunoaştere şi progres social; şi ca doreşte sa aprofundeze caracterul democratic şi transparent al vieţii sale publice şi sa acţioneze în favoarea păcii, justiţiei şi solidarităţii în lume;ÎNCREDINŢAŢI ca popoarele Europei, fiind mandre de identitatea lor şi de istoria lor naţionala, sunt decise să depăşească vechile divizari şi, din ce în ce mai unite, să-şi construiască un destin comun;SIGURI ca Europa "Unita în diversitate" le oferă cele mai bune sanse de a continua, cu respectarea drepturilor fiecăruia şi cu constiinta răspunderii faţă de generatiile viitoare ale planetei, marea aventura care îşi găseşte aici un spaţiu privilegiat de speranta umană;DECISI sa continue opera realizată în cadrul Tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene şi a Tratatului privind Uniunea Europeană, asigurând continuitatea acquis-ului comunitar;RECUNOSCATORI membrilor Convenţiei Europene pentru ca au elaborat proiectul prezentei Constituţii în numele cetăţenilor şi al statelor Europei,AU DESEMNAT CA PLENIPOTENTIARI:MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, peGuy VERHOFSTADTPrim-ministruKarel DE GUCHTMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLIII CEHE, peStanislav GROSSPrim-ministruCyril SVOBODAMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, peAnders Fogh RASMUSSENPrim-ministruPer Stig M0LLERMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERLE GERMANIA, peGerhard SCHRODERCancelar federalJoseph FISCHERMinistru federal al afacerilor externe şi vicecancelarPREŞEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, peJuhan PARTSPrim-ministruKristiina OJULANDMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE, peKostas KARAMANLISPrim-ministruPetros G. MOLYVIATISMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, peJose Luis RODRIGUEZ ZAPATEROPreşedintele guvernuluiMiguel Angel MORATINOS CUYAUBEMinistrul afacerilor externe şi al cooperăriiPREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, peJacques CHIRACPreşedinteJean-Pierre RAFFARINPrim-ministruMichel BARNIERMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE IRLANDEI, peBertie AHERNPrim-ministru (Taoiseach)Dermot AHERNMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, peSilvio BERLUSCONIPreşedintele Consiliului de MiniştriFranco FRATTINIMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII CIPRU, peTassos PAPADOPOULOSPreşedinteGeorge IACOVOUMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII LETONIA, peVaira VIKE FREIBERGAPreşedinteIndulis EMSISPrim-ministruArtis PABRIKSMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, peValdas ADAMKUSPreşedinteAlgirdas Mykolas BRAZAUSKASPrim-ministruAntanas VALIONISMinistrul afacerilor externeALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, peJean-Claude JUNCKERPrim-ministru, Ministru de statJean ASSELBORNViceprim-ministru, Ministrul afacerilor externe şi al imigrariiPREŞEDINTELE REPUBLICII UNGARE, peFerenc GYURCSANYPrim-ministruLaszlo KOVACSMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE MALTEI, peThe Hon Lawrence GONZIPrim-ministruThe Hon Michael FRENDOMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS, peDr. J. P. BALKENENDEPrim-ministruDr. B. R. BOTMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, peDr. Wolfgang SCHUSSELCancelar federalDr. Ursula PLASSNIKMinistru federal al afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLIII POLONE, peMarek BELKAPrim-ministruWlodzimierz CIMOSZEWICZMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, pePedro Miguel DE SANTANA LOPESPrim-ministruAntonio Victor MARTINS MONTEIROMinistrul afacerilor externe şi al Comunităţilor portugheze din străinătatePREŞEDINTELE REPUBLIII SLOVENIA, peAnton ROPPreşedintele GuvernuluiIvo VAJGLMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLIII SLOVACE, peMikulas DZURINDAPrim-ministruEduard KUKANMinistrul afacerilor externePREŞEDINTELE REPUBLIII FINLANDA, peMarti VANHANENPrim-ministruErkki TUOMIOJAMinistrul afacerilor externeGUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, peGoran PERSSONPrim-ministruLaila FREIVALDSMinistrul afacerilor externeMAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DENORD, peThe Rt. Hon Tony BLAIRPrim-ministruThe Rt. Hon Jack STRAWMinistrul afacerilor externe şi al Commonwealth,CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în buna şi cuvenită forma, au convenit cele ce urmează:Partea ITitlul I DEFINITIA ŞI OBIECTIVELE UNIUNIIArticolul I-1Instituirea Uniunii(1) Inspirata de voinţa cetăţenilor şi a statelor Europei de a-şi construi un viitor comun, prezenta Constituţie instituie Uniunea Europeană, căreia statele membre îi atribuie competente pentru atingerea obiectivelor comune. Uniunea coordonează politicile statelor membre care au drept scop atingerea acestor obiective şi exercită în mod comunitar competentele pe care acestea i le atribuie.(2) Uniunea este deschisă tuturor statelor europene care respecta valorile sale şi care se angajează să le promoveze în comun.Articolul I-2Valorile UniuniiUniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bărbaţi.Articolul I-3Obiectivele Uniunii(1) Scopul Uniunii este de a promova pacea, valorile sale şi bunăstarea popoarelor sale.(2) Uniunea oferă cetăţenilor săi un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne, precum şi o piaţa interna în care concurenta este libera şi nu este denaturata.(3) Uniunea acţionează pentru dezvoltarea durabila a Europei, intemeiata pe o creştere economică echilibrata şi pe stabilitatea preţurilor, pe o economie socială de piaţa foarte competitivă, care tinde spre ocuparea întregii forte de muncă şi spre progres social, precum şi pe un nivel înalt de protecţie şi de imbunatatire a calităţii mediului. Aceasta promovează progresul ştiinţific şi tehnic.Uniunea combate excluderea socială şi discriminarile şi promovează justiţia şi protecţia socială, egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului.Aceasta promovează coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi solidaritatea între statele membre.Uniunea respecta bogatia diversitatii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural european.(4) În relaţiile cu restul comunităţii internaţionale, Uniunea îşi afirma şi promovează valorile şi interesele. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabila a planetei, solidaritatea şi respectul reciproc între popoare, comerţul liber şi echitabil, eliminarea saraciei şi protecţia drepturilor omului, şi în special a drepturilor copilului, precum şi la respectarea stricta şi dezvoltarea dreptului internaţional, inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.(5) Uniunea îşi urmăreşte obiectivele prin mijloace corespunzătoare, în funcţie de competentele care îi sunt atribuite prin Constituţie.Articolul I-4Libertăţile fundamentale şi nediscriminarea(1) Libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor, precum şi libertatea de stabilire sunt garantate de Uniune şi în cadrul acesteia, în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.(2) În domeniul de aplicare a Constituţiei şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale acesteia, este interzisă orice discriminare bazată pe cetăţenie sau naţionalitate.Articolul I-5Relaţiile dintre Uniune şi statele membre(1) Uniunea respecta egalitatea statelor membre în faţa Constituţiei, precum şi identitatea lor naţionala, inerenta structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regionala. Aceasta respecta funcţiile esenţiale ale statului, şi în special cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale.(2) În temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea şi statele membre se respecta şi se ajuta reciproc în îndeplinirea misiunilor ce decurg din Constituţie.Statele membre adopta orice măsură generală sau specială pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor care decurg din Constituţie sau care rezultă din actele instituţiilor Uniunii.Statele membre facilitează îndeplinirea de către Uniune a misiunii sale şi se abtin de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii.Articolul I-6Dreptul UniuniiConstituţia şi dreptul adoptat de instituţiile Uniunii, în exercitarea competentelor care îi sunt atribuite acesteia, au intaietate faţă de dreptul statelor membre.Articolul I-7Personalitatea juridică Uniunea are personalitate juridică.Articolul I-8Simbolurile UniuniiDrapelul Uniunii reprezintă un cerc cu douasprezece stele aurii pe fond albastru.Imnul Uniunii este extras din "Oda Bucuriei" din Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven.Deviza Uniunii este: "Unita în diversitate".Moneda Uniunii este euro.Ziua Europei se sarbatoreste la 9 mai în întreaga Uniune.Titlul II DREPTURILE FUNDAMENTALE ŞI CETĂŢENIA UNIUNIIArticolul I-9Drepturile fundamentale(1) Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile enunţate în Carta Drepturilor Fundamentale care constituie partea II.(2) Uniunea adera la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Competentele Uniunii, astfel cum sunt definite în Constituţie, nu sunt modificate de aceasta aderare.(3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi care rezultă din tradiţiile constituţionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.Articolul I-10Cetăţenia Uniunii(1) Orice persoană care are cetăţenia unui stat membru poseda cetăţenia Uniunii. Cetăţenia Uniunii se adauga cetateniei naţionale şi nu o înlocuieşte pe aceasta.(2) Cetăţenii Uniunii au drepturile şi obligaţiile prevăzute de Constituţie. Ei se bucura de:(a) dreptul de libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre;(b) dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European, precum şi la alegerile locale în statul membru unde îşi au reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestui stat;(c) dreptul de a se bucura, pe teritoriul unei tari terţe în care statul membru ai cărui resortisanti sunt nu este reprezentat, de protecţie din partea autorităţilor diplomatice şi consulare ale oricărui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi resortisantii acestui stat;(d) dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European, de a se adresa Ombudsmanului European, precum şi dreptul de a se adresa instituţiilor şi organelor consultative ale Uniunii în oricare din limbile Constituţiei şi de a primi răspuns în aceeaşi limba.Aceste drepturi se exercită în condiţiile şi limitele definite prin Constituţie şi prin măsurile adoptate pentru punerea acesteia în aplicare.Titlul III COMPETENTELE UNIUNIIArticolul I-11Principii fundamentale(1) Delimitarea competentelor Uniunii este reglementată de principiul atribuirii. Exercitarea acestor competente este reglementată de principiile subsidiarităţii şi proportionalitatii.(2) În temeiul principiului atribuirii, Uniunea acţionează în limitele competentelor ce i-au fost atribuite de statele membre prin Constituţie pentru atingerea obiectivelor stabilite de către aceasta. Orice alta competenţa neatribuita Uniunii prin Constituţie aparţine statelor membre.(3) În temeiul principiului subsidiarităţii, în domeniile care nu ţin de competenţa sa exclusiva, Uniunea intervine numai dacă şi în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional şi local, dar pot fi mai bine atinse, datorită dimensiunilor şi efectelor acţiunii preconizate, la nivelul Uniunii.Instituţiile Uniunii aplica principiul subsidiarităţii în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii. Parlamentele naţionale veghează la respectarea acestui principiu în conformitate cu procedura prevăzută de protocol.(4) În temeiul principiului proportionalitatii, conţinutul şi forma acţiunii Uniunii nu depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor Constituţiei.Instituţiile Uniunii aplica principiul proportionalitatii în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii.Articolul I-12Categorii de competente(1) În cazul în care Constituţia atribuie Uniunii competenţa exclusiva într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera şi adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii.(2) În cazul în care Constituţia îi atribuie Uniunii o competenţa partajata cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea şi statele membre pot legifera şi adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre îşi exercită competenţa în măsura în care Uniunea nu şi-a exercitat competenţa sau a hotărât sa înceteze sa şi-o mai exercite.(3) Statele membre îşi coordonează politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă în conformitate cu condiţiile prevăzute de partea III, pentru definirea cărora Uniunea dispune de competenţa.(4) Uniunea dispune de competenţa pentru definirea şi punerea în aplicare a unei politici externe şi de securitate comune, inclusiv pentru definirea progresiva a unei politici de apărare comune.(5) În anumite domenii şi în condiţiile prevăzute de Constituţie, Uniunea dispune de competenţa de a întreprinde acţiuni de sprijinire, coordonare sau completare a acţiunii statelor membre, fără a înlocui însă prin această competenţă lor în aceste domenii.Actele Uniunii obligatorii din punct de vedere juridic, adoptate pe baza dispoziţiilor părţii III referitoare la aceste domenii, nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.(6) Întinderea şi condiţiile exercitării competentelor Uniunii sunt determinate prin dispoziţiile părţii III referitoare la fiecare domeniu.Articolul I-13Domeniile de competenţa exclusiva(1) Uniunea dispune de competenţa exclusiva în următoarele domenii:(a) uniunea vamală;(b) stabilirea normelor privind concurenta necesare funcţionarii pieţei interne;(c) politica monetara pentru statele membre a căror moneda este euro;(d) conservarea resurselor biologice ale marii în cadrul politicii comune privind pescuitul;(e) politica comercială comuna.(2) Uniunea dispune, de asemenea, de competenţa exclusiva pentru încheierea unui acord internaţional în cazul în care aceasta încheiere este prevăzută de un act legislativ al Uniunii, ori este necesară pentru a permite Uniunii să-şi exercite competenţa interna, sau în măsura în care aceasta ar putea aduce atingere normelor comune sau ar putea modifica întinderea acestora.Articolul I-14Domeniile de competenţa partajata(1) Uniunea dispune de competenţa partajata cu statele membre în cazul în care Constituţia îi atribuie o competenţa care nu se referă la domeniile prevăzute la articolele I-13 şi I-17.(2) Competentele partajate între Uniune şi statele membre se aplică în următoarele domenii principale:(a) piaţa internă;(b) politica socială, pentru aspectele definite în partea III;(c) coeziunea economică, socială şi teritorială;(d) agricultura şi pescuitul, cu excepţia conservării resurselor biologice ale marii;(e) mediul;(f) protecţia consumatorilor;(g) transporturile;(h) reţelele transeuropene;(i) energia;(j) spaţiul de libertate, securitate şi justiţie;(k) obiectivele comune de securitate în materie de sănătate publică, pentru aspectele definite în partea III.(3) În domeniile cercetării, dezvoltării tehnologice şi spaţiului, Uniunea dispune de competenţa pentru a desfăşura acţiuni, şi în special pentru definirea şi punerea în aplicare a programelor, fără ca exercitarea acestei competente să poată avea ca efect împiedicarea statelor membre de a-şi exercită propria competenţa.(4) În domeniile cooperării pentru dezvoltare şi al ajutorului umanitar, Uniunea dispune de competenţa pentru a întreprinde acţiuni şi pentru a duce o politica comuna, fără ca exercitarea acestei competente să poată avea ca efect împiedicarea statelor membre de a-şi exercită propria competenţa.Articolul I-15Coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă(1) Statele membre îşi coordonează politicile economice în cadrul Uniunii. În acest scop, Consiliul de Miniştri adopta măsuri, şi în special orientările generale ale acestor politici.Statelor membre a căror moneda este euro li se aplică dispoziţii speciale.(2) Uniunea ia măsuri pentru a asigura coordonarea politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre, şi în special prin definirea orientarilor ale acestor politici.(3) Uniunea poate adopta iniţiative pentru a asigura coordonarea politicilor sociale ale statelor membre.Articolul I-16Politica externa şi de securitate comuna(1) Competenţa Uniunii în materie de politica externa şi de securitate comuna se întinde asupra tuturor domeniilor politicii externe, precum şi asupra tuturor problemelor referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea progresiva a unei politici de apărare comune care poate conduce la o apărare comuna.(2) Statele membre sprijină activ şi fără rezerve politica externa şi de securitate comuna a Uniunii, în spiritul loialitatii şi solidarităţii reciproce, şi respecta acţiunea Uniunii în acest domeniu. Acestea se abtin de la orice acţiune contrară intereselor Uniunii sau care ar putea dăuna eficacitatii sale.Articolul I-17Domeniile acţiunilor de sprijinire, de coordonare sau complementare Uniunea dispune de competenţa pentru a desfăşura acţiuni de sprijinire, de coordonare sau complementare. Domeniile acestor acţiuni sunt, prin finalitatea lor europeană:(a) protecţia şi îmbunătăţirea sănătăţii umane;(b) industria;(c) cultura;(d) turismul;(e) educaţia, tineretul, sportul şi formarea profesională;(f) protecţia civilă;(g) cooperarea administrativă.Articolul I-18Clauza de flexibilitate(1) În cazul în care o acţiune a Uniunii se dovedeşte necesară în cadrul politicilor definite în partea III pentru a atinge unul dintre obiectivele menţionate în Constituţie, fără ca aceasta sa fi prevăzut atribuţiile necesare în acest sens, Consiliul de Miniştri, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei Europene şi după aprobarea Parlamentului European, adopta măsurile corespunzătoare.(2) Comisia Europeană, în cadrul procedurii de control al principiului subsidiarităţii menţionate în articolul I-11 alineatul (3), atrage atenţia parlamentelor naţionale asupra propunerilor întemeiate pe prezentul articol.(3) Măsurile întemeiate pe prezentul articol nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre în cazul în care Constituţia exclude o astfel de armonizare.Titlul IV INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE UNIUNIICapitolul I CADRUL INSTITUTIONALArticolul I-19Instituţiile Uniunii(1) Uniunea dispune de un cadru instituţional care are drept scop:– promovarea valorilor sale,– urmărirea obiectivelor sale,– slujirea intereselor sale, ale cetăţenilor săi şi ale statelor membre,– asigurarea coerentei, eficacitatii şi continuităţii politicilor şi acţiunilor sale.Acest cadru instituţional cuprinde:1 Parlamentul European,2 Consiliul European,3 Consiliul de Miniştri (denumit în continuare "Consiliu"),4 Comisia Europeană (denumita în continuare "Comisie"),5 Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.(2) Fiecare instituţie acţionează în limitele atribuţiilor care îi sunt conferite prin Constituţie, în conformitate cu procedurile şi condiţiile prevăzute de aceasta. Instituţiile cooperează reciproc în mod loial.Articolul I-20Parlamentul European(1) Parlamentul European exercita, împreună cu Consiliul, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercita funcţii de control politic şi consultative, în conformitate cu condiţiile prevăzute de Constituţie. Parlamentul European alege preşedintele Comisiei.(2) Parlamentul European este format din reprezentanţii cetăţenilor Uniunii. Numărul lor nu poate depăşi şapte sute cincizeci. Reprezentarea cetăţenilor este asigurata în mod proporţional descrescator, cu un prag minim de şase membri pentru fiecare stat membru. Nici unui stat membru nu i se atribuie mai mult de nouăzeci şi şase de locuri.Consiliul European adopta în unanimitate, la iniţiativa Parlamentului European şi cu aprobarea acestuia, o decizie europeană de stabilire a structurii Parlamentului European, cu respectarea principiilor menţionate în primul paragraf.(3) Membrii Parlamentului European sunt aleşi prin vot universal direct, liber şi secret, pentru un mandat de cinci ani.(4) Parlamentul European îşi alege preşedintele şi biroul dintre membrii săi.Articolul I-21Consiliul European(1) Consiliul European da Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineste orientările şi priorităţile politice generale. Acesta nu exercita funcţii legislative.(2) Consiliul European este format din şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum şi din preşedintele sau şi preşedintele Comisiei. Ministrul afacerilor externe al Uniunii participa la lucrările Consiliului.(3) Consiliul European se întruneşte în fiecare trimestru la convocarea preşedintelui sau. În cazul în care ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide să fie asistat de un ministru şi, în ceea ce îl priveşte pe preşedintele Comisiei, de un membru al Comisiei. În cazul în care situaţia o impune, preşedintele convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European.(4) Consiliul European se pronunţa prin consens, cu excepţia cazului în care în Constituţie se prevede altfel.Articolul I-22Preşedintele Consiliului European(1) Consiliului European îşi alege preşedintele cu o majoritate calificată, pentru o durată de doi ani şi jumătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. În caz de imposibilitate sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capăt mandatului preşedintelui în conformitate cu aceeaşi procedura.(2) Preşedintele Consiliului European:(a) prezidează şi impulsionează lucrările Consiliului European;(b) asigură pregătirea şi continuitatea lucrărilor Consiliului European, în cooperare cu preşedintele Comisiei şi pe baza lucrărilor Consiliului Afacerilor Generale;(c) acţionează pentru facilitarea coeziunii şi consensului în cadrul Consiliului European;(d) prezintă Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European.Preşedintele Consiliului European asigura, la nivelul sau şi în aceasta calitate, reprezentarea externa a Uniunii în probleme referitoare la politica externa şi de securitate comuna, fără a aduce atingere atribuţiilor ministrului afacerilor externe al Uniunii.(3) Preşedintele Consiliului European nu poate exercita un mandat naţional.Articolul I-23Consiliul de Miniştri(1) Consiliul exercita, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercita funcţii de definire a politicilor şi de coordonare, în conformitate cu condiţiile prevăzute de Constituţie.(2) Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, abilitat sa angajeze statul membru pe care îl reprezintă şi sa exercite dreptul de vot.(3) Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, cu excepţia cazului în care în Constituţie se prevede altfel.Articolul I-24Formaţiunile Consiliului de Miniştri(1) Consiliul se întruneşte în diferite formaţiuni.(2) Consiliul Afacerilor Generale asigura coerenta lucrărilor diferitelor formaţiuni ale Consiliului.Acesta pregăteşte reuniunile Consiliului European şi urmăreşte aducerea la îndeplinire a măsurilor adoptate, în colaborare cu preşedintele Consiliului European şi cu Comisia.(3) Consiliul Afacerilor Externe elaborează acţiunea externa a Uniunii, în conformitate cu liniile strategice stabilite de Consiliul European, şi asigura coerenta acţiunii Uniunii.(4) Consiliul European adopta cu majoritate calificată o decizie europeană de stabilire a listei celorlalte formaţiuni ale Consiliului.(5) Un Comitet al Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului.(6) Consiliul se întruneşte în şedinţa publică în cazul în care dezbate şi votează un proiect de act legislativ. În acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizata în doua părţi, consacrate dezbaterilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activităţile fără caracter legislativ.(7) Preşedinţia formatiunilor Consiliului, cu excepţia celei a Afacerilor Externe, este asigurata de reprezentanţii statelor membre în Consiliu după un sistem de rotaţie egala, în conformitate cu condiţiile prevăzute de o decizie europeană a Consiliului European. Consiliul European hotărăşte cu majoritate calificată.Articolul I-25Definitia majorităţii calificate în cadrul Consiliului European şi al Consiliului(1) Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului, cuprinzând cel puţin cincisprezece dintre aceştia şi reprezentând statele membre care întrunesc cel puţin 65% din populaţia Uniunii.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puţin patru membri ai Consiliului, în caz contrar se considera a fi întrunită majoritatea calificată.(2) Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 72% dintre membrii Consiliului, reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65% din populaţia Uniunii.(3) Alineatele (1) şi (2) se aplică în cazul în care Consiliul European hotărăşte cu majoritate calificată.(4) În cadrul Consiliului European, preşedintele acestuia şi preşedintele Comisiei nu participa la vot.Articolul I-26Comisia Europeană(1) Comisia promovează interesul general al Uniunii şi adopta initiativele corespunzătoare în acest scop. Aceasta veghează la aplicarea Constituţiei, precum şi a măsurilor adoptate de instituţii în temeiul acesteia. Comisia supraveghează aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Aceasta executa bugetul şi gestionează programele. Comisia exercita funcţii de coordonare, execuţie şi administrare, în conformitate cu condiţiile prevăzute de Constituţie. Cu excepţia politicii externe şi de securitate comune şi a altor cazuri prevăzute de Constituţie, aceasta asigura reprezentarea externa a Uniunii. Comisia adopta initiativele de programare anuală şi multianuala a Uniunii, în vederea încheierii de acorduri interinstitutionale.(2) Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excepţia cazului în care Constituţia prevede altfel. Celelalte acte se adoptă la propunerea Comisiei, în cazul în care Constituţia prevede acest lucru.(3) Mandatul Comisiei este de cinci ani.(4) Membrii Comisiei sunt aleşi pe baza competentei lor generale şi atasamentului lor faţă de ideea europeană, dintre personalitatile care prezintă toate garanţiile de independenta.(5) Prima Comisie numita cu respectarea Constituţiei este formată din câte un resortisant al fiecărui stat membru, inclusiv preşedintele şi ministrul afacerilor externe al Uniunii, care este unul dintre vicepreşedinţii acesteia.(6) După încheierea mandatului Comisiei menţionate în alineatul (5), Comisia urmează a fi formată dintr-un număr de membri, incluzând preşedintele şi ministrul afacerilor externe al Uniunii, care corespunde cu două treimi din numărul statelor membre, atât timp cat Consiliul European, care hotărăşte în unanimitate, nu decide modificarea acestui număr.Membrii Comisiei sunt aleşi dintre resortisantii statelor membre în conformitate cu un sistem de rotaţie egala între statele membre. Acest sistem se stabileşte prin decizie europeană adoptată în unanimitate de Consiliul European şi intemeiata pe următoarele principii:(a) statele membre sunt tratate în mod absolut egal în ceea ce priveşte stabilirea ordinii de rotaţie şi a duratei prezentei reprezentanţilor lor în cadrul Comisiei; în consecinţa, diferenţa dintre numărul total de mandate deţinute de resortisantii a doua state membre date nu poate fi niciodată mai mare de unu;(b) sub rezerva dispoziţiilor de la litera (a), fiecare din Comisiile succesive este constituită astfel încât sa reflecte în mod satisfăcător diversitatea demografică şi geografică a statelor membre.(7) Comisia îşi exercită responsabilităţile în deplina independenta. Fără a aduce atingere articolului I-28 alineatul (2), membrii Comisiei nu solicita şi nu accepta instrucţiuni din partea nici unui guvern, instituţii, organ, oficiu sau entităţi. Aceştia se abtin de la orice act incompatibil cu funcţiile lor sau cu îndeplinirea sarcinilor lor.(8) Comisia, în calitate de colegiu, răspunde în faţa Parlamentului European. Parlamentul European poate adopta o moţiune de cenzura împotriva Comisiei, în conformitate cu articolul III-340. În cazul în care se adoptă o astfel de moţiune, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din funcţiile lor, iar ministrul afacerilor externe al Uniunii trebuie să demisioneze din funcţiile pe care le exercita în cadrul Comisiei.Articolul I-27Preşedintele Comisiei Europene(1) Ţinând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultarile necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o luna, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedura.(2) Consiliul, de comun acord cu preşedintele ales, adopta lista celorlalte personalităţi pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei. Alegerea acestora se efectuează, pe baza sugestiilor făcute de statele membre, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul I-26 alineatul (4) şi alineatul (6) al doilea paragraf.Preşedintele, ministrul afacerilor externe al Uniunii şi ceilalţi membri ai Comisiei sunt supuşi, în calitate de colegiu, unui vot de aprobare al Parlamentului European. Pe baza acestei aprobări, Comisia este numita de Consiliul European, care hotărăşte cu majoritate calificată.(3) Preşedintele Comisiei:(a) definește orientările în cadrul cărora Comisia îşi exercită misiunea;(b) decide organizarea internă a Comisiei pentru a asigura coerenta, eficacitatea şi colegialitatea acţiunilor acesteia;(c) numeşte vicepreşedinţii, alţii decât ministrul afacerilor externe al Uniunii, dintre membrii Comisiei.Un membru al Comisiei îşi prezintă demisia în cazul în care preşedintele îi cere acest lucru. Ministrul afacerilor externe al Uniunii îşi prezintă demisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul I-28 alineatul (1), în cazul în care preşedintele îi cere acest lucru.Articolul I-28Ministrul afacerilor externe al Uniunii(1) Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, cu acordul preşedintelui Comisiei, numeşte ministrul afacerilor externe al Uniunii. Consiliul European poate pune capăt mandatului acestuia în conformitate cu aceeaşi procedura.(2) Ministrul afacerilor externe conduce politica externa şi de securitate comuna a Uniunii. Acesta contribuie prin propuneri la elaborarea acestei politici şi o aduce la îndeplinire în calitate de împuternicit al Consiliului. Acesta acţionează în mod similar şi în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare comuna.(3) Ministrul afacerilor externe al Uniunii prezidează Consiliul Afacerilor Externe.(4) Ministrul afacerilor externe al Uniunii este unul din vicepreşedinţii Comisiei. Acesta asigura coerenta acţiunii externe a Uniunii. Acesta este însărcinat, în cadrul Comisiei, cu responsabilităţile care îi revin acestei instituţii în domeniul relaţiilor externe şi al coordonării celorlalte aspecte ale acţiunii externe a Uniunii. În exercitarea acestor responsabilităţi în cadrul Comisiei, şi numai cu privire la aceste responsabilităţi, ministrul afacerilor externe al Uniunii se supune procedurilor care reglementează funcţionarea Comisiei, în măsura în care aceasta este compatibila cu alineatele (2) şi (3).Articolul I-29Curtea de Justiţie a Uniunii Europene(1) Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justiţie, Tribunalul şi tribunale specializate. Aceasta asigura respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea Constituţiei.Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru asigurarea unei protecţii jurisdicţionale efective în domeniile reglementate de dreptul Uniunii.(2) Curtea de Justiţie este formată din câte un judecător pentru fiecare stat membru. Aceasta este sprijinita de avocaţi generali.Tribunalul cuprinde cel puţin un judecător din fiecare stat membru.Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, precum şi judecătorii Tribunalului sunt aleşi dintre personalitatile care prezintă toate garanţiile de independenta şi care întrunesc condiţiile prevăzute la articolele III-355 şi III-356. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre pentru şase ani. Judecătorii şi avocaţii generali care îşi încheie mandatul pot fi numiţi din nou.(3) Curtea de Justiţie a Uniunii Europene hotărăşte în conformitate cu partea III:(a) cu privire la acţiunile introduse de un stat membru, de o instituţie sau de persoane fizice sau juridice;(b) cu titlu preliminar, la cererea instanţelor judecătoreşti naţionale, cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de instituţii;(c) cu privire la alte cazuri prevăzute de Constituţie.Capitolul II CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANE CONSULTATIVE ALE UNIUNIIArticolul I-30Banca Centrala Europeană(1) Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale constituie Sistemul European al Băncilor Centrale. Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale ale statelor membre a căror moneda este euro, care constituie Eurosistemul, conduc politica monetara a Uniunii.(2) Sistemul European al Băncilor Centrale este condus de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene. Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este de a menţine stabilitatea preţurilor. Fără a aduce atingere acestui obiectiv, Sistemul sprijină politicile economice generale în cadrul Uniunii pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia. Sistemul întreprinde orice alta misiune de banca centrala, în conformitate cu partea III, şi cu Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.(3) Banca Centrala Europeană este o instituţie. Aceasta are personalitate juridică. Banca este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de moneda euro. Banca este independenta în exercitarea atribuţiilor şi în administrarea finanţelor sale. Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi guvernele statelor membre, sunt obligate să respecte aceasta independenta.(4) Banca Centrala Europeană adopta măsurile necesare îndeplinirii misiunilor sale în conformitate cu articolele III-185 - III-191 şi III-196 şi cu condiţiile prevăzute de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Statele membre a căror moneda nu este euro, precum şi băncile lor centrale, îşi păstrează competentele în domeniul monetar, în conformitate cu articolele menţionate.(5) În domeniile în care are atribuţii, Banca Centrala Europeană este consultata asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum şi asupra oricărui proiect de reglementare la nivel naţional şi poate emite avize.(6) Organele de decizie ale Băncii Centrale Europene, compunerea acestora şi condiţiile de funcţionare sunt definite în articolele III-382 - III-383, precum şi în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.Articolul I-31Curtea de Conturi(1) Curtea de Conturi este o instituţie. Aceasta asigura controlul conturilor Uniunii.(2) Aceasta examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii şi asigura buna gestiune financiară.(3) Curtea de Conturi este formată din câte un resortisant al fiecărui stat membru. Membrii săi îşi exercită funcţiile în deplina independenta, în interesul general al Uniunii.Articolul I-32Organele consultative ale Uniunii(1) Parlamentul European, Consiliul şi Comisia sunt sprijinite de un Comitet al Regiunilor şi de un Comitet Economic şi Social, care exercită funcţii consultative.(2) Comitetul Regiunilor este format din reprezentanţi ai colectivităţilor regionale şi locale care sunt fie aleşi în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în faţa unei adunări alese.(3) Comitetul Economic şi Social este format din reprezentanţi ai organizaţiilor patronale, salariale şi ai altor reprezentanţi ai societăţii civile, în special din domeniile socio-economic, civic, profesional şi cultural.(4) Mandatul membrilor Comitetului Regiunilor şi ai Comitetului Economic şi Social nu este imperativ. Aceştia îşi exercită funcţiile în deplina independenta, în interesul general al Uniunii.(5) Normele referitoare la compunerea acestor comitete, la desemnarea membrilor lor, la atribuţiile şi la funcţionarea lor sunt definite la articolele III-386 - III-392.Normele menţionate în alineatele (2) şi (3) referitoare la natura compunerii lor sunt revizuite periodic de Consiliu, pentru a tine seama de evoluţia economică, socială şi demografică a Uniunii. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta decizii europene în acest scop.Titlul V EXERCITAREA COMPETENTELOR UNIUNIICapitolul I DISPOZIŢII COMUNEArticolul I-33Actele juridice ale Uniunii(1) Pentru exercitarea competentelor Uniunii, instituţiile utilizează ca instrumente juridice, în conformitate cu partea III, legile europene, legile-cadru europene, regulamentele europene, deciziile europene, recomandările şi avizele. Legea europeană este un act legislativ cu caracter general. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.Legea-cadru europeană este un act legislativ care obliga orice stat membru destinatar în ceea ce priveşte rezultatul care trebuie obţinut, lăsând în acelaşi timp autorităţilor naţionale competenţa în ceea ce priveşte alegerea formei şi a mijloacelor.Regulamentul european este un act fără caracter legislativ, de aplicare generală, pentru punerea în aplicare a actelor legislative şi a anumitor dispoziţii ale Constituţiei. Acesta poate fi obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre sau poate obliga orice stat membru destinatar în ceea ce priveşte rezultatul care trebuie atins, lăsând în acelaşi timp autorităţilor naţionale competenţa în ce priveşte alegerea formei şi a mijloacelor.Decizia europeană este un act fără caracter legislativ obligatoriu în toate elementele sale. În cazul în care se indica destinatarii, decizia europeană este obligatorie numai pentru aceştia. Recomandările şi avizele nu au caracter obligatoriu.(2) În cazul în care examinează un proiect de act legislativ, Parlamentul European şi Consiliul se abtin de la adoptarea de acte care nu au fost prevăzute de procedura aplicabilă domeniului respectiv.Articolul I-34Actele legislative(1) Legile şi legile-cadru europene se adoptă în comun de Parlamentul European şi Consiliu, la propunerea Comisiei, în conformitate cu procedura legislativă ordinară prevăzută la articolul III-396. În cazul în care cele doua instituţii nu ajung la un acord, actul în cauza nu se adoptă.(2) În cazurile anume prevăzute de Constituţie, legile şi legile-cadru europene se adoptă de Parlamentul European cu participarea Consiliului sau de către acesta cu participarea Parlamentului European, în conformitate cu o procedură legislativă specială.(3) În cazurile anume prevăzute de Constituţie, legile şi legile-cadru europene se pot adopta la iniţiativa unui grup de state membre sau a Parlamentului European, la recomandarea Băncii Centrale Europene sau la cererea Curţii de Justiţie sau a Băncii Europene de Investiţii.Articolul I-35Actele fără caracter legislativ(1) Consiliul European adopta decizii europene în cazurile prevăzute de Constituţie.(2) Consiliul şi Comisia, îndeosebi în cazurile prevăzute la articolele I-36 şi I-37, precum şi Banca Centrala Europeană în cazurile specifice prevăzute de Constituţie, adopta regulamente sau decizii europene.(3) Consiliul adopta recomandări. Acesta hotărăşte, la propunerea Comisiei, în toate cazurile în care Constituţia prevede că adopta acte la propunerea Comisiei. Consiliul hotărăşte în unanimitate în domeniile în care este necesară unanimitatea pentru adoptarea unui act al Uniunii. Comisia, precum şi Banca Centrala Europeană în cazurile specifice prevăzute de Constituţie, adopta recomandări.Articolul I-36Regulamentele europene delegate(1) Legile şi legile-cadru europene pot delega Comisiei atributia de a adopta regulamente europene delegate, care completează sau modifica anumite elemente fără caracter esenţial ale legii sau ale legii-cadru.Legile şi legile-cadru europene definesc în mod expres obiectivele, conţinutul, domeniul de aplicare şi durata delegării de atribuţii. Elementele esenţiale ale unui anumit domeniu sunt rezervate legii sau legii-cadru europene şi nu pot face, prin urmare, obiectul delegării de atribuţii.(2) Legile şi legile-cadru europene stabilesc în mod expres condiţiile de aplicare a delegării; aceste condiţii pot fi următoarele:(a) Parlamentul European sau Consiliul pot decide revocarea delegării;(b) regulamentul european delegat poate intră în vigoare numai în cazul în care, în termenul stabilit de legea sau de legea-cadru europeană, Parlamentul European sau Consiliul nu formulează obiecţii.În sensul literelor (a) şi (b), Parlamentul European hotărăşte cu majoritatea membrilor care îl compun, iar Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.Articolul I-37Actele de punere în aplicare(1) Statele membre iau toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii.(2) În cazul în care sunt necesare condiţii unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii, aceste acte conferă Comisiei atribuţii de punere în aplicare sau, în cazuri speciale şi temeinic justificate, precum şi în cazurile prevăzute la articolul I-40, Consiliului.(3) În sensul alineatului (2), prin legi europene se stabilesc, în prealabil, normele şi principiile generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării atribuţiilor de punere în aplicare de către Comisie.(4) Actele de punere în aplicare ale Uniunii îmbracă forma regulamentelor europene de punere în aplicare a deciziilor europene de punere în aplicare.Articolul I-38Principii comune actelor juridice ale Uniunii(1) În cazul în care Constituţia nu prevede tipul actului care trebuie adoptat, instituţiile îl aleg de la caz la caz, cu respectarea procedurilor aplicabile şi a principiului proportionalitatii prevăzut la articolul I-11.(2) Actele juridice se motiveaza şi fac trimitere la propunerile, initiativele, recomandările, cererile sau avizele prevăzute de Constituţie.Articolul I-39Publicarea şi intrarea în vigoare(1) Legile şi legile-cadru europene adoptate în conformitate cu procedura legislativă ordinară se semnează de preşedintele Parlamentului European şi de preşedintele Consiliului.în celelalte cazuri, acestea se semnează de preşedintele instituţiei care le-a adoptat.Legile şi legile-cadru europene se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau, în absenta acesteia, în a douăzecea zi de la publicare.(2) Regulamentele europene şi deciziile europene, în cazul în care nu indica destinatarii, se semnează de preşedintele instituţiei care le-a adoptat.Regulamentele europene şi deciziile europene, în cazul în care nu indica destinatarul, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau, în absenta acesteia, în a douăzecea zi de la publicare.(3) Deciziile europene, altele decât cele menţionate în alineatul (2), se notifica destinatarilor şi produc efecte prin notificare.Capitolul II DISPOZIŢII SPECIALEArticolul I-40Dispoziţii speciale privind politica externa şi de securitate comuna(1) Uniunea Europeană duce o politica externa şi de securitate comuna intemeiata pe dezvoltarea solidarităţii politice reciproce a statelor membre, pe identificarea problemelor de interes general şi pe realizarea unui grad din ce în ce mai mare de convergenta a acţiunilor statelor membre.(2) Consiliul European identifica interesele strategice ale Uniunii şi stabileşte obiectivele politicii sale externe şi de securitate comune. Consiliul elaborează aceasta politica în cadrul orientarilor strategice stabilite de Consiliul European şi în conformitate cu partea III.(3) Consiliul European şi Consiliul adopta deciziile europene necesare.(4) Politica externa şi de securitate comuna este pusă în aplicare de ministrul afacerilor externe al Uniunii şi de statele membre, utilizând mijloace naţionale şi ale Uniunii.(5) Statele membre se consulta în cadrul Consiliului European şi al Consiliului asupra oricărei chestiuni de politica externa şi de securitate de interes general în vederea definirii unei abordari comune. Înainte de a întreprinde orice acţiune pe scena internationala sau de a-şi asuma orice angajament care ar putea leza interesele Uniunii, fiecare stat membru consulta celelalte state în cadrul Consiliului European sau al Consiliului. Statele membre asigura, prin convergenta acţiunilor lor, ca Uniunea îşi poate promova interesele şi valorile pe scena internationala. Statele membre sunt solidare între ele.(6) În materie de politica externa şi de securitate comuna, Consiliul European şi Consiliul adopta decizii europene în unanimitate, cu excepţia cazurilor prevăzute de partea III. Consiliul European şi Consiliul acţionează la iniţiativa unui stat membru, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii sau a acestui ministru, cu sprijinul Comisiei. Adoptarea legilor şi a legilor-cadru europene este exclusa.(7) Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie europeană care autorizeaza Consiliul sa hotărască cu majoritate calificată în celelalte cazuri decât cele menţionate în partea III.(8) Parlamentul European este consultat periodic asupra aspectelor principale şi optiunilor fundamentale de politica externa şi de securitate comuna. Acesta este ţinut la curent cu evoluţia acesteia.Articolul I-41Dispoziţii speciale referitoare la politica de securitate şi apărare comuna(1) Politica de securitate şi apărare comuna face parte integrantă din politica externa şi de securitate comuna. Aceasta asigura Uniunii o capacitate de acţiune bazată pe mijloace civile şi militare.Uniunea poate recurge la acestea în cadrul misiunilor în afară Uniunii pentru a asigura menţinerea păcii, prevenirea conflictelor şi întărirea securităţii internaţionale, în conformitate cu principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Îndeplinirea acestor sarcini se sprijină pe capacitatile furnizate de statele membre.(2) Politica de securitate şi apărare comuna include definirea progresiva a unei politici de apărare comune a Uniunii. Aceasta va conduce la o apărare comuna de îndată ce Consiliul European hotărăşte aceasta în unanimitate. În acest caz, Consiliul recomanda statelor membre sa adopte o decizie în conformitate cu normele lor constituţionale.Politica Uniunii desfăşurată în conformitate cu prezentul articol, nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi apărare a anumitor state membre, respecta obligaţiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi este compatibila cu politica comuna de securitate şi apărare adoptată în acest cadru.(3) Pentru punerea în aplicare a politicii de securitate şi apărare comune, statele membre pun la dispoziţia Uniunii capacităţi civile şi militare pentru a contribui la obiectivele definite de Consiliu.Statele membre care constituie în comun forte multinationale pot, de asemenea, să le pună la dispoziţia politicii de securitate şi apărare comune.Statele membre se angajează să-şi imbunatateasca treptat capacitatile militare. Se instituie o Agenţie în domeniul dezvoltării capacităţilor de apărare, cercetare, achiziţii şi armament (Agenţia Europeană de Apărare) pentru identificarea necesităţilor operative, promovarea măsurilor necesare satisfacerii acestora, contribuirea la identificarea şi, dacă este cazul, la punerea în aplicare a oricărei măsuri utile pentru întărirea bazei industriale şi tehnologice în sectorul de apărare, participarea la definirea unei politici europene în materie de capacităţi şi de armament, precum şi pentru sprijinirea Consiliului în evaluarea îmbunătăţirii capacităţilor militare.(4) Deciziile europene referitoare la politica de securitate şi apărare comuna, inclusiv cele cu privire la lansarea unei misiuni asa cum prevede prezentul articol, se adoptă de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii sau la iniţiativa unui stat membru. Ministrul afacerilor externe al Uniunii poate propune recurgerea la mijloace naţionale, precum şi la instrumente ale Uniunii, dacă este cazul, de comun acord cu Comisia.(5) În cadrul Uniunii, Consiliul poate incredinta realizarea unei misiuni unui grup de state membre, în scopul apărării valorilor Uniunii şi al slujirii intereselor acesteia. Realizarea unei astfel de misiuni este reglementată de articolul III-310.(6) Statele membre care întrunesc cele mai înalte capacităţi militare şi care au subscris unor angajamente mai constrangatoare în materie în vederea realizării celor mai solicitante misiuni stabilesc o cooperare structurată permanenta în cadrul Uniunii. Aceasta cooperare este reglementată de articolul III-312. Cooperarea nu aduce atingere dispoziţiilor articolului III-309.(7) În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul sau, celelalte state membre sunt obligate sa îi acorde ajutor şi asistenţa prin toate mijloacele de care dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi apărare a anumitor state membre.Angajamentele şi cooperarea în acest domeniu sunt conforme cu angajamentele asumate în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, care rămâne pentru statele membre ale acestei organizaţii fundamentul apărării lor colective şi cadrul de punere în aplicare a acesteia.(8) Parlamentul European este consultat periodic cu privire la principalele aspecte şi la opţiunile fundamentale ale politicii de securitate şi apărare comune. Parlamentul European este ţinut la curent cu evoluţia acesteia.Articolul I-42Dispoziţii speciale privind spaţiul de libertate, securitate şi justiţie(1) Uniunea constituie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie:(a) prin adoptarea de legi şi legi-cadru europene având ca scop, dacă este necesar, apropierea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre în domeniile menţionate în partea III;(b) prin promovarea încrederii reciproce între autorităţile competente ale statelor membre, şi în special pe baza recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi fără caracter judecătoresc;(c) printr-o cooperare operationala a autorităţilor competente ale statelor membre, inclusiv a serviciilor de poliţie, a serviciilor de vama şi a altor servicii specializate în domeniul prevenirii şi depistarii infracţiunilor.(2) Parlamentele naţionale pot participa, în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, la mecanismele de evaluare prevăzute la articolul III-260. Acestea se implica în controlul politic al Europol şi în evaluarea activităţilor Eurojust, în conformitate cu articolele III-276 şi III-273.Statele membre dispun de drept de iniţiativa în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, în conformitate cu articolul III-264.Articolul I-43Clauza de solidaritate(1) Uniunea şi statele membre acţionează împreună, în spirit de solidaritate, în cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de om.Uniunea mobilizeaza toate instrumentele de care dispune, inclusiv mijloacele militare puse la dispoziţie de statele membre, pentru:(a) – prevenirea ameninţării teroriste pe teritoriul statelor membre;– protejarea instituţiilor democratice şi a populaţiei civile de un eventual atac terorist;– acordarea de asistenţa unui stat membru pe teritoriul acestuia, la cererea autorităţilor sale politice, în cazul unui atac terorist;(b) acordarea de asistenţa unui stat membru pe teritoriul acestuia, la cererea autorităţilor sale politice, în cazul unei catastrofe naturale sau provocate de om.(2) Normele de punere în aplicare a prezentului articol sunt prevăzute la articolul III-329.Capitolul III COOPERAREA CONSOLIDATAArticolul I-44Cooperarea consolidata(1) Statele membre care doresc sa instaureze între ele o cooperare consolidata în cadrul competentelor neexclusive ale Uniunii pot recurge la instituţiile acesteia şi îşi pot exercita aceste competente prin aplicarea dispoziţiilor corespunzătoare ale Constituţiei, în limitele şi în conformitate cu procedurile prevăzute de prezentul articol, precum şi la articolele III-416 - III-423.Cooperarea consolidata vizează sa favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii, sa apere interesele acesteia şi sa consolideze procesul de integrare. Cooperarea este deschisă în orice moment tuturor statelor membre, în conformitate cu articolul III-418.(2) Decizia europeană care autorizeaza o cooperarea consolidata o astfel de moţiune de Consiliu în ultima instanţa, atunci când acesta stabileşte ca obiectivele preconizate prin aceasta cooperare nu pot fi atinse într-un termen rezonabil de Uniune, în ansamblul ei, şi în condiţiile în care cel puţin o treime din statele membre participa la aceasta. Consiliul hotărăşte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul III-419.(3) Toţi membrii Consiliului pot participa la dezbateri, dar numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante la o cooperare consolidata participa la vot.Unanimitatea se constituie numai prin voturile reprezentanţilor statelor participante.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puţin numărul minim de membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al treilea şi al patrulea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară se defineste ca fiind egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state.(4) Actele adoptate în cadrul unei cooperări consolidate sunt obligatorii numai pentru statele membre participante. Acestea nu sunt considerate ca fiind acquis care trebuie acceptat de statele candidate la aderarea la Uniune.Titlul VI VIATA DEMOCRATICA A UNIUNIIArticolul I-45Principiul egalităţii democraticeÎn toate activităţile sale, Uniunea respecta principiul egalităţii cetăţenilor săi, care beneficiază de o atenţie egala din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor sale.Articolul I-46Principiul democraţiei reprezentative(1) Funcţionarea Uniunii se întemeiază pe principiul democraţiei reprezentative.(2) Cetăţenii sunt reprezentaţi direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European.Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în faţa parlamentelor naţionale, fie în faţa cetăţenilor lor.(3) Orice cetăţean are dreptul de a participa la viaţa democratica a Uniunii. Deciziile se iau în mod cat mai deschis şi la un nivel cat mai apropiat posibil de cetăţean.(4) Partidele politice la nivel european contribuie la formarea conştiinţei politice europene şi la exprimarea voinţei cetăţenilor Uniunii.Articolul I-47Principiul democraţiei participative(1) Instituţiile acorda cetăţenilor şi asociaţiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-şi face cunoscute opiniile şi de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acţiune ale Uniunii.(2) Instituţiile Uniunii menţin un dialog deschis, transparent şi constant cu asociaţiile reprezentative şi cu societatea civilă.(3) În vederea asigurării coerentei şi transparenţei acţiunilor Uniunii, Comisia procedează la ample consultări ale părţilor interesate.(4) La iniţiativa a cel puţin un milion de cetăţeni ai Uniunii, resortisanti ai unui număr semnificativ de state membre, Comisia poate fi invitata să prezinte, în limitele atribuţiilor sale, o propunere corespunzătoare în materii în care aceşti cetăţeni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, în vederea punerii în aplicare a Constituţiei. Prin legi europene se stabilesc dispoziţiile referitoare la procedurile şi condiţiile necesare pentru prezentarea unei astfel de iniţiative cetăţeneşti, inclusiv numărul minim de state membre din care astfel de cetăţeni trebuie să provină.Articolul I-48Partenerii sociali şi dialogul social autonom Uniunea recunoaşte şi promovează rolul partenerilor sociali la nivelul sau, ţinând seama de diversitatea sistemelor naţionale. Aceasta facilitează dialogul dintre aceştia, respectându-le autonomia.Reuniunea socială tripartita la nivel înalt pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă contribuie la dialogul social.Articolul I-49Ombudsmanul EuropeanOmbudsmanul European, ales de Parlamentul European, primeşte plângerile cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, în condiţiile prevăzute de Constituţie. Acesta investigheaza aceste plângeri şi întocmeşte un raport cu privire la acestea. Ombudsmanul European îşi exercită funcţiile în deplina independenta.Articolul I-50Transparenta lucrărilor instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii(1) În scopul promovării unei bune guvernari şi asigurării participării societăţii civile, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii acţionează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenţei.(2) Parlamentul European, ca şi Consiliul, se întruneşte în şedinţe publice în cazul în care dezbat şi votează un proiect de act legislativ.(3) Orice cetăţean al Uniunii sau orice persoană fizica sau juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru dispune, în condiţiile prevăzute de partea III, de dreptul de acces la documentele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se afla aceste documente.Prin legi europene se stabilesc principiile generale şi limitele care, din ratiuni de interes public sau privat, reglementează exercitarea dreptului de acces la astfel de documente.(4) Fiecare instituţie, organ, oficiu sau agenţie stabileşte prin propriul regulament de procedura dispoziţii speciale privind accesul la documentele sale, în conformitate cu legile europene menţionate la alineatul (3).Articolul I-51Protecţia datelor cu caracter personal(1) Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc normele privind protecţia persoanelor fizice, referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi de către statele membre, în exercitarea activităţilor privind domeniul de aplicare a dreptului Uniunii, precum şi normele privind libera circulaţie a acestor date. Respectarea acestor norme se supune controlului unor autorităţi independente.Articolul I-52Statutul bisericilor şi al organizaţiilor neconfesionale(1) Uniunea respecta şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului intern, bisericile şi asociaţiile sau comunitatile religioase din statele membre.Uniunea respecta, de asemenea, statutul de care beneficiază, în temeiul dreptului intern, organizaţiile filosofice şi neconfesionale.(3) Recunoscandu-le identitatea şi contribuţia specifică, Uniunea menţine un dialog deschis, transparent şi constant cu aceste biserici şi organizaţii.Titlul VII FINANŢELE UNIUNIIArticolul I-53Principiile bugetare şi financiare(1) Toate veniturile şi cheltuielile Uniunii trebuie să facă obiectul unor previziuni pentru fiecare exerciţiu financiar şi trebuie să fie înscrise în buget, în conformitate cu partea III.(2) Bugetul trebuie să fie echilibrat în ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile.(3) Cheltuielile înscrise în buget sunt autorizate pe durata exerciţiului financiar anual, în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412.(4) Execuţia cheltuielilor înscrise în buget necesita adoptarea în prealabil a unui act obligatoriu din punct de vedere juridic al Uniunii, care conferă un temei juridic acţiunii Uniunii şi execuţiei cheltuielii corespunzătoare, în conformitate cu legea europeană menţionată în articolul III-412, cu excepţia cazurilor prevăzute de această lege.(5) În vederea asigurării disciplinei bugetare, Uniunea nu adopta acte care ar putea avea implicaţii importante asupra bugetului fără a oferi garanţia ca cheltuielile care decurg din aceste acte pot fi finanţate în limita resurselor proprii ale Uniunii şi cu respectarea cadrului financiar multianual prevăzut la articolul I-55.(6) Bugetul Uniunii se executa în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Statele membre şi Uniunea cooperează pentru a face posibila utilizarea alocarilor înscrise în buget, în conformitate cu acest principiu.(7) Uniunea şi statele membre, în conformitate cu articolul III-415, combat frauda şi orice alta activitate ilegala care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.Articolul I-54Resursele proprii ale Uniunii(1) Uniunea îşi asigura mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor sale şi pentru înfăptuirea politicilor sale.(2) Bugetul Uniunii este finanţat în întregime din resurse proprii, fără a aduce atingere altor venituri.(3) Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc dispoziţiile aplicabile sistemului de resurse proprii Uniunii. În acest cadru, se pot stabili categorii de resurse noi sau se poate abroga o categorie existenta. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Această lege intră în vigoare numai după aprobarea de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituţionale.(4) Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc măsurile de punere în aplicare a sistemului de resurse ale Uniunii, în măsura în care legea europeană adoptată în temeiul alineatului (3) prevede acest lucru. Consiliul hotărăşte după aprobarea Parlamentului European.Articolul I-55Cadrul financiar multianual(1) Cadrul financiar multianual vizează asigurarea evoluţiei ordonate a cheltuielilor Uniunii în limita resurselor proprii. Acesta stabileşte valorile plafoanelor anuale ale alocarilor pentru angajamente pe categorii de cheltuieli, în conformitate cu articolul III-402.(2) Prin lege europeană a Consiliului se stabileşte cadrul financiar multianual. Consiliul hotărăşte după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţa cu majoritatea membrilor care îl compun.(3) Bugetul anual al Uniunii respecta cadrul financiar multianual.(4) Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie europeană care autorizeaza Consiliul sa hotărască cu majoritate calificată în cazul în care adopta legea europeană a Consiliului menţionată în alineatul (2).Articolul I-56Bugetul Uniunii Bugetul anual al Uniunii se stabileşte prin lege europeană, în conformitate cu articolul III-404.Titlul VIII UNIUNEA ŞI VECINII SĂIArticolul I-57Uniunea şi vecinii săi(1) Uniunea dezvolta relaţii privilegiate cu ţările invecinate, în vederea stabilirii unui spaţiu de prosperitate şi de buna vecinătate, întemeiat pe valorile Uniunii şi caracterizat prin relaţii strânse şi paşnice, bazate pe cooperare.(2) În sensul alineatului (1), Uniunea poate încheia acorduri speciale cu ţările în cauza. Aceste acorduri pot include drepturi şi obligaţii reciproce, precum şi posibilitatea de a desfăşura acţiuni în comun. Punerea lor în aplicare face obiectul unei concertari periodice.Titlul IX APARTENENŢA LA UNIUNEArticolul I-58Criterii de eligibilitate şi procedura de aderare la Uniune(1) Uniunea este deschisă tuturor statelor europene care respecta valorile prevăzute la articolul I-2 şi care se angajează să le promoveze în comun.(2) Orice stat european care doreşte sa devină membru al Uniunii adresează o cerere Consiliului.Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate cu privire la aceasta cerere.Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Comisiei şi după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţa cu majoritatea membrilor care îl compun. Condiţiile şi aranjamentele referitoare la admitere fac obiectul unui acord între statele membre şi statul candidat. Acest acord se supune ratificării de către toate statele contractante, în conformitate cu normele lor constituţionale.Articolul I-59Suspendarea anumitor drepturi ce decurg din apartenenţa la Uniune(1) La iniţiativa motivată a unei treimi din statele membre, la iniţiativa motivată a Parlamentului European sau la propunerea Comisiei, Consiliul poate adopta o decizie europeană prin care constata ca exista un risc clar de încălcare grava din partea unui stat membru a valorilor menţionate în articolul I-2. Consiliul hotărăşte cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, după aprobarea Parlamentului European.Înainte de a proceda la aceasta constatare, Consiliul audiaza statul membru în cauza şi îi poate adresa recomandări, hotărând în conformitate cu aceeaşi procedura.Consiliul verifica periodic dacă motivele care au condus la o astfel de constatare rămân valabile.(2) Consiliul European, la iniţiativa unei treimi din statele membre sau la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană care constata existenta unei încălcări grave şi persistente din partea unui stat membru a valorilor prevăzute la articolul I-2, după ce statul membru respectiv a fost invitat să îşi prezinte toate observaţiile în materie. Consiliul European hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(3) O dată efectuată constatarea prevăzută la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate adopta o decizie europeană care să îi suspende statului membru în cauza anumite drepturi care rezultă din aplicarea Constituţiei, inclusiv dreptul de vot al membrului Consiliului care reprezintă acest stat. Consiliul tine seama de eventualele consecinţe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor şi obligaţiilor persoanelor fizice şi juridice.În oricare dintre situaţii, acest stat membru rămâne supus obligaţiilor care îi revin în temeiul Constituţiei.(4) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate adopta o decizie europeană de modificare sau de abrogare a măsurilor pe care le-a adoptat în baza alineatului (3), pentru a răspunde schimbărilor de situaţie care l-au determinat sa impună aceste măsuri.(5) În sensul prezentului articol, membrul Consiliului European sau al Consiliului care reprezintă statul membru în cauza nu participa la vot, iar statul membru în cauza nu se ia în considerare în calcularea treimii sau a patru cincimi din statele membre prevăzute la alineatele (1) şi (2). Abţinerea membrilor prezenţi sau reprezentaţi nu împiedica adoptarea deciziilor europene menţionate în alineatul (2).Pentru adoptarea deciziilor europene menţionate în alineatele (3) şi (4), majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state.În cazul în care, ca urmare a unei decizii de suspendare a drepturilor de vot adoptate în conformitate cu alineatul (3), Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, pe baza uneia din dispoziţiile Constituţiei, aceasta majoritate calificată se defineste la fel ca în al doilea paragraf sau, în cazul în care Consiliul acţionează la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state. În acest ultim caz, minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puţin numărul minim de membri ai Consiliului, reprezentând cel puţin 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.(6) În sensul prezentului articol, Parlamentul European hotărăşte cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care îl compun.Articolul I-60Retragerea voluntara din Uniune(1) Orice stat membru poate hotărî, în conformitate cu normele sale constituţionale, să se retragă din Uniune.(2) Statul membru care hotărăşte să se retragă notifica intenţia sa Consiliului. În lumina orientarilor Consiliului European, Uniunea negociaza şi încheie cu acest stat un acord de stabilire a aranjamentele referitoare la retragere, ţinând seama de cadrul viitoarelor sale relaţii cu Uniunea. Acest acord se negociaza în conformitate cu articolul III-325 alineatul (3). Acesta se încheie în numele Uniunii de către Consiliu, care hotărăşte cu majoritate calificată, după obţinerea aprobării Parlamentului European.(3) Constituţia îşi încetează efectele asupra statului în cauza de la data intrării în vigoare a acordului de retragere sau, în absenta unui astfel de acord, după doi ani de la notificarea prevăzută la alineatul (2), în afară cazului în care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauza, hotărăşte în unanimitate sa proroge acest termen.(4) În sensul alineatelor (2) şi (3), membrul Consiliului European şi al Consiliului care reprezintă statul membru care se retrage nu participa la dezbaterile şi la adoptarea deciziilor europene ale Consiliului European şi ale Consiliului care îl privesc.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante, care întrunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state.(5) În cazul în care statul care s-a retras din Uniune depune o noua cerere de aderare, aceasta cerere se supune procedurii prevăzute la articolul I-58.Partea II CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNIIPREAMBULPopoarele Europei, stabilind între ele o uniune tot mai strânsă, au hotărât sa impartaseasca un viitor paşnic întemeiat pe valori comune.Conştienţă de patrimoniul sau spiritual şi moral, Uniunea este intemeiata pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii; aceasta se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept. Uniunea situeaza persoana în centrul acţiunii sale, instituind cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.Uniunea contribuie la păstrarea şi la dezvoltarea acestor valori comune, respectând diversitatea culturilor şi traditiilor popoarelor Europei, precum şi identitatea naţionala a statelor membre şi organizarea autorităţilor lor publice la nivel naţional, regional şi local; Uniunea cauta sa promoveze o dezvoltare echilibrata şi durabila şi asigura libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor, precum şi libertatea de stabilire.În acest scop, este necesară consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale, făcându-le mai vizibile prin Carta, în spiritul evoluţiei societăţii, a progresului social şi a dezvoltarilor ştiinţifice şi tehnologice.Prezenta Carta reafirma, cu respectarea competentelor şi sarcinilor Uniunii, precum şi a principiului subsidiarităţii, drepturile care rezultă în principal din tradiţiile constituţionale şi din obligaţiile internaţionale comune statelor membre, din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din Cartele sociale adoptate de Uniune şi de către Consiliul Europei, precum şi din jurisprudenta Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În acest context, Carta va fi interpretată de către instanţele judecătoreşti ale Uniunii şi ale statelor membre, acordând atenţia cuvenită explicatiilor redactate sub autoritatea prezidiului Convenţiei care a elaborat Carta şi actualizate sub răspunderea prezidiului Convenţiei Europene.Beneficiul acestor drepturi implica responsabilităţi şi îndatoriri atât faţă de terţi, precum şi faţă de comunitatea umană în general şi faţă de generatiile viitoare.În consecinţa, Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile enunţate în continuare.Titlul I DEMNITATEAArticolul II-61Demnitatea umană Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectata şi protejata.Articolul II-62Dreptul la viaţa(1) Orice persoană are dreptul la viaţa.(2) Nimeni nu poate fi condamnat la pedeapsa cu moartea sau executat.Articolul II-63Dreptul la integritate al persoanei(1) Orice persoană are dreptul la integritate fizica şi psihică.(2) În domeniile medicinei şi biologiei trebuie respectate în special:(a) consimţământul liber şi în cunoştinţa de cauza al persoanei interesate, în conformitate cu procedurile prevăzute de lege;(b) interzicerea practicilor de eugenie, şi în special a celor care au drept scop selecţia persoanelor;(c) interzicerea utilizării corpului uman şi a părţilor sale, ca atare, ca sursa de profit;(d) interzicerea donarii fiintelor umane în scopul reproducerii.Articolul II-64Interzicerea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradanteNimeni nu poate fi supus torturii şi nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante.Articolul II-65Interzicerea sclaviei şi a muncii forţate(1) Nimeni nu poate fi ţinut în sclavie sau în servitute.(2) Nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o munca forţată sau obligatorie.(3) Traficul de fiinţe umane este interzis.Titlul II LIBERTĂŢILEArticolul II-66Dreptul la libertate şi la securitateOrice persoană are dreptul la libertate şi la securitate.Articolul II-67Respectarea vieţii private şi de familieOrice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a secretului comunicaţiilor.Articolul II-68Protecţia datelor cu caracter personal(1) Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc.(2) Asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum şi dreptul de a obţine rectificarea acestora.(3) Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi independente.Articolul II-69Dreptul la căsătorie şi dreptul de a întemeia o familieDreptul la căsătorie şi dreptul de a întemeia o familie sunt garantate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestor drepturi.Articolul II-70Libertatea de gandire, de constiinta şi de religie(1) Orice persoană are dreptul la libertatea de gandire, de constiinta şi de religie. Acest drept implica libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea individual sau colectiv, în public sau în particular, prin intermediul cultului, învăţământului, practicilor şi îndeplinirii riturilor.(2) Dreptul la obiectie pe motive de constiinta este recunoscut în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept.Articolul II-71Libertatea de exprimare şi de informare(1) Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a transmite informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a tine seama de frontiere.(2) Libertatea şi pluralismul mijloacelor de informare în masa sunt respectate.Articolul II-72Libertatea de întrunire şi de asociere(1) Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere la toate nivelurile şi în special în domeniile politic, sindical şi civic, ceea ce implica dreptul oricărei persoane de a înfiinţa împreună cu alte persoane sindicate şi de a afilia la acestea pentru apărarea intereselor sale.(2) Partidele politice la nivelul Uniunii contribuie la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor Uniunii.Articolul II-73Libertatea artelor şi stiintelorArtele şi cercetarea ştiinţifică sunt libere. Libertatea universitară este respectata.Articolul II-74Dreptul la educaţie(1) Orice persoană are dreptul la educaţie, precum şi la accesul la formare profesională şi formare continua.(2) Acest drept include posibilitatea de a urma gratuit învăţământul obligatoriu.(3) Libertatea de a înfiinţa instituţii de învăţământ cu respectarea principiilor democratice, precum şi dreptul părinţilor de a asigura educarea şi instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice şi pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.Articolul II-75Libertatea de alegere a ocupaţie şi dreptul la munca(1) Orice persoană are dreptul la munca şi dreptul de a exercita o ocupaţie aleasă sau acceptată în mod liber.(2) Orice cetăţean al Uniunii are libertatea de a-şi cauta un loc de muncă, de a lucra, de a se stabili sau de a presta servicii în orice stat membru.(3) Resortisantii ţărilor terţe care sunt autorizaţi sa lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la condiţii de muncă echivalente acelora de care beneficiază cetăţenii Uniunii.Articolul II-76Libertatea de a desfăşura o activitate comercialăLibertatea de a desfăşura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legislatiile şi practicile naţionale.Articolul II-77Dreptul de proprietate(1) Orice persoană are dreptul de a deţine în proprietate, de a folosi, de a dispune şi de a lasă moştenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal. Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauza de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o. Folosinţă bunurilor poate fi reglementată prin lege în limitele impuse de interesul general.(2) Proprietatea intelectuală este protejata.Articolul II-78Dreptul de azilDreptul de azil este garantat prin respectarea normelor prevăzute de Convenţia încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 şi de Protocolul încheiat la 31 ianuarie 1967 privind statutul refugiatilor şi în conformitate cu Constituţia.Articolul II-79Protecţia în caz de strămutare, expulzare sau extrădare(1) Expulzarile colective sunt interzise.(2) Nimeni nu poate fi stramutat, expulzat sau extrădat către un stat unde exista un risc serios de a fi supus pedepsei cu moartea, torturii sau altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante.Titlul III EGALITATEAArticolul II-80Egalitatea în faţa legii Toate persoanele sunt egale în faţa legii.Articolul II-81Nediscriminarea(1) Se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice alta natura, apartenenţa la o minoritate naţionala, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.(2) În domeniul de aplicare a Constituţiei şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale acesteia, se interzice orice discriminare pe motiv de cetăţenie.Articolul II-82Diversitatea culturală, religioasă şi lingvisticaUniunea respecta diversitatea culturală, religioasă şi lingvistica.Articolul II-83Egalitatea între femei şi bărbaţiEgalitatea între femei şi bărbaţi trebuie asigurata în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte încadrarea în munca, munca şi remunerarea.Principiul egalităţii nu exclude menţinerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje specifice în favoarea sexului sub-reprezentat.Articolul II-84Drepturile copilului(1) Copiii au dreptul la protecţia şi ingrijirile necesare pentru asigurarea bunastarii lor. Ei îşi pot exprima în mod liber opinia. Aceasta se ia în considerare în problemele care îi privesc, în funcţie de vârsta şi gradul lor de maturitate.(2) În toate acţiunile referitoare la copii, indiferent dacă sunt realizate de autorităţi publice sau de instituţii private, interesul superior al copilului trebuie să fie considerat primordial.(3) Orice copil are dreptul de a întreţine cu regularitate relaţii personale şi contacte directe cu ambii părinţi, cu excepţia cazului în care acestea sunt contrare interesului sau.Articolul II-85Drepturile persoanelor în vârstaUniunea recunoaşte şi respecta dreptul persoanelor în vârsta de a duce o viaţa demna şi independenta şi de a participa la viaţa socială şi culturală.Articolul II-86Integrarea persoanelor cu handicapUniunea recunoaşte şi respecta dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială şi profesională, precum şi participarea la viaţa comunităţii.Titlul IV SOLIDARITATEAArticolul II-87Dreptul lucrătorilor la informare şi la consultare în cadrul întreprinderiiLucrătorilor sau reprezentanţilor acestora li se garantează, la nivelurile corespunzătoare, informarea şi consultarea în timp util, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de dreptul Uniunii şi de legislatiile şi practicile naţionale.Articolul II-88Dreptul de negociere şi de acţiune colectivăLucrătorii şi angajatorii sau organizaţiile lor au dreptul, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legislatiile şi practicile naţionale, de a negocia şi de a încheia convenţii colective la nivelurile corespunzătoare şi de a recurge, în caz de conflicte de interese, la acţiuni colective pentru apărarea intereselor lor, inclusiv la greva.Articolul II-89Dreptul de acces la serviciile de plasament Orice persoană are dreptul de acces la un serviciu gratuit de plasament.Articolul II-90Protecţia în cazul concedierii nejustificateOrice lucrator are dreptul la protecţie împotriva oricărei concedieri nejustificate, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legislatiile şi practicile naţionale.Articolul II-91Condiţii de muncă echitabile şi corecte(1) Orice lucrator are dreptul la condiţii de muncă care să respecte sănătatea, securitatea şi demnitatea sa.(2) Orice lucrator are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă şi la perioade de odihnă zilnica şi saptamanala, precum şi la o perioadă anuală de concediu plătit.Articolul II-92Interzicerea muncii copiilor şi protecţia tinerilor la locul de muncăÎncadrarea în munca a copiilor este interzisă. Vârsta minima de încadrare în munca nu poate fi inferioară celei la care încetează perioada de şcolarizare obligatorie, fără a aduce atingere normelor mai favorabile tinerilor şi cu excepţia unor derogări limitate.Ţinerii acceptaţi sa lucreze trebuie să beneficieze de condiţii de muncă adaptate vârstei şi să fie protejati împotriva exploatării economice sau a oricărei activităţi care ar putea pune în pericol securitatea, sănătatea, dezvoltarea lor fizica,, psihică, morala sau socială sau care le-ar putea compromite educaţia.Articolul II-93Viaţa de familie şi viaţa profesională(1) Familia se bucura de protecţie juridică, economică şi socială.(2) Pentru a putea concilia viaţa de familie şi viaţa profesională, orice persoană are dreptul de a fi protejata împotriva oricărei concedieri din motive de maternitate, precum şi dreptul la un concediu de maternitate plătit şi la un concediu parental acordat în urma naşterii sau adopţiei unui copil.Articolul II-94Securitatea socială şi asistenţa socială(1) Uniunea recunoaşte şi respecta dreptul de acces la prestaţiile de securitate socială şi la serviciile sociale care acorda protecţie în caz de maternitate, boala, accident de muncă, dependenta de alte persoane sau batranete, precum şi în caz de pierdere a locului de muncă, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii şi de legislatiile şi practicile naţionale.(2) Orice persoană care are reşedinţa şi se deplaseaza în mod legal în cadrul Uniunii are dreptul la prestaţii de securitate socială şi la avantaje sociale, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legislatiile şi practicile naţionale.(3) Pentru a lupta împotriva marginalizarii sociale şi a saraciei, Uniunea recunoaşte şi respecta dreptul la asistenţa socială şi la asistenţa în ceea ce priveşte locuinta, destinate să asigure o viaţa demna tuturor celor care nu dispun de resurse suficiente, în conformitate cu normele stabilite de dreptul Uniunii şi de legislatiile şi practicile naţionale.Articolul II-95Protecţia sănătăţiiOrice persoană are dreptul de acces la asistenţa medicală preventivă şi de a beneficia de îngrijiri medicale în condiţiile stabilite de legislatiile şi practicile naţionale. În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii, se asigura un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane.Articolul II-96Accesul la serviciile de interes economic generalUniunea recunoaşte şi respecta accesul la serviciile de interes economic general, astfel cum se prevede în legislatiile şi practicile naţionale, în conformitate cu Constituţia, în scopul promovării coeziunii sociale şi teritoriale a Uniunii.Articolul II-97Protecţia mediuluiPoliticile Uniunii trebuie să prevadă un nivel ridicat de protecţie a mediului şi de imbunatatire a calităţii acestuia, care să fie asigurat în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.Articolul II-98Protecţia consumatorilor Politicile Uniunii asigura un nivel ridicat de protecţie a consumatorilor.Titlul V DREPTURILE CETĂŢENILORArticolul II-99Dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European(1) Orice cetăţean al Uniunii are dreptul de a alege şi de a fi ales în cadrul alegerilor pentru Parlamentul European, în statul membru în care acesta îşi are reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisantii acestui stat.(2) Membrii Parlamentului European sunt aleşi prin vot universal direct, liber şi secret.Articolul II-100Dreptul de a alege şi de a fi ales în cadrul alegerilor localeOrice cetăţean al Uniunii are dreptul de a alege şi de a fi ales în cadrul alegerilor locale în statul membru în care acesta îşi are reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi resortisantii acestui stat.Articolul II-101Dreptul la buna administrare(1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce priveşte problemele sale, de un tratament impartial, echitabil şi într-un termen rezonabil din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii.(2) Acest drept include în principal:(a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultata înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea sa îi aducă atingere;(b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidenţialitate şi de secretul profesional şi comercial;(c) obligaţia administraţiei de a-şi motiva deciziile.(3) Orice persoană are dreptul la repararea de către Uniune a prejudiciilor cauzate de către instituţiile sau agenţii acesteia în exercitarea funcţiilor lor, în conformitate cu principiilor generale comune legislatiilor statelor membre.(4) Orice persoană se poate adresa în scris instituţiilor Uniunii într-una din limbile Constituţiei şi trebuie să primească răspuns în aceeaşi limba.Articolul II-102Dreptul de acces la documenteOrice cetăţean al Uniunii şi orice persoană fizica sau juridică care are reşedinţa sau sediul social într-un stat membru are dreptul de acces la documentele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii, indiferent de suportul pe care se afla aceste documente.Articolul II-103Ombudsmanul EuropeanOrice cetăţean al Uniunii, precum şi orice persoană fizica sau juridică care are reşedinţa sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în exercitarea funcţiei sale jurisdicţionale.Articolul II-104Dreptul de petiţionareOrice cetăţean al Uniunii şi orice persoană fizica sau juridică care are reşedinţa sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European.Articolul II-105Libertatea de circulaţie şi de şedere(1) Orice cetăţean al Uniunii are dreptul de circulaţie şi de şedere libera pe teritoriul statelor membre.(2) Libertatea de circulaţie şi de şedere poate fi acordată, în conformitate cu Constituţia, resortisantilor ţărilor terţe stabiliţi legal pe teritoriul unui stat membru.Articolul II-106Protecţia diplomatică şi consularăOrice cetăţean al Uniunii beneficiază, pe teritoriul unei tari terţe în care statul membru al cărui cetăţean este nu este reprezentat, de protecţia autorităţilor diplomatice sau consulare ale oricărui stat membre, în aceleaşi condiţii ca şi resortisantii acelui stat.Titlul VI JUSTIŢIAArticolul II-107Dreptul la o cale de atac efectivă şi la un proces echitabilOrice persoană ale carei drepturi şi libertăţi garantate de dreptul Uniunii sunt incalcate are dreptul la o cale de atac efectivă în faţa unei instanţe judecătoreşti, în conformitate cu condiţiile stabilite de prezentul articol.Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public şi într-un termen rezonabil, în faţa unei instanţe judecătoreşti independente şi impartiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliata, apărată şi reprezentată.Asistenţa juridică gratuita se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiţie.Articolul II-108Prezumţia de nevinovatie şi dreptul la apărare(1) Orice persoană acuzata este prezumată nevinovată până ce vinovăţia va fi stabilită în conformitate cu legea.(2) Oricărei persoane acuzate îi este garantată respectarea dreptului la apărare.Articolul II-109Principiile legalităţii şi proportionalitatii infracţiunilor şi pedepselor(1) Nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune sau omisiune care, în momentul săvârşirii, nu constituia infracţiune potrivit dreptului intern sau dreptului internaţional. De asemenea, nu se poate aplica o pedeapsă mai mare decât cea aplicabilă la momentul săvârşirii infracţiunii. În cazul în care, ulterior săvârşirii infracţiunii, legea prevede o pedeapsă mai uşoară, se aplică aceasta din urma.(2) Prezentul articol nu aduce atingere judecării şi pedepsirii unei persoane care s-a făcut vinovata de o acţiune sau omisiune care, în momentul săvârşirii, era incriminata pe baza principiilor generale recunoscute de comunitatea naţiunilor.(3) Pedepsele nu trebuie să fie disproportionate faţă de infracţiune.Articolul II-110Dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de doua ori pentru aceeaşi infracţiuneNimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracţiune pentru care a fost deja achitat sau condamnat în cadrul Uniunii, prin hotărâre judecătorească definitivă, în conformitate cu legea.Titlul VII DISPOZIŢII GENERALE CARE REGLEMENTEAZĂ INTERPRETAREA ŞI APLICAREA CARTEIArticolul II-111Domeniul de aplicare(1) Dispoziţiile prezentei Carte se adresează instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarităţii, precum şi statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respecta drepturile şi principiile şi promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuţiile pe care le au în acest sens şi cu respectarea limitelor competentelor conferite Uniunii de celelalte părţi ale Constituţiei.(2) Prezenta Carta nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afară competentei Uniunii, nu creează nici o competenţa sau sarcina noua pentru Uniune şi nu modifica competentele şi sarcinile stabilite de celelalte părţi ale Constituţiei.Articolul II-112Întinderea şi interpretarea drepturilor şi principiilor(1) Orice restrangere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor recunoscute prin prezenta Carta trebuie să fie prevăzută de lege şi să respecte substanţa al acestor drepturi şi libertăţi. Prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri numai în cazul în care acestea sunt necesare şi numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesităţii protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi.(2) Drepturile recunoscute prin prezenta Carta care fac obiectul unor dispoziţii prevăzute de alte părţi ale Constituţiei se exercită în condiţiile şi cu respectarea limitelor stabilite de părţile menţionate.(3) În măsura în care prezenta Carta conţine drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înţelesul şi întinderea lor sunt aceleaşi ca şi cele prevăzute de convenţia menţionată. Aceasta dispoziţie nu împiedica dreptul Uniunii sa confere o protecţie mai larga.(4) În măsura în care prezenta Carta recunoaşte drepturi fundamentale, asa cum rezultă acestea din tradiţiile constituţionale comune statelor membre, aceste drepturi sunt interpretate în conformitate cu tradiţiile menţionate.(5) Dispoziţiile prezentei Carte care conţin principii pot fi puse în aplicare prin acte legislative şi de punere în aplicare adoptate de instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi prin acte ale statelor membre în cazurile în care acestea pun în aplicare dreptului Uniunii, în exercitarea atribuţiilor pe care le au în acest sens. Invocarea lor în faţa instanţei judecătoreşti se admite numai în scopul interpretării şi controlului legalităţii unor astfel de acte.(6) Legislatiile şi practicile naţionale trebuie să fie luate în considerare pe deplin, după cum se precizează în prezenta Carta.(7) Instanţele judecătoreşti ale Uniunii şi ale statelor membre ţin seama de explicaţiile redactate în vederea orientarii interpretării Cartei Drepturilor Fundamentale.Articolul II-113Nivelul de protecţieNici una dintre dispoziţiile prezentei Carte nu poate fi interpretată ca restrangand sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale recunoscute, în domeniile de aplicare corespunzătoare, de dreptul Uniunii şi dreptul internaţional, precum şi de convenţiile internaţionale la care Uniunea sau toate statele membre sunt părţi, şi în special Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prin constitutiile statelor membre.Articolul II-114Interzicerea abuzului de dreptNici una dintre dispoziţiile prezentei Carte nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun drept de a desfăşura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile şi libertăţile recunoscute prin prezenta Carta sau de a le impune restrangeri mai ample decât cele prevăzute prin prezenta Carta.Partea III POLITICILE ŞI FUNCŢIONAREA UNIUNIITitlul I DISPOZIŢII CU APLICARE GENERALĂArticolul III-115Uniunea asigura coerenta între diferitele politici şi acţiuni prevăzute prin prezenta parte, ţinând seama de ansamblul obiectivelor Uniunii şi în conformitate cu principiul de atribuire a competentelor.Articolul III-116În toate acţiunile menţionate de prezenta parte, Uniunea urmăreşte sa elimine inegalitatile şi sa promoveze egalitatea între femei şi bărbaţi.Articolul III-117În definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor prevăzute de prezenta parte, Uniunea tine seama de cerinţele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, garantarea unei protecţii sociale corespunzătoare, combaterea marginalizarii sociale, precum şi de cerinţele privind un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane.Articolul III-118În definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor prevăzute de prezenta parte, Uniunea cauta sa combata orice discriminare pe motive de sex, rasa sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârsta sau orientare sexuală.Articolul III-119Cerinţele privind protecţia mediului trebuie integrate în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor Uniunii prevăzute de prezenta parte, în special în vederea promovării dezvoltării durabile.Articolul III-120Cerinţele privind protecţia consumatorilor se iau în considerare la definirea şi punerea în aplicare a celorlalte politici şi acţiuni ale Uniunii.Articolul III-121La formularea şi punerea în aplicare a politicilor Uniunii în domeniile agriculturii, pescuitului, transporturilor, pieţei interne, cercetării şi dezvoltării tehnologice şi în cel spatial, Uniunea şi statele membre acorda întreaga atenţie cerinţele privind bunăstarea animalelor, ca fiinţe sensibile, concomitent cu respectarea actelor cu putere de lege şi a măsurilor administrative, precum şi a cutumelor din statele membre, în special în materie de rituri religioase, traditii culturale şi patrimoniul regional.Articolul III-122Fără a aduce atingere articolelor I-5, III-166, III-167 şi III-238 şi având în vedere importanţa serviciilor de interes economic general, care sunt unanim apreciate în cadrul Uniunii, precum şi rolul acestora în promovarea coeziunii sociale şi teritoriale, Uniunea şi statele membre, fiecare în limitele competentelor ce le revin şi în limitele domeniului de aplicare a Constituţiei, veghează ca aceste servicii sa funcţioneze pe baza principiilor şi condiţiilor, în special economice şi financiare, care să le permită îndeplinirea misiunilor ce le revin. Prin legi europene se stabilesc aceste principii şi se prevăd aceste condiţii, fără a aduce atingere competentei statelor membre de a furniza aceste servicii, de a incredinta prestarea lor şi de a le finanta cu respectarea Constituţiei.Titlul II NEDISCRIMINAREA ŞI CETĂŢENIAArticolul III-123Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili norme pentru interzicerea discriminarii pe motiv de cetăţenie, astfel cum se prevede la articolul I-4 alineatul (2).Articolul III-124(1) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii din Constituţie şi cu respectarea limitelor competentelor pe care aceasta le atribuie Uniunii, prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsurile necesare combaterii oricărei discriminări pe motive de sex, rasa, origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârsta sau orientare sexuală. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(2) Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (1), prin legile sau legile-cadru europene pot stabili principiile de baza pentru măsurile de încurajare ale Uniunii şi poate defini astfel de măsuri pentru a sprijini acţiunile statelor membre întreprinse pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul (1), excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale acestora.Articolul III-125(1) În cazul în care o acţiune a Uniunii se dovedeşte necesară pentru a facilita exercitarea de către orice cetăţean al Uniunii a dreptului de libera circulaţie şi libera şedere, menţionat la articolul I-10 alineatul (2) litera (a), iar Constituţia nu a prevăzut atribuţii în acest sens, prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri în acest scop.(2) În aceleaşi scopuri cu cele menţionate la alineatul (1) şi în cazul în care Constituţia nu a prevăzut atribuţii în acest sens, prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsuri privind pasapoartele, cărţile de identitate, permisele de şedere sau orice alt document asimilat acestora, precum şi măsuri în domeniul securităţii sociale sau al protecţiei sociale. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Articolul III-126Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc normele privind exercitarea dreptului oricărui cetăţean al Uniunii, prevăzut la articolul I-10 alineatul (2) litera (b), de a alege şi de a fi ales în alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European în statul membru în care acesta îşi are reşedinţa, fără a fi resortisant al statului respectiv. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Aceste norme pot sa prevadă dispoziţii derogatorii în cazul în care acestea sunt justificate de problemele specifice ale unui stat membru.Dreptul de a alege şi de a fi ales în Parlamentul European se exercită fără a aduce atingere articolului III-330 alineatul (1) şi măsurilor adoptate pentru aplicarea acestuia.Articolul III-127Statele membre adopta dispoziţiile necesare pentru a asigura protecţia diplomatică şi consulară a cetăţenilor Uniunii aflaţi în tari terţe, asa cum se prevede la articolul I-10 alineatul (2) litera (c). Statele membre angajează negocierile internaţionale necesare asigurării acestei protecţii.Prin lege europeană a Consiliului se pot stabili măsurile necesare pentru a facilita aceasta protecţie. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Articolul III-128Limbile în care oricare cetăţean al Uniunii are dreptul de a se adresa instituţiilor sau organelor în temeiul articolului I-10 alineatul (2) litera (d) şi de a primi răspuns sunt cele enumerate la articolul IV-448 alineatul (1). Instituţiile şi organele prevăzute la articolul I-10 alineatul (2) litera (d) sunt cele enumerate la articolul I-19 alineatul (1) al doilea paragraf şi la articolele I-30, I-31 şi I-32, precum şi Ombudsmanul European.Articolul III-129La fiecare trei ani, Comisia raportează Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social cu privire la aplicarea articolului I-10 şi a prezentului titlu. Raportul tine seama de dezvoltarea Uniunii.Pe baza acestui raport şi fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii din Constituţie, drepturile prevăzute la articolul I-10 pot fi completate prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului.Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European. Legea sau legea-cadru intră în vigoare numai după aprobarea sa de statele membre, în conformitate cu normelor lor constituţionale.Titlul III POLITICILE ŞI ACŢIUNILE INTERNECapitolul I PIATA INTERNASecţiunea 1 INSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PIEŢEI INTERNEArticolul III-130(1) Uniunea adopta măsurile pentru instituirea sau asigurarea funcţionarii pieţei interne, în conformitate cu dispoziţiile incidente ale Constituţiei.(2) Piaţa interna cuprinde un spaţiu fără frontiere interne, în care libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mărfurilor şi capitalurilor este asigurata în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.(3) Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene care definesc orientările şi condiţiile necesare asigurării un progres echilibrat în toate sectoarele în cauza.(4) În redactarea propunerilor sale pentru realizarea obiectivelor prevăzute la alineatele (1) şi (2), Comisia tine seama de amploarea efortului pe care anumite economii care prezintă decalaje ale nivelului de dezvoltare va trebui sa îl susţină pentru instituirea pieţei interne şi poate propune măsurile corespunzătoare.În cazul în care aceste măsuri iau forma unor derogări, acestea trebuie să aibă caracter temporar şi sa perturbe cat mai puţin funcţionarea pieţei interne.Articolul III-l31Statele membre se consulta în vederea adoptării în comun a dispoziţiilor necesare pentru a evita ca funcţionarea pieţei interne să fie afectată de dispoziţiile pe care un stat membru poate fi obligat să le adopte în caz de tulburări interne grave care aduc atingere ordinii publice, în caz de război sau de tensiune internationala grava care constituie o ameninţare de război, ori pentru a face faţa angajamentelor contractate de acesta în vederea menţinerii păcii şi securităţii internaţionale.Articolul III-132În cazul în care măsurile adoptate în cazurile menţionate la articolele III-131 şi III-436 au ca efect denaturarea condiţiilor concurentei pe piaţa interna, Comisia examinează împreună cu statul membru în cauza condiţiile în care aceste măsuri pot fi adaptate normelor prevăzute de Constituţie. Prin derogare de la procedura stabilită la articolele III-360 şi III-361, Comisia sau orice stat membru poate sesiza direct Curtea de Justiţie în cazul în care Comisia sau statul membru considera ca un alt stat membru abuzeaza de competentele prevăzute la articolele III-131 şi III-436. Curtea de Justiţie hotărăşte în camera de consiliu.Secţiunea 2 LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR ŞI A SERVICIILORSubsecțiunea A 1 LucrătoriiArticolul III-133(1) Lucrătorii au dreptul de a circula liber în cadrul Uniunii.(2) Orice discriminare pe motiv de cetăţenie între lucrătorii statelor membre în ceea ce priveşte încadrarea în munca, remunerarea şi celelalte condiţii de muncă este interzisă.(3) Sub rezerva restrictiilor justificate de motive de ordine publică, siguranţa publică şi sănătate publică, lucrătorii au dreptul:(a) de a accepta ofertele reale de încadrare în munca;(b) de a circula liber în acest scop pe teritoriul statelor membre;(c) de şedere într-un stat membru pentru a desfăşura o activitate salarizata în conformitate cu actele cu putere de lege şi cu actele administrative care reglementează încadrarea în munca a lucrătorilor statului respectiv;(d) de a rămâne pe teritoriul unui stat membru după ce a fost încadrat în munca în acest stat, în condiţiile care fac obiectul unor regulamente europene adoptate de Comisie.(4) Prezentul articol nu se aplică încadrării în administraţia publică.Articolul III-134Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru realizarea liberei circulatii a lucrătorilor, astfel cum este aceasta definită la articolul III-133. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.Legile sau legile-cadru europene urmăresc în special:(a) să asigure cooperarea strânsă între serviciile naţionale pentru ocuparea forţei de muncă;(b) să elimine acele proceduri şi practici administrative, precum şi acele perioade de acces la locurile de muncă disponibile care decurg din dreptul intern sau din acordurile încheiate anterior între statele membre şi a căror menţinere ar constitui un obstacol în liberalizarii circulaţiei lucrătorilor;(c) să elimine toate perioadele şi celelalte restricții prevăzute de dreptul interne sau de acordurile încheiate anterior între statele membre, care impun lucrătorilor din celelalte state membre condiţii diferite în ceea ce priveşte libera alegere a unui loc de muncă în raport cu lucrătorii statului respectiv;(d) să stabilească mecanisme proprii în vederea corelării cererii şi ofertei de locuri de muncă şi sa faciliteze realizarea echilibrului între cererea şi oferta de locuri de muncă în condiţii care să evite ameninţarea grava a nivelului de trai şi de ocupare a forţei de muncă în diferitele regiuni şi ramuri industriale.Articolul III-135Statele membre încurajează schimbul de lucrători tineri în cadrul unui program comun.Articolul III-136(1) În domeniul securităţii sociale, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru instituirea liberei circulatii a lucrătorilor prin instituirea unui sistem care să se asigure lucrătorilor migranti salariaţi sau care desfăşoară o activitate independenta şi persoanelor aflate în întreţinerea acestora:(a) cumulul tuturor perioadelor luate în considerare în diferitele legislaţii interne, în vederea obţinerii şi păstrării dreptului la prestaţii, precum şi pentru calcularea acestora;(b) plata prestaţiilor către persoanele rezidente pe teritoriile statelor membre.(2) Un membru al Consiliului poate solicita sesizarea Consiliului European în cazul în care considera ca un proiect de lege sau lege-cadru europeană, menţionat la alineatul (1), ar aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului sau de securitate socială, inclusiv în domeniul acestuia de aplicare, costului sau structurii financiare, ori ar aduce atingere echilibrului financiar al acestuia. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-396 se suspenda. După dezbateri şi în termen de patru luni de la data suspendării, Consiliul European fie:(a) retrimite proiectul Consiliului, caz în care încetează suspendarea procedurii prevăzută la articolul III-396, fie(b) solicită Comisiei să prezinte o nouă propunere; în acest caz, se considera ca actul propus iniţial nu a fost adoptat.Subsecțiunea A 2 Libertatea de stabilireArticolul III-137Prezenta subsectiune interzice restricţiile privind libertatea de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Aceasta interdicţie vizează şi restricţiile privind înfiinţarea de agenţii, sucursale sau filiale de către resortisantii oricărui stat membru stabiliţi pe teritoriul altui stat membru.Resortisantii unui stat membru au, pe teritoriul altui stat membru, dreptul de acces la activităţi independente şi la exercitarea acestora, precum şi de constituire şi administrare a întreprinderilor şi în special a societăţilor în înţelesul articolului III-142 al doilea paragraf, în condiţiile definite pentru resortisantii proprii de legislaţia statului membru de stabilire, sub rezerva dispoziţiilor secţiunii 4 privind capitalurile şi plăţile.Articolul III-138(1) Prin legi-cadru europene se stabilesc măsuri în vederea realizarea libertăţii de stabilire cu privire la o activitate determinata. Aceste legi-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(2) Parlamentul European, Consiliul şi Comisia exercita funcţiile care le revin în temeiul alineatului (1) şi, în special:(a) acordând prioritate, de regula, activităţilor în cazul cărora libertatea de stabilire constituie o contribuţie deosebit de utila la dezvoltarea producţiei şi a schimburilor comerciale;(b) asigurând o strânsă cooperare între autorităţile naţionale competente pentru a cunoaşte aspectele speciale ale diferitelor activităţi din cadrul Uniunii;(c) eliminând acele proceduri şi practici administrative care decurg fie din dreptul intern, fie din acordurile încheiate anterior între statele membre, a căror menţinere ar constitui un obstacol în calea libertăţii de stabilire;(d) asigurând lucrătorilor dintr-un stat membru, angajaţi pe teritoriul unui alt stat membru, posibilitatea de a rămâne pe teritoriul acestuia pentru a desfăşura activităţi independente, în cazul în care îndeplinesc condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească în cazul în care ar intra pe teritoriul acestui stat la data la care intenţionează sa initieze aceasta activitate;(e) asigurând resortisantului unui stat membru posibilitatea de a dobândi şi folosi terenuri şi construcţii situate pe teritoriul altui stat membru, în măsura în care aceasta nu aduce atingere principiilor menţionate la articolul III-227 alineatul (2);(f) eliminând treptat restricţiile privind libertatea de stabilire în fiecare ramura de activitate avută în vedere, în ceea ce priveşte, pe de o parte, condiţiile de înfiinţare de agenţii, sucursale sau filiale pe teritoriul unui stat membru şi, pe de altă parte, condiţiile de acces al personalului angajat în cadrul sediului principal în funcţiile de conducere sau de supraveghere ale acestor agenţii, sucursale sau filiale;(g) coordonând, în măsura în care este necesar şi în vederea echivalării lor, garanţiile solicitate de statele membre societăţilor în înţelesul articolului III-142 al doilea paragraf, pentru a proteja deopotrivă interesele asociaţilor şi ale terţilor;(h) asigurându-se ca ajutoarele acordate de statele membre nu denatureaza condiţiile de stabilire.Articolul III-139Prezenta subsectiune nu se aplică activităţilor care, în ceea ce priveşte statul membru interesat, sunt asociate în acest stat, chiar şi cu titlu ocazional, exercitării autorităţii publice.Prin legi sau legi-cadru europene, anumite activităţi pot fi exceptate de la aplicarea dispoziţiilor prezentei subsectiuni.Articolul III-140(1) Prezenta subsectiune şi măsurile adoptate în temeiul acesteia nu aduc atingere aplicării actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre care prevăd un regim special pentru resortisantii străini din motive de ordine publică, siguranţa publică şi sănătate publică.(2) Dispoziţiile de drept intern prevăzute la alineatul (1) sunt coordonate prin legi-cadru europene.Articolul III-141(1) Accesul la activităţile independente şi exercitarea lor este facilitat prin legi-cadru europene.Acestea reglementează:(a) recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi a altor titluri oficiale de calificare;(b) coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre cu privire la accesul la activităţile independente şi la exercitarea acestora.(2) În ceea ce priveşte profesiunile medicale, paramedicale şi farmaceutice, eliminarea treptata a restrictiilor este condiţionată de coordonarea condiţiilor de exercitare a acestor profesiuni în diferitele state membre.Articolul III-142Societăţile constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru şi având sediul social, administraţia centrala sau locul principal de desfăşurare a activităţii în cadrul Uniunii sunt asimilate, în aplicarea prezentei subsectiuni, persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.Prin "societăţi" se înţeleg societăţile constituite în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei civile sau comerciale, inclusiv societăţile cooperative şi alte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia celor fără scop lucrativ.Articolul III-143Statele membre acorda resortisantilor celorlalte state membre acelaşi tratament ca şi propriilor resortisanti în ceea ce priveşte participarea la constituirea capitalului societăţilor în înţelesul articolului III-142 al doilea paragraf, fără a aduce atingere aplicării celorlalte dispoziţii din Constituţie.Subsecțiunea A 3 Libertatea de a presta serviciiArticolul III-144În cadrul prezentei subsectiuni, sunt interzise restricţiile privind libertatea de a presta servicii în cadrul Uniunii cu privire la resortisantii statelor membre stabiliţi în alt stat membru decât cel al beneficiarului serviciilor.Dispoziţiile prezentei subsectiuni pot fi extinse prin legi sau legi-cadru europene cu privire la prestatorii de servicii care sunt resortisanti ai unui stat terţ şi sunt stabiliţi în cadrul Uniunii.Articolul III-145În înţelesul Constituţiei, sunt considerate "servicii" prestaţiile furnizate în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii, în măsura în care nu sunt reglementate de dispoziţiile privind libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi capitalurilor."Serviciile" cuprind în special:(a) activităţi cu caracter industrial;(b) activităţi cu caracter comercial;(c) activităţi meşteşugăreşti;(d) activităţile prestate în cadrul profesiunilor liberale.Fără a aduce atingere subsectiunii 2 privind libertatea de stabilire, prestatorul poate, în vederea executării prestaţiei, să îşi desfăşoare temporar activitatea în statul membru în care prestează serviciul, în aceleaşi condiţii care sunt impuse de statul respectiv propriilor resortisanti.Articolul III-146(1) Libertatea circulaţie a serviciilor în domeniul transporturilor este reglementată de capitolul II secţiunea 7 privind transporturile.(2) Liberalizarea serviciilor bancare şi de asigurări asociate miscarilor capitalurilor trebuie să se realizeze concomitent cu liberalizarea circulaţiei capitalurilor.Articolul III-147(1) Prin legi-cadru europene se stabilesc măsurile pentru realizarea liberalizarii unui anumit serviciu. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(2) Legile-cadru europene prevăzute la alineatul (1) acordă prioritate, de regula, serviciilor care intervin direct asupra costurilor de producţie sau a căror liberalizare contribuie la facilitarea schimburilor de mărfuri.Articolul III-148Statele membre depun eforturi pentru a proceda la liberalizarea serviciilor într-o măsura mai mare decât cea la care obliga legile-cadru europene adoptate în temeiul articolului III-147 alineatul (1), în cazul în care situaţia lor economică generală şi situaţia din sectorul în cauza permite acest lucru.În acest scop, Comisia adresează recomandări statelor membre în cauza.Articolul III-149Atât timp cat restricţiile impuse libertăţii de a presta servicii nu sunt eliminate, statele membre aplica asemenea restrictii fără a discrimina pe motiv de cetăţenie ori naţionalitate sau domiciliu ori sediu social tuturor prestatorilor de servicii menţionaţi la articolului III-144 primul paragraf.Articolul III-150Articolele III-139 - III-142 se aplică domeniului reglementat de prezenta subsectiune.Secţiunea 3 LIBERA CIRCULAŢIE A MĂRFURILORSubsecțiunea A 1 Uniunea vamalăArticolul III-151(1) Uniunea cuprinde o uniune vamală care reglementează ansamblul schimburilor de mărfuri şi care implica interzicerea, în relaţiile dintre statele membre, a taxelor vamale la import şi la export şi a oricăror taxe cu efect echivalent, precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în relaţiile cu ţările terţe.(2) Alineatul (4) şi subsectiunea 3 referitoare la interzicerea restrictiilor cantitative se aplică produselor originare din state membre, precum şi produselor provenind din tari terţe care se afla în libera circulaţie în statele membre.(3) Produsele care provin din tari terţe sunt considerate ca fiind în libera circulaţie într-un stat membru în cazul în care au fost îndeplinite formalităţile de import şi au fost percepute în statul membru respectiv taxele vamale şi taxele cu efect echivalent exigibile şi dacă nu au beneficiat de o restituire totală sau parţială a acestor taxe şi impuneri.(4) Între statele membre sunt interzise taxele vamale la import şi la export sau taxele cu efect echivalent. Aceasta interdicţie se aplică şi taxelor vamale cu caracter fiscal.(5) Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente şi decizii europene care stabilesc taxele prevăzute de Tariful Vamal Comun.(6) În executarea misiunilor care îi sunt încredinţate în temeiul prezentului articol, Comisia are în vedere:(a) necesitatea de a promova schimburile comerciale între statele membre şi ţările terţe;(b) evoluţia condiţiilor concurentei în cadrul Uniunii, în măsura în care aceasta evoluţie are ca efect creşterea competitivitatii întreprinderilor;(c) necesităţile Uniunii de aprovizionare cu materii prime şi produse semifinite, veghind în acelaşi timp ca între statele membre sa nu fie denaturate condiţiile concurentei în ceea ce priveşte produsele finite;(d) necesitatea de a evita perturbari grave ale economiilor statelor membre şi de a asigura o dezvoltare raţională a producţiei şi o expansiune a consumului în cadrul Uniunii.Subsecțiunea A 2 Cooperarea vamalăArticolul III-152În cadrul domeniului de aplicare a Constituţiei, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile pentru consolidarea cooperării vamale între statele membre şi între acestea şi Comisie.Subsecțiunea A 3 Interzicerea restrictiilor cantitativeArticolul III-153Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import şi la export, precum şi orice măsuri cu efect echivalent.Articolul III-154Articolul III-153 nu se opune interdictiilor sau restrictiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morala publică, de ordine publică, de siguranţă publică, de protecţie a sănătăţii şi a vieţii persoanelor şi a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorica sau arheologică sau de protecţie a proprietăţii industriale şi comerciale. Cu toate acestea, interdicţiile sau restricţiile respective nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară şi nici o restrictie disimulata în comerţul dintre statele membre.Articolul III-155(1) Statele membre adapteaza monopolurile naţionale cu caracter comercial, astfel încât să asigure excluderea oricărei discriminări între resortisantii statelor membre cu privire la condiţiile de aprovizionare şi desfacere.Prezentul articol se aplică oricărui organ prin intermediul căruia un stat membru, de jure sau de facto, direct sau indirect, controlează, conduce sau influenţează în mod semnificativ importurile sau exporturile dintre statele membre. Articolul se aplică, de asemenea, monopolurilor de stat concesionate.(2) Statele membre se abtin sa introducă orice noua măsura care contravine principiilor menţionate la alineatul (1) sau care restrânge domeniul de aplicare al articolelor care se referă la interzicerea taxelor vamale şi a restrictiilor cantitative între statele membre.(3) În cazul unui monopol cu caracter comercial care presupune o reglementare menita sa faciliteze desfacerea sau valorificarea produselor agricole, trebuie asigurate, în aplicarea prezentului articol, garanţii echivalente pentru ocuparea forţei de muncă şi pentru nivelul de trai al producătorilor în cauza.Secţiunea 4 CAPITALURILE ŞI PLĂŢILEArticolul III-156În cadrul prezentei secţiuni sunt interzise restricţiile atât în ceea ce priveşte circulaţia capitalurilor, cat şi plăţile între statele membre şi între statele membre şi ţările terţe.Articolul III-157(1) Articolul III-156 nu aduce atingere aplicării, în raport cu ţările terţe, a restrictiilor aflate în vigoare la 31 decembrie 1993 în temeiul dreptului intern sau al dreptului Uniunii, adoptate cu privire la circulaţia capitalurilor având ca destinaţie tari terţe sau provenind din tari terţe, în cazul în care acestea implica investiţii directe, inclusiv investiţii imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe pieţele de capital. În ceea ce priveşte restricţiile existente în temeiul legislaţiei interne din Estonia şi Ungaria, data respectiva este 31 decembrie 1999.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile cu privire la circulaţia capitalurilor având ca destinaţie tari terţe sau provenind din tari terţe, în cazul în care acestea implica investiţii directe, inclusiv investiţiile imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori mobiliare pe pieţele de capital.Parlamentul European şi Consiliul depun eforturi pentru a realiza obiectivul liberei circulatii a capitalurilor între statele membre şi ţările terţe, în cea mai mare măsura posibila şi fără a aduce atingere altor dispoziţii din Constituţie.(3) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (2), numai prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsuri mai puţin favorabile în dreptul Uniunii în ceea ce priveşte liberalizarea circulaţiei capitalurilor având ca destinaţie sau provenind din tari terţe. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Articolul III-158(1) Articolul III-156 nu aduce atingere dreptului statelor membre:(a) de a aplica dispoziţiile incidente ale legislatiilor lor fiscale care stabilesc o distincţie între contribuabilii care nu se găsesc în aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte reşedinţa ori sediul sau locul unde capitalurile lor au fost investite;(b) de a adopta toate măsurile necesare pentru a combate încălcarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative proprii, în special în domeniul fiscal sau al supravegherii prudentiale a instituţiilor financiare, de a stabili proceduri de declarare a circulaţiei capitalurilor în scopul informării administrative sau statistice ori de a adopta măsuri justificate de motive de ordine publică sau siguranţa publică.(2) Prezenta secţiune nu aduce atingere posibilităţii de a aplica restrictii privind dreptul de stabilire care sunt compatibile cu Constituţia.(3) Măsurile şi procedurile menţionate la alineatele (1) şi (2) nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară şi nici o restrangere disimulata a liberei circulatii a capitalurilor şi plăţilor, astfel cum este aceasta definită la articolul III-156.(4) În lipsa unei legi sau a unei legi-cadru europene prevăzute la articolul III-157 alineatul (3), Comisia sau, în lipsa unei decizii europene a Comisiei în termen de trei luni de la data solicitării exprimate de statul membru în cauza, Consiliul poate adopta o decizie europeană care să dispună ca măsurile fiscale restrictive adoptate de un stat membru faţă de una sau mai multe tari terţe să fie considerate conforme dispoziţiilor Constituţiei, cu condiţia ca acestea să fie justificate în raport cu unul din obiectivele Uniunii şi compatibile cu buna funcţionare a pieţei interne. Consiliul hotărăşte în unanimitate, la cererea unui stat membru.Articolul III-159În cazul în care, în împrejurări excepţionale, circulaţia capitalurilor provenind din ţările terţe sau destinate acestora provoacă sau ameninta sa provoace dificultăţi în funcţionarea uniunii economice şi monetare, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene de instituire, în raport cu ţările terţe, a măsurilor de salvgardare pentru o perioadă de până la şase luni, în cazul în care astfel de măsuri sunt strict necesare. Consiliul hotărăşte după consultarea Băncii Centrale Europene.Articolul III-160În cazul în care este necesar, pentru realizarea obiectivelor enunţate la articolul III-257, în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea terorismului şi a activităţilor conexe, prin legi europene se defineste cadrul măsurilor administrative privind circulaţia capitalurilor şi plăţile, cum ar fi inghetarea fondurilor, a activelor financiare sau a beneficiilor economice care aparţin, sunt în proprietatea sau sunt deţinute de persoane fizice sau juridice, grupuri sau entităţi fără caracter statal. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de punere în aplicare a legilor europene prevăzute la primul paragraf.Actele prevăzute de prezentul articol cuprind dispoziţiile necesare în materie de garanţii juridice.Secţiunea 5 NORMELE PRIVIND CONCURENTASubsecțiunea A 1 Normele care se aplică întreprinderilorArticolul III-161(1) Sunt incompatibile cu piaţa interna şi interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care pot aduce atingere comerţului dintre statele membre şi care au ca obiect sau efect împiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei în cadrul pieţei interne şi, în special, cele care:(a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacționare;(b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnica sau investiţiile;(c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;(d) aplica, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;(e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.(3) Cu toate acestea, pot fi declarate ca exceptate de la aplicarea alineatului (1):– orice acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;– orice decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;– orice practici concertate sau categorii de practici concertatecare contribuie la îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de mărfuri, ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obţinut şi care:(a) nu impun întreprinderilor în cauza restrictii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;(b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta de pe o parte semnificativă a pieţei produselor în cauza.Articolul III-162Este incompatibilă cu piaţa interna şi interzisă, în măsura în care ar putea aduce atingere comerţului dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante deţinute pe piaţa interna sau pe o parte semnificativă a acesteia.Aceste practici abuzive pot consta în special în:(a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzactionare;(b) limitarea producţiei, comercializării sau dezvoltării tehnologice în dezavantajul consumatorilor;(c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurential;(d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.Articolul III-163Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele europene de punere în aplicare a principiilor stabilite la articolele III-161 şi III-162. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Aceste regulamente au drept scop, în special:(a) să asigure respectarea interdictiilor prevăzute la articolul III-161 alineatul (1) şi la articolul III-162 prin instituirea de amenzi şi penalităţi cu titlu cominatoriu;(b) să determine normele de aplicare a articolului III-161 alineatul (3), luând în considerare necesitatea, pe de o parte, de a asigura o supraveghere eficienta şi, pe de altă parte, de a simplifica pe cât posibil controlul administrativ;(c) să precizeze, dacă este cazul, domeniul de aplicare a articolelor III-161 şi III-162 în diferitele ramuri economice;(d) să definească rolul Comisiei şi al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în aplicarea dispoziţiilor prevăzute de prezentul paragraf;(e) să definească raporturile între legislațiile statelor membre, pe de o parte, şi dispoziţiile prezentei subsecțiuni, precum şi regulamentele europene adoptate în temeiul prezentului articol, pe de altă parte.Articolul III-164Până la intrarea în vigoare a regulamentelor europene adoptate în temeiul articolului III-163, autorităţile statelor membre hotărăsc cu privire la admisibilitatea înţelegerilor, deciziilor şi a practicilor concertate şi cu privire la folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante pe piaţa interna, în conformitate cu dreptul lor intern şi cu articolul III-161 şi, în special, alineatul (3), precum şi cu articolul III-162.Articolul III-165(1) Fără a aduce atingere articolului III-164, Comisia veghează la aplicarea principiilor stabilite la articolele III-161 şi III-162. La cererea unui stat membru sau din oficiu şi în cooperare cu autorităţile competente ale statelor membre, care îi acorda sprijin, Comisia investigheaza presupusele cazuri de încălcare a acestor principii. În cazul în care constata existenta unei încălcări, Comisia propune măsurile adecvate pentru ca aceasta sa înceteze.(2) În cazul în care încălcarea menţionată la alineatul (1) nu încetează, Comisia constata încălcarea principiilor prin decizie europeană motivată. Comisia poate publică decizia şi poate autoriza statele membre sa ia măsurile necesare pentru remedierea situaţiei, măsuri ale căror condiţii şi norme de aplicare le stabileşte.(3) Comisia poate adopta regulamente europene privind categoriile de acorduri cu privire la care Consiliul a adoptat un regulament european în temeiul articolului III-163 al doilea paragraf litera (b).Articolul III-166(1) În ceea ce priveşte întreprinderile aflate în proprietate publică şi întreprinderile cărora le acorda drepturi speciale sau exclusive, statele membre nu adopta şi nu menţin nici o măsura contrară Constituţiei şi, în special, celor prevăzute la articolul I-4 alineatul (2) şi articolele III-161 - III-169.(2) Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun dispoziţiilor Constituţiei şi, în special, normelor privind concurenta, în măsura în care aplicarea acestor dispoziţii nu împiedica, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredinţată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsura care contravine intereselor Uniunii.(3) Comisia asigura aplicarea prezentului articol şi adopta, în cazul în care este necesar, regulamentele sau deciziile europene corespunzătoare.Subsecțiunea A 2 Ajutoarele acordate de statele membreArticolul III-167(1) Cu excepţia derogarilor prevăzute de Constituţie, sunt incompatibile cu piaţa interna ajutoarele acordate de statele membre sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denatureaza sau ameninta sa denatureze concurenta prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.(2) Sunt compatibile cu piaţa interna:(a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără discriminare în funcţie de originea produselor;(b) ajutoarele destinate repararii pagubelor provocate de calamitati naturale sau de alte evenimente extraordinare;(c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceasta divizare. La împlinirea a cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană de abrogare a acestei litere.(3) Pot fi considerate compatibile cu piaţa interna:(a) ajutoarele destinate sa favorizeze dezvoltarea economică a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care exista un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut, precum şi nivelul de trai din regiunile prevăzute la articolul III-424, avându-se în vedere situaţia lor structurală, economică şi socială;(b) ajutoarele destinate sa promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau sa remedieze perturbari grave ale economiei unui stat membru;(c) ajutoarele destinate sa faciliteze dezvoltarea anumitor activităţi sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu aduc modificări condiţiilor schimburilor comerciale într-o măsura care contravine interesului comun;(d) ajutoarele destinate sa promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu aduc modificări condiţiilor schimburilor comerciale şi ale concurentei în Uniune într-o măsura care contravine interesului comun;(e) alte categorii de ajutoare stabilite prin regulamente sau decizii europene adoptate de Consiliu, la propunerea Comisiei.Articolul III-168(1) Comisia, împreună cu statele membre, verifica permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Comisia propune acestora măsurile utile cerute de dezvoltarea treptata sau de funcţionarea pieţei interne.(2) În cazul în care, după ce părţilor în cauza li s-a solicitat să-şi prezinte observaţiile, Comisia constata ca ajutorul acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piaţa interna în conformitate cu articolul III-167 sau ca acest ajutor este utilizat în mod abuziv, aceasta adopta o decizie europeană de suspendare sau modificare a ajutorului de către statul membru în cauza în termenul stabilit de Comisie.În cazul în care statul membru în cauza nu se conformează deciziei europene în termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat membru în cauza poate sesiza direct Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin derogare de la articolele III-360 şi III-361.La cererea unui stat membru, Consiliul poate adopta în unanimitate o decizie europeană potrivit căreia un ajutor acordat sau care urmează să fie acordat de acest stat trebuie să fie considerat compatibil cu piaţa interna, prin derogare de la articolul III-167 sau de la regulamentele europene prevăzute la articolul III-169, în cazul în care o astfel de decizie este justificată de împrejurări excepţionale. În cazul în care, în legătură cu acest ajutor, Comisia a initiat procedura prevăzută la primul paragraf din prezentul alineat, cererea adresată Consiliului de statul membru în cauza are ca efect suspendarea procedurii menţionate până când Consiliul se pronunţa asupra acesteia.Cu toate acestea, în cazul în care Consiliul nu se pronunţa în termen de trei luni de la formularea cererii, Comisia hotărăşte.(3) Comisia este informată de statele membre în timp util pentru a-şi prezenta observaţiile cu privire la proiectele care urmăresc sa instituie sau sa modifice ajutoarele. În cazul în care apreciază ca un proiect nu este compatibil cu piaţa interna în conformitate cu articolul III-167, Comisia iniţiază fără întârziere procedura prevăzută la alineatul (2) din prezentul articol. Înainte de adoptarea unei decizii finale statul membru în cauza nu poate pune în aplicare măsurile preconizate.(4) Comisia poate adopta regulamente europene privind categoriile de ajutoare de stat pe care Consiliul, în temeiul articolului III-169, le-a exceptat de la procedura prevăzută la alineatul (3) din prezentul articol.Articolul III-169Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente europene pentru aplicarea articolelor III-167 şi III-168 şi pentru stabilirea, în special, a condiţiilor de aplicare a articolului III-168 alineatul (3) şi a categoriilor de ajutoare care sunt exceptate de la procedura prevăzută la alineatul menţionat. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Secţiunea 6 DISPOZIŢII FISCALEArticolul III-170(1) Nici un stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare.De asemenea, nici un stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producţie.(2) Produsele unui stat membru exportate pe teritoriul altui stat membru nu pot beneficia de nici o rambursare a impozitelor interne mai mare decât impozitele aplicate direct sau indirect.(3) În ceea ce priveşte impozitele, altele decât cele pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, pot fi acordate scutiri sau rambursări la exportul către celelalte state membre şi pot fi introduse taxe compensatorii la importurile care provin din statele membre numai în cazul în care dispoziţiile preconizate au fost aprobate în prealabil pentru o perioadă limitată prin decizie europeană adoptată de Consiliu la propunerea Comisiei.Articolul III-171Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile referitoare la armonizarea legislatiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care aceasta armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurentei. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social.Secţiunea 7 DISPOZIŢII COMUNEArticolul III-172(1) Cu excepţia cazului în care Constituţia prevede altfel, prezentul articol se aplică în vederea realizării obiectivelor enunţate la articolul III-130. Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre care au drept scop instituirea şi funcţionarea pieţei interne. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(2) Alineatul (1) nu se aplică dispoziţiilor fiscale, celor privind libera circulaţie a persoanelor şi celor privind drepturile şi interesele lucrătorilor salariaţi.(3) În formularea propunerilor prezentate în conformitate cu alineatul (1) în domeniul sănătăţii, securităţii, protecţiei mediului şi protecţiei consumatorilor, Comisia porneşte de la premisa asigurării unui nivel ridicat de protecţie, ţinând seama în special de orice evoluţie noua, intemeiata pe fapte ştiinţifice. În cadrul atribuţiilor ce le revin, Parlamentul European şi Consiliul depun eforturi, de asemenea, pentru realizarea acestui obiectiv.(4) În cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare prin lege sau lege-cadru europene ori printr-un regulament european al Comisiei, un stat membru considera necesară menţinerea dispoziţiilor de drept intern justificate de cerinţele importante prevăzute la articolul III-154 sau referitoare la protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru, acesta adresează Comisiei o notificare, indicând motivele menţinerii acestor dispoziţii.(5) De asemenea, fără a aduce atingere alineatului (4), în cazul în care, după adoptarea unei măsuri de armonizare prin lege sau lege-cadru europene ori printr-un regulament european al Comisiei, un stat membru considera necesară introducerea unor dispoziţii de drept intern întemeiate pe dovezi ştiinţifice noi referitoare la protecţia mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru respectiv, apărute după adoptarea măsurii de armonizare, acesta adresează Comisiei o notificare privind dispoziţiile avute în vedere şi motivele adoptării acestora.(6) În termen de şase luni de la notificările prevăzute la alineatele (4) şi (5), Comisia adopta o decizie europeană de aprobare sau de respingere a respectivelor dispoziţii de drept intern, după ce a verificat dacă acestea constituie sau nu un mijloc de discriminare arbitrară sau o restrictie disimulata în comerţul dintre statele membre şi dacă acestea constituie sau nu un obstacol în funcţionarea pieţei interne.În lipsa unei decizii a Comisiei adoptate în acest termen, dispoziţiile de drept intern prevăzute la alineatele (4) şi (5) se considera aprobate.În cazul în care complexitatea problemei justifica acest lucru şi dacă nu exista nici un pericol pentru sănătatea umană, Comisia poate notifica statului membru în cauza ca termenul prevăzut de prezentul alineat este prorogat cu un nou termen de până la şase luni.(7) În cazul în care, în temeiul alineatului (6), un stat membru este autorizat sa menţină sau sa introducă dispoziţii de drept intern care deroga de la o măsura de armonizare, Comisia examinează de îndată dacă este oportun sa propună o adaptare a acestei măsuri.(8) În cazul în care un stat membru invoca o problemă deosebită de sănătate publică într-un domeniu care a făcut în prealabil obiectul măsurilor de armonizare, acesta informează Comisia, care analizează de îndată dacă este necesar sa propună măsuri adecvate.(9) Prin derogare de la procedura prevăzută la articolele III-360 şi III-361, Comisia şi orice stat membru pot sesiza direct Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cazul în care considera ca un alt stat membru exercita abuziv competentele prevăzute de prezentul articol.(10) Măsurile de armonizare prevăzute de prezentul articol includ, atunci când este cazul, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa adopte, din unul sau mai multe dintre motivele fără caracter economic prevăzute la articolul III-154, măsuri provizorii care fac obiectul unei proceduri de control din partea Uniunii.Articolul III-173Fără a aduce atingere articolului III-172, prin lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile pentru apropierea actelor cu putere de lege şi actelor administrative ale statelor membre, care au incidenţa directa asupra instituirii sau funcţionarii pieţei interne. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social.Articolul III-174În cazul în care Comisia constata ca o neconcordanta între actele cu putere de lege şi actele administrative ale diferitelor state membre denatureaza condiţiile concurentei pe piaţa interna şi provoacă o denaturare care trebuie eliminata, Comisia se consulta cu statele membre în cauza, în cazul în care, după aceasta consultare, nu se ajunge la un acord, prin legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru eliminarea denaturarii în cauza. Pot fi adoptate orice alte măsuri utile prevăzute de Constituţie.Articolul III-175(1) În cazul în care exista temerea ca adoptarea sau modificarea unui act cu putere de lege sau a unui act administrativ de către un stat membru poate provoca o denaturare în înţelesul articolului III-174, statul membru care intenţionează sa procedeze astfel consulta Comisia. După consultarea statelor membre, Comisia adresează statelor membre în cauza o recomandare cu privire la măsurile corespunzătoare pentru a evita denaturarea în cauza.(2) În cazul în care statul membru care doreşte sa adopte sau sa modifice dispoziţii de drept intern nu se conformează recomandarii adresate de Comisie, celorlalte state membre nu li se poate cere, în temeiul articolului III-174, să îşi modifice dispoziţiile de drept intern în vederea eliminării acestei denaturari. În cazul în care statul membru care a nesocotit recomandarea Comisiei provoacă o denaturare numai în detrimentul sau, articolul III-174 nu se aplică.Articolul III-176În cadrul instituirii sau funcţionarii pieţei interne, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile referitoare la crearea de titluri europene de proprietate intelectuală pentru a asigura protecţia unitară a drepturilor de proprietate intelectuală în Uniune, precum şi la înfiinţarea unor sisteme centralizate de autorizare, coordonare şi control la nivelul Uniunii European. Prin lege europeană a Consiliului se stabileşte regimul lingvistic al titlurilor europene de proprietate intelectuală. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Capitolul II POLITICA ECONOMICĂ ŞI MONETARAArticolul III-177În vederea realizării scopurilor prevăzute la articolul I-3, acţiunea statelor membre şi a Uniunii presupune, în condiţiile prevăzute de Constituţie, instituirea unei politici economice întemeiate pe strânsă coordonare a politicilor economice ale statelor membre, piaţa interna şi definirea obiectivelor comune, conduse în conformitate cu principiul unei economii de piaţa deschise, în care concurenta este libera.În paralel, în condiţiile şi în conformitate cu procedurile prevăzute de Constituţie, aceasta acţiune presupune o moneda unica, euro, precum şi definirea şi aplicarea unei politici monetare unice şi a unei politici unice a ratelor de schimb, al căror obiectiv principal este menţinerea stabilitatii preţurilor şi, fără a aduce atingere acestui obiectiv, susţinerea politicilor economice generale în cadrul Uniunii, în conformitate cu principiul unei economii de piaţa deschise, în care concurenta este libera.Aceste acţiuni ale statelor membre şi ale Uniunii implica respectarea următoarelor principii directoare: preţuri stabile, finanţe publice şi condiţii monetare sanatoase, precum şi o balanţa de plati stabilă.Secţiunea 1 POLITICA ECONOMICĂArticolul III-178Statele membre îşi conduc politicile economice cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii, astfel cum sunt definite la articolul I-3 şi în contextul orientarilor generale prevăzute la articolul III-179 alineatul (2). Statele membre şi Uniunea acţionează în conformitate cu principiul economiei de piaţa deschise, în care concurenta este libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor, în conformitate cu principiile prevăzute la articolul III-177.Articolul III-179(1) Statele membre îşi considera politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun şi le coordonează în cadrul Consiliului, în conformitate cu articolul III-178.(2) Consiliul, la recomandarea Comisiei, elaborează un proiect privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Uniunii şi prezintă Consiliului European un raport în acest sens.Consiliul European, pe baza raportului Consiliului, dezbate concluziile privind orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Uniunii. În temeiul acestor concluzii, Consiliul adopta o recomandare prin care stabileşte aceste orientări generale. Consiliul informează Parlamentul European cu privire la aceasta.(3) În scopul asigurării unei coordonari mai strânse a politicilor economice şi a unei convergente durabile a performantelor economice ale statelor membre, Consiliul, în temeiul rapoartelor prezentate de Comisie, supraveghează evoluţia economică în fiecare stat membru şi în Uniune, precum şi conformitatea politicilor economice cu orientările generale prevăzute la alineatul (2) şi efectuează periodic o evaluare de ansamblu.Pentru a realiza aceasta supraveghere multilaterala, statele membre transmit Comisiei informaţii privind măsurile importante pe care le-au adoptat în domeniul politicii lor economice, precum şi orice alta informaţie pe care o considera necesară.(4) În cazul în care se constata, în cadrul procedurii prevăzute la alineatul (3), ca politicile economice ale unui stat membru nu sunt conforme cu orientările generale prevăzute la alineatul (2) sau ca acestea risca sa compromita buna funcţionare a uniunii economice şi monetare, Comisia poate adresa un avertisment respectivului stat membru. Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate adresa recomandările necesare statului membru în cauza. Consiliul poate decide, la propunerea Comisiei, să facă publice recomandările sale.În domeniul de aplicare a prezentului alineat, Consiliul hotărăşte fără a tine seama de votul membrului din Consiliu care reprezintă statul membru în cauza.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din numărul celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(5) Preşedintele Consiliului şi Comisia raportează Parlamentului European cu privire la rezultatele supravegherii multilaterale. Preşedintele Consiliului poate fi invitat să se prezinte în faţa comisiei competente a Parlamentului European în cazul în care Consiliul şi-a făcut publice recomandările.(6) Prin legi europene se pot stabili norme de aplicare privind procedura de supraveghere multilaterala prevăzută la alineatele (3) şi (4).Articolul III-180(1) Fără a aduce atingere celorlalte proceduri prevăzute de Constituţie, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană stabilind măsuri corespunzătoare situaţiei economice, în special în cazul în care apar dificultăţi grave în aprovizionarea cu anumite produse.(2) În cazul în care un stat membru se confrunta cu dificultăţi sau este amenintat de dificultăţi grave cauzate de catastrofe naturale sau de evenimente excepţionale care îi scapa de sub control, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană care să acorde acestui stat, în anumite condiţii, asistenţa financiară din partea Uniunii. Preşedintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la aceasta.Articolul III-181(1) Se interzice Băncii Centrale Europene şi băncilor centrale ale statelor membre, denumite în continuare "bănci centrale naţionale", sa acorde descoperit de cont sau orice alt tip de credit instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, autorităţilor administraţiilor publice centrale, regionale, locale sau celorlalte autorităţi publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică din statele membre, după cum li se interzice şi achiziţionarea directa de la acestea de titluri de creanta.(2) Alineatul (1) nu se aplică instituţiilor publice de credit care, în cadrul punerii la dispoziţie de lichiditati de către băncile centrale beneficiază din partea băncilor centrale naţionale şi a Băncii Centrale Europene de acelaşi tratament ca şi instituţiile private de credit.Articolul III-182Se interzice orice măsură sau dispoziţie care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudential, care stabileşte accesul preferenţial la instituţiile financiare al instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, autorităţilor administraţiilor publice centrale, regionale, locale sau celorlalte autorităţi publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică din statele membre.Articolul III-183(1) Uniunea nu răspunde şi nu îşi asuma angajamentele autorităţilor administraţiilor publice centrale, regionale, locale sau ale celorlalte autorităţi publice, ale altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică dintr-un stat membru, fără a aduce atingere garanţiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific. Un stat membru nu răspunde şi nu îşi asuma angajamentele autorităţilor administraţiilor publice centrale, regionale, locale sau ale celorlalte autorităţi publice, ale altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică dintr-un alt stat membru, fără a aduce atingere garanţiilor financiare reciproce pentru realizarea în comun a unui proiect specific.(2) Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene care precizează definiţiile privind aplicarea interdictiilor prevăzute de articolele III-181 şi III-182, precum şi de prezentul articol. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Articolul III-184(1) Statele membre evita deficitele publice excesive.(2) Pentru a identifica erorile evidente, Comisia supraveghează evoluţia situaţiei bugetare şi a nivelului datoriei publice în statele membre. Comisia examinează în special dacă disciplina bugetară a fost respectata, pe baza următoarelor doua criterii:(a) dacă raportul între deficitul public planificat sau real şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţa, cu excepţia cazului în care:(i) raportul s-a diminuat în mod semnificativ şi constant şi atinge un nivel apropiat de valoarea de referinţa, sau(ii) depăşirea valorii de referinţa este excepţională şi temporară şi respectivul raport se menţine aproape de valoarea de referinţa;(b) dacă raportul între datoria publică şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţa, cu excepţia cazului în care acest raport se diminuează suficient şi se apropie de valoarea de referinţa într-un ritm satisfăcător.Valorile de referinţa sunt precizate în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive.(3) În cazul în care un stat membru nu îndeplineşte cerinţele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia elaborează un raport. Raportul Comisiei examinează, de asemenea, dacă deficitul public depăşeşte cheltuielile publice de investiţii şi tine seama de toţi ceilalţi factori relevanti, inclusiv de poziţia economică şi bugetară pe termen mediu a statului membru.De asemenea, Comisia poate întocmi un raport în cazul în care, deşi au fost respectate cerinţele care decurg din criterii, considera ca exista un risc de producere a unui deficit excesiv într-un stat membru.(4) Comitetul Economic şi Financiar instituit în conformitate cu dispoziţiile articolului III-192 emite un aviz cu privire la raportul Comisiei.(5) În cazul în care Comisia considera ca exista un risc de deficit excesiv într-un stat membru sau ca un astfel de deficit se poate produce, aceasta adresează un aviz statului membru în cauza şi informează Consiliul în acest sens.(6) Consiliul, la propunerea Comisiei, după o evaluare globală şi ţinând seama de eventualele observaţii ale statului membru în cauza, decide dacă exista deficit excesiv. În acest caz, Consiliul adopta, la recomandarea Comisiei, fără întârzieri nejustificate, recomandările pe care le adresează statului membru în cauza pentru ca acesta sa pună capăt situaţiei într-un termen dat. Sub rezerva alineatului (8), aceste recomandări nu sunt făcute publice.În domeniul de aplicare a prezentului alineat, Consiliul hotărăşte fără a tine seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauza.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din numărul celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(7) Consiliul, la recomandarea Comisiei, adopta deciziile europene şi recomandările prevăzute la alineatele (8)-(11).Consiliul hotărăşte fără a tine seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauza.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din numărul celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(8) În cazul în care Consiliul adopta o decizie europeană prin care constata ca în termenul indicat nu s-a întreprins nici o acţiune eficienta ca răspuns la recomandările sale, acesta poate face publice recomandările sale.(9) În cazul în care un stat membru continua sa nu dea curs recomandărilor Consiliului, acesta poate adopta o decizie europeană prin care să someze statul membru în cauza ca, într-un termen dat, sa adopte măsurile de reducere a deficitului, reducere pe care Consiliul o considera necesară pentru remedierea situaţiei.Într-un asemenea caz, Consiliul poate cere statului membru în cauza să prezinte rapoarte potrivit unui calendar precis, pentru a putea examina eforturile de ajustare acceptate de acest stat membru.(10) Atât timp cat un stat membru nu se conformează unei decizii europene adoptate în temeiul alineatului (9), Consiliul poate decide să aplice sau, dacă este cazul, sa intensifice una sau mai multe din măsurile următoare:(a) să solicite statului membru în cauza sa publice informaţii suplimentare, care urmează să fie precizate de Consiliu, înainte de a emite obligaţiuni şi titluri;(b) să invite Banca Europeană de Investiţii să îşi revizuiască politica de împrumuturi faţă de statul membru în cauza;(c) să solicite statului membru în cauza să constituie, pe lângă Uniune, până la data la care Consiliul considera ca deficitul excesiv a fost corectat, un depozit nepurtator de dobânda într-un cuantum corespunzător;(d) să aplice amenzi într-un cuantum corespunzător.Preşedintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la măsurile adoptate.(11) Consiliul abroga, în tot sau în parte, măsurile menţionate la alineatele (6), (8), (9) şi (10) în măsura în care considera ca deficitul excesiv din statul membru în cauza a fost corectat. În cazul în care, anterior, Consiliul şi-a făcut publice recomandările sale, acesta declara public, de îndată ce a fost abrogată decizia europeană prevăzută la alineatul (8), ca în statul membru respectiv nu mai exista deficit excesiv.(12) Dreptul la acţiune prevăzut la articolele III-360 şi III-361 nu poate fi exercitat în cadrul alineatelor (1) - (6) sau al alineatelor (8) şi (9).(13) Dispoziţiile suplimentare referitoare la punerea în aplicare a procedurii prevăzute de prezentul articol sunt cuprinse în Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive.Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc măsurile corespunzătoare de înlocuire a protocolului menţionat. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene.Sub rezerva celorlalte dispoziţii din prezentul alineat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene care stabilesc normele şi definiţiile pentru aplicarea protocolului menţionat. Acesta hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Secţiunea 2 POLITICA MONETARAArticolul III-185(1) Obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este menţinerea stabilitatii preţurilor. Fără a aduce atingere acestui obiectiv, Sistemul European al Băncilor Centrale susţine politicile economice generale din Uniune, pentru a contribui la realizarea obiectivelor acesteia, astfel cum sunt definite la articolul I-3. Sistemul European al Băncilor Centrale acţionează în conformitate cu principiul unei economii de piaţa deschise, în care concurenta este libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor şi respectând principiile stabilite la articolul III-177.(2) Misiunile fundamentale ale Sistemului European al Băncilor Centrale constau în:(a) definirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii;(b) efectuarea operaţiunilor de schimb în conformitate cu articolul III-326;(c) deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;(d) promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăți.(3) Alineatul (2) litera (c) se aplică fără a aduce atingere deţinerii şi gestionării, de către guvernele statelor membre, a unor fonduri de rulment în valută.(4) Banca Centrala Europeană este consultata:(a) cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care ţin de atribuţiile sale;(b) de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare din domeniile care ţin de atribuţiile sale, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul III-187 alineatul (4).În domeniile care ţin de atribuţiile sale, Banca Centrala Europeană poate prezenta avize instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii sau autorităţilor naţionale.(5) Sistemul European al Băncilor Centrale contribuie la buna desfăşurare a politicilor promovate de autorităţile competente privind controlul prudential al instituţiilor de credit şi la stabilitatea sistemului financiar.(6) Prin lege europeană a Consiliului pot fi încredinţate Băncii Centrale Europene misiuni speciale privind politicile în materia controlului prudential al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene.Articolul III-186(1) Banca Centrala Europeană este singura abilitata sa autorizeze emisiunea de bancnote euro în Uniune. Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale pot emite astfel de bancnote.Bancnotele emise de Banca Centrala Europeană şi de băncile centrale naţionale sunt singurele care circulă legal în Uniune.(2) Statele membre pot emite moneda metalică euro, sub rezerva aprobării de către Banca Centrala Europeană a volumului emisiunii.La propunerea Comisiei, Consiliul poate adopta regulamente europene stabilind măsuri de armonizare a valorilor unitare şi a specificatiilor tehnice ale tuturor monedelor metalice destinate punerii în circulaţie, în măsura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea bunei lor circulatii în Uniune. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene.Articolul III-187(1) Sistemul European al Băncilor Centrale este condus de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene, care sunt Consiliul Guvernatorilor şi Comitetul Executiv.(2) Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale este definit de Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.(3) Articolul 5 alineatele (1), (2) şi (3), articolele 17 şi 18, articolul 19 alineatul (1), articolele 22, 23, 24 şi 26, articolul 32 alineatele (2), (3), (4) şi (6), articolul 33 alineatul (1) litera (a) şi articolul 36 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene pot fi modificate prin legi europene:(a) fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene;(b) fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Comisiei.(4) Consiliul adopta regulamente şi decizii europene de stabilire a măsurilor prevăzute la articolul 4, articolul 5 alineatul (4), articolul 19 alineatul (2), articolul 20, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (2), articolul 30 alineatul (4) şi la articolul 34 alineatul (3) din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Acesta hotărăşte după consultarea Parlamentului European:(a) fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene;(b) fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Comisiei.Articolul III-188În exercitarea competentelor sale şi în îndeplinirea misiunilor şi îndatoririlor care le-au fost conferite prin Constituţie şi prin Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi Băncii Centrale Europene, Banca Centrala Europeană, băncile centrale naţionale şi membrii organelor de decizie ale acestora nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii, precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naţionale în îndeplinirea misiunilor lor.Articolul III-189Fiecare stat membru asigura compatibilitatea legislaţiei sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naţionale, cu Constituţia şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.Articolul III-190(1) Pentru îndeplinirea misiunilor încredinţate Sistemului European al Băncilor Centrale, în conformitate cu Constituţia şi cu condiţiile stabilite de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi Băncii Centrale Europene, Banca Centrala Europeană adopta:(a) regulamente europene, în măsura necesară îndeplinirii misiunilor definite la articolul 3 alineatul (1) litera (a), articolul 19 alineatul (1), articolul 22 sau articolul 25 alineatul (2) din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, precum şi în cazurile prevăzute de regulamentele şi deciziile europene menţionate la articolul III-187 alineatul (4);(b) decizii europene necesare îndeplinirii misiunilor încredinţate Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul Constituţiei şi al Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene;(c) recomandări şi avize.(2) Banca Centrala Europeană poate decide publicarea deciziilor sale europene, a recomandărilor şi avizelor sale.(3) În conformitate cu procedura prevăzută la articolul III-187 alineatul (4), Consiliul adopta regulamentele europene de stabilire a limitelor şi condiţiilor în care Banca Centrala Europeană este abilitata să aplice întreprinderilor amenzi şi penalităţi cu titlu cominatoriu în caz de nerespectare a regulamentelor şi deciziilor sale europene.Articolul III-191Fără a aduce atingere atribuţiilor Băncii Centrale Europene, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru utilizarea euro ca moneda unica. Legile sau legile-cadru sunt adoptate după consultarea Băncii Centrale Europene.Secţiunea 3 DISPOZIŢII INSTITUŢIONALEArticolul III-192(1) Pentru a promova coordonarea politicilor statelor membre în măsura necesară funcţionarii pieţei interne, se instituie prin prezentul un Comitet Economic şi Financiar.(2) Comitetul are următoarele misiuni:(a) să formuleze avize, la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie iniţiativă, destinate acestor instituţii;(b) să urmărească situaţia economică şi financiară a statelor membre şi a Uniunii şi să prezinte periodic un raport Consiliului şi Comisiei în această privință, în special cu privire la relaţiile financiare cu ţările terţe şi cu instituţiile internaţionale;(c) fără a aduce atingere articolului III-344, să contribuie la pregătirea lucrărilor Consiliului menţionate la articolul III-159, articolul III-179 alineatele (2), (3), (4) şi (6), articolele III-180, III-183, III-184, III-185 alineatul (6), articolul III-186 alineatul (2), articolul III-187 alineatele (3) şi (4), articolele III-191 şi III-196, articolul III-198 alineatele (2) şi (3), articolul III-201, articolul III-202 alineatele (2) şi (3), articolele III-322 şi III-326 şi sa aducă la îndeplinire celelalte misiuni consultative şi pregătitoare care-i sunt încredinţate de Consiliu;(d) să examineze, cel puţin o dată pe an, situaţia privind circulaţia capitalurilor şi libertatea plăţilor, astfel cum rezultă din aplicarea Constituţiei şi a actelor Uniunii; aceasta examinare are în vedere toate măsurile referitoare la circulaţia capitalurilor şi la plati; Comitetul prezintă un raport Comisiei şi Consiliului cu privire la rezultatele acestei examinari.Statele membre, Comisia şi Banca Centrala Europeană numesc fiecare cel mult doi membri ai Comitetului.(3) Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană de stabilire a normelor privind compunerea Comitetului Economic şi Financiar. Consiliul hotărăşte după consultarea Băncii Centrale Europene şi a Comitetului. Preşedintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la aceasta decizie.(4) Pe lângă misiunile prevăzute la alineatul (2), dacă şi în măsura în care exista state membre care fac obiectul unei derogări în sensul articolului III-197, Comitetul urmăreşte situaţia monetara şi financiară, precum şi regimul general al plăţilor acestor state membre şi prezintă periodic un raport Consiliului şi Comisiei cu privire la aceasta.Articolul III-193Pentru chestiunile aflate sub incidenţa articolului III-179 alineatul (4), articolului III-184, cu excepţia alineatului (13), articolelor III-191 şi III-196, articolului III-198 alineatul (3) şi articolului III-326, Consiliul sau un stat membru poate cere Comisiei sa formuleze, după caz, o recomandare sau o propunere. Comisia examinează aceasta cerere şi prezintă fără întârziere concluziile sale Consiliului.Secţiunea 4 DISPOZIŢII PRIVIND STATELE MEMBRE A CĂROR MONEDA ESTE EUROArticolul III-194(1) Pentru a contribui la buna funcţionare a uniunii economice şi monetare şi în conformitate cu dispoziţiile incidente ale Constituţiei, Consiliul adopta, în conformitate cu procedura în materie prevăzută la articolele III-179 şi III-184, cu excepţia procedurii prevăzute la articolul III-184 alineatul (13), măsuri privind statele membre a căror moneda este euro pentru:(a) a consolida coordonarea şi supravegherea disciplinei lor bugetare;(b) a elabora, în ceea ce le priveşte, orientările de politica economică, veghind ca acestea să fie compatibile cu cele adoptate pentru întreaga Uniune şi asigurând supravegherea acestora.(2) La votarea măsurilor prevăzute la alineatul (1) iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre a căror moneda este euro.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din aceşti membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al acestor membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.Articolul III-195Condiţiile de organizare a reuniunilor ministrilor statelor membre a căror moneda este euro se stabileşte de Protocolul privind Grupul Euro.Articolul III-196(1) Pentru a asigura locul monedei euro în sistemul monetar internaţional, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană de stabilire a poziţiilor comune cu privire la problemele de interes special pentru uniunea economică şi monetara în cadrul instituţiilor şi conferinţelor financiare internaţionale competente. Consiliul hotărăşte după consultarea Băncii Centrale Europene.(2) Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsurile corespunzătoare pentru a asigura o reprezentare unificata în cadrul instituţiilor şi conferinţelor financiare internaţionale. Consiliul hotărăşte după consultarea Băncii Centrale Europene.(3) La votarea măsurilor prevăzute la alineatele (1) şi (2) iau parte numai membrii Consiliului reprezentând statele membre a căror moneda este euro.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din aceşti membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al acestor membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.Secţiunea 5 DISPOZIŢII TRANZITORIIArticolul III-197(1) Statele membre cu privire la care Consiliul nu a decis ca îndeplinesc condiţiile necesare pentru adoptarea monedei euro sunt denumite în continuare "state membre care fac obiectul unei derogări".(2) Dispoziţiile Constituţiei prevăzute în cele ce urmează nu se aplică statelor membre care fac obiectul unei derogări:(a) adoptarea unor părţi din orientările generale ale politicilor economice care privesc zona euro în ansamblu [articolul III-179 alineatul (2)];(b) mijloacele de constrângere pentru remedierea deficitelor excesive [articolul III-184 alineatele (9) şi (10)];(c) obiectivele şi misiunile Sistemului European al Băncilor Centrale [articolul III-185 alineatele (1), (2), (3) şi (5)];(d) emisiunea de moneda euro (articolul III-186);(e) actele Băncii Centrale Europene (articolul III-190);(f) măsurile care reglementează utilizarea monedei euro (articolul III-191);(g) acorduri monetare şi alte măsuri referitoare la politica ratei de schimb (articolul III-326);(h) desemnarea membrilor Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene [articolul III-382 alineatul (2)];(i) deciziile europene care stabilesc poziţiile comune cu privire la problemele de interes special pentru uniunea economică şi monetara în cadrul instituţiilor şi conferinţelor financiare internaţionale competente [articolul III-196 alineatul (1)];(j) măsurile necesare asigurării unei reprezentari unificate în cadrul instituţiilor şi conferinţelor financiare internaţionale [articolul III-196 alineatul (2)].În consecinţa, la articolele prevăzute la literele (a) - (j), "statele membre" înseamnă statele membre a căror moneda este euro.(3) În conformitate cu capitolul IX din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, statele membre care fac obiectul unei derogări şi băncile lor centrale naţionale sunt excluse de la drepturile şi obligaţiile din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale.(4) Drepturile de vot ale membrilor Consiliului reprezentând statele membre care fac obiectul unei derogări sunt suspendate cu ocazia adoptării de către Consiliu a măsurilor prevăzute la articolele enumerate la alineatul (2), precum şi în următoarele cazuri:(a) recomandările adresate statelor membre a căror moneda este euro în cadrul supravegherii multilaterale, inclusiv cu privire la programele de stabilitate şi avertismente [articolul III-179 alineatul (4)];(b) măsurile referitoare la deficitele excesive ale statelor membre a căror moneda este euro [articolul III-184 alineatele (6), (7), (8) şi (11)].Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din ceilalţi membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al celorlalţi membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.Articolul III-198(1) Cel puţin o dată la doi ani sau la cererea unui stat membru care face obiectul unei derogări, Comisia şi Banca Centrala Europeană prezintă un raport Consiliului cu privire la progresele statelor membre care fac obiectul unei derogări în îndeplinirea obligaţiilor care le revin pentru realizarea uniunii economice şi monetare. Aceste rapoarte examinează în special dacă legislaţia interna a fiecăruia din aceste state membre, inclusiv statutul băncii sale centrale naţionale, este compatibila cu articolele III-188 şi III-189 şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. Rapoartele examinează, de asemenea, dacă a fost realizat un grad înalt de convergenta durabila, analizând în ce măsura fiecare din aceste state membre a îndeplinit următoarele criterii:(a) realizarea unui înalt grad de stabilitate a preţurilor; acesta rezultă dintr-o rata a inflaţiei apropiată de rata a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor;(b) caracterul solid al situaţiei finanţelor publice; acesta reiese dintr-o situaţie bugetară care nu cunoaşte deficit public excesiv în înţelesul articolului III-184 alineatul (6);(c) respectarea marjelor normale de fluctuatie prevăzute de mecanismul ratei de schimb din sistemul monetar european timp cel puţin doi ani, fără devalorizarea monedei în raport cu euro;(d) caracterul durabil al convergentei atinse de statul membru care face obiectul unei derogări şi al participării acestuia la mecanismul ratei de schimb, care se reflecta în nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung.Cele patru criterii prevăzute de prezentul alineat şi perioadele relevante pe durata cărora fiecare dintre acestea trebuie să fie respectat sunt precizate de Protocolul privind criteriile de convergenta. Rapoartele Comisiei şi ale Băncii Centrale Europene iau, de asemenea, în considerare rezultatele integrării pieţelor, situaţia şi evoluţia balantelor de plati curente, precum şi o examinare a evoluţiei costurilor salariale unitare şi a altor indici de preţ.(2) După consultarea Parlamentului European şi după discuţii în cadrul Consiliului European, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană de desemnare a statelor membre care, făcând obiectul unei derogări, îndeplinesc condiţiile necesare pe baza criteriilor prevăzute la alineatul (1), precum şi de abrogare a derogarilor statelor membre respective.Consiliul hotărăşte după ce a primit recomandarea din partea majorităţii calificate a membrilor săi ce reprezintă statele membre a căror moneda este euro. Aceşti membri hotărăsc în termen de şase luni de la data primirii de către Consiliu a propunerii Comisiei.Majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55 % din aceşti membri ai Consiliului reprezentând state membre care întrunesc cel puţin 65 % din populaţia statelor membre participante. Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim al acestor membri ai Consiliului reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.(3) În cazul în care s-a decis, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2), să se pună capăt unei derogări, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente sau decizii europene care stabilesc în mod irevocabil rata la care moneda euro înlocuieşte moneda statului membru în cauza, precum şi celelalte măsuri necesare pentru introducerea monedei euro ca moneda unica în acest stat membru. Consiliul hotărăşte cu unanimitatea membrilor care reprezintă statele membre a căror moneda este euro şi statul membru în cauza, după consultarea Băncii Centrale Europene.Articolul III-199(1) În cazul în care şi atâta timp cat exista state membre care fac obiectul unei derogări şi fără a aduce atingere articolului III-187 alineatul (1), Consiliul General al Băncii Centrale Europene menţionat la articolul 45 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene se constituie ca al treilea organ de decizie al Băncii Centrale Europene.(2) În cazul în care şi atâta timp cat exista state membre care fac obiectul unei derogări, Banca Centrala Europeană, cu privire la aceste state membre:(a) consolidează cooperarea între băncile centrale naţionale;(b) consolidează coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura stabilitatea preţurilor;(c) supraveghează funcţionarea mecanismului ratelor de schimb;(d) desfăşoară consultări cu privire la problemele care ţin de competenţa băncilor centrale naţionale şi care afectează stabilitatea instituţiilor şi a pieţelor financiare;(e) exercita funcţiile pe care le îndeplinea Fondul European de Cooperare Monetara, preluate ulterior de Institutul Monetar European.Articolul III-200Fiecare stat membru care face obiectul unei derogări considera politica sa de schimb ca pe o problemă de interes comun. Procedând astfel, statul membru tine seama de experienta acumulată datorită cooperării în cadrul mecanismului ratelor de schimb.Articolul III-201(1) În caz de dificultăţi sau în cazul riscului apariţiei unor dificultăţi grave pentru balanţa de plati a unui stat membru care face obiectul unei derogări, provenind fie dintr-un dezechilibru global al balanţei, fie din natura devizelor de care acesta dispune şi care pot compromite în special funcţionarea pieţei interne sau realizarea politicii comerciale comune, Comisia examinează fără întârziere situaţia acestui stat, precum şi acţiunea pe care a întreprins-o sau pe care poate să o întreprindă în temeiul Constituţiei, utilizând toate mijloacele de care acesta dispune. Comisia indica măsurile pe care le recomanda spre adoptare statului membru în cauza.În cazul în care acţiunea întreprinsă de un stat membru care face obiectul unei derogări şi măsurile sugerate de Comisie nu par suficiente pentru a depăşi dificultăţile sau riscurile apariţiei unor dificultăţi, Comisia recomanda Consiliului, după consultarea Comitetului Economic şi Financiar, acordarea asistenţei reciproce şi normele corespunzătoare.Comisia informează periodic Consiliul cu privire la situaţie şi la evoluţia acesteia.(2) Consiliul adopta regulamentele sau deciziile europene de acordare a asistenţei reciproce şi de stabilire a condiţiilor şi normelor acesteia. Asistenţa reciprocă poate lua în special forma:(a) unei acţiuni concertate pe lângă alte organizaţii internaţionale cărora li se pot adresa statele membre care fac obiectul unei derogări;(b) unor măsuri necesare pentru a evita devierile schimburilor comerciale, în cazul în care statul membru care face obiectul unei derogări, aflat în dificultate, menţine sau restabileste restrictii cantitative faţă de țări terţe;(c) acordării de credite limitate din partea altor state membre, sub rezerva acordului acestora.(3) În cazul în care Consiliul nu a acordat asistenţa reciprocă recomandată de Comisie, sau în cazul în care asistenţa reciprocă şi măsurile luate sunt insuficiente, Comisia autorizeaza statul membru aflat în dificultate care face obiectul unei derogări sa ia măsurile de salvgardare, ale căror condiţii şi norme le defineste.Consiliul poate revoca aceasta autorizare şi poate modifica aceste condiţii şi norme.Articolul III-202(1) În cazul unei crize neprevăzute în balanţa de plati şi în cazul în care nu se adoptă imediat o decizie europeană în sensul articolului III-201 alineatul (2), statul membru care face obiectul unei derogări poate adopta, cu titlu provizoriu, măsurile de salvgardare necesare. Aceste măsuri trebuie să producă perturbari minime în funcţionarea pieţei interne şi sa nu depăşească limita absolut necesară pentru remedierea dificultăţilor neprevăzute care au apărut.(2) Comisia şi celelalte state membre trebuie să fie informate cu privire la măsurile de salvgardare prevăzute la alineatul (1) cel târziu la data la care acestea intră în vigoare. Comisia poate recomanda Consiliului acordarea asistenţei reciproce, în conformitate cu dispoziţiile articolului III-201.(3) Consiliul, la recomandarea Comisiei şi după consultarea Comitetului Economic şi Financiar, poate adopta o decizie europeană care să prevadă ca statul membru în cauza trebuie să modifice, sa suspende sau sa elimine măsurile de salvgardare prevăzute la alineatul (1).Capitolul III POLITICILE DIN ALTE DOMENIISecţiunea 1 OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂArticolul III-203Uniunea şi statele membre se angajează sa elaboreze, în conformitate cu dispoziţiile prezentei secţiuni, o strategie coordonata de ocupare a forţei de muncă şi, în special, sa promoveze o forta de muncă formată, calificată şi adaptabila, precum şi pieţe ale muncii capabile sa reactioneze rapid la evoluţia economiei, în vederea realizării obiectivelor menţionate la articolul I-3.Articolul III-204(1) Statele membre, prin intermediul politicilor lor de ocupare a forţei de muncă, contribuie la realizarea obiectivelor menţionate la articolul III-203 într-un mod compatibil cu orientările generale ale politicilor economice ale statelor membre şi ale Uniunii, adoptate în temeiul articolului III-179 alineatul (2).(2) Statele membre, ţinând seama de practicile naţionale legate de responsabilităţile partenerilor sociali, considera promovarea ocupării forţei de muncă o problemă de interes comun şi îşi coordonează acţiunea în acest sens în cadrul Consiliului, în conformitate cu dispoziţiile articolului III-206.Articolul III-205(1) Uniunea contribuie la realizarea unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă prin încurajarea cooperării între statele membre, precum şi prin susţinerea şi, în cazul în care este necesar, prin completarea acţiunii lor. Procedând astfel, Uniunea respecta pe deplin competentele statelor membre în aceasta materie.(2) Obiectivul atingerii unui nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă se ia în considerare în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor Uniunii.Articolul III-206(1) Consiliul European analizează în fiecare an situaţia ocupării forţei de muncă în cadrul Uniunii şi adopta concluzii în aceasta privinta, pe baza unui raport anual comun al Consiliului şi al Comisiei.(2) Pe baza concluziilor Consiliului European, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta în fiecare an orientări de care statele membre ţin seama în politicile lor de ocupare a forţei de muncă.Acesta hotărăşte după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor, a Comitetului Economic şi Social şi a Comitetului pentru Ocuparea Forţei de Muncă.Aceste orientări sunt compatibile cu orientările generale adoptate în temeiul articolului III-179 alineatul (2).(3) Fiecare stat membru transmite Consiliului şi Comisiei un raport anual privind principalele măsuri pe care le-a adoptat în vederea punerii în aplicare a politicii sale de ocupare a forţei de muncă, ţinând seama de orientările privind ocuparea forţei de muncă menţionate la alineatul (2).(4) Pe baza rapoartelor menţionate la alineatul (3) şi după obţinerea avizului Comitetului pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Consiliul analizează anual, ţinând seama de orientările privind ocuparea forţei de muncă, punerea în aplicare a politicilor de ocupare a forţei de muncă ale statelor membre.Consiliul, la recomandarea Comisiei, poate adopta recomandări pe care le adresează statelor membre.(5) Pe baza rezultatelor acestei analize, Consiliul şi Comisia adresează Consiliului European un raport anual comun privind situaţia ocupării forţei de muncă în Uniune şi punerea în aplicare a orientarilor privind ocuparea forţei de muncă.Articolul III-207Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri de încurajare destinate sa favorizeze cooperarea între statele membre şi sa susţină acţiunea acestora în domeniul ocupării forţei de muncă, prin iniţiative care urmăresc dezvoltarea schimburilor de informaţii şi de bune practici, punând la dispoziţie analize comparative şi îndrumări, precum şi prin promovarea abordarilor novatoare şi prin evaluarea experientelor, în special prin recurgerea la proiecte pilot. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Legile sau legile-cadru europene nu presupun armonizarea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.Articolul III-208Consiliul adopta, cu majoritate simpla, o decizie europeană de constituire a unui Comitet pentru Ocuparea Forţei de Muncă, având caracter consultativ, pentru a promova coordonarea între statele membre a politicilor în materie de ocupare a forţei de muncă şi de piaţa a muncii. Acesta hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Comitetul are ca misiuni:(a) să urmărească evoluţia situaţiei ocupării forţei de muncă şi a politicilor de ocupare a forţei de muncă în Uniune şi în statele membre;(b) fără a aduce atingere articolului III-344, sa formuleze avize la cererea Consiliului sau a Comisiei ori din proprie iniţiativă şi să contribuie la pregătirea hotărârilor Consiliului prevăzute la articolul III-206.În îndeplinirea mandatului sau, Comitetul se consulta partenerii sociali.Fiecare stat membru şi Comisia numesc câte doi membri ai Comitetului.Secţiunea 2 POLITICA SOCIALĂArticolul III-209Uniunea şi statele membre, constiente de drepturile sociale fundamentale precum cele enunţate în Carta Socială Europeană, semnată la Torino la 18 octombrie 1961, şi în Carta comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor din 1989, au ca obiective promovarea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă, permitand armonizarea acestora în condiţii de progres, o protecţie socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat şi durabil de ocupare a forţei de muncă şi combaterea marginalizarii. În acest scop, Uniunea şi statele membre acţionează ţinând seama de diversitatea practicilor naţionale, în special în domeniul relaţiilor convenţionale, precum şi de necesitatea de a menţine competitivitatea economiei Uniunii.Acestea apreciază ca o asemenea evoluţie va rezultă atât din funcţionarea pieţei interne, care va favoriza armonizarea sistemelor sociale, cat şi din procedurile prevăzute de Constituţie şi din apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre.Articolul III-210(1) În vederea realizării obiectivelor menţionate la articolul III-103, Uniunea susţine şi completează acţiunea statelor membre în domeniile următoare:(a) Îmbunătăţirea, în special a mediului de muncă, pentru a proteja sănătatea şi securitatea lucrătorilor;(b) condiţiile de muncă;(c) securitatea socială şi protecţia socială a lucrătorilor;(d) protecţia lucrătorilor în cazul rezilierii contractului de muncă;(e) informarea şi consultarea lucrătorilor;(f) reprezentarea şi apărarea colectivă a intereselor lucrătorilor şi ale patronatelor, inclusiv co-gestiunea, sub rezerva alineatului (6);(g) condiţiile încadrării în munca a resortisantilor ţărilor terţe stabiliţi legal pe teritoriul Uniunii;(h) integrarea persoanelor excluse de pe piaţa muncii, fără a aduce atingere articolului III-283;(i) egalitatea între femei şi bărbaţi în privinta sanselor acestora pe piaţa muncii şi tratamentul în raporturile de muncă;(j) combaterea marginalizarii sociale;(k) modernizarea sistemelor de protecţie socială, fără a aduce atingere dispoziţiilor literei (c).(2) În înţelesul alineatului (1):(a) prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri destinate sa încurajeze cooperarea între statele membre prin intermediul iniţiativelor care urmăresc îmbunătăţirea cunoştinţelor, dezvoltarea schimburilor de informaţii şi de bune practici, promovarea de abordari novatoare şi evaluarea experientelor, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre;(b) în domeniile prevăzute la alineatul (1) literele (a) - (i), prin legi-cadru europene se pot stabili cerinţe minime cu aplicare treptata, ţinând seama de condiţiile şi normele tehnice existente în fiecare dintre statele membre. Legile-cadru europene nu impun constrângeri administrative, financiare şi juridice de natura sa împiedice crearea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. În toate cazurile, legile sau legile-cadru europene se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.(3) Prin derogare de la alineatul (2), în domeniile prevăzute la alineatul (1) literele (c), (d), (f) şi (g), legile sau legile-cadru europene se adoptă de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană cu scopul de a aplica procedura legislativă ordinară în sensul alineatului (1) literele (d), (f) şi (g). Acesta hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.(4) Un stat membru poate incredinta partenerilor sociali, la cererea comuna a acestora, punerea în aplicare a legilor-cadru europene adoptate în temeiul alineatelor (2) şi (3) sau, dacă este cazul, punerea în aplicare a regulamentelor sau deciziilor europene adoptate în conformitate cu articolul III-212.În acest caz, statul membru se asigura ca, cel târziu la data la care o lege-cadru europeană trebuie transpusa sau la care un regulament european sau o decizie europeană trebuie puse în aplicare, partenerii sociali au stabilit de comun acord dispoziţiile necesare, statul membru în cauza fiind obligat sa adopte orice dispoziţii necesare care îi permit să fie în orice moment în măsura sa garanteze rezultatele impuse prin respectiva lege-cadru, regulament sau decizie.(5) Legile şi legile-cadru europene adoptate în temeiul prezentului articol:(a) nu aduc atingere dreptului statelor membre de a defini principiile fundamentale ale sistemelor acestora de securitate socială şi nu trebuie să afecteze în mod semnificativ echilibrul financiar;(b) nu pot împiedica un stat membru sa menţină sau sa stabilească măsuri de protecţie mai stricte, compatibile cu Constituţia.(6) Prezentul articol nu se aplică remuneraţiilor, dreptului de asociere, dreptului la greva şi dreptului de lock-out.Articolul III-211(1) Comisia promovează consultarea partenerilor sociali la nivelul Uniunii şi adopta orice măsură utila pentru a facilita dialogul acestora, asigurând o sustinere echilibrata a părţilor.(2) În sensul alineatului (1), înainte de a prezenta propuneri în domeniul politicii sociale, Comisia se consulta cu partenerii sociali privind posibila orientare a unei acţiuni a Uniunii.(3) În cazul în care, după consultarea menţionată la alineatul (2), Comisia apreciază ca o acţiune a Uniunii este de dorit, aceasta se consulta cu partenerii sociali privind conţinutul propunerii preconizate. Partenerii sociali prezintă Comisiei un aviz sau, după caz, o recomandare.(4) Cu ocazia consultărilor menţionate la alineatele (2) şi (3), partenerii sociali pot informa Comisia despre voinţa lor de a iniţia procesul prevăzut la articolul III-212 alineatul (1). Durata acestui proces nu poate depăşi noua luni, cu excepţia unei prelungiri hotărâte de comun acord de partenerii sociali în cauza şi de Comisie.Articolul III-212(1) Dialogul între partenerii sociali la nivel de Uniune poate conduce, în cazul în care aceştia doresc, la relaţii convenţionale, inclusiv la acorduri.(2) Acordurile încheiate la nivelul Uniunii sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile şi practicile proprii partenerilor sociali şi statelor membre sau, în domeniile aflate sub incidenţa articolului III-210, la cererea comuna a părţilor semnatare, prin regulamente sau decizii europene adoptate de Consiliu la propunerea Comisiei. Parlamentul European este informat cu privire la aceasta.În cazul în care acordul în cauza conţine una sau mai multe dispoziţii privind unul din domeniile pentru care, în temeiul articolului III-210 alineatul (3), este necesară unanimitatea, Consiliul hotărăşte în unanimitate.Articolul III-213În vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul III-209 şi fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale Constituţiei, Comisia încurajează cooperarea dintre statele membre şi facilitează coordonarea acţiunii acestora în toate domeniile politicii sociale aflate sub incidenţa prezentei secţiuni, în special în domeniile privind:(a) ocuparea forţei de muncă;(b) dreptul muncii şi condiţiile de muncă;(c) formarea şi perfecţionarea profesională;(d) securitatea socială;(e) protecţia împotriva accidentelor şi bolilor profesionale;(f) igiena muncii;(g) dreptul de asociere şi negocierile colective între angajatori şi lucrători.În acest scop, Comisia acţionează în strânsă legătură cu statele membre, prin studii, avize şi prin organizarea de consultări, atât în ceea ce priveşte problemele care apar pe plan intern, cat şi pentru cele care privesc organizaţiile internaţionale, mai ales prin iniţiative menite sa stabilească orientări şi indicatori, sa organizeze schimbul de bune practici şi sa pregătească elementele necesare supravegherii şi evaluării periodice. Parlamentul European este pe deplin informat.Înainte de formularea avizelor prevăzute de prezentul articol, Comisia consulta Comitetul Economic şi Social.Articolul III-214(1) Fiecare stat membru asigura aplicarea principiului egalităţii de remunerare între lucrătorii de sex feminin şi cei de sex masculin, pentru aceeaşi munca prestată sau pentru o munca echivalenta.(2) În sensul prezentului articol, prin "remuneraţie" se înţelege salariul sau suma obişnuite de baza sau minime, precum şi toate celelalte drepturi plătite, direct sau indirect, în numerar sau în natura, de către angajator lucrătorului pentru munca prestată de acesta.Egalitatea de remunerare, fără discriminare pe motiv de sex, presupune ca:(a) remuneraţia acordată pentru aceeaşi munca plătită la norma să fie stabilită pe baza aceleiaşi unităţi de măsura;(b) remuneraţia acordată pentru aceeaşi munca plătită cu ora să fie aceeaşi pentru locuri de muncă echivalente.(3) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru a asigura punerea în aplicare a principiului egalităţii sanselor şi al egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte munca şi locul de muncă, inclusiv a principiului egalităţii de remunerare pentru aceeaşi munca sau pentru o munca echivalenta. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(4) Pentru a asigura în mod concret o deplina egalitate între femei şi bărbaţi în viaţa profesională, principiul egalităţii de tratament nu împiedica un stat membru sa menţină sau sa adopte măsuri care să prevadă avantaje specifice menite sa faciliteze exercitarea unei activităţi profesionale de către sexul mai slab reprezentat, sa prevină sau sa compenseze dezavantaje în cariera profesională.Articolul III-215Statele membre se obliga sa menţină echivalenta care exista în privinta regimurile concediilor plătite.Articolul III-216Comisia elaborează anual un raport cu privire la evoluţia realizării obiectivelor menţionate la articolul III-209, inclusiv cu privire la situaţia demografică în Uniune. Aceasta transmite raportul Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social.Articolul III-217Consiliul adopta, cu majoritate simpla, o decizie europeană de instituire a unui Comitet pentru Protecţia Socială, având caracter consultativ, pentru a promova cooperarea în materie de protecţie socială între statele membre şi între acestea şi Comisie. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Comitetul are următoarele misiuni:(a) să urmărească situaţia socială şi evoluţia politicilor de protecţie socială în statele membre şi în cadrul Uniunii;(b) să faciliteze schimburile de informaţii, de experiența şi de bune practici între statele membre şi între acestea şi Comisie;(c) fără a aduce atingere articolului III-344, sa elaboreze rapoarte, sa emita avize sau sa întreprindă alte activităţi în domeniile care ţin de atribuţiile sale, fie la cererea Consiliului sau a Comisiei, fie din proprie iniţiativă.În îndeplinirea mandatului sau, Comitetul stabileşte contactele necesare cu partenerii sociali.Fiecare stat membru şi Comisia numesc doi membri ai Comitetului.Articolul III-218În raportul sau anual către Parlamentul European, Comisia consacra un capitol special evoluţiei situaţiei sociale în Uniune.Parlamentul European poate invita Comisia sa elaboreze rapoarte pe probleme specifice ale situaţiei sociale.Articolul III-219(1) În scopul îmbunătăţirii posibilităţilor de încadrare în munca a lucrătorilor pe piaţa interna şi pentru a contribui astfel la ridicarea nivelului de trai, se instituie prin prezentul un Fond Social European care urmăreşte promovarea în cadrul Uniunii a facilităţilor de ocupare a forţei de muncă şi a mobilitatii geografice şi profesionale a lucrătorilor, precum şi facilitarea adaptării la transformările industriale şi la evoluţia sistemelor de producţie, în special prin formare şi reconversie profesională.(2) Comisia administrează Fondul. În îndeplinirea acestei sarcini, Comisia este sprijinita de un Comitet prezidat de un membru al Comisiei şi format din reprezentanţi ai statelor membre şi ai organizaţiilor sindicale şi patronale.(3) Prin legi europene se stabilesc măsurile de aplicare privind Fondul. Aceste legi se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Secţiunea 3 COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂArticolul III-220În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a Uniunii în ansamblu, aceasta îşi dezvolta şi desfăşoară acţiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale şi teritoriale. Uniunea urmăreşte, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni şi a rămânerii în urma a regiunilor defavorizate.Dintre regiunile avute în vedere, o atenţie deosebită este acordată zonelor rurale, zonelor afectate de tranzitia industriala, precum şi zonelor care sunt afectate de probleme naturale şi demografice grave şi permanente, cum ar fi regiunile din extremul nord cu densitate foarte scăzută a populaţiei, precum şi regiunile insulare, transfrontaliere şi muntoase.Articolul III-221Statele membre îşi conduc politicile economice şi le coordonează în vederea realizării, în egala măsura, a obiectivele menţionate la articolul III-220. Formularea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor Uniunii, precum şi realizarea pieţei interne ţin seama de aceste obiective şi participa la realizarea acestora. De asemenea, Uniunea susţine realizarea acestor obiective prin acţiunea pe care o întreprinde prin intermediul fondurilor structurale (Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea "Orientare"; Fondul Social European; Fondul European de Dezvoltare Regionala), al Băncii Europene de Investiţii şi al celorlalte instrumente financiare existente.La fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social un raport privind progresele înregistrate în realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi modul în care au contribuit la acest progres diferitele mijloace prevăzute de prezentul articol. Acest raport este însoţit, dacă este cazul, de propuneri corespunzătoare.Prin legi sau legi-cadru europene se poate stabili orice măsură specifică în afară fondurilor, fără a aduce atingere măsurilor adoptate în cadrul celorlalte politici ale Uniunii. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Articolul III-222Fondul European de Dezvoltare Regionala este menit să contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale din Uniune, prin participarea la dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor rămase în urma şi la reconversia regiunilor industriale aflate în declin.Articolul III-223(1) Fără a aduce atingere articolului III-224, prin legi europene sunt definite misiunile, obiectivele prioritare şi organizarea fondurilor structurale, ceea ce poate să implice regruparea fondurilor, normele generale aplicabile fondurilor, precum şi dispoziţiile necesare pentru a asigura eficienta şi coordonarea fondurilor între ele şi cu celelalte instrumente financiare existente.Fondul de Coeziune, creat prin lege europeană, contribuie financiar la realizarea de proiecte în domeniul mediului şi în acela al reţelelor transeuropene de infrastructura a transporturilor.În toate cazurile, legile europene se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.(2) Primele dispoziţii referitoare la fondurile structurale şi la Fondul de Coeziune, adoptate ulterior celor aflate în vigoare la data semnării Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa se stabilesc prin lege europeană a Consiliului. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.Articolul III-224Prin legi europene se stabilesc măsurile de aplicare privind Fondul European de Dezvoltare Regionala. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.În ceea ce priveşte Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă, secţiunea "Orientare", şi Fondul Social European se aplică dispoziţiile articolului III-231 şi ale articolului III-115 alineatul (3).Secţiunea 4 AGRICULTURA ŞI PESCUITULArticolul III-225Uniunea defineste şi pune în aplicare o politica agricolă şi de pescuit comuna.Prin "produse agricole" se înţeleg produsele solului, cele animaliere şi pescaresti, precum şi produsele care au suferit o primă transformare şi se afla în raport direct cu aceste produse. Referirile la politica agricolă comuna sau la agricultura şi utilizarea termenului "agricol" se înţeleg ca făcând referire şi la pescuit, având în vedere caracteristicile speciale ale acestui sector.Articolul III-226(1) Piaţa interna cuprinde agricultura şi comerţul cu produse agricole.(2) Cu excepţia unor dispoziţii contrare prevăzute la articolele III-227 - III-232, normele prevăzute în vederea instituirii sau funcţionarii pieţei interne se aplică produselor agricole.(3) Produsele enumerate în anexa I fac obiectul articolelor III-227 - III-232.(4) Funcţionarea şi dezvoltarea pieţei interne a produselor agricole trebuie să fie însoţite de o politica agricolă comuna.Articolul III-227(1) Politica agricolă comuna are ca obiective:(a) creşterea productivitatii agriculturii prin promovarea progresului tehnic şi prin asigurarea dezvoltării rationale a producţiei agricole, precum şi prin utilizarea optima a factorilor de producţie şi, în special, a forţei de muncă;(b) asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea veniturilor individuale ale lucrătorilor din agricultura;(c) stabilizarea pieţelor;(d) garantarea siguranţei aprovizionărilor;(e) asigurarea unor preţuri rezonabile de livrare către consumatori.(2) În elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, sunt avute în vedere următoarele:(a) caracterul special al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii şi din discrepantele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni agricole;(b) necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;(c) faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei.Articolul III-228(1) În vederea îndeplinirii obiectivelor menţionate la articolul III-227, se instituie o organizare comuna a pieţelor agricole.În funcţie de produse, aceasta organizare îmbracă una dintre următoarele forme:(a) norme comune privind concurența;(b) coordonarea obligatorie a diferitelor organizări naţionale ale pieţei;(c) organizarea europeană a pieţei.(2) Organizarea comuna în una dintre formele prevăzute la alineatul (1) poate include toate măsurile necesare pentru realizarea obiectivelor menţionate la articolul III-227 şi, în special, reglementarea preţurilor, a subvenţiilor pentru producerea şi comercializarea diferitelor produse, a sistemelor de depozitare şi de report şi a mecanismelor comune de stabilizare a importurilor sau a exporturilor.Organizarea comuna trebuie să se limiteze la urmărirea obiectivelor menţionate la articolul III-227 şi trebuie să excludă orice discriminare între producătorii sau consumatorii din Uniune.O eventuala politica de preţuri comuna trebuie să se bazeze pe criterii comune şi pe metode de calcul uniforme.(3) Pentru ca organizarea comuna menţionată la alineatul (1) să îşi poată atinge obiectivele, se pot înfiinţa unul sau mai multe fonduri de orientare şi garantare agricolă.Articolul III-229Pentru a permite realizarea obiectivelor menţionate la articolul III-227, în cadrul politicii agricole comune pot fi prevăzute în special următoarele măsuri:(a) o coordonare eficientă a eforturilor întreprinse în domeniile formării profesionale, cercetării şi popularizarii cunoştinţelor agronomice, care poate include proiecte sau instituţii finanţate în comun;(b) acţiuni comune pentru promovarea consumului anumitor produse.Articolul III-230(1) Dispoziţiile secţiunii referitoare la normele privind concurenta se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită prin legi sau legi-cadru europene în conformitate cu articolul III-231 alineatul (2), având în vedere obiectivele menţionate la articolul III-227.(2) Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta un regulament european sau o decizie europeană autorizând acordarea de ajutoare:(a) în vederea protejării exploataţiilor agricole defavorizate de condiţii structurale sau naturale;(b) în cadrul programelor de dezvoltare economică.Articolul III-231(1) Comisia prezintă propuneri referitoare la elaborarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizarilor naţionale cu una dintre formele de organizare comuna prevăzute la articolul III-228 alineatul (1), precum şi la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta secţiune.Aceste propuneri trebuie să ţină seama de interdependenta dintre chestiunile agricole menţionate de prezenta secţiune.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc organizarea comuna a pieţelor agricole prevăzută la articolul III-228 alineatul (1), precum şi celelalte dispoziţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii şi pescuitului. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(3) Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente sau decizii europene privind stabilirea preţurilor, taxelor, ajutoarelor şi contingentelor, precum şi stabilirea şi repartizarea posibilităţilor de pescuit.(4) În conformitate cu alineatul (2), organizarea comuna prevăzută la articolul III-228 alineatul (1) poate înlocui organizarile naţionale ale pieţei în cazul în care:(a) organizarea comuna oferă statelor membre care se opun acestei măsuri şi care dispun de o organizare naţionala a producţiei în cauza garanţii echivalente pentru ocuparea forţei de muncă şi nivelul de trai al producătorilor în cauza, luându-se în considerare calendarul adaptarilor posibile şi al specializărilor necesare şi(b) această organizare asigură, pentru schimburile comerciale din cadrul Uniunii, condiţii similare celor existente pe piaţa naţionala.(5) În cazul în care o organizare comuna pentru anumite materii prime se instituie înainte sa existe o organizare comuna pentru produsele transformate corespunzătoare, materiile prime în cauza folosite pentru produsele transformate destinate exportului în tari terţe pot fi importate din afară Uniunii.Articolul III-232În cazul în care, într-un stat membru, un produs face obiectul unei organizări naţionale a pieţei sau al oricărei reglementări interne cu efect echivalent care afectează poziţia concurentiala a unei producţii similare dintr-un alt stat membru, statele membre aplica la import o taxa compensatorie acestui produs provenit din statul membru în care exista respectiva organizare sau reglementare, cu excepţia cazului în care acest stat membru aplica o taxa compensatorie la export.Comisia adopta regulamente sau decizii europene de stabilire a cuantumului acestor taxe la nivelul necesar pentru a restabili echilibrul. De asemenea, Comisia poate autoriza recurgerea la alte măsuri, pentru care stabileşte condiţiile şi normele de aplicare.Secţiunea 5 MEDIULArticolul III-233(1) Politica Uniunii în domeniul mediului contribuie la urmărirea obiectivelor de mai jos:(a) conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;(b) ocrotirea sănătăţii persoanelor;(c) utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale;(d) promovarea pe plan internaţional a unor măsuri destinate să facă faţa problemelor regionale sau planetare de mediu.(2) Politica Uniunii în domeniul mediului urmăreşte un nivel de protecţie ridicat, ţinând seama de diversitatea situaţiilor din diferitele regiuni ale Uniunii. Aceasta se bazează pe principiile precautiei şi acţiunii preventive, pe principiul remedierii, cu prioritate la sursa, a daunelor aduse mediului şi pe principiul "poluatorul plăteşte".În acest context, măsurile de armonizare care răspund cerinţelor în domeniul protecţiei mediului presupun, în cazurile adecvate, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre sa adopte, din motive de protecţie a mediului fără caracter economic, dispoziţii provizorii supuse unei proceduri de control din partea Uniunii.(3) În elaborarea politicii sale în domeniul mediului, Uniunea tine seama de:(a) datele ştiinţifice şi tehnice disponibile;(b) condiţiile de mediu din diferitele regiuni ale Uniunii;(c) avantajele şi costurile care pot rezultă din acţiune sau din inacţiune;(d) dezvoltarea economică şi socială a Uniunii în ansamblul sau şi de dezvoltarea echilibrata a regiunilor sale.(4) În cadrul competentelor lor, Uniunea şi statele membre cooperează cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente. Condiţiile cooperării Uniunii pot face obiectul unor acorduri între aceasta şi tertele părţi în cauza.Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaţionale şi de a încheia acorduri internaţionale.Articolul III-234(1) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc acţiunile care trebuie întreprinse pentru realizarea obiectivelor menţionate la articolul III-233. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.(2) Prin derogare de la alineatul (1) şi fără a aduce atingere articolului III-172, Consiliul adopta în unanimitate legi sau legi-cadru europene care stabilesc:(a) dispoziţii, în special de natura fiscală;(b) măsurile cu incidenţă asupra:(i) amenajării teritoriului;(ii) gospodăririi cantitative a resurselor de apă sau care afectează, direct sau indirect, existența acestor resurse;(iii) exploatarea solurilor, cu excepţia managementului deşeurilor;(c) măsurile care afectează semnificativ opţiunea unui stat membru între diferite surse de energie şi structura generală a aprovizionarii sale cu energie.Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta în unanimitate o decizie europeană pentru a aplica procedura legislativă ordinară în domeniile prevăzute la primul paragraf.În toate cazurile, Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European, a Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.(3) Prin legi europene se stabilesc programe de acţiune cu caracter general prin care se stabilesc obiectivele prioritare ce trebuie realizate. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acestor programe se adoptă în conformitate cu condiţiile prevăzute la alineatul (1) sau (2), după caz.(4) Fără a aduce atingere anumitor măsuri adoptate de Uniune, statele membre asigura finanţarea şi aplicarea politicii în domeniul mediului.(5) Fără a aduce atingere principiului "poluatorul plăteşte", în cazul în care o măsura intemeiata pe alineatul (1) presupune costuri considerate disproportionate pentru autorităţile publice dintr-un stat membru, această măsură prevede, într-o formă adecvată:(a) derogări temporare şi(b) un sprijin financiar din partea Fondului de Coeziune.(6) Măsurile de protecţie adoptate în temeiul prezentului articol nu pot împiedica un stat membru sa menţină sau sa stabilească măsuri de protecţie mai stricte. Aceste măsuri trebuie să fie compatibile cu Constituţia. Acestea sunt notificate Comisiei.Secţiunea 6 PROTECŢIA CONSUMATORILORArticolul III-235(1) Pentru a promova interesele consumatorilor şi pentru a asigura unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor, Uniunea contribuie la protecţia sănătăţii, a securităţii şi a intereselor economice ale consumatorilor, precum şi la promovarea dreptului acestora la informare, educare şi organizare în vederea apărării intereselor lor.(2) Uniunea contribuie la realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1) prin:(a) măsuri adoptate pentru punerea în aplicare a articolului III-172 în cadrul realizării sau al funcţionarii pieţei interne;(b) măsuri care sprijină şi completează politica dusa de statele membre şi care asigura continuarea acesteia.(3) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile prevăzute la alineatul (2) litera (b).Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(4) Actele adoptate pentru punerea în aplicare a alineatului (3) nu pot împiedica un stat membru sa menţină sau sa adopte dispoziţii de protecţie mai stricte. Aceste dispoziţii trebuie să fie compatibile cu Constituţia. Acestea sunt notificate Comisiei.Secţiunea 7 TRANSPORTURILEArticolul III-236(1) În ceea ce priveşte domeniul reglementat de prezenta secţiune, obiectivele Constituţiei sunt urmărite în cadrul unei politici comune în domeniul transporturilor.(2) Alineatul (1) este pus în aplicare prin legi sau legi-cadru europene, ţinând seama de aspectele speciale ale transporturilor. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Legile sau legile-cadru europene stabilesc:(a) norme comune aplicabile transporturilor internaţionale, efectuate dinspre sau către teritoriul unui stat membru, ori prin traversarea teritoriului unuia sau mai multor state membre;(b) condiţiile de admitere a transportatorilor nerezidenti pentru a efectua transporturi naţionale într-un stat membru;(c) măsurile care permit îmbunătăţirea siguranţei transporturilor;(d) orice altă măsură utilă.(3) În cazul în care se adoptă legile sau legile-cadru europene prevăzute la alineatul (2), trebuie avute în vedere cazurile în care aplicarea lor ar putea afecta grav nivelul de trai şi de ocupare a forţei de muncă în anumite regiuni, precum şi exploatarea echipamentelor de transport.Articolul III-237Până la adoptarea legilor sau legilor-cadru europene prevăzute la articolul III-236 alineatul (2) şi cu excepţia cazului în care Consiliul a adoptat în unanimitate o decizie europeană prin care se acordă o derogare, nici unul dintre statele membre nu poate adopta dispoziţii mai puţin favorabile, prin efectul lor direct sau indirect asupra transportatorilor celorlalte state membre în raport cu transportatorii naţionali, decât diferitele dispoziţii din domeniu aflate în vigoare la 1 ianuarie 1958 sau, în cazul statelor aderente, la data aderării acestora.Articolul III-238Sunt compatibile cu Constituţia ajutoarele care răspund necesităţilor de coordonare a transporturilor sau care constituie compensarea anumitor obligaţii inerente notiunii de serviciu public.Articolul III-239Orice măsură adoptată în temeiul Constituţiei în domeniul tarifelor şi condiţiilor de transport trebuie să ţină seama de situaţia economică a transportatorilor.Articolul III-240(1) În cazul transporturilor în cadrul Uniunii, sunt interzise discriminarile care constau în aplicarea de către un transportator, pentru aceleaşi mărfuri şi pe aceleaşi rute de transport, a unor tarife şi condiţii de transport diferite în funcţie de statul membru de origine sau de destinaţie a produselor transportate.(2) Alineatul (1) nu împiedica adoptarea altor legi sau legi-cadru europene în temeiul articolului III-134 alineatul (2).(3) Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamente sau decizii europene prin care se asigura punerea în aplicare a alineatului (1). Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social.Consiliul poate adopta, în special, regulamentele şi deciziile europene necesare pentru a permite instituţiilor sa vegheze la respectarea normei menţionate la alineatul (1) şi să asigure ca utilizatorii beneficiază pe deplin de aceasta.(4) Comisia, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unui stat membru, examinează cazurile de discriminare menţionate la alineatul (1) şi, după consultarea oricărui stat membru în cauza, adopta deciziile europene necesare în temeiul regulamentelor şi deciziilor europene prevăzute la alineatul (3).Articolul III-241(1) Exceptând cazul în care Comisia autorizeaza aceasta prin decizie europeană, se interzice aplicarea, de către un stat membru, a unor tarife şi condiţii care includ orice element de sprijin sau de protecţie în beneficiul uneia sau mai multor întreprinderi sau industrii anume, pentru transporturile efectuate în cadrul Uniunii.(2) Comisia, din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, examinează tarifele şi condiţiile menţionate la alineatul (1), ţinând seama în special de cerinţele unei politici economice regionale corespunzătoare, de necesităţile regiunilor subdezvoltate, precum şi de problemele regiunilor grav afectate de conjuncturi politice, pe de o parte, şi de efectele acestor tarife şi condiţii asupra concurentei între diferitele moduri de transport, pe de altă parte.După consultarea oricărui stat membru în cauza, Comisia adopta deciziile europene necesare.(3) Interdicţia menţionată la alineatul (1) nu se aplică tarifelor care urmăresc asigurarea concurentei.Articolul III-242Taxele sau redevenţele percepute de către un transportator la trecerea frontierelor, independent de tarifele de transport, nu trebuie să depăşească un cuantum rezonabil, ţinând seama de cheltuielile reale pe care le implica efectiv aceasta trecere.Statele membre depun eforturi pentru reducerea acestor cheltuieli.Comisia poate adresa recomandări statelor membre în vederea aplicării prezentului articol.Articolul III-243Dispoziţiile prezentei secţiuni nu contravin măsurilor adoptate în Republica Federala Germania, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice pe care divizarea Germaniei le-a produs economiei anumitor regiuni din Republica Federala, afectate de aceasta divizare. La împlinirea a cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană de abrogare a prezentului articol.Articolul III-244Se constituie pe lângă Comisie un Comitet Consultativ, format din experţi desemnaţi de guvernele statelor membre. Comisia îl consulta în domeniul transporturilor ori de câte ori considera util.Articolul III-245(1) Prezenta secţiune se aplică transporturilor feroviare, rutiere şi pe cai navigabile interioare.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsurile corespunzătoare în domeniul transporturilor maritime şi aeriene. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Secţiunea 8 REŢELELE TRANSEUROPENEArticolul III-246(1) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menţionate la articolele III-130 şi III-220 şi pentru a permite cetăţenilor Uniunii, agenţilor economici, precum şi comunităţilor regionale şi locale sa beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spaţiu fără frontiere interne, Uniunea contribuie la crearea şi dezvoltarea de reţele transeuropene în sectoarele infrastructurilor de transporturi, telecomunicaţii şi energie.(2) În cadrul unui sistem de pieţe deschise şi concurentiale, acţiunea Uniunii urmăreşte sa favorizeze interconectarea şi interoperabilitatea reţelelor naţionale, precum şi accesul la aceste reţele. Aceasta tine seama, în special, de necesitatea conectarii regiunilor insulare, a celor fără ieşire la mare şi a celor periferice cu regiunile centrale ale Uniunii.Articolul III-247(1) În scopul realizării obiectivele menţionate la articolul III-246, Uniunea:(a) stabileşte un ansamblu de orientări care cuprind obiectivele, priorităţile, precum şi liniile directoare ale acţiunilor preconizate în domeniul reţelelor transeuropene; aceste orientări identifica proiecte de interes comun;(b) pune în aplicare orice acţiune care se poate dovedi necesară pentru a asigura interoperabilitatea reţelelor, în special în domeniul armonizării standardelor tehnice;(c) poate susţine proiecte de interes comun susţinute de statele membre şi definite în cadrul orientarilor prevăzute la litera (a), în special sub forma de studii de fezabilitate, de garanţii la împrumuturi sau de dobânzi reduse; de asemenea, Uniunea poate contribui la finanţarea, în statele membre, a unor proiecte specifice în domeniul infrastructurii de transporturi prin intermediul Fondului de Coeziune.Acţiunea Uniunii tine seama de viabilitatea economică potenţiala a proiectelor.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc orientările şi celelalte măsuri menţionate la alineatul (1). Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Orientările şi proiectele de interes comun care privesc teritoriul unui stat membru necesita acordul statului membru în cauza.(3) Statele membre îşi coordonează, în cooperare cu Comisia, politicile duse la nivel naţional care pot avea un impact semnificativ asupra realizării obiectivelor menţionate la articolul III-246.Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, poate adopta orice iniţiativa utila promovării acestei coordonari.(4) Uniunea poate coopera cu tari terţe pentru promovarea proiectelor de interes comun şi pentru asigurarea interoperabilitatii reţelelor.Secţiunea 9 CERCETAREA ŞI DEZVOLTAREA TEHNOLOGICĂ ŞI SPAŢIUL COSMICArticolul III-248(1) Acţiunea Uniunii vizează consolidarea bazelor sale ştiinţifice şi tehnologice, prin crearea unui spaţiu european de cercetare în care cercetatorii, cunoştinţele ştiinţifice şi tehnologiile sa circule liber, prin favorizarea creşterii competitivitatii sale, inclusiv în industrie, precum şi prin promovarea activităţilor de cercetare considerate necesare în temeiul altor capitole din Constituţie.(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alineatului (1), aceasta încurajează în întreaga Uniune întreprinderile, inclusiv întreprinderile mici şi mijlocii, centrele de cercetare şi universităţile, în eforturile lor de cercetare şi dezvoltare tehnologică de înaltă calitate. Aceasta susţine eforturile de cooperare ale acestora, urmărind, în special, să permită cercetatorilor cooperarea libera dincolo de frontiere, iar întreprinderilor exploatarea potenţialului pieţei interne, îndeosebi prin deschiderea achiziţiilor publice naţionale, prin definirea normelor comune şi prin eliminarea obstacolelor juridice şi fiscale din calea acestei cooperări.(3) Toate activităţile Uniunii în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, inclusiv acţiunile cu caracter demonstrativ, sunt decise şi puse în aplicare în conformitate cu prezenta secţiune.Articolul III-249Urmărind obiectivele prevăzute la articolul III-248, Uniunea desfăşoară următoarele acţiuni, care completează acţiunile întreprinse în statele membre:(a) punerea în aplicare a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrative, promovand cooperarea cu şi între întreprinderi, centre de cercetare şi universităţi;(b) promovarea cooperării în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrativa ale Uniunii cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale;(c) propagarea şi valorificarea rezultatelor activităţilor în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrativa ale Uniunii;(d) stimularea formării profesionale şi a mobilității cercetătorilor Uniunii.Articolul III-250(1) Uniunea şi statele membre îşi coordonează acţiunile în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, în scopul asigurării coerentei reciproce a politicilor naţionale şi a politicii Uniunii.(2) Comisia, în strânsă colaborare cu statele membre, poate adopta orice iniţiativa utila promovării coordonării menţionate la alineatul (1), în special iniţiative privind stabilirea orientarilor şi a indicatorilor, organizarea schimbului celor mai bune practici şi pregătirea elementelor utile pentru supravegherea şi evaluarea periodică. Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la aceasta.Articolul III-251(1) Prin legi europene se stabileşte un program-cadru multianual în care sunt prevăzute toate acţiunile finanţate de Uniune. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.Programul-cadru:(a) stabileşte obiectivele ştiinţifice şi tehnologice care trebuie realizate prin activităţile menţionate la articolul III-249, precum şi priorităţile conexe;(b) indică liniile directoare ale acestor acţiuni;(c) stabileşte cuantumul global maxim şi condiţiile de participare financiară a Uniunii la programul-cadru, precum şi cotele-părţi alocata fiecărei acţiuni preconizate.(2) Programul-cadru multianual se adapteaza sau completează în funcţie de evoluţia situaţiei.(3) Prin lege europeană a Consiliului se stabilesc programe specifice de aplicare a programului-cadru multianual în cadrul fiecărei acţiuni. Fiecare program specific precizează condiţiile de realizare, stabileşte durata şi prevede mijloacele considerate necesare. Totalul cuantumurilor considerate necesare, stabilite de programele specifice, nu poate depăşi cuantumul global maxim stabilit pentru programul-cadru şi pentru fiecare acţiune. Această lege se adoptă după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social.(4) În completarea activităţilor prevăzute în programul-cadru multianual, prin legi europene se stabilesc măsurile necesare de instituire a spaţiului european de cercetare. Legile se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.Articolul III-252(1) Pentru punerea în aplicare a programului-cadru multianual, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc:(a) normele de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universităților;(b) normele aplicabile difuzării rezultatelor cercetării.Legile sau legile-cadru europene se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(2) La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, prin legi europene se pot introduce programe complementare, la care participa numai anumite state membre care le asigura finanţarea, sub rezerva unei participari eventuale a Uniunii.Legile europene stabilesc normele aplicabile programelor suplimentare, în special în domeniul difuzării cunoştinţelor şi al accesului altor state membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social, cu acordul statelor membre în cauza.(3) La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, legile europene pot dispune, în acord cu statele membre în cauza, participarea la programe de cercetare şi dezvoltare derulate de mai multe state membre, inclusiv participarea la structurile create pentru realizarea acestor programe.Legile europene se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.(4) La punerea în aplicare a programului-cadru multianual, Uniunea poate prevedea cooperarea în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrativa a Uniunii cu tari terţe sau cu organizaţii internaţionale.Condiţiile acestei cooperări pot face obiectul unor acorduri între Uniune şi terţe părţi în cauza.Articolul III-253Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene de constituire a unor întreprinderi comune sau orice alta structura necesară bunei desfăşurări a programelor de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi demonstrative ale Uniunii. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social.Articolul III-254(1) În scopul promovării progresului ştiinţific şi tehnic, a competitivitatii industriale, precum şi pentru aplicarea politicilor sale, Uniunea elaborează o politica spatiala europeană. În acest scop, aceasta poate promova iniţiative comune, poate sprijini cercetarea şi dezvoltarea tehnologică şi poate coordona eforturile necesare explorării şi exploatării spaţiului cosmic.(2) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul 1, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare, eventual sub forma unui program spatial european.(3) Uniunea stabileşte orice relaţie utila cu Agenţia Spatiala Europeană.Articolul III-255La începutul fiecărui an, Comisia prezintă un raport Parlamentului European şi Consiliului. Acest raport priveşte, în special, activităţile desfăşurate în materie de cercetare, de dezvoltare tehnologică şi de propagare a rezultatelor în cursul anului precedent, precum şi programul de lucru pentru anul în curs.Secţiunea 10 ENERGIAArticolul III-256(1) În contextul instituirii sau funcţionarii pieţei interne şi din perspectiva necesităţii de a conserva şi îmbunătăţi calitatea mediului, politica Uniunii în domeniul energiei are drept scop:(a) să asigure funcţionarea pieţei energiei;(b) să asigure securitatea aprovizionarii cu energie la nivelul Uniunii şi(c) să promoveze eficiența energetică şi economia de energie, precum şi dezvoltarea de noi surse de energie şi a energiei regenerabile.(2) Fără a aduce atingere aplicării altor dispoziţii ale Constituţiei, obiectivele prevăzute la alineatul (1) sunt realizate prin măsuri adoptate prin legi sau legi-cadru europene. Legile sau legile-cadru se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.Legile sau legile-cadru europene nu aduc atingere dreptului unui stat membru de a stabili condiţiile de exploatare a propriilor resurse energetice, opţiunii sale privind diferitele surse de energie şi structurii generale a aprovizionarii sale cu energie, fără a aduce atingere articolului III-234 alineatul (2) litera (c).(3) Prin derogare de la dispoziţiile alineatului (2), prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile prevăzute la alineatul respectiv, în cazul în care acestea au în principal natura fiscală. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Capitolul IV SPAŢIUL DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIESecţiunea 1 DISPOZIŢII GENERALEArticolul III-257(1) Uniunea constituie un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, cu respectarea drepturilor fundamentale şi a diferitelor sisteme de drept şi traditii juridice ale statelor membre.(2) Uniunea asigura absenta controalelor asupra persoanelor la frontierele interne şi dezvolta o politica comuna în domeniul azilului, imigrarii şi controlului la frontierele externe care este intemeiata pe solidaritatea între statele membre şi care este echitabila faţă de resortisantii ţărilor terţe. În sensul prezentului capitol, apatrizii sunt asimilaţi resortisantilor ţărilor terţe.(3) Uniunea acţionează pentru a asigura un înalt nivel de securitate prin măsuri de prevenire a criminalitatii, rasismului şi xenofobiei, precum şi de combatere a acestora, prin măsuri de coordonare şi de cooperare între autorităţile poliţieneşti şi judiciare şi alte autorităţi competente, precum şi prin recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti în materie penală şi, dacă este necesar, prin apropierea legislatiilor penale.(4) Uniunea facilitează accesul la justiţie, în special pe baza principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi fără caracter judecătoresc în materie civilă.Articolul III-258Consiliul European defineste orientările strategice ale planificarii legislative şi operationale în cadrul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.Articolul III-259Parlamentele naţionale asigura, cu privire la propunerile şi initiativele legislative prezentate în cadrul secţiunilor 4 şi 5, respectarea principiului subsidiarităţii, în conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii.Articolul III-260Fără a aduce atingere articolelor III-360 - III-362, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene de stabilire a condiţiilor în care statele membre, în colaborare cu Comisia, întreprind o evaluare obiectivă şi impartiala a punerii în aplicare, de către autorităţile statelor membre, a politicilor Uniunii prevăzute de prezentul capitol, în special în scopul de a susţine aplicarea deplina a principiului recunoaşterii reciproce. Parlamentul European şi parlamentele naţionale ale statelor membre sunt informate cu privire la conţinutul şi rezultatele evaluării.Articolul III-261În cadrul Consiliului se instituie un Comitet Permanent care să asigure în cadrul Uniunii promovarea şi consolidarea cooperării operationale în materie de securitate interna. Fără a aduce atingere articolului III-344, Comitetul promovează coordonarea acţiunii autorităţilor competente ale statelor membre. La lucrările Comitetului pot fi cooptati reprezentanţii organelor, oficiilor şi agentiilor în cauza ale Uniunii. Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate cu privire la derularea lucrărilor.Articolul III-262Prezentul capitol nu aduce atingere exercitării responsabilităţilor care le revin statelor membre în menţinerea ordinii publice şi asigurarea securităţii interne.Articolul III-263Consiliul adopta regulamente europene în vederea asigurării cooperării administrative între serviciile competente ale statelor membre în domeniile menţionate de prezentul capitol, precum şi între serviciile respective şi Comisie. Acesta hotărăşte la propunerea Comisiei, sub rezerva articolului III-264 şi după consultarea Parlamentului European.Articolul III-264Actele prevăzute în secţiunile 4 şi 5, precum şi regulamentele europene prevăzute de articolul III-263 care asigura o cooperare administrativă în domeniile prevăzute în aceste secţiuni, se adoptă:(a) la propunerea Comisiei sau(b) la iniţiativa unui sfert din statele membre.Secţiunea 2 POLITICI PRIVIND CONTROLUL FRONTIERELOR, AZILUL ŞI IMIGRAREAArticolul III-265(1) Uniunea dezvolta o politica care urmăreşte:(a) asigurarea absenței oricărui control asupra persoanelor la trecerea frontierelor interne, indiferent de cetăţenie;(b) asigurarea controlului persoanelor şi supravegherea eficientă la trecerea frontierelor externe;(c) introducerea treptată a unui sistem integrat de administrare a frontierelor externe.(2) În sensul alineatului (1), legile sau legile-cadru europene stabilesc măsurile privind:(a) politica comună a vizelor şi alte permise de şedere pe termen scurt;(b) controalele la care sunt supuse persoanele la trecerea frontierelor externe;(c) condiţiile în care resortisantii din ţările terţe pot circula liber în cadrul Uniunii pe termen scurt;(d) orice măsură necesară pentru instituirea treptată a unui sistem integrat de administrare a frontierelor externe;(e) absența oricărui control asupra persoanelor, indiferent de cetăţenie, la trecerea frontierelor interne.(3) Prezentul articol nu aduce atingere competentei statelor membre privind delimitarea geografică a frontierelor lor, în conformitate cu dreptul internaţional.Articolul III-266(1) Uniunea dezvolta o politica comuna în domeniul azilului, protecţiei subsidiare şi protecţiei temporare, cu scopul de a oferi un statut corespunzător oricărui resortisant dintr-o ţara terta care are nevoie de protecţie internationala şi de a asigura respectarea principiului nereturnarii. Aceasta politica trebuie să fie în conformitate cu Convenţia încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 şi cu Protocolul încheiat la 31 ianuarie 1967 cu privire la statutul refugiatilor, precum şi cu alte tratate din domeniu.(2) În sensul alineatului (1), prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile referitoare la un sistem european comun de azil, care cuprinde:(a) un statut unitar al azilului în favoarea resortisantilor unei tari terţe, valabil în toată Uniunea;(b) un statut unitar al protecţiei subsidiare pentru resortisantii din ţările terţe care, fără să obţină azil european, au nevoie de protecţie internațională;(c) un sistem comun al protecţiei temporară a persoanelor strămutate în cazul unui aflux masiv;(d) proceduri comune de acordare şi retragere a statutului unitar de azil sau de protecţie subsidiară;(e) criterii şi mecanisme de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil sau de protecţie subsidiară;(f) norme referitoare la condiţiile de primire a solicitanţilor de azil sau de protecţie subsidiară;(g) parteneriatul şi cooperarea cu ţările terţe pentru gestionarea afluxului de persoane care solicită azil, protecţie subsidiară sau temporară.(3) În cazul în care unul sau mai multe state membre se afla într-o situaţie de urgenta caracterizată de un aflux neasteptat de resortisanti din ţările terţe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta, în beneficiul statului sau statelor membre în cauza, regulamente sau decizii europene care prevăd măsuri provizorii. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Articolul III-267(1) Uniunea dezvolta o politica comuna de imigrare, al carei scop este de a asigura, în toate etapele, gestionarea eficienta a fluxurilor de imigranti, tratamentul echitabil al resortisantilor ţărilor terţe cu şedere legală în statele membre, precum şi prevenirea imigrarii ilegale şi a traficului de persoane şi combaterea susţinută a acestora.(2) În sensul alineatului (1), prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile în următoarele domenii:(a) condiţiile de intrare şi de şedere, precum şi normele privind acordarea de către statele membre a vizelor şi a permiselor de şedere pe termen lung, inclusiv în vederea reintregirii familiei;(b) definirea drepturilor resortisantilor ţărilor terţe care au drept de şedere pe teritoriul unui stat membru, inclusiv condiţiile care reglementează libertatea de circulaţie şi de şedere în alte state membre;(c) imigrarea clandestina şi şederea ilegala, inclusiv expulzarea şi repatrierea persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegala;(d) combaterea traficului de persoane, în special de femei şi copii.(3) Uniunea poate încheia cu tari terţe acorduri privind readmisia, în ţările lor de origine sau de provenienţă, a resortisantilor ţărilor terţe care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condiţiile de intrare, prezenta sau şedere pe teritoriul unuia din statele membre.(4) Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri pentru încurajarea şi sprijinirea acţiunii statelor membre, cu scopul de a favoriza integrarea resortisantilor ţărilor terţe care au drept de şedere pe teritoriul lor, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.(5) Prezentul articol nu aduce atingere dreptului statelor membre de a stabili volumul intrărilor pe teritoriul lor de resortisanti provenind din tari terţe, în căutarea unui loc de muncă în calitate de lucrători salariaţi sau pentru a desfăşura o activitate independenta.Articolul III-268Politicile Uniunii prevăzute de prezenta secţiune şi aplicarea lor sunt reglementate de principiul solidarităţii şi distribuirii echitabile a responsabilităţilor între statele membre, inclusiv pe plan financiar. Ori de câte ori este necesar, actele Uniunii adoptate în temeiul prezentei secţiuni prevăd măsuri adecvate pentru aplicarea acestui principiu.Secţiunea 3 COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE CIVILĂArticolul III-269(1) Uniunea dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă cu incidenţa transfrontaliera, intemeiata pe principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti şi fără caracter judecătoresc. Aceasta cooperare poate include adoptarea unor măsuri de apropiere a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.(2) În sensul alineatului 1, prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsuri, în special în cazul în care este acestea sunt necesare pentru buna funcţionare a pieţei interne,le care vizează să asigure:(a) recunoaşterea reciprocă între statele membre a hotărârilor judecătoreşti şi fără caracter judecătoresc şi executarea lor;(b) comunicarea şi notificarea transfrontaliera a actelor judecătoreşti şi fără caracter judecătoresc;(c) compatibilitatea normelor aplicabile în statele membre în materie de conflict de legi şi de competenţa;(d) cooperarea în materie de obţinere a probelor;(e) acces efectiv la justiţie;(f) eliminarea obstacolelor din calea bunei desfăşurări a procedurilor civile, la nevoie prin înlesnirea compatibilitatii normelor de procedura civilă aplicabile în statele membre;(g) dezvoltarea unor metode alternative de soluţionare a litigiilor;(h) sprijinirea formării profesionale a magistraţilor şi a personalului din justiţie.(3) Prin derogare de la alineatul (2), măsurile referitoare la dreptul familiei cu implicaţii transfrontaliere se stabilesc prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului. Acesta hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta o decizie europeană care să prevadă aspectele din dreptul familiei cu implicaţii transfrontaliere, care ar putea face obiectul unor acte adoptate prin procedura legislativă ordinară. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Secţiunea 4 COOPERAREA JUDICIARĂ ÎN MATERIE PENALĂArticolul III-270(1) Cooperarea judiciară în materie penală în cadrul Uniunii se întemeiază pe principiul recunoaşterii reciproce a hotărârilor şi deciziilor judecătoreşti şi include apropierea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre în domeniile prevăzute la alineatul (2) şi articolul III-271.Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile care au drept scop:(a) instituirea de norme şi proceduri care să asigure recunoaşterea, în întreaga Uniune, a tuturor categoriilor de hotărâri şi decizii judecătoreşti;(b) prevenirea şi soluţionarea conflictelor de competenţa între statele membre;(c) sprijinirea formării profesionale a magistraţilor şi a personalului din justiţie;(d) facilitarea cooperării dintre autorităţile judiciare sau echivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală şi executare a hotărârilor.(2) În măsura în care este necesar, prin legi-cadru europene se pot stabili norme minime pentru a facilita recunoaşterea reciprocă a hotărârilor şi deciziilor judecătoreşti, precum şi cooperarea politieneasca şi judiciară în materie penală cu dimensiune transfrontaliera. Aceste norme minime iau în considerare diferenţele dintre tradiţiile juridice şi sistemele de drept ale statelor membre.Acestea se referă la:(a) admiterea reciprocă a probelor între statele membre;(b) drepturile persoanelor în procedura penală;(c) drepturile victimelor infracţiunilor;(d) alte elemente speciale ale procedurii penale pe care Consiliul le-a identificat în prealabil prin decizie europeană, pentru a carei adoptare Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.Adoptarea normelor minime prevăzute de prezentul alineat nu împiedica statele membre sa menţină sau sa adopte un nivel mai ridicat de protecţie a persoanelor.(3) În cazul în care un membru al Consiliului considera ca un proiect de lege-cadru europeană prevăzut la alineatul (2) ar aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului sau de justiţie penală, acesta poate solicita transmiterea acestui proiect de lege-cadru Consiliului European. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-396 se suspenda. După dezbateri şi în termen de patru luni de la aceasta suspendare, Consiliul European:(a) retrimite proiectul Consiliului, caz în care se pune capăt suspendării procedurii prevăzute la articolul III-396 sau(b) cere Comisiei sau grupului de state membre de la care provine proiectul de lege-cadru să prezinte un nou proiect; în acest caz, se considera ca actul propus iniţial nu a fost adoptat.(4) În cazul în care, la sfârşitul termenului prevăzut la alineatul (3), Consiliul European nu a acţionat sau dacă, în termen de douasprezece luni de la prezentarea unui nou proiect în temeiul alineatului (3) litera (b), legea-cadru europeană nu a fost adoptată, iar cel puţin o treime din statele membre doresc sa instituie o formă de cooperare consolidata pe baza proiectului de lege-cadru respectiv, acestea informează Parlamentul European, Consiliul şi Comisia cu privire la aceasta.În acest caz, autorizarea de a proceda la o formă de cooperare consolidata, prevăzută la articolul I-44 alineatul (2) şi articolul III-419 alineatul (1) se considera acordată şi se aplică dispoziţiile privind cooperarea consolidata.Articolul III-271(1) Prin legi-cadru europene se pot stabili norme minime cu privire la definirea infracţiunilor şi a pedepselor în domenii cu criminalitate deosebit de grava care au dimensiuni transfrontaliere ce rezultă din natura sau impactul acestor infracţiuni ori din nevoia specială de a le combate pornind de la o baza comuna.Aceste domenii ale criminalitatii sunt următoarele: terorismul, traficul de persoane şi exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de arme, spalarea banilor, corupţia, falsificarea mijloacelor de plată, criminalitatea informatica şi criminalitatea organizată.În funcţie de evoluţia criminalitatii, Consiliul poate adopta o decizie europeană care să identifice alte domenii ale criminalitatii care îndeplinesc criteriile prevăzute de prezentul alineat. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(2) În cazul în care apropierea actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre în materie penală se dovedeşte indispensabila pentru a asigura punerea în aplicare eficienta a unei politici a Uniunii într-un domeniu care a Scut obiectul unor măsuri de armonizare, prin legi-cadru europene se pot stabili norme minime referitoare la definirea infracţiunilor şi a pedepselor în domeniul în cauza. Legile-cadru se adoptă prin aceeaşi procedura ca şi cea utilizata pentru adoptarea măsurilor de armonizare în cauza, fără a aduce atingere articolului III-264.(3) În cazul în care un membru al Consiliului considera ca un proiect de lege-cadru europeană prevăzută la alineatul (1) sau (2) ar putea aduce atingere aspectelor fundamentale ale sistemului sau de justiţie penală, acesta poate solicita transmiterea acestui proiect de lege-cadru Consiliului European. În acest caz, dacă procedura prevăzută la articolul III-396 este aplicabilă, aceasta se suspenda. După dezbateri şi în termen de patru luni de la suspendarea acestei proceduri, Consiliul European fie:(a) retrimite proiectul Consiliului, ceea ce pune capăt suspendării procedurii prevăzute la articolul III-396, în cazul în care procedura este aplicabilă sau(b) cere Comisiei sau grupului de state membre care a emis proiectul de lege-cadru să prezinte un nou proiect, caz în care se considera ca actul propus iniţial nu a fost adoptat.(4) În cazul în care, la sfârşitul termenului prevăzut la alineatul (3), Consiliul European nu a acţionat sau dacă, în termen de douasprezece luni de la prezentarea unui nou proiect în temeiul alineatului (3) litera (b), legea-cadru europeană nu a fost adoptată, iar cel puţin o treime din statele membre doresc sa instituie o formă de cooperare consolidata pe baza proiectului de lege-cadru respectiv, acestea informează Parlamentul European, Consiliul şi Comisia cu privire la aceasta. În acest caz, autorizarea de a proceda la o formă de cooperare consolidata, prevăzută la articolul I-44 alineatul (2) şi articolul III-419 alineatul (1), se considera acordată şi se aplică dispoziţiile privind cooperarea consolidata.Articolul III-272Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri pentru încurajarea şi sprijinirea acţiunii statelor membre în domeniul prevenirii criminalitatii, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.Articolul III-273(1) Eurojust are misiunea de a sprijini şi consolida coordonarea şi cooperarea dintre autorităţile naţionale de cercetare şi urmărire penală în legătură cu infracţiunile grave care afectează doua sau mai multe state membre sau care impun urmărirea penală pe baze comune, atât prin operaţiuni întreprinse de autorităţile statelor membre şi de Europol, cat şi prin informaţii furnizate de acestea.În acest context, prin legi europene se determina compunerea, funcţionarea, domeniul de acţiune şi atribuţiile Eurojust. Aceste atribuţii pot include:(a) declanşarea de cercetări penale, precum şi propunerea de începere a urmăririi penale efectuate de autorităţile naţionale competente, în special cele referitoare la infracţiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii;(b) coordonarea cercetărilor şi urmăririi penale prevăzute la litera (a);(c) consolidarea cooperării judiciare, inclusiv prin soluţionarea conflictelor de competenţa şi prin cooperarea strânsă cu Reţeaua Judiciară Europeană.Prin legi europene se stabilesc, de asemenea, condiţiile de asociere a Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale ale statelor membre la evaluarea activităţilor desfăşurate de Eurojust.(2) În cadrul urmăririi penale prevăzute la alineatul (1) şi fără a aduce atingere articolului III-274, actele oficiale de procedura judecătorească sunt îndeplinite de autorităţile naţionale competente.Articolul III-274(1) Pentru combaterea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, prin lege europeană a Consiliului, pe baza Eurojust, se poate institui un Parchet European. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European.(2) Parchetul European are competenţa de a cerceta, a urmări şi a trimite în judecata, dacă este cazul în colaborare cu Europol, autorii şi persoanele asociate la săvârşirea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, în conformitate cu cele stabilite de legea europeană prevăzută la alineatul (1). Parchetul European exercita funcţia de procuror, în legătură cu aceste infracţiuni, în faţa instanţelor competente ale statelor membre.(3) Prin legea europeană prevăzută la alineatul (1) se stabilesc Statutul Parchetului European, condiţiile de exercitare a atribuţiilor, regulamentul de procedura aplicabile activităţilor sale, precum şi normele care reglementează admisibilitatea probelor şi normele aplicabile controlului judiciar al actelor de procedura adoptate în exercitarea atribuţiilor sale.(4) Consiliul European poate adopta, în acelaşi timp sau ulterior, o decizie europeană de modificare a alineatului (1) în vederea extinderii atribuţiilor Parchetului European pentru a include combaterea infracţiunilor grave care au o dimensiune transfrontaliera şi de modificare în consecinţa a alineatului (2) în ceea ce priveşte autorii şi complicii la infracţiuni grave care aduc atingere mai multor state membre. Consiliul European hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European şi după consultarea Comisiei.Secţiunea 5 COOPERAREA POLITIENEASCAArticolul III-275(1) Uniunea instituie o cooperare politieneasca care implica toate autorităţile competente din statele membre, inclusiv serviciile de poliţie, serviciile vamale şi alte servicii specializate de aplicare a legii, în domeniul prevenirii sau depistarii şi cercetării infracţiunilor.(2) În sensul alineatului (1), prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili măsuri referitoare la:(a) colectarea, stocarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor în domeniu, precum şi schimbul de informaţii;(b) sprijinirea formării profesionale a personalului, precum şi cooperarea privind schimbul de personal, echipamentele şi cercetarea criminalistica;(c) tehnicile comune de investigare privind depistarea unor forme grave de criminalitate organizată.(3) Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se pot stabili măsurile privind cooperarea operativă între autorităţile prevăzute de prezentul articol. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Articolul III-276(1) Europol are misiunea de a sprijini şi consolida acţiunea autorităţilor poliţieneşti şi a altor servicii de aplicare a legii din statele membre, precum şi cooperarea acestora pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor grave care afectează doua sau mai multe state membre, a terorismului şi formelor de criminalitate ce aduc atingere unui interes comun care face obiectul unei politici a Uniunii.(2) Prin legi europene se stabilesc compunerea, funcţionarea, domeniul de acţiune şi atribuţiile Europol. Aceste atribuţii pot include:(a) colectarea, stocarea, prelucrarea şi analizarea informaţiilor, precum şi schimbul de informaţii transmise în special de autorităţile statelor membre sau de tari ori autorităţi terţe;(b) coordonarea, organizarea şi realizarea de acţiuni de investigare şi operative, derulate împreună cu autorităţile competente ale statelor membre sau în cadrul unor echipe comune de investigare şi, dacă este cazul, în colaborare cu Eurojust.Prin legi europene se stabileşte, de asemenea, procedura de control a activităţilor Europol de către Parlamentul European împreună cu parlamentele naţionale.(3) Orice acţiune cu caracter operativ a Europol trebuie desfăşurată în cooperare cu autorităţile statului sau statelor membre al căror teritoriu este implicat şi cu acordul acestora. Aplicarea măsurilor coercitive este responsabilitatea exclusiva a autorităţilor naţionale competente.Articolul III-277Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc condiţiile şi limitele în care autorităţile competente ale statelor membre prevăzute la articolele III-270 şi III-275 pot interveni pe teritoriul unui alt stat membru, în cooperare şi cu acordul autorităţilor statului respectiv. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Capitolul V DOMENII ÎN CARE UNIUNEA POATE DECIDE SA DESFĂŞOARE O ACŢIUNE DE SPRIJINIRE, DE COORDONARE SAU COMPLEMENTARASecţiunea 1 SĂNĂTATEA PUBLICAArticolul III-278(1) În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii se asigura un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane.Acţiunea Uniunii, care completează politicile naţionale, are în vedere îmbunătăţirea sănătăţii publice, precum şi prevenirea bolilor şi afectiunilor umane şi a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizica şi mentala. Aceasta acţiune cuprinde, de asemenea:(a) combaterea marilor epidemii, favorizand cercetarea cauzelor, transmiterii şi prevenirii acestora, precum şi informarea şi educaţia în materie de sănătate;(b) supravegherea, alerta şi lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere grave asupra sănătăţii.Uniunea completează acţiunea statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătăţii, inclusiv prin informare şi prevenire.(2) Uniunea încurajează cooperarea între statele membre în domeniile care intra sub incidenţa prezentului articol şi, în cazul în care este necesar, sprijină acţiunea acestora. Uniunea încurajează, în special, cooperarea dintre statele membre pentru îmbunătăţirea complementaritatii serviciilor lor de sănătate în regiunile transfrontaliere.Statele membre îşi coordonează, în cooperare cu Comisia, politicile şi programele în domeniile menţionate la alineatul (1). Comisia poate adopta, în strâns contact cu statele membre, orice iniţiativa utila promovării acestei coordonari şi îndeosebi acele iniţiative care au rolul de a stabili orientări şi indicatori, de a organiza schimbul celor mai bune practici şi de a pregati elementele necesare supravegherii şi evaluării periodice. Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la aceasta.(3) Uniunea şi statele membre favorizează cooperarea cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente în domeniul sănătăţii publice.(4) Prin derogare de la articolul I-12 alineatul 5 şi articolul I-17 litera (a) şi în conformitate cu articolul I-14 alineatul (2) litera (k), legile sau legile-cadru europene contribuie la realizarea obiectivelor menţionate de prezentul articol prin adoptarea următoarelor măsuri în baza cărora pot răspunde preocuparilor comune de securitate:(a) măsuri care instituie standarde înalte de calitate şi de securitate a organelor şi substanţelor de origine umană, a sângelui şi derivatelor acestuia; aceste măsuri nu pot împiedica un stat membru să menţină sau sa stabilească măsuri de protecţie mai stricte;(b) măsuri în domeniile veterinar şi fitosanitar, având în mod direct ca obiectiv protecţia sănătăţii publice;(c) măsuri care instituie standarde înalte de calitate şi de securitate a medicamentelor şi a dispozitivelor de uz medical;(d) măsuri privind supravegherea amenintarilor transfrontaliere grave asupra sănătăţii, alerta în cazul unor asemenea ameninţări şi combaterea acestora.Legile sau legile-cadru europene se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.(5) Prin legi sau legi-cadru europene se pot stabili, de asemenea, acţiuni de încurajare privind protecţia şi îmbunătăţirea sănătăţii umane, în special combaterea epidemiilor transfrontaliere, precum şi măsuri al căror obiectiv direct este protecţia sănătăţii publice în ceea ce priveşte filmatul şi consumul excesiv de alcool, cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social.(6) În sensul prezentului articol, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta, de asemenea, recomandări.(7) Acţiunea Uniunii în domeniul sănătăţii publice respecta responsabilităţile statelor membre în ceea ce priveşte definirea politicii lor de sănătate, precum şi organizarea şi prestarea serviciilor de sănătate şi de îngrijire medicală. Responsabilităţile statelor membre includ administrarea serviciilor de sănătate şi de îngrijire medicală, precum şi repartizarea resurselor ce le-au fost alocate. Măsurile menţionate la alineatul (4) litera (a) nu aduc atingere dispoziţiilor de drept intern privind donarea de organe şi de sânge sau utilizării acestora în scopuri medicale.Secţiunea 2 INDUSTRIAArticolul III-279(1) Uniunea şi statele membre veghează la asigurarea condiţiilor necesare competitivitatii industriei Uniunii.În acest scop, în conformitate cu un sistem de pieţe deschise şi concurentiale, acţiunea acestora urmăreşte:(a) să accelereze adaptarea industriei la schimbările structurale;(b) să încurajeze un mediu favorabil iniţiativei şi dezvoltării întreprinderilor din întreaga Uniune şi, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii;(c) să încurajeze un mediu propice cooperării între întreprinderi;(d) să favorizeze o exploatare mai bună a potenţialului industrial al politicilor de inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică.(2) Statele membre se consulta reciproc, în cooperare cu Comisia şi, în cazul în care este necesar, îşi coordonează acţiunile. Comisia poate adopta orice iniţiativa utila promovării acestei coordonari şi, în special, initiativele menite sa stabilească orientările şi indicatorii, sa organizeze schimbul celor mai bune practici şi sa elaboreze elementele necesare pentru supravegherea şi evaluarea periodică. Parlamentul European este pe deplin informat cu privire la aceasta.(3) Uniunea contribuie la realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1), prin politicile şi acţiunile pe care le desfăşoară în temeiul altor dispoziţii ale Constituţiei. Prin legi sau legi-cadru europene se pot adopta măsuri specifice menite sa sprijine acţiunile întreprinse în statele membre pentru realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1), cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Economic şi Social.Prezenta secţiune nu conferă Uniunii un temei pentru adoptarea oricărei măsuri care ar putea conduce la denaturarea concurentei sau care ar include dispoziţii fiscale ori referitoare la drepturile şi interesele lucrătorilor salariaţi.Secţiunea 3 CULTURAArticolul III-280(1) Uniunea contribuie la inflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea naţionala şi regionala a acestora şi punând în evidenta, în acelaşi timp, moştenirea culturală comuna.(2) Acţiunea Uniunii urmăreşte sa încurajeze cooperarea dintre statele membre şi, în cazul în care este necesar, sa sprijine şi sa completeze acţiunea acestora în următoarele domenii:(a) îmbunătăţirea cunoaşterii şi a diseminării culturii şi istoriei popoarelor europene;(b) conservarea şi protejarea patrimoniului cultural de importanţa europeană;(c) schimburile culturale necomerciale;(d) creaţia artistică şi literară, inclusiv în sectorul audiovizual.(3) Uniunea şi statele membre favorizează cooperarea cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale care au competente în domeniul culturii şi, în special, cu Consiliul Europei.(4) În acţiunile întreprinse în temeiul altor dispoziţii ale Constituţiei, Uniunea tine seama de aspectele culturale, în special pentru a respecta şi a promova diversitatea culturilor sale.(5) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menţionate de prezentul articol:(a) prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc acţiuni de încurajare, cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptată după consultarea Comitetului Regiunilor;(b) Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei.Secţiunea 4 TURISMULArticolul III-281(1) Uniunea completează acţiunea statelor membre în sectorul turismului, în special prin promovarea competitivitatii întreprinderilor Uniunii în acest sector.În acest scop, acţiunea Uniunii vizează:(a) încurajarea creării unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor în acest sector;(b) favorizarea cooperării între statele membre, în special prin schimbul de bune practici;(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsuri speciale de completare a acţiunilor întreprinse de statele membre, în vederea realizării obiectivelor prevăzute de prezentul articol, excluzând orice armonizare a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.Secţiunea 5 EDUCAŢIA, TINERETUL, SPORTUL ŞI FORMAREA PROFESIONALĂArticolul III-282(1) Uniunea contribuie la dezvoltarea unei educatii de calitate, prin încurajarea cooperării dintre statele membre şi, în cazul în care este necesar, prin sprijinirea şi completarea acţiunii acestora. Aceasta respecta pe deplin responsabilitatea statelor membre faţă de conţinutul învăţământului şi de organizarea sistemului educaţional, precum şi diversitatea lor culturală şi lingvistica.Uniunea contribuie la promovarea aspectelor europene ale sportului, având în vedere caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum şi funcţia socială şi educativă a sportului.Acţiunea Uniunii urmăreşte:(a) să dezvolte dimensiunea europeană a educaţiei şi, în special, prin invatarea şi răspândirea limbilor statelor membre;(b) să favorizeze mobilitatea studenţilor şi a profesorilor, inclusiv prin încurajarea recunoaşterii universitare a diplomelor şi a perioadelor de studiu;(c) să promoveze cooperarea dintre instituţiile de învăţământ;(d) să dezvolte schimbul de informaţii şi de experienta privind problemele comune sistemelor educaţionale din statele membre;(e) să favorizeze schimburile de tineri şi de formatori socio-educativi şi sa sprijine participarea tinerilor la viaţa democratică a Europei;(f) să încurajeze dezvoltarea educaţiei la distanță;(g) să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate şi de deschidere în competitiile sportive şi a cooperării între organizaţiile cu responsabilităţi în domeniul sportului, precum şi prin protejarea integrităţii fizice şi morale a sportivilor, îndeosebi a tinerilor sportivi.(2) Uniunea şi statele membre favorizează cooperarea cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale care au competente în domeniul educaţiei şi sportului şi, în special, cu Consiliul Europei.(3) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menţionate de prezentul articol:(a) prin legi sau legi-cadru europene stabilesc măsuri de încurajare, cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social;(b) Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei.Articolul III-283(1) Uniunea pune în aplicare o politica de formare profesională care sprijină şi completează acţiunile statelor membre, respectând pe deplin responsabilitatea statelor membre faţă de conţinutul şi organizarea formării profesionale.Acţiunea Uniunii urmăreşte:(a) să faciliteze adaptarea la transformările industriale, în special prin formarea şi reconversia profesională;(b) să îmbunătățească formarea profesională iniţială şi formarea continuă, pentru a facilita inserția şi reinserția profesională pe piaţa muncii;(c) să faciliteze accesul la formarea profesională şi să favorizeze mobilitatea formatorilor şi a persoanelor care urmează un program de formare şi, în special, a tinerilor;(d) să stimuleze cooperarea în domeniul formării dintre instituţiile de învăţământ sau de formare profesională şi întreprinderi;(e) să dezvolte schimbul de informaţii şi de experiența privind problemele comune sistemelor de formare din statele membre.(2) Uniunea şi statele membre favorizează cooperarea cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale care au competente în domeniul formării profesionale.(3) Pentru a contribui la realizarea obiectivelor menţionate de prezentul articol:(a) prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare, cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre. Acestea se adoptă după consultarea Comitetului Regiunilor şi a Comitetului Economic şi Social;(b) Consiliul adoptă recomandări, la propunerea Comisiei.Secţiunea 6 PROTECŢIA CIVILĂArticolul III-284(1) Uniunea încurajează cooperarea între statele membre pentru a spori eficacitatea sistemelor de prevenire şi de protecţie împotriva catastrofelor naturale sau provocate de om.Acţiunea Uniunii urmăreşte:(a) să susţină şi să completeze acţiunea statelor membre la nivel naţional, regional şi local care au drept scop prevenirea riscurilor, pregătirea personalului din protecţia civilă din statele membre şi intervenţia în caz de catastrofe naturale sau provocate de om, în cadrul Uniunii;(b) să promoveze o cooperare efectivă rapida şi eficienta, în cadrul Uniunii, între serviciile naţionale de protecţie civilă;(c) să promoveze consecventa acţiunilor întreprinse la nivel internaţional în materie de protecţie civilă.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru a facilita realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul 1, cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.Secţiunea 7 COOPERAREA ADMINISTRATIVĂArticolul III-285(1) Aplicarea efectivă a dreptului Uniunii de statele membre, esenţială pentru buna funcţionare a Uniunii, este considerată o problemă de interes comun.(2) Uniunea poate susţine eforturile statelor membre pentru îmbunătăţirea capacităţii lor administrative de aplicare a dreptului Uniunii. Aceasta acţiune poate include facilitarea schimbului de informaţii şi de funcţionari publici, precum şi susţinerea programelor de formare profesională.Nici un stat membru nu este obligat sa recurgă la acest sprijin. Prin legi europene se stabilesc măsurile necesare realizării acestui scop, cu excepţia oricărei armonizari a actelor cu putere de lege şi a normelor administrative ale statelor membre.(3) Prezentul articol nu aduce atingere obligaţiei statelor membre de a aplica dreptul comunitar, nici prerogativelor şi atribuţiilor Comisiei. De asemenea, acesta nu aduce atingere celorlalte dispoziţii ale Constituţiei care prevăd cooperarea administrativă între statele membre, precum şi între acestea şi Uniune.Titlul IV ASOCIEREA ŢĂRILOR ŞI TERITORIILOR DE PESTE MARIArticolul III-286(1) Ţările şi teritoriile neeuropene care întreţin relaţii speciale cu Danemarca, Franţa, Ţările de Jos şi Regatul Unit sunt asociate Uniunii. Aceste tari şi teritorii, numite în continuare "tari şi teritorii", sunt enumerate în anexa II.Prezentul titlu se aplică Groenlandei, sub rezerva dispoziţiilor speciale din Protocolul privind regimul special aplicabil Groenlandei.(2) Scopul asocierii este promovarea dezvoltării economice şi sociale a ţărilor şi teritoriilor şi stabilirea de relaţii economice strânse între acestea şi Uniune.Asocierea trebuie să permită în primul rând promovarea intereselor şi a prosperitatii locuitorilor acestor tari şi teritorii, astfel încât sa conducă la dezvoltarea economică, socială şi culturală la care aspira.Articolul III-287Asocierea are următoarele obiective:(a) statele membre aplica schimburilor lor comerciale cu ţările şi teritoriile acelaşi regim pe care şi-1 acorda reciproc în temeiul Constituţiei;(b) fiecare ţară sau teritoriu aplică schimburilor sale comerciale cu statele membre şi cu celelalte țări şi teritorii acelaşi regim pe care îl aplica statului european cu care întreţine relaţii speciale;(c) statele membre contribuie la investiţiile necesare dezvoltării treptate a acestor țări şi teritorii;(d) în cazul investiţiilor finanţate de Uniune, participarea la licitaţii şi achiziţii este deschisă, în condiţii egale, tuturor persoanelor fizice şi juridice resortisante ale statelor membre şi ale ţărilor şi teritoriilor;(e) sub rezerva dispoziţiilor speciale adoptate în temeiul articolului III-291, în relaţiile dintre statele membre şi aceste tari şi teritorii, dreptul de stabilire al resortisantilor şi al societăţilor este reglementat în conformitate cu dispoziţiile titlului III capitolul I secţiunea 2 subsectiunea 2 privind libertatea de stabilire, şi cu respectarea procedurilor prevăzute de subsectiunea menţionată, precum şi într-un mod nediscriminatoriu.Articolul III-288(1) Importurile originare din tari şi teritorii beneficiază, la intrarea în statele membre, de interzicerea taxelor vamale între statele membre prevăzute de Constituţie.(2) La intrarea în fiecare ţara sau teritoriu, taxele vamale aplicate importurilor din statele membre şi din celelalte tari şi teritorii se interzic în conformitate cu dispoziţiile articolului III-151 alineatul (4).(3) Cu toate acestea, ţările şi teritoriile pot percepe taxe vamale care răspund necesităţilor dezvoltării şi industrializarii lor sau taxe vamale cu caracter fiscal care constituie venituri bugetare. Taxele vamale menţionate la primul paragraf nu pot fi mai mari decât cele aplicate importurilor de produse originare din statul membru cu care fiecare ţara sau teritoriu întreţine relaţii speciale.(4) Alineatul (2) nu se aplică ţărilor şi teritoriilor care, în temeiul unor obligaţii internaţionale speciale asumate, aplica deja un tarif vamal nediscriminatoriu.(5) Introducerea sau modificarea taxelor vamale aplicate mărfurilor importate în aceste tari şi teritorii nu trebuie să dea naştere, în drept sau în fapt, unei discriminări directe sau indirecte între importurile provenite din diferite state membre.Articolul III-289În cazul în care nivelul taxelor vamale aplicabile mărfurilor importate dintr-o ţara terta poate cauza, la intrarea într-o ţara sau într-un teritoriu, ţinând seama de aplicarea articolului III-288 alineatul (1), devierea schimburilor comerciale în detrimentul unuia dintre statele membre, acesta poate solicita Comisiei sa propună celorlalte state membre sa adopte măsurile necesare pentru remedierea acestei situaţii.Articolul III-290Sub rezerva dispoziţiilor care reglementează sănătatea publică, siguranţa publică şi ordinea publică, libera circulaţie a lucrătorilor din tari şi teritorii în statele membre şi a lucrătorilor din statele membre în tari şi teritorii este reglementată prin măsuri adoptate în conformitate cu articolul III-291.Articolul III-291Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta în unanimitate, pe baza realizarilor obţinute în cadrul asocierii dintre tari şi teritorii şi Uniune, legile, legile-cadru, regulamentele şi deciziile europene referitoare la normele şi procedura de asociere a ţărilor şi teritoriilor la Uniune. Aceste legi şi legi-cadru se adoptă după consultarea Parlamentului European.Titlul V ACŢIUNEA PE PLAN EXTERN A UNIUNIICapitolul I DISPOZIŢII GENERALEArticolul III-292(1) Acţiunea Uniunii pe scena internationala are la baza principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea şi extinderea sa şi pe care intenţionează să le promoveze în lumea întreaga: democraţia, statul de drept, universalitatea şi indivizibilitatea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectarea demnităţii umane, principiile egalităţii şi solidarităţii, precum şi respectarea principiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale dreptului internaţional.Uniunea depune toate eforturile pentru a dezvolta relaţii şi a construi parteneriate cu ţările terţe, cu organizaţiile internaţionale, regionale sau globale care impartasesc principiile prevăzute la primul paragraf. Aceasta promovează soluţii multilaterale pentru problemele comune, în special în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.(2) Uniunea defineste şi desfăşoară politici comune şi acţiuni şi acţionează pentru asigurarea unui nivel înalt de cooperare în toate domeniile relaţiilor internaţionale, în scopul:(a) apărarea valorilor, a intereselor fundamentale, a securităţii, a independentei şi integrităţii sale;(b) consolidării şi sprijinirii democraţiei, statului de drept, drepturilor omului şi principiilor dreptului internaţional;(c) menţinerii păcii, prevenirii conflictelor şi consolidării securităţii internaţionale, în conformitate cu scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi cu principiile Actului final de la Helsinki şi cu obiectivele Cartei de la Paris, inclusiv cele privind frontierele externe;(d) promovării dezvoltării durabile pe plan economic, social şi de mediu a ţărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica saracia;(e) încurajării integrării tuturor ţărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptata a restricțiilor în comerţul internaţional;(f) participării la elaborarea unor măsuri internaţionale pentru conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi gestionarea durabila a resurselor naturale mondiale, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile;(g) acordării de asistenţa populatiilor, ţărilor şi regiunilor care se confruntă cu dezastre naturale sau provocate de om şi(h) promovării unui sistem internaţional bazat pe o cooperare multilaterala mai puternica şi pe o buna guvernare globală.(3) Uniunea se obliga să respecte principiile şi sa urmărească obiectivele prevăzute la alineatele (1) şi (2) în elaborarea şi aplicarea acţiunii sale pe plan extern în diferitele domenii reglementate prin prezentul titlu, precum şi a aspectelor externe ale celorlalte politici ale sale.Uniunea se obliga să asigure coerenta între diferitele domenii ale acţiunii sale pe plan extern precum şi între acestea şi celelalte politici ale sale. Consiliul şi Comisia, sprijinite de ministrul afacerilor externe al Uniunii, sunt obligate să asigure coerenta şi cooperează în acest scop.Articolul III-293(1) Pe baza principiilor şi obiectivelor enumerate de articolul III-292, Consiliul European identifica interesele şi obiectivele strategice ale Uniunii.Deciziile europene ale Consiliului European privind interesele şi obiectivele strategice ale Uniunii se referă la politica externa şi de securitate comuna, precum şi la celelalte domenii ale acţiunii pe plan extern a Uniunii. Deciziile se pot referi la relaţiile Uniunii cu o ţara sau o regiune sau pot aborda o anumită tematica. Acestea definesc durata lor şi mijloacele care urmează a fi puse la dispoziţie de Uniune şi statele membre.Consiliul European hotărăşte în unanimitate, la recomandarea Consiliului, adoptată de acesta în conformitate cu normele prevăzute pentru fiecare domeniu în parte. Deciziile europene ale Consiliului European sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile prevăzute de Constituţie.(2) Ministrul afacerilor externe al Uniunii, în domeniul politicii externe şi de securitate comune, şi Comisia, pentru celelalte domenii ale acţiunii pe plan extern, pot prezenta Consiliului propuneri comune.Capitolul II POLITICA EXTERNA ŞI DE SECURITATE COMUNASecţiunea I DISPOZIŢII COMUNEArticolul III-294(1) În cadrul principiilor şi obiectivelor acţiunii sale pe plan extern, Uniunea defineste şi pune în aplicare o politica externa şi de securitate comuna care include toate domeniile politicii externe şi de securitate.(2) Statele membre sprijină activ şi fără rezerve politica externa şi de securitate comuna în spiritul loialitatii şi solidarităţii reciproce.Statele membre conlucreaza pentru consolidarea şi dezvoltarea solidarităţii politice reciproce. Acestea se abtin de la orice acţiune contrară intereselor Uniunii sau care poate dăuna eficientei sale ca forta de coeziune în relaţiile internaţionale. Consiliul şi ministrul afacerilor externe al Uniunii veghează la respectarea acestor principii.(3) Uniunea desfăşoară politica externa şi de securitate comuna:(a) prin definirea orientărilor generale;(b) prin adoptarea deciziilor europene care definesc:(i) acţiunile care trebuie îndeplinite de Uniune;(ii) poziţiile care trebuie luate de Uniune;(iii) normele de aplicare a deciziilor europene prevăzute la punctele (i) şi (îi);(c) prin întărirea cooperării sistematice între statele membre pentru desfăşurarea politicii acestora.Articolul III-295(1) Consiliul European defineste orientările generale ale politicii externe şi de securitate comune, inclusiv în ceea ce priveşte chestiunile având implicaţii în materie de apărare.În cazul în care evoluţia internationala o cere, preşedintele Consiliului European convoacă o reuniune extraordinară a Consiliului European pentru a defini liniile strategice ale politicii Uniunii în raport cu aceasta evoluţie.(2) Consiliul adopta deciziile europene necesare pentru definirea şi punerea în aplicare a politicii externe şi de securitate comune, pe baza orientarilor generale şi a liniilor strategice definite de Consiliul European.Articolul III-296(1) Ministrul afacerilor externe al Uniunii, care prezidează Consiliul Afacerilor Externe, contribuie prin propunerile sale la elaborarea politicii externe şi de securitate comune şi asigura punerea în aplicare a deciziilor europene de Consiliul European şi Consiliu.(2) Ministrul afacerilor externe reprezintă Uniunea pentru domeniile care ţin de politica externa şi de securitate comuna. Acesta desfăşoară, în numele Uniunii, dialogul politic cu terţii şi exprima poziţia Uniunii în cadrul organizaţiilor internaţionale şi al conferinţelor internaţionale.(3) Pentru îndeplinirea mandatului sau, ministrul afacerilor externe al Uniunii este sprijinit de un Serviciu european pentru acţiunea pe plan extern. Acest serviciu lucrează în colaborare cu serviciile diplomatice ale statelor membre şi este format din funcţionarii serviciilor competente ale Secretariatului General al Consiliului şi ale Comisiei, precum şi din personalul detaşat al serviciilor diplomatice naţionale. Organizarea şi funcţionarea Serviciului european pentru acţiunea pe plan extern se stabilesc prin decizie europeană a Consiliului. Consiliul hotărăşte la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, după consultarea Parlamentului European şi aprobarea Comisiei.Articolul III-297(1) În cazul în care o situaţie internationala necesita o acţiune efectivă din partea Uniunii, Consiliul adopta deciziile europene necesare. Aceste decizii stabilesc obiectivele, cadrul şi mijloacele care trebuie puse la dispoziţia Uniunii, precum şi condiţiile privind punerea în aplicare a acţiunii şi, în cazul în care este necesar, durata acesteia.În cazul în care are loc o schimbare de împrejurări care are un efect semnificativ asupra unei chestiuni care face obiectul unei astfel de decizii europene, Consiliul revizuieste principiile şi obiectivele acestei decizii şi adopta deciziile europene necesare.(2) Deciziile europene prevăzute la alineatul (1) angajează statele membre în luarile lor de poziţie şi în desfăşurarea acţiunii lor.(3) Orice luare de poziţie sau orice acţiune naţionala avută în vedere în aplicarea unei decizii europene prevăzute la alineatul (1) face obiectul unei informări efectuate de statul membru în cauza, într-un termen care să permită, dacă este cazul, o concertare prealabilă în cadrul Consiliului.Obligaţia informării prealabile nu se aplică măsurilor care constituie o simpla transpunere pe plan intern a deciziei respective.(4) În caz de necesitate imperioasa legată de evoluţia situaţiei şi în lipsa unei revizuiri a deciziei europene, prevăzute la alineatul (1), statele membre pot lua de urgenta măsurile care se impun, ţinând seama de obiectivele generale ale deciziei respective. Statul membru care ia astfel de măsuri informează imediat Consiliul.(5) În caz de dificultăţi majore în aplicarea unei decizii europene prevăzute de prezentul articol, un stat membru sesizează Consiliul, care deliberează şi cauta soluţiile corespunzătoare. Soluţiile nu pot fi formulate în contradictie cu obiectivele acţiunii şi nici nu pot dăuna eficientei acesteia.Articolul III-298Consiliul adopta decizii europene care definesc poziţia Uniunii asupra unei probleme speciale de natura geografică sau tematica. Statele membre asigura conformarea politicilor lor naţionale cu poziţiile Uniunii.Articolul III-299(1) Orice stat membru, ministrul afacerilor externe al Uniunii sau ministrul cu sprijinul Comisiei poate sesiza Consiliul cu privire la orice problema privind politica externa şi de securitate comuna şi îi poate prezenta iniţiative sau propuneri.(2) În cazurile în care se impune o decizie rapida, ministrul afacerilor externe al Uniunii convoacă, din oficiu sau la cererea unui stat membru, în termen de patruzeci şi opt de ore, sau, în caz de necesitate absolută, în termen mai scurt, o reuniune extraordinară a Consiliului.Articolul III-300(1) Deciziile europene prevăzute de prezentul capitol se adoptă de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.Orice membru al Consiliului care se abţine de la vot poate însoţi abţinerea sa de o declaraţie formala. În acest caz, el nu este obligat să aplice decizia europeană, dar accepta ca aceasta angajează Uniunea. În spirit de solidaritate reciprocă, statul membru în cauza se abţine de la orice acţiune care ar putea intră în conflict cu acţiunea Uniunii intemeiata pe aceasta decizie sau care ar putea împiedica desfăşurarea acesteia, iar celelalte state membre sunt obligate sa îi respecte poziţia, în cazul în care membrii Consiliului care îşi însoţesc acţiunea de o asemenea declaraţie reprezintă cel puţin o treime din statele membre, intrunind cel puţin o treime din populaţia Uniunii, decizia nu se adoptă.(2) Prin derogare de la alineatul (1), Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată:(a) în cazul în care adopta o decizie europeană care defineste o acţiune sau o poziţie a Uniunii, în temeiul unei decizii europene a Consiliului European privind interesele şi obiectivele strategice ale Uniunii, prevăzute la articolul III-293 alineatul (1);(b) în cazul în care adopta o decizie europeană privind o acţiune sau o poziţie a Uniunii, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii prezentată în urma unei cereri exprese pe care Consiliul European i-a adresat-o din proprie iniţiativă, sau din iniţiativa ministrului;(c) în cazul în care adoptă o decizie europeană care pune în aplicare o decizie europeană care defineste o acţiune sau o poziţie a Uniunii;(d) în cazul în care adoptă o decizie europeană privind numirea unui reprezentant special, în conformitate cu dispoziţiile articolului III-302.În cazul în care un membru al Consiliului declara ca, din motive vitale de politica naţionala pe care le prezintă, are intenţia să se opună adoptării unei decizii europene care trebuie adoptată cu majoritate calificată, nu se trece la vot. Ministrul afacerilor externe al Uniunii cauta, în strânsă consultare cu statul membru implicat, o soluţie acceptabilă pentru acesta. În absenta unui rezultat, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate solicita Consiliului European să se pronunţe cu privire la chestiunea în cauza, în vederea adoptării în unanimitate a unei decizii europene.(3) În conformitate cu articolul I-40 alineatul (7), Consiliul European poate adopta în unanimitate o decizie europeană care permite Consiliului sa hotărască cu majoritate calificată în alte cazuri decât cele prevăzute la alineatul (2) al prezentului articol.(4) Alineatele (2) şi (3) nu se aplică deciziilor care au implicaţii militare sau în domeniul apărării.Articolul III-301(1) În cazul în care Consiliul European sau Consiliul a definit o abordare comuna a Uniunii în înţelesul articolului I-40 alineatul (5), ministrul afacerilor externe al Uniunii şi miniştrii afacerilor externe ai statelor membre îşi coordonează activităţile în cadrul Consiliului.(2) Misiunile diplomatice ale statelor membre şi delegatiile Uniunii în ţările terţe şi în cadrul organizaţiilor internaţionale cooperează între ele şi contribuie la formularea şi la punerea în aplicare a abordarii comune prevăzute la alineatul (1).Articolul III-302Consiliul poate numi, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, un reprezentant special căruia îi încredinţează un mandat în legătură cu chestiuni politice speciale. Reprezentantul special îşi exercită mandatul sub autoritatea ministrului.Articolul III-303Uniunea poate încheia acorduri cu unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale în domeniile care fac obiectul prezentului capitol.Articolul III-304(1) Ministrul afacerilor externe al Uniunii consulta şi informează Parlamentul European, în conformitate cu dispoziţiile articolului I-40 alineatul (8) şi ale articolului I-41 alineatul (8). Acesta se asigura ca punctele de vedere ale Parlamentului European se iau în considerare în mod corespunzător. Reprezentanţii speciali pot participa la informarea Parlamentului European.(2) Parlamentul European poate adresa întrebări sau poate formula recomandări Consiliului şi ministrului afacerilor externe al Uniunii. De doua ori pe an, Parlamentul European organizează o dezbatere privind progresele realizate pentru punerea în aplicare a politicii externe şi de securitate comune, inclusiv a politicii de securitate şi de apărare comune.Articolul III-305(1) Statele membre îşi coordonează acţiunea în cadrul organizaţiilor internaţionale şi al conferinţelor internaţionale. Statele membre apara în acest cadru poziţiile Uniunii. Ministrul afacerilor externe al Uniunii asigura organizarea acestei coordonari.În cadrul organizaţiilor internaţionale şi pe durata conferinţelor internaţionale la care nu participa toate statele membre, statele care participa apara poziţiile Uniunii.(2) În conformitate cu dispoziţiile articolului I-16 alineatul (2), statele membre reprezentate în organizaţiile internaţionale sau în conferinţele internaţionale la care nu participa toate statele membre le informează pe acestea din urma, precum şi pe ministrul afacerilor externe, despre orice problema de interes comun.Statele membre care sunt de asemenea membre ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite se pun de acord şi le informează pe deplin pe celelalte state membre şi pe ministrul afacerilor externe al Uniunii. În exercitarea funcţiilor lor, statele membre care sunt membre ale Consiliului de Securitate apara poziţiile şi interesele Uniunii, fără a aduce atingere raspunderilor care le revin în temeiul dispoziţiilor Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite.În cazul în care Uniunea a definit o poziţie privind o tema aflată pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, statele membre care fac parte din acesta solicita ca ministrul afacerilor externe al Uniunii să fie invitat pentru a prezenta poziţia Uniunii.Articolul III-306Misiunile diplomatice şi consulare ale statelor membre şi delegatiile Uniunii în ţările terţe şi în cadrul conferinţelor internaţionale, precum şi reprezentanţii acestora pe lângă organizaţiile internaţionale cooperează pentru a asigura respectarea şi punerea în aplicare a deciziilor europene care definesc poziţiile şi acţiunile Uniunii adoptate de Consiliu în temeiul prezentului capitol. Acestea aprofundeaza cooperarea prin schimbul de informaţii şi prin efectuarea de evaluări comune. Acestea contribuie la punerea în aplicare a dreptului la protecţie al cetăţenilor europeni pe teritoriul ţărilor terţe, prevăzut la articolul I-10 alineatul (2) litera (c), precum şi la măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a articolului III-127.Articolul III-307(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului III-344, un Comitet Politic şi de Securitate urmăreşte situaţia internationala în domeniile referitoare la politica externa şi de securitate comuna şi contribuie la definirea politicilor prin emiterea de avize adresate Consiliului, la cererea acestuia, a ministrului afacerilor externe al Uniunii sau din proprie iniţiativă. Comitetul supraveghează, de asemenea, punerea în aplicare a politicilor convenite, fără a aduce atingere atribuţiilor ministrului afacerilor externe al Uniunii.(2) În cadrul prezentului capitol, Comitetul Politic şi de Securitate exercita, sub responsabilitatea Consiliului şi a ministrului afacerilor externe al Uniunii, controlul politic şi conducerea strategica a operaţiunilor de gestionare a crizelor, prevăzute la articolul III-309.Consiliul poate autoriza Comitetul sa ia măsurile corespunzătoare cu privire la controlul politic şi la conducerea strategica a operaţiunii, în cadrul unei operaţiuni de gestionare a crizei şi pe durata acesteia, asa cum au fost stabilite de Consiliu.Articolul III-308Punerea în aplicare a politicii externe şi de securitate comune nu aduce atingere aplicării procedurilor şi domeniului de aplicare corespunzător al atribuţiilor instituţiilor prevăzute de Constituţie în vederea exercitării competentelor Uniunii prevăzute la articolele I-13 - I-15 şi la articolul I-17.De asemenea, punerea în aplicare a politicilor prevăzute de dispoziţiile respective nu aduce atingere aplicării procedurilor şi domeniului de aplicare corespunzător al atribuţiilor instituţiilor prevăzute de Constituţie în vederea exercitării competentelor Uniunii în temeiul prezentului capitol.Secţiunea 2 POLITICA DE SECURITATE ŞI DE APĂRARE COMUNAArticolul III-309(1) Misiunile prevăzute la articolul I-41 alineatul (1), în cadrul cărora Uniunea poate recurge la mijloace civile şi militare, includ acţiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitare şi de salvare, misiunile de consiliere şi de asistenţa în probleme militare, misiunile de prevenire a conflictelor şi de menţinere a păcii, misiunile forţelor de lupta pentru gestionarea crizelor, inclusiv misiunile de restabilire a păcii şi operaţiunile de stabilizare la încheierea conflictelor. Toate aceste misiuni pot contribui la lupta împotriva terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat ţărilor terţe în combaterea terorismului pe teritoriul acestora.(2) Consiliul adopta decizii europene privind misiunile prevăzute la alineatul (1), definind obiectivele şi întinderea acestora, precum şi condiţiile generale de punere în aplicare. Ministrul afacerilor externe al Uniunii, sub autoritatea Consiliului şi în contact strâns şi permanent cu Comitetul Politic şi de Securitate, supraveghează coordonarea aspectelor civile şi militare ale acestor misiuni.Articolul III-310(1) În cadrul deciziilor europene adoptate în conformitate cu dispoziţiile articolului III-309, Consiliul poate incredinta punerea în aplicare a unei misiuni unui grup de state membre care doresc să se angajeze în aceasta misiune şi care dispun de capacitatile necesare. Aceste state membre, împreună cu ministrul afacerilor externe al Uniunii, convin asupra administrării misiunii.(2) Statele membre care participa la desfăşurarea misiunii informează periodic Consiliul despre stadiul misiunii, din proprie iniţiativă sau la cererea altui stat membru. Statele membre participante sesizează imediat Consiliul în cazul în care realizarea misiunii are consecinţe majore sau necesita o modificare a obiectivului, a întinderii şi condiţiilor misiunii stabilite prin deciziile europene prevăzute la alineatul (1). În acest caz, Consiliul adopta deciziile europene necesare.Articolul III-311(1) Agenţia din domeniul dezvoltării capacităţilor de apărare, cercetării, achiziţiilor şi armamentului (Agenţia Europeană pentru Apărare), înfiinţată în temeiul dispoziţiilor articolului I-41 alineatul (3) şi aflată sub autoritatea Consiliului, are ca misiune:(a) să contribuie la identificarea obiectivelor privind capacitatile militare ale statelor membre şi sa evalueze respectarea angajamentelor privind capacitatile asumate de statele membre;(b) să promoveze armonizarea necesităţilor operationale şi adoptarea de metode de achiziţie performanţe şi compatibile;(c) să propună proiecte multilaterale în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de capacităţi militare şi să asigure coordonarea programelor desfăşurate de statele membre şi administrarea programelor de cooperare specifică;(d) să susţină cercetarea în materie de tehnologie a apărării, sa coordoneze şi sa planifice activităţile de cercetare comune şi studierea soluţiilor tehnice care răspund necesităţilor operationale viitoare;(e) să contribuie la identificarea, şi, după caz, la punerea în aplicare a oricărei măsuri utile pentru întărirea bazei industriale şi tehnologice a sectorului de apărare şi la îmbunătăţirea eficienței cheltuielilor militare.(2) Agenţia Europeană pentru Apărare este deschisă tuturor statelor membre care doresc sa participe. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, adopta o decizie europeană care defineste statutul, sediul şi regulamentul de procedura ale Agenţiei. Aceasta decizie tine seama de gradul de participare efectivă la activităţile Agenţiei. În cadrul Agenţiei se constituie grupuri speciale care reunesc statele membre ce desfăşoară proiecte comune. Agenţia îşi îndeplineşte misiunile în colaborare cu Comisia, după caz.Articolul III-312(1) Statele membre care doresc sa participe la cooperarea structurată permanenta prevăzută la articolul I-41 alineatul (6) şi care îndeplinesc criteriile şi îşi asuma angajamentele în materie de capacităţi militare prevăzute de Protocolul privind cooperarea structurată permanenta îşi notifica intenţia Consiliului şi ministrului afacerilor externe al Uniunii.(2) Într-un termen de trei luni de la notificarea prevăzută la alineatul (1), Consiliul adopta o decizie europeană prin care stabileşte cooperarea structurată permanenta şi adopta lista statelor membre participante. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, după consultarea ministrului afacerilor externe al Uniunii.(3) Orice stat membru care, într-un stadiu ulterior, doreşte sa participe la cooperarea structurată permanenta, îşi notifica intenţia Consiliului şi ministrului afacerilor externe al Uniunii.Consiliul adopta o decizie europeană care confirma participarea statului membru în cauza care respecta criteriile şi îşi asuma angajamentele prevăzute la articolele (1) şi (2) ale Protocolului privind cooperarea structurată permanenta. Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, după consultarea ministrului afacerilor externe al Uniunii. Participa la vot numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante.Majoritatea calificată este definită ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante care reunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puţin numărul minim al membrilor Consiliului, reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se ca fiind întrunită majoritatea calificată.(4) În cazul în care un stat membru participant nu mai îndeplineşte criteriile sau nu îşi mai poate asuma angajamentele prevăzute la articolele (1) şi (2) din Protocolul privind cooperarea structurată permanenta, Consiliul poate adopta o decizie europeană prin care suspenda participarea respectivului stat.Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată. Participa la vot numai membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante, cu excepţia statului membru în cauza.Majoritatea calificată este definită ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului, reprezentând statele membre participante care reunesc cel puţin 65% din populaţia acestor state.Minoritatea de blocare trebuie să cuprindă cel puţin numărul minim al membrilor Consiliului, reprezentând mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar considerându-se ca fiind întrunită majoritatea calificată.(5) Dacă un stat membru participant doreşte sa iasa din cooperarea structurată permanenta, acesta notifica decizia sa Consiliului, care ia act de faptul ca participarea statului în cauza ia sfârşit.(6) Deciziile europene şi recomandările Consiliului luate în cadrul cooperării structurate permanente, altele decât cele prevăzute la alineatele 2-5, se adoptă cu unanimitate. În înţelesul prezentului alineat, unanimitatea este constituită doar din voturile reprezentanţilor statelor membre participante.Secţiunea 3 DISPOZIŢII FINANCIAREArticolul III-313(1) Cheltuielile administrative pe care instituţiile le efectuează pentru aplicarea prezentului capitol se afla în sarcina bugetului Uniunii.(2) Cheltuielile operaţiunilor determinate de aplicarea prezentului capitol se afla, de asemenea, în sarcina bugetului Uniunii, cu excepţia cheltuielilor aferente operaţiunilor cu implicaţii militare sau din domeniul apărării şi a cazurilor în care Consiliul decide altfel.În cazul în care o cheltuiala nu este în sarcina bugetului Uniunii, aceasta este în sarcina statelor membre în funcţie de nivelul produsului intern brut, cu excepţia cazului în care Consiliul hotărăşte altfel. În ceea ce priveşte cheltuielile corespunzătoare operaţiunilor cu implicaţii militare sau în domeniul apărării, statele membre ai căror reprezentanţi în Consiliu au Scut o declaraţie formala în temeiul dispoziţiilor articolului III-300 alineatul (1) al doilea paragraf nu sunt obligate să contribuie la finanţarea acestora.(3) Consiliul adopta o decizie europeană care stabileşte procedurile speciale privind garantarea accesului rapid la credite din bugetul Uniunii destinate finanţării de urgenta a iniţiativelor în cadrul politicii externe şi de securitate comune, în special la activităţile de pregătire a misiunilor prevăzute la articolul I-41 alineatul (1) şi la articolul III-309. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Activităţile de pregătire a misiunilor prevăzute la articolul I-41 alineatul (1) şi la articolul III-309, care nu se afla în sarcina bugetului Uniunii, sunt finanţate printr-un fond de lansare, constituit din contribuţiile statelor membre.Consiliul adopta cu majoritate calificată, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, deciziile europene care stabilesc:(a) procedura de constituire şi de finanţare a fondului de lansare şi în special sumele alocate fondului;(b) procedura de administrare a fondului de lansare;(c) procedura de control financiar.În cazul în care, în conformitate cu articolul I-41 alineatul (1) şi cu articolul III-309, misiunea preconizata nu poate fi pusă în sarcina bugetului Uniunii, Consiliul îl autorizeaza pe ministrul afacerilor externe al Uniunii sa utilizeze acest fond. Ministrul afacerilor externe al Uniunii raportează Consiliului cu privire la îndeplinirea acestui mandat.Capitolul III POLITICA COMERCIALĂ COMUNAArticolul III-314Prin stabilirea unei uniuni vamale, în conformitate cu articolul III-151, Uniunea contribuie, în interesul comun, la dezvoltarea armonioasă a comerţului mondial, la eliminarea treptata a restrictiilor în calea schimburilor comerciale internaţionale şi a investiţiilor externe directe şi la reducerea barierelor vamale şi de alta natură.Articolul III-315(1) Politica comercială comuna se întemeiază pe principii unitare, în special în ceea ce priveşte modificările tarifare, încheierea de acorduri tarifare şi comerciale privind schimburile de mărfuri şi servicii şi aspectele comerciale ale proprietăţii intelectuale, investiţiile străine directe, uniformizarea măsurilor de liberalizare, politica exporturilor, precum şi măsurile de protecţie comercială, printre care şi cele care trebuie adoptate în caz de dumping şi de subvenţii. Politica comercială comuna se desfăşoară în cadrul principiilor şi obiectivelor acţiunii pe plan extern a Uniunii.(2) Măsurile care definesc cadrul în care este pusă în aplicare politica comercială comuna se stabilesc prin legi europene.(3) În cazul în care trebuie negociate şi încheiate acorduri cu una sau mai multe tari terţe ori organizaţii internaţionale, se aplică articolul III-325, sub rezerva dispoziţiilor speciale ale prezentului articol.Comisia prezintă recomandări Consiliului, care o autorizeaza sa deschidă negocierile necesare. Consiliul şi Comisia au obligaţia de a asigura compatibilitatea acordurilor negociate cu politicile şi normele interne ale Uniunii.Aceste negocieri sunt purtate de Comisie, în consultare cu un Comitet Special desemnat de Consiliu pentru a o sprijini în aceasta misiune şi cu respectarea directivelor pe care i le poate adresa Consiliul. Comisia raportează periodic Comitetului Special şi Parlamentului European cu privire la stadiul negocierilor.(4) Pentru negocierea şi încheierea acordurilor prevăzute la alineatul (3), Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.Pentru negocierea şi încheierea unui acord în domeniile comerţului cu servicii şi aspectelor comerciale ale proprietăţii intelectuale, precum şi în cel al investiţiilor străine directe, Consiliul hotărăşte în unanimitate în cazul în care acest acord cuprinde dispoziţii pentru care este necesară unanimitatea pentru adoptarea de norme interne.Consiliul hotărăşte, de asemenea în unanimitate, negocierea şi încheierea de acorduri:(a) în domeniul comerţului cu servicii culturale şi audio-vizuale, în cazul în care aceste acorduri risca sa aducă atingere diversitatii culturale şi lingvistice a Uniunii;(b) în domeniul comerţului cu servicii sociale, de educaţie şi de sănătate, în situaţia în care aceste acorduri risca sa perturbe în mod grav organizarea acestor servicii la nivel naţional şi sa aducă atingere răspunderii statelor membre pentru furnizarea acestor servicii.(5) Negocierea şi încheierea acordurilor internaţionale în domeniul transporturilor se supun dispoziţiilor titlului III capitolul III secţiunea 7 şi ale articolului III-325.(6) Exercitarea competentelor atribuite prin prezentul articol în domeniul politicii comerciale comune nu aduce atingere delimitării competentelor între Uniune şi statele membre şi nu implica armonizarea dispoziţiilor actelor cu putere de lege şi ale normelor administrative ale statelor membre în măsura în care Constituţia exclude o astfel de armonizare.Capitolul IV COOPERAREA CU ŢĂRILE TERŢE ŞI AJUTORUL UMANITARSecţiunea 1 COOPERAREA PENTRU DEZVOLTAREArticolul III-316(1) Politica Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare se desfăşoară cu respectarea principiilor şi obiectivelor acţiunii pe plan extern a Uniunii. Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii şi politicile statelor membre se completează şi se sprijină reciproc.Obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu este reducerea şi, în cele din urma, eradicarea saraciei. Uniunea tine seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare în momentul punerii în aplicare a politicilor care pot afecta ţările în curs de dezvoltare.(2) Uniunea şi statele membre respecta angajamentele şi ţin seama de obiectivele pe care le-au acceptat în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al altor organizaţii internaţionale competente.Articolul III-317(1) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a politicii de cooperare pentru dezvoltare, care pot consta în programe multianuale de cooperare cu tari în curs de dezvoltare sau în programe având o abordare tematica.(2) Uniunea poate încheia cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente orice acord util în realizarea obiectivelor menţionate la articolele III-292 şi III-316.Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaţionale şi de a încheia acorduri internaţionale.(3) Banca Europeană de Investiţii contribuie, în conformitate cu condiţiile prevăzute de statutul sau, la punerea în aplicare a măsurilor menţionate la alineatul (1).Articolul III-318(1) Pentru a favoriza complementaritatea şi eficienta acţiunilor lor, Uniunea şi statele membre îşi coordonează politicile în domeniul cooperării pentru dezvoltare şi se pun de acord cu privire la programelor de asistenţa, inclusiv în cadrul organizaţiilor internaţionale şi al conferinţelor internaţionale. Acestea pot întreprinde acţiuni comune. Statele membre contribuie, în cazul în care este necesar, la punerea în aplicare a programelor de asistenţa ale Uniunii.(2) Comisia poate adopta orice iniţiativa utila pentru promovarea coordonării menţionate la alineatul (1).(3) În cadrul competentelor proprii, Uniunea şi statele membre cooperează cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente.Secţiunea 2 COOPERAREA ECONOMICĂ, FINANCIARĂ ŞI TEHNICA CU ŢĂRILE TERŢEArticolul III-319(1) Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale Constituţiei, în special articolelor III-316 - III-318, Uniunea desfăşoară acţiuni de cooperare economică, financiară şi tehnica, inclusiv în domeniul financiar, cu tari terţe, altele decât ţările în curs de dezvoltare. Aceste acţiuni sunt în concordanta cu politica de dezvoltare a Uniunii şi se desfăşoară cu respectarea principiilor şi obiectivelor acţiunii sale externe. Acţiunile Uniunii şi ale statelor membre se completează şi se sprijină reciproc.(2) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare pentru punerea în aplicare a alineatului (1).(3) În cadrul competentelor proprii, Uniunea şi statele membre cooperează cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente. Condiţiile cooperării Uniunii pot face obiectul unor acorduri între aceasta şi tertele părţi în cauza.Primul paragraf nu aduc atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaţionale şi de a încheia acorduri internaţionale.Articolul III-320În cazul în care situaţia dintr-o ţara terta solicita o asistenţa financiară urgenta din partea Uniunii, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta deciziile europene necesare.Secţiunea 3 AJUTORUL UMANITARArticolul III-321(1) Acţiunile Uniunii în domeniul ajutorului umanitar se desfăşoară în cadrul principiilor şi al obiectivelor acţiunii pe plan extern a Uniunii. Aceste acţiuni vizează, în mod punctual, sa acorde asistenţa şi ajutor populaţiei din ţările terţe, victime ale unor catastrofe naturale sau provocate de om, pentru a face faţa nevoilor umanitare care apar în aceste situaţii diferite. Acţiunile Uniunii şi ale statelor membre se completează şi se sprijină reciproc.(2) Acţiunile de ajutor umanitar se desfăşoară în conformitate cu principiile dreptului internaţional şi principiilor imparţialităţii, neutralitatii şi nediscriminarii.(3) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile de definire a cadrului în care sunt puse în aplicare acţiunile de ajutor umanitar ale Uniunii.(4) Uniunea poate încheia cu ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale competente orice acord util pentru realizarea obiectivelor prevăzute la alineatul (1) şi la articolul III-292.Primul paragraf nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia în cadrul organismelor internaţionale şi de a încheia acorduri.(5) Pentru a stabili un cadru al contribuţiilor comune ale tinerilor europeni la acţiunile de ajutor umanitar ale Uniunii, se constituie un Corp voluntar european de ajutor umanitar. Statutul şi funcţionarea acestuia se stabilesc prin legi europene.(6) Comisia poate adopta orice iniţiativa utila pentru promovarea coordonării acţiunilor Uniunii cu cele ale statelor membre, în scopul consolidării eficientei şi complementaritatii măsurilor de ajutor umanitar luate de Uniune şi de statele membre.(7) Uniunea asigura ca acţiunile sale umanitare să fie coordonate şi în conformitate cu cele ale organizaţiilor şi organismelor internaţionale, îndeosebi cele care fac parte din sistemul Organizaţiei Naţiunilor Unite.Capitolul V MĂSURILE RESTRICTIVEArticolul III-322(1) În cazul în care o decizie europeană, adoptată în conformitate cu dispoziţiile capitolului II, prevede întreruperea sau reducerea, în tot sau în parte, a relaţiilor economice şi financiare cu una sau mai multe tari terţe, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea comuna a ministrului afacerilor externe al Uniunii şi a Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene necesare. Consiliul informează Parlamentul European cu privire la aceasta.(2) În cazul în care o decizie europeană, adoptată în conformitate cu dispoziţiile capitolului II, dispune astfel, Consiliul poate adopta, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (1), măsuri restrictive împotriva persoanelor fizice sau juridice, grupurilor sau entitatilor fără caracter statal.(3) Actele prevăzute de prezentul articol cuprind dispoziţiile necesare în materie de garanţii juridice.Capitolul VI ACORDURILE INTERNAŢIONALEArticolul III-323(1) Uniunea poate încheia acorduri cu una sau mai multe tari terţe sau organizaţii internaţionale în cazul în care se prevede astfel în Constituţie sau în cazul în care încheierea unui acord este necesară pentru realizarea, în cadrul politicilor Uniunii, a unuia din obiectivele stabilite prin Constituţie, este prevăzută printr-un act juridic obligatoriu al Uniunii, sau poate influenţa normele comune ori poate modifica domeniul de aplicare a acestora.(2) Acordurile încheiate de Uniune sunt obligatorii pentru instituţiile Uniunii şi pentru statele membre.Articolul III-324Uniunea poate încheia acorduri de asociere cu unul sau mai multe tari terţe ori cu organizaţii internaţionale pentru a crea o asociere caracterizată de drepturi şi obligaţii reciproce, de acţiuni comune şi proceduri speciale.Articolul III-325(1) Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale articolului III-315, acordurile dintre Uniune şi ţările terţe sau organizaţiile internaţionale sunt negociate şi încheiate în conformitate cu procedura de mai jos.(2) Consiliul autorizeaza începerea negocierilor, adopta directivele de negociere, autorizeaza semnarea şi încheie acordurile.(3) Comisia, sau ministrul afacerilor externe al Uniunii în cazul în care acordul în cauza priveşte exclusiv sau în principal politica externa şi de securitate comuna, prezintă recomandări Consiliului care adopta o decizie europeană de autorizare a începerii negocierilor şi desemnează, în funcţie de domeniul acordului în cauza, negociatorul sau şeful echipei de negociatori a Uniunii.(4) Consiliul poate adresa directive negociatorului şi poate desemna un comitet special, negocierile trebuind să fie efectuate în consultare cu acest comitet.(5) Consiliul, la propunerea negociatorului, adopta o decizie europeană care autorizeaza semnarea acordului şi, dacă este cazul, aplicarea sa provizorie înainte de intrarea în vigoare.(6) Consiliul, la propunerea negociatorului, adopta o decizie europeană privind încheierea acordului.Cu excepţia cazului în care acordul se referă exclusiv la politica externa şi de securitate comuna, Consiliul adopta decizia europeană privind încheierea acordului:(a) după aprobarea Parlamentului European în următoarele cazuri:i) acordurile de asociere;ii) aderarea Uniunii la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;iii) acordurile de creare a unui cadru instituţional specific prin organizarea procedurilor de cooperare;iv) acordurile care au implicaţii bugetare importante pentru Uniune;v) acordurile în domeniile în care se aplică procedura legislativă ordinară sau procedura legislativă specială în cazul în care aprobarea Parlamentului European este necesară.În caz de urgenta, Parlamentul European şi Consiliul pot conveni un termen pentru aprobare.(b) după consultarea Parlamentului European, în celelalte cazuri. Parlamentul emite avizul într-un termen pe care Consiliul îl poate stabili în funcţie de urgenta problemei. În absenta unui aviz emis în acest termen, Consiliul poate hotărî.Prin derogare de la dispoziţiile alineatelor (5), (6) şi (9), în momentul încheierii unui acord, Consiliul poate imputernici negociatorul sa aprobe, în numele Uniunii, modificările acordului, în cazul în care acesta prevede că aceste modificări trebuie adoptate conform unei proceduri simplificate sau de către un organism constituit prin respectivul acord. Consiliul poate însoţi aceasta împuternicire de condiţii speciale.(8) Pe parcursul întregii proceduri, Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată.Cu toate acestea, Consiliul hotărăşte în unanimitate în cazul în care acordul se referă la un domeniu pentru care este necesară unanimitatea în vederea adoptării unui act al Uniunii, precum şi în cazurile acordurilor de asociere şi acordurilor prevăzute la articolul III-319 cu statele candidate la aderare.(9) Consiliul, la propunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, adopta o decizie europeană pentru suspendarea aplicării unui acord şi pentru stabilirea poziţiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism constituit printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte având efecte juridice, cu excepţia actelor care modifica sau completează cadrul instituţional al acordului.(10) Parlamentul European este informat de îndată şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii.(11) Un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot solicita avizul Curţii de Justiţie cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziţiile Constituţiei. În cazul unui aviz negativ al Curţii de Justiţie, acordul respectiv poate intră în vigoare numai după modificarea acestuia sau revizuirea Constituţiei.Articolul III-326(1) Prin derogare de la articolul III-325, Consiliul, la recomandarea Băncii Centrale Europene sau a Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene, în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preţurilor, poate încheia acorduri formale privind sistemul ratelor de schimb pentru euro în raport cu monedele statelor terţe. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (3).Consiliul, la recomandarea Băncii Centrale Europe sau a Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene, în vederea ajungerii la un consens compatibil cu obiectivul stabilitatii preţurilor, poate adopta, modifica sau renunţa la cursurile centrale ale monedei euro în sistemul ratelor de schimb. Preşedintele Consiliului informează Parlamentul European cu privire la adoptarea, modificarea sau renunţarea la cursurile centrale ale euro.(2) În lipsa unui sistem al ratelor de schimb în raport cu una sau mai multe monede ale statelor terţe, în înţelesul alineatului (1), Consiliul, hotărând la recomandarea Băncii Centrale Europene sau la recomandarea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene, poate formula orientările generale ale politicii de schimb în raport cu aceste monede. Aceste orientări generale nu aduc atingere obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale, şi anume menţinerea stabilitatii preţurilor.(3) Prin derogare de la articolul III-325, în cazul în care acordurile asupra unor chestiuni referitoare la regimul monetar sau de schimb trebuie să facă obiectul negocierilor între Uniune şi unul sau mai multe state terţe sau organizaţii internaţionale, Consiliul, hotărând la recomandarea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene, decide asupra aranjamentelor de negociere şi încheiere a acestor acorduri. Aceste aranjamente trebuie să asigure exprimarea de către Uniune a unei poziţii unice. Comisia este asociata pe deplin în negocieri.(4) Fără a aduce atingere competentelor şi acordurilor Uniunii în domeniul uniunii economice şi monetare, statele membre pot negocia în cadrul organismelor internaţionale şi pot încheia acorduri.Capitolul VII RELAŢIILE UNIUNII CU ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE ŞI CU ŢĂRILE TERŢE ŞI DELEGATIILE UNIUNIIArticolul III-327(1) Uniunea stabileşte orice formă de cooperare utila cu organele Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu instituţiile sale specializate, cu Consiliul Europei, cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.Uniunea asigura, de asemenea, legăturile oportune cu alte organizaţii internaţionale.(2) Ministrul afacerilor externe al Uniunii şi Comisia primesc instrucţiuni în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului articol.Articolul III-328(1) Delegatiile Uniunii în ţările terţe şi pe lângă organizaţiile internaţionale asigura reprezentarea Uniunii.(2) Delegatiile Uniunii se afla sub autoritatea ministrului afacerilor externe al Uniunii. Delegatiile acţionează în strânsă cooperare cu misiunile diplomatice şi consulare ale statelor membre.Capitolul VIII APLICAREA CLAUZEI DE SOLIDARITATEArticolul III-329(1) În cazul în care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau este victima unei catastrofe naturale ori provocate de om, celelalte state membre îi oferă sprijin la cererea autorităţilor politice ale acestuia. În acest scop, statele membre se coordonează între ele în cadrul Consiliului.(2) Condiţiile de punere în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate prevăzută la articolul I-43 sunt definite prin decizie europeană adoptată de Consiliu, la propunerea comuna a Comisiei şi a ministrului afacerilor externe al Uniunii. În cazul în care aceasta decizie are implicaţii în domeniul apărării, Consiliul hotărăşte în conformitate cu dispoziţiile articolului III-300 alineatul (1).Parlamentul European este informat.În cadrul prezentului alineat şi fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului III-344, Consiliul este sprijinit de Comitetul Politic şi de Securitate, cu sprijinul structurilor dezvoltate în cadrul politicii de securitate şi de apărare comune, şi de Comitetul prevăzut la articolul III-261, care îi prezintă, dacă este cazul, avize comune.(3) Pentru a permite Uniunii şi statelor membre sa acţioneze în mod eficient, Consiliul European efectuează o evaluare periodică a amenintarilor cu care se confrunta Uniunea.Titlul VI FUNCŢIONAREA UNIUNIICapitolul I DISPOZIŢII INSTITUŢIONALESecţiunea 1 INSTITUŢIILESubsecțiunea A 1 Parlamentul EuropeanArticolul III-330(1) Prin lege sau lege-cadru europeană a Consiliului se stabilesc măsurile necesare pentru alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, în conformitate cu o procedură uniforma aplicată în toate statele membre sau cu principii comune tuturor statelor membre.Consiliul hotărăşte în unanimitate, la iniţiativa Parlamentului European, după aprobarea de către acesta, adoptată cu majoritatea membrilor săi. Legea sau legea-cadru intră în vigoare numai după aprobarea de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituţionale.(2) Prin lege europeană a Parlamentului European se stabilesc statutul şi condiţiile generale privind exercitarea funcţiilor membrilor săi. Parlamentul European hotărăşte, din proprie iniţiativă, după avizul Comisiei şi după aprobarea Consiliului. Consiliul hotărăşte în unanimitate asupra oricărei norme sau condiţii privind regimul fiscal al membrilor sau al foştilor membri.Articolul III-331Statutul partidelor politice la nivel european prevăzut la articolul I-46 alineatul (4), în special normele privind finanţarea lor se stabilesc prin legi europene.Articolul III-332Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, poate cere Comisiei să prezinte orice propunere corespunzătoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea în aplicare a Constituţiei. În cazul în care nu prezintă propuneri, Comisia comunică Parlamentului European motivele sale.Articolul III-333În îndeplinirea misiunilor sale, Parlamentul European poate constitui, la cererea unui sfert din membrii săi, o comisie temporară de ancheta pentru a examina, fără a aduce atingere atribuţiilor conferite prin Constituţie altor instituţii sau organe, pretinsa încălcare a normelor de drept sau administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii, cu excepţia cazului în care pretinsele fapte sunt examinate de o instanţa judecătorească şi atât timp cat procedura judiciară nu este încheiată.Comisia temporară de ancheta îşi încetează existenta prin depunerea raportului sau.Normele privind exercitarea dreptului de a ancheta se stabilesc prin lege europeană a Parlamentului European. Parlamentul European hotărăşte, din proprie iniţiativă, după aprobarea Consiliului şi a Comisiei.Articolul III-334În conformitate cu dispoziţiile articolului I-10 alineatul (2) litera (d), orice cetăţean al Uniunii, precum şi orice persoană fizica sau juridică având reşedinţa sau sediul social într-un stat membru are dreptul de a adresa Parlamentului European, cu titlu individual sau în asociere cu alte persoane, o petiţie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale Uniunii şi care îl priveşte în mod direct.Articolul III-335(1) Parlamentul European alege Ombudsmanul European. În conformitate cu dispoziţiile articolului I-10 alineatul (2) litera (d) şi articolului I-49, acesta este abilitat sa primească plângeri din partea oricărui cetăţean al Uniunii sau a oricărei persoane fizice sau juridice cu reşedinţa sau sediul social într-un stat membru, care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, cu excepţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în exercitarea funcţiilor sale jurisdicţionale.Potrivit misiunii sale, Ombudsmanul efectuează investigaţiile pe care le considera justificate, din proprie iniţiativă sau pe baza plangerilor care i-au fost adresate direct sau prin intermediul unui membru al Parlamentului European, cu excepţia cazului în care pretinsele fapte fac sau au Scut obiectul unei proceduri judiciare. În cazul în care Ombudsmanul constata un caz de administrare defectuoasă, acesta sesizează instituţia, organul, oficiul sau agenţia în cauza, care dispune de un termen de trei luni pentru a-i comunică punctul sau de vedere. Ombudsmanul transmite apoi un raport Parlamentului European şi instituţiei, organului, oficiului sau agenţiei în cauza. Persoana care a formulat plângerea este informată cu privire la rezultatul acestor investigaţii.În fiecare an, Ombudsmanul prezintă un raport Parlamentului European cu privire la rezultatele investigatiilor sale.(2) Ombudsmanul este ales, după fiecare alegere a Parlamentului European, pe durata legislaturii. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.Ombudsmanul poate fi destituit de Curtea de Justiţie, la plângerea Parlamentului European, în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitării funcţiilor sale sau a comis o faptă din culpa grava.(3) Ombudsmanul îşi exercită funcţiile în deplina independenta. În îndeplinirea îndatoririlor sale, acesta nu solicita şi nici nu accepta instrucţiuni din partea vreunei instituţii, organ, oficiu sau agenţii. Pe durata exercitării funcţiilor sale, Ombudsmanul nu poate exercita nici o alta activitate profesională, remunerată sau nu.(4) Statutul şi condiţiile generale de exercitare a funcţiilor Ombudsmanului se stabilesc prin lege europeană a Parlamentului European. Acesta hotărăşte din proprie iniţiativă, după avizul Comisiei şi aprobarea Consiliului.Articolul III-336Parlamentul European se întruneşte în sesiune anuală. Parlamentul se întruneşte de drept în a doua zi de marti a lunii martie.Parlamentul European se poate întruni în sesiune extraordinară, la cererea majorităţii membrilor săi, a Consiliului sau a Comisiei.Articolul III-337(1) Consiliul European şi Consiliul sunt audiati de Parlamentul European în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedura al Consiliului European şi al Consiliului.(2) Comisia poate asista la toate şedinţele Parlamentului European şi, la cerere, este audiată.Comisia răspunde oral sau în scris la întrebările pe care i le adresează Parlamentul European sau membrii acestuia.Parlamentul European dezbate, în şedinţa publică, raportul general anual care îi este prezentat de Comisie.Articolul III-338Cu excepţia cazului în care în Constituţia dispune altfel, Parlamentul European hotărăşte cu majoritatea voturilor exprimate. Cvorumul se stabileşte prin regulamentul de procedura.Articolul III-339Parlamentul European îşi adopta regulamentul de procedura cu majoritatea voturilor membrilor săi. Actele Parlamentului European se publică în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de regulamentul de procedura al acestuia.Articolul III-340Parlamentul European, sesizat printr-o moţiune de cenzura privind activitatea Comisiei, se poate pronunţa asupra acestei moţiuni numai după cel puţin trei zile de la depunerea acesteia şi numai prin vot deschis.În cazul în care moţiunea de cenzura se adoptă cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate şi de către majoritatea membrilor Parlamentului European, membrii Comisiei trebuie să demisioneze colectiv din funcţiile lor, iar ministrul afacerilor externe trebuie să demisioneze din funcţiile pe care le exercita în cadrul Comisiei. Aceştia rămân în funcţie şi continua sa rezolve problemele curente până la înlocuirea lor în conformitate cu articolele I-26 şi I-27. În acest caz, mandatul membrilor Comisiei numiţi pentru a-i înlocui expira la data la care ar fi trebuit sa expire mandatul membrilor Comisiei obligaţi sa demisioneze colectiv din funcţiile lor.Subsecțiunea A 2 Consiliul EuropeanArticolul III-341(1) În caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi mandat din partea unui singur alt membru.Abtinerile membrilor prezenţi sau reprezentaţi nu împiedica adoptarea hotărârilor Consiliului European pentru care este necesară unanimitatea.(2) Preşedintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat. Consiliul European hotărăşte cu majoritate simpla în privinta problemelor de procedura, precum şi pentru adoptarea regulamentului de procedura.(4) Consiliul European este sprijinit de Secretariatul General al Consiliului.Subsecțiunea A 3 Consiliul de MiniştriArticolul III-342Consiliul se întruneşte la convocarea preşedintelui sau, la iniţiativa acestuia, a unuia dintre membri săi ori a Comisiei.Articolul III-343(1) În caz de vot, fiecare membru al Consiliului European poate primi mandat din partea unui singur alt membru.(2) În cazul hotărârilor pentru care este necesară majoritate simpla, Consiliul hotărăşte cu majoritatea membrilor săi.(3) Abtinerile membrilor prezenţi sau reprezentaţi nu împiedica adoptarea hotărârilor Consiliului pentru care este necesară unanimitatea.Articolul III-344(1) Un Comitet constituit din reprezentanţii permanenţi ai guvernelor statelor membre răspunde de pregătirea lucrărilor Consiliului şi de executarea mandatelor care îi sunt încredinţate de către acesta. Comitetul poate adopta decizii de procedura în cazurile prevăzute de regulamentul de procedura al Consiliului.(2) Consiliul este sprijinit de Secretariatul General, aflat sub autoritatea unui secretar general numit de Consiliu.Consiliul hotărăşte cu majoritate simpla în privinta organizării Secretariatului General.(3) Consiliul hotărăşte cu majoritate simpla în chestiunile de procedura, precum şi în privinta adoptării regulamentului sau de procedura.Articolul III-345Consiliul poate solicita Comisiei, cu majoritate simpla, să efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune şi sa îi prezinte orice propuneri corespunzătoare. În cazul în care Comisia nu prezintă nici o propunere, aceasta comunică motivele Consiliului.Articolul III-346Consiliul adopta decizii europene pentru stabilirea statutului comitetelor prevăzute de Constituţie. Consiliul hotărăşte cu majoritate simpla, după consultarea Comisiei.Subsecțiunea A 4 Comisia EuropeanăArticolul III-347Membrii Comisiei se abtin de la orice act incompatibil cu funcţiile lor. Statele membre respecta independenta acestora şi nu incearca sa îi influenteze în îndeplinirea sarcinilor lor.Pe durata mandatului lor, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcţie, aceştia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului şi după încheierea acestuia, obligaţiile impuse de mandat şi, în special, obligaţia de onestitate şi prudenta în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcţii sau avantaje. În cazul nerespectării acestor obligaţii, Curtea de Justiţie, sesizată de Consiliu, care hotărăşte cu majoritate simpla, sau de Comisie, poate hotărî, după caz, destituirea persoanei în cauza, în condiţiile articolului III-349, sau decăderea din dreptul la pensie sau la alte avantaje echivalente.Articolul III-348(1) În afară de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Comisiei încetează în mod individual prin demisie sau destituire.(2) Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeaşi cetăţenie, numit de Consiliu, de comun acord cu preşedintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European şi în conformitate cu criteriile menţionate la articolul I-26 alineatul (4).Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea preşedintelui Comisiei, poate decide că nu este necesară înlocuirea, în special în cazul în care durata rămasă până la încheierea mandatului membrului Comisiei este redusă.(3) În caz de demisie, de destituire sau de deces, preşedintele este înlocuit până la încheierea mandatului, în conformitate cu articolul I-27 alineatul (1).(4) În caz de demisie, de destituire sau de deces, ministrul afacerilor externe al Uniunii este înlocuit până la încheierea mandatului, în conformitate cu articolul I-28 alineatul (1).(5) În caz de demisie a ansamblului membrilor Comisiei, aceştia rămân în funcţie şi continua sa rezolve problemele curente până la înlocuirea lor, până la încheierea mandatului, în conformitate cu articolele I-26 şi I-27.Articolul III-349În cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile necesare exercitării funcţiilor sale sau în care a comis o faptă din culpa grava, orice membru al Comisiei poate fi destituit de Curtea de Justiţie, la plângerea Consiliului, adoptată cu majoritate simpla, sau a Comisiei.Articolul III-350Fără a aduce atingere articolului I-28 alineatul (4), responsabilităţile care îi revin Comisiei sunt structurate şi repartizate între membrii săi de către preşedinte, în conformitate cu dispoziţiile articolului I-27 alineatul (3). Preşedintele poate reorganiza repartizarea acestor responsabilităţi pe parcursul mandatului. Membrii Comisiei îşi exercită funcţiile care le sunt încredinţate de preşedinte, sub autoritatea acestuia.Articolul III-351Hotărârile Comisiei sunt valabil adoptate cu majoritatea membrilor săi. Cvorumul se stabileşte prin regulamentul sau de procedura.Articolul III-352(1) Comisia adopta regulamentul de procedura pentru asigurarea funcţionarii sale şi a serviciilor sale. Comisia asigura publicarea acestui regulament.(2) Comisia publică în fiecare an, cu cel puţin o luna înainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European, un raport general privind activitatea Uniunii.Subsecțiunea A 5 Curtea de Justiţie a Uniunii EuropeneArticolul III-353Curtea de Justiţie se întruneşte în camere, în marea camera sau în plen, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Articolul III-354Curtea de Justiţie este asistată de opt avocaţi generali. La cererea Curţii de Justiţie, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate adopta o decizie europeană pentru a mari numărul de avocaţi generali.Avocatul general are rolul de a prezenta public, într-un mod pe deplin impartial şi independent, concluzii motivate în cauzele care, în conformitate cu Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, necesita intervenţia sa.Articolul III-355Judecătorii şi avocaţii generali ai Curţii de Justiţie, aleşi dintre personalitatile care prezintă toate garanţiile de independenta şi care îndeplinesc condiţiile cerute de exercitarea celor mai înalte funcţii jurisdicţionale, în ţările din care provin, sau care sunt jurişti reputati, sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul III-357.La fiecare trei ani are loc o reinnoire parţială a judecătorilor şi a avocaţilor generali, în condiţiile prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Judecătorii desemnează preşedintele Curţii de Justiţie, din rândul lor, pe o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.Curtea de Justiţie îşi adopta regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.Articolul III-356Numărul de judecători ai Tribunalului se stabileşte prin Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Statutul poate prevedea ca Tribunalul să fie asistat de avocaţi generali.Membrii Tribunalului sunt aleşi dintre persoanele care prezintă toate garanţiile de independenta şi care dispun de capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcţii jurisdicţionale. Aceştia sunt numiţi de comun acord de către guvernele statelor membre, după consultarea comitetului prevăzut la articolul III-357.La fiecare trei ani are loc o reinnoire parţială a Tribunalului.Judecătorii desemnează preşedintele Tribunalului, din rândul lor, pe o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.Tribunalul îşi adopta regulamentul de procedura, în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.În cazul în care Statutul nu prevede altfel, dispoziţiile Constituţiei referitoare la Curtea de Justiţie sunt aplicabile Tribunalului.Articolul III-357Se instituie un comitet care emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita funcţiile de judecător şi avocat general în cadrul Curţii de Justiţie şi a Tribunalului, înainte ca guvernele statelor membre să facă nominalizările, în conformitate cu dispoziţiile articolelor III-355 şi III-356.Comitetul este format din şapte personalităţi alese dintre foştii membri ai Curţii de Justiţie şi ai Tribunalului, dintre membrii instanţelor naţionale supreme şi din jurişti cu competente recunoscute, dintre care unul este propus de Parlamentul European. Consiliul adopta o decizie europeană care stabileşte regulamentul de funcţionare al acestui comitet, precum şi o decizie europeană prin care sunt desemnaţi membrii comitetului. Comitetul hotărăşte la iniţiativa preşedintelui Curţii de Justiţie.Articolul III-358(1) Tribunalul este competent să soluţioneze în prima instanţa acţiunile prevăzute la articolele III-365, III-367, III-370, III-372 şi III-374, cu excepţia celor care revin unui tribunal specializat înfiinţat în aplicarea dispoziţiilor articolului III-359 şi a celor pe care Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene le rezerva acesteia. Statutul poate prevedea ca Tribunalul este competent pentru alte categorii de acţiuni.Hotărârile pronunţate de Tribunal în temeiul dispoziţiilor prezentului alineat pot fi atacate cu recurs în faţa Curţii de Justiţie, privind numai motive de drept, în condiţiile şi în limitele prevăzute de Statut.(2) Tribunalul este competent să soluţioneze recursurile formulate împotriva hotărârilor tribunalelor specializate.Hotărârile pronunţate de Tribunal în temeiul prezentului alineat pot fi în mod excepţional reexaminate de Curtea de Justiţie, în condiţiile şi în limitele prevăzute de Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în cazul în care exista un risc serios de a fi adusă atingere unităţii sau coerentei dreptului Uniunii.(3) Tribunalul este competent să soluţioneze chestiunile preliminare, formulate potrivit dispoziţiilor articolului III-369, în materii anume stabilite prin Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.În cazul în care considera ca o cauza necesita o soluţie de principiu care poate afecta unitatea sau coerenta dreptului Uniunii, Tribunalul poate trimite cauza în faţa Curţii de Justiţie pentru ca aceasta sa hotărască.Deciziile pronunţate de Tribunal asupra chestiunilor preliminare pot fi în mod excepţional reexaminate de Curtea de Justiţie, în condiţiile şi limitele prevăzute de statut, în cazul în care exista un risc serios de a se aduce atingere a unităţii sau coerentei dreptului Uniunii.Articolul III-359(1) Pe lângă Tribunal pot fi înfiinţate prin legi europene tribunale specializate care să aibă competenţa de a judeca în prima instanţa anumite categorii de acţiuni în materii speciale. Legile europene se adoptă fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Curţii de Justiţie, fie la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Comisiei.(2) Prin lege europeană privind înfiinţarea unui anumit tribunal specializat se stabilesc normele de compunere a acestui tribunal şi se precizează întinderea competentelor care îi sunt conferite.(3) În faţa Tribunalului, deciziile tribunalelor specializate pot fi atacate cu recurs, limitat la motive de drept sau, în cazul în care se prevede astfel prin legea europeană de înfiinţare a tribunalului specializat, cu apel formulat inclusiv pentru motive de fapt.(4) Membrii tribunalelor specializate sunt aleşi dintre persoanele care prezintă toate garanţiile de independenta şi care întrunesc condiţiile cerute pentru exercitarea funcţiilor judiciare. Aceştia sunt numiţi de Consiliu, care hotărăşte în unanimitate.(5) Tribunalele specializate îşi adopta regulamentul de procedura în acord cu Curtea de Justiţie. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.(6) Dispoziţiile Constituţiei referitoare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi dispoziţiile din Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se aplică tribunalelor specializate, în cazul în care legea europeană privind crearea unui tribunal specializat nu dispune altfel. Titlul I şi articolul 64 din Statut se aplică în orice situaţie tribunalelor specializate.Articolul III-360În cazul în care Comisia considera ca un stat membru nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a oferit statului în cauza posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile.În cazul în care statul în cauza nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.Articolul III-361Oricare dintre statele membru poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cazul în care considera ca un alt stat membru nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei.Înainte ca un stat membru sa introducă împotriva unui alt stat membru o acţiune intemeiata pe o pretinsa încălcare a obligaţiilor care îi revin în temeiul Constituţiei, acesta trebuie să sesizeze Comisia.Comisia emite un aviz motivat, după ce a dat posibilitatea statelor în cauza să îşi prezinte în contradictoriu observaţiile scrise şi orale.În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen de trei luni de la introducerea cererii, lipsa avizului nu împiedica sesizarea Curţii.Articolul III-362(1) În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene constata ca un stat membru nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei, acest stat este obligat sa ia măsurile pe care le impune executarea hotărârii Curţii de Justiţie.(2) În cazul în care Comisia considera ca statul membru în cauza nu a luat măsurile pe care le impune executarea hotărârii prevăzute la alineatul (1), aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, după ce a dat statului în cauza posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile. Comisia indica cuantumul sumei forfetare sau al penalitatilor cu titlu cominatoriu pe care statul membru în cauza trebuie să le plătească şi pe care le considera adecvate împrejurărilor.În cazul în care Curtea constata ca statul membru în cauza nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu.Aceasta procedura nu aduce atingere dispoziţiilor articolului III-361.(3) În cazul în care sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene printr-o acţiune în temeiul articolului III-360, considerând ca statul respectiv nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunică măsurile de transpunere a unei legi-cadru europene, Comisia poate indica, în cazul în care considera necesar, valoarea sumei forfetare sau a penalităţii care urmează a fi plătite de statul respectiv şi pe care o considera adecvată situaţiei.În cazul în care constata neîndeplinirea obligaţiei, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei sume forfetare sau a unor penalităţi cu titlu cominatoriu, în limita valorii indicate de Comisie. Obligaţia de plată intră în vigoare la data stabilită de Curte prin hotărârea sa.Articolul III-363Legile sau regulamentele europene ale Consiliului pot conferi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa de fond în privinta sancţiunilor prevăzute de acestea.Articolul III-364Fără a aduce atingere celorlalte dispoziţii ale Constituţiei, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene îi poate fi atribuită prin lege europeană, în măsura pe care aceasta o stabileşte, competenţa de a judeca litigii izvorâte din aplicarea actelor adoptate în temeiul Constituţiei care instituie titlurile europene de proprietate intelectuală.Articolul III-365(1) Curtea de Justiţie a Uniunii Europene controlează legalitatea legilor şi a legilor-cadru europene, a actelor Consiliului, ale Comisiei şi ale Băncii Centrale Europene, altele decât recomandările şi avizele, şi a actelor Parlamentului European şi ale Consiliului European menite sa producă efecte juridice faţă de terţi. Curtea de Justiţie controlează, de asemenea, legalitatea actelor organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii destinate sa producă efecte juridice faţă de terţi.(2) În înţelesul alineatului (1), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa să se pronunţe asupra acţiunilor formulate de un stat membru, de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie pentru motive de necompetentă, de încălcare a unor norme fundamentale de procedura, de încălcare a Constituţiei sau a oricărei norme de drept referitoare la aplicarea acesteia ori de abuz de putere.(3) Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa, în condiţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2), să se pronunţe asupra acţiunilor formulate de Curtea de Conturi, de Banca Centrala Europeană şi de Comitetul Regiunilor care urmăresc salvgardarea prerogative acestora.(4) Orice persoană fizica sau juridică poate formula, în condiţiile prevăzute la alineatele (1) şi (2), o acţiune împotriva actelor al căror destinatar este sau care o privesc direct şi individual, precum şi împotriva actelor normative care o privesc direct şi care nu presupun măsuri de executare.(5) Actele de constituire a organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii pot prevedea condiţii şi proceduri speciale privind acţiunile formulate de persoanele fizice sau juridice împotriva actelor acestor organe, oficii sau agenţii care sunt destinate sa producă efecte juridice faţă de ele.(6) Acţiunile prevăzute de prezentul articol trebuie formulate în termen de doua luni, după caz, de la publicarea actului, de la comunicarea acestuia reclamantului sau, în lipsa, de la data la care reclamantul a luat cunoştinţa de actul respectiv.Articolul III-366În cazul în care acţiunea este intemeiata, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene declara actul contestat nul şi neavenit.Cu toate acestea, Curtea de Justiţie indica, în cazul în care considera ca este necesar, care sunt efectele actului anulat, care trebuie considerate ca fiind irevocabile.Articolul III-367În cazul în care, prin încălcarea Constituţiei, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia sau Banca Centrala Europeană se abtin sa hotărască, statele membre şi celelalte instituţii ale Uniunii pot sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a constata aceasta încălcare. Prezentul articol se aplică, în aceleaşi condiţii, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii care se abtin sa hotărască.Aceasta acţiune este admisibilă numai în cazul în care instituţia, organul, oficiul sau agenţia în cauza a fost solicitată în prealabil sa acţioneze. În cazul în care, la expirarea unui termen de doua luni de la data acestei solicitări, instituţia, organul, oficiul sau agenţia nu şi-a precizat poziţia, acţiunea poate fi formulată într-un nou termen de doua luni.Orice persoană fizica sau juridică poate sesiza Curtea, în condiţiile stabilite în primul şi al doilea paragraf, cu o plângere împotriva uneia dintre instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii care a omis sa îi adreseze un act, altul decât o recomandare sau un aviz.Articolul III-368Instituţia, organul, oficiul sau agenţia de la care emana actul anulat sau a cărui abţinere a fost declarata contrară Constituţiei sunt obligate sa ia măsurile impuse de executarea hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europe.Aceasta obligaţie nu aduce atingere acelei obligaţii care poate decurge din aplicarea celui de-al doilea paragraf al articolului III-431.Articolul III-369Curtea de Justiţie a Uniunii Europe este competenţa sa hotărască, cu titlu preliminar, cu privire la:(a) interpretarea Constituţiei;(b) validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii.În cazul în care o asemenea chestiune se invoca în faţa unei instanţe judecătoreşti dintr-un stat membru, această instanţă judecătorească poate, în cazul în care considera ca o decizie în aceasta privinta este necesară pentru a pronunţa o hotărâre, sa ceara Curţii sa decidă cu privire la aceasta chestiune.În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în faţa unei instanţe judecătoreşti naţionale ale carei hotărâri nu sunt supuse vreunei cai de atac în dreptul intern, această instanţă judecătorească este obligată sa sesizeze Curtea.În cazul în care o asemenea chestiune se invoca într-o cauza pendinte în faţa unei instanţe judecătoreşti naţionale privind o persoană supusă unei măsuri privative de libertate, Curtea hotărăşte în termenul cel mai scurt.Articolul III-370Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa să soluţioneze litigiile care au ca obiect repararea prejudiciilor menţionate la al doilea şi al treilea paragraf al articolului III-431.Articolul III-371Curtea de Justiţie este competenţa să se pronunţe în privinta legalităţii unui act adoptat de Consiliul European sau de Consiliu în temeiul articolului I-59 numai la cererea statului membru care face obiectul unei constatări a Consiliului European sau a Consiliului şi numai în privinta respectării dispoziţiilor de procedura prevăzute de respectivul articol.Aceasta cerere trebuie prezentată în termen de o luna de la data respectivei constatări. Curtea hotărăşte în termen de o luna de la data cererii.Articolul III-372Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa sa hotărască asupra oricărui litigiu dintre Uniune şi agenţii săi, în limitele şi condiţiile stabilite prin Statutul funcţionarilor Uniunii şi Regimul care se aplică celorlalţi agenţi ai Uniunii.Articolul III-373Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa, în limitele menţionate mai jos, să soluţioneze litigiile referitoare la:(a) îndeplinirea obligaţiilor statelor membre care rezultă din Statutul Băncii Europene de Investiţii. Consiliul de Administraţie al Băncii dispune în acest sens de atribuţiile recunoscute Comisiei prin articolul III-360;(b) hotărârile Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii. Fiecare stat membru, Comisia şi Consiliul de Administraţie al Băncii pot formula o acţiune în aceasta privinta, în condiţiile prevăzute la articolul III-365;(c) hotărârile Consiliului de Administraţie al Băncii Europene de Investiţii. Acţiunile împotriva acestor hotărâri pot fi formulate, în condiţiile prevăzute la articolul III-365, numai de către statele membre sau de către Comisie şi numai pentru nerespectarea procedurilor prevăzute la articolul 19 alineatele (2), (5), (6) şi (7) din Statutul Băncii;(d) îndeplinirea de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care rezultă din Constituţie şi din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene. În aceasta privinta, Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene dispune, faţă de băncile centrale naţionale, de atribuţiile recunoscute Comisiei faţă de statele membre prin articolul III-360. În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene constata ca o banca centrala naţionala nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei, aceasta banca este obligată sa adopte dispoziţiile impuse de executarea hotărârii Curţii.Articolul III-374Curtea de Justiţie este competenţa sa hotărască în temeiul unei clauze compromisorii cuprinsă într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Uniune sau în numele acesteia.Articolul III-375(1) Sub rezerva competentelor atribuite Curţii de Justiţie a Uniunii Europene prin Constituţie, litigiile la care Uniunea este parte nu sunt, pentru acest motiv, sustrase competentei instanţelor judecătoreşti naţionale.(2) Statele membre se angajează sa nu supună un diferend cu privire la interpretarea sau aplicarea Constituţiei unui alt mod de soluţionare decât celor prevăzute de aceasta.(3) Curtea de Justiţie este competenţa sa hotărască asupra oricărui diferend dintre statele membre în legătură cu obiectul Constituţiei, în cazul în care acest diferend îi este supus în temeiul unui compromis.Articolul III-376Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu este competenţa în privinta articolelor I-40 şi I-41, a dispoziţiilor din titlul V capitolul II privind politica externa şi de securitate comuna şi a articolului III-293 în măsura în care se referă la politica externa şi de securitate comuna.Cu toate acestea, Curtea este competenţa sa controleze respectarea dispoziţiilor articolului III-308 şi să se pronunţe în ceea ce priveşte acţiunile formulate în condiţiile prevăzute la articolul III-365 alineatul (4), privind controlul legalităţii măsurilor restrictive împotriva persoanelor fizice sau juridice adoptate de Consiliu în temeiul titlului V capitolul II.Articolul III-377În exercitarea atribuţiilor sale privind dispoziţiile secţiunilor 4 şi 5 din titlul III capitolul IV privind spaţiul de liberate, securitate şi justiţie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu este competenţa sa verifice legalitatea sau proportionalitatea operaţiunilor efectuate de poliţie sau de alte servicii de aplicare a legii într-un stat membru şi nici sa hotărască cu privire la exercitarea responsabilităţilor care le revin statelor membre în vederea menţinerii ordinii publice şi a apărării securităţii interne.Articolul III-378Fără a fi afectată de expirarea termenului prevăzut la articolul III-365 alineatul (6), în cazul unui litigiu privind un act cu caracter general adoptat de o instituţie, un organ, un oficiu sau o agenţie a Uniunii, orice parte se poate prevala de motivele de drept prevăzute la articolul III-365 alineatul (2) pentru a invoca în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene inaplicabilitatea acestui act.Articolul III-379(1) Acţiunile înaintate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu au efect suspensiv. Cu toate acestea, în măsura în care considera ca împrejurările o impun, Curtea poate ordonă suspendarea executării actului atacat.(2) În cauzele cu care este sesizată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate dispune măsurile provizorii necesare.Articolul III-380Hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene au forta executorie în condiţiile prevăzute la articolul III-401.Articolul III-381Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene se stabileşte printr-un protocol.Prin lege europeană pot fi modificate dispoziţiile Statutului, cu excepţia titlului I şi a articolului 64. Aceasta se adoptă la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Comisiei sau la propunerea Comisiei şi după consultarea Curţii de Justiţie.Subsecțiunea A 6 Banca Centrala EuropeanăArticolul III-382(1) Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene este constituit din membrii Comitetului Director al Băncii Centrale Europene şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări în înţelesul articolului III-197.(2) Comitetul Director este constituit din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi patru membri.Preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai Comitetului Director sunt numiţi de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, dintre persoane a căror autoritate şi experienta profesională în domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute.Mandatul acestora este de opt ani şi nu poate fi reînnoit.Doar resortisantii statelor membre pot fi membri ai Comitetului Director.Articolul III-383(1) Preşedintele Consiliului şi un membru al Comisiei pot participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.Preşedintele Consiliului poate propune o moţiune spre deliberare Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene.(2) Preşedintele Băncii Centrale Europene este invitat sa participe la reuniunile Consiliului în cazul în care acesta deliberează asupra chestiunilor referitoare la obiectivele şi misiunile Sistemului European al Băncilor Centrale.(3) Banca Centrala Europeană prezintă Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului şi Comisiei un raport anual privind activitatea Sistemului European al Băncilor Centrale şi politica monetara din anul precedent şi din anul în curs. Preşedintele Băncii Centrale Europene prezintă acest raport Parlamentului European, care poate organiza o dezbatere generală pe acest temei, şi Consiliului.Preşedintele Băncii Centrale Europene şi ceilalţi membri ai Comitetului Director pot fi audiati, la cererea Parlamentului European sau din proprie iniţiativă, de organele competente ale Parlamentului European.Subsecțiunea A 7 Curtea de ConturiArticolul III-384(1) Curtea de Conturi examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii. Aceasta examinează, de asemenea, conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor oricărui organ, oficiu sau agenţie înfiinţată de Uniune, în măsura în care actul constitutiv al organului, oficiului sau agenţiei nu exclude aceasta examinare.Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European şi Consiliului o declaraţie de certificare a exactitatii conturilor, precum şi a legalităţii şi corectitudinii operaţiunilor subordonate, declaraţie care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceasta declaraţie poate fi completată cu evaluări speciale pentru fiecare domeniu major de activitate a Uniunii.(2) Curtea de Conturi examinează legalitatea şi corectitudinea veniturilor şi cheltuielilor şi asigura buna gestiune financiară. În acest context, Curtea de Conturi semnaleaza îndeosebi orice neregula.Controlul veniturilor se efectuează pe baza veniturilor de realizat şi a celor realizate efectiv de Uniune.Controlul cheltuielilor se efectuează pe baza angajamentelor, precum şi a plăţilor.Aceste controale pot fi efectuate înainte de încheierea conturilor exerciţiului bugetar avut în vedere.(3) Controlul se efectuează asupra actelor justificative şi, dacă este cazul, la faţa locului la celelalte instituţii, în sediile oricărui organ, oficiu sau agenţii care administrează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii şi în statele membre, inclusiv în imobilele oricărei persoane fizice sau juridice care beneficiază de venituri de la buget. În statele membre, controlul se efectuează în cooperare cu instituţiile naţionale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, cu serviciile naţionale competente. Curtea de Conturi şi instituţiile naţionale de control ale statelor membre practica o cooperare bazată pe încredere şi pe respectarea independentei acestora. Aceste instituţii sau servicii informează Curtea de Conturi în cazul în care intenţionează sa participe la control.Orice document sau informaţie necesară îndeplinirii misiunii Curţii de Conturi se comunică acesteia, la cererea sa, de către celelalte instituţii, organe, oficii sau agenţii care gestionează venituri sau cheltuieli în numele Uniunii, de către persoanele fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte de la buget şi de către instituţiile naţionale de control sau, în cazul în care acestea nu dispun de competentele necesare, de către serviciile naţionale competente.În ceea ce priveşte activitatea de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor Uniunii exercitată de Banca Europeană de Investiţii, dreptul de acces al Curţii de Conturi la informaţiile deţinute de Banca este reglementat printr-un acord încheiat între Curtea de Conturi, Banca şi Comisie. În lipsa acestui acord, Curtea de Conturi are, cu toate acestea, acces la informaţiile necesare pentru a efectua controlul veniturilor şi cheltuielilor Uniunii administrate de Banca.(4) Curtea de Conturi întocmeşte un raport anual după încheierea fiecărui exerciţiu. Acest raport se transmite celorlalte instituţii şi se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, însoţit de răspunsurile acestor instituţii la observaţiile Curţii de Conturi.De asemenea, Curtea de Conturi îşi poate prezenta oricând observaţiile, în special sub forma unor rapoarte speciale privind chestiuni specifice şi poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte instituţii.Aceasta îşi adopta rapoartele anuale, rapoartele speciale sau avizele cu majoritatea membrilor care o compun. Cu toate acestea, Curtea de Conturi poate crea în cadrul sau camere pentru adoptarea anumitor categorii de rapoarte sau avize, în condiţiile prevăzute de regulamentul sau de procedura. Aceasta sprijină Parlamentul European şi Consiliul în exercitarea funcţiei acestora de control al execuţiei bugetului.Aceasta îşi adopta regulamentul de procedura. Acest regulament se supune aprobării Consiliului.Articolul III-385(1) Membrii Curţii de Conturi sunt aleşi dintre personalităţi care fac parte sau au făcut parte, în statul lor, din instituţiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru aceasta funcţie. Aceştia trebuie să prezinte toate garanţiile de independenta.(2) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi pentru un mandat de şase ani. Mandatul lor poate fi reînnoit. Consiliul adopta o decizie europeană care stabileşte lista de membri întocmită potrivit propunerilor fiecărui stat membru. Acesta hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Membrii Curţii de Conturi desemnează din rândul lor pe preşedinte, pentru un termen de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.(3) În îndeplinirea misiunilor lor, membrii Curţii de Conturi nu solicita şi nici nu accepta instrucţiuni de la nici un guvern şi de la nici un alt organism. Aceştia se abtin de la orice act incompatibil cu funcţiile lor.(4) Pe durata mandatului lor, membrii Curţii de Conturi nu pot exercita nici o alta activitate profesională, remunerată sau nu. La instalarea în funcţie, aceştia se angajează solemn să respecte, pe durata mandatului şi după încheierea acestuia, obligaţiile impuse de mandat şi, în special, obligaţia de onestitate şi prudenta în a accepta, după încheierea mandatului, anumite funcţii sau avantaje.(5) În afară de schimbarea ordinară şi de deces, funcţiile membrilor Curţii de Conturi încetează în mod individual prin demisie sau destituire, declarata de Curtea de Justiţie în conformitate cu dispoziţiile alineatului (6).Persoana în cauza este înlocuită până la încheierea mandatului.Cu excepţia destituirii, membrii Curţii de Conturi rămân în funcţie până la înlocuirea lor.(6) Membrii Curţii de Conturi pot fi decăzuţi din funcţiile lor sau din dreptul la pensie ori din alte avantaje numai în cazul în care Curtea de Justiţie constata, la cererea Curţii de Conturi, ca au încetat sa corespundă condiţiilor cerute sau nu mai îndeplinesc obligaţiile ce decurg din funcţia lor.Secţiunea 2 ORGANELE CONSULTATIVE ALE UNIUNIISubsecțiunea A 1 Comitetul RegiunilorArticolul III-386Numărul membrilor Comitetului Regiunilor nu poate depăşi trei sute cincizeci. Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană care stabileşte compunerea Comitetului.Membrii Comitetului, precum şi un număr egal de supleanţi, sunt numiţi pentru cinci ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit. Aceştia nu pot fi în acelaşi timp membri ai Parlamentului European. Consiliul adopta decizia europeană care stabileşte lista membrilor şi supleanţilor în conformitate cu propunerile făcute de către fiecare stat membru.La încheierea mandatului prevăzut la articolul I-32 alineatul (2), în temeiul căruia au fost propuşi, mandatul membrilor Comitetului încetează din oficiu şi aceştia sunt înlocuiţi, în conformitate cu aceeaşi procedura, până la încheierea mandatului.Articolul III-387Comitetul Regiunilor îşi desemnează, dintre membrii săi, preşedintele şi biroul, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.Comitetul este convocat de preşedinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni şi din proprie iniţiativă.Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedura.Articolul III-388Comitetul Regiunilor este consultat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie în cazurile prevăzute de Constituţie şi în toate celelalte cazuri în care una din aceste instituţii considera acest lucru oportun şi, în special, în care acestea privesc cooperarea transfrontaliera. În cazul în care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta să îşi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresată preşedintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica acţiunile viitoare.În cazul în care Comitetul Economic şi Social este consultat, Comitetul Regiunilor este informat de Parlamentul European, de Consiliu sau de Comisie cu privire la cererea de aviz. În cazul în care considera ca sunt în joc interese regionale specifice, Comitetul Regiunilor poate emite un aviz în acest sens. Acesta poate să emita un aviz şi din proprie iniţiativă.Avizul Comitetului, precum şi procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.Subsecțiunea A 2 Comitetul Economic şi SocialArticolul III-389Numărul membrilor Comitetului Economic şi Social nu poate depăşi trei sute cincizeci. Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei, adopta o decizie europeană care stabileşte compunerea Comitetului.Articolul III-390Membrii Comitetului Economic şi Social sunt numiţi pentru un mandat de cinci ani. Mandatul acestora poate fi reînnoit.Consiliul adopta decizia europeană care stabileşte lista membrilor întocmită în conformitate cu propunerile făcute de fiecare stat membru.Consiliul hotărăşte după consultarea Comisiei. Acesta poate obţine opinia organizaţiilor europene reprezentative pentru diferitele sectoare economice şi sociale şi ale societăţii civile, pe care activitatea Uniunii le priveşte.Articolul III-391Comitetul Economic şi Social îşi desemnează, dintre membrii săi, preşedintele şi biroul pentru un mandat de doi ani şi jumătate.Comitetul este convocat de preşedinte, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei. Acesta se poate întruni şi din proprie iniţiativă. Comitetul îşi adopta regulamentul de procedura.Articolul III-392Comitetul Economic şi Social este consultat de Parlamentul European, Consiliu sau Comisie, în cazurile prevăzute de Constituţie. Comitetul poate fi consultat de aceste instituţii în toate cazurile în care acestea considera oportun. Acesta poate emite un aviz şi din proprie iniţiativă, în cazul în care considera necesar, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia acorda Comitetului un termen pentru ca acesta să îşi prezinte avizul, termen care nu poate fi mai mic de o luna de la data la care comunicarea este adresată preşedintelui în acest scop. După expirarea termenului acordat, lipsa avizului nu împiedica acţiunile viitoare.Avizul Comitetului, precum şi procesul verbal al dezbaterilor sale se transmit Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.Secţiunea 3 BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢIIArticolul III-393Banca Europeană de Investiţii are personalitate juridică. Membrii acesteia sunt statele membre.Statutul Băncii Europene de Investiţii face obiectul unui protocol.Prin lege europeană a Consiliului poate fi modificat Statutul Băncii Europene de Investiţii. Consiliul, hotărăşte în unanimitate, fie la cererea Băncii Europene de Investiţii şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Europene de Investiţii.Articolul III-394Banca Europeană de Investiţii are misiunea de a contribui, recurgand la pieţele de capital şi la resursele proprii, la dezvoltarea echilibrata şi neîntreruptă a pieţei interne, în interesul Uniunii. În acest scop, Banca facilitează, în special prin acordarea de împrumuturi şi garanţii şi fără a urmări un scop lucrativ, finanţarea proiectelor de mai jos, în toate sectoarele economiei:(a) proiecte care urmăresc punerea în valoare a regiunilor mai puţin dezvoltate;(b) proiecte care urmăresc modernizarea sau reconversia întreprinderilor ori crearea de noi activităţi ca urmare a realizării sau funcţionarii pieţei interne şi care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanţate în întregime prin diferitele mijloace de finanţare existente în fiecare dintre statele membre;(c) proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau natura lor, nu pot fi finanţate în întregime prin diferitele mijloace de finanţare existente în fiecare dintre statele membre.În îndeplinirea misiunii sale, Banca Europeană de Investiţii facilitează finanţarea programelor de investiţii în legătură cu intervenţiile fondurilor structurale şi ale altor instrumente financiare ale Uniunii.Secţiunea 4 DISPOZIŢII COMUNE INSTITUŢIILOR, ORGANELOR, OFICIILOR ŞI AGENTIILOR UNIUNIIArticolul III-395(1) În cazul în care, în temeiul Constituţiei, Consiliul hotărăşte la propunerea Comisiei, acesta poate modifica propunerea numai hotărând în unanimitate, cu excepţia cazurilor prevăzute la articolele I-56, III-396 alineatele (10) şi (13), III-404 şi III-405 alineatul (2).(2) Atât timp cat Consiliul nu a hotărât, Comisia îşi poate modifica propunerea în orice faza a procedurilor de adoptare a unui act al Uniunii.Articolul III-396(1) În cazul în care, în temeiul Constituţiei, legile sau legile-cadru europene se adoptă în conformitate cu procedura legislativă ordinară, se aplică dispoziţiile următoare:(2) Comisia prezintă o propunere Parlamentului European şi Consiliului.Prima lectura(3) Parlamentul European adopta poziţia sa în prima lectura şi o transmite Consiliului.(4) În cazul în care poziţia Parlamentului European este aprobată de Consiliu, actul respectiv se adoptă cu formularea care corespunde poziţiei Parlamentului European.(5) În cazul în care poziţia Parlamentului European nu este aprobată de Consiliu, acesta adopta poziţia sa în prima lectura şi o transmite Parlamentului European.(6) Consiliul informează pe deplin Parlamentul asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziţiei sale în prima lectura. Comisia informează pe deplin Parlamentul European cu privire la poziţia sa.A doua lectura(7) În cazul în care, în termen de trei luni de la data transmiterii, Parlamentul European:(a) aprobă poziţia Consiliului din prima lectura sau nu s-a pronunţat, actul respectiv se considera adoptat cu formularea care corespunde poziţiei Consiliului;(b) respinge, cu majoritatea membrilor care îl compun, poziţia Consiliului din prima lectura, actul propus este considerat neadoptat;(c) propune, cu majoritatea membrilor care îl compun, amendamente la poziţia Consiliului din prima lectura, textul astfel modificat se transmite Consiliului şi Comisiei, care emite un aviz cu privire la aceste amendamente.(8) În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea amendamentelor Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată:(a) aprobă toate aceste amendamente, actul respectiv este considerat aprobat;(b) nu aprobă toate amendamentele, preşedintele Consiliului, în consens cu preşedintele Parlamentului European, convoacă comitetul de conciliere, într-un termen de şase săptămâni.(9) Consiliul hotărăşte în unanimitate cu privire la amendamentele care au Scut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei.Concilierea(10) Comitetul de conciliere, care reuneste membrii Consiliului sau reprezentanţii lor şi tot atâţia membri ce reprezintă Parlamentul European, are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului sau a reprezentanţilor acestora şi cu majoritatea membrilor ce reprezintă Parlamentul European, în termen de şase săptămâni de la data convocării, pe baza poziţiilor Parlamentului şi ale Consiliului din a doua lectura.(11) Comisia participa la lucrările comitetului de conciliere şi ia toate initiativele necesare pentru promovarea unei apropieri între poziţiile Parlamentului European şi ale Consiliului.(12) În cazul în care, în termen de şase săptămâni de la convocare, comitetul de conciliere nu aproba nici un proiect comun, actul propus este considerat neadoptat.A treia lectura(13) În cazul în care, în acest termen, comitetul de conciliere aproba un proiect comun, Parlamentul European şi Consiliul dispun fiecare de un termen de şase săptămâni de la aceasta aprobare, pentru a adopta actul respectiv în conformitate cu acest proiect, Parlamentul European hotărând cu majoritatea voturilor exprimate iar Consiliul cu majoritate calificată. În caz contrar, actul propus este considerat neadoptat.(14) Termenele de trei luni şi şase săptămâni prevăzute de prezentul articol sunt prelungite cu cel mult o luna şi doua săptămâni, la iniţiativa Parlamentului European sau a Consiliului.Dispoziţii speciale(15) În cazul în care, în situaţiile anume prevăzute de Constituţie, o lege sau o lege-cadru se supune procedurii legislative ordinare la iniţiativa unui grup de state membre sau la recomandarea Băncii Centrale Europene ori la cererea Curţii de Justiţie, alineatul (2), alineatul (6) teza a doua şi alineatul (9) nu sunt aplicabile.În aceste cazuri, Parlamentul European şi Consiliul transmit Comisiei proiectul de act, precum şi poziţiile lor din prima şi din a doua lectura. Parlamentul European sau Consiliul poate solicita avizul Comisiei în orice faza a procedurii, aviz pe care Comisia îl poate emite şi din proprie iniţiativă. Comisia poate de asemenea, în cazul în care considera necesar, sa participe la comitetul de conciliere în condiţiile prevăzute la alineatul (11).Articolul III-397Parlamentul European, Consiliul şi Comisia se consulta reciproc şi organizează, de comun acord, condiţiile cooperării lor. În acest scop, acestea pot, cu respectarea Constituţiei, sa încheie acorduri interinstitutionale care pot avea un caracter obligatoriu.Articolul III-398(1) În îndeplinirea misiunilor lor, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii se sprijină pe o administraţie europeană transparenta, eficienta şi independenta.(2) În acest scop, prin legi europene se stabilesc dispoziţii speciale, cu respectarea Statutului funcţionarilor Uniunii şi a Regimului care se aplică celorlalţi agenţi ai Uniunii, adoptate în temeiul articolului III-427.Articolul III-399(1) Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii asigura transparenta lucrărilor lor şi adopta în regulamentele lor de procedura, pentru punerea în aplicare a articolului I-50, dispoziţii speciale privind accesul publicului la documente lor. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeană şi Banca Europeană de Investiţii se supun dispoziţiilor articolului I-50 alineatul 3 şi ale prezentului articol numai în cazul în care exercită funcţii administrative.(2) Parlamentul European şi Consiliul asigura publicarea documentelor privind procedurile legislative în condiţiile prevăzute de legea europeană menţionată la articolul I-50 alineatul (3).Articolul III-400(1) Consiliul adopta decizii europene care stabilesc:(a) salariile, indemnizaţiile şi pensiile preşedintelui Consiliului European, ale preşedintelui Comisiei, ale ministrului afacerilor externe al Uniunii, ale membrilor Comisiei, ale preşedinţilor, membrilor şi grefierilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi ale secretarului general al Consiliului;(b) condiţiile de încadrare în munca şi, în special, salariile, indemnizaţiile şi pensiile preşedintelui şi membrilor Curţii de Conturi.(c) toate indemnizaţiile care ţin loc de remuneraţii ale persoanelor prevăzute la literele (a) şi (b).(2) Consiliul adopta regulamente şi decizii europene care stabilesc indemnizaţiile membrilor Comitetului Economic şi Social.Articolul III-401Actele Consiliului, ale Comisiei sau ale Băncii Centrale Europene care impun o obligaţie pecuniară în sarcina altor persoane decât statele membre constituie titlu executoriu.Executarea silită este reglementată de normele de procedura civilă în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia aceasta are loc. Actele sunt investite cu formula executorie, fără îndeplinirea nici unei alte formalităţi decât cea a verificării autenticităţii acestui titlu de către autoritatea naţionala pe care guvernul fiecărui stat membru o desemnează în acest scop şi a carei desemnare este adusă la cunoştinţa Comisiei şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.După îndeplinirea acestor formalităţi, la cererea părţii interesate, aceasta poate proceda la executarea silită sesizand direct autoritatea competentă, în conformitate cu legislaţia interna. Executarea silită poate fi suspendată numai în temeiul unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Cu toate acestea, controlul legalităţii măsurilor de executare este de competenţa instanţele judecătoreşti naţionale.Capitolul II DISPOZIŢII FINANCIARESecţiunea 1 CADRUL FINANCIAR MULTIANUALArticolul III-402(1) Cadrul financiar multianual se adoptă pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, în conformitate cu dispoziţiile articolului I-55.(2) Cadrul financiar stabileşte valorile plafoanelor anuale ale alocarilor pe categorii de cheltuieli şi ale plafonului anual de credite pentru plati. Categoriile de cheltuieli, al căror număr este limitat, corespund marilor sectoare de activitate ale Uniunii.(3) Cadrul financiar prevede orice alte dispoziţii utile bunei desfăşurări a procedurii bugetare anuale.(4) În cazul în care legea europeană a Consiliului pentru stabilirea unui nou cadru financiar nu a fost adoptată la încheierea cadrului financiar precedent, plafoanele şi celelalte dispoziţii corespunzătoare ultimului an al acestui cadru se proroga până la adoptarea acestei legi.(5) Pe tot parcursul procedurii care conduce la adoptarea cadrului financiar, Parlamentul, Consiliul şi Comisia iau toate măsurile necesare pentru a facilita reusita procedurii.Secţiunea 2 BUGETUL ANUAL AL UNIUNIIArticolul III-403Exerciţiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie.Articolul III-404Bugetul anual al Uniunii se adoptă prin legi europene, în conformitate cu dispoziţiile de mai jos:(1) Fiecare instituţie întocmeşte, înainte de 1 iulie, o situaţie estimativă a cheltuielilor sale pentru exerciţiul bugetar următor. Comisia grupează aceste situaţii într-un proiect de buget ce poate conţine estimari divergenţe.Acest proiect cuprinde veniturile şi cheltuielile estimate.(2) Propunerea care cuprinde proiectul de buget se prezintă de către Comisie Parlamentului European şi Consiliului până cel târziu la data de 1 septembrie a anului care precede anul execuţiei bugetului.Comisia poate modifica proiectul de buget în cursul procedurii până la convocarea comitetului de conciliere prevăzut la alineatul (5).(3) Consiliul adopta poziţia sa asupra proiectului de buget şi o transmite Parlamentului European până cel târziu la data de 1 octombrie a anului care precede anul execuţiei bugetului. Acesta informează pe deplin Parlamentul European asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziţiei respective.(4) În cazul în care, în termen de patruzeci şi doua de zile de la transmitere, Parlamentul European:(a) aprobă poziţia Consiliului, legea europeană a bugetului este adoptată;(b) nu a luat o hotărâre, legea europeană a bugetului este considerată aprobată;(c) adoptă amendamente cu majoritatea membrilor săi, proiectul astfel modificat se transmite Consiliului şi Comisiei. Preşedintele Parlamentului European, în consens cu preşedintele Consiliului, convoacă fără întârziere comitetul de conciliere. Cu toate acestea, comitetul de conciliere nu se întruneşte în cazul în care, în termen de zece zile, Consiliul informează Parlamentul European ca aproba toate amendamentele sale.(5) Comitetul de conciliere, ce reuneste membrii Consiliului sau reprezentanţii acestora şi tot atâţia membri reprezentând Parlamentul European, are misiunea de a ajunge, pe baza poziţiilor Parlamentului European şi ale Consiliului, la un acord asupra unui proiect comun, cu majoritatea calificată a membrilor Consiliului sau a reprezentanţilor lor şi cu majoritatea membrilor reprezentând Parlamentul European, în termen de douăzeci şi una de zile de la data convocării sale.Comisia participa la lucrările comitetului de conciliere şi adopta toate initiativele necesare pentru promovarea apropierii poziţiilor Parlamentului European şi ale Consiliului.(6) În cazul în care, în termenul de douăzeci şi una de zile prevăzut la alineatul (5), comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul European şi Consiliul dispun fiecare de un termen de paisprezece zile socotit de la data acordului pentru aprobarea proiectului comun.(7) În cazul în care, în termenul de paisprezece zile prevăzut la alineatul (6):(a) Parlamentul European şi Consiliul aproba fiecare proiectul comun sau nu iau o hotărâre, ori în cazul în care una dintre aceste instituţii aproba proiectul comun iar cealaltă nu a hotărât încă, legea europeană a bugetului este considerată adoptată definitiv în conformitate cu proiectul comun, sau(b) Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, şi Consiliul resping proiectul comun, ori în cazul în care una dintre aceste instituţii respinge proiectul comun iar cealaltă nu a hotărât încă, Comisia prezintă un nou proiect de buget, sau(c) Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, respinge proiectul comun, iar Consiliul îl aproba, Comisia prezintă un nou proiect de buget, sau(d) Parlamentul European aproba proiectul comun dar Consiliul îl respinge, Parlamentul European poate decide, într-un termen de paisprezece zile de la data respingerii de către Consiliu şi hotărând cu majoritatea membrilor săi şi a trei cincimi din totalul voturilor exprimate, confirmarea tuturor sau doar a anumitor amendamente prevăzute la alineatul (4) litera (c). În cazul în care unul dintre amendamentele Parlamentului European nu este confirmat, se retine poziţia aprobată în cadrul comitetului de conciliere referitoare la linia bugetară care face obiectul acestui amendament. Pe aceasta baza, legea europeană a bugetului este considerată adoptată definitiv.(8) În cazul în care, în termenul de douăzeci şi una de zile prevăzut la alineatul (5), comitetul de conciliere nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Comisia prezintă un nou proiect de buget.(9) La încheierea procedurii prevăzute prezentul articol, preşedintele Parlamentului European constata ca legea europeană a bugetului se adoptă definitiv.(10) Fiecare instituţie îşi exercită atribuţiile care îi sunt acordate prin prezentul articol cu respectarea Constituţiei şi a actelor adoptate în temeiul Constituţiei, în special în ceea ce priveşte resursele proprii ale Uniunii şi echilibrul veniturilor şi cheltuielilor.Articolul III-405(1) În cazul în care, la începutul unui exerciţiu bugetar, legea europeană a bugetului nu a fost adoptată definitiv, cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitol în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412, în limita unei douasprezecimi din alocarile înscrise în legea europeană a bugetului exerciţiului precedent, fără să poată depăşi o douasprezecime din alocarile prevăzute de acelaşi capitol al proiectului de buget.(2) Consiliul, la propunerea Comisiei şi cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la alineatul 1, poate adopta o decizie europeană de autorizare a cheltuielilor care depăşesc o douasprezecime, în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412. Acesta transmite de îndată decizia Parlamentului European.Decizia europeană prevede măsurile necesare în materie de resurse pentru asigurare aplicării prezentului articol, cu respectarea legilor europene prevăzute la articolul I-54 alineatele (3) şi (4). Aceasta intră în vigoare în termen de treizeci de zile de la adoptare în cazul în care, în acest termen, Parlamentul European, hotărând cu majoritatea membrilor săi, nu decide sa reducă aceste cheltuieli.Articolul III-406În condiţiile stabilite prin legea europeană prevăzută la articolul III-318, alocarile, altele decât cele privind cheltuielile de personal, care nu au fost utilizate până la sfârşitul exerciţiului bugetar pot face obiectul unui report limitat doar la exerciţiul următor.Alocarile sunt clasificate pe capitole grupand cheltuielile după natura sau după destinaţia acestora şi sunt repartizate în conformitate cu legea europeană prevăzute la articolul III-412.Cheltuielile:– Parlamentului European,– Consiliului European şi ale Consiliului,– Comisiei,– precum şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europenefac obiectul unor secţiuni distincte ale bugetului, fără a aduce atingere regimului special al anumitor cheltuieli comune.Secţiunea 3 EXECUŢIA BUGETULUI ŞI DESCĂRCAREAArticolul III-407Comisia executa bugetul în cooperare cu statele membre, în conformitate cu legea europeană prevăzută la articolul III-412, pe proprie răspundere şi în limita alocarilor acordate, în conformitate cu principiul bunei gestionari financiare. Statele membre cooperează cu Comisia pentru a permite ca utilizarea alocarilor să se facă după acelaşi principiu.Prin legea europeană prevăzută la articolul III-412 se stabilesc obligaţiile de control şi de audit ale statelor membre în execuţia bugetului, precum şi răspunderile care decurg din acestea. Această lege europeană stabileşte răspunderile şi normele de aplicare potrivit cărora fiecare instituţie participa la execuţia propriilor cheltuieli.În cadrul bugetului, Comisia poate efectua transferuri, în limitele şi condiţiile prevăzute de legea europeană prevăzută la articolul III-412, fie de la un capitol al bugetului la alt capitol, fie de la o subdiviziune la alta subdiviziune.Articolul III-408Comisia prezintă în fiecare an Parlamentului European şi Consiliului conturile exerciţiului bugetar precedent, aferente operaţiunilor de buget. De asemenea, Comisia le comunică un bilanţ financiar privind activul şi pasivul Uniunii.Comisia prezintă, de asemenea, Parlamentului European şi Consiliului un raport de evaluare a finanţelor Uniunii bazat pe rezultatele obţinute, în special raportandu-se la indicaţiile date de Parlamentul European şi Consiliu în temeiul articolului III-409.Articolul III-409(1) Parlamentul European, la recomandarea Consiliului, da descărcare Comisiei de execuţia bugetului. În acest scop, examinează, în urma Consiliului, conturile, bilanţul financiar şi raportul de evaluare prevăzute la articolul III-408, raportul anual al Curţii de Conturi, împreună cu răspunsurile instituţiilor controlate la observaţiile Curţii de Conturi, declaraţia de atestare prevăzută la articolul III-384 alineatul (1) al doilea paragraf, precum şi rapoartele speciale pertinente ale Curţii de Conturi.(2) Înainte de a da descărcare Comisiei sau în orice alt scop care are legătură cu exercitarea atribuţiilor acesteia de execuţie bugetară, Parlamentul European poate solicita sa audieze Comisia asupra execuţiei cheltuielilor sau a funcţionarii sistemelor de control financiar. Comisia prezintă Parlamentului European, la cererea acestuia, orice informaţie necesară.(3) Comisia ia toate măsurile necesare pentru a da curs observaţiilor care însoţesc deciziile de descărcare şi celorlalte observaţii ale Parlamentului European privind execuţia cheltuielilor, precum şi comentariilor care însoţesc recomandările de descărcare adoptate de Consiliu.(4) La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia întocmeşte un raport privind măsurile luate în lumina acestor observaţii şi comentarii, şi în special privind instrucţiunile date serviciilor responsabile de execuţia bugetului. Aceste rapoarte sunt, de asemenea, transmise Curţii de Conturi.Secţiunea 4 DISPOZIŢII COMUNEArticolul III-410Cadrul financiar multianual şi bugetul anual se stabilesc în euro.Articolul III-411Comisia poate, sub rezerva informării în acest sens a autorităţilor competente ale statelor membre în cauza, sa transfere în moneda unuia din statele membre activele pe care le deţine în moneda altui stat membru, în măsura necesară utilizării acestor active în scopurile prevăzute de Constituţie. În măsura posibilului, Comisia evita astfel de transferuri în cazul în care deţine deja active disponibile sau mobilizabile în monedele de care are nevoie.Comisia comunică cu fiecare din statele membre în cauza prin intermediul autorităţii desemnate de acestea. În execuţia operaţiunilor financiare, aceasta recurge la banca de emisiune a statului membru în cauza sau la o alta instituţie financiară aprobată de acesta.Articolul III-412(1) Prin legi europene se stabilesc:(a) normele financiare care definesc în special procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea şi execuţia bugetului şi pentru predarea şi verificarea conturilor;(b) normele de organizare a controlului răspunderii participanţilor la execuţia bugetului, în special a ordonatorilor şi contabililor.Legile europene în cauza se adoptă după consultarea Curţii de Conturi.(2) Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, un regulament european care stabileşte condiţiile şi procedura potrivit cărora veniturile bugetare prevăzute în regimul de resurse proprii ale Uniunii sunt puse la dispoziţia Comisiei, precum şi măsurile care trebuie aplicate pentru a face faţa, atunci când este cazul, nevoii de lichiditati. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European şi a Curţii de Conturi.(3) Consiliul hotărăşte în unanimitate, până la 31 decembrie 2006, în toate cazurile prevăzute de prezentul articol.Articolul III-413Parlamentul European, Consiliul şi Comisia asigura disponibilitatea mijloacelor financiare care permit Uniunii să-şi îndeplinească obligaţiile juridice faţă de terţi.Articolul III-414La iniţiativa Comisiei se convoacă intalniri periodice între preşedinţii Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei, în cadrul procedurilor bugetare prevăzute de prezentul capitol. Preşedinţii iau toate măsurile necesare pentru a promova concertarea şi apropierea poziţiilor instituţiilor pe care le conduc, în vederea facilitării punerii în aplicare a dispoziţiilor prezentului capitol.Secţiunea 5 LUPTA IMPOTRIVA FRAUDEIArticolul III-415(1) Uniunea şi statele membre combat frauda şi orice alta activitate ilegala care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri luate în conformitate cu prezentul articol. Aceste măsuri descurajeaza fraudele şi oferă o protecţie efectivă în statele membre, precum şi în cadrul instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii.(2) Pentru a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, statele membre adopta aceleaşi măsuri pe care le adopta pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare.(3) Fără a aduce atingere altor dispoziţii ale Constituţiei, statele membre îşi coordonează acţiunea urmărind sa apere interesele financiare ale Uniunii împotriva fraudei. În acest scop, statele membre organizează, împreună cu Comisia, o cooperare strânsă şi constanta între autorităţile competente.(4) Prin legi sau legi-cadru europene se stabilesc măsurile necesare în domeniul prevenirii fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii şi în al combaterii acestei fraude, pentru a oferi o protecţie efectivă şi echivalenta în statele membre, precum şi în cadrul instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii. Acestea se adoptă după consultarea Curţii de Conturi.(5) Comisia, în cooperare cu statele membre, prezintă anual Parlamentului European şi Consiliului un raport privind măsurile adoptate pentru punerea în aplicare a prezentului articol.Capitolul III FORMELE DE COOPERARE CONSOLIDATAArticolul III-416Formele de cooperare consolidata trebuie să respecte Constituţia şi dreptul Uniunii. Acestea nu pot aduce atingere pieţei interne şi nici coeziunii economice, sociale şi teritoriale. Formele de cooperare consolidata nu pot constitui o bariera sau o discriminare în schimburile dintre statele membre, ori sa provoace o distorsionare a concurentei între ele.Articolul III-417Formele de cooperare consolidata trebuie să respecte competentele, drepturile şi obligaţiile statelor membre neparticipante. Acestea din urma nu împiedica punerea lor în aplicare de către statele membre participante.Articolul III-418(1) Din momentul stabilirii lor, formele de cooperare consolidata sunt deschise tuturor statelor membre, sub rezerva respectării eventualelor condiţii de participare stabilite prin decizia europeană de autorizare. Acestea rămân, de asemenea, deschise oricând pe durata funcţionarii lor, sub rezerva respectării, pe lângă eventualele condiţii menţionate mai sus, şi a actelor deja adoptate în cadrul lor.Comisia şi statele membre participante la o formă de cooperare consolidata asigura promovarea participării unui număr cat mai mare de state membre.(2) Comisia şi, dacă este cazul, ministrul afacerilor externe al Uniunii informează periodic Parlamentul European şi Consiliul cu privire la evoluţia formelor de cooperare consolidata.Articolul III-419(1) Statele membre care doresc sa stabilească între ele o formă de cooperare consolidata într-unui din domeniile prevăzute de Constituţie, cu excepţia domeniilor de competenţa exclusiva şi a politicii externe şi de securitate comune, înaintează Comisiei o cerere precizând domeniul de aplicare şi obiectivele urmărite prin forma de cooperare consolidata preconizata. Comisia poate prezenta Consiliului o propunere în acest sens. În cazul în care Comisia nu prezintă o propunere, aceasta comunică motivele statelor membre în cauza.Autorizarea de a recurge la o formă de cooperare consolidata se acordă prin decizie europeană a Consiliului, care hotărăşte la propunerea Comisiei şi după aprobarea Parlamentului European.(2) Cererea statelor membre ce doresc sa stabilească între ele o formă de cooperare consolidata în cadrul politicii externe şi de securitate comune este adresată Consiliului. Aceasta se transmite ministrului afacerilor externe care îşi da avizul asupra coerentei formei de cooperare consolidata preconizate cu politica externa şi de securitate comuna a Uniunii, precum şi Comisiei, care îşi da avizul în special asupra coerentei formei de cooperare consolidata preconizate cu celelalte politici ale Uniunii. Cererea se transmite, de asemenea, Parlamentului European spre informare.Autorizarea de a recurge la o formă de cooperare consolidata este acordată prin decizie a Consiliului, care hotărăşte în unanimitate.Articolul III-420(1) Orice stat membru care doreşte sa participe la o formă de cooperare consolidata în curs într-unul din domeniile prevăzute la articolul III-419 alineatul (1) îşi notifica intenţia Consiliului şi Comisiei.În termen de patru luni de la data primirii notificării, Comisia confirma participarea statului membru în cauza. Dacă este cazul, aceasta constata îndeplinirea condiţiilor de participare şi adopta orice măsuri tranzitorii necesare privind aplicarea actelor deja adoptate în cadrul formei de cooperare consolidate.Cu toate acestea, în cazul în care considera că nu sunt îndeplinite condiţiile de participare, Comisia indica dispoziţiile ce trebuie adoptate pentru îndeplinirea lor şi stabileşte un termen pentru a reexamina cererea de participare. La expirarea acestui termen, Comisia reexamineaza cererea, în conformitate cu procedura prevăzută de al doilea paragraf. În cazul în care Comisia considera ca în continuare nu sunt îndeplinite condiţiile de participare, statul membru în cauza poate sesiza legătură cu aceasta Consiliul, care se pronunţa asupra cererii. Consiliul hotărăşte în conformitate cu dispoziţiile articolului I-44 alineatul (3). Acesta poate, de asemenea, sa adopte, la propunerea Comisiei, măsurile tranzitorii prevăzute de al doilea paragraf.(2) Orice stat membru care doreşte sa participe la o formă de cooperare consolidata în cadrul politicii externe şi de securitate comune notifica intenţia sa Consiliului, ministrului afacerilor externe al Uniunii şi Comisiei.Consiliul confirma participarea statului membru în cauza după consultarea ministrului afacerilor externe al Uniunii şi după ce a constatat, dacă este cazul, îndeplinirea eventualelor condiţii de participare. Consiliul, la propunerea ministrului afacerilor externe al Uniunii, poate să adopte, de asemenea, orice măsuri tranzitorii necesare privind aplicarea actelor deja adoptate în cadrul formei de cooperare consolidata. Cu toate acestea, în cazul în care considera că nu sunt îndeplinite condiţiile de participare, Consiliul indica dispoziţiile care trebuie adoptate pentru îndeplinirea acestor condiţii şi stabileşte un termen pentru reexaminarea cererii de participare.În înţelesul prezentului alineat, Consiliul hotărăşte în unanimitate şi în conformitate cu dispoziţiile articolului I-44 alineatul (3).Articolul III-421Cheltuielile care rezultă din punerea în aplicare a unei forme de cooperare consolidata, altele decât costurile administrative necesare instituţiilor, sunt în sarcina statelor membre participante, cu excepţia cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.Articolul III-422(1) În cazul în care o dispoziţie a Constituţiei ce poate fi aplicată în cadrul unei forme de cooperare consolidata prevede adoptarea în unanimitate a hotărârii Consiliului, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul I-44 alineatul (3), poate adopta o decizie europeană care să prevadă faptul ca acesta va hotărî cu majoritate calificată.(2) În cazul în care o dispoziţie a Constituţiei care poate fi aplicată în cadrul unei forme de cooperare consolidata prevede adoptarea de către Consiliu a legilor sau legilor-cadru europene în conformitate cu o procedură legislativă specială, Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu condiţiile prevăzute la articolul I-44 alineatul (3), poate adopta o decizie europeană care să prevadă faptul ca acesta va hotărî în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.(3) Alineatele (1) şi (2) nu se aplică deciziilor care au implicaţii militare sau în domeniul apărării.Articolul III-423Consiliul şi Comisia asigura coerenta acţiunilor întreprinse în cadrul unei forme de cooperare consolidata, precum şi coerenta acestor acţiuni cu politicile Uniunii, şi cooperează în acest scop.Titlul VII DISPOZIŢII COMUNEArticolul III-424Ţinând seama de situaţia economică şi socială structurală din Guadelupa, Guyana Franceza, Martinica, Reunion, Azore, Madeira şi Insulele Canare, agravată de depărtare, insularitate, suprafaţa redusă, relieful şi clima dificile, dependenta economică de un mic număr de produse, factori a căror persistenta şi combinare dauneaza în mod grav dezvoltării lor, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente şi decizii europene ce urmăresc, în special, stabilirea condiţiilor de aplicare a Constituţiei în aceste regiuni, inclusiv politicile comune. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Actele prevăzute de primul paragraf se referă în special la politicile vamale şi comerciale, politica fiscală, zonele libere, politicile în domeniul agriculturii şi pescuitului, condiţiile de aprovizionare cu materii prime şi bunuri de prima necesitate, ajutoarele de stat şi condiţiile de acces la fonduri structurale şi la programele orizontale ale Uniunii.Consiliul adopta măsurile prevăzute de primul paragraf ţinând seama de caracteristicile şi constrangerile specifice ale regiunilor ultraperiferice, fără ca aceasta sa dăuneze integrităţii şi coerentei ordinii juridice a Uniunii, inclusiv piaţa interna şi politicile comune.Articolul III-425Constituţia nu aduce atingere regimului proprietăţii în statele membre.Articolul III-426În fiecare din statele membre, Uniunea dispune de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice de către dreptul intern. Uniunea poate, în special, dobândi sau instraina bunuri mobile şi imobile şi poate sta în justiţie. În acest scop, Uniunea este reprezentată de Comisie. Cu toate acestea, Uniunea este reprezentată de fiecare instituţie, în temeiul autonomiei lor administrative, pentru chestiunile referitoare la funcţionarea lor.Articolul III-427Statutul funcţionarilor Uniunii şi Regimul care se aplică celorlalţi agenţi ai Uniunii se stabilesc prin lege europeană. Aceasta se adoptă după consultarea instituţiilor în cauza.Articolul III-428Pentru îndeplinirea sarcinilor care îi sunt încredinţate, Comisia poate primi orice informaţie şi poate efectua orice verificare necesară, în limitele şi condiţiile stabilite printr-un regulament sau o decizie europeană adoptată de Consiliu cu majoritate simpla.Articolul III-429(1) Fără a aduce atingere articolului 5 din Protocolul privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi Băncii Centrale Europene, prin lege sau lege-cadru europeană se stabilesc măsurile pentru întocmirea de statistici, în cazul în care aceasta este necesară pentru îndeplinirea activităţilor Uniunii.(2) Întocmirea de statistici se face cu respectarea imparţialităţii, fiabilitatii, obiectivitatii, independentei ştiinţifice, eficientei costurilor şi confidenţialităţii informaţiilor statistice. Aceasta nu trebuie să antreneze costuri excesive pentru operatorii economici.Articolul III-430Membrii instituţiilor Uniunii, membrii comitetelor, precum şi funcţionarii şi agenţii Uniunii au obligaţia, chiar după încetarea funcţiilor lor, de a nu divulga informaţii care, prin natura lor, constituie secret profesional, în special datele privind întreprinderile în ceea ce priveşte relaţiile lor comerciale sau elementele preţului lor de cost.Articolul III-431Răspunderea contractuală a Uniunii este reglementată de dreptul aplicabil contractului în cauza, în materie de răspundere extracontractuală, Uniunea trebuie să repare, în conformitate cu principiile generale comune statelor membre, toate prejudiciile cauzate de instituţiile sau agenţii săi în exercitarea funcţiilor lor.Prin derogare de la dispoziţiile celui de-al doilea paragraf, Banca Centrala Europeană trebuie să repare, în conformitate cu principiile generale comune statelor membre, prejudiciile cauzate de aceasta sau agenţii săi în exercitarea funcţiilor lor.Răspunderea personală a agenţilor faţă de Uniune este reglementată de dispoziţiile care stabilesc statutul lor sau regimul care li se aplică.Articolul III-432Sediul instituţiilor Uniunii se stabileşte de comun acord între guvernele statelor membre.Articolul III-433Consiliul adopta în unanimitate un regulament european care stabileşte regimul lingvistic al instituţiilor Uniunii, fără a aduce atingere Statutului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.Articolul III-434Uniunea se bucura pe teritoriul statelor membre de privilegii şi imunităţi necesare îndeplinirii misiunii sale în condiţiile prevăzute de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.Articolul III-435Constituţia nu aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor ce rezultă din convenţiile încheiate anterior datei de 1 ianuarie 1958 sau, pentru statele care au aderat ulterior acestei date, anterior datei aderării lor, între unul sau mai multe state membre, pe de o parte, şi unul sau mai multe state terţe.În măsura în care aceste convenţii nu sunt compatibile cu Constituţia, statul sau statele membre în cauza recurg la toate mijloacele necesare pentru eliminarea incompatibilităţilor constatate. În caz de nevoie, statele membre se sprijină reciproc pentru a atinge acest scop şi, dacă este cazul, adopta o atitudine comuna.În aplicarea convenţiilor prevăzute de primul paragraf, statele membre ţin seama de faptul ca avantajele acordate prin Constituţie pentru fiecare din statele membre fac parte integrantă din Uniune şi sunt, pentru acest motiv, legate inseparabil de constituirea de instituţii comune cărora li se acordă atribuţii prin Constituţie, precum şi de acordarea de avantaje identice pentru toate celelalte state membre.Articolul III-436(1) Constituţia nu împiedica aplicarea următoarelor norme:(a) nici un stat membru nu este obligat sa furnizeze date a căror divulgare o considera contrară intereselor esenţiale ale securităţii sale;(b) orice stat membru poate lua măsurile pe care le considera necesare pentru protejarea intereselor esenţiale ale securităţii sale şi care privesc producţia sau comerţul cu armament, muniţii şi materiale de război; aceste dispoziţii nu trebuie să modifice condiţiile concurentei pe piaţa interna în ce priveşte produsele care nu sunt destinate unor scopuri specific militare.(2) Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta în unanimitate o decizie europeană de modificare a listei din 15 aprilie 1958 a produselor cărora li se aplică dispoziţiile alineatului (1) litera (b).Partea IV DISPOZIŢII GENERALE ŞI FINALEArticolul IV-437Abrogarea tratatelor anterioare(1) Prezentul Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa abroga Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul privind Uniunea Europeană, precum şi, în condiţiile prevăzute de Protocolul privind actele şi tratatele care au completat sau modificat Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul privind Uniunea Europeană, actele şi tratatele care le-au completat sau modificat, sub rezerva alineatului (2) al prezentului articol.(2) Tratatele privind aderarea:(a) Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;(b) Republicii Elene;(c) Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze;(d) Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei şi(e) Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovacese abroga.Cu toate acestea:– dispoziţiile tratatelor prevăzute la literele (a)-(d) care sunt menţionate sau prevăzute în Protocolul privind tratatele şi actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei rămân în vigoare, iar efectele lor juridice se menţin în conformitate cu acest protocol,– dispoziţiile tratatului prevăzut la litera (e) care sunt menţionate sau prevăzute în Protocolul privind tratatele sau actele de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace rămân în vigoare, iar efectele lor juridice se menţin în conformitate cu acest protocol.Articolul IV-438Succesiunea şi continuitatea în drepturi şi obligaţii(1) Uniunea Europeană instituită prin prezentul tratat succede Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind Uniunea Europeană, precum şi Comunităţii Europene.(2) Sub rezerva articolului IV-439, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile existente la data intrării în vigoare a prezentului tratat îşi exercită, în alcătuirea lor de la acea data, atribuţiile în înţelesul prezentului tratat, atât timp cat noile dispoziţii nu vor fi fost adoptate pentru punerea în aplicare a acestuia sau până la încheierea mandatului lor.(3) Actele instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor adoptate în temeiul tratatelor şi al actelor abrogate prin articolul IV-437 rămân în vigoare. Efectele lor juridice se menţin atât timp cat aceste acte nu sunt abrogate, anulate sau modificate pentru punerea în aplicare a prezentului tratat. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul convenţiilor încheiate între statele membre în temeiul tratatelor şi al actelor abrogate prin articolul IV-437.Celelalte elemente ale acquis-ului comunitar şi ale Uniunii, în vigoare la data intrării în vigoare a prezentului tratat, şi în special acordurile interinstitutionale, deciziile şi acordurile convenite de reprezentanţii guvernelor statelor membre reuniti în cadrul Consiliului, acordurile încheiate de statele membre cu privire la funcţionarea Uniunii sau a Comunităţii ori având legătură cu acţiunea Uniunii ori a Comunităţii, declaraţiile, inclusiv cele făcute în cadrul conferinţelor interguvernamentale, precum şi rezoluţiile sau alte luari de poziţie ale Consiliului European şi ale Consiliului şi cele referitoare la Uniunea Europeană sau la Comunitate care au fost adoptate de comun acord de către statele membre se păstrează, de asemenea, atât timp cat nu vor fi fost abrogate sau modificate.(4) Jurisprudenta Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi a Tribunalului de Prima Instanţa referitoare la interpretarea şi aplicarea tratatelor şi a actelor abrogate prin articolul IV-437, precum şi actele şi convenţiile adoptate pentru aplicarea acestora, rămâne, mutatis mutandis, izvorul interpretării dreptului Uniunii, în special a dispoziţiilor similare din Constituţie.(5) Continuitatea procedurilor administrative şi judiciare iniţiate anterior datei intrării în vigoare a prezentului tratat este asigurata cu respectarea dispoziţiilor Constituţiei. Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile responsabile de aceste proceduri iau toate măsurile corespunzătoare în acest sens.Articolul IV-439Dispoziţii tranzitorii referitoare la anumite instituţiiDispoziţiile tranzitorii referitoare la alcătuirea Parlamentului European, la definirea majorităţii calificate a Consiliului European şi a Consiliului, inclusiv în cazurile în care nu toţi membrii Consiliului European sau ai Consiliului participa la vot, precum şi la alcătuirea Comisiei, inclusiv ministrul afacerilor externe al Uniunii, sunt prevăzute în Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organele Uniunii.Articolul IV-440Domeniul teritorial de aplicare(1) Prezentul tratat se aplică Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei, Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Irlandei, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Marelui Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Ţărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace, Republicii Finlanda, Regatului Suediei şi Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.(2) Prezentul tratat se aplică Guadelupei, Guyanei Franceze, Martinicai şi Reunionului, Azorelor, Madeirei şi Insulelor Canare, în conformitate cu dispoziţiile articolului III-424.(3) Ţările şi teritoriile de peste mari a căror lista figurează în anexa II fac obiectul regimului special de asociere definit în partea III titlul IV.Prezentul tratat nu se aplică ţărilor şi teritoriilor de peste mari care au relaţii speciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord care nu sunt enumerate în lista menţionată anterior.(4) Prezentul tratat se aplică teritoriilor europene ale căror relaţii externe sunt asumate de un stat membru.(5) Prezentul tratat se aplică insulelor Aland cu derogarile care figurau iniţial în tratatul prevăzut la articolul IV-437 alineatul (2) litera (d) şi care sunt menţionate în titlul V secţiunea 5 din Protocolul privind actele şi tratatele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.(6) Prin derogare de la alineatele (1) - (5):(a) prezentul tratat nu se aplică insulelor Feroe;(b) prezentul tratat se aplică zonelor Akrotiri şi Dhekelia, aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru, numai în măsura necesară pentru a asigura aplicarea regimului prevăzut iniţial în Protocolul privind zonele aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru, anexat la actul de aderare care face parte integrantă din tratatul prevăzut la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) şi menţionat în partea II titlul III din Protocolul privind Tratatul şi Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace;(c) prezentul tratat se aplică Insulelor Anglo-Normande şi Insulei Man numai în măsura necesară pentru asigurarea aplicării regimului stabilit pentru aceste insule iniţial prin tratatul prevăzut la articolul IV-437 alineatul (2) litera (a) şi care este menţionat de titlul II secţiunea 3 din Protocolul privind tratatele şi actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.(7) Consiliul European, la iniţiativa statului membru în cauza, poate adopta o decizie europeană de modificare a statutului în raport cu Uniunea al unei tari sau teritoriu danez, francez sau olandez prevăzut la alineatele (2) şi (3) Consiliul European hotărăşte în unanimitate, după consultarea Comisiei.Articolul IV-441Uniunile regionalePrezentul tratat nu împiedica existenta şi realizarea uniunilor regionale între Belgia şi Luxemburg, precum şi între Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos, în măsura în care aplicarea prezentului tratat nu aduce atingere obiectivelor acestor uniuni regionale.Articolul IV-442Protocoale şi anexeProtocoalele şi anexele la prezentul tratat fac parte integrantă din acesta.Articolul IV-443Procedura ordinară de revizuire(1) Guvernul oricărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta Consiliului proiecte de revizuire a prezentului tratatului. Aceste proiecte se transmit Consiliului European de către Consiliu şi se notifica parlamentelor naţionale.(2) În cazul în care Consiliul European, după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, adopta cu majoritate simpla o decizie favorabilă examinării modificărilor propuse, preşedintele Consiliului European convoacă o Convenţie compusa din reprezentanţi ai parlamentelor naţionale, ai sefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European şi ai Comisiei. Banca Centrala Europeană este, de asemenea, consultata în cazul modificărilor instituţionale în domeniul monetar. Convenţia analizează proiectele de revizuire şi adopta prin consens o recomandare facuta Conferintei reprezentanţilor guvernelor statelor membre prevăzute la alineatul (3).Consiliul European poate decide cu majoritate simpla, după aprobarea Parlamentului European, sa nu convoace Convenţia în cazul în care amploarea modificărilor nu o justifica. În acest ultim caz, Consiliul European stabileşte mandatul pentru Conferinţa reprezentanţilor guvernelor statelor membre.(3) În vederea adoptării de comun acord a modificărilor ce trebuie aduse prezentului tratat, preşedintele Consiliului convoacă o conferinţa a reprezentanţilor guvernelor statelor membre.Modificările intră în vigoare după ce au fost ratificate de toate statele membre în conformitate cu normele lor constituţionale.(4) În cazul în care, la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea prezentului tratat, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul menţionat, iar unul sau mai multe state membre au intampinat dificultăţi în ratificarea respectiva, Consiliului European se autosesizeaza cu privire la chestiune.Articolul IV-444Procedura simplificata de revizuire(1) Având în vedere dispoziţiile părţii III, conform cărora Consiliul hotărăşte în unanimitate într-un anumit domeniu sau într-un anumit caz, Consiliul European poate adopta o decizie europeană de autorizare a Consiliului de a hotărî cu majoritate calificată în domeniul sau în cazul respectiv.Prezentul alineat nu se aplică deciziilor care au implicaţii militare sau în domeniul apărării.(2) Având în vedere dispoziţiile părţii III, potrivit cărora legile sau legile-cadru europene se adoptă de Consiliu în conformitate cu o procedură legislativă specială, Consiliul European poate adopta o decizie europeană de autorizare a adoptării respectivelor legi sau legi-cadru în conformitate cu procedura legislativă ordinară.(3) Orice iniţiativa luată de Consiliul European pe baza alineatelor (1) sau (2) se transmite parlamentelor naţionale. În cazul opoziţiei unui parlament naţional, notificate în termen de zece luni de la aceasta transmitere, decizia europeană prevăzută la alineatele (1) sau (2) nu se adoptă. În cazul în care nu exista nici o opoziţie, Consiliul European poate adopta respectiva decizie.Pentru adoptarea deciziilor europene prevăzute la alineatele (1) şi 2, Consiliul European hotărăşte în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţa cu majoritatea membrilor săi.Articolul IV-445Procedura simplificata de revizuire privind politicile şi acţiunile interne ale Uniunii(1) Guvernul oricărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia pot prezenta Consiliului European proiecte destinate revizuirii, integrale sau parţiale, a dispoziţiilor părţii III titlul III privind politicile şi acţiunile interne ale Uniunii.(2) Consiliul European poate adopta o decizie europeană de modificare, integrală sau parţială, a dispoziţiilor părţii III titlul III. Consiliul European hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, precum şi a Băncii Centrale Europene, în cazul unor modificări instituţionale în domeniul monetar.Aceasta decizie europeană intră în vigoare numai după aprobarea sa de către statele membre, în conformitate cu normele lor constituţionale.(3) Decizia europeană prevăzută la alineatul (2) nu poate extinde competentele atribuite Uniunii prin prezentul tratat.Articolul IV-446TermenulPrezentul tratat se încheie pe termen nelimitat.Articolul IV-447Ratificarea şi intrarea în vigoare(1) Prezentul tratat se ratifica de către inaltele Părţi Contractante, în conformitate cu normele lor constituţionale. Instrumentele de ratificare vor fi depuse pe lângă Guvernul Republicii Italiene.(2) Prezentul tratat intră în vigoare la 1 noiembrie 2006, cu condiţia ca toate instrumentele de ratificare sa fi fost depuse, sau în prima zi a lunii ce urmează depunerii instrumentului de ratificare de către stat semnatar care îndeplineşte ultimul aceasta formalitate.Articolul IV-448Textele autentice şi traducerile(1) Prezentul tratat, redactat într-un exemplar unic, în limbile germană, engleza, daneza, spaniola, estona, franceza, finlandeza, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, olandeza, polona, portugheză, slovaca, slovena, suedeza şi ceha, textele stabilite în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, va fi depus în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va transmite câte o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.(2) Prezentul tratat poate, de asemenea, să fie tradus în orice alta limba stabilită de statele membre, dintre cele care, în temeiul normelor lor constituţionale, se bucura de statut de limba oficială pe întreg teritoriul lor sau doar pe o parte din acesta. Statul membru în cauza pune la dispoziţie o copie certificată a acestor traduceri, care va fi depusa în arhivele Consiliului.PROTOCOALELE ŞI ANEXELE I ŞI II LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPACUPRINSA. PROTOCOALE ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPA1. Protocol privind rolul parlamentelor naţionale în cadrul uniunii europene2. Protocol privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii3. Protocol de stabilire a Statutului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene4. Protocol de stabilire a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene5. Protocol privind Statutul Băncii Europene de Investiţii6. Protocol privind stabilirea sediilor instituţiilor şi anumitor organe, oficii, agenţii şi servicii ale Uniunii Europene7. Protocol privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene8. Protocol privind tratatele şi actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei9. Protocol privind tratatul şi actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace10. Protocol privind procedura aplicabilă deficitelor excesive11. Protocol privind criteriile de convergenta12. Protocol privind Eurogrupul13. Protocol privind anumite dispoziţii aplicabile Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la uniunea economică şi monetara14. Protocol privind anumite dispoziţii aplicabile Danemarcei cu privire la uniunea economică şi monetara15. Protocol privind anumite sarcini ale băncii naţionale a Danemarcei16. Protocol privind sistemul francului în Comunitatea Financiară a Pacificului17. Protocol privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene18. Protocol privind aplicarea anumitor aspecte din Articolul III-130 din Constituţie în cazul Regatului Unit şi al Irlandei19. Protocol privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei în ceea ce priveşte politicile privind controalele la frontiere, azilul şi imigrarea, precum şi în ceea ce priveşte cooperarea juridică în domeniul dreptului civil şi cooperarea politieneasca20. Protocol privind poziţia Danemarcei21. Protocol privind relaţiile externe ale statelor membre în ceea ce priveşte trecerea frontierelor externe22. Protocol privind dreptul de azil pentru resortisantii statelor membre23. Protocol privind cooperarea structurată permanenta stabilită în Articolul I-41 alineatul (6) şi în Articolul III-312 din Constituţie24. Protocol privind Articolul I-41 alineatul (2) din Constituţie25. Protocol privind importurile în Uniunea Europeană de produse petroliere rafinate în Antilele olandeze26. Protocol privind dobândirea de bunuri imobile în Danemarca27. Protocol privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre28. Protocol privind Articolul III-214 din Constituţie29. Protocol privind coeziunea economică, socială şi teritorială30. Protocol privind regimul special aplicabil Groenlandei31. Protocol privind Articolul 40.3.3 din constituţia Irlandei32. Protocol privind Articolul I-9 alineatul (2) din Constituţie privind aderarea Uniunii la convenţia europeană de apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale33. Protocol privind actele şi tratatele de completare sau de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene şi a tratatului privind Uniunea Europeană34. Protocol privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organele Uniunii35. Protocol privind consecinţele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului şi Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel36. Protocol de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei AtomiceB. Anexe la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa1. Anexa I: Lista prevăzută la articolul III-226 din Constituţie2. Anexa II: Tari şi teritorii de peste mari cărora li se aplică partea III titlul IV din ConstituţieA. PROTOCOALE ANEXATE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPA1. PROTOCOL PRIVIND ROLUL PARLAMENTELOR NAŢIONALE ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,REAMINTIND faptul ca modul în care parlamentele naţionale îşi exercită controlul asupra guvernelor lor respective în raport cu activităţile Uniunii este un aspect legat de organizarea şi practicile constituţionale proprii fiecărui stat membru;DORIND sa încurajeze participarea mai intensa a parlamentelor naţionale în cadrul activităţilor Uniunii Europene şi sa consolideze capacitatea acestora de a-şi exprima punctul de vedere asupra proiectelor de acte legislative europene, precum şi asupra altor probleme care prezintă un interes special pentru parlamentele naţionale;AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Titlul I INFORMAŢII DESTINATE PARLAMENTELOR NAŢIONALEArticolul 1Documentele de consultare ale Comisiei (cărţi verzi, cărţi albe şi comunicări) se transmit direct de Comisie parlamentelor naţionale cu ocazia publicării acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor naţionale programul legislativ anual, precum şi orice alt instrument de programare legislativă sau de strategie politica, în acelaşi timp în care le transmite Parlamentului European şi Consiliului.Articolul 2Proiectele de acte legislative europene adresate Parlamentului European şi Consiliului se transmit parlamentelor naţionale.În înţelesul prezentului protocol, "proiect de act legislativ european" se înseamnă propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curţii de Justiţie, recomandările Băncii Centrale Europene şi cererile Băncii Europene de Investiţii în vederea adoptării unui act legislativ european.Proiectele de acte legislative europene înaintate de Comisie se transmit direct de Comisie parlamentelor naţionale, în acelaşi timp în care se transmit Parlamentului European şi Consiliului. Proiectele de acte legislative europene înaintate de Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor naţionale.Proiectele de acte legislative europene înaintate de un grup de state membre, de Curtea de Justiţie, de Banca Centrala Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii se transmit de Consiliu parlamentelor naţionale.Articolul 3Parlamentele naţionale pot adresa preşedinţilor Parlamentului European, ai Consiliului şi, respectiv, ai Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act legislativ european cu principiul subsidiarităţii, în conformitate cu procedura prevăzută de Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii.În cazul în care un proiect de act legislativ european este înaintat de un grup de state membre, preşedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective guvernelor statelor membre în cauza.În cazul în care un proiect de act legislativ european este înaintat de Curtea de Justiţie, de Banca Centrala Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii, preşedintele Consiliului transmite avizul sau avizele motivate respective instituţiei sau organului în cauza.Articolul 4Se prevede un termen de şase săptămâni între momentul în care un proiect de act legislativ european este pus la dispoziţia parlamentelor naţionale în limbile oficiale ale Uniunii şi data la care proiectul în cauza este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptării acestuia sau în vederea adoptării unei poziţii asupra proiectului menţionat în cadrul unei proceduri legislative. Se permit excepţii în cazuri de urgenta, dacă motivele care le justifica sunt indicate în actul adoptat sau în poziţia Consiliului. Cu excepţia cazurilor de urgenta menţionate, justificate în mod corespunzător, nu se poate atinge nici un acord asupra proiectului de act legislativ european în cauza în decursul termenului de şase săptămâni prevăzut. Cu excepţia cazurilor de urgenta justificate în mod corespunzător, se respecta un termen de zece zile între înscrierea unui proiect de act legislativ european pe ordinea de zi provizorie a Consiliului şi adoptarea unei poziţii cu privire la acesta.Articolul 5Ordinea de zi şi rezultatele şedinţelor Consiliului, inclusiv procesele-verbale ale şedinţelor în cadrul cărora Consiliul deliberează asupra proiectelor de acte legislative europene, se transmit direct parlamentelor naţionale şi, în acelaşi timp, guvernelor statelor membre.Articolul 6În cazul în care Consiliul European prevede recurgerea la articolul IV-444 alineatul (1) sau (2) din Constituţie, parlamentele naţionale sunt informate cu privire la iniţiativa Consiliului European cu cel puţin şase luni înainte de adoptarea unei astfel de decizii europene.Articolul 7Curtea de Conturi transmite raportul sau anual parlamentelor naţionale, cu titlu informativ, în acelaşi timp în care îl transmite Parlamentului European şi Consiliului.Articolul 8În cazul în care sistemul parlamentar naţional nu este monocameral, dispoziţiile articolelor 1 - 7 se aplică camerelor care formează sistemul parlamentar în cauza.Titlul II COOPERAREA INTERPARLAMENTARAArticolul 9Parlamentul European şi parlamentele naţionale stabilesc de comun acord modul de organizare şi promovare a unei cooperări interparlamentare eficiente şi periodice în cadrul Uniunii.Articolul 10O conferinţa a organelor parlamentare specializate în problemele Uniunii poate aduce în atenţia Parlamentului European, a Consiliului şi a Comisiei, orice contribuţie pe care o considera adecvată, în plus, o astfel de conferinţa promovează schimbul de informaţii şi al celor mai bune practici între parlamentele naţionale şi Parlamentul European, inclusiv între comisiile specializate din cadrul acestora. De asemenea, conferinţa organelor parlamentare poate organiza conferinţe interparlamentare pe teme specifice, în special pentru a purta dezbateri asupra problemelor de politica externa şi de securitate comuna, inclusiv asupra politicii de securitate şi de apărare comuna. Contribuţiile conferintei nu angajează parlamentele naţionale şi nici nu aduc atingere poziţiei acestora.2. PROTOCOL PRIVIND APLICAREA PRINCIPIILOR SUBSIDIARITĂŢII ŞI PROPORTIONALITATIIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND să se asigure ca deciziile se adoptă la un nivel cat mai apropiat de cetăţenii Uniunii;HOTĂRÂTE sa stabilească condiţiile de aplicare a principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii prevăzute la articolul I-11 din Constituţie şi sa instituie un sistem de control al aplicării respectivelor principii,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Fiecare instituţie asigura în permanenta respectarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii definite de articolul I-11 din Constituţie.Articolul 2Înainte de a propune un act legislativ european, Comisia procedează la consultări extinse. Dacă este cazul, consultarile trebuie să aibă în vedere dimensiunea regionala şi locală a acţiunilor preconizate. În caz de urgenta excepţionala, Comisia nu desfăşoară consultarile menţionate. Comisia îşi motiveaza decizia în cadrul propunerii.Articolul 3În înţelesul prezentului protocol, "proiect de act legislativ european" înseamnă propunerile Comisiei, initiativele unui grup de state membre, initiativele Parlamentului European, cererile Curţii de Justiţie, recomandările Băncii Centrale Europene şi cererile Băncii Europene de Investiţii în vederea adoptării unui act legislativ european.Articolul 4Comisia transmite parlamentelor naţionale proiectele sale de acte legislative europene şi proiectele sale modificate, în acelaşi timp în care le transmite organului legislativ al Uniunii. Parlamentul European transmite parlamentelor naţionale proiectele sale de acte legislative europene, precum şi proiectele sale modificate.Consiliul transmite parlamentelor naţionale proiectele de acte legislative europene înaintate de un grup de state membre, de Curtea de Justiţie, Banca Centrala Europeană sau Banca Europeană de Investiţii, precum şi proiectele modificate.După adoptarea acestora, rezoluţiile legislative ale Parlamentului European şi poziţiile Consiliului se transmit de către acestea parlamentelor naţionale.Articolul 5Proiectele de acte legislative europene trebuie motivate în raport cu principiile subsidiarităţii şi proportionalitatii. Orice proiect de act legislativ european trebuie să cuprindă o fişa detaliată care să permită evaluarea conformitatii cu principiile subsidiarităţii şi proportionalitatii. Fişa menţionată anterior trebuie să cuprindă elemente care să permită evaluarea impactului financiar al proiectului în cauza şi, în cazul unei legi-cadru europene, evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementărilor care urmează să fie puse în aplicare de statele membre, inclusiv asupra legislaţiei regionale, dacă este cazul. Motivele care conduc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii se bazează pe indicatori calitativi şi, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Proiectele de acte legislative europene au în vedere nevoia de a proceda astfel încât orice obligaţie, financiară sau administrativă, care revine Uniunii, guvernelor naţionale, autorităţilor regionale sau locale, operatorilor economici şi cetăţenilor să fie cat mai redusă posibil şi proporţională cu obiectivul urmărit.Articolul 6În termen de şase săptămâni de la data transmiterii unui proiect de act legislativ european, orice parlament naţional sau orice camera a unui parlament naţional poate adresa preşedinţilor Parlamentului European, al Consiliului şi, respectiv, al Comisiei un aviz motivat în care să se expuna motivele pentru care considera ca proiectul în cauza nu este în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Dacă este cazul, fiecărui parlament naţional sau fiecărei camere a unui parlament naţional îi revine sarcina de a consulta parlamentele regionale cu competente legislative.În cazul în care proiectul de act legislativ european în cauza este înaintat de un grup de state membre, preşedintele Consiliului transmite avizul guvernelor respectivelor state membre, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de Curtea de Justiţie, de Banca Centrala Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii, preşedintele Consiliului transmite avizul instituţiei sau organului în cauza.Articolul 7Parlamentul European, Consiliul şi Comisia, precum şi, dacă este cazul, grupul de state membre, Curtea de Justiţie, Banca Centrala Europeană sau Banca Europeană de Investiţii, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de acestea, ţin seama de avizele motivate adresate de parlamentele naţionale sau de o camera a oricărui parlament naţional.Fiecare parlament naţional dispune de doua voturi, repartizate în funcţie de sistemul parlamentar naţional. În cadrul unui sistem parlamentar naţional bicameral, fiecare dintre cele doua camere dispune de un vot.În cazul în care avizele motivate de faptul ca un proiect legislativ european nu respecta principiul subsidiarităţii reprezintă cel puţin o treime din totalitatea voturilor atribuite parlamentelor naţionale în conformitate cu dispoziţiile celui de-al doilea paragraf, proiectul trebuie analizat din nou. Acest prag este de o pătrime în cazul unui proiect legislativ european prezentat în temeiul articolului III-264 din Constituţie privind spaţiul de libertate, de securitate şi de justiţie. Ca urmare a unei astfel de reevaluari, Comisia sau, dacă este cazul, grupul de state membre, Parlamentul European, Curtea de Justiţie, Banca Centrala Europeană sau Banca Europeană de Investiţii, în cazul în care proiectul de act legislativ european este înaintat de acestea, pot hotărî fie sa menţină proiectul, fie sa îl modifice, fie sa îl retragă. O astfel de decizie trebuie motivată corespunzător.Articolul 8Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa să se pronunţe asupra acţiunilor privind încălcarea principiului subsidiarităţii de către un act legislativ european, formulate, conform normelor prevăzute la articolul III-65 din Constituţie, de un stat membru sau transmise de acesta conform dispoziţiilor de drept intern în numele parlamentului sau naţional sau al unei camere a acestuia.În conformitate cu dispoziţiile prevăzute la articolul menţionat anterior, astfel de acţiuni pot fi formulate şi de Comitetul Regiunilor împotriva actelor legislative europene în vederea adoptării cărora Constituţia prevede consultarea respectivului comitet.Articolul 9În fiecare an, Comisia prezintă Consiliului European, Parlamentului European, Consiliului şi parlamentelor naţionale un raport privind aplicarea articolului I-11 din Constituţie. Respectivul raport anual se transmite, de asemenea, Comitetului Regiunilor şi Comitetului Economic şi Social.3. PROTOCOL DE STABILIRE A STATUTULUI CURŢII DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prevăzut la articolul III-381 din Constituţie,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Articolul 1Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se constituie şi îşi exercită funcţiile în conformitate cu Constituţia, cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA) şi cu prezentul statut.Titlul I STATUTUL JUDECĂTORILOR ŞI AL AVOCAŢILOR GENERALIArticolul 2Înainte de preluarea funcţiei, fiecare judecător trebuie să depună, în faţa Curţii de Justiţie reunita în şedinţa publică, un jurământ prin care se angajează să îşi îndeplinească funcţia cu deplina imparţialitate şi onestitate şi sa păstreze secretul deliberărilor.Articolul 3Judecătorii beneficiază de imunitate jurisdicţională. În ceea ce priveşte actele încheiate de aceştia, inclusiv afirmatiile lor verbale şi scrise efectuate în calitatea lor oficială, judecătorii continua sa beneficieze de imunitate după încetarea funcţiei lor.Curtea de Justiţie, reunita în sesiune plenara, poate ridica imunitatea. În cazul în care hotărârea se referă la un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea hotărăşte după consultarea tribunalului în cauza.În cazul în care, în urma ridicării imunitatii, se deschide o acţiune penală împotriva unui judecător, acesta poate fi judecat, în oricare din statele membre, numai de instanţa competenţa sa judece magistraţii care aparţin jurisdicţiei naţionale la cel mai înalt nivel.Articolele II-14 şi articolul 17 din Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii se aplică judecătorilor, avocaţilor generali, grefierilor şi raportorilor adjuncţi ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fără sa aducă atingere dispoziţiilor privind imunitatea jurisdicţională a judecătorilor prevăzute la primul, al doilea şi al treilea paragraf din prezentul articol.Articolul 4Judecătorii nu pot exercita nici o funcţie politica sau administrativă.Judecătorii nu pot exercita nici o activitate profesională, remunerată sau nu, cu excepţia unei derogări acordate cu titlu excepţional printr-o decizie europeană a Consiliului, care hotărăşte cu majoritate simpla.Cu ocazia preluării funcţiei, judecătorii îşi asuma angajamentul solemn de a respecta, pe durata mandatului lor şi după încetarea acestuia, obligaţiile care decurg din funcţia asumată, în special obligaţia de integritate şi reţinere în raport cu acceptarea anumitor funcţii sau avantaje după încetarea mandatului.În caz de incertitudine, Curtea de Justiţie decide cu privire la acest aspect. În cazul în care hotărârea priveşte un membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea hotărăşte după consultarea tribunalului în cauza.Articolul 5Cu excepţia cazurilor de reinnoiri periodice şi a cazurilor de deces, mandatele judecătorilor se încheie individual prin demisie.În cazul demisiei unui judecător, scrisoarea de demisie este adresată preşedintelui Curţii de Justiţie în vederea transmiterii acesteia preşedintelui Consiliului. Aceasta notificare determina crearea unui post vacant.Cu excepţia cazurilor în care se aplică articolul 6, judecătorul rămâne în funcţie până la intrarea în funcţie a succesorului sau.Articolul 6Un judecător poate fi eliberat din funcţie sau declarat decăzut din dreptul la pensie sau la alte beneficii aferente pensiei, numai dacă, potrivit opiniei unanime a judecătorilor şi a avocaţilor generali ai Curţii de Justiţie, nu mai îndeplineşte condiţiile necesare sau nu îşi mai îndeplineşte obligaţiile care decurg din funcţia săi. Judecătorul în cauza nu participa la deliberările menţionate, în cazul în care judecătorul în cauza este membru al Tribunalului sau al unui tribunal specializat, Curtea decide după consultarea tribunalului în cauza.Grefierul aduce hotărârea Curţii la cunoştinţa preşedinţilor Parlamentului European şi ai Comisiei şi o notifica preşedintelui Consiliului.În cazul unei hotărâri de eliberare din funcţie a unui judecător, o astfel de notificare determina crearea unui post vacant.Articolul 7Judecătorii a căror funcţii încetează înainte de expirarea mandatului sunt înlocuiţi pe durata rămasă a mandatului.Articolul 8Dispoziţiile articolelor 2-7 se aplică avocaţilor generali.Titlul II ORGANIZAREA CURŢII DE JUSTIŢIEArticolul 9Cu ocazia reînnoirii parţiale a judecătorilor, care are loc din trei în trei ani, se înlocuiesc alternativ treisprezece şi, respectiv, doisprezece judecători.Cu ocazia reînnoirii parţiale a avocaţilor generali, care are loc din trei în trei ani, se înlocuiesc patru avocaţi generali de fiecare data.Articolul 10Grefierul depune jurământ în faţa Curţii de Justiţie, angajandu-se să îşi exercite funcţia cu deplina imparţialitate şi onestitate şi sa păstreze secretul deliberărilor.Articolul 11Curtea de Justiţie asigura înlocuirea grefierului în cazul în care acesta nu îşi poate îndeplini funcţia.Articolul 12Alţi funcţionari şi agenţi sunt numiţi pe lângă Curtea de Justiţie pentru a asigura buna ei funcţionare. Aceştia răspund în faţa grefierului sub autoritatea preşedintelui.Articolul 13Legea europeană poate să prevadă numirea unor raportori adjuncţi şi stabileşte statutul acestora.Legea se adoptă la cererea Curţii de Justiţie. Raportorii adjuncţi pot fi convocaţi, în condiţiile stabilite de regulamentul de procedura, sa participe la instrumentarea cazurilor înaintate Curţii şi sa colaboreze cu judecătorul raportor.Raportorii adjuncţi, aleşi dintre persoane care oferă toate garanţiile de independenta şi care întrunesc toate calificarile juridice necesare, sunt numiţi printr-o decizie europeană a Consiliului care hotărăşte cu majoritate simpla. Raportorii adjuncţi depun jurământ în faţa Curţii, angajandu-se să îşi exercite funcţia cu deplina imparţialitate şi onestitate şi sa păstreze secretul deliberărilor.Articolul 14Judecătorii, avocaţii generali şi grefierul sunt obligaţi să îşi stabilească reşedinţa în locul unde se afla sediul Curţii de Justiţie.Articolul 15Curtea de Justiţie funcţionează permanent. Durata vacantelor judecătoreşti se stabileşte de Curte în funcţie de nevoile implicate de activitatea acesteia.Articolul 16Curtea de Justiţie constituie camere formate din trei şi, respectiv, cinci judecători. Judecătorii aleg preşedinţii camerelor din rândul lor. Preşedinţii camerelor formate din cinci judecători sunt aleşi pentru trei ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.Marea camera cuprinde treisprezece judecători. Aceasta este prezidata de preşedintele Curţii.Preşedinţii camerelor formate din cinci judecători, precum şi alţi judecători desemnaţi în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedura fac, de asemenea, parte din marea camera.Curtea se reuneste în marea camera în cazul în care un stat membru sau o instituţie a Uniunii Europene care constituie parte în instanţa solicita acest lucru.Curtea se reuneste în plen în cazul în care este sesizată în temeiul articolului III-335 alineatul (2), al articolului III-347 al doilea paragraf, al articolului III-349 sau al articolului III-385 alineatul (6) din Constituţie.În plus, în cazul în care considera ca un caz cu privire la care este sesizată prezintă o importanţa excepţionala, Curtea poate decide sa trimită cazul în plen, după audierea avocatului general.Articolul 17Hotărârile Curţii de Justiţie sunt valabile numai în cazul în care la deliberări participa un număr impar de judecători.Hotărârile camerelor formate din trei sau din cinci judecători sunt valabile numai în cazul în care se adoptă de trei judecători.Hotărârile marii camere sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenţi nouă judecători. Hotărârile Curţii reunite în plen sunt valabile numai în cazul în care sunt prezenţi cincisprezece judecători.În cazul în care un judecător care face parte dintr-o camera nu poate participa la o sesiune, acesta poate apela la un judecător care face parte din alta camera sa îl înlocuiască în condiţiile stabilite în regulamentul de procedura.Articolul 18Judecătorii şi avocaţii generali nu pot participa la soluţionarea nici unui caz în care au fost implicaţi anterior în calitate de reprezentanţi, consilieri sau avocaţi ai uneia dintre părţi sau în cazul în care s-au pronunţat asupra cazului menţionat în calitate de membri ai unui tribunal, ai unei comisii de ancheta sau în orice alta calitate.Un judecător sau un avocat general informează preşedintele dacă, din motive speciale, considera că nu poate participa la judecarea sau anchetarea unui anumit caz. În cazul în care preşedintele considera ca un judecător sau un avocat general nu trebuie să audieze sau sa pună concluzii într-un anumit caz, din motive speciale, îl informează pe judecătorul sau avocatul general în cauza cu privire la acest lucru.Curtea de justiţie hotărăşte în cazul oricărei dificultăţi privind aplicarea prezentului articol.Nici o parte nu poate invoca nici cetăţenia unui judecător, nici absenta din cadrul Curţii sau a uneia din camerele acesteia, a unui judecător având cetăţenia sa pentru a solicita modificarea componentei Curţii sau a uneia din camerele acesteia.Titlul III PROCEDURA ÎN FAŢA CURŢII DE JUSTIŢIEArticolul 19Statele membre şi instituţiile Uniunii sunt reprezentate în faţa Curţii de Justiţie de un agent desemnat pentru fiecare caz în parte. Agentul poate fi asistat de un consilier sau de un avocat. Statele care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European, altele decât statele membre, precum şi Autoritatea de supraveghere a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), menţionată de acordul arătat, sunt reprezentate în acelaşi mod.Celelalte părţi trebuie să fie reprezentate de un avocat.O parte poate fi reprezentată sau asistată în faţa Curţii numai de un avocat care are competenţa de a profesa în faţa unei instanţe a unui stat membru sau a unui alt stat care este parte la Acordul privind Spaţiul Economic European.Agenţii, consilierii şi avocaţii care compar în faţa Curţii beneficiază de drepturile şi garanţiile necesare exercitării funcţiilor lor în mod independent, în condiţiile stabilite în regulamentul de procedura.În raport cu consilierii şi avocaţii care se prezintă în faţa sa, Curtea beneficiază de competentele general recunoscute în acest domeniu pentru curţi şi tribunale, în condiţiile stabilite în regulamentul de procedura.Profesorii universitari resortisanti ai statelor membre a căror legislaţie le acorda dreptul de a pleda beneficiază, în faţa Curţii, de drepturile recunoscute avocaţilor prin prezentul articol.Articolul 20Procedura în faţa Curţii implica doua etape: o etapa scrisă şi una orala.Procedura scrisă cuprinde comunicarea către părţi, precum şi către instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Uniunii ale căror acţiuni sunt judecate, a cererilor, declaraţiilor, probelor de apărare şi observaţiilor şi, eventual, a replicilor, precum şi a tuturor probelor şi documentelor justificative sau a copiilor legalizate ale acestora.Grefierul asigura efectuarea comunicărilor menţionate în ordinea şi la termenele stabilite prin regulamentul de procedura.Procedura orala cuprinde citirea raportului prezentat de judecătorul raportor, audierea de către Curte a agenţilor, consilierilor şi avocaţilor şi a concluziilor avocatului general, precum şi, dacă este cazul, audierea martorilor şi a experţilor.În cazul în care considera ca un caz nu ridica nici o problemă noua de drept, Curtea poate decide, după audierea avocatului general, ca respectivul caz să fie judecat fără concluziile avocatului general.Articolul 21Curtea de Justiţie este sesizată printr-o cerere adresată grefierului. Cererea trebuie să indice numele şi domiciliul reclamantului şi calitatea semnatarului, partea sau părţile împotriva căreia sau a cărora este formulată cererea, obiectul litigiului, concluziile şi o prezentare succintă a motivelor invocate. Dacă este cazul, cererea trebuie să fie însoţită de actul a cărui anulare se solicita sau, în situaţiile prevăzute la articolul III-367 din Constituţie, de un document justificativ cu privire la data la care instituţia în cauza a fost invitata sa acţioneze conform articolului menţionat anterior. În cazul în care documentele menţionate nu au fost anexate cererii, grefierul solicita părţii în cauza să le prezinte într-un termen rezonabil, dar, în acest caz, drepturile părţii nu sunt anulate nici chiar în cazul în care documentele se prezintă după expirarea termenului de acţiune.Articolul 22În cazurile menţionate la articolul 18 din Tratatul CEEA, Curtea de Justiţie este sesizată printr-o acţiune adresată grefierului. Acţiunea trebuie să indice numele şi domiciliul reclamantului şi calitatea semnatarului, hotărârea împotriva căreia este formulată acţiunea, părţile procesuale, obiectul litigiului, concluziile şi o prezentare succintă a motivelor invocate.Acţiunea trebuie să fie însoţită de o copie legalizată a deciziei comitetului de arbitraj care este contestată.În cazul în care Curtea respinge acţiunea, decizia comitetului de arbitraj devine definitivă, în cazul în care Curtea anulează decizia comitetului de arbitraj, procedura poate fi reluată, dacă este cazul, la iniţiativa unei din părţile procesuale, în faţa comitetului de arbitraj. Acesta trebuie să se conformeze hotărârilor Curţii privind aspectele de drept.Articolul 23În cazurile prevăzute la articolul III-369 din Constituţie, hotărârea unei instanţe naţionale de a suspenda procedura şi de a sesiza Curtea de Justiţie este notificată acesteia de către instanţa naţionala respectiva. În continuare, grefierul Curţii de Justiţie notifica hotărârea în cauza părţilor implicate, statelor membre şi Comisiei, precum şi instituţiei, organului, oficiului sau agenţiei Uniunii care a adoptat actul a cărui valabilitate sau interpretare este contestată.În termen de doua luni de la data notificării menţionate anterior, părţile implicate, statele membre, Comisia şi, dacă este cazul, instituţia, organul, oficiul sau agenţia Uniunii care a adoptat actul a cărui valabilitate sau interpretare este contestată, au dreptul sa înainteze Curţii memorii sau observaţii în scris.În plus, grefierul Curţii de Justiţie notifica hotărârea instanţei naţionale statelor care sunt părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, diferite de statele membre, precum şi Autorităţii de supraveghere a AELS prevăzută de acordul menţionat anterior care, în termen de doua luni de la data notificării şi în cazul în care este vorba de unul din domeniile de aplicare a Acordului, pot inainta Curţii memorii sau observaţii în scris. Prezentul paragraf nu se aplică în cazurile care intră în sfera de aplicare a Tratatului CEEA.În cazul în care un acord cu privire la un domeniu specific, încheiat de Consiliu cu una sau mai multe tari terţe, prevede faptul ca acestea din urma au dreptul de a inainta memorii sau observaţii în scris în cazul în care o instanţa naţionala a unui stat membru înaintează Curţii o intrebare preliminară privind domeniul de aplicare a acordului, hotărârea instanţei naţionale care cuprinde chestiunea menţionată este, de asemenea, notificată ţărilor terţe în cauza care, în termen de doua luni de la data notificării, pot inainta Curţii memorii sau observaţii în scris.Articolul 24Curtea de Justiţie poate solicita părţilor implicate să prezinte toate documentele şi sa furnizeze toate informaţiile pe care aceasta le considera necesare. Curtea ia act de orice refuz al părţilor în acest sens.De asemenea, Curtea poate solicita statelor membre şi instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Uniunii care nu constituie părţi la proces orice informaţii pe care aceasta le considera necesare în scopul procesului.Articolul 25Curtea de Justiţie poate incredinta în orice moment realizarea unei expertize oricărei persoane, organ, autorităţi, comitet sau altei organizaţii pe care le alege.Articolul 26Martorii pot fi audiati în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedura.Articolul 27În privinta martorilor /care refuza să se prezinte, Curtea de Justiţie beneficiază de competentele acordate în general în acest domeniu curţilor şi tribunalelor şi poate aplica sancţiuni pecuniare în condiţiile stabilite de regulamentul de procedura.Articolul 28Martorii şi experţii pot fi audiati sub prestare de jurământ în forma stabilită de regulamentul de procedura sau în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei interne a martorului sau a expertului.Articolul 29Curtea de Justiţie poate dispune ca un martor sau un expert să fie audiat de autoritatea judecătorească în raza căreia se afla domiciliul acestuia.Acest ordin este adresat autorităţii judecătoreşti competente în vederea punerii în aplicare, în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedura. Documentele rezultate din activitatea comisiei rogatorii se transmit Curţii în aceleaşi condiţii.Curtea suporta cheltuielile aferente, sub rezerva posibilităţii de a le atribui în sarcina părţilor, dacă este cazul.Articolul 30Fiecare stat membru tratează orice încălcare a jurământului depus de martori şi experţi ca pe o încălcare similară a legii comisă în faţa unei instanţe naţionale de drept civil. În urma denuntului din partea Curţii de Justiţie, persoanele care comit un astfel de delict sunt urmărite injustitie de instanţa naţionala competenţa.Articolul 31Şedinţa este publică, cu excepţia cazurilor în care Curtea de Justiţie decide contrariul în baza unor motive grave, din proprie iniţiativă sau la cererea părţilor.Articolul 32Pe parcursul dezbaterilor, Curtea de Justiţie poate audia experţii, martorii, precum şi părţile implicate. Cu toate acestea, părţile implicate se pot adresa Curţii de Justiţie numai prin intermediul reprezentantului lor.Articolul 33Pentru fiecare şedinţa se întocmeşte un proces-verbal semnat de preşedinte şi de grefier.Articolul 34Preşedintele hotărăşte ordinea cazurilor pe rol.Articolul 35Deliberările Curţii de Justiţie sunt şi rămân secrete.Articolul 36Hotărârile Curţii sunt motivate în mod corespunzător. În hotărâri se indica numele judecătorilor care au deliberat în cazul respectiv.Articolul 37Hotărârile sunt semnate de preşedinte şi grefier. Acestea sunt citite în şedinţa publică.Articolul 38Curtea de Justiţie decide cu privire la cheltuielile de judecată.Articolul 39În temeiul unei proceduri sumare care poate deroga, în măsura în care este necesar, de la anumite norme prevăzute de prezentul statut şi care este prevăzută de regulamentul de procedura, preşedintele Curţii de Justiţie poate pronunţa o hotărâre fie în vederea obţinerii unei suspendări prevăzute la articolul III-379 alineatul (1) din Constituţie şi la articolul 157 din Tratatul CEEA, fie cu privire la aplicarea unor măsuri provizorii în temeiul articolului III-379 alineatul (2) din Constituţie sau chiar în vederea suspendării executării silite în conformitate cu articolul III-401 al patrulea paragraf din Constituţie sau cu articolul 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA.În cazul în care preşedintele nu poate participa la deliberări, acesta este înlocuit de un alt judecător în condiţiile stabilite de regulamentul de procedura.Dispoziţia emisă de preşedinte sau de inlocuitorul acestuia este provizorie şi nu anticipeaza în nici un caz hotărârea adoptată de Curte cu privire la fondul cauzei.Articolul 40Statele membre şi instituţiile Uniunii pot interveni în litigiile înaintate Curţii de Justiţie. Organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi orice altă persoană dispun de acelaşi drept în cazul în care pot dovedi faptul ca au un interes în soluţionarea litigiului înaintat Curţii. Persoanele fizice sau juridice nu pot interveni în litigiile dintre statele membre, dintre instituţiile Uniunii sau dintre statele membre, pe de-o parte, şi instituţiile Uniunii, pe de altă parte.Fără a aduce atingere dispoziţiilor celui de-al doilea paragraf, statele care sunt părţi la Acordul privind Spaţiul Economic European, diferite de statele membre, precum şi Autoritatea de supraveghere a AELS prevăzută de acordul menţionat anterior, pot interveni în litigiile înaintate Curţii, în cazul în care acestea privesc unul din domeniile de aplicare a acordului în cauza. O cerere de intervenţie nu poate avea alt obiect decât acela de a sprijini poziţia uneia dintre părţi.Articolul 41În cazul în care partea acuzata care este citata în mod corespunzător nu îşi depune concluziile în scris, hotărârea se pronunţa din oficiu faţă de partea în cauza. Hotărârea poate fi contestată în termen de o luna de la data notificării. În cazul în care Curtea de Justiţie nu decide altfel, contestaţia nu suspenda punerea în aplicare a hotărârii luate din oficiu.Articolul 42În cazurile şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de procedura, statele membre, instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi orice alte persoane fizice sau juridice se pot constitui ca terţe părţi pentru a contesta hotărârile Curţii emise fără ca acestea sa fi fost audiate, în cazul în care hotărârile menţionate aduc atingere drepturilor lor.Articolul 43În cazul în care înţelesul sau sfera de aplicare a unei hotărâri ridica dificultăţi, Curtea de Justiţie o interpretează la cererea unei părţi sau a unei instituţii a Uniunii care dovedeşte ca are un interes în acest sens.Articolul 44Revizuirea unei hotărâri poate fi solicitată Curţii de Justiţie numai în cazul în care se descoperă un fapt care, prin natura sa, are o influenţa decisiva în acest sens şi care nu a fost cunoscut de Curte şi de partea care solicită revizuirea, înainte de pronunţarea hotărârii.Procedura de revizuire se deschide printr-o hotărâre a Curţii în care se constata în mod expres existenta faptului nou menţionat, recunoscandu-se caracteristicile acestuia care determina deschiderea procedurii de revizuire, şi în care se declara ca cererea poate fi admisă din acest motiv. Nici o cerere de revizuire nu se poate inainta după expirarea unui termen de zece ani de la data adoptării hotărârii în cauza.Articolul 45Regulamentul de procedura prevede perioade de graţie din considerente de distanta. Expirarea termenelor nu aduce atingere nici unui drept în cazul în care partea în cauza dovedeşte existenta unui caz fortuit sau de forta majoră.Articolul 46Acţiunile intentate împotriva Uniunii în cazuri determinate de răspunderea extracontractuală se prescriu la cinci ani de la data săvârşirii faptei care a determinat acţiunea. Termenul de prescripţie este întreruptă fie printr-o cerere formulată în faţa Curţii de Justiţie, fie printr-o cerere prealabilă pe care partea vătămată o poate adresa instituţiei competente a Uniunii. În acest ultim caz, cererea trebuie formulată în termenul de doua luni prevăzut la articolul III-365 din Constituţie. Se aplica articolul III-367 al doilea paragraf din Constituţie.Prezentul articol se aplică de asemenea în cazul acţiunilor împotriva Băncii Centrale Europene în materie de răspunderea extracontractuală.Titlul IV TRIBUNALULArticolul 47Articolul 9 primul paragraf, articolele 14 şi 15, articolul 17 primul, al doilea, al patrulea şi al cincilea paragraf şi articolul 18 se aplică Tribunalului şi membrilor acestuia.Articolele 10, 11 şi 14 se aplică, mutatis mutandis, grefierului Tribunalului.Articolul 48Tribunalul este format din douăzeci şi cinci de judecători.Articolul 49Membrilor Tribunalului li se poate solicita sa exercite funcţia de avocat general.Rolul avocatului general este de a prezenta public, cu deplina imparţialitate şi în deplina independenta, concluzii justificate asupra unor cazuri înaintate Tribunalului, pentru a sprijini Tribunalul la îndeplinirea misiunii acestuia.Regulamentul de procedura al Tribunalului prevede criteriile de selecţie a cazurilor, precum şi modul de desemnare a avocaţilor generali.Un membru al Tribunalului căruia i se solicita sa exercite funcţia de avocat general într-un caz nu poate participa la judecarea cazului respectiv.Articolul 50Tribunalul se reuneste în camere formate din trei sau cinci judecători. Judecătorii aleg preşedinţii camerelor din rândul lor. Preşedinţii camerelor formate din cinci judecători sunt aleşi pe o perioadă de trei ani. Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată.Regulamentul de procedura stabileşte componenta camerelor şi modul de atribuire a cazurilor către acestea. În anumite cazuri prevăzute de regulamentul de procedura, Tribunalul se poate reuni în plen sau poate fi constituit dintr-un singur judecător.De asemenea, regulamentul de procedura poate să prevadă reuniunea Tribunalului în marea camera în cazurile şi în condiţiile stabilite de regulamentul menţionat anterior.Articolul 51Prin derogare de la regula enuntata în articolul III-358 alineatul (1) din Constituţie, Curtea de Justiţie îşi rezerva competenţa în acţiunile prevăzute la articolele III-365 şi III-367 din Constituţie, intentate de un stat membru şi înaintate:(a) împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Parlamentul European sau de Consiliu, sau de ambele instituţii în mod comun, cu excepţia:– deciziilor europene adoptate de Consiliu în temeiul articolului III-168 alineatul (2) al treilea paragraf din Constituţie;– actelor Consiliului adoptate în temeiul unui act al Consiliului privind anumite măsuri de protecţie comercială în înţelesul articolului III-315 din Constituţie;– actelor Consiliului prin intermediul cărora acesta îşi exercită competentele de punere în aplicare în conformitate cu articolul I-37 alineatul (2) din Constituţie,(b) împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Comisie în temeiul articolului III-420 alineatul (1) din Constituţie.Curtea de Justiţie îşi rezerva, de asemenea, competenţa cu privire la acţiunile, prevăzute de aceleaşi articole, care sunt intentate de o instituţie a Uniunii împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Parlamentul European, Consiliu, de cele doua instituţii în comun sau de Comisiei, precum şi asupra acţiunilor intentate de o instituţie împotriva unui act sau a neadoptarii unui act de Banca Centrala Europeană.Articolul 52Preşedintele Curţii de Justiţie şi preşedintele Tribunalului stabilesc de comun acord condiţiile în care funcţionarii şi ceilalţi agenţi de pe lângă Curtea de Justiţie îşi oferă serviciile Tribunalului pentru a permite funcţionarea acestuia. Anumiti funcţionari şi alţi agenţi răspund în faţa grefierului Tribunalului sub autoritatea preşedintelui Tribunalului.Articolul 53Procedura în faţa Tribunalului este reglementată de dispoziţiile titlului III.Regulamentul de procedura al Tribunalului prevede precizări şi completări cu privire la procedura menţionată, în măsura în care este necesar. Regulamentul de procedura poate deroga de la articolul 40 al patrulea paragraf şi de la articolul 41, pentru a lua în considerare aspectele specifice ale contenciosului din domeniul proprietăţii intelectuale.Prin derogare de la articolul 20 al patrulea paragraf, avocatul general îşi poate prezenta concluziile în scris.Articolul 54În cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Tribunalului este depus, din greseala, la grefierul Curţii de Justiţie, acesta îl transmite fără întârziere grefierului Tribunalului. De asemenea, în cazul în care o cerere sau un alt act de procedura adresat Curţii este depus, din greseala, la grefierul Tribunalului, acesta îl transmite fără întârziere grefierului Curţii de Justiţie.În cazul în care Tribunalul constata că nu are competenţa de a soluţiona o acţiune care este de competenţa Curţii, Tribunalul trimite acţiunea respectiva Curţii de Justiţie. De asemenea, în cazul în care Curtea de Justiţie constata ca o acţiune este de competenţa Tribunalului, aceasta trimite acţiunea respectiva Tribunalului, situaţie în care acesta din urma nu îşi poate declina competenţa.În cazul în care Curtea şi Tribunalul sunt sesizate în cazuri care au acelaşi obiect, care se ridica aceeaşi problema de interpretare sau care pun în discuţie valabilitatea aceluiaşi act, Tribunalul, după audierea părţilor, poate suspenda procedura până în momentul în care Curtea îşi pronunţa hotărârea sau, în cazul unor acţiuni înaintate în temeiul articolului III-365 din Constituţie sau al articolului 146 din Tratatul CEEA, Tribunalul îşi declina competenţa pentru a putea permite Curţii sa delibereze asupra acţiunilor în cauza. În aceleaşi condiţii, Curtea poate hotărî, de asemenea, sa suspende procedurile care îi sunt înaintate. În acest caz, se reia procedura în faţa Tribunalului.În cazul în care un stat membru şi o instituţie contesta acelaşi act, Tribunalul îşi declina competenţa pentru a permite Curţii sa delibereze asupra unei astfel de acţiuni.Articolul 55Hotărârile finale ale Tribunalului, hotărârile prin care se transeaza parţial aspectele de fond ale unui litigiu sau hotărârile de soluţionare a unei probleme de procedura privind invocarea incompetentei sau a caracterului neadmisibil al unei cauze sunt notificate de grefierul Tribunalului tuturor părţilor implicate, precum şi statelor membre şi instituţiilor Uniunii, chiar în cazul în care acestea nu au intervenit în litigiul desfăşurat în faţa Tribunalului.Articolul 56Împotriva hotărârilor finale ale Tribunalului, precum şi împotriva hotărârilor Tribunalului prin care se transeaza parţial aspectele de fond ale litigiului sau care soluţionează o problemă de procedura privind invocarea incompetentei sau a caracterului neadmisibil a unei cauze, poate fi formulat un recurs în faţa Curţii de Justiţie în termen de doua luni de la data notificării hotărârii contestate.Un astfel de recurs poate fi formulat de orice parte care a pierdut, total sau parţial, cauza. Cu toate acestea, părţile implicate, altele decât statele membre şi instituţiile Uniunii, pot formula un astfel de recurs numai în cazul în care hotărârea Tribunalului le afectează în mod direct.Cu excepţia litigiilor în care este implicata Uniunea şi agenţii acesteia, un astfel de recurs poate fi formulat, de asemenea, de statele membre şi de instituţiile Uniunii care nu au fost implicate în litigiul desfăşurat în faţa Tribunalului. În acest caz, statele membre şi instituţiile se găsesc într-o poziţie identică cu cea a statelor membre şi a instituţiilor care au intervenit în prima instanţa.Articolul 57Orice persoană a carei cerere de intervenţie a fost respinsă de Tribunal poate formula un recurs în faţa Curţii de Justiţie, în termen de doua săptămâni de la notificarea hotărârii de respingere a cererii. Părţile la proces pot formula un recurs în faţa Curţii de Justiţie împotriva hotărârilor Tribunalului adoptate în temeiul articolului III-379 alineatul (1) sau (2) sau al articolului III-401 al patrulea paragraf din Constituţie sau în temeiul articolului 157 sau al articolului 164 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, în termen de doua luni de la notificarea hotărârilor menţionate.Hotărârile privind recursurile menţionate la primul şi al doilea paragraf se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 39.Articolul 58Recursul în faţa Curţii de Justiţie se limitează la aspecte de drept. Recursul se poate fonda pe temeiuri determinate de necompetentă Tribunalului, pe neregulile de procedura în faţa Tribunalului care aduc atingere intereselor părţii reclamante, precum şi pe încălcarea dreptului Uniunii de către Tribunal.Recursul nu poate avea ca unic obiect valoarea cheltuielilor stabilite şi partea care urmează să le suporte.Articolul 59În cazul unui recurs împotriva unei hotărâri a Tribunalului, procedura în faţa Curţii de Justiţie cuprinde o etapa scrisă şi o etapa orala. În condiţiile prevăzute la regulamentul de procedura, Curtea poate delibera fără desfăşurarea unei proceduri orale, după audierea avocatului general şi a părţilor.Articolul 60Fără sa aducă atingere articolului III-379 alineatele (1) şi (2) din Constituţie sau articolului 157 din Tratatul CEEA, recursul nu are efect suspensiv.Prin derogare de la articolul III-380 din Constituţie, hotărârile Tribunalului de anulare a unei legi europene sau a unui regulament european obligatoriu în toate elementele sale şi care se aplică direct în orice stat membru intră în vigoare numai după expirarea termenului prevăzut la articolul 56 primul paragraf din prezentul statut sau, în cazul în care un recurs a fost înaintat în acest termen, începând cu data la care acesta a fost respins, fără sa aducă atingere dreptului oricărei părţi de a sesiza Curtea de Justiţie, în temeiul articolului III-379 alineatele (1) şi (2) din Constituţie sau al articolului 157 din Tratatul CEEA, cu o cerere de suspendare a efectelor legii europene sau ale regulamentului european care au fost declarate nule sau de prescriere a oricărei alte măsuri provizorii.Articolul 61În cazul în care recursul este întemeiat, Curtea de Justiţie anulează hotărârea Tribunalului. În acest caz, Curtea de Justiţie poate delibera ea însăşi asupra litigiului, în cazul în care stadiul procedurilor permite acest lucru, sau poate inainta din nou cazul Tribunalului pentru ca acesta sa pronunţe o hotărâre.În cazul în care litigiul îi este înaintat din nou, Tribunalul are obligaţia să respecte aspectele de drept stabilite prin hotărârea Curţii.În cazul în care un recurs formulat de un stat membru sau de o instituţie a Uniunii care nu au fost implicate în litigiul desfăşurat în faţa Tribunalului este întemeiat, Curtea poate indica, în măsura în care considera necesar, care sunt efectele hotărârii anulate de Tribunal care trebuie considerate ca definitive pentru părţile implicate în litigiu.Articolul 62În cazurile prevăzute la articolul III-358 alineatele (2) şi (3) din Constituţie, dacă primul avocat general considera ca exista un risc grav ca unitatea sau coerenta dreptului Uniunii să fie afectate, poate propune Curţii de Justiţie sa analizeze din nou hotărârea Tribunalului.Propunerea menţionată trebuie formulată în termen de o luna de la pronunţarea hotărârii Tribunalului. În termen de o luna de la primirea propunerii adresate de primul avocat general, Curtea decide dacă este cazul sa analizeze din nou hotărârea menţionată.Titlul V DISPOZIŢII FINALEArticolul 63Regulamentele de procedura ale Curţii de Justiţie şi, respectiv, ale Tribunalului cuprind toate dispoziţiile necesare puneri în aplicare şi completării prezentului statut, în măsura în care acest lucru este necesar.Articolul 64Normele privind regimul lingvistic aplicabil la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se stabilesc printr-un regulament european al Consiliului, care hotărăşte în unanimitate. Regulamentul menţionat se adoptă fie la cererea Curţii de Justiţie şi după consultarea Comisiei şi a Parlamentului European, fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Curţii de Justiţie şi a Parlamentului European.Până la adoptarea normelor menţionate anterior, se aplică dispoziţiile regulamentului de procedura al Curţii de Justiţie şi dispoziţiile regulamentului de procedura al Tribunalului cu privire la regimul lingvistic. Prin derogare de la articolele III-355 şi III-356 din Constituţie, dispoziţiile în cauza se pot modifica sau abroga numai cu aprobarea unanima a Consiliului.Articolul 65(1) Prin derogare de la articolul IV-437 din Constituţie, rămân în vigoare toate modificările protocolului de stabilire a statutului Curţii de Justiţie, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi la Tratatul CEEA, adoptate între semnarea şi intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.(2) În vederea includerii lor în partea dispozitiva a prezentului statut, modificările menţionate la alineatul (1) fac obiectul unei codificari oficiale prin intermediul unei legi europene a Consiliului, adoptată la cererea Curţii de Justiţie. Prezentul articol se abroga la intrarea în vigoare a legii europene de codificare menţionate anterior.4. PROTOCOL DE STABILIRE A STATUTULUI SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE ŞI AL BĂNCII CENTRALE EUROPENEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene prevăzute la articolul I-30 şi articolul III-187 alineatul (2) din Constituţie,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Capitolul I SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALEArticolul 1Sistemul European al Băncilor Centrale(1) În conformitate cu articolului I-30 alineatul (1) din Constituţie, Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale constituie Sistemul European al Băncilor Centrale. Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale ale statelor membre a căror moneda este euro constituie Eurosistemul.(2) Sistemul European al Băncilor Centrale şi Banca Centrala Europeană îşi îndeplinesc funcţiile şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia şi cu prezentul statut.Capitolul II OBIECTIVE ŞI SARCINI ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALEArticolul 2ObiectiveÎn conformitate cu articolul I-30 alineatul (2) şi cu articolul III-185 alineatul (1) din Constituţie, obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale este de a menţine stabilitatea preţurilor. Fără sa aducă atingere obiectivului menţionat, Sistemul European al Băncilor Centrale susţine politicile economice generale ale Uniunii pentru a contribui la realizarea obiectivelor sale definite în articolul I-3 din Constituţie. Sistemul European al Băncilor Centrale acţionează în conformitate cu principiul economiei de piaţa în cadrul carei concurenta este libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor şi respectând principiile stabilite în articolul III-177 din Constituţie.Articolul 3Sarcini1. În conformitate cu articolul III-185 alineatul (2) din Constituţie, sarcinile fundamentale care revin Sistemului European al Băncilor Centrale sunt:(a) definirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii;(b) realizarea operaţiunilor de schimb valutar în conformitate cu articolul III-326 din Constituţie;(c) păstrarea şi gestionarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre;(d) promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăți.2. În conformitate cu articolul III-185 alineatul (3) din Constituţie, alineatul (1) litera (c) din prezentul articol se aplică, fără sa aducă atingere faptului ca guvernele statelor membre deţin sau gestionează fonduri de rulment în devize.3. În conformitate cu articolul III-185 alineatul (5) din Constituţie, Sistemul European al Băncilor Centrale contribuie la buna desfăşurare a politicilor urmărite de autorităţile competente în ceea ce priveşte controlul prudential asupra instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar.Articolul 4Funcţii consultativeConform articolului III-185 alineatul (4) din Constituţie, Banca Centrala Europeană este consultata:(a) cu privire la orice act al Uniunii, propus în domeniile care intră în sfera atribuţiilor sale;(b) de autorităţile naţionale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile din sfera sa de competenţa, dar în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu conform procedurii prevăzute la articolul 41.În domeniile care intră în sfera atribuţiilor sale, Banca Centrala Europeană poate inainta avize instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii ori autorităţilor naţionale.Articolul 5Colectarea de informaţii statistice1. Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrala Europeană, cu sprijinul băncilor centrale naţionale, colectează informaţiile statistice necesare fie de la autorităţile naţionale competente, fie direct de la agenţii economici. În acest scop, Banca Centrala Europeană colaborează cu instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi cu autorităţile competente din statele membre sau din ţările terţe şi cu organizaţiile internaţionale.2. În măsura în care este posibil, băncile centrale naţionale îndeplinesc sarcinile menţionate la alineatul (1).3. Banca Centrala Europeană are rolul de a promova, în măsura în care este necesar, armonizarea normelor şi practicilor care guvernează colectarea, elaborarea şi diseminarea statisticilor în domeniile care intră în sfera atribuţiilor sale.4. În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, Consiliul defineste persoanele fizice şi juridice care au obligaţia de a prezenta rapoarte, regimul de confidenţialitate şi dispoziţiile corespunzătoare de execuţie şi de sancţionare.Articolul 6Cooperarea internationala1. În domeniul cooperării internaţionale care implica sarcinile încredinţate Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrala Europeană decide cu privire la modul în care este reprezentat Sistemul European al Băncilor Centrale.2. Banca Centrala Europeană şi, sub rezerva acordului sau, băncile centrale naţionale pot participa în instituţii monetare internaţionale.3. Alineatele (1) şi (2) se aplică fără sa aducă atingere articolului III-196 din Constituţie.Capitolul III ORGANIZAREA SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALEArticolul 7IndependentaÎn conformitate cu articolul III-188 din Constituţie, în cadrul exercitării competentelor şi al îndeplinirii sarcinilor şi obligaţiilor care le-au fost atribuite prin Constituţie şi prin prezentul statut, Banca Centrala Europeană, băncile centrale naţionale şi nici un membru al organelor de decizie ale acestora nu pot solicita sau accepta instrucţiuni din partea instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Uniunii, precum şi guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu şi sa nu incerce sa influenteze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naţionale în cadrul îndeplinirii sarcinilor acestora.Articolul 8Principiu generalSistemul European al Băncilor Centrale este guvernat de organele de decizie ale Băncii Centrale Europene.Articolul 9Banca Centrala Europeană(1) Banca Centrala Europeană care, în temeiul articolului 1-30 alineatul (3) din Constituţie, are personalitate juridică, beneficiază, în fiecare stat membru, de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice prin dreptul intern. În special, Banca Centrala Europeană poate dobândi sau instraina bunuri mobile şi imobile şi se poate constitui parte injustitie.(2) Banca Centrala Europeană se asigura ca sarcinile atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul articolului III-185 alineatele (2), (3) şi (5) din Constituţie sunt îndeplinite de ea însăşi, în conformitate cu prezentul statut, sau de băncile centrale naţionale, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) şi articolul 14.(3) În conformitate cu articolul III-187 alineatul (1) din Constituţie, organele de decizie ale Băncii Centrale Europene sunt Consiliul Guvernatorilor şi Comitetul Executiv.Articolul 10Consiliul Guvernatorilor1. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (1) din Constituţie, Consiliul Guvernatorilor este format din membrii comitetului executiv şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale ale statelor membre care nu fac obiectul unei derogări în înţelesul articolului III-197 din Constituţie.2. Fiecare membru al Consiliului Guvernatorilor dispune de un vot. Începând cu data la care numărul de membri ai Consiliului Guvernatorilor este mai mare de douăzeci şi unu, fiecare membru al comitetului executiv dispune de un vot, iar numărul guvernatorilor care au drept de vot este de cincisprezece. Aceste drepturi de vot se atribuie şi fac obiectul unei rotatii după cum urmează:(a) începând de la data la care numărul guvernatorilor este mai mare de cincisprezece şi până când atinge nivelul de douăzeci şi unu, guvernatorii sunt repartizaţi în doua grupuri conform unui clasament realizat în funcţie de mărimea cotei deţinute de statul membru căruia îi aparţine banca centrala naţionala respectiva din produsul intern brut total la preţul pieţei şi în bilanţul agregat total al instituţiilor financiare monetare din statele a căror moneda este euro. Cotelor deţinute în produsul intern brut total la preţul pieţei şi în bilanţul agregat total al instituţiilor financiare monetare li se aplică o ponderare de 5/6 şi, respectiv, 1/6. Primul grup este format din cinci guvernatori, iar al doilea din ceilalţi guvernatori. Frecventa drepturilor de vot ale guvernatorilor din primul grup nu este mai redusă decât cea a drepturilor de vot ale guvernatorilor care fac parte din al doilea grup. Sub rezerva tezei anterioare, se atribuie patru drepturi de vot primului grup şi unsprezece drepturi de vot celui de-al doilea grup;(b) începând cu data la care numărul guvernatorilor ajunge la douăzeci şi doi, guvernatorii sunt repartizaţi în trei grupuri, în funcţie de un clasament realizat pe baza criteriilor stabilite la litera (a). Primul grup este format din cinci guvernatori şi i se atribuie patru voturi. Al doilea grup este format din jumătatea numărului total de guvernatori, numerele fractionare fiind rotunjite la numărul întreg superior, şi i se atribuie opt voturi. Al treilea grup este format din ceilalţi guvernatori şi i se atribuie trei voturi;(c) în cadrul fiecărui grup, guvernatorii dispun de un vot pentru aceeaşi perioadă de timp;(d) articolul 29 alineatul (2) se aplică la determinarea cotelor din produsul intern brut total la preţul pieţei. Bilanţul agregat total al instituţiilor financiare monetare se calculează conform cadrului statistic aplicabil în interiorul Uniunii la momentul realizării calculului;(e) de fiecare dată când produsul intern brut total la preţul pieţei se adapteaza în conformitate cu articolul 29 alineatul (3) sau de fiecare data când numărul guvernatorilor creşte, dimensiunea şi/sau componenta grupurilor se adapteaza în conformitate cu principiile prevăzute de prezentul paragraf;(f) Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor săi, fie ca dispun de drept de vot sau nu, adopta toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a principiilor prevăzute de prezentul paragraf şi poate amana aplicarea sistemului de rotaţie până la data la care numărul guvernatorilor este mai mare de optsprezece.Dreptul de vot se exercită personal. Prin derogare de la aceasta regula, regulamentul de procedura menţionat în articolul 12 alineatul (3) poate prevedea ca membrii Consiliului Guvernatorilor să poată vota prin teleconferinta. Acest regulament prevede, de asemenea, ca un membru al Consiliului Guvernatorilor care nu poate asista la şedinţele Consiliului Guvernatorilor pe o perioadă îndelungată îşi poate desemna un supleant care să îl înlocuiască ca membru al Consiliului Guvernatorilor.Primul şi al doilea paragraf nu aduc atingere dreptului de vot al tuturor membrilor Consiliului Guvernatorilor, care dispun de drept de vot sau nu, în temeiul alineatului (3) şi al articolului 40 alineatele (2) şi (3). În cazul în care prezentul statut nu prevede altfel, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritate simpla a membrilor acestuia cu drept de vot. În caz de balotaj, preşedintele are votul decisiv.Pentru ca Consiliul Guvernatorilor să poată vota, cvorumul se stabileşte la două treimi din membrii cu drept de vot. În cazul în care cvorumul nu este atins, preşedintele poate convoca o şedinţa extraordinară în cadrul căreia deciziile pot fi adoptate fără a se întruni cvorumul menţionat anterior.3. În cazul tuturor deciziilor care trebuie adoptate în temeiul articolelor 28, 29, 30, 32, 33 şi 49, voturile membrilor Consiliului Guvernatorilor sunt ponderate în funcţie de modul de repartizare a capitalului subscris al Băncii Centrale Europene între băncile centrale naţionale. Ponderarea voturilor membrilor comitetului executiv este egala cu zero. O decizie care implica majoritate calificată se adoptă în cazul în care sufragiile care exprima un vot favorabil reprezintă cel puţin două treimi din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene şi cel puţin jumătate din actionarii acesteia. În cazul în care un guvernator nu poate participa, acesta poate desemna un supleant care să îi exercite dreptul la vot ponderat.4. Şedinţele sunt confidenţiale. Consiliul Guvernatorilor poate decide să facă public rezultatul deliberărilor sale.5. Consiliul Guvernatorilor se întruneşte de cel puţin zece ori pe an.Articolul 11Comitetul Executiv1. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) primul paragraf din Constituţie, Comitetul Executiv este format din preşedinte, vicepreşedinte şi alţi patru membri.Membrii îşi exercită funcţia în permanenta. Nici un membru nu poate exercita o profesiune, remunerată sau nu, cu excepţia cazului în care i se acordă o derogare excepţionala în acest sens de Consiliul Guvernatorilor.2. În conformitate cu articolul III-382 alineatul (2) din Constituţie, preşedintele, vicepreşedintele şi ceilalţi membri ai comitetului executiv sunt numiţi de Consiliul European, care hotărăşte cu majoritate calificată, la recomandarea Consiliului şi după consultarea Parlamentului European şi a Consiliului Guvernatorilor, dintre persoane cu autoritate şi experienta profesională recunoscute în domeniul monetar sau bancar.Mandatul acestora este de opt ani şi nu poate fi reînnoit.Numai exclusiv resortisantii statelor membre pot fi membri ai comitetului executiv.3. Condiţiile de angajare a membrilor comitetului executiv, şi în special salariile, pensiile şi alte beneficii din asigurări sociale, fac obiectul unor contracte încheiate cu Banca Centrala Europeană şi se stabilesc de Consiliul Guvernatorilor la propunerea unui comitet format din trei membri desemnaţi de Consiliul Guvernatorilor şi din trei membri desemnaţi de Consiliu. Membrii comitetului executiv nu dispun de drept de vot în chestiunile prevăzute de prezentul alineat.4. În cazul în care un membru al comitetului executiv nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-şi exercită atribuţiile sau în cazul în care a comis o eroare grava, Curtea de Justiţie îl poate demite din funcţie la cererea Consiliului Guvernatorilor sau a comitetului executiv.5. Fiecare membru al comitetului executiv care participa la şedinţe are drept de vot şi dispune de un vot în acest scop. În cazul în care nu se prevede altfel, deciziile comitetului executiv se adoptă cu majoritate simpla a voturilor exprimate. În caz de balotaj, votul preşedintelui este decisiv.Modalităţile de vot sunt prevăzute de regulamentul de procedura menţionat la articolul 12 alineatul (3).6. Comitetul Executiv răspunde de administrarea curenta a Băncii Centrale Europene.7. Orice post vacant în cadrul comitetului executiv este ocupat prin desemnarea unui nou membru în conformitate cu alineatul (2).Articolul 12Responsabilităţile organelor de decizie1. Consiliul Guvernatorilor adopta orientările şi ia deciziile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale conform Constituţiei şi prezentului statut. Consiliul Guvernatorilor defineste politica monetara a Uniunii, inclusiv, dacă este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare, ratele dobânzilor de referinţa şi aprovizionarea rezervelor în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale şi adopta orientările necesare pentru punerea în aplicare a acestora.Comitetul Executiv pune în aplicare politica monetara în conformitate cu orientările şi deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor. În acest context, Comitetul Executiv transmite instrucţiunile necesare băncilor centrale naţionale. În plus, Consiliul Guvernatorilor poate delega anumite competente comitetului executiv prin intermediul unei decizii.În măsura în care este posibil şi adecvat şi fără sa aducă atingere prezentului articol, Banca Centrala Europeană recurge la băncile centrale naţionale pentru executarea operaţiunilor implicate de sarcinile Sistemului European al Băncilor Centrale.2. Comitetul Executiv răspunde de pregătirea şedinţelor Consiliului Guvernatorilor.3. Consiliul Guvernatorilor adopta un regulament de procedura care stabileşte organizarea interna a Băncii Centrale Europene şi a organelor de decizie ale acesteia.4. Funcţiile consultative menţionate la articolul 4 sunt exercitate de Consiliul Guvernatorilor.5. Consiliul Guvernatorilor adopta deciziile menţionate la articolul 6.Articolul 13Preşedintele1. Preşedintele sau, în absenta acestuia, vicepreşedintele, prezidează Consiliul Guvernatorilor şi Comitetul Executiv al Băncii Centrale Europene.2. Fără a aduce atingere articolului 38, preşedintele sau persoana desemnată de preşedinte în acest scop reprezintă Banca Centrala Europeană pe plan extern.Articolul 14Băncile centrale naţionale1. În conformitate cu articolul III-189 din Constituţie, fiecare stat membru asigura compatibilitatea propriei legislaţii interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naţionale, cu Constituţia şi cu prezentul statut.2. Statutul băncilor centrale naţionale prevede în mod special faptul ca durata mandatului guvernatorului unei bănci centrale naţionale nu poate fi mai mica de cinci ani.Un guvernator poate fi eliberat din funcţie numai în cazul în care nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-şi exercită atribuţiile sau în cazul în care a comis o eroare grava. Guvernatorul în cauza sau Consiliul Guvernatorilor pot introduce în faţa Curţii de Justiţie o acţiune împotriva deciziei adoptate în acest scop, în caz de încălcare a Constituţiei sau a oricărei norme de drept legate de aplicarea Constituţiei. Acţiunea menţionată trebuie formulată în termen de doua luni de la publicarea actului sau, după caz, de la notificarea actului reclamant sau, în absenta unei astfel de notificări, de la data la care acesta a luat la cunoştinţa de actul în cauza.3. Băncile centrale naţionale sunt parte integrantă a Sistemului European al Băncilor Centrale şi acţionează conform orientarilor şi instrucţiunilor Băncii Centrale Europene. Consiliul Guvernatorilor adopta măsurile necesare pentru a asigura respectarea orientarilor şi a instrucţiunilor Băncii Centrale Europene şi solicita sa i se furnizeze toate informaţiile necesare.4. Băncile centrale naţionale pot exercita şi alte funcţii decât cele prevăzute de prezentul statut, cu excepţia cazurilor în care Consiliu Guvernatorilor decide, cu o majoritate de două treimi a voturilor exprimate, ca funcţiile în cauza aduc atingere obiectivelor şi sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale. Se considera ca funcţiile pe care băncile centrale naţionale le exercita pe propria răspundere şi pe propriul risc nu fac parte din funcţiile Sistemului European al Băncilor Centrale.Articolul 15Obligaţia de a prezenta rapoarte1. Banca Centrala Europeană elaborează şi publică rapoarte privind activităţile Sistemului European al Băncilor Centrale cel puţin o dată pe trimestru.2. În fiecare săptămâna se publică o declaraţie financiară consolidata a Sistemului European al Băncilor Centrale.3. În conformitate cu articolul III-383 alineatul (3) din Constituţie, Banca Centrala Europeană adresează Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului şi Comisiei un raport anual privind activitatea Sistemului European al Băncilor Centrale şi privind politica monetara pe parcursul anului precedent şi al anului în curs.4. Rapoartele şi declaraţiile menţionate în prezentul articol sunt puse la dispoziţia persoanelor interesate în mod gratuit.Articolul 16BancnoteÎn conformitate cu articolul III-186 alineatul (1) din Constituţie, Consiliul Guvernatorilor este singurul abilitat sa autorizeze emisiunea de bancnote în euro în cadrul Uniunii. Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de Banca Centrala Europeană şi de băncile centrale naţionale sunt singurele cu curs legal în Uniunea Europeană.Banca Centrala Europeană respecta e cat posibil practicile existente în ceea ce priveşte emisiunea şi modul de prezentare a bancnotelor.Capitolul IV FUNCŢIILE MONETARE ŞI OPERAŢIUNILE ASIGURATE DE SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALEArticolul 17Conturi deschise la Banca Centrala Europeană şi la băncile centrale naţionalePentru a-şi desfăşura operaţiunile, Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale pot deschide conturi pentru instituţiile de credit, organismele publice şi alţi actori de pe piaţa şi pot accepta, ca garanţie, active, inclusiv valori mobiliare în cont curent.Articolul 18Operaţiuni de piaţa deschisă şi de credit1. Pentru a atinge obiectivele Sistemului European al Băncilor Centrale şi pentru a-şi îndeplini sarcinile, Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale:(a) pot interveni pe piaţa de capital, prin operaţiuni directe de cumpărare şi vânzare (la vedere şi la termen), prin tranzacţii cu răscumpărare sau prin operaţiuni de împrumut sau luare cu împrumut de creanţe şi titluri negociabile, în euro sau în alte monede, precum şi de metale preţioase;(b) pot efectua operaţiuni de credit cu instituţii de credit şi cu alţi actori de pe piaţa, pe baza unor garanţii corespunzătoare pentru împrumuturi.2. Banca Centrala Europeană defineste principiile generale ale operaţiunilor de piaţa deschisă şi de credit desfăşurate de ea însăşi sau de băncile centrale naţionale, inclusiv pentru anunţarea condiţiilor în care acestea sunt dispuse sa realizeze astfel de operaţiuni.Articolul 19Rezerve obligatorii(1) Sub rezerva articolului 2, Banca Centrala Europeană are competenţa de a impune instituţiilor de credit înfiinţate în statele membre obligaţia de a constitui rezerve obligatorii la Banca Centrala Europeană şi în băncile centrale naţionale, conform obiectivelor din domeniul politicii monetare. Modalităţile de calcul şi de determinare a sumei impuse pot fi stabilite de Consiliul Guvernatorilor. Orice nerespectare a acestei obligaţii da dreptul Băncii Centrale Europene sa perceapă dobânzi cu titlu de penalizare şi sa impună alte sancţiuni cu efect similar.(2) În aplicarea prezentului articol, Consiliul defineste, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, nivelul de baza al rezervelor obligatorîi şi rapoartele maxime autorizate între aceste rezerve şi nivelul lor de baza, precum şi sancţiunile corespunzătoare în caz de nerespectare a acestei obligaţii.Articolul 20Alte instrumente de control monetarConsiliul Guvernatorilor poate decide, cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate, sa recurgă la alte metode operative de control monetar pe care le considera oportune, sub rezerva articolului 2.În cazul în care aceste metode implica obligaţii pentru părţi terţe, Consiliul defineste sfera de aplicare a metodelor în cauza în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41.Articolul 21Operaţiuni cu organisme publice(1) În conformitate cu articolul III-181 din Constituţie, Băncii Centrale Europeane şi băncilor centrale naţionale le este interzis sa acorde credite de tip "overdraft" sau orice alt tip de credit autorităţilor administraţiilor publice centrale, regionale, locale sau altor autorităţi publice, altor persoane juridice de drept public sau întreprinderi aflate în proprietate publică ale statelor membre, după cum li se interzice şi achiziţionarea directa de la acestea a titlurilor de creanta.(2) Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale pot acţiona în calitate de agenţi fiscali în numele organismelor menţionate la alineatul (1).(3) Prezentul articol nu se aplică instituţiilor de credit publice care, în contextul punerii la dispoziţie de lichiditati de către băncile centrale, beneficiază de acelaşi tratament ca şi instituţiile de credit private din partea băncilor centrale naţionale şi a Băncii Centrale Europene.Articolul 22Sistemele de compensare şi de platăBanca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale pot acorda facilităţi, iar Banca Centrala Europeană poate adopta regulamente în vederea asigurării eficientei şi consolidării sistemelor de compensare şi de plată în cadrul Uniunii şi în raport cu ţările terţe.Articolul 23Operaţiuni externeBanca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale:(a) pot stabili relaţii cu băncile centrale şi instituţiile financiare din tari terţe şi, în măsura în care este necesar, cu organizaţiile internaţionale;(b) pot cumpara şi vinde, la vedere sau la termen, toate tipurile de active din rezervele valutare şi metale preţioase. Termenul "active valutare" cuprinde titlurile şi toate celelalte active denominate în moneda oricărei tari sau în unităţi de cont, indiferent de forma în care sunt deţinute;(c) pot deţine şi gestiona activele menţionate în prezentul articol;(d) pot efectua toate tipurile de operaţiuni bancare cu tari terţe şi cu organizaţiile internaţionale, inclusiv operaţiuni de împrumut şi de credit.Articolul 24Alte operaţiuniPe lângă operaţiunile care decurg din sarcinile care le revin, Banca Centrala Europeană şi băncile centrale naţionale pot efectua operaţiuni în scopuri administrative sau în beneficiul personalului lor.Capitolul V CONTROLUL PRUDENTIALArticolul 25Controlul prudential1. Banca Centrala Europeană poate oferi îndrumări şi poate fi consultata de Consiliu, de Comisie şi de autorităţile competente ale statelor membre cu privire la sfera de aplicare şi punerea în aplicare a actelor legale obligatorii ale Uniunii privind controlul prudential al instituţiilor de credit şi stabilitatea sistemului financiar.2. În conformitate cu orice lege europeană adoptată în temeiul articolului III-185 alineatul (6) din Constituţie, Banca Centrala Europeană poate îndeplini sarcini specifice legate de politicile privind controlul prudential al instituţiilor de credit şi al altor instituţii financiare, cu excepţia societăţilor de asigurări.Capitolul VI DISPOZIŢII FINANCIARE ALE SISTEMULUI EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALEArticolul 26Conturi financiare1. Exerciţiul financiar al Băncii Centrale Europene şi al băncilor centrale naţionale începe în prima zi a lunii ianuarie şi se încheie în ultima zi a lunii decembrie.2. Conturile anuale ale Băncii Centrale Europene se stabilesc de Comitetul Executiv, în conformitate cu principiile definite de Consiliul Guvernatorilor. Conturile se aproba de Consiliul Guvernatorilor şi ulterior se publică.3. În scopul administrării şi efectuării de analize, Comitetul Executiv realizează, un bilanţ consolidat al Sistemului European al Băncilor Centrale care cuprinde activele şi pasivele băncilor centrale naţionale care fac parte din Sistemul European al Băncilor Centrale.4. În aplicarea prezentului articol, Consiliul Guvernatorilor adopta normele necesare pentru standardizarea procedurilor contabile şi de informare privind operaţiunile băncilor centrale naţionale.Articolul 27Auditarea conturilor1. Conturile Băncii Centrale Europene şi ale băncilor centrale naţionale sunt verificate de auditori externi independenţi, desemnaţi la recomandarea Consiliului Guvernatorilor şi aprobaţi de Consiliu. Auditorii au autoritate deplina de a verifica toate registrele şi conturile Băncii Centrale Europene şi ale băncilor centrale naţionale şi de a obţine toate informaţiile necesare privind operaţiunile desfăşurate de acestea.2. Articolul III-384 din Constituţie se aplică numai în cazul unei evaluări a eficientei gestiunii Băncii Centrale Europene.Articolul 28Capitalul Băncii Centrale Europene1. Capitalul Băncii Centrale Europene se ridica la 5 miliarde de euro. Capitalul poate fi majorat printr-o decizie europeană a Consiliului Guvernatorilor care hotărăşte cu majoritatea calificată prevăzută la articolul 10 alineatul (3), în limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41.2. Băncile centrale naţionale sunt singurele autorizate sa subscrie şi să deţină capitalul Băncii Centrale Europene. Subscrierea capitalului se efectuează conform cheii de repartizare determinate în conformitate cu articolul 29.3. Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu majoritatea calificată prevăzută la articolul 10 alineatul (3), stabileşte suma şi forma în care va fi vărsat capitalul.4. Sub rezerva dispoziţiilor alineatului (5), cotele deţinute de băncile centrale naţionale din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene nu pot fi cedate, constituite ca garanţie sau sechestrate.5. În cazul în care cheia de repartizare menţionată în articolul 29 este modificată, băncile centrale naţionale transfera între ele cotele din capital corespunzătoare, astfel încât repartizarea lor sa corespundă noii chei. Consiliul Guvernatorilor stabileşte modalităţile de realizare a acestor transferuri.Articolul 29Cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului1. Cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului Băncii Centrale Europene, stabilită pentru prima data în 1998 cu ocazia instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale, se determina prin atribuirea unei ponderi fiecărei bănci centrale naţionale, egala cu suma dintre:– 50% din proporţia reprezentată de populaţia statului membru în cauza în cadrul populaţiei Uniunii în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale;– 50% din proporţia reprezentată de produsul intern brut al statului membru în cauza din produsul intern brut al Uniunii la preţul pieţei, stabilită în decursul ultimilor cinci ani până în penultimul an dinaintea instituirii Sistemului European al Băncilor Centrale.Procentele se rotunjesc la valoarea mai mare sau mai mica până la cel mai apropiat multiplu de 0,0001%.2. Datele statistice necesare pentru aplicarea prezentului articol se stabilesc de Comisie în conformitate cu normele prevăzute de Consiliu în conformitate cu articolul 41.3. Ponderile atribuite băncilor centrale naţionale se adapteaza din cinci în cinci ani după instituirea Sistemului European al Băncilor Centrale, prin analogie cu alineatul (1). Cheia de repartizare adaptată intră în vigoare în prima zi a anului următor.4. Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol.Articolul 30Transferul de active din rezervele valutare către Banca Centrala Europeană1. Fără a aduce atingere articolului 28, băncile centrale naţionale asigura Băncii Centrale Europene active din rezervele valutare diferite de monedele statelor membre, de euro, poziţiile de rezerva la Fondul Monetar Internaţional şi drepturile speciale de tragere, până la o sumă echivalenta cu 50 miliarde euro. Consiliul Guvernatorilor decide cu privire la proportiile care urmează să fie solicitate de Banca Centrala Europeană. Banca Centrala Europeană are deplina autoritate să deţină şi sa gestioneze rezervele valutare care i-au fost transferate şi să le utilizeze în scopurile prevăzute de prezentul statut.2. Contribuţia fiecărei bănci centrale naţionale se stabileşte proporţional cu cota deţinută de aceasta în capitalul subscris al Băncii Centrale Europene.3. Fiecare banca centrala naţionala primeşte de la Banca Centrala Europeană o creanta echivalenta cu contribuţia sa. Consiliul Guvernatorilor stabileşte denominarea şi remunerarea creanţelor menţionate.4. Banca Centrala Europeană poate solicita active suplimentare din rezerve,în conformitate cu alineatul (2), peste limita stabilită în alineatul (1), în limitele şi condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41.5. Banca Centrala Europeană poate deţine şi gestiona poziţii de rezerva la Fondul Monetar Internaţional şi drepturi speciale de tragere şi poate accepta punerea în comun a acestor active.6. Consiliul Guvernatorilor ia toate celelalte măsuri necesare în vederea aplicării prezentului articol.Articolul 31Active din rezervele valutare deţinute de băncile centrale naţionale1. Băncile centrale naţionale sunt autorizate să efectueze operaţiuni pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de organizaţiile internaţionale, în conformitate cu articolul 23.2. Toate celelalte operaţiuni cu active din rezervele valutare care rămân în băncile centrale naţionale după efectuarea transferurilor menţionate la articolul 30 şi tranzacţiile efectuate de statele membre cu fondurile lor de rulment în devize, până la o anumită limita care urmează să fie stabilită în cadrul alineatului (3), fac obiectul unei autorizari din partea Băncii Centrale Europene pentru a asigura consecventa cu politica de schimb valutar şi cu politica monetara a Uniunii.3. Consiliul Guvernatorilor adopta orientări pentru a facilita operaţiunile menţionate anterior.Articolul 32Repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naţionale1. Venitul obţinut de băncile centrale naţionale ca urmare a exercitării funcţiilor de politica monetara ale Sistemului European al Băncilor Centrale, denumit în continuare "venit monetar", se repartizează la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar în conformitate cu prezentul articol.2. Valoarea venitului monetar al fiecărei bănci centrale naţionale este egal cu venitul anual pe care aceasta îl obţine din activele deţinute în schimbul bancnotelor aflate în circulaţie şi al obligaţiilor rezultate din depozitele constituite de instituţiile de credit. Aceste active sunt identificate de băncile centrale naţionale în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul Guvernatorilor.3. În cazul în care, după debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor considera ca structura bilanţului băncilor centrale naţionale nu permite aplicarea alineatului (2), acesta poate decide, cu majoritate calificată, ca, prin derogare de la alineatul (2), venitul monetar să se calculeze în conformitate cu o alta metoda pe parcursul unei perioade de cel mult cinci ani.4. Valoarea venitului monetar al fiecărei bănci centrale naţionale se reduce cu valoarea dobânzilor plătite de banca centrala în cauza pentru depozitele constituite de instituţiile de credit, în conformitate cu articolul 19.Consiliul Guvernatorilor poate decide sa compenseze băncile centrale naţionale pentru costurile suportate cu ocazia emisiunii de bancnote sau, în situaţii excepţionale, pentru pierderi specifice rezultate din operaţiunile de politica monetara efectuate în contul Sistemului European al Băncilor Centrale. Compensarea se realizează în forma pe care Consiliul Guvernatorilor o considera corespunzătoare. Aceste sume se pot compensa din venitul monetar al băncilor centrale naţionale.5. Suma veniturilor monetare ale băncilor centrale naţionale se repartizează între acestea, proporţional cu cotele vărsate pe care le deţin din capitalul Băncii Centrale Europene, sub rezerva oricărei decizii adoptate de Consiliul Guvernatorilor în conformitate cu articolul 33 alineatul (2).6. Banca Centrala Europeană efectuează compensarea şi regularizarea soldurilor rezultate din repartizarea venitului monetar în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul Guvernatorilor.7. Consiliul Guvernatorilor adopta toate celelalte măsuri necesare punerii în aplicare a prezentului articol.Articolul 33Repartizarea profiturilor şi pierderilor nete ale Băncii Centrale Europene1. Profitul net al Băncii Centrale Europene se transfera după cum urmează:(a) o sumă care urmează să fie stabilită de Consiliul Guvernatorilor, dar care nu poate depăşi 20% din profitul net, se transfera în fondul general de rezerva în limita unui nivel egal cu 100% din capital;(b) profitul net rămas se distribuie acţionarilor Băncii Centrale Europene în mod proporţional cu cotele vărsate din capital.2. În cazul în care Banca Centrala Europeană înregistrează o pierdere, aceasta se acoperă din fondul general de rezerva al Băncii Centrale Europene şi, dacă este necesar, după adoptarea unei decizii de Consiliul Guvernatorilor, din veniturile monetare aferente exerciţiului financiar în cauza în mod proporţional şi în limita sumelor alocate băncilor centrale naţionale în conformitate cu articolul 32 alineatul (5).Capitolul VII DISPOZIŢII GENERALEArticolul 34Acte juridice1. În conformitate cu articolul III-190 din Constituţie, Banca Centrala Europeană adopta:(a) regulamente europene, în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în articolul 3 alineatul (1) litera (a), articolul 19 alineatul (1), articolul 22 sau articolul 25 alineatul (2) din prezentul statut, precum şi în cazurile prevăzute de regulamentele şi deciziile europene menţionate la articolul 41;(b) deciziile europene necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor atribuite Sistemului European al Băncilor Centrale în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut;(c) recomandări şi avize.2. Banca Centrala Europeană poate decide sa publice deciziile europene, regulamentele şi avizele pe care le adopta.3. În limitele şi în condiţiile stabilite de Consiliu în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41, Banca Centrala Europeană are competenţa de a impune amenzi şi penalităţi întreprinderilor în caz de nerespectare a regulamentelor sale şi a deciziilor europene.Articolul 35Controlul jurisdicţional şi aspecte conexe1. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene poate examina actele sau omisiunile Băncii Centrale Europene sau i se poate solicita să le interpreteze în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie. Banca Centrala Europeană poate formula acţiuni în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Constituţie.2. Litigiile dintre Banca Centrala Europeană, pe de-o parte, şi creditorii sau debitorii acesteia sau orice altă persoană, pe de altă parte, sunt soluţionate de instanţele naţionale competente, cu excepţia cazurilor în care competenţa a fost atribuită Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.3. Banca Centrala Europeană intra sub incidenţa regimului de răspundere prevăzut la articolul III-341 din Constituţie. Răspunderea băncilor centrale naţionale se determina în funcţie de legislaţia interna respectiv.4. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa sa hotărască în temeiul unei clauze de arbitraj prevăzută într-un contract de drept public sau de drept privat, încheiat de Banca Centrala Europeană sau în numele acesteia.5. Consiliu Guvernatorilor ia decizia Băncii Centrale Europene de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.6. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa sa hotărască în litigiile privind îndeplinirea de către băncile centrale naţionale a obligaţiilor care le revin în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut. În cazul în care Banca Centrala Europeană considera ca o banca centrala naţionala nu şi-a îndeplinit una din obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut, Banca Centrala Europeană emite un aviz motivat asupra cazului, după ce a oferit băncii centrale naţionale în cauza posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile. În cazul în care banca centrala naţionala în cauza nu respecta avizul menţionat într-un termen stabilit de Banca Centrala Europeană, poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.Articolul 36Personalul1. La propunerea comitetului executiv, Consiliul Guvernatorilor adopta regimul aplicabil personalului Băncii Centrale Europene.2. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competenţa să soluţioneze orice litigiu dintre Banca Centrala Europeană şi agenţii acesteia în limitele şi în condiţiile prevăzute de regimul care li se aplică.Articolul 37Secret profesional1. Membrii organelor de decizie şi ai personalului Băncii Centrale Europene şi ai băncilor centrale naţionale au obligaţia, chiar şi după încetarea funcţiei lor, sa nu divulge informaţiile care, prin natura lor, intra sub incidenţa secretului profesional.2. Persoanele care au acces la datele care intra sub incidenţa unui act juridic al Uniunii Europene care impune obligaţia secretului profesional intra de asemenea sub incidenţa acestei obligaţii.Articolul 38SemnatariBanca Centrala Europeană se angajează din punct de vedere juridic faţă de terţi prin intermediul preşedintelui, prin intermediul a doi membri ai comitetului executiv sau prin semnatura a doi membri ai personalului băncii, autorizaţi de preşedinte să semneze în numele Băncii Centrale Europene.Articolul 39Privilegii şi imunităţiBanca Centrala Europeană beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii sarcinilor sale, în condiţiilor stabilite în protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.Capitolul VIII MODIFICAREA STATUTULUI ŞI REGLEMENTĂRI COMPLEMENTAREArticolul 40Proceduri simplificate de modificare1. În conformitate cu articolul III-187 alineatul (3) din Constituţie, articolul 5 alineatele (1), (2) şi (3), articolele 17 şi 18, articolul 19 alineatul (1), articolele 22, 23, 24 şi 26, articolul 32 alineatele (2), (3), (4) şi (6), articolul 33 alineatul (1) litera (a) şi articolul 36 din prezentul statut pot fi modificate prin legea europeană:(a) fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene,(b) fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Comisiei.2. Articolul 10 alineatul (2) poate fi modificat printr-o decizie europeană a Consiliului European care hotărăşte în unanimitate fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, fie la recomandarea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European şi a Băncii Centrale Europene. Respectivele modificări intră în vigoare numai după ce au fost aprobate de statele membre în conformitate cu normele lor constituţionale.3. O recomandare din partea Băncii Centrale Europene în temeiul prezentului articol necesita decizia unanima a Consiliului Guvernatorilor.Articolul 41Reglementări complementareÎn conformitate cu articolul III-187 alineatul (4) din Constituţie, Consiliul adopta regulamentele şi deciziile europene de stabilire a măsurilor prevăzute la articolul 4, articolul 5 alineatul (4), articolul 19 alineatul (2), articolul 20, articolul 28 alineatul (1), articolul 29 alineatul (2), articolul 30 alineatul (4) şi articolul 34 alineatul (3) din prezentul statut. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European:(a) fie la propunerea Comisiei şi după consultarea Băncii Centrale Europene,(b) fie la recomandarea Băncii Centrale Europene şi după consultarea Comisiei.Capitolul IX DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI ALTE DISPOZIŢII PRIVIND SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALEArticolul 42Dispoziţii generale1. Ca urmare a derogarii prevăzute la articolul III-197 alineatul (1) din Constituţie, următoarele articole din prezentul statut nu conferă nici un drept şi nu impun nici o obligaţie statului membru în cauza: articolele 3 şi 6, articolul 9 alineatul (2), articolul 12 alineatul (1), articolul 14 alineatul (3), articolele 16, 18, 19, 20, 22 şi 23, articolul 26 alineatul (2), articolele 27, 30, 31, 32, 33, 34 şi 50.2. Băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări, prevăzute la articolul III-197 alineatul (1) din Constituţie, îşi menţin competentele în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul intern.3. În conformitate cu articolul III-197 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituţie, în articolul3. articolul 11 alineatul (2) şi articolul 19 din prezentul statut, "state membre" înseamnă statele membre a căror moneda este euro.4. În articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (2) şi (3), articolul 12 alineatul (1), articolele 16, 17, 18, 22, 23, 27, 30, 31 şi 32, articolul 33 alineatul (2) şi articolul 50, "bănci centrale naţionale" înseamnă băncile centrale ale statelor membre a căror moneda este euro.5. În articolul 10 alineatul (3) şi articolul 33 alineatul (1), "acţionari" înseamnă băncile centrale naţionale ale statelor membre a căror moneda este euro.6. În articolul 10 alineatul (3) şi articolul 30 alineatul (2), "capital subscris" înseamnă capitalul Băncii Centrale Europene subscris de băncile centrale naţionale ale statelor membre a căror moneda este euro.Articolul 43Sarcini tranzitorii ale Băncii Centrale EuropeneBanca Centrala Europeană preia funcţiile anterioare ale Institutului Monetar European prevăzute la articolul III-199 alineatul (2) din Constituţie care, având în vedere derogarile acordate unuia sau mai multor state, trebuie să fie îndeplinite în continuare după introducerea monedei euro.Banca Centrala Europeană oferă consiliere în cadrul pregătirilor în vederea abrogării derogarilor prevăzute la articolul III-198 din Constituţie.Articolul 44Consiliul General al Băncii Centrale Europene1. Fără sa aducă atingere articolului III-187 alineatul (1) din Constituţie, Consiliul General se constituie ca al treilea organ de decizie al Băncii Centrale Europene.2. Consiliul General este format din preşedintele şi vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, precum şi din guvernatorii băncilor centrale naţionale. Ceilalţi membri ai Comitetului Executiv pot participa la şedinţele Consiliului General, fără însă a avea drept de vot.3. Responsabilităţile Consiliului General sunt enumerate în mod exhaustiv în articolul 46.Articolul 45Modul de funcţionare a Consiliului general1. Preşedintele sau, în absenta acestuia, vicepreşedintele Băncii Centrale Europene prezidează Consiliul general al Băncii Centrale Europene.2. Preşedintele Consiliului şi un membru al Comisiei pot participa la şedinţele Consiliului general, fără însă a avea drept de vot.3. Preşedintele pregăteşte reuniunile consiliului general.4. Prin derogare de la articolul 12 alineatul (3), Consiliul general îşi adopta regulamentul de procedura.5. Secretariatul Consiliului general este asigurat de Banca Centrala Europeană.Articolul 46Responsabilităţile Consiliului general1. Consiliul general:(a) îndeplineşte sarcinile prevăzute la articolul 43;(b) contribuie la funcţiile consultative menţionate la articolul 4 şi în articolul 25 alineatul (1).2. Consiliul general contribuie:(a) la colectarea informaţiilor statistice menţionate la articolul 5;(b) la elaborarea rapoartelor de activitate ale Băncii Centrale Europene menţionate la articolul 15;(c) la stabilirea normelor prevăzute la articolul 26 alineatul (4), necesare în vederea aplicării articolului 26;(d) la luarea tuturor celorlalte măsuri prevăzute la articolul 29 alineatul (4), necesare în vederea aplicării articolului 29;(e) la stabilirea condiţiilor de angajare a personalului Băncii Centrale Europene prevăzute la articolul 36.3. Consiliul general contribuie la pregatirile necesare în vederea stabilirii irevocabile a cursurilor de schimb valutar pentru monedele statelor membre care fac obiectul unei derogări în raport cu moneda euro, prevăzută la articolul III-198 alineatul (3) din Constituţie.4. Preşedintele Băncii Centrale Europene informează Consiliul general cu privire la deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor.Articolul 47Dispoziţii tranzitorii privind capitalul Băncii Centrale EuropeneÎn conformitate cu articolul 29, fiecărei bănci centrale naţionale i se atribuie o pondere în cheia de repartizare pentru subscrierea capitalului Băncii Centrale Europene. Prin derogare de la articolul 28 alineatul (3), băncile centrale ale statelor membre care fac obiectul unei derogări nu vărsa capitalul subscris decât în cazul în care Consiliul general, care hotărăşte cu o majoritate de cel puţin două treimi din capitalul subscris al Băncii Centrale Europene şi cel puţin jumătate din acţionari, decide ca un procent minim trebuie vărsat cu titlu de participare la costurile de funcţionare a Băncii Centrale Europene.Articolul 48Plata reportata a capitalului, rezervelor şi provizioanelor Băncii Centrale Europene1. Banca centrala a unui stat membru a cărui derogare a luat sfârşit vărsa cota subscrisă din capitalul Băncii Centrale Europene în aceeaşi proporţie ca şi celelalte bănci centrale ale statelor membre a căror moneda este euro şi transfera Băncii Centrale Europene activele sale din rezervele valutare, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1). Suma care trebuie transferata se determina inmultind valoarea în euro, la cursul de schimb valutar în vigoare, a activelor din rezerve menţionate anterior care au fost deja transferate Băncii Centrale Europene, în conformitate cu articolul 30 alineatul (1), cu raportul dintre numărul de părţi subscrise de banca centrala naţionala în cauza şi numărul de părţi deja vărsate de celelalte bănci centrale naţionale.2. În afară de plată prevăzută la alineatul (1), banca centrala naţionala în cauza contribuie la rezervele Băncii Centrale Europene, la provizioanele echivalente unor rezerve şi la suma care trebuie alocata în plus rezervelor şi provizioanelor, care corespunde soldului contului de profit şi pierderi la data de 31 decembrie a anului anterior abrogării derogarii. Suma care urmează să fie vărsată se calculează inmultind valoarea rezervelor, definite anterior şi asa cum figurează în bilanţul aprobat al Băncii Centrale Europene, cu raportul dintre numărul de părţi subscrise de banca centrala în cauza şi numărul de părţi deja vărsate de celelalte bănci centrale.3. În momentul în care unul sau mai multe state devin membre ale Uniunii, iar băncile lor centrale naţionale intră în Sistemul European al Băncilor Centrale, capitalul subscris al Băncii Centrale Europene, precum şi plafonul activelor din rezervele valutare care pot fi transferate Băncii Centrale Europene se majorează în mod automat. Valoarea majorării se obţine prin înmulţirea sumelor respective în vigoare la momentul dat cu raportul, în cadrul cheii de repartizare a sumelor subscrise din capitalul extins, dintre ponderea băncilor centrale naţionale în cauza şi ponderea băncilor centrale naţionale care sunt deja membre ale Sistemului European al Băncilor Centrale. Ponderea fiecărei bănci centrale naţionale în cadrul cheii de repartizare se calculează prin analogie cu articolul 29 alineatul (1) şi în conformitate cu articolul 29 alineatul (2). Perioadele de referinţa utilizate pentru elaborarea statisticilor sunt aceleaşi ca şi perioadele utilizate pentru ultima adaptare cincinala a ponderilor prevăzută la articolul 29 alineatul (3).Articolul 49Derogare de la articolul 321. În cazul în care, după debutul celei de-a treia etape, Consiliul Guvernatorilor decide ca aplicarea articolului 32 modifica în mod semnificativ poziţia relativă a băncilor centrale naţionale în ceea ce priveşte venitul, valoarea venitului care urmează să fie repartizat în conformitate cu articolului 32 se reduce cu un procent uniform de cel mult 60% în cadrul primului exerciţiu financiar de după debutul celei de-a treia etape, iar acest procent se reduce cu cel puţin 12 procente pe parcursul fiecărui exerciţiu financiar ulterior.2. Alineatul (1) se aplică cel mult pe parcursul a cinci exercitii financiare complete după debutul celei de-a trei etape.Articolul 50Schimbul de bancnote denominate în monedele statelor membreDupă fixarea irevocabilă a cursurilor de schimb în conformitate cu articolul III-198 alineatul (3) din Constituţie, Consiliul Guvernatorilor adopta măsurile necesare pentru a se asigura ca bancnotele denominate în monedele statelor membre care au cursuri de schimb valutar fixate irevocabil sunt schimbate la paritate de băncile centrale naţionale.Articolul 51Aplicabilitatea măsurilor tranzitoriiArticolele 42 - 47 se aplică dacă şi în măsura în care exista state membre care fac obiectul unei derogări.5. PROTOCOLUL PRIVIND STATUTUL BĂNCII EUROPENE DE INVESTIŢIIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească statutul Băncii Europene de Investiţii prevăzut la articolul III-393 din Constituţie,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Banca Europeană de Investiţii prevăzută la articolul III-393 din Constituţie, denumita în continuare "Banca", se constituie şi îşi exercită funcţiile şi activitatea în conformitate cu Constituţia şi cu prezentul statut.Articolul 2Misiunea Băncii este definită în articolul III-394 din Constituţie.Articolul 3În conformitate cu articolul III-393 din Constituţie, statele membre sunt membrii ai Băncii.Articolul 41. Banca dispune de un capital de 163 653 737 000 euro subscris de statele membre după cum urmează:
Statele membre răspund doar în limita cotei-părţi deţinute din capitalul subscris şi nevarsat.2. Admiterea unui nou membru determina majorarea capitalului subscris în funcţie de contribuţia noului membru.3. Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide cu privire la majorarea capitalului subscris.4. Cota-parte deţinută din capitalul subscris nu poate transferata, depusa ca garanţie sau sechestrata.Articolul 51. Capitalul subscris este vărsat de statele membre până la concurenta a 5% în medie din sumele stabilite în articolul 4 alineatul (1).2. În cazul majorării capitalului subscris, Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, stabileşte procentul care trebuie vărsat, precum şi modul de efectuare a plăţii. Plăţile în numerar se efectuează exclusiv în euro.3. Consiliul de Administraţie poate solicita plata soldului capitalului subscris în măsura în care o astfel de plată este necesară pentru a îndeplini obligaţiile Băncii.Fiecare stat membru efectueaza plata în mod proporţional cu cota-parte deţinută din capitalul subscris.Articolul 6Banca este administrată şi gestionata de un Consiliu al Guvernatorilor, un Consiliu de Administraţie şi un Comitet Executiv.Articolul 71. Consiliul Guvernatorilor este format din miniştrii desemnaţi de statele membre.2. Consiliul Guvernatorilor stabileşte directivele generale privind politica de credit a Băncii, în conformitate cu obiectivele Uniunii.Consiliul Guvernatorilor verifica punerea în aplicare a directivelor menţionate anterior.3. În plus, Consiliul Guvernatorilor:(a) decide cu privire la majorarea capitalului subscris, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) şi articolul 5 alineatul (2);(b) în înţelesul articolului 9 alineatul (1), stabileşte principiile aplicabile operaţiunilor de finanţare în cadrul misiunii Băncii;(c) exercită competentele prevăzute la articolele 9 şi 11 pentru numirea în funcţie şi demiterea din funcţie a membrilor Consiliului de Administraţie şi ai comitetului executiv, precum şi a membrilor prevăzuţi la articolul 11 alineatul (1) al doilea paragraf;(d) decide cu privire la acordarea finanţării pentru investiţiile care urmează să fie realizate complet sau parţial în afară teritoriilor statelor membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);(e) aprobă raportul anual elaborat de Consiliul de Administraţie;(f) aprobă bilanţul anual, precum şi contul de profit şi pierderi;(g) aprobă regulamentul de procedură al Băncii;(h) exercită celelalte competente care îi sunt conferite în temeiul prezentului statut.4. Consiliul Guvernatorilor poate adopta, hotărând în unanimitate, în temeiul Constituţiei şi al prezentului statut, orice decizii privind suspendarea activităţii Băncii şi, dacă este cazul, eventuala lichidare a acesteia.Articolul 81. Cu excepţia unor dispoziţii contrare prevăzute de prezentul statut, deciziile Consiliului Guvernatorilor se adoptă cu majoritatea membrilor acestuia. Majoritatea menţionată trebuie să reprezinte cel puţin 50% din capitalul subscris.Majoritatea calificată impune întrunirea a optsprezece voturi şi a 68% din capitalul subscris.2. Abtinerile din partea membrilor prezenţi sau reprezentaţi nu împiedica adoptarea deciziilor care necesita întrunirea unanimitatii.Articolul 91. Consiliul de Administraţie decide cu privire la acordarea finanţării, în special sub forma de credite şi de garanţii, şi cu privire la contractarea de împrumuturi, stabileşte ratele dobânzilor pentru împrumuturi, precum şi comisioanele şi celelalte taxe. În temeiul unei decizii adoptate cu majoritate calificată, Consiliul de Administraţie poate delega anumite atribuţii comitetului executiv. Consiliul de Administraţie stabileşte condiţiile şi modul în care se realizează aceasta delegare şi supraveghează punerea sa în aplicare.Consiliul de Administraţie verifica administrarea corecta a Băncii şi asigura conformitatea acesteia cu Constituţia, cu prezentul statut şi cu directivele generale stabilite de Consiliul Guvernatorilor. După încheierea exerciţiului financiar, Consiliul de Administraţie prezintă un raport Consiliului Guvernatorilor şi îl publică după aprobarea acestuia.2. Consiliul de administraţie este format din douăzeci şi şase de administratori şi şaisprezece supleanţi.Administratorii sunt numiţi pentru o perioadă de cinci ani de Consiliul Guvernatorilor, fiecare stat membru desemnând un administrator. Comisia desemnează, de asemenea, un administrator. Consiliul Guvernatorilor numeşte administratorii supleanţi pentru o perioadă de cinci ani, după cum urmează:– doi supleanţi desemnaţi de Republica Federala Germania,– doi supleanţi desemnaţi de Republica Franceza,– doi supleanţi desemnaţi de Republica Italiana,– doi supleanţi desemnaţi de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei şi Republica Portugheză,– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al Luxemburgului şi Regatul Ţărilor de Jos,– un supleant desemnat de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elena şi Irlanda,– un supleant desemnat de comun acord de Republica Austria, Republica Finlanda şi Regatul Suediei,– trei supleanţi desemnaţi de comun acord de Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia şi Republica Slovaca,– un supleant desemnat de Comisie.Consiliul de Administraţie coopteaza şase experţi fără drept de vot: trei în calitate de titulari şi trei supleanţi.Mandatul administratorilor şi al supleanţilor poate fi reînnoit.Regulamentul de procedura prevede modul de participare la şedinţele Consiliului de Administraţie şi dispoziţiile aplicabile membrilor supleanţi, precum şi experţilor cooptati.Preşedintele sau, în absenta acestuia, unul dintre vicepreşedinţii Comitetului Executiv, prezidează şedinţele Consiliului de Administraţie fără a participa la vot.Membrii Consiliului de Administraţie sunt aleşi din rândul personalitatilor care oferă toate garanţiile de independenta şi de competenţa. Membrii Consiliului răspund numai în faţa Băncii.3. Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide demiterea din funcţie a unui administrator numai în cazul în care administratorul în cauza nu mai îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-şi exercită funcţia.În cazul în care raportul anual nu se aproba, Consiliul de Administraţie îşi prezintă demisia.4. Orice post vacant, ca urmare a unui deces, a unei demisii, a eliberării din funcţie sau a demiterii colective, se ocupa în conformitate cu normele stabilite la alineatul (2). Un membru este înlocuit pentru perioada rămasă din mandatul acestuia, cu excepţia cazurilor în care este înlocuit întregul consiliu.5. Consiliul Guvernatorilor stabileşte remuneraţia membrilor Consiliului de Administraţie.Consiliul Guvernatorilor prevede totodată condiţiile de incompatibilitate cu funcţia de administrator sau de supleant.Articolul 101. Fiecare administrator dispune de un vot în cadrul Consiliului de administraţie. Administratorii îşi pot delega dreptul de vot în orice situaţie, în condiţiile care urmează să fie stabilite în regulamentul de procedura al Băncii.2. Cu excepţia unor dispoziţii contrare prevăzute de prezentul statut, deciziile Consiliului de administraţie se adoptă de cel puţin o treime din membrii consiliului cu drept de vot şi care reprezintă cel puţin 50% din capitalul subscris. Pentru întrunirea majorităţii calificate sunt necesare optsprezece voturi şi 68% din capitalul subscris. Regulamentul de procedura al Băncii prevede cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor Consiliului de administraţie.Articolul 111. Comitetul Executiv este format dintr-un preşedinte şi din opt vicepreşedinţi, numiţi pe o perioadă de şase luni de Consiliul Guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administraţie.Mandatul lor poate fi reînnoit.Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate modifica numărul de membri ai comitetului executiv.2. La propunerea Consiliului de administraţie, care hotărăşte cu majoritate calificată, Consiliul Guvernatorilor, hotărând cu majoritate calificată, poate decide cu privire la demiterea membrilor comitetului executiv.3. Comitetul Executiv asigura gestionarea problemelor curente ale Băncii, sub autoritatea preşedintelui şi sub controlul Consiliului de administraţie.Comitetul Executiv pregăteşte deciziile Consiliului de administraţie, în special în ceea ce priveşte contractarea de împrumuturi şi acordarea de finanţări, în special sub forma de credite şi garanţii.Comitetul Executiv asigura punerea în aplicare a respectivelor decizii.4. Comitetul Executiv, hotărând cu majoritate, adopta avize cu privire la propunerile de contractare de împrumuturi şi de acordare de finanţări, în special sub forma de credite şi garanţii.5. Consiliul Guvernatorilor stabileşte retributia membrilor comitetului executiv şi stabileşte condiţiile de incompatibilitate cu funcţiile acestora.6. Preşedintele sau, în absenta acestuia, unul dintre vicepreşedinţi, reprezintă Banca în materie judiciară sau extrajudiciara.7. Membrii personalului Băncii se afla sub autoritatea preşedintelui. Preşedintele angajează şi demite membrii personalului. La selectarea personalului, se tine seama nu numai de calităţile personale şi de calificarile profesionale ale candidaţilor, ci şi de participarea echitabila a resortisantilor statelor membre. Regulamentul de procedura prevede organul competent pentru adoptarea dispoziţiilor aplicabile personalului.8. Comitetul Executiv şi personalul Băncii răspund numai în faţa Băncii şi îşi exercită funcţiile în deplina independenta.Articolul 121. Un comitet format din şase membri numiţi de Consiliul Guvernatorilor în funcţie de competenţa lor verifica dacă activităţile Băncii sunt în conformitate cu cele mai bune practici din domeniul bancar şi răspunde de verificarea conturilor Băncii.2. Comitetul menţionat la alineatul (1) verifica, în fiecare an, dacă operaţiunile Băncii s-au desfăşurat în mod corespunzător şi dacă evidentele sale au fost corect întocmite. În acest scop, comitetul verifica dacă operaţiunile Băncii s-au efectuat în conformitate cu formalităţile şi procedurile prevăzute de prezentul statut şi de regulamentul de procedura.3. Comitetul menţionat la alineatul (1) confirma faptul ca declaraţiile financiare, precum şi toate informaţiile financiare cuprinse în conturile anuale elaborate de consiliul de administraţie oferă o imagine fidela a situaţiei financiare a Băncii, atât pentru active cat şi pentru pasive, precum şi a rezultatelor operaţiunilor desfăşurate de aceasta şi a fluxurilor de trezorerie aferente exerciţiului financiar respectiv.4. Regulamentul de procedura precizează calificarile necesare membrilor comitetului menţionat la alineatul (1) şi stabileşte condiţiile şi modul de desfăşurare a activităţii comitetului.Articolul 13Banca comunică cu fiecare stat membru prin intermediul autorităţii desemnate de acesta. În cadrul operaţiunilor financiare pe care le desfăşoară, Banca apelează la banca centrala naţionala a statului membru în cauza sau la alte instituţii financiare aprobate de acesta.Articolul 141. Banca cooperează cu toate organizaţiile internaţionale a căror activitate se desfăşoară în domenii similare.2. Banca identifica toate contactele utile în vederea cooperării cu instituţiile bancare şi financiare din ţările în care îşi extinde operaţiunile.Articolul 15La cererea unui stat membru sau a Comisiei, sau din proprie iniţiativă, Consiliul Guvernatorilor interpretează sau completează, în aceleaşi condiţii în care au fost adoptate, directivele pe care le-a stabilit în temeiul articolului 7.Articolul 161. În cadrul mandatului prevăzut la articolul III-394 din Constituţie, Banca acorda finanţări, membrilor săi sau unor întreprinderi private sau publice finanţare, mai ales sub forma de credite şi garanţii, în vederea unor investiţii care se vor realiza pe teritoriile statelor membre, în măsura în care nu sunt disponibile fonduri din alte surse, în condiţii rezonabile.Cu toate acestea, printr-o decizie adoptată cu majoritate calificată de Consiliul Guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administraţie, Banca poate acorda finanţare pentru investiţii care se vor realiza complet sau parţial în afară teritoriilor statelor membre.2. În măsura în care este posibil, acordarea împrumuturilor este condiţionată de existenta unor alte mijloace de finanţare.3. În cazul în care se acordă un împrumut unei întreprinderi sau unui organism diferit de către un stat membru, Banca condiţioneaza acordarea împrumutului în cauza fie de existenta unei garanţii din partea statului membru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze investiţia, pe baza unor garanţii suficiente, fie de puterea financiară a debitorului.În plus, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul Guvernatorilor în înţelesul articolului 7 alineatul (3) litera (b) şi în cazul în care realizarea operaţiunilor prevăzute la articolul III-394 din Constituţie impune acest lucru, Consiliul de administraţie adopta, cu majoritate calificată, condiţiile şi modul de acordare a oricărei finanţări care prezintă un profil de risc specific şi care este considerată, în consecinţa, ca fiind o activitate specială.4. Banca poate garanta împrumuturile contractate de întreprinderi publice sau private sau de organisme în vederea realizării operaţiunilor prevăzute la articolul III-394 din Constituţie.5. Valoarea totală contractată a împrumuturilor şi garanţiilor acordate de Banca nu poate depăşi 250% din valoarea capitalului subscris, a rezervelor, provizioanelor nealocate şi a excedentului din contul de profit şi pierderi. Din suma totală a posturilor menţionate se scade o sumă egala cu valoarea subscrisă, vărsată sau nu, a oricărei participari a Băncii la capital.Suma vărsată reprezentând participarea Băncii nu trebuie să depăşească niciodată valoarea totală a părţii vărsate din capitalul acesteia, a rezervelor sale, a provizioanelor nealocate, precum şi a excedentului contului de profit şi pierderi.În mod excepţional, se aloca o rezervă specială pentru activităţile speciale ale Băncii, stabilite de Consiliul Guvernatorilor şi de Consiliul de administraţie în conformitate cu alineatul (3).Prezentul alineat se aplică, de asemenea, conturilor consolidate ale Băncii.6. Banca se protejeaza faţă de riscurile de schimb valutar, incluzând în contractele de împrumut şi de garanţie clauzele pe care le considera necesare în acest scop.Articolul 171. Ratele dobânzilor pentru împrumuturile acordate de Banca, precum şi comisioanele şi celelalte taxe, se adapteaza în funcţie de condiţiile predominante pe piaţa de capital şi se calculează astfel încât încasările obţinute să permită Băncii să îşi îndeplinească obligaţiile, să îşi acopere cheltuielile şi sa constituie un fond de rezerva în conformitate cu articolul 22.2. Banca nu acorda reduceri ale ratelor dobânzii. În cazul în care reducerea ratei dobânzii este indicată având în vedere caracterul specific al investiţiei care trebuie finanţate, statul membru în cauza sau un alt organism poate acorda un ajutor pentru plata dobânzii în măsura în care acordarea unui astfel de ajutor este compatibila cu normele prevăzute la articolul III-167 din Constituţie.Articolul 18În cadrul operaţiunilor de finanţare Banca respecta principiile prezentate în continuare.1. Banca se asigura ca fondurile sale sunt utilizate în modul cel mai raţional în interesul Uniunii.Banca poate acorda împrumuturi sau nu poate garanta împrumuturi numai:(a) în cazul investiţiilor realizate de întreprinderi din sectorul producţiei în cazul în care plăţile aferente dobânzii şi amortizarii sunt acoperite fie de profitul din exploatare, fie, în cazul altor investiţii, de un angajament asumat de statul în care se realizează investiţia sau în orice alt mod, şi(b) în cazul în care realizarea investiţiei contribuie la creşterea productivitatii economice în general şi favorizează instituirea sau funcţionarea pieţei interne.2. Banca nu dobândeşte nici o participare în întreprinderi şi nu îşi asuma nici o responsabilitate în cadrul gestionării acestora, decât în cazul în care acest lucru este necesar pentru a-şi proteja drepturile în vederea recuperării creanţei pe care o deţine.Cu toate acestea, în cadrul principiilor stabilite de Consiliul Guvernatorilor în temeiul articolului 7 alineatul (3) litera (b), în cazul în care realizarea operaţiunilor prevăzute la articolul III-394 din Constituţie impune acest lucru, Consiliul de administraţie adopta, cu majoritate calificată, condiţiile şi modul de realizare a unei participari la capitalul unei societăţi comerciale, în general pentru a compensa un împrumut sau o garanţie, în măsura în care acest lucru este necesar pentru finanţarea unei investiţii sau a unui program.3. Banca îşi poate ceda creanţele pe piaţa de capital şi, în acest scop, poate solicita debitorilor săi sa emita obligaţiuni sau alte titluri de valoare.4. Nici Banca şi nici statele membre nu impun condiţii privind modul în care sumele împrumutate trebuie cheltuite în interiorul unui anumit stat membru.5. Banca poate condiţiona acordarea împrumuturilor de organizarea de licitaţii internaţionale.6. Banca nu finanţează, total sau parţial, nici o investiţie căreia i se opune statul membru pe teritoriul căruia ar urma să fie realizată investiţia în cauza.7. Pe lângă activităţile de credit, Banca poate asigura servicii de asistenţa tehnica, în condiţiile şi în modul stabilit de Consiliul Guvernatorilor, care hotărăşte cu majoritate calificată, respectând în acelaşi timp prezentul statut.Articolul 191. Orice întreprindere sau organism public sau privat poate adresa direct o cerere de finanţare Băncii. Cererile pot fi adresate şi prin intermediul Comisiei sau al statului membru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze investiţia.2. În cazul în care cererile îi sunt adresate prin intermediul Comisiei, acestea fac obiectul aprobării de către statul membru pe teritoriul căruia urmează să se realizeze investiţia. În cazul în care cererile sunt adresate prin intermediul unui stat membru, acestea fac obiectul aprobării de Comisie. Cererile adresate direct de o întreprindere se înaintează statului membru în cauza şi Comisiei.Statele membre în cauza şi Comisia îşi formulează avizul în termen de doua luni. În absenta unui răspuns în termenul menţionat, Banca poate considera ca investiţia în cauza nu ridica obiecţii.3. Consiliul de administraţie decide cu privire la operaţiunile de finanţare care îi sunt înaintate de Comitetul Executiv.4. Comitetul Executiv verifica dacă operaţiunile de finanţare care îi sunt înaintate sunt în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut, în special cu dispoziţiile articolelor 16 şi 18. În cazul în care Comitetul Executiv se pronunţa în favoarea finanţării, acesta înaintează propunerea aferentă consiliului de administraţie. Comitetul îşi exprima avizul favorabil în funcţie de condiţiile pe care le considera esenţiale. În cazul în care Comitetul Executiv se pronunţa împotriva acordării finanţării, acesta înaintează Consiliului de administraţie toate documentele corespunzătoare împreună cu avizul sau.5. În cazul în care avizul comitetului executiv este negativ, Consiliul de Administraţie nu poate acorda finanţarea decât hotărând în unanimitate în acest sens.6. În cazul în care avizul Comisiei este negativ, Consiliul de Administraţie nu poate acorda finanţarea decât hotărând în unanimitate în acest sens, caz în care administratorul desemnat de Comisie nu participa la vot.7. În cazul în care avizele Comitetului Executiv şi al Comisiei sunt negative, Consiliul de Administraţie nu poate acorda finanţarea în cauza.8. În cazul în care, în vederea protejării drepturilor şi intereselor Băncii, se impune restructurarea unei operaţiuni de finanţare aferente investiţiilor aprobate, Comitetul Executiv adopta imediat măsurile de urgenta pe care le considera necesare, sub rezerva inaintarii fără întârziere a unui raport cu privire la aceasta Consiliului de administraţie.Articolul 201. Banca imprumuta de pe pieţele de capital resursele necesare îndeplinirii sarcinilor sale.2. Banca poate contracta împrumuturi de pe pieţele de capital ale statelor membre, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile pieţelor în cauza.Autorităţile competente ale unui stat membru care face obiectul unei derogări în înţelesul articolului III-197 alineatul (1) din Constituţie se pot opune acestor operaţiuni numai în cazul în care exista riscul unor tulburări grave pe piaţa de capital a statului în cauza.Articolul 211. Banca poate utiliza, în condiţiile prezentate în continuare, fondurile disponibile care nu îi sunt imediat necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile:(a) poate efectua plasamente pe pieţele monetare;(b) sub rezerva dispoziţiilor articolului 18 alineatul (2), poate cumpara sau vinde titluri;(c) poate efectua orice altă operaţiune financiară legată de obiectivele sale.2. Fără sa aducă atingere dispoziţiilor articolului 23, în cadrul gestionării plasamentelor sale, Banca nu efectuează nici un arbitraj valutar care nu îi este direct necesar pentru a efectua împrumuturi sau pentru a-şi îndeplini obligaţiile contractate prin împrumuturile sau garanţiile acordate.3. În domeniile menţionate în prezentul articol, Banca acţionează cu acordul autorităţilor competente ale statelor membre sau al băncilor centrale naţionale.Articolul 221. Se constituie în mod progresiv un fond de rezerva care reprezintă 10% din capitalul subscris, în cazul în care situaţia obligaţiilor Băncii justifica acest lucru, Consiliul de administraţie poate decide sa constituie rezerve suplimentare. Atâta timp cat fondul de rezerva nu este complet constituit, acesta poate fi alimentat cu:(a) încasări din dobânzi rezultate din împrumuturile acordate de Banca din sumele care urmează să fie vărsate de statele membre în temeiul articolului 5;(b) încasări din dobânzi rezultate din împrumuturile acordate de Banca din sumele obţinute din rambursarea împrumuturilor menţionate la litera (a), în măsura în care încasările din dobânzi menţionate nu sunt necesare pentru a îndeplini alte obligaţii sau pentru a acoperi costurile Băncii.2. Resursele din fondul de rezerva se investesc astfel încât să fie în permanenta disponibile pentru a îndeplini rolul acestui fond.Articolul 231. Banca este autorizata în permanenta sa transfere activele pe care le deţine în una din monedele statelor membre a căror moneda nu este euro pentru a realiza operaţiuni financiare în conformitate cu obiectivul sau stabilit în articolul III-394 din Constituţie şi având în vedere dispoziţiile articolului 21 din prezentul statut. În măsura în care este posibil, Banca evita să efectueze astfel de transferuri în cazul în care deţine active disponibile sau mobilizabile în moneda care îi este necesară.2. Banca nu poate converti în valutele ţărilor terţe activele pe care le deţine în moneda unui stat membru a cărui moneda nu este euro fără acordul statului membru în cauza.3. Banca poate dispune în mod liber de capitalul vărsat, precum şi de sumele în valută pe care le imprumuta de pe pieţe terţe.4. Statele membre se angajează sa pună la dispoziţia debitorilor Băncii valutele necesare rambursarii capitalului şi plăţii dobânzilor aferente împrumuturilor acordate sau garantate de Banca pentru investiţiile care urmează să se realizeze pe teritoriul acestora.Articolul 24În cazul în care un stat membru nu îşi îndeplineşte obligaţiile de membru care decurg din prezentul statut, în special obligaţia de a-şi vărsa cota-parte sau de a acoperi costurile aferente împrumuturilor sale, acordarea de împrumuturi sau de garanţii statului membru în cauza sau resortisantilor acestuia poate fi suspendată printr-o decizie a Consiliul Guvernatorilor care hotărăşte cu majoritate calificată.Aceasta decizie nu exonereaza statul membru sau resortisantii acestuia de obligaţiile pe care le au faţă de Banca.Articolul 251. În cazul în care Consiliul Guvernatorilor decide sa suspende activitatea Băncii, toate activităţile încetează fără întârziere, cu excepţia operaţiunilor necesare pentru a asigura în mod corespunzător utilizarea, protejarea şi conservarea activelor, precum şi îndeplinirea obligaţiilor.2. În caz de lichidare, Consiliul Guvernatorilor numeşte lichidatorii şi le oferă instrucţiuni pentru efectuarea lichidării. Consiliul Guvernatorilor asigura protecţia drepturilor membrilor personalului.Articolul 261. Banca beneficiază în fiecare stat membru de cea mai extinsă capacitate juridică recunoscută persoanelor juridice în temeiul legislaţiei interne. În special, Banca poate dobândi sau instraina bunuri mobile şi imobile şi se poate constitui parte în justiţie.2. Bunurile Băncii nu pot fi rechiziţionate sau expropriate sub nici o formă.Articolul 271. Litigiile dintre Banca, pe de-o parte, şi creditorii sau debitorii săi sau părţi terţe, pe de altă parte, sunt soluţionate de instanţele naţionale competente, sub rezerva competentelor atribuite Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În cadrul contractelor încheiate, Banca poate prevedea o procedură de arbitraj.2. Banca are un sediu social în fiecare stat membru. Cu toate acestea, în cadrul contractelor, Banca poate alege un anumit sediu pentru operaţiuni.3. Bunurile şi activele Băncii nu pot fi sechestrate sau executate silit decât în baza unei hotărâri judecătoreşti.Articolul 281. Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide sa înfiinţeze filiale sau alte unităţi, care au personalitate juridică şi autonomie financiară.2. Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, adopta statutele organismelor menţionate la alineatul (1), definind obiectivele acestora, structura, capitalul, membrii, sediul, resursele financiare, instrumentele de intervenţie, normele de control, precum şi relaţia acestora cu organele Băncii.3. Banca poate participa la gestionarea organismelor menţionate anterior şi poate contribui la capitalul subscris al acestora cu suma stabilită de Consiliul Guvernatorilor care hotărăşte în unanimitate.4. Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene se aplica organismelor menţionate la alineatul (1), în măsura în care acestea sunt reglementate de dreptul Uniunii, membrilor organelor acestora în exerciţiul funcţiilor lor şi personalului lor, în termeni şi condiţii identice cu cele aplicabile Băncii.Dividendele, câştigurile din capital sau alte forme de venit obţinute de astfel de organisme, la care au dreptul alţi membri decât Uniunea Europeană şi Banca, rămân, cu toate acestea, sub incidenţa dispoziţiilor fiscale prevăzute de legislaţia care le este aplicabilă.5. În limitele stabilite în continuare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene audiaza litigiile privind măsurile adoptate de organele unui organism care intra sub incidenţa dreptului Uniunii.Orice membru al unui astfel de organism, în aceasta calitate, sau statele membre pot inainta un recurs împotriva unor astfel de măsuri în condiţiile prevăzute la articolul III-365 din Constituţie.6. Consiliul Guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate decide sa admită personalul organismelor care intra sub incidenţa dreptului Uniunii în regimuri comune cu Banca, în conformitate cu procedurile interne relevante.6. PROTOCOL PRIVIND STABILIREA SEDIILOR INSTITUŢIILOR ŞI ANUMITOR ORGANE, OFICII, AGENŢII ŞI SERVICII ALE UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE articolul III-432 din Constituţie,REAMINTIND ŞI CONFIRMAND decizia din 8 aprilie 1965 şi fără sa ducă atingere deciziilor privind sediile instituţiilor, organelor, oficiilor, agentiilor şi serviciilor, precum şi serviciilor viitoare,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Articolul UNIC1. Parlamentul European are sediul la Strasbourg, unde se desfăşoară cele douasprezece perioade de sesiuni plenare lunare, inclusiv sesiunea privind bugetul. Perioadele de sesiuni plenare suplimentare se desfăşoară la Bruxelles. Comisiile Parlamentului European au sediul la Bruxelles.Secretariatul general al Parlamentului European şi serviciile acestuia rămân instalate la Luxemburg.2. Consiliul are sediul la Bruxelles. În lunile aprilie, iunie şi octombrie, Consiliul îşi desfăşoară sesiunile la Luxemburg.3. Comisia are sediul la Bruxelles. Serviciile enumerate la articolele 7, 8 şi 9 din decizia din 8 aprilie 1965 sunt instalate la Luxemburg.4. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are sediul la Luxemburg.5. Banca Centrala Europeană are sediul la Frankfurt.6. Curtea de Conturi are sediul la Luxemburg.7. Comitetul Regiunilor are sediul la Bruxelles.8. Comitetul Economic şi Social are sediul la Bruxelles.9. Banca Europeană de Investiţii are sediul la Luxemburg.10. Europol are sediul la Haga.7. PROTOCOLUL PRIVIND PRIVILEGIILE ŞI IMUNITĂŢILE UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,CONSIDERÂND ca, în temeiul articolului III-434 din Constituţie, Uniunea beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile şi imunităţile necesare îndeplinirii funcţiilor sale,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Capitolul I PROPRIETĂŢI, FONDURI, ACTIVE ŞI OPERAŢIUNI ALE UNIUNIIArticolul 1Sediile şi clădirile Uniunii sunt inviolabile. Acestea nu pot fi perchezitionate, rechiziţionate, confiscate sau expropriate. Bunurile şi activele Uniunii nu pot face obiectul nici unei măsuri de constrângere administrativă sau juridică fără autorizaţia Curţii de Justiţie.Articolul 2Arhivele Uniunii sunt inviolabile.Articolul 3Uniunea, activele, veniturile şi celelalte proprietăţi ale acesteia sunt scutite de orice impozite directe.Ori de câte ori este posibil, guvernele statelor membre adopta dispoziţiile necesare pentru a restitui sau a rambursa valoarea impozitelor indirecte sau a taxelor la vânzare care sunt incluse în preţul bunurilor imobile sau mobiliare, în cazul în care Uniunea efectuează achiziţii importante, pentru uzul sau oficial, al căror preţ cuprinde impozite şi taxe de acest tip. Cu toate acestea, aplicarea dispoziţiilor menţionate nu trebuie să conducă la denaturarea concurentei în interiorul Uniunii.Nu se acordă nici o scutire în cazul impozitelor, taxelor şi drepturilor care reprezintă remunerarea serviciilor de utilităţi publice.Articolul 4Uniunea este scutită de toate taxele vamale, interdicţiile şi restricţiile la import şi export pentru toate produsele destinate uzului sau oficial. Produsele astfel importate nu vor fi cedate contra unei plati sau cu titlu gratuit pe teritoriul statului în care au fost introduse, cu excepţia cazurilor în care acest lucru se realizează în condiţii aprobate de guvernul statului în cauza.Uniunea este, de asemenea, scutită de orice taxa vamală sau de orice interdicţie sau restrictie la import şi la export în raport cu publicaţiile sale.Capitolul II COMUNICĂRI ŞI PERMISE DE LIBERA TRECEREArticolul 5În ceea ce priveşte comunicările oficiale şi transferul tuturor documentelor lor, instituţiile Uniunii beneficiază, pe teritoriul fiecărui stat membru, de tratamentul acordat de statul în cauza misiunilor diplomatice.Corespondenta oficială şi celelalte comunicaţii oficiale ale instituţiilor Uniunii nu pot fi cenzurate.Articolul 6Permisele de libera trecere, a căror forma se stabileşte prin regulament european al Consiliului, care hotărăşte cu majoritate simpla, şi care sunt recunoscute ca documente de călătorie valabile de autorităţile statelor membre, pot fi eliberate pentru membrii şi agenţii instituţiilor Uniunii de preşedinţii acestora. Permisele de libera trecere menţionate se eliberează pentru funcţionari şi ceilalţi agenţi în condiţiile stabilite în statutul funcţionarilor şi în regimul care se aplică celorlalţi agenţi ai Uniunii.Comisia poate încheia acorduri pentru ca permisele de libera trecere în cauza să fie recunoscute ca documente valabile de călătorie pe teritoriul statelor terţe.Capitolul III MEMBRII PARLAMENTULUI EUROPEANArticolul 7Nu se aplică nici o restrictie de ordin administrativ sau de alt tip asupra liberei circulatii a membrilor Parlamentului European care se deplaseaza la sau revin de la locul de întrunire a Parlamentului European.În ceea ce priveşte controlul vamal şi de schimb valutar, membrii Parlamentului European beneficiază:(a) din partea propriului guvern, de acelaşi facilităţi ca şi cele acordate inaltilor funcţionari care se deplaseaza în străinătate în misiune oficială temporară;(b) din partea guvernelor celorlalte state membre, de aceleaşi facilităţi ca şi cele acordate reprezentanţilor guvernelor străine aflaţi în misiune oficială temporară.Articolul 8Membrii Parlamentului European nu pot fi anchetati, deţinuţi sau urmăriţi în justiţie ca urmare a opiniilor pe care le-au exprimat sau a voturilor date în exercitarea funcţiilor lor.Articolul 9Pe durata sesiunilor Parlamentului European, membrii acestuia:(a) beneficiază, pe teritoriul naţional al statului lor, de imunităţile acordate membrilor parlamentului statului în cauza;(b) nu pot fi deţinuţi sau urmăriţi în justiţie pe teritoriul nici unui alt stat membru.Imunitatea se aplică membrilor Parlamentului European şi atunci când aceştia se deplaseaza la sau revin de la locul de întrunire a Parlamentului European.Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict şi nici nu poate împiedica dreptul Parlamentului European de a ridica imunitatea unuia din membrii săi.Capitolul IV REPREZENTANŢII STATELOR MEMBRE CARE PARTICIPA LA LUCRĂRILE INSTITUŢIILOR UNIUNIIArticolul 10Reprezentanţii statelor membre care participa la lucrările instituţiilor Uniunii, precum şi consilierii acestora şi experţii tehnici beneficiază, pe durata exercitării funcţiilor lor şi a deplasarilor la destinaţie sau de la locul reuniunii, de privilegiile, imunităţile şi facilităţile acordate în mod obişnuit.Prezentul articol se aplică, de asemenea, membrilor organelor consultative ale Uniunii.Capitolul V FUNCTIONARII ŞI CEILALŢI AGENŢI AI UNIUNIIArticolul 11Pe teritoriul fiecărui stat membru şi indiferent de cetăţenia lor, funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai Uniunii:(a) beneficiază de imunitate jurisdicţională pentru actele pe care le îndeplinesc, inclusiv pentru afirmatiile lor scrise sau verbale, efectuate în calitatea lor oficială, sub rezerva aplicării dispoziţiilor Constituţiei privind, pe de-o parte, normele cu privire la răspunderea funcţionarilor şi a agenţilor faţă de Uniune şi, pe de altă parte, competenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de a se pronunţa în litigiile dintre Uniune şi funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai acesteia.Aceştia continua sa beneficieze de imunitatea menţionată după încetarea funcţiilor lor;(b) nu intra sub incidenţa dispoziţiilor privind restricţiile de imigrare sau a altor formalităţi de înregistrare a cetăţenilor străini. Aceeaşi dispoziţie se aplică soţilor şi membrilor familiei aflaţi în întreţinerea lor;(c) în ceea ce priveşte reglementările monetare sau schimbul valutar, beneficiază de facilităţile care se acordă de obicei funcţionarilor organizaţiilor internaţionale;(d) beneficiază de dreptul de a importa fără taxe vamale mobilierul şi celelalte efecte personale în momentul în care îşi preiau postul pentru prima data în statul în cauza, precum şi de dreptul de a reexporta mobilierul şi celelalte efecte personale fără taxe vamale, la încetarea funcţiilor lor, în ambele cazuri sub rezerva condiţiilor considerate necesare de guvernul statului în care se exercită acest drept;(e) beneficiază de dreptul de a importa fără taxe vamale autovehiculul folosit în scop personal, dobândit în statul în care şi-au avut ultimul domiciliu sau în statul al cărui resortisanti sunt, în condiţiile de pe piaţa interna a acestuia, precum şi de a reexporta autovehiculul fără taxe vamale, în ambele cazuri sub rezerva condiţiilor considerate necesare de guvernul statului în cauza.Articolul 12În condiţiile şi în conformitate cu procedura prevăzută de legea europeană, funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai Uniunii au obligaţia de a plati, în beneficiul acesteia, un impozit perceput pe salariile şi onorariile plătite de Uniune. Legea menţionată se adoptă după consultarea instituţiilor în cauza.Funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai Uniunii sunt scutiţi de la plata impozitelor naţionale percepute pe salariile şi onorariile plătite de Uniune.Articolul 13În vederea aplicării impozitelor asupra veniturilor şi a averii şi a drepturilor de succesiune, precum şi în vederea aplicării convenţiilor cu scopul de a evita dubla impozitare, încheiate între statele membre ale Uniunii, funcţionarii şi ceilalţi agenţi ai Uniunii care, în scopul exclusiv al exercitării funcţiilor lor în serviciul Uniunii, îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru diferit de statul în care îşi au domiciliul fiscal în momentul intrării în serviciul Uniunii, se considera, atât în statul în care îşi au reşedinţa, cat şi în statul unde îşi au domiciliul fiscal, ca şi-au păstrat domiciliul în acest stat din urma, în cazul în care acesta este membru al Uniunii. Prezenta dispoziţie se aplică, de asemenea, soţului/sotiei, în măsura în care acesta/aceasta nu exercita o activitate profesională proprie, precum şi copiilor aflaţi în întreţinerea şi îngrijirea persoanelor menţionate în prezentul articol.Bunurile mobile deţinute de persoanele menţionate la primul paragraf şi care se afla pe teritoriul statului lor de şedere sunt scutite de impozitul pe drepturile de succesiune aplicabile în statul în cauza. În scopul determinării impozitului, se considera ca bunurile menţionate se afla în statul de domiciliu fiscal, sub rezerva drepturilor statelor terţe şi a aplicării dispoziţiilor convenţiilor internaţionale privind dubla impozitare.Domiciliile dobândite numai în scopul exercitării funcţiilor în serviciul altor organizaţii internaţionale nu se iau în considerare la aplicarea dispoziţiilor prezentului articol.Articolul 14Legea europeană stabileşte regimul de asigurări sociale aplicabile funcţionarilor şi celorlalţi agenţi ai Uniunii. Legea menţionată anterior se adoptă după consultarea instituţiilor în cauza.Articolul 15Legea europeană stabileşte categoriile de funcţionari şi de alţi agenţi ai Uniunii cărora li se aplică, total sau parţial, articolul 11, articolul 12 al doilea paragraf şi articolul 13. Legea menţionată anterior se adoptă după consultarea instituţiilor în cauza.Numele, funcţiile şi adresele funcţionarilor şi ale celorlalţi agenţi cuprinşi în categoriile menţionate sunt comunicate periodic guvernelor statelor membre.Capitolul VI PRIVILEGIILE ŞI IMUNITĂŢILE MISIUNILOR STATELOR TERŢE ACREDITATE PE LÂNGĂ UNIUNEA EUROPEANĂArticolul 16Statul membru pe teritoriul căruia se afla sediul Uniunii acorda misiunilor statelor terţe acreditate pe lângă Uniunea Europeană privilegiile şi imunităţile diplomatice obişnuite.Capitolul VII DISPOZIŢII GENERALEArticolul 17Privilegiile, imunităţile şi facilităţile se acordă funcţionarilor şi celorlalţi agenţi ai Uniunii exclusiv în interesul Uniunii.Fiecare instituţie a Uniunii are obligaţia de a ridica imunitatea acordată unui funcţionar sau unui alt agent în toate situaţiile în care considera ca o astfel de ridicare a imunitatii nu contravine intereselor Uniunii.Articolul 18În vederea aplicării prezentului protocol, instituţiile Uniunii acţionează în colaborare cu autorităţile competente ale statelor membre în cauza.Articolul 19Articolele II-14 şi 17 se aplică membrilor Comisiei.Articolul 20Articolele II-14 şi 17 se aplică judecătorilor, avocaţilor generali, grefierilor şi raportorilor adjuncţi ai Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, fără sa aducă atingere dispoziţiilor articolului 3 din protocolul de stabilire a statutului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la imunitatea judiciară a judecătorilor şi avocaţilor generali.Articolele II-14 şi 17 se aplică, de asemenea, membrilor Curţii de Conturi.Articolul 21Prezentul protocol se aplică, de asemenea, Băncii Centrale Europene, membrilor organelor şi personalului acesteia, fără sa aducă atingere protocolului de stabilire a statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene.În plus, Banca Centrala Europeană este scutită de orice obligaţii fiscale şi parafiscale cu ocazia majorării capitalului sau, precum şi de orice formalităţi care ar putea fi determinate de aceste operaţiuni în statul în care îşi are sediul. Având în vedere faptul ca activitatea Băncii şi a organelor acesteia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene, nu se aplică impozite asupra cifrei sale de afaceri.Articolul 22Prezentul protocol se aplică, de asemenea, Băncii Europene de Investiţii, membrilor organelor şi personalului acesteia şi reprezentanţilor statelor membre care participa la lucrările băncii, fără sa aducă atingere protocolului de stabilire a statutului sau.În plus, Banca Europeană de Investiţii este scutită de orice obligaţii fiscale şi parafiscale cu ocazia majorării capitalului sau, precum şi de orice formalităţi care ar putea fi determinate de aceste operaţiuni în statul în care îşi are sediul. De asemenea, desfiinţarea sau lichidarea băncii nu determina perceperea nici unui impozit. Având în vedere faptul ca activitatea Băncii şi a organelor acesteia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de statut, nu se aplică impozite asupra cifrei sale de afaceri.8. PROTOCOL PRIVIND TRATATELE ŞI ACTELE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI ŞI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD, A REPUBLICII ELENE, A REGATULUI SPANIEI ŞI A REPUBLICII PORTUGHEZE, A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA ŞI A REGATULUI SUEDIEIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca Regatul Danemarcei, Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1973; ca Republica Elena a aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1981; ca Regatul Spaniei şi Republica Portugheză au aderat la Comunitatile Europene la 1 ianuarie 1986; ca Republica Austria, Republica Finlanda şi Regatul Suediei au aderat, la 1 ianuarie 1995, la Comunitatile Europene şi la Uniunea Europeană instituită de Tratatul privind Uniunea Europeană;AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (2) din Constituţie prevede abrogarea tratatelor privind aderarile menţionate anterior;AVÂND ÎN VEDERE ca dispoziţiile prevăzute de Tratatele de aderare şi de Actele care le însoţesc sunt în continuare incidente; întrucât articolul IV-437 alineatul (2) prevede că aceste dispoziţii trebuie încorporate sau menţionate într-un protocol, pentru a rămâne în vigoare şi pentru a-şi păstra efectele juridice;AVÂND ÎN VEDERE ca aceste dispoziţii trebuie supuse adaptarilor tehnice necesare pentru a fi conforme cu Constituţia, fără a li se altera însă efectele juridice,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, care se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Titlul I DISPOZIŢII COMUNEArticolul 1Drepturile şi obligaţiile care decurg din Tratatele de aderare menţionate la articolul IV-437 alineatul (2) literele (a)-(d) din Constituţie au intrat în vigoare, în condiţiile prevăzute de tratatele menţionate, de la datele următoare:(a) 1 ianuarie 1973 în ceea ce priveşte Tratatul de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;(b) 1 ianuarie 1981 în ceea ce priveşte Tratatul de aderare a Republicii Elene;(c) 1 ianuarie 1986 în ceea ce priveşte Tratatul de aderare a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze;(d) 1 ianuarie 1995 în ceea ce priveşte Tratatul de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.Articolul 21. Fiecare dintre statele aderente menţionate la articolul 1 are obligaţia de a adera, cu condiţia ca aceste acorduri sau convenţii sa mai fie în vigoare, înainte de data propriei aderari, la acordurile sau la convenţiile încheiate:(a) între celelalte state membre, în temeiul Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice sau al Tratatului privind Uniunea Europeană sau care sunt inseparabile de realizarea obiectivelor acestor tratate sau care se referă la funcţionarea Comunităţilor sau a Uniunii sau care prezintă o legătură cu acţiunea acestora;(b) de celelalte state membre, împreună cu Comunitatile Europene, cu unul sau mai multe state terţe sau cu o organizaţie internationala, precum şi la acordurile conexe acestor acorduri sau convenţii. Uniunea şi celelalte state membre acorda, în acest sens, asistenţa statelor aderente menţionate la articolul 1.2. Statele aderente menţionate la articolul 1 iau măsurile necesare pentru a-şi adapta, dacă este cazul, situaţia în raport cu organizaţiile internaţionale sau cu acordurile internaţionale la care Uniunea Europeană sau Comunitatea Europeană a Energiei Atomice sau alte state membre sunt părţi, precum şi în raport cu drepturile şi obligaţiile care le revin în urma aderării.Articolul 3Dispoziţiile Actelor de aderare care au ca obiect sau ca efect abrogarea sau modificarea altfel decât cu titlu tranzitoriu a actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Comunităţilor Europene sau ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind Uniunea Europeană, asa cum sunt interpretate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi de Tribunalul de Prima Instanţa, rămân în vigoare, sub rezerva celui de-al doilea paragraf.Dispoziţiile menţionate la primul paragraf au aceeaşi natura juridică cu actele pe care le abroga sau pe care le modifica şi se supun aceloraşi reguli ca şi acestea.Articolul 4Textele actelor instituţiilor, organelor, oficiilor şi agentiilor Comunităţilor Europene sau ale Uniunii Europene instituite de Tratatul privind Uniunea Europeană, adoptate înainte de aderarile menţionate la articolul 1 şi care au fost redactate succesiv în limbile engleza şi daneza, în limba greaca, în limbile spaniola şi portugheză, precum şi în limbile finlandeza şi suedeza, sunt autentice din momentul aderării statelor menţionate la articolul 1, în aceleaşi condiţii ca şi textele redactate şi care sunt autentice în celelalte limbi.Articolul 5Printr-o lege europeană a Consiliului se pot abroga dispoziţiile tranzitorii care figurează în prezentul protocol, în cazul în care acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Titlul II DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REGATULUI DANEMARCEI, A IRLANDEI ŞI A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORDSecţiunea 1 Dispoziţii referitoare la GibraltarArticolul 61. Actele instituţiilor referitoare la produsele menţionate în anexa I la Constituţie şi la produsele supuse, la importul în Uniune, unei reglementări specifice, ca urmare a punerii în aplicare a politicii agricole comune, precum şi actele privind armonizarea legislatiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri nu se aplică în Gibraltar, cu excepţia cazului în care Consiliul adopta o decizie europeană care dispune altfel. Consiliul hotărăşte în unanimitate, la propunerea Comisiei.2. Situaţia Gibraltarului definită la punctul VI din anexa II*1) la Actul privind condiţiile de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord rămâne neschimbata.*1) JO L 73, 27.3.1972, p. 47.Secţiunea 2 Dispoziţii referitoare la insulele FeroeArticolul 7Resortisantii danezi care locuiesc în insulele Feroe nu sunt consideraţi resortisanti ai unui stat membru în temeiul Constituţiei numai de la data la care aceasta devine aplicabilă în insulele respective.Secţiunea 3 Dispoziţii referitoare la insulele anglo-normande şi la Insula ManArticolul 81. Reglementările Uniunii în domeniul vamal şi în privinta restrictiilor cantitative, în special în ceea ce priveşte taxele vamale, taxele cu efect echivalent şi Tariful Vamal Comun, se aplică şi în insulele anglo-normande şi în Insula Man în aceleaşi condiţii ca în Regatul Unit.2. Pentru produsele agricole şi pentru produsele provenite din prelucrarea acestora şi care fac obiectul unui regim de schimb special, se aplică ţărilor terţe taxele şi alte măsuri la import prevăzute de reglementările Uniunii, aplicabile şi de către Regatul Unit.Se aplica de asemenea dispoziţiile reglementărilor Uniunii necesare pentru a permite libera circulaţie şi respectarea condiţiilor normale de concurenta în cadrul schimburilor cu aceste produse. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de stabilire a condiţiilor de aplicare în aceste teritorii a dispoziţiilor menţionate la primul şi al doilea paragraf.Articolul 9Drepturile de care beneficiază resortisantii teritoriilor menţionate la articolul 8 în Regatul Unit nu sunt afectate de dreptul Uniunii. Cu toate acestea, aceştia nu beneficiază de dispoziţiile dreptului Uniunii referitoare la libera circulaţie a persoanelor şi a serviciilor.Articolul 10Dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice aplicabile persoanelor sau întreprinderilor în înţelesul articolului 196 din tratat se aplică persoanelor sau întreprinderilor stabilite în teritoriile menţionate la articolul 8 din prezentul protocol.Articolul 11Autorităţile din teritoriile menţionate la articolul 8 aplica acelaşi tratament tuturor persoanelor fizice sau juridice din Uniune.Articolul 12În cazul în care, la aplicarea regimului definit în prezenta secţiune, apar dificultăţi de o parte sau de alta în relaţiile dintre Uniune şi teritoriile menţionate la articolul 8, Comisia propune fără întârziere Consiliului măsurile de salvgardare pe care le considera necesare, precizând de asemenea condiţiile şi modalităţile de aplicare.Consiliul adopta regulamentele sau deciziile europene adecvate în termen de o luna.Articolul 13În înţelesul prezentei secţiuni, se considera resortisant al insulelor anglo-normande sau al Insulei Man orice cetăţean britanic care deţine această cetăţenie în virtutea faptului ca el însuşi, unul dintre părinţi sau unul dintre bunicii săi s-a născut, a fost adoptat, naturalizat sau înscris în registrul stării civile al uneia dintre insulele menţionate. Cu toate acestea, o astfel de persoana nu este considerată resortisant al acestor teritorii în cazul în care ea însăşi, unul dintre părinţi sau unul dintre bunicii săi s-a născut, a fost adoptat, naturalizat sau înscris în registrul stării civile în Regatul Unit. De asemenea, o astfel de persoana nu mai este considerată resortisant al acestor insule în cazul în care, indiferent în ce perioada, a locuit în Regatul Unit vreme de cinci ani.Dispoziţiile administrative necesare identificarii sale sunt comunicate Comisiei.Secţiunea 4 Dispoziţii referitoare la punerea în aplicare a politicii de industrializare şi de dezvoltare economică în IrlandaArticolul 14Statele membre iau nota de faptul ca guvernul irlandez s-a angajat sa pună în aplicare o politica de industrializare şi de dezvoltare economică ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Irlanda de cel din celelalte state membre şi eliminarea gradului scăzut de ocupare a forţei de muncă, absorbindu-se treptat şi diferenţele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici să fie atinse şi, în acest sens, convin sa recomande instituţiilor relevante să aplice toate mijloacele şi procedurile prevăzute de Constituţie, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicării articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie, trebuie să se ţină seama de obiectivele de expansiune economică şi de ridicare a nivelului de trai al populaţiei.Secţiunea 5 Dispoziţii referitoare la schimbul de informaţii cu Danemarca în domeniul energiei nucleareArticolul 151. De la 1 ianuarie 1973, informaţiile comunicate statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziţia Danemarcei, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de articolul menţionat anterior.2. De la 1 ianuarie 1973, Danemarca pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informaţii în sectoarele precizate la alineatul (3). Expunerea detaliată a acestor informaţii face obiectul unui document care se transmite Comisiei. Aceasta comunică informaţiile respective întreprinderilor din Comunitate, în condiţiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.3. Sectoarele pentru care Danemarca pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii sunt următoarele:(a) reactor DOR moderat cu apa grea şi răcire cu lichid organic;(b) reactoare DT - 350, DK - 400 cu apa grea cu rezervor sub presiune;(c) circuitul de gaz de înaltă presiune;(d) instrumentarul şi aparatura electronică specială;(e) fiabilitatea;(f) fizica reactoarelor, dinamica reactoarelor şi transferul de căldură;(g) testarea materialelor şi a echipamentelor în interiorul reactorului.4. Danemarca se angajează sa furnizeze Comunităţii Europene a Energiei Atomice toate informaţiile complementare rapoartelor pe care le comunică, în special în cursul vizitelor agenţilor Comunităţii Europene a Energiei Atomice sau ai statelor membre la Centrul de la Riso, în condiţii care se stabilesc de comun acord, de la caz la caz.Articolul 161. În sectoarele în care Danemarca pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii, autorităţile competente acorda, la cerere, licenţe în condiţii comerciale statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care deţin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre şi cu condiţia sa nu aibă, faţă de terţe părţi, nici o obligaţie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licenţe exclusive sau parţial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2. În cazul în care a fost deja acordată o licenta exclusiva sau parţial exclusiva, Danemarca încurajează şi facilitează concesionarea, în condiţii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licenţelor respective.Concesionarea unor astfel de licenţe exclusive sau parţial exclusive se efectuează în condiţii comerciale normale.Secţiunea 6 Dispoziţii referitoare la schimbul de informaţii cu Irlanda în domeniul energiei nucleareArticolul 171. De la 1 ianuarie 1973, informaţiile comunicate statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziţia Irlandei, care le difuzează pe scara restrânsă pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de articolul menţionat.2. De la 1 ianuarie 1973, Irlanda pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informaţii cu difuzare restrânsă obţinute în domeniul nuclear în Irlanda, cu condiţia sa nu fie vorba despre aplicaţii strict comerciale. Comisia comunică aceste informaţii întreprinderilor din Comunitate, în condiţiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.3. Informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) se referă în principal la studiile de dezvoltare a unui reactor de putere şi la lucrările privind radioizotopii şi aplicatiile lor în medicina, inclusiv la problemele de radioprotectie.Articolul 181. În sectoarele în care Irlanda pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii, autorităţile competente acorda, la cerere, licenţe în condiţii comerciale statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care deţin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre şi cu condiţia sa nu aibă, faţă de terţe părţi, nici o obligaţie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licenţe exclusive sau parţial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2. În cazul în care o licenta exclusiva sau parţial exclusiva a fost deja concesionata, Irlanda încurajează şi facilitează concesionarea, în condiţii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licenţelor respective.Concesionarea unor astfel de licenţe exclusive sau parţial exclusive se efectuează în condiţii comerciale normale.Secţiunea 7 Dispoziţii referitoare la schimbul de informaţii cu Regatul Unit în domeniul energiei nucleareArticolul 191. De la 1 ianuarie 1973, informaţiile comunicate statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziţia Regatului Unit, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de articolul menţionat.2. De la 1 ianuarie 1973, Regatul Unit pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice un volum echivalent de informaţii în sectoarele specificate în lista care figurează în anexa*1) la Protocolul nr. 28 la Actul privind condiţiile de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Expunerea detaliată a acestor informaţii face obiectul unui document care se transmite Comisiei. Aceasta comunică informaţiile respective întreprinderilor din Comunitate, în condiţiile prevăzute la articolul 13 al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.*1) JO L 73, 27.3.1972, p. 84.3. Având în vedere interesul special al Comunităţii Europene a Energiei Atomice pentru anumite sectoare, Regatul Unit pune accent pe transmiterea de informaţii în sectoarele următoare:(a) cercetarea şi dezvoltarea în domeniul reactoarelor cu neutroni rapizi (inclusiv în ceea ce priveşte securitatea);(b) cercetarea fundamentală (aplicabilă tipurilor de reactoare);(c) securitatea reactoarelor diferite de cele cu neutroni rapizi;(d) metalurgie, oteluri, aliaje de zirconiu şi betoane;(e) compatibilitatea materialelor de construcţii;(f) fabricarea experimentala de combustibil;(g) termohidrodinamica;(h) instrumentarul.Articolul 201. În sectoarele în care Regatul Unit pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii, autorităţile competente acorda, la cerere, licenţe în condiţii comerciale statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care deţin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre şi cu condiţia sa nu aibă, faţă de terţe părţi, nici o obligaţie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licenţe exclusive sau parţial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2. În cazul în care o licenta exclusiva sau parţial exclusiva a fost deja concesionata, Regatul Unit încurajează şi facilitează concesionarea, în condiţii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licenţelor respective.Concesionarea unor astfel de licenţe exclusive sau parţial exclusive se efectuează în condiţii comerciale normale.Titlul III DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REPUBLICII ELENESecţiunea 1 Dispoziţii referitoare la acordarea de către Grecia a scutirii de taxe vamale la importul anumitor mărfuriArticolul 21Articolul III-151 din Constituţie nu împiedica menţinerea de către Republica Elena a măsurilor de scutire acordate înainte de 1 ianuarie 1979 ca urmare a punerii în aplicare a:(a) Legii nr. 4171/61 (măsuri generale de asistenţa pentru dezvoltarea economiei tarii);(b) Decretului-lege nr. 2687/53 (privind investiţiile şi protejarea capitalurilor străine);(c) Legii nr. 289/76 (stimulente pentru dezvoltarea regiunilor frontaliere şi de reglementare a tuturor chestiunilor conexe),până la expirarea acordurilor încheiate de guvernul elen cu beneficiarii acestor măsuri.Secţiunea 2 Dispoziţii referitoare la fiscalitateArticolul 22Actele care figurează la punctul II.2 din Anexa VIII*1) la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Elene se aplică în privinta Republicii Elene în condiţiile prevăzute de anexa menţionată, cu excepţia trimiterilor la punctele 9 şi 18.b.*1) JO L 291, 19.11.1979, p. 163.Secţiunea 3 Dispoziţii referitoare la bumbacArticolul 231. Prezenta secţiune se referă la bumbacul care nu a fost nici cardat şi nici pieptanat, inclus la subpozitia 5201 00 din Nomenclatura Combinata.2. Se instituie în Uniune un regim menit în special:(a) să susţină producţia de bumbac în acele regiuni ale Uniunii în care aceasta este importanţa pentru economia agricolă;(b) să permită un venit echitabil pentru producători;(c) să stabilizeze piaţa prin ameliorarea structurilor la nivelul ofertei şi al introducerii pe piaţa.3. Regimul menţionat la alineatul (2) cuprinde acordarea unui ajutor la producţie.4. Pentru a permite producătorilor de bumbac să-şi concentreze oferta şi să-şi adapteze producţia la cerinţele pieţei, se instituie un regim de încurajare a formării de grupuri de producători şi de federaţii de astfel de grupuri.Acest regim prevede acordarea de asistenţa pentru stimularea constituirii şi pentru facilitarea funcţionarii grupurilor de producători.De acest regim beneficiază numai grupurile:(a) constituite la iniţiativa producătorilor înşişi;(b) care oferă o garanţie suficienta în privinta duratei şi eficientei acţiunii lor;(c) recunoscute de statul membru în cauza.5. Regimul de schimburi între Uniune şi ţările terţe nu este afectat. În aceasta privinta, în special, nu se poate adopta nici o măsura de restrictionare a importurilor.6. O lege europeană a Consiliului stabileşte adaptarile necesare ale regimului prevăzut de prezenta secţiune.Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele şi deciziile europene de stabilire a normelor de baza necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor prevăzute de prezenta secţiune.Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Secţiunea 4 Dispoziţii referitoare la dezvoltarea economică şi industriala a GrecieiArticolul 24Statele membre iau nota de faptul ca guvernul elen s-a angajat sa pună în aplicare o politica de industrializare şi de dezvoltare economică ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Grecia de cel din celelalte state membre şi eliminarea gradului scăzut de ocupare a forţei de muncă, absorbindu-se treptat şi diferenţele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici să fie atinse.Pentru aceasta, instituţiile aplica toate mijloacele şi procedurile prevăzute de Constituţie, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.În cazul aplicării articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie trebuie să se ţină seama în special de obiectivele de expansiune economică şi de ridicare a nivelului de trai al populaţiei.Secţiunea 5 Dispoziţii referitoare la schimbul de informaţii cu Grecia în domeniul energiei nucleareArticolul 251. De la 1 ianuarie 1981, informaţiile comunicate statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziţia Republicii Elene, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de articolul menţionat.2. De la 1 ianuarie 1981, Republica Elena pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii cu difuzare restrânsă obţinute în domeniul nuclear în Grecia, cu condiţia sa nu fie vorba despre aplicaţii strict comerciale. Comisia comunică aceste informaţii întreprinderilor din Comunitate, în condiţiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.3. Informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) se referă în principal la:(a) studiile privind aplicatiile radioizotopilor în următoarele domenii: medicina, agricultura, entomologie şi protecţia mediului;(b) aplicarea tehnicilor nucleare în arheometrie;(c) dezvoltarea de aparatură electronică medicală;(d) dezvoltarea de metode de prospectare a minereurilor radioactive.Articolul 261. În sectoarele în care Republica Elena pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii, autorităţile competente acorda, la cerere, licenţe în condiţii comerciale statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care deţin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre şi cu condiţia sa nu aibă, faţă de terţe părţi, nici o obligaţie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licenţe exclusive sau parţial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2. În cazul în care o licenta exclusiva sau parţial exclusiva a fost deja concesionata, Republica Elena încurajează şi facilitează concesionarea, în condiţii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licenţelor respective.Concesionarea unor astfel de licenţe exclusive sau parţial exclusive se efectuează în condiţii comerciale normale.Titlul IV DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REGATULUI SPANIEI ŞI A REPUBLICII PORTUGHEZESecţiunea 1 Dispoziţii financiareArticolul 27Resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată se calculează şi se controlează ca şi cum Insulele Canare şi Ceuta şi Melilla ar face parte din sfera teritorială de aplicare a celei de-a sasea Directive a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1997 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare.Secţiunea 2 Dispoziţii privind breveteleArticolul 28Dispoziţiile legislaţiei interne a Spaniei referitoare la sarcina probei, adoptate în conformitate cu alineatul (2) din Protocolul nr. 8 la Actul privind condiţiile de aderare a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, nu se aplică în cazul în care acţiunea în contrafacere este îndreptată împotriva titularului unui alt brevet de procedeu de fabricaţie a unui produs identic cu cel rezultat din procedeul brevetat de reclamant, dacă acest alt brevet a fost acordat înainte de 1 ianuarie 1986.În cazul în care nu se aplică răsturnarea sarcinii probei, Regatul Spaniei solicita titularului de brevet să prezinte proba contrafacerii. În acest caz, Regatul Spaniei aplica o procedură judiciară de "confiscare-descriere".Prin "confiscare-descriere" se înţelege o procedură care face parte din sistemul menţionat la primul şi al doilea paragraf şi prin care orice persoană care dispune de dreptul de a acţiona în contrafacere poate, printr-o hotărâre judecătorească, adoptată la cererea sa, să solicite o descriere detaliată, la sediul presupusului vinovat de contrafacere, de către un portărel asistat de experţi, a procedeelor aflate în litigiu, în special prin fotocopierea documentaţiei tehnice, cu sau fără confiscarea efectivă a acesteia. Hotărârea judecătorească poate ordonă de asemenea depunerea unei garanţii care să permită acordarea de daune-interese presupusului vinovat de contrafacere pentru eventualele prejudicii aduse în cursul operaţiunii de "confiscare-descriere".Articolul 29Dispoziţiile legislaţiei interne a Portugaliei referitoare la sarcina probei, adoptate în conformitate cu alineatul (2) din Protocolul nr. 19 la Actul privind condiţiile de aderare a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, nu se aplică în cazul în care acţiunea în contrafacere este îndreptată împotriva titularului unui alt brevet de procedeu de fabricaţie a unui produs identic cu cel rezultat din procedeul brevetat de reclamant, dacă acest alt brevet a fost acordat înainte de 1 ianuarie 1986.În cazul în care nu se aplică răsturnarea sarcinii probei, Republica Portugheză îi cere titularului de brevet să prezinte proba contrafacerii. În acest caz, Republica Portugheză aplica o procedură judiciară de "confiscare-descriere".Prin "confiscare-descriere" se înţelege o procedură care face parte din sistemul menţionat la primul şi al doilea paragraf şi prin care orice persoană care dispune de dreptul de a acţiona în contrafacere poate, printr-o hotărâre judecătorească, adoptată la cererea sa, să solicite o descriere detaliată, la sediul presupusului vinovat de contrafacere, de către un portărel asistat de experţi, a procedeelor aflate în litigiu, în special prin fotocopierea documentaţiei tehnice, cu sau fără confiscarea efectivă a acesteia. Hotărârea judecătorească poate ordonă de asemenea depunerea unei garanţii care să permită acordarea de daune-interese presupusului vinovat de contrafacere pentru eventualele prejudicii aduse în cursul operaţiunii de "confiscare-descriere".Secţiunea 3 Dispoziţii referitoare la mecanismul de responsabilităţi suplimentare din cadrul acordurilor în domeniul pescuitului dintre Uniune şi tari terţeArticolul 301. Se instituie un sistem specific pentru executarea de operaţiuni efectuate ca supliment la activitatea de pescuit desfăşurată de navele care navighează sub pavilionul unui stat membru în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicţia unei tari terţe în cadrul obligaţiilor asumate prin acordurile în domeniul pescuitului încheiate de Uniune cu ţările terţe în cauza.2. Operaţiunile susceptibile sa constituie un supliment la activitatea de pescuit în condiţiile şi în limitele prevăzute la alineatele (3) şi (4) se referă la:(a) procesarea, pe teritoriul tarii terţe în cauza, a produselor pescaresti capturate de navele care navighează sub pavilionul unui stat membru în apele respectivei tari terţe în cursul activităţii de pescuit desfăşurate în temeiul acordului în domeniul pescuitului, în vederea introducerii lor pe piaţa Uniunii conform poziţiilor tarifare corespunzătoare din capitolul 3 din Tariful Vamal Comun;(b) încărcarea sau transbordarea la bordul unei nave care navighează sub pavilionul unui stat membru, în cadrul activităţilor prevăzute de acordul în domeniul pescuitului, de produse pescaresti încadrate în capitolul 3 din Tariful Vamal Comun, în vederea transportării lor, precum şi în vederea eventualei lor prelucrari în scopul introducerii pe piaţa Uniunii.3. Introducerea în Uniune a unor produse care au făcut obiectul unor operaţiuni menţionate la alineatul (2) se efectuează cu suspendarea parţială sau totală a taxelor prevăzute de Tariful Vamal Comun sau într-un regim special de impozitare, în condiţiile şi în limitele de complementaritate stabilite anual în raport cu volumul posibilităţilor de pescuit ce decurg din acordurile respective, precum şi cu normele detaliate care le însoţesc.4. Legea sau legea-cadru europeană stabileşte normele generale de aplicare a prezentului regim, în special criteriile de fixare şi de repartizare a cantităţilor în cauza.Normele de aplicare a prezentului regim, precum şi cantităţile în cauza se decid în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 104/2000.Secţiunea 4 Dispoziţiile referitoare la Ceuta şi MelillaSubsecțiunea A 1 Dispoziţii generaleArticolul 311. Constituţia, precum şi actele instituţiilor, se aplică de asemenea în Ceuta şi Melilla, sub rezerva derogarilor menţionate la alineatele (2) şi (3) şi a altor dispoziţii din prezenta secţiune.2. Condiţiile în care dispoziţiile din Constituţie referitoare la libera circulaţie a mărfurilor şi actele instituţiilor referitoare la legislaţia din domeniul vamal şi la politicile comerciale se aplică în Ceuta şi în Melilla se definesc în subsectiunea 3 din prezenta secţiune.3. Fără sa aducă atingere dispoziţiilor specifice din articolul 32, actele instituţiilor referitoare la politica agricolă comuna şi la politica comuna în domeniul pescuitului nu se aplică în Ceuta şi Melilla.4. La cererea Regatului Spaniei, o lege sau o lege-cadru europeană poate:(a) să includă Ceuta şi Melilla în teritoriul vamal al Uniunii;(b) să definească măsurile adecvate pentru a extinde la Ceuta şi Melilla dispoziţiile dreptului Uniunii în vigoare.La propunerea Comisiei, care acţionează din proprie iniţiativă sau la cererea unui stat membru, Consiliul poate adopta o lege sau o lege-cadru europeană care să adapteze, dacă este cazul, regimul aplicabil în Ceuta şi Melilla. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Subsecțiunea A 2 Dispoziţii referitoare la politica comuna în domeniul pescuituluiArticolul 321. Sub rezerva alineatului (2) şi fără sa aducă atingere subsectiunii 3, politica comuna în domeniul pescuitului nu se aplică în Ceuta şi Melilla.2. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente sau decizii europene care:(a) determina măsurile structurale care ar putea fi adoptate în favoarea comunităţilor Ceuta şi Melilla;(b) determina modalităţile cele mai adecvate de luare în considerare a tuturor sau a unei părţi a intereselor comunităţilor Ceuta şi Melilla la adoptarea actelor în vederea negocierilor de către Uniune a prelungirii sau încheierii de acorduri în domeniul pescuitului la care Uniunea este parte contractantă.3. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta legi, legi-cadru, regulamente sau decizii europene care stabilesc, dacă este cazul, posibilitatea şi condiţiile de acces reciproc la respectivele zone de pescuit şi la resursele lor. Consiliul hotărăşte în unanimitate.4. Legile şi legile-cadru europene menţionate la alineatele (2) şi (3) se adoptă după consultarea Parlamentului European.Subsecțiunea A 3 Dispoziţii referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, la legislaţia din domeniul vamal şi la politicile comercialeArticolul 331. Produsele originare din Ceuta şi Melilla, precum şi produsele care provin din tari terţe, importate în Ceuta sau Melilla în cadrul unor regimuri comerciale aplicabile aici, nu sunt considerate, la introducerea şi comercializarea lor libera pe teritoriul vamal al Uniunii, mărfuri care îndeplinesc condiţiile articolului III-151 alineatele (1), (2) şi (3) din Constituţie.2. Teritoriul vamal al Uniunii nu include Ceuta şi Melilla.3. Cu excepţia unor dispoziţii contrare cuprinse în prezenta subsectiune, actele instituţiilor în domeniul legislaţiei vamale privind schimburile externe se aplică în aceleaşi condiţii în cazul schimburilor între teritoriul vamal al Uniunii, pe de-o parte, şi Ceuta şi Melilla, pe de altă parte.4. Cu excepţia unor dispoziţii contrare cuprinse în prezenta subsectiune, actele instituţiilor referitoare la politicile comerciale comune, autonome sau convenţionale, legate în mod direct de importul sau de exportul de mărfuri, nu se aplică în Ceuta şi Melilla.5. Cu excepţia unor dispoziţii contrare cuprinse în prezentul titlu, Uniunea aplica, în cadrul schimburilor sale cu Ceuta şi Melilla, pentru produsele menţionate în Anexa I la Constituţie, regimul general pe care îl aplica şi în cazul schimburilor sale externe.Articolul 34Sub rezerva articolului 35, taxele vamale la importul pe teritoriul vamal al Uniunii de produse originare din Ceuta şi Melilla se elimina.Articolul 351. Produsele pescaresti incluse la poziţiile 0301, 0302, 0303, 1604 şi 1605 şi la subpozitiile 0511 91 şi 2301 20 din Tariful Vamal Comun şi care sunt originare din Ceuta sau Melilla sunt scutite de taxe vamale pe ansamblul teritoriului vamal al Uniunii, în limita contingentelor tarifare calculate per produs şi în funcţie de cantităţile medii vândute efectiv în cursul anilor 1982, 1983 şi 1984.Comercializarea libera a produselor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, în cadrul acestor contingente tarifare, este condiţionată de respectarea normelor prevăzute de organizarea comuna a pieţei, în special de respectarea preţurilor de referinţa.2. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta anual regulamentele sau deciziile europene de deschidere şi de repartizare a contingentelor tarifare în conformitate cu normele prevăzute la alineatul (1).Articolul 361. În cazul în care punerea în aplicare a articolului 34 ar duce la o creştere semnificativă a importurilor pentru anumite produse originare din Ceuta sau Melilla susceptibile sa aducă prejudicii producătorilor din Uniune, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta regulamente sau decizii europene care să permită accesul acestor produse pe teritoriul vamal al Uniunii doar în anumite condiţii.2. În cazul în care, din cauza neaplicarii politicii comerciale comune sau a tarifului vamal comun la importul de materii prime sau de produse intermediare în Ceuta şi Melilla, importurile pentru un produs originar din Ceuta şi Melilla aduc sau risca sa aducă un prejudiciu grav unei activităţi de producţie desfăşurate într-unui sau mai multe state membre, Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, poate adopta măsurile adecvate.Articolul 37Taxele vamale la importul în Ceuta şi Melilla de produse originare de pe teritoriul vamal al Uniunii, precum şi alte taxe cu efect echivalent, se elimina.Articolul 38Taxele vamale şi taxele cu efect echivalent, precum şi regimul schimburilor aplicate importurilor în Ceuta şi Melilla de mărfuri care provin dintr-o ţara terta nu pot fi mai puţin favorabile decât cele aplicate de Uniune în conformitate cu angajamentele sale internaţionale sau cu regimul preferenţial adoptat faţă de ţara terta în cauza, sub rezerva ca ţara respectiva aplica, la rândul ei, importurilor de mărfuri care provin din Ceuta şi Melilla acelaşi tratament cu cel pe care îl aplica şi Uniunii. Cu toate acestea, regimul aplicat importurilor în Ceuta şi Melilla de mărfuri care provin din respectiva ţara terta nu poate fi mai favorabil decât cel aplicat importului de produse originare de pe teritoriul vamal al Uniunii.Articolul 39Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene de stabilire a normelor de aplicare a prezentei subsectiuni, în special normele privind originea aplicabile schimburilor menţionate la articolele 34, 35 şi 37, inclusiv dispoziţiile privind identificarea produselor după origine şi controlul originii.Aceste norme cuprind în special dispoziţiile referitoare la marcajul şi/sau la etichetarea produselor, la condiţiile de înmatriculare a navelor, la aplicarea regulii cumulului de origini pentru produsele pescaresti, precum şi la dispoziţiile care permit stabilirea originii produselor.Secţiunea 5 Dispoziţii referitoare la dezvoltarea regionala a SpanieiArticolul 40Statele membre iau nota de faptul ca guvernul spaniol s-a angajat sa pună în aplicare o politica de dezvoltare economică ce are drept scop favorizarea creşterii economice a zonelor şi regiunilor mai puţin dezvoltate ale Spaniei.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca scopurile acestei politici să fie atinse.Pentru a se facilita guvernului spaniol îndeplinirea acestui obiectiv, este necesar să se recomande instituţiilor să aplice toate mijloacele şi procedurile prevăzute de Constituţie, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicării articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie, trebuie să se ţină seama de obiectivele de expansiune economică şi de ridicare a nivelului de trai al populaţiei din zonele şi regiunile mai puţin dezvoltate ale Spaniei.Secţiunea 6 Dispoziţii referitoare la dezvoltarea economică şi industriala a PortugalieiArticolul 41Statele membre iau nota de faptul ca guvernul portughez s-a angajat sa pună în aplicare o politica de industrializare şi de dezvoltare economică ce are drept scop apropierea nivelului de trai din Portugalia de cel din celelalte state membre şi eliminarea gradului scăzut de ocupare a forţei de muncă, absorbindu-se treptat şi diferenţele regionale în privinta nivelului de dezvoltare.Ele recunosc de asemenea ca este în interesul comun ca obiectivele acestei politici să fie atinse.În acest sens, este necesar să se recomande instituţiilor să aplice toate mijloacele şi procedurile prevăzute de Constituţie, recurgandu-se în special la utilizarea cat mai adecvată a resurselor Uniunii destinate realizării acestor obiective.Statele membre recunosc în special ca, în cazul aplicării articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie, trebuie să se ţină seama de obiectivele de expansiune economică şi de ridicare a nivelului de trai al populaţiei.Secţiunea 7 Dispoziţii referitoare la schimbul de informaţii cu Regatul Spaniei în domeniul energiei nucleareArticolul 421. De la 1 ianuarie 1986, informaţiile comunicate statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziţia Regatului Spaniei, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de articolul menţionat.2. De la 1 ianuarie 1986, Regatul Spaniei pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii cu difuzare restrânsă obţinute în domeniul nuclear în Spania, cu condiţia sa nu fie vorba despre aplicaţii strict comerciale. Comisia comunică aceste informaţii întreprinderilor din Comunitate, în condiţiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.3. Informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) se referă în principal la:(a) fizica nucleară (energie joasă şi înaltă);(b) radioprotecție;(c) aplicațiile izotopilor, în special ale izotopilor stabili;(d) reactoarele de cercetare şi combustibilii aferenţi acestora;(e) cercetările în domeniul ciclului de combustibil (mai ales: extracția şi tratarea minereurilor cu conţinut scăzut de uraniu; optimizarea elementelor de combustibil pentru reactoarele de putere).Articolul 431. În sectoarele în care Regatul Spaniei pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii, autorităţile competente acorda, la cerere, licenţe în condiţii comerciale statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care deţin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre şi cu condiţia sa nu aibă, faţă de terţe părţi, nici o obligaţie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licenţe exclusive sau parţial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2. În cazul în care o licenta exclusiva sau parţial exclusiva a fost deja concesionata, Regatul Spaniei încurajează şi facilitează concesionarea, în condiţii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licenţelor respective.Concesionarea unor astfel de licenţe exclusive sau parţial exclusive se efectuează în condiţii comerciale normale.Secţiunea 8 Dispoziţii referitoare la schimbul de informaţii cu Republica Portugheză în domeniul energiei nucleareArticolul 441. De la 1 ianuarie 1986, informaţiile comunicate statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor, în conformitate cu articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, sunt puse la dispoziţia Republicii Portugheze, care le difuzează în cerc restrâns pe teritoriul sau, în condiţiile prevăzute de articolul menţionat.2. De la 1 ianuarie 1986, Republica Portugheză pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii cu difuzare restrânsă obţinute în domeniul nuclear în Portugalia, cu condiţia sa nu fie vorba despre aplicaţii strict comerciale. Comisia comunică aceste informaţii întreprinderilor din Comunitate, în condiţiile prevăzute la articolul 13 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice.3. Informaţiile menţionate la alineatele (1) şi (2) se referă în principal la:(a) dinamica reactoarelor;(b) radioprotectie;(c) aplicarea tehnicilor de măsurare nucleara (în domeniile industrial, agricol, arheologic şi geologic);(d) fizica atomica (măsurarea eficienta a secţiunilor, tehnica conductelor);(e) metalurgia extractiva a uraniului.Articolul 451. În sectoarele în care Republica Portugheză pune la dispoziţia Comunităţii Europene a Energiei Atomice informaţii, autorităţile competente acorda, la cerere, licenţe în condiţii comerciale statelor membre, persoanelor şi întreprinderilor din Comunitate, în cazul în care deţin drepturi exclusive asupra brevetelor depuse în statele membre şi cu condiţia sa nu aibă, faţă de terţe părţi, nici o obligaţie sau angajament de cedare sau de concesionare a unei licenţe exclusive sau parţial exclusive asupra drepturilor la aceste brevete.2. În cazul în care o licenta exclusiva sau parţial exclusiva a fost deja concesionata, Republica Portugheză încurajează şi facilitează concesionarea, în condiţii comerciale, de sublicente statelor membre, persoanelor sau întreprinderilor din Comunitate de către titularii licenţelor respective.Concesionarea unor astfel de licenţe exclusive sau parţial exclusive se efectuează în condiţii comerciale normale.Titlul V DISPOZIŢII ÎNCORPORATE DIN ACTUL PRIVIND CONDIŢIILE DE ADERARE A REPUBLICII AUSTRIA, A REPUBLICII FINLANDA ŞI A REGATULUI SUEDIEISecţiunea 1 Dispoziţii financiareArticolul 46Resursele proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată se calculează şi se controlează ca şi cum Insulele Aland ar face parte din sfera teritorială de aplicare a celei de-a sasea Directive a Consiliului 77/388/CEE din 17 mai 1997 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri - sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare.Secţiunea 2 Dispoziţii referitoare la agriculturaArticolul 47În cazul în care după aplicarea deplina a articolului 48 şi a altor măsuri ce decurg din reglementările existente în Uniune persista dificultăţi grave rezultate în urma aderării, Comisia poate adopta o decizie europeană care să autorizeze Finlanda sa acorde ajutoare naţionale producătorilor, pentru a le facilita integrarea în politica agricolă comuna.Articolul 481. Comisia adopta decizii europene prin care autorizeaza Finlanda şi Suedia sa acorde ajutoare naţionale pe termen lung în vederea asigurării menţinerii activităţii agricole în anumite regiuni specifice. Aceste regiuni ar trebuie să acopere zonele agricole situate la nord de paralela de 62° şi anumite regiuni limitrofe situate la sud de aceasta paralela, dar care sunt afectate de condiţii climaterice comparabile, care fac activitatea agricolă deosebit de dificila.2. Regiunile menţionate la alineatul (1) se stabilesc de Comisie, luându-se în considerare în special:(a) densitatea redusă a populaţiei;(b) proporţia de terenuri agricole din suprafaţa globală;(c) proporţia de terenuri agricole consacrate culturilor arabile destinate alimentaţiei umane din suprafaţa agricolă utilizata.3. Ajutoarele naţionale prevăzute la alineatul (1) pot depinde de factori fizici de producţie, ca suprafaţa terenurilor agricole sau numărul de animale, ţinându-se seama de limitele impuse în acest sens de organizarea comuna a pieţei, precum şi de modelele traditionale de producţie ale fiecărei exploataţii, dar nu pot:(a) nici să depindă de producţia viitoare;(b) nici să ducă la o creştere a producţiei sau a nivelului de susținere globală înregistrat în timpul unei perioade de referinţa precedenta datei de 1 ianuarie 1995, care urmează a fi stabilită de Comisie.Ajutoarele pot fi diferite de la o regiune la alta.Ajutoarele trebuie acordate în special pentru:(a) menţinerea productiilor primare şi a prelucrarilor traditionale, deosebit de bine adaptate la condiţiile climaterice din regiunile în cauza;(b) ameliorarea structurilor de producţie, de comercializare şi de prelucrare a produselor agricole;(c) facilitarea desfacerii acestor produse;(d) asigurarea protecţiei mediului şi protejarea peisajului.Articolul 491. Ajutoarele prevăzute la articolele 47 şi 48, precum şi orice alt ajutor naţional care se supune, în conformitate cu prezentul titlu, autorizării Comisiei, se notifica instituţiei menţionate. Ajutoarele nu pot fi acordate înainte de primirea autorizaţiei.2. În ceea ce priveşte ajutoarele prevăzute la articolul 48, Comisia prezintă Consiliului, o dată la cinci ani, începând cu 1 ianuarie 1996, un raport privind:(a) autorizaţiile acordate;(b) rezultatele ajutoarelor care au făcut obiectul acestor autorizaţii.În vederea întocmirii acestui raport, statele membre destinatare ale autorizaţiilor acordate furnizează Comisiei, în timp util, informaţii cu privire la efectele ajutoarelor acordate, ilustrand evoluţia constatată în economia agricolă a regiunilor în cauza.Articolul 50În domeniul ajutoarelor prevăzute la articolele III-167 şi III-168 din Constituţie:(a) printre ajutoarele acordate în Austria, Finlanda şi Suedia înainte de 1 ianuarie 1995, numai cele notificate Comisiei înainte de 30 aprilie 1995 sunt considerate ajutoare existente în înţelesul articolului III-168 alineatul (1) din Constituţie;(b) ajutoarele existente şi proiectele menite sa acorde sau sa modifice ajutoare, care au fost notificate Comisiei înainte de 1 ianuarie 1995, se considera notificate la această dată.Articolul 511. Cu excepţia unor dispoziţii contrare în cazuri speciale, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta regulamentele sau deciziile europene necesare punerii în aplicare a prezentei secţiuni.2. O lege europeană a Consiliului poate iniţia adaptarea dispoziţiilor care figurează în prezenta secţiune şi care se pot dovedi necesare în cazul modificării dreptului Uniunii. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Articolul 521. În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a facilita trecerea Austriei, Finlandei şi Suediei de la regimul existent la cel care rezultă din aplicarea organizării comune a pieţei, în condiţiile prevăzute de Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei, aceste măsuri se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 38 din Regulamentul nr. 136/66/CEE sau, după caz, în conformitate cu articolele corespunzătoare din alte regulamente de organizare comuna a pieţei agricole. Aceste măsuri pot fi adoptate într-o perioadă ce expira la 31 decembrie 1997 şi pot fi aplicate doar până la această dată.2. O lege europeană a Consiliului poate prelungi perioada menţionată la alineatul (1). Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Articolul 53Articolele 51 şi 52 se aplică produselor pescaresti.Secţiunea 3 Dispoziţii referitoare la măsurile tranzitoriiArticolul 54Actele menţionate la punctele VII.B.I, VII.D.1, VII.D.2.c, IX.2.b, c, f, g, h, i, j, l, m, n, x, y, z şi aa, X.a, b şi c din anexa XV*1) la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei se aplică Austriei, Finlandei şi Suediei în condiţiile stabilite în anexa respectiva.*1) JO C 241, 29.8.1994, p. 322.În ceea ce priveşte punctul IX.2.x din anexa XV menţionată în primul paragraf, trimiterea la dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, în special la articolele 90 şi 91, trebuie interpretată ca trimitere la dispoziţiile Constituţiei, în special la articolele III-170, alineatele (1) şi (2).Secţiunea 4 Dispoziţii referitoare la aplicabilitatea anumitor acteArticolul 551. Toate deciziile individuale de derogare şi deciziile de atestare negativa adoptate înainte de 1 ianuarie 1995, în conformitate cu articolul 53 din Acordul privind Spaţiul Economic European (SEE) sau cu articolul 1 din protocolul 25 la acordul menţionat, fie de Autoritatea de Supraveghere a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), fie de Comisie, şi care se referă la cazuri care intra sub incidenţa articolului 81 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene în urma aderării rămân valabile în înţelesul articolului III-161 din Constituţie până la expirarea perioadei menţionate sau până când Comisia adopta o decizie europeană contrară motivată corespunzător, în conformitate cu dreptul Uniunii.2. Toate deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere AELS înainte de 1 ianuarie 1995 în conformitate cu articolul 61 din Acordul SEE şi care se referă la cazuri care intra sub incidenţa articolului 87 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene în urma aderării rămân valabile în înţelesul articolului III-167 din Constituţie, cu excepţia cazului în care Comisia adopta o decizie europeană contrară în conformitate cu articolul III-168 din Constituţie. Prezentul alineat nu se aplică deciziilor care intra sub incidenţa procedurii prevăzute la articolul 64 din Acordul SEE.3. Fără sa aducă atingere alineatelor (1) şi (2), deciziile adoptate de Autoritatea de Supraveghere AELS rămân valabile după 1 ianuarie 1995, cu excepţia cazului în care Comisia adopta o decizie contrară motivată corespunzător, în conformitate cu dreptul Uniunii.Secţiunea 5 Dispoziţii referitoare la Insulele AlandArticolul 56Dispoziţiile Constituţiei nu exclud aplicarea dispoziţiilor în vigoare la 1 ianuarie 1994 în Insulele Aland în ceea ce priveşte:(a) restricţiile impuse, pe o baza nediscriminatorie, dreptului persoanelor fizice care nu deţin "hembygdsratt/kotiseutuoikeus" (cetăţenia regionala) a Insulelor Aland, precum şi dreptului persoanelor juridice, de a dobândi sau de a deţine bunuri imobile în Insulele Aland fără permisiunea autorităţilor competente ale insulelor respective;(b) restricţiile impuse, pe o baza nediscriminatorie, dreptului de stabilire şi dreptului de a presta servicii al persoanelor fizice care nu deţin "hembygdsratt/kotiseutuoikeus" (cetăţenia regionala) a Insulelor Aland sau al persoanelor juridice, fără permisiunea autorităţilor competente ale insulelor respective.Articolul 571. Teritoriul Insulelor Aland - considerat teritoriu terţ în înţelesul articolului 3 alineatul (1) a treia liniuţa din Directiva Consiliului 77/388/CEE şi teritoriu naţional exclus din sfera de aplicare a directivelor privind armonizarea accizelor în înţelesul articolului 2 din Directiva Consiliului 92/12/CEE - se exclude din sfera de aplicare teritorială a dreptului Uniunii în domeniul armonizării legislatiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri, accizele şi alte forme de fiscalitate indirecta.Prezentul alineat nu se aplică dispoziţiilor Directivei Consiliului 69/335/CEE privind taxele indirecte aplicate majorării capitalului.2. Derogarea prevăzută la alineatul (1) urmăreşte menţinerea unei economii locale viabile în Insulele Aland şi nu poate avea nici un efect negativ asupra intereselor Uniunii şi asupra politicilor sale comune. În cazul în care Comisia estimeaza ca dispoziţiile menţionate la alineatul (1) nu se justifica, în special în ceea ce priveşte normele privind concurenta loiala şi resursele proprii, aceasta prezintă propuneri adecvate Consiliului, care adopta actele necesare, în conformitate cu articolele relevante din Constituţie.Articolul 58Republica Finlanda garantează ca toate persoanele fizice şi juridice din statele membre beneficiază de acelaşi tratament în Insulele Aland.Articolul 59Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în lumina Declaraţiei privind Insulele Aland, care reia, fără a le modifica efectele juridice, clauzele preambulului care figurează în Protocolul nr. 2 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.Secţiunea 6 Dispoziţii referitoare la populaţia laponaArticolul 60Fără sa aducă atingere dispoziţiilor Constituţiei, se pot acorda drepturi exclusive populaţiei lapone în ceea ce priveşte creşterea renilor în regiunile locuite tradiţional de laponi.Articolul 61Prezenta secţiune se poate extinde pentru a lua în considerare eventuala amplificare a drepturilor exclusive recunoscute populaţiei lapone în legătură cu modul sau tradiţional de viaţa. O lege europeană a Consiliului poate aduce modificările necesare prezentei secţiuni. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Regiunilor.Articolul 62Dispoziţiile prezentei secţiuni se aplică în lumina Declaraţiei privind populaţia lapona, care reia, fără a le modifica efectele juridice, clauzele preambulului care figurează în Protocolul nr. 3 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.Secţiunea 7 Dispoziţii speciale în cadrul fondurilor structurale în Finlanda şi în SuediaArticolul 63În principiu, regiunile care se încadrează în obiectivul ce consta în promovarea dezvoltării şi a ajustarii structurale a regiunilor cu o densitate foarte scăzută a populaţiei corespund sau aparţin unor regiuni de nivel NUTS II cu o densitate a populaţiei de 8 locuitori pe kmp sau mai puţin. Intervenţia Uniunii poate, sub rezerva cerinței de concentrare, să se extindă şi la zonele adiacente sau contigue mai mici care îndeplinesc aceleaşi criterii de densitate a populaţiei. Lista regiunilor şi a zonelor care fac obiectul prezentului articol figurează în anexa 1*1) la Protocolul nr. 6 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.*1) JO C 241, 29.8.1994, p. 355.Secţiunea 8 Dispoziţii privind transportul feroviar şi transportul combinat în AustriaArticolul 641. În înţelesul prezentei secţiuni, se înţelege prin:(a) "camion", orice vehicul automobil cu o greutate maxima autorizata de peste 7,5 tone, înmatriculat într-un stat membru, destinat transportului de mărfuri sau tractarii de remorci, inclusiv semiremorci, şi remorcile cu o greutate maxima autorizata de peste 7,5 tone tractate de un vehicul cu motor înmatriculat într-un stat membru şi având o greutate maxima autorizata mai mica sau egala cu 7,5 tone;(b) "transport combinat", transportul efectuat cu ajutorul camioanelor sau al unor unităţi de sarcina care efectuează o parte din călătorie pe cale ferată, iar începutul şi sfârşitul acesteia pe cale rutiera, traversarea teritoriului austriac neputându-se în nici un caz efectua în întregime pe cale rutiera.2. Articolele 65-71 se aplică măsurilor referitoare la furnizarea de transport feroviar şi de transport combinat pentru traversarea teritoriului austriac.Articolul 65În cadrul competentelor lor, Uniunea şi statele membre adopta şi coordonează în strânsă legătură măsurile pentru dezvoltarea şi promovarea transportului feroviar şi a transportului combinat pentru transportarea transalpina a mărfurilor.Articolul 66La stabilirea orientarilor menţionate la articolul III-247 din Constituţie, Uniunea se asigura ca axele definite în anexa 1*2) la Protocolul nr. 9 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei fac parte din reţelele transeuropene de transport feroviar şi de transport combinat şi ca, în plus, sunt identificate drept proiecte de interes comun.*2) JO C 241, 29.8.1994, p. 364.Articolul 67În cadrul competentelor lor, Uniunea şi statele membre interesate pun în aplicare măsurile enumerate în anexa 2*3) la Protocolul nr. 9 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.*3) JO C 241, 29.8.1994, p. 365.Articolul 68Uniunea şi statele membre interesate depun toate eforturile pentru dezvoltarea şi utilizarea capacităţii feroviare suplimentare menţionate în anexa 3*1) la Protocolul nr. 9 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.*1) JO C 241, 29.8.1994, p. 367.Articolul 69Uniunea şi statele membre interesate adopta măsurile de creştere a capacităţii de furnizare de transport feroviar şi de transport combinat. Dacă este cazul şi sub rezerva dispoziţiilor din Constituţie, aceste măsuri se adoptă în strânsă colaborare cu companiile de cale ferată şi cu alţi furnizori de transporturi feroviare. Sunt prioritare măsurile prevăzute prin dispoziţiile dreptului Uniunii privind transportul feroviar şi transportul combinat. La punerea în aplicare a acestor măsuri, trebuie acordată o atenţie specială competitivitatii, eficientei şi transparenţei costurilor transporturilor feroviare şi transporturilor combinate. Statele membre în cauza se straduiesc în special sa adopte aceste măsuri astfel încât preţurile transportului combinat să fie competitive în raport cu cele ale altor mijloace de transport. Orice ajutor acordat în acest scop trebuie să fie conform cu dreptul Uniunii.Articolul 70În caz de perturbare grava a tranzitului feroviar, de exemplu în caz de catastrofa naturala, Uniunea şi statele membre în cauza acţionează concertat în toate modurile posibile pentru a menţine fluxul traficului. Se acordă prioritate incarcaturilor sensibile, cum sunt alimentele perisabile.Articolul 71Comisia, actionand în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 73 alineatul (2), reexamineaza funcţionarea prezentei secţiuni.Articolul 721. Prezentul articol se aplică transporturilor rutiere de mărfuri efectuate pe teritoriul Comunităţii.2. Pentru rutele care cuprind traficul rutier de mărfuri în tranzit prin Austria, se aplică regimul stabilit pentru transporturile efectuate în interes propriu şi pentru transporturile efectuate în contul altcuiva de prima Directiva a Consiliului din 23 iulie 1962 şi de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 881/92, sub rezerva dispoziţiilor din prezentul articol.3. Până la 1 ianuarie 1998 sunt aplicabile următoarele dispoziţii:(a) Emisiile totale de NOx de către camioanele care traverseaza Austria trebuie reduse cu 60% în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 1992 şi 31 decembrie 2003, în conformitate cu tabelul care figurează în anexa 4.(b) Reducerea emisiilor totale de NOx provenit de la camioane se controlează cu ajutorul unui sistem de ecopuncte. În cadrul acestui sistem, fiecare camion are nevoie, pentru a traversa Austria, de un anumit număr de puncte care reprezintă nivelul sau de emisii de NOx [valoarea autorizata conform valorii Conformitatii de Producţie (COP) sau decurgând din valoarea omologata]. Metoda de calcul şi de gestionare a acestor puncte este descrisă în anexa 5.(c) În cazul în care numărul de transporturi depăşeşte, într-un an, cu peste 8% cifra calculată pentru anul 1991, Comisia, actionand în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16, adopta măsurile necesare în conformitate cu punctul 3 din anexa 5.(d) Austria eliberează şi pune la dispoziţie în timp util carnetele de ecopuncte necesare gestionării sistemului de ecopuncte,în conformitate cu anexa 5, pentru camioanele care tranziteaza Austria.(e) Ecopunctele se distribuie de Comisie statelor membre, în conformitate cu dispoziţiile ce urmează a fi stabilite în conformitate cu alineatul (7).4. Înainte de 1 ianuarie 1998, Consiliul reexamineaza, pe baza unui raport al Comisiei, funcţionarea dispoziţiilor referitoare la traficul rutier de mărfuri în tranzit prin Austria.Reexaminarea se efectuează în conformitate cu principiile fundamentale de drept comunitar, ca buna funcţionare a pieţei interne, în special libera circulaţie a mărfurilor şi libertatea de a presta servicii, protecţia mediului în interesul Comunităţii în ansamblul sau şi siguranţa rutiera. Cu excepţia cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, decide altfel, perioada de tranzitie se prelungeşte până la 1 ianuarie 2001, data până la care rămân aplicabile dispoziţiile alineatului (3).5. Înainte de 1 ianuarie 2001, Comisia, în cooperare cu Agenţia Europeană a Mediului, efectuează un studiu ştiinţific cu privire la gradul de îndeplinire a obiectivului referitor la reducerea poluarii stabilit în alineatul (3) litera (a). În cazul în care Comisia ajunge la concluzia ca obiectivul a fost atins în mod durabil, dispoziţiile alineatului (3) încetează să se aplice începând de la 1 ianuarie 2001. În cazul în care, dimpotriva, Comisia ajunge la concluzia ca obiectivul nu a fost atins în mod durabil, Consiliul, hotărând în conformitate cu articolul 75 din Tratatul CE, poate adopta măsuri, într-un cadru comunitar, care să asigure o protecţie echivalenta a mediului, în special o reducere cu 60% a poluarii. În cazul în care Consiliul nu adopta astfel de măsuri, perioada de tranzitie se prelungeşte automat cu o ultima perioadă de trei ani, în cursul căreia rămân aplicabile dispoziţiile alineatului (3).6. La sfârşitul perioadei de tranzitie, acquis-ul comunitar devine aplicabil în totalitate.7. Comisia, actionand în conformitate cu procedura stabilită în articolul 16, adopta norme referitoare la procedurile privind sistemul de ecopuncte, distribuirea ecopunctelor şi chestiunile tehnice legate de punerea în aplicare a prezentului articol; aceste norme intră în vigoare la data aderării Austriei.Normele menţionate la primul paragraf garantează păstrarea, pentru statele membre actuale, a situaţiei de fapt care rezultă din aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3637/92 şi a Acordului administrativ semnat la 23 decembrie 1992 de stabilire a datei de intrare în vigoare şi a procedurilor de instituire a sistemului de ecopuncte menţionat în acordul privind tranzitul. Trebuie depuse toate eforturile necesare pentru a garanta faptul ca proporţia de ecopuncte acordate Greciei ia suficient în considerare nevoile acestei tari în aceasta privinta.Articolul 731. Comisia este sprijinita de un comitet.2. În cazurile în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 şi 7 din Decizia 1999/468/CE .3. Comitetul îşi adopta regulamentul de ordine interioară.Secţiunea 9 Dispoziţii privind utilizarea termenilor specific austrieci din limba germană în cadrul Uniunii EuropeneArticolul 741. Termenii specific austrieci din limba germană cuprinşi în dreptul austriac şi a căror lista se anexează*1) la Protocolul nr. 10 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei au acelaşi statut şi pot fi utilizaţi cu acelaşi efect juridic ca şi termenii corespunzatori folosiţi în Germania şi enumerati în anexa menţionată.*1) JO C 241, 29.8.1992, p. 370.2. În versiunea în limba germană a noilor acte juridice, termenii specific austrieci menţionaţi în anexa la Protocolul nr. 10 la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei se adauga în forma corespunzătoare termenilor echivalenti utilizaţi în Germania.9. PROTOCOL PRIVIND TRATATUL ŞI ACTUL DE ADERARE A REPUBLICII CEHE, A REPUBLICII ESTONIA, A REPUBLICII CIPRU, A REPUBLICII LETONIA, A REPUBLICII LITUANIA, A REPUBLICII UNGARE, A REPUBLICII MALTA, A REPUBLICII POLONE, A REPUBLICII SLOVENIA ŞI A REPUBLICII SLOVACEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia şi Republica Slovaca au aderat, începând cu 1 mai 2004, la Comunitatile Europene şi la Uniunea Europeană instituită prin Tratatul privind Uniunea Europeană;AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constituţie prevede abrogarea tratatului din 16 aprilie 2003 privind aderarea statelor menţionate anterior;AVÂND ÎN VEDERE ca o mare parte din dispoziţiile din Actul anexat la Tratatul de aderare în cauza sunt, în continuare, relevante; întrucât articolul IV-437 alineatul (2) din Constituţie prevede că aceste dispoziţii trebuie încorporate sau prevăzute de un protocol, astfel încât sa rămână în vigoare şi sa producă, în continuare, aceleaşi efecte juridice;AVÂND ÎN VEDERE ca unele dintre aceste dispoziţii trebuie supuse unor adaptari tehnice necesare pentru a deveni conforme cu Constituţia, fără a fi modificată sfera lor juridică,AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, care se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Partea I DISPOZIŢII PRIVIND ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003Titlul I PRINCIPIIArticolul 1În înţelesul prezentului protocol:(a) expresia "Actul de aderare din 16 aprilie 2003" se referă la Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace şi la adaptarile tratatelor care stau la baza Uniunii Europene;(b) expresiile "Tratatul de instituire a Comunităţii Europene" ("Tratatul CE") şi "Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice" ("Tratatul CEEA"), se referă la aceste tratate cu completările şi modificările aduse de tratate sau de alte acte intrate în vigoare înainte de 1 mai 2004;(c) expresia "Tratatul privind Uniunea Europeană" (,Tratatul UE") se referă la Tratatul respectiv cu completările şi modificările aduse prin tratate sau alte acte intrate în vigoare înainte de 1 mai 2004;(d) termenul "Comunitate" se referă, după caz, la una dintre Comunitatile menţionate la litera (b) sau la amândouă;(e) expresia "actuale state membre" se referă la următoarele state membre: Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Finlanda, Regatul Suediei şi Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord;(f) expresia "noi state membre" se referă la următoarele state membre: Republica Ceha, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungara, Republica Malta, Republica Polona, Republica Slovenia şi Republica Slovaca.Articolul 2Drepturile şi obligaţiile ce decurg din Tratatul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace, menţionate la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constituţie au intrat în vigoare, în condiţiile prevăzute de tratatul în cauza, de la 1 mai 2004.Articolul 31. Dispoziţiile acquis-ului Schengen integrate în cadrul Uniunii prin protocolul anexat la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa (denumit în continuare "Protocolul Schengen") şi actele adoptate în temeiul acestora sau care au legătură cu acestea, enumerate în anexa I la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, precum şi orice alt act de aceasta natura adoptat înainte de 1 mai 2004, au caracter obligatoriu şi se aplică în noile state membre începând cu 1 mai 2004.2. Dispoziţiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii şi actele adoptate în temeiul acestora sau care au legătură cu acestea şi care nu sunt menţionate la alineatul (1), chiar dacă au caracter obligatoriu pentru noile state membre începând cu 1 mai 2004, se aplică într-un nou stat membru numai ca urmare a unei decizii europene a Consiliului în acest sens, după ce s-a verificat, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în domeniu, ca în noul stat membru în cauza sunt îndeplinite condiţiile necesare aplicării tuturor părţilor din acquis.După consultarea Parlamentului European, Consiliul hotărăşte cu unanimitatea membrilor săi reprezentând guvernele statelor membre pentru care dispoziţiile din prezentul alineat au intrat în vigoare şi a reprezentantului guvernului statului membru pentru care dispoziţiile urmează să între în vigoare. Reprezentanţii în Consiliu ai guvernelor Irlandei şi al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord participa la adoptarea acestei decizii în măsura în care aceasta vizează dispoziţiile acquis-ului Schengen şi actele adoptate în temeiul acestora sau care au legătură cu acestea şi la care statele membre în cauza sunt parte.3. Acordurile încheiate de Consiliu în temeiul articolului 6 din Protocolul Schengen sunt obligatorii pentru noile state membre începând cu 1 mai 2004.4. În ceea ce priveşte convenţiile şi instrumentele din domeniul justiţiei şi afacerilor interne care sunt indispensabile realizării obiectivelor din Tratatul UE, noile state membre sunt obligate:(a) să adere la cele care, la 1 mai 2004, erau deschise spre semnare pentru actualele state membre, precum şi la cele care au fost elaborate de Consiliu în conformitate cu titlul VI din Tratatul UE şi care sunt recomandate statelor membre pentru adoptare;(b) să adopte norme administrative şi de alta natura, analoge celor care au fost adoptate la 1 mai 2004 de actualele statele membre sau de Consiliu, pentru a facilita cooperarea practica între instituţiile şi organizaţiile statelor membre care acţionează în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.Articolul 4Fiecare dintre noile state membre participa la Uniunea economică şi monetara începând cu 1 mai 2004 ca stat membru care face obiectul unei derogări în înţelesul articolul III-197 din Constituţie.Articolul 51. Noile state membre care au aderat prin Actul de aderare din 16 aprilie 2003 la deciziile şi acordurile convenite de reprezentanţii guvernelor statelor membre, reuniti în cadrul Consiliului, trebuie să adere la orice alt acord încheiat de actualele state membre cu privire la funcţionarea Uniunii şi care au legătură cu aceasta.2. Noile state membre trebuie să adere la convenţiile prevăzute la articolul 293 din Tratatul CE, precum şi la cele care nu pot fi disociate de realizarea obiectivelor din Tratatul CE, în măsura în care acestea mai sunt în vigoare, precum şi la protocoalele privind interpretarea acestor convenţii de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, semnate de actualele state membre, şi sa initieze, în acest sens, negocieri cu actualele state membre pentru a face adaptarile necesare.Articolul 61. Noile state membre trebuie să adere, în condiţiile prevăzute de prezentul protocol, la acordurile şi convenţiile încheiate sau aplicate provizoriu de actualele state membre şi, împreună, de Uniune sau Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, precum şi la acordurile încheiate de aceste state, în legătură cu acordurile şi convenţiile în cauza.Aderarea noilor state membre la acordurile sau convenţiile menţionate la alineatul (4), precum şi la acordurile cu Belarus, China, Chile, Mercosur şi Elvetia care au fost încheiate sau semnate împreună de Comunitate şi de actualele state membre, se aproba prin încheierea unui protocol la acordurile sau convenţiile în cauza între Consiliu, hotărând în unanimitate în numele statelor membre, şi ţara sau ţările terţe sau organizaţia internationala în cauza. Aceasta procedura nu aduce atingere competentelor proprii Uniunii şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi nu repune în discuţie repartizarea competentelor între acestea şi statele membre în ceea ce priveşte încheierea de acorduri de aceasta natura în viitor sau orice modificare care nu are legătură cu aderarea. Comisia negociaza respectivele protocoale în numele statelor membre în temeiul directivelor de negociere aprobate de Consiliu, hotărând în unanimitate, după consultarea unui comitet format din reprezentanţi ai statelor membre. Comisia prezintă proiectele de protocoale Consiliului spre a fi încheiate.2. Aderand la acordurile şi convenţiile menţionate la alineatul (1), noile state membre dobândesc aceleaşi drepturi şi obligaţii în temeiul acordurilor şi convenţiilor în cauza ca statele membre actuale.3. Noile state membre trebuie să devină parte, în condiţiile prevăzute de prezentul protocol, la Acordul privind Spaţiul Economic European*1) în conformitate cu articolul 128 din acord.*1) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.4. De la 1 mai 2004 şi, după caz, până la încheierea protocoalelor necesare menţionate la alineatul (1), noile state membre aplica dispoziţiile acordurilor încheiate de statele membre actuale împreună cu Comunitatea cu Africa de Sud, Algeria, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Coreea de Sud, Croatia, Egipt, Federaţia Rusa, Georgia, Israel, Iordania, Kazakhstan, Kirghistan, Liban, Mexic, Moldova, Maroc, Uzbekistan, România, San Marino, Siria, Tunisia, Turcia, Turkmenistan şi Ucraina, precum şi dispoziţiile altor acorduri încheiate în comun de actualele statele membre şi de Comunitate înainte de 1 mai 2004.Orice adaptare a acestor acorduri face obiectul protocoalelor încheiate cu ţările cocontractante,în conformitate cu alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care protocoalele nu au fost încheiate până la 1 mai 2004, Uniunea, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre iau măsurile necesare pentru soluţionarea acestei situaţii, în cadrul competentelor ce le revin.5. Începând cu 1 mai 2004, noile state membre aplica acordurile şi aranjamentele bilaterale în domeniul materialelor textile încheiate de Comunitate cu tari terţe.Restricţiile cantitative aplicate de Uniune pentru importurile de produse textile şi de îmbrăcăminte sunt adaptate astfel încât sa ţină seama de aderarea noilor state membre.În cazul în care modificările acordurilor şi aranjamentelor bilaterale privind produsele textile nu au intrat în vigoare până la 1 mai 2004, Uniunea face adaptarile necesare la reglementările pe care le aplica importurilor de produse textile şi de îmbrăcăminte provenind din tari terţe pentru a tine seama de aderarea noilor state membre.6. Restricţiile cantitative aplicate de Uniune pentru importurile de oţel şi produse siderurgice sunt adaptate în funcţie de importurile de produse siderurgice provenind din ţările furnizoare în cauza şi efectuate de noile state membre în cursul anilor imediat anteriori semnării Tratatului de aderare.7. Acordurile încheiate înainte de 1 mai 2004 de noile state membre cu tari terţe în domeniul pescuitului sunt gestionate de Uniune.Drepturile şi obligaţiile ce decurg din aceste acorduri pentru noile state membre nu sunt afectate pe perioada în cursul căreia dispoziţiile acestor acorduri rămân aplicabile provizoriu.În cel mai scurt timp şi, în orice caz, înainte de expirarea acordurilor menţionate la primul paragraf, Consiliul, la propunerea Comisiei, adopta, pentru fiecare caz în parte, decizii europene adecvate prin care să se prevadă continuarea activităţilor de pescuit care fac obiectul acestor acorduri, inclusiv posibilitatea de a prelungi anumite acorduri pentru o perioadă de maximum 1 an.8. Cu efect de la 1 mai 2004, noile state membre se retrag din orice acord de liber schimb încheiat cu o ţara terta, inclusiv Acordul de Liber Schimb Central European.În măsura în care acordurile încheiate între unul sau mai multe dintre noile state membre, pe de o parte, şi una sau mai multe tari terţe, pe de altă parte, nu sunt compatibile cu obligaţiile care decurg din Constituţie şi, în special, din prezentul protocol, noul stat membru sau noile state membre iau toate măsurile necesare pentru a elimina incompatibilităţile constatate. În cazul în care un nou stat membru se confrunta cu dificultăţi în adaptarea unui acord încheiat cu una sau mai multe tari terţe înainte de aderare, acesta se retrage din acordul respectiv, cu respectarea dispoziţiilor acestuia.9. Noile state membre iau măsurile necesare pentru a-şi adapta, dacă este cazul, situaţia în privinta organizaţiilor internaţionale şi a acordurilor internaţionale la care sunt parte şi Uniunea sau Comunitatea Europeană a Energiei Atomice la drepturile şi obligaţiile care decurg din aderarea lor la Uniune.În special, acestea se retrag, la 1 mai 2004 sau în cel mai scurt timp după această dată, din acordurile şi organizaţiile internaţionale de pescuit la care Uniunea este, de asemenea, parte, cu excepţia cazurilor în care participarea lor la aceste acorduri sau organizaţii se referă la alte domenii decât pescuitul.Articolul 7Actele adoptate de instituţiile la care se referă dispoziţiile tranzitorii adoptate prin prezentul protocol îşi păstrează statutul juridic; în special, procedurile de modificare a actelor în cauza sunt în continuare aplicabile.Articolul 8Dispoziţiile din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 care au ca obiect sau ca efect abrogarea sau modificarea, în alt mod decât cu titlu de măsura tranzitorie, a actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile Comunităţii ori ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul UE, asa cum au fost interpretate de Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene şi Tribunalul de Prima Instanţa, rămân în vigoare, sub rezerva aplicării celui de-al doilea paragraf.Aceste dispoziţii au acelaşi statut juridic ca actele pe care le-au abrogat sau modificat şi se supun aceloraşi norme ca actele în cauza.Articolul 9Textele actelor emise de instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile Comunităţii sau ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul UE, precum şi textele actelor emise de Banca Centrala Europeană, adoptate înainte de 1 mai 2004 şi care au fost elaborate în limbile ceha, estoniana, maghiara, letona, lituaniana, malteza, poloneza, slovaca şi slovena sunt autentice de la această dată, în aceleaşi condiţii ca textele elaborate şi autentice din celelalte limbi.Articolul 10O lege europeană a Consiliului poate abroga dispoziţiile tranzitorii adoptate prin prezentul protocol, în momentul în care acestea nu mai sunt aplicabile. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Articolul 11Aplicarea Constituţiei şi a actelor adoptate de instituţii face obiectul, cu titlu tranzitoriu, al dispoziţiilor de derogare prevăzute de prezentul protocol.Titlul II DISPOZIŢII PERMANENTEArticolul 12Adaptarile actelor enumerate în lista din anexa III la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, a căror necesitate este determinata de aderare, sunt elaborate în conformitate cu orientările definite în anexa menţionată şi în conformitate cu procedurile şi condiţiile prevăzute la articolul 36.Articolul 13Măsurile enumerate în lista din anexa IV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplică în condiţiile prevăzute de anexa în cauza.Articolul 14Consiliul poate efectua, printr-o lege europeană, adaptarile dispoziţiilor din prezentul protocol privind politica agricolă comuna a căror necesitate este determinata de o modificare a dreptului Uniunii. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.Titlul III DISPOZIŢII TEMPORAREArticolul 15Măsurile enumerate în lista din anexele V, VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIII şi XIV din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 sunt aplicabile în ceea ce priveşte noile state membre în condiţiile prevăzute de anexele în cauza.Articolul 161. Veniturile denumite "taxe din Tariful Vamal Comun şi alte taxe", menţionate la articolul 1 alineatul (1) litera (b) din Decizia Consiliului 2000/597/CE , Euratom din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii ale Comunităţilor Europene*1) sau în orice dispoziţie corespondenta a unei decizii care înlocuieşte decizia în cauza, cuprind taxele vamale calculate pe baza ratei rezultate din Tariful Vamal Comun şi din orice concesie tarifara aferentă acestuia aplicată de Uniune în cadrul schimburilor comerciale ale noilor state membre cu tari terţe.*1) JO L 253, 7.10.2000, p. 42.2. Pentru anul 2004, baza de calcul armonizata a TVA şi baza de calcul a VNB (venitul naţional brut) pentru fiecare nou stat membru, menţionate la articolul 2 alineatul (1) literele (c) şi (d) din Decizia 2000/597/CE , Euratom sunt egale cu două treimi din baza anuală de calcul. Baza de calcul a VNB al fiecărui stat membru care se ia în considerare pentru calcularea finanţării pentru corectarea dezechilibrelor bugetare prevăzută pentru Regatul Unit, menţionată în articolul 5 alineatul (1) din Decizia 2000/597/CE , Euratom este, de asemenea, egala cu două treimi din baza anuală de calcul.3. Pentru determinarea bazei de calcul inghetate pentru 2004 în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) litera (b) din Decizia 2000/597/CE , Euratom, bazele reduse de calcul al TVA pentru noile state membre se calculează pe baza a două treimi din baza neredusa de calcul al TVA şi a două treimi din VNB.Articolul 171. Pentru a tine seama de aderarea noilor state membre, bugetul Uniunii pentru exerciţiul 2004 a fost adaptat prin bugetul rectificativ care a intrat în vigoare la 1 mai 2004.2. Cele douasprezece douasprezecimi lunare ale TVA şi resursele bazate pe VNB pe care noile state membre trebuie să le achite în temeiul bugetului rectificativ menţionat în alineatul (1), precum şi ajustarea retroactivă a douasprezecimilor lunare pentru perioada ianuarie-aprilie 2004 care nu se aplică statelor membre actuale, sunt transformate în optimi exigibile în perioada mai-decembrie 2004. În mod similar, ajustarile retroactive care ar rezultă dintr-un buget rectificativ adoptat ulterior în 2004, se transforma în părţi egale exigibile până la sfârşitul anului.Articolul 18În prima zi lucrătoare a fiecărei luni, Uniunea transfera Republicii Cehe, Ciprului, Maltei şi Sloveniei, cu titlu de cheltuieli din bugetul Uniunii, o optime în 2004, începând cu 1 mai 2004, şi o douasprezecime în 2005 şi 2006 din următoarele sume de compensare bugetară temporară:
Articolul 19În prima zi lucrătoare a fiecărei luni, Uniunea transfera Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei şi Slovaciei, cu titlu de cheltuieli din bugetul Uniunii, o optime în 2004, începând cu 1 mai 2004, şi o douasprezecime în 2005 şi 2006 din următoarele sume, în temeiul unei facilităţi speciale forfetare de trezorerie:
Un miliard de euro pentru Polonia şi 100 de milioane de euro pentru Republica Ceha, cuprinşi în facilitatea specială forfetara de trezorerie, vor fi luati în considerare în toate calculele privind repartizarea fondurilor cu finalitate structurală pentru anii 2004, 2005 şi 2006.Articolul 201. Noile state membre enumerate mai jos transfera sumele indicate Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel menţionat în Decizia 2002/234/CE CO a reprezentanţilor guvernelor statelor membre, reuniti în cadrul Consiliului, la 27 februarie 2002 cu privire la consecinţele financiare ale expirării Tratatului CECO şi la Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel*1):
*1) JO L 79, 22.3.2002, p. 42. 2. Contribuţiile la Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel sunt vărsate în patru transe, începând din 2006, conform defalcarii de mai jos, în fiecare caz în prima zi lucrătoare a primei luni a fiecărui an:
Articolul 211. Cu excepţia unor dispoziţii contrare în prezentul protocol, nu se încheie nici un angajament financiar în cadrul programului PHARE*1), al programului de cooperare transfrontaliera din programul PHARE*2), al fondurilor de preaderare pentru Cipru şi Malta*3), al programului ISPA*4) şi al programului SAPARD*5) în favoarea noilor state membre după 31 decembrie 2003. Începând de la 1 ianuarie 2004, sub rezerva specificatiilor şi excepţiilor individuale prevăzute mai jos sau a dispoziţiilor contrare din prezentul protocol, noile state membre sunt tratate în acelaşi fel ca actualele state membre în ceea ce priveşte cheltuielile incluse în primele trei rubrici din perspectivele financiare, conform definitiei din Acordul interinstitutional din 6 mai 1999*6).*1) Regulamentul (CEE) nr. 3906/89 (JO L 375, 23.12.1989, p. 11).*2) Regulamentul (CE) nr. 2760/98 (JO L 345, 19.12.1998, p. 49).*3) Regulamentul (CE) nr. 555/2000 (JO L 68, 16.3.2000, p. 3).*4) Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 (JO L 161, 26.6.1999, p. 73).*5) Regulamentul (CE) nr. 1268/1999 (JO L 161, 26.6.1999, p. 87).*6) Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie privind disciplina bugetară şi ameliorarea procedurii bugetare (JO C 172, 18.6.1999, p. 1).Cuantumul maxim al creditelor suplimentare pentru rubricile 1, 2, 3 şi 5 din perspectivele financiare referitoare la extindere este indicat în anexa XV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Cu toate acestea, nu poate fi prevăzut nici un angajament financiar în cadrul bugetului 2004 pentru un anumit program sau o anumită agenţie înainte de aderarea noului stat membru în cauza.2. Alineatul (1) nu se aplică cheltuielilor din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă, "secţiunea garantare", în conformitate cu articolul 2 alineatele (1) şi (2) şi cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1258/1999 din 17 mai 1999 privind finanţarea politicii agricole comune*7), care vor putea beneficia de o finanţare comunitara numai de la 1 mai 2004, în conformitate cu articolul 2 din prezentul protocol.*7) JO L 160, 26.6.1999, p. 103.Cu toate acestea, alineatul (1) se aplică cheltuielilor de dezvoltare rurală din cadrul Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă, "secţiunea garantare", în conformitate cu articolul 47a din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 din 17 mai 1999 privind ajutorul acordat din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA) pentru dezvoltare rurală şi de modificare şi abrogare a anumitor regulamente*8), sub rezerva respectării condiţiilor stabilite în modificarea adusă regulamentului în cauza, prevăzută la anexa II la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.*8) JO L 160, 26.6.1999, p. 80.3. Sub rezerva alineatului (1) ultima teza, începând cu 1 ianuarie 2004, noile state membre participa la programele şi agenţiile Uniunii în aceleaşi condiţii ca actualele state membre, cu o finanţare de la bugetul general al Uniunii.4. În cazul în care sunt necesare măsuri pentru a facilita tranzitia, de la regimul aflat în vigoare înainte de aderare la regimul instituit prin aplicarea prezentului articol, Comisia adopta măsurile care se impun.Articolul 221. Începând cu 1 mai 2004, licitarea, contractarea, aplicarea şi plata pentru asistenţa de preaderare din cadrul programului PHARE, al programului de cooperare transfrontaliera din cadrul programului PHARE, precum şi fondurile de preaderare pentru Cipru şi Malta sunt gestionate de organisme instituite în noile state membre.Comisia adopta deciziile europene pentru adoptarea unor derogări de la controlul ex ante de către Comisie al licitaţiilor şi contractarilor, după o evaluare pozitiva a sistemului de descentralizare extinsă (EDIS) conform criteriilor şi în condiţiile stabilite în anexa la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1266/1999 din 21 iunie 1999 privind coordonarea asistenţei acordate statelor candidate în cadrul strategiei de preaderare şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3906/89*1).*1) JO L 232, 2.9.1999, p. 34.În cazul în care aceste decizii de derogare de la controalele ex ante nu vor fi fost adoptate până la 1 mai 2004, nici un contract semnat între 1 mai 2004 şi data la care se adoptă deciziile Comisiei nu poate beneficia de asistenţa de preaderare.Cu toate acestea, în mod excepţional, în cazul în care deciziile Comisiei de derogare de la controalele ex ante ale Comisiei sunt amânate până după 1 mai 2004 din motive care nu pot fi imputate autorităţilor unui nou stat membru, Comisia poate accepta, în cazuri justificate corespunzător, eligibilitatea pentru asistenţa de preaderare a contractelor semnate între 1 mai 2004 şi data adoptării acestor decizii şi acordarea asistenţei de preaderare pe parcursul unei perioade limitate, sub rezerva unor controale ex ante efectuate de Comisie asupra licitaţiilor şi contractarilor.2. Angajamentele bugetare globale asumate înainte de 2 mai 2004 în cadrul instrumentelor financiare de preaderare menţionate la alineatul (1), inclusiv încheierea şi înregistrarea diverselor angajamente juridice contractate ulterior şi a plăţilor efectuate după 1 mai 2004, sunt reglementate în continuare de reglementările instrumentelor financiare de preaderare şi incluse în capitolele bugetare corespunzătoare până la finalizarea programelor şi proiectelor în cauza. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte contractele publice, procedurile angajate după 1 mai 2004 respecta actele relevante ale Uniunii.3. Ultimul exerciţiu de programare a asistenţei de preaderare menţionate la alineatul (1) are loc în cursul ultimului an calendaristic complet anterior datei de 1 mai 2004. Contractarea pentru măsurile luate în cadrul acestor programe trebuie să aibă loc în următorii doi ani, iar decontările trebuie să fie efectuate în conformitate cu protocol financiar*2), în general până la sfârşitul celui de-al treilea an de la angajare. Cu titlu excepţional şi în situaţii justificate corespunzător, se poate acorda o prelungire pe o perioadă limitată pentru decontări.*2) Orientările PHARE [SEC (1999) 1596, actualizat la 6.9.2002 prin C 3303/2].4. Pentru a asigura eliminarea progresiva necesară a instrumentelor financiare de preaderare menţionate la alineatul (1) şi a programului ISPA, precum şi o tranzitie fără dificultăţi de la normele aplicabile înainte de 1 mai 2004 la cele în vigoare după această dată, Comisia poate lua toate măsurile adecvate pentru ca personalul statutar sa rămână la posturi în noile state membre pentru o perioadă de maximum cincisprezece luni de la 1 mai 2004.În cursul acestei perioade, funcţionarii aflaţi la posturi în noile state membre înainte de 1 mai 2004 şi care trebuie să rămână în serviciu în statele în cauza după această dată beneficiază, cu titlu excepţional, de condiţiile financiare şi materiale aplicate de Comisie înainte de 1 mai 2004, în conformitate cu anexa X la Statutul funcţionarilor şi altor angajaţi ai Comunităţilor Europene prevăzut de Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68*3). Cheltuielile administrative necesare pentru gestionarea asistenţei de preaderare, inclusiv salariile pentru alţi membri ai personalului, sunt acoperite pe întreaga perioadă a anului 2004 şi până la sfârşitul lunii iulie 2005, din capitolul "Cheltuieli de sprijin pentru acţiuni" (fosta parte B din buget) sau capitolele echivalente pentru instrumentele financiare menţionate la alineatul (1) şi pentru programul ISPA, din bugetele relevante de preaderare.*3) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.5. În cazul în care proiectele aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 nu mai pot fi finanţate în cadrul acestui instrument, ele pot fi incluse în programele de dezvoltare rurală şi finanţate din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă. În cazul în care se dovedesc necesare măsuri tranzitorii specifice în acest sens, acestea se adoptă de Comisie în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/1999 din 21 iunie 1999 de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondurile structurale*1).*1) JO L 161, 26.6.1999, p. 1.Articolul 231. Între 1 mai 2004 şi sfârşitul anului 2006, Uniunea acorda noilor state membre un ajutor financiar temporar, denumit în continuare "facilitate tranzitorie", pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţii lor administrative de a aplica şi a impune respectarea legislaţiei Uniunii şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi pentru a favoriza schimbul de bune practici între colegi.2. Ajutorul răspunde necesităţii permanente de consolidare a capacităţii instituţionale în anumite domenii prin intermediul unor acţiuni care nu pot fi finanţate din fondurile cu finalitate structurală, în special în următoarele domenii:(a) justiţie şi afaceri interne (consolidarea sistemului judiciar, controlul frontierelor externe, strategia de lupta împotriva corupţiei, consolidarea mijloacelor de aplicare a legii);(b) controlul financiar;(c) protejarea intereselor financiare ale Uniunii şi ale Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi lupta împotriva fraudei;(d) piaţa interna, inclusiv uniunea vamală;(e) mediul;(f) serviciile veterinare şi consolidarea capacităţii administrative privind siguranţa alimentara;(g) structurile administrative şi de control pentru agricultura şi dezvoltare rurală, inclusiv Sistemul integrat de gestiune şi control (SIGC);(h) siguranţa nucleara (creşterea eficacitatii şi competentei autorităţilor însărcinate cu siguranţa nucleara şi a organismelor de asistenţa tehnica ale acestora, precum şi ale agentiilor publice de gestionare a deşeurilor radioactive);(i) statistica;(j) consolidarea administraţiei publice în funcţie de necesităţile care sunt definite în raportul complet de monitorizare al Comisiei şi care nu sunt acoperite din fondurile cu finalitate structurală.3. Ajutorul asigurat în cadrul facilitatii tranzitorii se acordă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 8 din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala şi de Est*2).*2) JO L 375, 23.12.1989, p. 11.4. Programul este pus în aplicare în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) literele (a) şi (b) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene*3) sau legea europeană care îl înlocuieşte. În ceea ce priveşte programele de înfrăţire dintre administraţiile publice având ca scop consolidarea instituţiilor, procedura de cereri de propuneri prin intermediul reţelei de puncte de contact din statele membre se aplică în continuare, în conformitate cu prevederile acordurilor-cadru încheiate cu actualele state membre pentru asistenţa de preaderare. Creditele de angajament pentru facilitatea tranzitorie, la preţurile din 1999, se ridica la 200 de milioane de euro pentru 2004, la 120 de milioane de euro pentru 2005 şi la 60 de milioane de euro pentru 2006. Creditele anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limita perspectivelor financiare,în conformitate cu definitia din Acordul interinstitutional din 6 mai 1999.*3) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 (JO L 248, 16.9.2002, p. 1).Articolul 241. Se creează o facilitate Schengen ca instrument temporar pentru a ajuta statele membre beneficiare sa finanteze, între 1 mai 2004 şi sfârşitul anului 2006, acţiuni la noile frontiere externe ale Uniunii în vederea aplicării acquis-ului Schengen şi a controalelor la frontierele externe.Pentru a remedia deficientele constatate în cursul lucrărilor pregătitoare pentru participarea la Schengen, tipurile de acţiune menţionate mai jos dau dreptul la o finanţare în cadrul facilitatii Schengen:(a) investiţii în construcţia, renovarea sau modernizarea infrastructurilor şi construcţiilor conexe situate la punctele de trecere a frontierelor;(b) investiţii în orice tip în echipamente operationale (de exemplu, echipament de laborator, instrumente de detectie, Sistem de informare Schengen - SIS II, software şi hardware, mijloace de transport);(c) formarea profesională a politistilor de frontieră;(d) participarea la cheltuielile de logistica şi de funcţionare.2. Sumele de mai jos sunt puse la dispoziţia statelor membre beneficiare menţionate în cadrul facilitatii Schengen, sub forma unor plati forfetare nerambursabile:
3. Statele membre beneficiare sunt responsabile pentru selectarea şi executarea diverselor operaţiuni, în conformitate cu prezentul articol. De asemenea, statele membre beneficiare sunt responsabile pentru coordonarea utilizării facilitatii Schengen cu asistenţa acordată în cadrul altor instrumente ale Uniunii, asigurându-se ca aceasta utilizare este compatibila cu politicile şi măsurile Uniunii, precum şi cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene sau cu legea europeană care îl înlocuieşte.Plăţile forfetare nerambursabile se utilizează în primii trei ani de după data primei decontări, orice suma neutilizata sau cheltuită în mod nejustificat urmând a fi recuperată de Comisie. În termen de cel mult şase luni de la expirarea perioadei de trei ani, statele membre beneficiare prezintă un raport complet privind execuţia financiară a plăţilor forfetare nerambursabile, însoţit de o justificare a cheltuielilor.Statul membru beneficiar îşi exercită aceasta responsabilitate fără sa aducă atingere responsabilităţii Comisiei în ceea ce priveşte execuţia bugetului Uniunii şi cu respectarea dispoziţiilor din regulamentul financiar menţionat anterior, sau din legea europeană care îl înlocuieşte, care reglementează gestiunea descentralizata.4. Comisia îşi menţine dreptul de control, prin intermediul Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF). Comisia şi Curtea de Conturi pot, de asemenea, să efectueze verificări la faţa locului, cu respectarea procedurilor adecvate.5. Comisia poate adopta dispoziţiile tehnice necesare funcţionarii facilitatii Schengen.Articolul 25Sumele menţionate la articolele 18, 19, 23 şi 24 se ajusteaza anual, în cadrul ajustarii prevăzute la punctul 15 din Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999.Articolul 261. Pentru o perioadă maxima de trei ani începând cu 1 mai 2004, în cazul în care intervin dificultăţi grave şi posibil persistente într-un sector economic de activitate sau dificultăţi care ar putea conduce la deteriorarea grava a situaţiei economice a unei regiuni, un nou stat membru poate solicita autorizaţia de a adopta măsuri de protecţie care să permită reechilibrarea situaţiei şi adaptarea sectorului economic în cauza la piaţa interna.În aceleaşi condiţii, un stat membru actual poate solicita autorizaţia de a adopta măsuri de protecţie faţă de unul sau mai multe noi state membre.2. La cererea statului membru interesat, Comisia adopta, printr-o procedură de urgenta, regulamentele şi deciziile europene de stabilire a măsurilor pe protecţie pe care le considera necesare, precizând condiţiile şi modalităţile de aplicare a acestora.În cazul unor dificultăţi economice grave şi la solicitarea expresă a statului membru interesat, Comisia hotărăşte, în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea solicitării însoţite de elementele de evaluare aferente. Măsurile astfel adoptate sunt aplicabile imediat, ţin seama de interesele tuturor părţilor implicate şi nu trebuie să conducă la instituirea unor controale la frontiere.3. Măsurile autorizate în temeiul alineatului (2) pot include derogări de la reglementările stabilite de Constituţie şi, în special, de la prezentul protocol, în măsura şi pe perioadele strict necesare pentru realizarea obiectivelor menţionate la alineatul (1). Se optează cu prioritate pentru măsurile care perturba în cea mai mica măsura funcţionarea pieţei interne.Articolul 27În cazul în care un nou stat membru nu şi-a îndeplinit angajamentele pe care şi le-a asumat în cadrul negocierilor de aderare, inclusiv angajamentele privind toate politicile sectoriale care vizează activităţi economice cu caracter transfrontalier, provocand astfel sau riscand sa provoace în termen foarte scurt o dereglare grava a pieţei interne, Comisia poate adopta, la solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă, într-o perioadă de maximum trei ani de la data de 1 mai 2004, regulamentele sau deciziile europene prin care să stabilească măsurile adecvate.Aceste măsuri sunt proporţionale cu dereglarea pieţei, acordându-se prioritate celor care perturba cel mai puţin funcţionarea pieţei interne şi, dacă este cazul, aplicării mecanismelor sectoriale de salvgardare în vigoare. Aceste măsuri de protecţie nu pot fi folosite ca mijloc de discriminare arbitrară sau de restrictionare mascată a schimburilor comerciale dintre statele membre. Măsurile sunt menţinute pentru perioada de timp strict necesară şi, în orice caz, ele nu mai sunt aplicate din momentul îndeplinirii angajamentului respectiv. Ele pot fi, cu toate acestea, aplicate după expirarea perioadei prevăzute la primul paragraf în măsura în care nu au fost îndeplinite angajamentele corespondente. Comisia poate adapta măsurile luate în funcţie de măsura în care noul stat membru în cauza îşi îndeplineşte angajamentele. Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga regulamentele şi deciziile europene prin care s-au instituit măsurile de salvgardare şi tine seama în mod adecvat de eventualele observaţii ale Consiliului în aceasta privinta.Articolul 28În cazul în care într-un nou stat membru se constata deficiente grave sau un risc iminent de deficiente grave în ceea ce priveşte transpunerea, situaţia punerii în aplicare sau executarea deciziilor-cadru sau a oricărui alt angajament, instrument de cooperare şi decizie aferent recunoaşterii reciproce în materie de drept penal în temeiul titlului IV din Tratatul UE şi a directivelor şi regulamentelor privind recunoaşterea reciprocă în materie de drept civil adoptate în temeiul titlului IV din Tratatul CE, precum şi a legilor şi legilor-cadru europene adoptate în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secţiunile 3 şi 4 din Constituţie, Comisia poate adopta, pe parcursul unei perioade de maximum 3 ani de la 1 mai 2004, la solicitarea motivată a unui stat membru sau din proprie iniţiativă şi după consultarea statelor membre, regulamente sau decizii europene prin care să stabilească măsurile adecvate, precizând condiţiile şi modalităţile de aplicare a acestora.Aceste măsuri pot lua forma unei suspendări temporare a aplicării dispoziţiilor şi deciziilor în cauza în relaţiile dintre noul stat membru şi unul sau mai multe dintre celelalte state membre, fără a fi repusă în cauza continuarea unei strânse cooperări judiciare. Măsurile sunt menţinute pentru perioada strict necesară şi, în orice caz, nu se mai aplica din momentul în care deficienta constatată este remediata. Acestea pot fi aplicate, cu toate acestea, după expirarea perioadei menţionate la primul paragraf, atâta timp cat deficientele persista. După consultarea statelor membre, Comisia poate adapta măsurile adoptate în funcţie de măsura în care noul stat membru remediaza deficientele constatate. Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a abroga măsurile de salvgardare şi tine seama în mod adecvat de eventualele observaţii ale Consiliului în aceasta privinta.Articolul 29Pentru a nu perturba buna funcţionare a pieţei interne, punerea în aplicare a normelor interne ale noilor state membre pe parcursul perioadelor tranzitorii menţionate în anexele V-XIV la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 nu poate conduce la instituirea unor controale la frontierele dintre statele membre.Articolul 30În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a facilita tranzitia de la regimul în vigoare în noile state membre la regimul rezultat din punerea în aplicare a politicii agricole comune în condiţiile prevăzute de prezentul protocol, măsurile în cauza se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 42 alineatul (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/2001 din 19 iunie 2001 privind organizarea comuna a pieţelor în sectorul zahărului*1) sau, dacă este cazul, la articolele corespondente din celelalte regulamente privind organizarea comuna a pieţelor agricole sau din legile europene care le înlocuiesc sau în conformitate cu procedura prevăzută de legislaţia aplicabilă. Măsurile tranzitorii menţionate la prezentul articol pot fi adoptate pe parcursul unei perioade de trei ani începând cu 1 mai 2004, iar aplicarea acestora este limitată la această perioadă. Printr-o lege europeană a Consiliului, această perioadă poate fi prelungită. Consiliul hotărăşte în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.*1) JO L 178, 30.6.2001, p. 1.Articolul 31În cazul în care sunt necesare măsuri tranzitorii pentru a facilita tranzitia de la regimul în vigoare în noile state membre la regimul rezultat din punerea în aplicare a normelor veterinare şi fitosanitare ale Uniunii, măsurile în cauza se adoptă de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută de legislaţia aplicabilă. Aceste măsuri se adoptă pe parcursul unei perioade de trei ani începând cu 1 mai 2004, iar aplicarea acestora este limitată la această perioadă.Articolul 321. Mandatul noilor membri ai comitetelor, grupurilor şi altor organisme enumerate în anexa XVI la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 expira în acelaşi timp cu cel al membrilor care sunt în funcţie la 1 mai 2004.2. Mandatul noilor membri ai comitetelor şi grupurilor create de Comisie, enumerate în anexa XVII la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, expira în acelaşi timp cu cel al membrilor care sunt în funcţie la 1 mai 2004.Titlul IV APLICABILITATEA ACTELOR INSTITUŢIILORArticolul 33Începând cu 1 mai 2004, noile state membre sunt considerate a fi destinatare ale directivelor şi deciziilor, în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, în măsura în care aceste directive şi decizii se adresează tuturor statelor membre actuale. Cu excepţia cazului directivelor şi deciziilor care intră în vigoare în temeiul articolului 254 alineatele (1) şi (2) din Tratatul CE, se considera ca noile state membre au primit notificări privind directivele şi deciziile în cauza la 1 mai 2004.Articolul 34Noile state membre pun în aplicare măsurile care sunt necesare pentru se conformă, începând cu 1 mai 2004, dispoziţiilor directivelor şi deciziilor în înţelesul articolului 249 din Tratatul CE şi al articolului 161 din Tratatul CEEA, cu excepţia cazului în care anexele menţionate la articolul 15 sau alte dispoziţii ale prezentului protocol nu prevăd un alt termen.Articolul 35Sub rezerva unor dispoziţii contrare, Consiliul adopta, la propunerea Comisiei, regulamentele sau deciziile europene necesare pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor din anexele III şi IV din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 menţionate la articolele 12 şi 13 din prezentul protocol.Articolul 361. În cazul în care actele instituţiilor adoptate înainte de 1 mai 2004 trebuie adaptate ca urmare a aderării, iar adaptarile necesare nu au fost prevăzute de prezentul protocol, acestea se efectuează în conformitate cu procedura prevăzută la alineatul (2). Aceste adaptari intră în vigoare de la 1 mai 2004.2. Consiliul, la propunerea Comisiei, sau Comisia, în funcţie de care dintre aceste doua instituţii a adoptat actele iniţiale, adopta, în acest scop, actele necesare.Articolul 37În conformitate cu articolul 33 din Tratatul CEEA, noile state membre transmit Comisiei, în termen de trei luni de la 1 mai 2004, legile, regulamentele şi normele administrative destinate să asigure, pe teritoriul noilor state membre, protecţia sanitară a populaţiei şi a lucrătorilor împotriva pericolelor reprezentate de radiatiile ionizante.Partea II DISPOZIŢII PRIVIND PROTOCOALELE ANEXATE LA ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003Titlul I DISPOZIŢII TRANZITORII PRIVIND BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIŢIIArticolul 38Regatul Spaniei transfera suma de 309 686 775 euro corespunzătoare cotei sale parte din capitalul vărsat pentru majorarea capitalului subscris. Aceasta contribuţie trebuie transferata în opt transe egale scadente la 30 septembrie 2004, 30 septembrie 2005, 30 septembrie 2006, 31 martie 2007, 30 septembrie 2007, 31 martie 2008, 30 septembrie 2008 şi 31 martie 2009.Regatul Spaniei contribuie, în opt transe egale scadente la aceste date, la rezervele şi la provizioanele echivalente rezervelor, precum şi la cuantumul care urmează a fi alocat rezervelor şi provizioanelor, constituit din soldul contului de profit şi pierderi, stabilite la sfârşitul lunii aprilie 2004 şi prezentate în bilanţul Băncii, cu o sumă echivalenta cu un procent de 4,1292% din rezerve şi provizioane.Articolul 39Începând cu 1 mai 2004, noile state membre transfera următoarele sume corespunzătoare cotei ce le revine din capitalul vărsat pentru capitalul subscris în conformitate cu definitia din articolul 4 din Statutul Băncii Europene de Investiţii:
Aceste contribuţii se transfera în opt transe egale scadente la 30 septembrie 2004, 30 septembrie 2005, 30 septembrie 2006, 31 martie 2007, 30 septembrie 2007, 31 martie 2008, 30 septembrie 2008 şi 31 martie 2009.Articolul 40Noile state membre contribuie, în opt transe egale, scadente la datele menţionate la articolul 39, la rezervele şi provizioanele echivalente rezervelor, precum şi la cuantumul care urmează a fi alocat rezervelor şi provizioanelor, constituit din soldul contului de profit şi pierderi, stabilite la sfârşitul lunii aprilie 2004 şi prezentate în bilanţul Băncii Europene de Investiţii, cu sumele echivalente următoarelor procente din rezerve şi provizioane:
Articolul 41Capitalul şi plăţile prevăzute la articolele 38, 39 şi 40 sunt transferate de Regatul Spaniei şi de noile state membre în numerar, în euro, cu excepţia derogarilor adoptate în unanimitate de Consiliul Guvernatorilor.Titlul II DISPOZIŢII PRIVIND RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI SIDERURGICE CEHEArticolul 421. Fără sa aducă atingere articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie, ajutoarele de stat acordate de Republica Ceha pentru restructurarea anumitor sectoare din industria siderurgica ceha între 1997 şi 2003 sunt considerate compatibile cu piaţa interna, cu condiţia ca:(a) perioada prevăzută la articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 privind produsele reglementate de Tratatul CEEA, anexat la Acordul European de constituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Ceha, pe de altă parte*1), sa fi fost prelungită până la 1 mai 2004;*1 JO L 360, 31.12.1994, p. 2.(b) normele prevăzute de planul de restructurare conform cărora protocolul menţionat anterior a fost prelungit sa fi fost respectate pe tot parcursul perioadei 2002-2006;(c) să fie îndeplinite condiţiile prevăzute de prezentul titlu şi(d) să nu se mai acorde industriei siderurgice cehe nici un ajutor de stat pentru restructurare după 1 mai 2004.2. Restructurarea sectorului siderurgic ceh, descrisă în planurile de afaceri ale întreprinderilor menţionate în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 (denumite în continuare "întreprinderi beneficiare") trebuie finalizată până cel târziu la data de 31 decembrie 2006 (denumita în continuare "finalul perioadei de restructurare"), cu respectarea condiţiilor prevăzute de prezentul titlu.3. Doar întreprinderile beneficiare îndeplinesc condiţiile impuse pentru a beneficia de ajutoarele de stat din cadrul programului de restructurare a sectorului siderurgic ceh.4. Unei întreprinderi beneficiare îi este interzis:(a) în cazul unei fuziuni cu o întreprindere care nu este menţionată în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sa transmită acestei întreprinderi beneficiile ajutorului care îi este acordat;(b) să preia activele unor întreprinderi care nu sunt menţionate în anexa 1 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 şi care intră în faliment până la data de 31 decembrie 2006.5. Orice privatizare ulterioară a unei întreprinderi beneficiare trebuie să respecte condiţiile şi principiile din domeniul viabilitatii, al ajutoarelor de stat şi al reducerii capacităţii, în conformitate cu definiţiile din prezentul titlu.6. Cuantumul total al ajutoarelor de restructurare care se acordă întreprinderilor beneficiare este determinat de justificările menţionate în planul de restructurare a industriei siderurgice cehe şi în planurile individuale de afaceri aprobate de Consiliu. Dar, în orice caz, ajutorul plătit în perioada 1997-2003 nu trebuie să depăşească un cuantum maxim de 14 147 425 201 CZK. Din acest cuantum total, Nova Hut' primeşte o sumă maxima de 5 700 075 201 CZK, Vitkovice Steel primeşte o sumă maxima de 8 155 350 000 CZK, iar Valcovny Plechu Frydek Mistek primeşte o sumă maxima de 292 000 000 CZK, în funcţie de cerinţele înscrise în planul de restructurare aprobat. Ajutorul se poate acorda o singură dată. Republica Ceha nu acorda nici un alt ajutor de stat pentru restructurarea industriei siderurgice cehe.7. Reducerea neta a capacităţii pe care trebuie să o realizeze Republica Ceha pentru produsele finite în perioada 1997-2006 corespunde unei cantităţi de 590 000 tone.Reducerea capacităţii se măsoară exclusiv pe baza închiderii definitive a instalaţiilor de producţie, prin distrugere fizica într-o măsura care să nu permită repunerea lor în funcţiune. Falimentul unei întreprinderi siderurgice nu este suficient pentru a fi luat în calcul în cadrul reducerii capacităţii. Aceste reduceri ale capacităţii, precum şi orice alte reduceri care se dovedesc necesare în cadrul programelor de restructurare, trebuie să se realizeze în conformitate cu calendarelor prevăzute la anexa 2 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.8. Republica ceha elimina barierele din calea schimburilor comerciale pe piaţa carbunelui, în conformitate cu acquis-ul, în momentul aderării, ceea ce permite întreprinderilor cehe să aibă acces la cărbune la preţul de pe piaţa internationala.9. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Nova Hut'. În special:(a) uzina din Vysoke Pece Ostrava (VPO) trebuie inclusă în cadrul organizaţional al Nova Hut', prin dobândirea tuturor drepturilor de proprietate asupra uzinei. Trebuie stabilită o dată limita pentru aceasta fuziune, precizându-se cui îi revine responsabilitatea pentru realizarea acesteia;(b) eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor aspecte:(i) Nova Hut' trebuie să evolueze şi să se orienteze mai degraba spre comercializare, decât spre producţie, iar administrarea întreprinderii trebuie îmbunătăţită, pentru a deveni mai eficace şi mai transparenta în ceea ce priveşte costurile;(ii) Nova Hut' trebuie să îşi revizuiasca gama de produse şi să se îndrepte spre pieţele cu cea mai mare valoare adăugată;(iii) Nova Hut' trebuie să realizeze, într-un termen scurt după semnarea Tratatului de aderare, investiţiile necesare pentru creşterea calităţii produselor finite;(c) este necesară o restructurare a forţei de muncă. Trebuie atinse niveluri ale productivitatii comparabile cu cele obţinute de grupurile siderurgice din Uniune până la 31 decembrie 2006, pe baza cifrelor consolidate ale întreprinderilor beneficiare în cauza;(d) conformarea la acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului se realizează până la 1 mai 2004. Investiţiile necesare în acest sens trebuie luate în considerare în planul de afaceri, în plan trebuie incluse şi investiţiile care trebuie realizate pentru prevenirea şi control integrat al poluarii, pentru a se conformă cerinţelor Directivei Consiliului 96/61/CE din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii*1) până la 1 noiembrie 2007.*1) JO L 257, 10.10.1996, p. 26.10. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Vitkovice Steel. În special:(a) laminorul duo trebuie să fie închis definitiv până cel târziu la 31 decembrie 2006. În cazul în care întreprinderea este achizitionata de un investitor strategic, contractul de cumpărare trebuie să fie condiţionat de aceasta închidere;(b) eforturile de restructurare se concentrează asupra următoarelor aspecte:(i) creşterea vânzărilor directe şi un accent sporit asupra reducerii costurilor, aspecte esenţiale pentru eficientizarea administraţiei întreprinderii;(ii) adaptarea la cererea de pe piaţa şi orientarea spre produsele cu cea mai ridicată valoare adăugată;(iii) investiţiile propuse pentru procesul secundar de producţie de oţel trebuie să fie devansate din 2004 în 2003 pentru a permite întreprinderii să fie competitivă mai degraba la nivelul calităţii şi nu la nivelul preţurilor;(c) conformarea la acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului se realizează până la 1 mai 2004. Planul de afaceri trebuie să cuprindă investiţiile necesare în acest sens, precum şi investiţiile ulterioare care vor fi necesare în raport cu investiţiile PCIP.11. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru întreprinderea beneficiara Valcovny Plechu Frydek Mistek (VPFM). În special:(a) laminoarele la cald nr. 1 şi 2 trebui să fie închise definitiv la sfârşitul anului 2004;(b) eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor aspecte:(i) realizarea, într-un termen scurt după semnarea Tratatului de aderare, a investiţiilor necesare pentru creşterea calităţii produselor finite;(ii) aplicarea cu prioritate a elementelor cheie identificate care contribuie la creşterea beneficiului (inclusiv restructurarea forţei de muncă, reducerea cheltuielilor, creşterea randamentului, reorientarea distribuţiei).12. Orice modificare ulterioară a planului global de restructurare şi a planurilor specifice trebuie să fie aprobată de Comisie şi, dacă este cazul, de Consiliu.13. Programul de restructurare trebuie să se desfăşoare în condiţii de deplina transparenta şi pe baza principiilor solide ale economiei de piaţa.14. Comisia şi Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare şi respectarea condiţiilor prevăzute de prezentul titlu în ceea ce priveşte viabilitatea, ajutoarele de stat şi reducerea capacităţii înainte şi după 1 mai 2004, până la sfârşitul perioadei de restructurare în conformitate cu alineatele (15)-(18). În acest sens, Comisia prezintă un raport Consiliului.15. Comisia şi Consiliul asigura monitorizarea criteriilor de evaluare a restructurării menţionate în anexa 3 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Trimiterile la punctul (16) din protocol, cuprinse în anexa în cauza, trebuie interpretate ca trimiteri la alineatul (16) din prezentul articol.16. Monitorizarea cuprinde evaluări independente efectuate în 2003, 2004, 2005 şi 2006. Testul de viabilitate al Comisiei este un element important de verificare a îndeplinirii condiţiilor de viabilitate.17. Republica Ceha cooperează pe deplin cu Comisia în ceea ce priveşte toate elementele monitorizarii. În special:(a) Republica Cehă prezintă Comisiei, până cel târziu la 15 martie şi 15 septembrie în fiecare an, rapoarte semestriale privind restructurarea întreprinderilor beneficiare, până la finalul perioadei de restructurare;(b) primul raport trebuie transmis Comisiei până la 15 martie 2003, iar ultimul până la 15 martie 2007, cu excepţia cazului în care Comisia decide altfel în aceasta privinta;(c) rapoartele conţin toate informaţiile necesare pentru monitorizarea procesului de restructurare şi a reducerii şi utilizării capacităţii, precum şi date financiare suficiente pentru a permite o evaluare a îndeplinirii condiţiilor şi cerinţelor prevăzute de prezentul titlu. Rapoartele conţin cel puţin informaţiile indicate în anexa 4 la Protocolul nr. 2 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, pe care Comisia îşi rezerva dreptul de a le modifica în funcţie de experienta acumulată în cadrul procesului de monitorizare. În plus faţă de rapoartele de activitate ale întreprinderilor beneficiare, se întocmeşte, de asemenea, un raport privind situaţia globală a sectorului siderurgic ceh, inclusiv în ceea ce priveşte evolutiile macroeconomice recente;(d) Republica Ceha impune întreprinderilor beneficiare obligaţia de a divulga orice informaţii relevante care, în alte circumstanţe, ar putea fi considerate confidenţiale. În rapoartele adresate Consiliului, Comisia se asigura că nu divulga informaţii confidenţiale privind anumite întreprinderi.18. Comisia poate decide, în orice moment, sa mandateze un consultant independent sa evalueze rezultatele monitorizarii, să facă orice cercetări care s-ar putea dovedi necesare şi sa prezintă rapoarte în acest sens Comisiei şi Consiliului.19. În cazul în care, pe baza rapoartelor menţionate la alineatul (17), Comisia stabileşte ca situaţia existenta este substanţial diferita de datele financiare pe baza cărora se realizează evaluarea de viabilitate, aceasta poate obliga Republica Ceha sa adopte dispoziţiile adecvate pentru a consolida aplicarea măsurilor de restructurare în întreprinderile beneficiare în cauza.20. În cazul în care monitorizarea releva faptul ca:(a) nu au fost îndeplinite condiţiile care însoţesc dispoziţiile tranzitorii din prezentul titlu;(b) nu au fost îndeplinite angajamentele asumate în cadrul prelungirii perioadei în cursul căreia Republica Ceha poate acorda ajutoare de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice în temeiul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Republica Ceha, pe de altă parte*1), sau ca*1) JO L 360, 31.12.1994, p. 2.(c) Republica Ceha a acordat industriei siderurgice şi, în special, întreprinderilor beneficiare, în perioada de restructurare, ajutoare de stat suplimentare neconforme,nu se aplică dispoziţiile tranzitorii din prezentul titlu.Comisia adopta dispoziţiile necesare pentru a solicita fiecărei întreprinderi implicate rambursarea tuturor ajutoarelor acordate cu încălcarea condiţiilor stabilite în prezentul titlu.Titlul III DISPOZIŢII PRIVIND ZONELE DE SUVERANITATE ALE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD ÎN CIPRUArticolul 431. Zonele de suveranitate ale Regatului Unit sunt incluse în teritoriul vamal al Uniunii şi, în acest sens, actele Uniunii în domeniul vamal şi al politicii comerciale comune enumerate în partea I din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplică zonelor de suveranitate, sub rezerva modificărilor menţionate în anexa respectiva. În anexa în cauza, trimiterea "la prezentul protocol" trebuie interpretată drept trimitere la prezentul titlu.2. Actele Uniunii privind impozitele pe cifra de afaceri, accize şi alte forme de impozitare indirecta enumerate în partea II din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se aplică zonelor de suveranitate, sub rezerva modificărilor menţionate în anexa respectiva, precum şi a dispoziţiilor relevante aplicabile pentru Cipru, prevăzute de prezentul protocol.3. Actele Uniunii enumerate în partea III din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 se modifica în conformitate cu anexa respectiva pentru a permite Regatului Unit sa menţină scutirile şi derogarile de taxe vamale şi impozite de care beneficiază, în temeiul Tratatului de constituire a Republicii Cipru (denumit în continuare "Tratatul de constituire"), forţele sale şi personalul asociat pentru aprovizionarea cu bunuri.Articolul 44Articolele III-225 - III-232 din Constituţie, precum şi dispoziţiile adoptate în temeiul acestora şi dispoziţiile adoptate în conformitate cu articolul III-278 alineatul (4) litera (b) din Constituţie se aplică zonelor de suveranitate ale Regatului Unit.Articolul 45Persoanele care îşi au reşedinţa sau lucrează pe teritoriul zonelor de suveranitate ale Regatului Unit şi care, în conformitate cu regimul instituit, la 16 august 1960, în temeiul Tratatului de constituire şi al schimbului de note aferent, se supun legislaţiei Republicii Cipru în materie de asistenţa socială sunt tratate, în înţelesul Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1408/71 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială salariaţilor şi familiilor acestora care se deplaseaza în cadrul Comunităţii*1), drept persoane care îşi au reşedinţa sau lucrează în Republica Cipru.*1) JO L 149, 5.7.1971, p. 2.Articolul 461. Republica Cipru nu este obligată sa controleze persoanele care trec frontierele terestre sau maritime cu zonele de suveranitate ale Regatului Unit, aceste persoane nefiind supuse nici unei restrictii a Uniunii privind trecerea frontierelor externe.2. Regatul Unit supune persoanele care trec frontierele externe ale zonelor sale de suveranitate unor controale în conformitate cu angajamentele prevăzute de partea IV din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Articolul 47Pentru a asigura aplicarea eficienta a obiectivelor din prezentul titlu, Consiliul poate adopta, la propunerea Comisiei, o decizie europeană de modificare a articolelor 43-46, inclusiv a anexei la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sau privind aplicarea în zonele de suveranitate ale Regatului Unit a altor dispoziţii din Constituţie sau din actele Uniunii, însoţite, dacă este cazul, de condiţii specifice. Consiliul hotărăşte în unanimitate. Comisia consulta Regatul Unit şi Republica Cipru înainte de a inainta o propunere.Articolul 481. Sub rezerva alineatului (2), Regatul Unit este responsabil pentru punerea în aplicare a prezentului titlu în zonele sale de suveranitate. În special:(a) Regatul Unit este responsabil de aplicarea măsurilor Uniunii, precizate în prezentul titlu, în domeniul vamal, al fiscalitatii indirecte şi al politicii comerciale comune în ceea ce priveşte mărfurile care intra pe teritoriul Insulei Cipru sau ies de pe acest teritoriu trecând printr-un port sau aeroport situat în interiorul zonelor de securitate ale regatului Unit;(b) controalele vamale asupra mărfurilor importate în sau exportate din Insula Cipru de forţele armate ale Regatului Unit în tranzit printr-un port sau aeroport situat în Republica Cipru pot fi realizate în interiorul zonelor de suveranitate ale Regatului Unit.(c) Regatul Unit este responsabil de eliberarea licenţelor, autorizaţiilor sau certificatelor care ar putea fi necesare în temeiul oricărei măsuri a Uniunii aplicabile în cazul mărfurilor importate în sau exportate din Insula Cipru de forţele armate ale Regatului Unit.2. Republica Cipru este responsabilă de gestionarea şi de plată tuturor fondurilor Uniunii pe care le pot pretinde persoanele din zonele de suveranitate ale Regatului Unit în cadrul aplicării politicii agricole comune în zonele în cauza în temeiul articolului 44 şi este responsabilă pentru aceste cheltuieli în faţa Comisiei.3. Fără sa aducă atingere alineatelor (1) şi (2), Regatul Unit poate delega autorităţilor competente din Republica Cipru, în conformitate cu regimul instaurat în temeiul Tratatului de constituire, executarea oricărei sarcini impuse unui stat membru de o dispoziţie prevăzută la articolele 43 - 46 sau pentru aplicarea acestora.4. Regatul Unit şi Republica Cipru cooperează pentru a asigura aplicarea eficienta a dispoziţiilor din prezentul titlu în zonele de securitate ale Regatului Unit şi încheie, dacă este cazul, alte acorduri cu scopul de a delega punerea în aplicare a oricărei dispoziţii din articolele 43 - 46. Un exemplar al acordurilor încheiate în acest sens se transmite Comisiei.Articolul 49Regimul instituit de prezentul titlu are ca obiect exclusiv reglementarea situaţiei speciale a zonelor de suveranitate ale Regatului Unit din Cipru, nu poate fi aplicat nici unui alt teritoriu al Uniunii şi nu poate fi considerat ca un precedent, integral sau parţial, pentru orice alt regim special care exista deja sau care ar putea fi instituit pe un alt teritoriu european prevăzut la articolul IV-440 din Constituţie.Articolul 50Începând cu 1 mai 2004, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, o dată la cinci ani, un raport privind aplicarea dispoziţiilor din prezentul titlu.Articolul 51Dispoziţiile din prezentul titlu se aplică în lumina declaraţiei privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispoziţiile din preambulul protocolului nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Titlul IV DISPOZIŢII PRIVIND CENTRALA NUCLEARA DE LA IGNALINA DIN LITUANIAArticolul 52Recunoscând ca Uniunea este dispusă sa acorde o asistenţa suplimentară proporţională cu eforturile depuse de Lituania pentru declasarea centralei nucleare de la Ignalina şi subliniind aceasta dovada de solidaritate, Lituania s-a angajat sa inchida unitatea 1 a centralei nucleare de la Ignalina înainte de 2005, iar unitatea 2 a centralei până cel târziu la 31 decembrie 2009, iar ulterior să le declaseze.Articolul 531. În perioada 2004-2006, Uniunea asigura un program de asistenţa financiară suplimentară pentru a susţine eforturile Lituaniei de declasare a centralei nucleare de la Ignalina şi a face faţa consecinţelor închiderii şi declasarii acestei centrale (denumit în continuare "programul Ignalina").2. Măsurile din cadrul programului Ignalina se adoptă şi se pun în aplicare în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala şi de Est*1).*1) JO L 375, 23.12.1989, p. 11.3. Programul Ignalina vizează în special: măsuri de sustinere pentru declasarea centralei nucleare de la Ignalina, măsuri pentru reabilitarea mediului înconjurător cu respectarea acquis-ului şi pentru modernizarea capacităţilor convenţionale de producţie destinate înlocuirii capacităţilor de producţie ale celor două reactoare de la centrala nucleara de la Ignalina şi alte măsuri care decurg din decizia de închidere şi de declasare a acestei centrale şi care contribuie la restructurarea indispensabila, reabilitarea mediului înconjurător şi modernizarea sectoarelor de producţie, de transport şi de distribuţie a energiei din Lituania, precum şi la creşterea siguranţei în aprovizionare şi a eficientei energetice în Lituania.4. Programul Ignalina cuprinde, de asemenea, măsuri destinate sa ajute personalul centralei sa menţină un nivel ridicat de siguranţă în operare în cadrul centralei nucleare de la Ignalina în perioada anterioară închiderii şi în cursul declasarii reactoarelor.5. Pentru perioada 2004-2006, cuantumul alocat programului Ignalina este de 285 de milioane de euro în credite de angajament, care urmează a fi angajate în transe anuale egale.6. Pentru anumite măsuri, contribuţia prevăzută în cadrul programului Ignalina se poate ridica la 100% din cheltuielile totale. Ar trebui să se facă toate eforturile, pe de parte pentru aplicarea în continuare a practicii de cofinantare instituite în cadrul asistenţei de preaderare în ceea ce priveşte activităţile de declasare întreprinse de Lituania şi, pe de altă parte, pentru atragerea de alte surse de cofinantare, dacă este cazul.7. Asistenţa acordată în cadrul programului Ignalina poate fi pusă la dispoziţie, integral sau parţial, ca o contribuţie a Uniunii la Fondul internaţional de asistenţa pentru dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.8. Ajutoarele publice provenite din surse naţionale, de la Uniune şi din surse internaţionale:(a) destinate reabilitării mediului înconjurător cu respectarea acquis-ului şi măsurilor de modernizare a centralei termice de la Elektrenai, în Lituania, care este esenţială pentru înlocuirea capacităţilor de producţie ale celor două reactoare nucleare de la Ignalina şi(b) destinate declasării centralei nucleare de la Ignalinasunt compatibile cu normele pieţei interne, definite în Constituţie.9. Ajutoarele publice provenite din surse naţionale, de la Uniune şi din surse internaţionale care sunt destinate să contribuie la eforturile depuse de Lituania pentru a face faţa consecinţelor închiderii şi declasarii centralei nucleare de la Ignalina pot fi considerate, de la caz la caz, ca fiind compatibile, în conformitate cu Constituţia, cu normele pieţei interne, în special ajutoarele publice destinate creşterii siguranţei în aprovizionarea cu energie.Articolul 541. Recunoscând ca declasarea centralei nucleare de la Ignalina este un proces pe termen lung care reprezintă pentru Lituania o cheltuiala financiară excepţionala, disproportionata faţă de dimensiunile şi capacitatea sa economică, Uniunea, din solidaritate cu Lituania, îi asigura acesteia o asistenţa suplimentară adecvată eforturilor de declasare care vor avea loc după 2006.2. În acest scop, programul Ignalina continua fără întrerupere şi este prelungit dincolo de 2006. Modalităţile de punere în aplicare a programului Ignalina, după prelungire, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 35 şi intră în vigoare cel mai târziu la data expirării perspectivelor financiare,în conformitate cu definitia din Acordul Interinstitutional din 6 mai 1999.3. Programul Ignalina, prelungit în conformitate cu dispoziţiile alineatului (2), are la baza elementele şi principiile descrise la articolul 53.4. Pentru perioada inclusă în perspectivele financiare următoare, ansamblul creditelor alocate programului Ignalina prelungit trebuie să fie adecvat în medie. Resursele sunt programate în funcţie de necesităţile de finanţare şi de capacitatile de absorbţie reale.Articolul 55Fără sa aducă atingere dispoziţiilor din articolul 52, clauza de salvgardare prevăzută la articolul 26 este aplicabilă până la 31 decembrie 2012, în cazul în care în Lituania este periclitata aprovizionarea cu energie.Articolul 56Prezentul titlu se aplică în lumina declaraţiei privind centrala nucleara de la Ignalina din Lituania care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispoziţiile din preambulul protocolului nr. 4 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Titlul V DISPOZIŢII PRIVIND TRANZITUL TERESTRU DE PERSOANE ÎNTRE REGIUNEA KALININGRAD ŞI CELELALTE PĂRŢI ALE FEDERAŢIEI RUSEArticolul 57Dispoziţiile şi aranjamentele Uniunii în domeniul tranzitului de persoane între regiunea Kaliningrad şi celelalte părţi ale Federaţiei Ruse, în special Regulamentul Consiliului (CE) nr. 693/2003 din 14 aprilie 2003 privind crearea unui document pentru facilitarea tranzitului (FTD) şi a unui document pentru facilitarea tranzitului feroviar (FRTD) şi de modificare a instrucţiunilor consulare comune şi a manualului comun*1), nu au ca efect, prin ele însele, amânarea sau întârzierea deplinei participari al Lituaniei la acquis-ul Schengen, inclusiv eliminarea controalelor la frontierele interne.*1) JO L 99, 17.4.2003, p. 8.Articolul 58Uniunea ajuta Lituania sa pună în aplicare dispoziţiile şi aranjamentele necesare pentru tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad şi celelalte părţi ale Federaţiei Ruse, astfel încât Lituania sa participe pe deplin la spaţiul Schengen cat mai curând posibil.Uniunea ajuta Lituania sa gestioneze tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad şi celelalte părţi ale Federaţiei Ruse şi suporta în special costurile suplimentare ale punerii în aplicare a dispoziţiilor speciale din acquis, prevăzute în acest sens.Articolul 59Fără sa aducă atingere drepturilor suverane ale Lituaniei, orice act privind tranzitul de persoane între regiunea Kaliningrad şi celelalte părţi ale Federaţiei Ruse se adoptă de Consiliu, la propunerea Comisiei. Consiliul hotărăşte în unanimitate.Articolul 60Prezentul titlu se aplică în lumina declaraţiei privind tranzitul terestru de persoane între regiunea Kaliningrad şi celelalte părţi ale Federaţiei Ruse care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispoziţiile din preambulul protocolului nr. 5 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Titlul VI DISPOZIŢII PRIVIND DOBÂNDIREA DE RESEDINTE SECUNDARE ÎN MALTAArticolul 61Ţinând seama de numărul redus de resedinte existente în Malta şi de numărul foarte mic de terenuri disponibile pentru construcţii, care permit acoperirea exclusiva a strictului necesar generat de evoluţia demografică a populaţiei actuale, Malta poate aplica în continuare, în mod nediscriminatoriu, normele privind dobândirea şi deţinerea de bunuri imobile cu destinaţia de resedinte secundare de către resortisanti ai statelor membre care nu au avut în mod legal reşedinţa în Malta timp de cel puţin cinci ani, stabilite de legea privind bunurile imobile (dobândirea de către nerezidenti) (capitolul 246).Malta pune în aplicare proceduri de autorizare pentru dobândirea de bunuri imobile cu destinaţia de resedinte secundare în Malta. Aceste proceduri au la baza criterii publice, obiective, stabile şi transparente. Criteriile sunt aplicate nediscriminatoriu şi nu fac diferenţe între resortisantii maltezi şi cei ai altor state membre. Malta se asigura ca resortisantii unui stat membru nu sunt trataţi în nici un caz mai restrictiv decât resortisantii unei tari terţe.În cazul în care valoarea unui astfel de bun pe care l-a dobândit un resortisant al unui stat membru depăşeşte pragul stabilit de legislaţia malteza, care este de 30 000 de lire malteze pentru apartamente şi de 50000 de lire malteze pentru orice alt tip de bunuri decât apartamentele şi bunurile cu valoare istorica, se acordă autorizaţia. Malta poate revizui limitele stabilite de legislaţia respectiva pentru a tine seama de evoluţia preţurilor pe piaţa malteza a bunurilor imobile.Titlul VII DISPOZIŢII PRIVIND AVORTUL ÎN MALTAArticolul 62Nici o dispoziţie din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, din tratatele şi actele de modificare sau de completare a acestuia nu aduce atingere aplicării, pe teritoriul maltez, a legislaţiei interne privind avortul.Titlul VIII DISPOZIŢII PRIVIND RESTRUCTURAREA INDUSTRIEI SIDERURGICE POLONEZEArticolul 631. Fără sa aducă atingere articolelor III-167 şi III-168 din Constituţie, ajutoarele de stat acordate de Polonia pentru restructurarea sectoarelor specifice din industria siderurgica poloneza sunt recunoscute ca fiind compatibile cu piaţa interna, cu condiţia ca:(a) perioada prevăzută la articolul 8 alineatul (4) din Protocolul nr. 2 privind produsele CECO la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Polonia, pe de altă parte*1), să se fi prelungit până la 1 mai 2004;*1) JO L 348, 31.12.1993, p. 2.(b) modalităţile prevăzute de planul de restructurare în temeiul cărora a fost prelungit protocolul menţionat anterior să fie monitorizate pe întreaga perioadă 2002-2006;(c) să fie îndeplinite condiţiile prevăzute de prezentul titlu şi(d) după 1 mai 2004, industria siderurgica poloneza sa nu mai beneficieze de nici un ajutor de stat pentru restructurare.2. Restructurarea sectorului siderurgic polonez, descrisă în planurile individuale de afaceri ale întreprinderilor din lista prevăzută de anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 (denumite în continuare "întreprinderi beneficiare") să fie finalizată, în conformitate cu condiţiile stabilite în prezentul titlu, până cel târziu la data de 31 decembrie 2006 (denumita în continuare "sfârşitul perioadei de restructurare").3. Doar întreprinderile beneficiare pot beneficia de ajutoarele de stat din cadrul programului de restructurare a industriei siderurgice poloneze.4. O întreprindere beneficiara nu poate:(a) în cazul unei fuziuni cu o întreprindere care nu este menţionată în anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, sa transmită beneficiile ajutorului care îi este acordat;(b) să preia activele unei întreprinderi care nu este menţionată în anexa 1 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 şi care intră în faliment până la data de 31 decembrie 2006.5. Orice privatizare ulterioară a unei întreprinderi beneficiare trebuie să se realizeze astfel încât să respecte nevoia de transparenta şi condiţiile şi principiile aplicabile viabilitatii, ajutoarelor de stat şi reducerii capacităţii,în conformitate cu definiţiile din prezentul titlu. Nu trebuie să se acorde nici un alt ajutor în cadrul vânzării unui întreprinderi sau a unor active izolate.6. Ajutoarele pentru restructurare acordate întreprinderilor beneficiare se determina în funcţie de justificările prevăzute de planul de restructurare a industriei siderurgice poloneze şi în planurile individuale de afaceri aprobate de Consiliu. Însă, în orice caz, ajutoarele acordate în perioada 1997-2003 şi cuantumul lor total nu trebuie să depăşească 3 387 070 000 PLN.Din această sumă totală:(a) în ceea ce priveşte Polskie Huty Stali (denumita în continuare "PHS") ajutorul acordat deja sau care trebuie acordat între 1997 şi sfârşitul anului 2003 nu trebuie să depăşească 3 140 360 000 PLN. PHS a beneficiat deja de un ajutor pentru restructurare în valoare de 62 360 000 PLN în perioada 1997-2001. Aceasta întreprindere trebuie să primească un nou ajutor pentru restructurare, al cărui cuantum sa nu depăşească 3 087 000 000 PLN în 2002 şi 2003, în funcţie de cerinţele prevăzute de planul de restructurare aprobat (care trebuie plătit integral în 2002, în cazul în care prelungirea perioadei de graţie prevăzute de Protocolul nr. 2 la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Polonia, pe de altă parte, se acordă până la sfârşitul anului 2002 sau, dacă nu, în 2003);(b) în ceea ce priveşte Huta Andrzej S.A., Huta Bankowa Sp. z o.o., Huta Batory S.A., Huta Buczek S.A., Huta L.W. Sp. z o.o., Huta Labedy S.A. şi Huta Pokoj S.A. (denumite în continuare "celelalte întreprinderi beneficiare"), ajutorul pentru restructurarea industriei siderurgice care a fost deja acordat sau care trebuie acordat între 1997 şi sfârşitul anului 2003 nu trebuie să depăşească 246 710 000 PLN. Aceste întreprinderi au beneficiat deja de un ajutor pentru restructurare în valoare de 37 160 000 PLN în perioada 1997-2001. Ele primesc un nou ajutor pentru restructurare, al cărui cuantum nu depăşeşte 210 210 000 PLN, în funcţie de cerinţele prevăzute de planul de restructurare aprobat (din care 182 170 000 PLN în 2002 şi 27 380 000 PLN în 2003, în cazul în care prelungirea perioadei de graţie prevăzute de Protocolul nr. 2 la Acordul european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Polonia, pe de altă parte, se acordă până la sfârşitul anului 2002 sau, dacă nu, 210 210 000 PLN în 2003).Polonia nu mai acorda nici un alt ajutor pentru restructurarea industriei siderurgice poloneze.7. Reducerea neta de capacitate pe care trebuie să o realizeze Polonia, pentru produsele finite, în perioada 1997-2006, trebuie să fie de cel puţin 1 231 000 de tone. Acest volum global include reducerile nete de capacitate de cel puţin 715 000 de tone pe an de produse laminate la cald şi de 716 000 de tone pe an de produse laminate la rece, precum şi creştere maxima de 200 000 de tone pe an pentru celelalte produse finite.Reducerea de capacitate se măsoară exclusiv pe baza închiderii definitive a instalaţiilor de producţie, prin distrugere fizica într-o măsura care să nu permită repunerea lor în funcţiune.Falimentul unei întreprinderi siderurgice nu este considerat a fi o reducere a capacităţii.Reducerile nete de capacitate indicate în anexa 2 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 constituie valorile minime, iar reducerile nete reale de capacitate care trebuie realizate, precum şi calendarul prevăzut în acest sens sunt hotărâte pe baza programului de restructurare definitiv al Poloniei, precum şi pe baza planurilor individuale de afaceri, în cadrul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Polonia, pe de altă parte, ţinând seama de obiectivul de garantare a viabilitatii întreprinderilor beneficiare la 31 decembrie 2006.8. Se pune în aplicare planul de afaceri al întreprinderii PHS. În special:(a) eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor acţiuni:(i) reorganizarea instalaţiilor de producţie ale PHS în funcţie de produse şi constituirea unei structuri orizontale pe funcţii (achiziţii, producţie, vânzare);(ii) constituirea în cadrul PHS a unei structuri de conducere unificate, ceea ce ar permite realizarea deplina a unor sinergii în cadrul consolidării;(iii) evoluţia vocaţiei strategice a PHS pentru a o orienta mai degraba spre comercializare, decât spre producţie;(iv) creşterea eficacitatii administraţiei PHS şi asigurarea simultană a unui control mai bun asupra vânzărilor directe;(v) pe baza considerentelor economice relevante, revizuirea strategiei PHS privind întreprinderile fiice şi, dacă este cazul, reintegrarea serviciilor în societatea mama;(vi) revizuirea gamei de produse a PHS, cu reducerea supracapacitatii pentru produsele semifinite lungi şi, în general, orientarea spre piaţa produselor cu o valoare adăugată mai mare;(vii) efectuarea de către PHS a unor investiţii pentru a realiza produse finite de o calitate mai ridicată; este oportun să se acorde atenţie în special atingerii, înainte de data stabilită în calendarul de punere în aplicare a programului de restructurare a PHS, dar cel târziu până la sfârşitul anului 2006, a unui nivel de calitate a producţiei 3 sigma în uzina PHS din Cracovia;(b) PHS trebuie să realizeze economii de costuri cat mai mari posibil în perioada de restructurare, graţie creşterii randamentului energetic şi de aprovizionare şi unei productivitati comparabile cu nivelul din Uniune;(c) este necesară o restructurare a forţei de muncă; până la 31 decembrie 2006 trebuie să se ajungă la niveluri ale productivitatii comparabile cu cele obţinute de grupurile siderurgice din Uniune, pe baza cifrelor consolidate, incluzând angajarile indirecte în societăţile de servicii aparţinând în totalitate întreprinderilor beneficiare;(d) orice privatizare trebuie să se realizeze astfel încât să respecte nevoia de transparenta şi să se respecte pe deplin valoarea comercială a PHS. Nu trebuie să se acorde nici un alt ajutor în cadrul vânzării.9. Se pune în aplicare planul de afaceri pentru celelalte întreprinderi beneficiare. În special:(a) pentru toate celelalte întreprinderi beneficiare, eforturile de restructurare se concentreaza asupra următoarelor acţiuni:(i) evoluţia vocaţiei strategice pentru a o orienta mai degraba spre comercializare, decât spre producţie;(ii) creşterea eficacitatii conducerii întreprinderilor şi asigurarea simultană a unui control mai bun asupra vânzărilor directe;(iii) pe baza considerentelor economice relevante, revizuirea strategiei întreprinderilor fiice şi dacă este cazul, reintegrarea serviciilor în societăţile mame;(b) pentru Huta Bankowa, punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor;(c) pentru Huta Buczek, obţinerea sprijinului financiar necesar din partea creditorilor şi al instituţiilor financiare locale şi punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor, inclusiv o reducere a costurilor de investiţii prin adaptarea instalaţiilor de producţie existente;(d) pentru Huta Labedy, punerea în aplicare a unui program de reducere a costurilor şi de diminuare a dependentei sale faţă de industria miniera;(e) pentru Huta Pokoj, măsuri pentru atingerea unor niveluri internaţionale de productivitate în filiale, aplicarea unor programe de economisire a energiei şi anularea investiţiilor propuse în departamentul de procesare şi construcţii;(f) pentru Huta Batory, încheierea unui acord cu creditorii şi instituţiile financiare privind reesalonarea datoriilor şi creditele de investiţii. Întreprinderea trebuie, de asemenea, sa realizeze economii suplimentare importante, asociate restructurării forţei de muncă şi creşterii randamentelor;(g) pentru Huta Andrzej, fundamentarea dezvoltării sale pe baze financiare solide prin negocierea unui acord între actualii furnizori de fonduri ai întreprinderii, creditorii pe termen lung, furnizorii de credite comerciale şi instituţiile financiare. Sunt necesare investiţii suplimentare pentru moara laminara, precum şi pentru punerea în aplicare a planului de reducere a personalului;(h) pentru Huta L.W., realizarea de investiţii pentru proiectul de laminoare de cald al întreprinderii, echipamentele de ridicat şi sensibilizarea la problemele de protecţie a mediului. De asemenea, aceasta întreprindere trebuie să atinga niveluri mai ridicate ale productivitatii, printr-o restructurare a personalului şi o reducere a costurilor serviciilor externe.10. Orice modificare a planului global de restructurare şi a planurilor individuale de afaceri trebuie să fie aprobată de Comisie şi, dacă este cazul, de Consiliu.11. Programul de restructurare trebuie să se desfăşoare în condiţii de deplina transparenta şi pe baza principiilor solide ale economiei de piaţa.12. Comisia şi Consiliul monitorizează îndeaproape punerea în aplicare a programului de restructurare şi respectarea condiţiilor prevăzute de prezentul titlu în ceea ce priveşte viabilitatea, ajutoarele de stat şi reducerile de capacitate înainte şi după 1 mai 2004, până la sfârşitul perioadei de restructurare, în conformitate cu alineatele (13)-(18). În acest sens, Comisia prezintă un raport Consiliului.13. Comisia şi Consiliul controlează, pe lângă ajutoarele de stat, criteriile de evaluare a restructurării, prevăzute la anexa 3 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003. Trimiterile la punctul 14 din protocol, cuprinse în anexa în cauza, trebuie înţelese ca fiind trimiteri la alineatul (14) din prezentul articol.14. Controlul include o evaluare independenta care se efectuează în 2003, 2004, 2005 şi 2006. În cadrul evaluării se aplică testul de viabilitate al Comisiei şi se măsoară productivitatea.15. Polonia cooperează pe deplin pentru aplicarea tuturor dispoziţiilor privind controlul. În special:(a) Polonia prezintă Comisiei, până cel târziu la 15 martie şi 15 septembrie în fiecare an, rapoarte semestriale privind restructurarea întreprinderilor beneficiare, până la finalul perioadei de restructurare;(b) primul raport trebuie transmis Comisiei până la 15 martie 2003, iar ultimul până la 15 martie 2007, cu excepţia cazului în care Comisia decide altfel în aceasta privinta;(c) rapoartele conţin toate informaţiile necesare pentru controlul procesului de restructurare, al ajutoarelor de stat şi a reducerii şi utilizării capacităţilor, precum şi date financiare suficiente pentru a permite o evaluare a modului de îndeplinire a condiţiilor şi cerinţelor prevăzute de prezentul titlu. Rapoartele conţin cel puţin informaţiile indicate în anexa 4 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, pe care Comisia îşi rezerva dreptul să le modifice în funcţie de experienta acumulată în cadrul procesului de monitorizare. În anexa 4 la Protocolul nr. 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003, trimiterea la punctul 14 din protocol trebuie interpretată drept trimitere la alineatul (14) din prezentul articol. În plus faţă de rapoartele individuale ale întreprinderilor beneficiare, se întocmeşte, de asemenea, un raport privind situaţia globală a sectorului siderurgic polonez, inclusiv în ceea ce priveşte evolutiile macroeconomice recente;(d) Polonia trebuie să furnizeze, în plus, toate informaţiile suplimentare necesare evaluării independente prevăzute la alineatul (14);(e) Polonia impune întreprinderilor beneficiare obligaţia de a comunică toate datele relevante care, în alte circumstanţe, ar putea fi considerate confidenţiale. În rapoartele adresate Consiliului, Comisia se asigura că nu divulga informaţii confidenţiale privind anumite întreprinderi.16. Comisia poate decide, în orice moment, sa mandateze un consultant independent sa evalueze rezultatele monitorizarii, să facă orice cercetări care s-ar putea dovedi necesare şi sa prezintă rapoarte în acest sens Comisiei şi Consiliului.17. În cazul în care, pe baza monitorizarii, Comisia stabileşte ca situaţia existenta este substanţial diferita de datele financiare pe baza cărora se realizează evaluarea de viabilitate, aceasta poate solicita Poloniei sa adopte măsurile adecvate pentru a consolida sau modifica măsurile de restructurare în întreprinderile beneficiare în cauza.18. În cazul în care monitorizarea releva faptul ca:(a) nu au fost îndeplinite condiţiile cărora le sunt subordonate dispoziţiile tranzitorii din prezentul titlu;(b) nu au fost îndeplinite angajamentele asumate în cadrul prelungirii perioadei în cursul căreia Polonia poate acorda, cu titlu excepţional, ajutoare de stat pentru restructurarea industriei sale siderurgice în temeiul Acordului european de instituire a unei asocieri între Comunitatile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi Polonia, pe de altă parte sau ca(c) în perioada de restructurare, Polonia a acordat industriei siderurgice şi întreprinderilor beneficiare ajutoare de stat suplimentare incompatibile, nu se aplică dispoziţiile tranzitorii din prezentul titlu.Comisia adopta măsurile necesare pentru a solicita întreprinderilor implicate rambursarea tuturor ajutoarelor acordate cu încălcarea condiţiilor stabilite în prezentul titlu.Titlul IX DISPOZIŢII PRIVIND UNITATEA 1 ŞI UNITATEA 2 DE LA CENTRALA NUCLEARA DIN BOHUNICE V1 DIN SLOVACIAArticolul 64Slovacia s-a angajat sa inchida unitatea 1 a centralei nucleare din Bohunice V1 până cel târziu la 31 decembrie 2006, iar unitatea 2 a centralei până cel târziu la 31 decembrie 2008 şi, ulterior, să le declaseze.Articolul 651. În perioada 2004-2006, Uniunea asigura asistenţa financiară pentru a susţine eforturile Slovaciei de declasare a centralei nucleare Bohunice V1 şi pentru a face faţa consecinţelor închiderii şi declasarii unităţilor 1 şi 2 ale acestei centrale (denumita în continuare "asistenţa").2. Asistenţa se aproba şi se pune în aplicare în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 privind ajutorul economic acordat anumitor tari din Europa Centrala şi de Est*1).*1) JO L 375, 23.12.1989, p. 11.3. Pentru perioada 2004-2006, cuantumul asistenţei se ridica la 90 de milioane de euro în credite de angajament, care urmează a fi angajate în transe anuale egale.4. Asistenţa poate fi pusă la dispoziţie, parţial sau integral, ca o contribuţie a Uniunii la Fondul internaţional de asistenţa pentru dezafectarea centralei nucleare de la Bohunice, administrat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.Articolul 66Uniunea recunoaşte ca declasarea centralei nucleare de la Bohunice V1 trebuie să continue dincolo de perspectivele financiare, definite în Acordul interinstitutional din 6 mai 1999 şi ca aceasta reprezintă pentru Slovacia un efort financiar semnificativ. Deciziile care se vor lua în privinta acordării de asistenţa din partea Uniunii şi după 2006 vor tine seama de aceasta situaţie.Articolul 67Prezentul titlu se aplică în lumina declaraţiei privind unitatea 1 şi unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din Slovacia care reia, fără a le modifica efectele juridice, dispoziţiile din preambulul protocolului nr. 9 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Titlul X DISPOZIŢII REFERITOARE LA CIPRUArticolul 681. Aplicarea acquis-ului comunitar şi al Uniunii este suspendată în zonele din Republica Cipru în care guvernul Republicii Cipru nu exercita un control efectiv.2. La propunerea Comisiei, Consiliul decide ridicarea suspendării prevăzute la alineatul (1). Consiliul hotărăşte în unanimitate.Articolul 691. La propunerea Comisiei, Consiliul defineste condiţiile în care dispoziţiile din dreptul Uniunii se aplică liniei de demarcatie dintre zonele menţionate la articolul 68 şi zonele în care guvernul Republicii Cipru exercita un control efectiv. Consiliul hotărăşte în unanimitate.2. Frontiera dintre zona orientala de suveranitate a Regatului Unit şi zonele menţionate la articolul 68 este considerată ca făcând parte din frontierele externe ale zonelor de suveranitate ale Regatului Unit în scopul aplicării părţii IV din anexa la Protocolul nr. 3 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003 privind zonele de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru pe perioada suspendării aplicării acquis-ului comunitar şi al Uniunii în conformitate cu articolul 68.Articolul 701. Nici o dispoziţie din prezentul titlu nu împiedica adoptarea unor măsuri pentru favorizarea dezvoltării economice a zonelor prevăzute la articolul 68.2. Astfel de măsuri nu aduc atingere aplicării acquis-ului comunitar şi al Uniunii, în condiţiile stabilite în prezentul protocol, în orice altă parte din Republica Cipru.Articolul 71În cazul reglementării chestiunii cipriote, Consiliul, la propunerea Comisiei, decide asupra unor adaptari ale condiţiilor privind aderarea Ciprului la Uniune care s-ar dovedi necesare pentru a tine seama de comunitatea cipriota turca. Consiliul hotărăşte în unanimitate.Articolul 72Prezentul titlu se aplică în lumina declaraţiei privind Ciprul care reia, fără a le modifica efectele juridice, clauzele din preambulul protocolului nr. 10 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Partea III DISPOZIŢII PRIVIND ANEXELE LA ACTUL DE ADERARE DIN 16 APRILIE 2003Articolul 73Anexele I şi III-XVII din Actul de aderare din 16 aprilie 2003, apendicele la acestea, precum şi anexele la protocoalele 2, 3 şi 8 la Actul de aderare din 16 aprilie 2003*1), fac parte integrantă din prezentul protocol.*1) JO L 236, 23.9.2003, p. 33.Articolul 741. Trimiterile la "Tratatul de aderare" cuprinse în anexele menţionate la art. 73 din prezentul protocol trebuie înţelese ca trimiteri la tratatul menţionat la articolul IV-437 alineatul (2) litera (e) din Constituţie, trimiterile la data sau momentul semnării tratatului în cauza trebuie înţelese ca trimiteri la data de 16 aprilie 2003, iar trimiterile la data aderării trebuie înţelese ca trimiteri la data de 1 mai 2004.2. Fără sa aducă atingere celui de-al doilea paragraf, trimiterile la "prezentul act" cuprinse în anexele menţionate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie înţelese ca trimiteri la Actul de aderare din 16 aprilie 2003.Trimiterile la dispoziţii din Actul de aderare din 16 aprilie 2003 cuprinse în anexele menţionate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie înţelese ca trimiteri la prezentul protocol, în conformitate cu tabelul de echivalenta de mai jos:
3. Termenii de mai jos, utilizaţi în anexele menţionate la articolul 73, trebuie interpretati ca având semnificatia prevăzută de tabelul de echivalenta de mai jos, cu excepţia cazului în care aceşti termeni de referă exclusiv la situaţii juridice care preceda intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.
Prin derogare de la primul paragraf, semnificatia termenului "comunitar", atunci când este legat de termenii "preferinta" şi "pescuit", nu se modifica.4. Trimiterile la părţi sau dispoziţii din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene cuprinse în anexele menţionate la articolul 73 din prezentul protocol trebuie interpretate ca trimiteri la părţi sau dispoziţii din constituţie, în conformitate cu tabelul de echivalenta de mai jos:
5. În cazul în care, în anexele menţionate la articolul 73 din prezentul protocol, se prevede adoptarea unor acte juridice de Comisie sau Consiliu, actele în cauza iau forma de regulamente sau decizii europene.10. PROTOCOL PRIVIND PROCEDURA APLICABILĂ DEFICITELOR EXCESIVEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească normele de procedura privind deficitele excesive prevăzute la art. III-184 din Constituţie,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Valorile de referinţa prevăzute la articolul III-184 alineatul (2) din Constituţie sunt următoarele:(a) 3% pentru raportul dintre deficitul public prevăzut sau real şi produsul intern brut la preţurile pieţei;(b) 60% pentru raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut la preţurile pieţei.Articolul 2În înţelesul articolului III-184 din Constituţie şi al prezentului protocol:(a) "public" înseamnă tot ceea ce se referă la guvernarea generală, şi anume la administraţiile centrale, autorităţile regionale sau locale şi fondurile de asigurări sociale, cu excepţia operaţiunilor comerciale prevăzute de Sistemul european de conturi economice integrate;(b) "deficit" înseamnă nevoia neta de finanţare în conformitate cu prevederile din Sistemul european de conturi economice integrate;(c) "investiţie" înseamnă formarea bruta de capital fix în conformitate cu prevederile din Sistemul european de conturi economice integrate;(d) "datorie" înseamnă totalul datoriilor brute, la valoare nominală, existente la sfârşitul anului şi consolidate în interiorul sectoarelor guvernarii generale prevăzute la litera (a).Articolul 3Pentru a se asigura eficienta procedurii privind deficitele excesive, guvernele statelor membre sunt răspunzătoare, în termenii prezentei proceduri, pentru deficitele guvernarii generale prevăzute la articolul 2 litera (a). Statele membre se asigura ca procedurile naţionale în materie bugetară să permită îndeplinirea obligaţiilor care le revin în acest domeniu în conformitate cu Constituţia.Statele membre notifica fără întârziere şi periodic Comisiei deficitele prevăzute şi reale, precum şi nivelul datoriei lor.Articolul 4Comisia furnizează datele statistice utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului protocol.11. PROTOCOL PRIVIND CRITERIILE DE CONVERGENTAÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa stabilească normele privind criteriile de convergenta care trebuie să ghideze Uniunea în deciziile sale de a abroga derogarile statelor membre care fac obiectul unei derogări prevăzute la articolul III-198 din Constituţie,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Criteriul de stabilitate a preţurilor, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (a) din Constituţie, înseamnă ca statul membru în cauza are un grad de stabilitate durabila a preţurilor şi o rata medie a inflaţiei, înregistrată în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, care nu depăşeşte cu mai mult de 1,5% rata inflaţiei a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor. Inflatia se calculează folosind indicele preţurilor la consum pe o baza comparabila, ţinând seama de diferenţele din definiţiile naţionale.Articolul 2Criteriul de situaţie a finanţelor publice, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (b) din Constituţie, înseamnă ca statul membru în cauza, în momentul examinării, nu face obiectul unei decizii europene a Consiliului prevăzute la articolul III-184 alineatul (6) din Constituţie privind existenta unui deficit excesiv.Articolul 3Criteriul de participare la mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (c) din Constituţie, înseamnă ca statul membru în cauza a respectat marjele normale de fluctuatie prevăzute de mecanismul ratei de schimb al Sistemului Monetar European fără a inregistra tensiuni grave cel puţin în cursul ultimilor doi ani dinaintea examinării. În special, statul membru nu a depreciat, din proprie iniţiativă, cursul central bilateral al propriei monede în raport cu euro în decursul aceleiaşi perioade.Articolul 4Criteriul de convergenta a ratelor dobânzii, prevăzut la articolul III-198 alineatul (1) litera (d) din Constituţie, în cursul unei perioade de un an înainte de examinare, înseamnă ca statul membru în cauza a avut o rata medie a dobânzii nominale pe termen lung care nu depăşeşte cu mai mult de 2% rata a cel mult trei state membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preţurilor.Ratele dobânzii se calculează pe baza obligaţiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ţinând seama de diferenţele din definiţiile naţionale.Articolul 5Comisia furnizează datele statistice utilizate pentru punerea în aplicare a prezentului protocol.Articolul 6Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea Comisiei şi după consultarea Parlamentului European, a Băncii Centrale Europene, precum şi a Comitetului economic şi financiar prevăzut la articolul III-192 din Constituţie, adopta dispoziţiile corespunzătoare pentru a preciza în mod detaliat criteriile de convergenta prevăzute la articolul III-198 din Constituţie, care înlocuiesc astfel prezentul protocol.12. PROTOCOL PRIVIND EUROGRUPULÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa favorizeze condiţiile unei cresteri economice mai puternice în Uniunea Europeană şi, în acest scop, sa realizeze o coordonare permanenta mai strânsă între politicile economice din zona euro;CONSTIENTE de necesitatea prevederii unor dispoziţii specifice pentru un dialog consolidat între statele membre a căror moneda este euro, asteptand ca euro sa devină moneda tuturor statelor membre ale Uniunii,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Miniştrii statelor membre a căror moneda este euro se întâlnesc în reuniuni neoficiale. Reuniunile au loc, în măsura necesară, pentru a se discuta probleme legate de responsabilităţile specifice pe care le împart în materie de moneda unica. Comisia participa la reuniuni. Banca Centrala Europeană este invitata sa participe la reuniuni, care sunt pregătite de reprezentanţii ministrilor însărcinaţi cu finanţele statelor membre a căror moneda este euro, precum şi de reprezentanţii Comisiei.Articolul 2Miniştrii statelor membre a căror moneda este euro aleg un preşedinte pentru doi ani şi jumătate, hotărând cu majoritatea statelor membre în cauza.13. PROTOCOL PRIVIND ANUMITE DISPOZIŢII APLICABILE REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD CU PRIVIRE LA UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARAÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,RECUNOSCÂND ca Regatul Unit nu este obligat şi nu s-a angajat sa adopte moneda euro fără o decizie distinctă în acest sens a guvernului şi parlamentului sau;AVÂND ÎN VEDERE ca, la 16 octombrie 1996 şi la 30 octombrie 1997, Regatul Unit a notificat Consiliului intenţia sa de a nu participa la a treia etapa a uniunii economice şi monetare, în temeiul punctului 1 din Protocolul privind anumite dispoziţii aplicabile Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;LUÂND ACT de faptul ca Guvernul Regatului Unit obişnuieşte să îşi finanteze împrumuturile prin vânzarea de titluri de creanta către sectorul privat,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Regatul Unit nu este obligat sa adopte moneda euro, decât în cazul în care adresează o notificare Consiliului despre intenţia sa în acest sens.Articolul 2Articolele 3-8 şi 10 se aplică în cazul Regatului Unit, ţinând seama de notificarea efectuată de guvernul sau Consiliului la 16 octombrie 1996 şi la 30 octombrie 1997.Articolul 3Regatul Unit îşi păstrează puterile în domeniul politicii monetare în conformitate cu dreptul sau intern.Articolul 4Articolul I-30 alineatul (2), cu excepţia primei şi ultimei teze, articolul I-30 alineatul (5), articolul III-177 al doilea paragraf, articolul III-184 alineatele (1), (9) şi (10), articolul III-185 alineatele (1) -(5), articolul III-186, articolele III-188, III-189, III-190 şi III-191, articolul III-196, articolul III-198 alineatul (3), articolele III-326 şi III-382 din Constituţie nu se aplică în cazul Regatului Unit. De asemenea, nu se aplică articolul III-179 alineatul (2) din Constituţie în ceea ce priveşte adoptarea de către părţi a marilor orientări ale politicilor economice care privesc zona euro în general.În dispoziţiile menţionate la primul paragraf, trimiterile la Uniune şi la statele membre nu includ şi Regatul Unit, iar trimiterile la băncile centrale naţionale nu includ şi Banca Angliei.Articolul 5Regatul Unit face eforturi sa evite un deficit public excesiv.Articolul III-192 alineatul (4) şi articolul III-200 din Constituţie se aplică Regatului Unit ca şi cum ar face obiectul unei derogări. Articolele III-201 şi III-202 din Constituţie continua să se aplice Regatului Unit.Articolul 6Drepturile de vot ale Regatului Unit se suspenda de la adoptarea de Consiliu a măsurilor stabilite la articolele enumerate în articolul 4 şi în cazurile prevăzute la articolul III-197 alineatul (4) primul paragraf din Constituţie. În acest scop, se aplică articolul III-197 alineatul (4) al doilea şi al treilea paragraf din Constituţie.De asemenea, Regatul Unit nu are nici dreptul de a participa la numirea preşedintelui, a vicepreşedintelui şi a celorlalţi membri ai Consiliului Director al Băncii Centrale Europene prevăzută la articolul III-382 alineatul (2) al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf din Constituţie.Articolul 7Articolele 3, 4, 6 şi 7, articolul 9 alineatul (2), articolul 10 alineatele (1), (2) şi (3), articolul 11 alineatul (2), articolul 12 alineatul (1), articolele 14, 16, 18, 19, 20, 22, 23, 26, 27, 30, 31, 32, 33, 34 şi 50 din Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene ("statutul") nu se aplică în cazul Regatului Unit.În articolele menţionate anterior, trimiterile la Uniune sau la statele membre nu includ şi Regatul Unit, iar trimiterile la băncile centrale naţionale sau la acţionari nu includ şi Banca Angliei. Trimiterile din articolul 10 alineatul (3) şi din articolul 30 alineatul (2) din statut la "capitalul subscris al Băncii Centrale Europene" nu includ capitalul subscris de Banca Angliei.Articolul 8Articolul III-199 din Constituţie şi articolele 43 - 47 din statut sunt aplicabile, indiferent dacă un stat membru face sau nu obiectul unei derogări, sub rezerva următoarelor modificări:(a) la articolul 43 din statut, trimiterile la misiunile Băncii Centrale Europene şi ale Institutului Monetar European cuprind misiunile care trebuie încă întreprinse şi după introducerea euro ca urmare a deciziei Regatului Unit de a nu adopta moneda euro;(b) pe lângă misiunile prevăzute la articolul 46 din statut, Banca Centrala Europeană îndeplineşte şi o funcţie de consiliere şi asistenţa în pregătirea oricărui regulament european sau a oricărei decizii europene pe care Consiliul ar trebui să le adopte în ceea ce priveşte Regatul Unit în conformitate cu dispoziţiile articolului 9 literele (a) şi (c) din prezentul protocol;(c) Banca Angliei îşi vărsa contribuţia către capitalul Băncii Centrale Europene cu titlu de participare la cheltuielile de funcţionare ale acesteia în acelaşi temei ca şi băncile centrale naţionale ale unor state membre fac obiectul unei derogări.Articolul 9Regatul Unit poate notifica în orice moment Consiliului intenţia sa de a adopta moneda euro. În acest caz:(a) Regatul Unit are dreptul de a adopta moneda euro cu condiţia să respecte condiţiile care se impun. Consiliul, hotărând la cererea Regatului Unit, în condiţiile şi în conformitate cu procedura stabilită de articolul III-198 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, decide dacă Regatul Unit îndeplineşte condiţiile necesare;(b) Banca Angliei vărsa partea sa de capital subscris şi transfera Băncii Centrale Europene active din rezervele valutare şi contribuie la rezervele acesteia în acelaşi temei ca şi banca centrala naţionala a unui stat membru a cărui derogare a fost abrogată;(c) Consiliul, hotărând în condiţiile şi în conformitate cu procedura prevăzută stabilită la articolul III-198 alineatul (3) din Constituţie, ia orice alta decizie necesară pentru a permite Regatului Unit sa adopte moneda euro.În cazul în care Regatul Unit adopta moneda euro în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol, articolele 3-8 încetează să se mai aplice.Articolul 10Prin derogare de la articolul III-181 din Constituţie şi de la articolul 21 alineatul (1) din statut, Guvernul Regatului Unit poate menţine linia de credit "Ways and Means" de care dispune la Banca Angliei, în cazul în care şi cat timp Regatul Unit nu adopta moneda euro.14. PROTOCOL PRIVIND ANUMITE DISPOZIŢII APLICABILE DANEMARCEI CU PRIVIRE LA UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARAÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca în Constituţia Danemarcei exista dispoziţii care pot face necesară organizarea în Danemarca a unui referendum, înainte ca acest stat sa renunţe la derogarea sa;AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, la 3 noiembrie 1993, guvernul danez a notificat Consiliului intenţia sa de a nu participa la a treia etapa a uniunii economice şi monetare, în temeiul punctului 1 din protocolul privind anumite dispoziţii aplicabile Danemarcei, anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Danemarca beneficiază de o derogare, ţinând seama de notificarea efectuată Consiliului de către guvernul danez la 3 noiembrie 1993. Efectul derogarii este de a face aplicabile în Danemarca toate dispoziţiile din Constituţie şi din statutul Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene care fac trimitere la o derogare.Articolul 2În ceea ce priveşte abrogarea derogarii, procedura menţionată la articolul III-198 din Constituţie se aplică numai la cererea Danemarcei.Articolul 3În cazul abrogării derogarii, prezentul protocol încetează să se mai aplice.15. PROTOCOL PRIVIND ANUMITE SARCINI ALE BĂNCII NAŢIONALE A DANEMARCEIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa clarifice anumite probleme specifice privind Danemarca,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICArticolul 14 din Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European de Bănci Centrale şi al Băncii Centrale Europene nu aduce atingere dreptului Băncii Naţionale a Danemarcei de a-şi exercită sarcinile pe care şi le asuma în prezent cu privire la teritoriile Danemarcei care nu fac parte din Uniune.16. PROTOCOL PRIVIND SISTEMUL FRANCULUI ÎN COMUNITATEA FINANCIARĂ A PACIFICULUIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa ţină seama de un element specific privind Franţa,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICFranţa îşi poate menţine privilegiul de a emite monede în Noua Caledonie, în Polinezia Franceza şi în Insulele Wallis şi Futuna în conformitate cu normele stabilite în legislaţia interna şi este singura abilitata sa stabilească paritatea francului în Comunitatea Financiară a Pacificului.17. PROTOCOL PRIVIND ACQUIS-UL SCHENGEN INTEGRAT ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AMINTIND ca dispoziţiile acquis-ului Schengen, care cuprinde acorduri privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune, semnate de anumite state membre ale Uniunii Europene la Schengen, la 14 iunie 1985 şi la 19 iunie 1990, precum şi acorduri conexe şi reglementări adoptate în temeiul acordurilor menţionate, au fost integrate în cadrul Uniunii Europene printr-un protocol anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;DORIND sa păstreze acquis-ul Schengen în cadrul Constituţiei, cu toate modificările şi completările de la intrarea în vigoare a protocolului menţionat, şi sa îl dezvolte astfel încât să contribuie la îndeplinirea obiectivului de a oferi cetăţenilor Uniunii un spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie fără frontiere interne;LUÂND ÎN CONSIDERARE poziţia specială a Danemarcei;LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord nu participa la toate dispoziţiile acquis-ului Schengen; întrucât ar trebui, cu toate acestea, să se prevadă posibilitatea statelor membre menţionate anterior de a accepta, parţial sau total, alte dispoziţii din respectivul acquis;RECUNOSCÂND ca este necesar, în consecinţa, să se recurgă la dispoziţiile prevăzute de Constituţie privind cooperarea consolidata între anumite state membre;LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea de a menţine relaţii privilegiate cu Republica Islanda şi cu Regatul Norvegiei, deoarece aceste doua state, precum şi statele nordice membre ale Uniunii Europene sunt legate prin dispoziţiile Uniunii nordice a paşapoartelor,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda şi Regatul Suediei sunt autorizate sa pună bazele unei colaborări mai strânse în domeniile care intra sub incidenţa dispoziţiilor prevăzute de Consiliu, care alcătuiesc acquis-ul Shengen. Aceasta cooperare se desfăşoară în cadrul juridic şi instituţional al Uniunii şi în conformitate cu dispoziţiile incidente din Constituţie.Articolul 2Acquis-ul Schengen se aplică statelor membre menţionate la articolul 1, fără sa aducă atingere articolului 3 din Protocolul privind Tratatul şi Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace. Consiliul substituie Comitetul Executiv înfiinţat prin acordurile de la Schengen.Articolul 3Participarea Danemarcei la adoptarea măsurilor care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, precum şi punerea în aplicare a măsurilor respective în Danemarca, sunt reglementate de dispoziţiile incidente prevăzute de Protocolul privind poziţia Danemarcei.Articolul 4Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord pot solicita, în orice moment, participarea parţială sau totală la dispoziţiile prevăzute de acquis-ul Schengen.Consiliul adopta o decizie europeană cu privire la aceasta cerere. Consiliul hotărăşte unanimitatea membrilor menţionaţi la articolul 1 şi a membrului reprezentând guvernul statului membru în cauza.Articolul 5Propunerile şi initiativele bazate pe acquis-ul Schengen se încadrează în sfera dispoziţiilor incidente ale Constituţiei.În acest context, în cazul în care Irlanda, Regatul Unit sau ambele nu au notificat în scris preşedintelui Consiliului, într-un termen rezonabil, dorinţa de participare, se presupune ca autorizarea menţionată la articolul III-419 alineatul 1 din Constituţie se acordă statelor membre menţionate la articolul 1, precum şi Irlandei sau Regatului Unit, în cazul în care una dintre acestea doreşte sa participe la domeniile de cooperare în cauza.Articolul 6Republica Islanda şi Regatul Norvegiei sunt asociate în aplicarea acquis-ului Schengen şi continuarea dezvoltării acestuia. În acest sens, se prevăd proceduri corespunzătoare în cadrul unui acord cu statele menţionate anterior încheiat de Consiliu, care hotărăşte în unanimitatea statelor membre menţionate la articolul 1. Respectivul acord trebuie să cuprindă dispoziţii privind contribuţia Islandei şi a Norvegiei la orice consecinţa financiară care rezultă din punerea în aplicare a prezentului protocol.Consiliul, hotărând în unanimitate, încheie cu Islanda şi cu Norvegia un acord separat de stabilire a drepturilor şi obligaţiilor între Irlanda şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de o parte, şi Islanda şi Norvegia, pe de altă parte, în domeniile acquis-ului Schengen aplicabile statelor în cauza.Articolul 7În sensul negocierilor purtate în vederea aderării noilor state membre la Uniunea Europeană, acquis-ul Schengen şi celelalte măsuri adoptate de instituţii în sfera de aplicare a acestuia sunt considerare ca un acquis care trebuie acceptat integral de către toate statele candidate la aderare.18. PROTOCOL PRIVIND APLICAREA ANUMITOR ASPECTE DIN ART. III-130 DIN CONSTITUŢIE ÎN CAZUL REGATULUI UNIT ŞI AL IRLANDEIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit şi Irlanda;LUÂND ÎN CONSIDERARE de existenta, de mulţi ani, a unor acorduri speciale privind călătoriile între Regatul Unit şi Irlanda,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Fără sa aducă atingere articolelor III-130 şi III-265 din Constituţie, oricărei alte dispoziţii prevăzute de Constituţie, oricărei măsuri adoptate în temeiul Constituţiei sau oricărui acord internaţional încheiat de Uniune sau de Uniune şi de statele sale membre cu unul sau mai multe tari terţe, Regatul Unit este autorizat să efectueze controalele pe care le considera necesare asupra persoanelor care doresc să între pe teritoriul sau, la frontierele sale cu alte state membre:(a) pentru a verifica dacă cetăţenii statelor membre sau persoanele în întreţinerea lor care îşi exercită drepturi conferite de dreptul Uniunii, precum şi cetăţenii din alte state cărora le-au fost conferite astfel de drepturi printr-un acord care obliga Regatul Unit, au dreptul de a intra pe teritoriul Regatului Unit şi(b) pentru a hotărî dacă sa acorde sau nu şi altor persoane permisiunea de a intra pe teritoriul Regatului Unit.Articolele III-130 şi III-265 din Constituţie, orice alta dispoziţie prevăzută de Constituţie sau orice măsură adoptată în temeiul Constituţiei nu aduc prin nimic atingere drepturilor Regatului Unit de a institui sau de a efectua astfel de controale. Trimiterile la Regatul Unit din prezentul articol includ teritoriile ale căror relaţii externe intră în responsabilitatea acestuia.Articolul 2Regatul Unit şi Irlanda pot continua sa încheie între ele acorduri privind circulaţia persoanelor între teritoriile lor ("zona comuna de circulaţie"), respectând pe deplin drepturile persoanelor prevăzute la articolul 1 primul paragraf litera (a). Prin urmare, atâta timp cat respectivele acorduri sunt în vigoare, dispoziţiile articolului 1 se aplică şi în cazul Irlandei în aceleaşi condiţii ca şi în cazul Regatului Unit. Articolele II-130 şi III-265 din Constituţie, orice alta dispoziţie prevăzută de Constituţie sau orice măsură adoptată în temeiul Constituţiei nu aduc prin nimic atingere respectivelor acorduri.Articolul 3Celelalte state membre sunt autorizate să efectueze, la frontierele lor sau la orice punct de intrare pe teritoriul lor, astfel de controale asupra persoanelor care incearca să între pe teritoriul lor din Regatul Unit, de pe orice alt teritoriu ale cărui relaţii externe intră în responsabilitatea sa în acelaşi scop ca cel prevăzut la articolul 1 sau din Irlanda, în măsura în care dispoziţiile din articolul 1 se aplică în carul Irlandei.Articolele III-130 şi III-265 din Constituţie, orice alta dispoziţie prevăzută de Constituţie sau orice măsură adoptată în temeiul Constituţiei nu aduc prin nimic atingere dreptului celorlalte state membre de a adopta sau de a efectua astfel de controale.Articolul 4Prezentul protocol se aplică şi în cazul actelor care rămân în vigoare în conformitate cu articolul IV-438 din Constituţie.19. PROTOCOL PRIVIND POZIŢIA REGATULUI UNIT ŞI A IRLANDEI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE POLITICILE PRIVIND CONTROALELE LA FRONTIERE, AZILUL ŞI IMIGRAREA, PRECUM ŞI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE COOPERAREA JURIDICĂ ÎN DOMENIUL DREPTULUI CIVIL ŞI COOPERAREA POLITIENEASCAÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa clarifice anumite chestiuni privind Regatul Unit şi Irlanda;LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind aplicarea anumitor aspecte din articolul III-130 din Constituţie în Regatul Unit şi în Irlanda,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Sub rezerva articolului 3, Regatul Unit şi Irlanda nu participa la adoptarea de Consiliu a măsurilor propuse care intra sub incidenţa părţii III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie, a articolului III-260 din Constituţie, în măsura în care articolul menţionat priveşte domeniile reglementate de secţiunile menţionate, a articolului III-263 sau a articolului III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituţie. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepţia reprezentanţilor guvernelor Regatului Unit şi al Irlandei.În înţelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante şi reunind cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar se considera întrunită majoritatea calificată.Prin derogare de la al doilea şi al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante şi sa reunească cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Articolul 2Conform articolului 1 şi sub rezerva articolelor 3, 4 şi 6, nici una dintre dispoziţiile părţii III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie, ale articolului III-260 din Constituţie, în măsura în care articolul menţionat priveşte domeniile reglementate de secţiunile menţionate, ale articolului III-263 sau ale articolului III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituţie, nici o măsura adoptată în conformitate cu secţiunile sau articolele menţionate, nici o dispoziţie din orice acord internaţional încheiat de Uniune în conformitate cu secţiunile sau articolele menţionate şi nici o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care interpretează respectivele dispoziţii sau măsuri nu obliga Regatul Unit sau Irlanda sau nu se aplică în ceea ce le priveşte. Respectivele dispoziţii, măsuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor şi obligaţiilor statelor menţionate.Respectivele dispoziţii, măsuri sau decizii nu modifica prin nimic acquis-ul comunitar şi pe cel al Uniunii şi nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplică în cazul Regatului Unit sau a Irlandei.Articolul 31. Regatul Unit sau Irlanda pot notifica în scris Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea către Consiliu a unei propuneri în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie sau a unei propuneri sau iniţiative în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituţie, dorinţa lor de a participa la adoptarea şi la aplicarea măsurii propuse, în urma căreia statul în cauza este abilitat să facă acest lucru. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepţia membrului care nu a întreprins o astfel de notificare. O măsura adoptată în conformitate cu prezentul alineat este obligatorie pentru toate statele membre care au participat la adoptarea ei. Regulamentele sau deciziile europene adoptate în conformitate cu articolul III-260 din Constituţie stabilesc condiţiile de participare a Regatului Unit şi a Irlandei la evaluarile privind domeniile care intra sub incidenţa părţii III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie.În înţelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante şi reunind cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea şi al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante şi sa reunească cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.2. În cazul în care, după un termen rezonabil, nu se poate adopta o măsura prevăzută la alineatul 1 cu participarea Regatului Unit sau a Irlandei, Consiliul poate adopta respectiva măsura în conformitate cu articolul 1 fără participarea Regatului Unit sau a Irlandei. În acest caz se aplică articolul 2.Articolul 4Regatul Unit sau Irlanda pot, în orice moment după adoptarea unei măsuri în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de partea III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie, la articolul III-263 sau la articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituţie, sa notifice Consiliului şi Comisiei intenţia lor de a accepta respectiva măsura. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-420 alineatul 1 din Constituţie se aplică mutatis mutandis.Articolul 5Un stat membru care nu este obligat să respecte o măsura adoptată în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie,în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituţie, nu suporta alte consecinţe financiare ale respectivei măsuri în afară costurilor administrative ocazionate pentru instituţii, cu excepţia cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitatea tuturor statelor membre şi după consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.Articolul 6În cazul în care, în cazurile prevăzute de prezentul protocol, Regatul Unit sau Irlanda trebuie să respecte o măsura adoptată în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV secţiunea 2 sau 3 din Constituţie,în conformitate cu articolul III-260 din Constituţie, în măsura în care articolul menţionat priveşte domeniile reglementate de secţiunile menţionate,în conformitate cu articolul III-263 sau cu articolul III-275 alineatul (2) litera (a) din Constituţie, dispoziţiile incidente din Constituţie se aplică statului respectiv în ceea ce priveşte măsura în cauza.Articolul 7Fără sa aducă atingere Protocolului privind acquis-ul Schengen, articolele 3 şi 4 se integreaza în cadrul Uniunii Europene.Articolul 8Irlanda poate notifica în scris Consiliului dorinţa sa de a ieşi de sub incidenţa dispoziţiilor prezentului protocol. În acest caz, dispoziţiile menţionate nu se mai aplica în cazul Irlandei.20. PROTOCOL PRIVIND POZIŢIA DANEMARCEIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AMINTIND decizia sefilor de stat sau de guverne, reuniti în cadrul Consiliului European de la Edinburgh din 12 decembrie 1992, cu privire la anumite probleme ridicate de Danemarca în ceea ce priveşte Tratatul privind Uniunea Europeană;LUÂND ACT de poziţia Danemarcei în ceea ce priveşte cetăţenia, Uniunea Economică şi Monetara, politica de apărare şi justiţia şi afacerile interne, enuntata în decizia de la Edinburgh;CONSTIENTE de faptul ca menţinerea în cadrul Constituţiei a unui regim juridic datand de la decizia de la Edinburgh va restrânge în mod considerabil participarea Danemarcei în domenii de cooperare importante ale Uniunii şi ca ar fi în interesul Uniunii să se asigure integritatea acquis-ului în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei;DORIND, asadar, sa instituie un cadru juridic care să ofere Danemarcei posibilitatea de a participa la adoptarea unor măsuri propuse în temeiul părţii III titlul III capitolul IV din Constituţie şi salutand intenţia Danemarcei de a se prevala de aceasta posibilitate când acest lucru va fi posibil în conformitate cu cerinţele sale constituţionale;LUÂND NOTA de faptul ca Danemarca nu se va opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperării lor în ceea ce priveşte măsurile pe care aceasta nu este obligată să le respecte;LUÂND ÎN CONSIDERARE protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Partea IArticolul 1Danemarca nu participa la adoptarea de Consiliu a măsurilor propuse în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituţie. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepţia reprezentantului guvernului danez.În înţelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante şi reunind cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea şi al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante şi sa reunească cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Articolul 2Nici una dintre dispoziţiile prevăzute de partea III titlul III capitolul IV din Constituţie, nici o măsura adoptată în conformitate cu capitolul menţionat, nici o dispoziţie dintr-un acord internaţional încheiat de Uniune în conformitate cu capitolul menţionat şi nici o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care interpretează respectivele dispoziţii sau măsuri nu obliga Danemarca sau nu se aplică în ceea ce o priveşte. Respectivele dispoziţii, măsuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor şi obligaţiilor Danemarcei. Respectivele dispoziţii, măsuri sau decizii nu modifica întru nimic nici acquis-ul comunitar şi nici pe cel al Uniunii şi nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplică în cazul Danemarcei.Articolul 3Danemarca nu suporta alte consecinţe financiare ale măsurilor prevăzute la articolul 1 în afară costurilor administrative ocazionate pentru instituţii.Articolul 41. Danemarca decide, în termen de şase luni de la adoptarea unei măsuri a Consiliului privind dezvoltarea acquis-ului Schengen şi care intra sub incidenţa părţii I, dacă transpune această măsură în dreptul sau intern. În cazul în care decide sa o transpuna, măsura în cauza va crea o obligaţie de drept internaţional între Danemarca şi celelalte state membre obligate sa adopte respectiva măsura, în cazul în care Danemarca decide sa nu aplice o astfel de măsura, statele membre care o aplica examinează, împreună cu Danemarca, măsurile corespunzătoare care trebuie luate.2. Danemarca păstrează, în ceea ce priveşte acquis-ul Schengen, drepturile şi obligaţiile existente înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.Partea IIArticolul 5În ceea ce priveşte măsurile adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul I-41, articolul III-295 alineatul (1) şi articolele III-309 - III-313 din Constituţie, Danemarca nu participa la elaborarea şi punerea în aplicare a deciziilor şi acţiunilor Uniunii care au implicaţii în domeniul apărării. Prin urmare, Danemarca nu participa la adoptarea lor. Danemarca nu se opune ca celelalte state membre sa continue dezvoltarea cooperării lor în acest domeniu. Danemarca nu este obligată să contribuie la finanţarea cheltuielilor operationale care decurg din respectivele măsuri şi nici sa pună la dispoziţia Uniunii capacităţi militare.În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepţia reprezentantului guvernului danez.În înţelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante şi reunind cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea şi al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante şi sa reunească cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Partea IIIArticolul 6Prezentul protocol se aplică şi în cazul măsurilor care rămân în vigoare în conformitate cu articolul IV-438 din Constituţie şi care, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, intrau sub incidenţa protocolului privind poziţia Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.Articolul 7Articolele 1, 2 şi 3 nu se aplică măsurilor care stabilesc ţările terţe ai căror resortisanti trebuie să deţină o viza la trecerea frontierelor externe ale statelor membre şi nici măsurilor privind introducerea unui model tip de viza.Partea IVArticolul 8Danemarca poate, în orice moment,în conformitate cu cerinţele sale constituţionale, sa informeze celelalte state membre că nu mai doreşte să se prevaleze, total sau parţial, de prezentul protocol. În acest caz, Danemarca aplica integral toate măsurile incidente în vigoare în momentul respectiv, adoptate în cadrul Uniunii.Articolul 91. Danemarca poate, în orice moment şi fără sa aducă atingere articolului 8, în conformitate cu cerinţele sale constituţionale, sa notifice celorlalte state membre ca partea I cuprinde dispoziţiile din anexa, cu efect din prima zi a lunii următoare notificării. În acest caz, articolele 5 - 9 se renumeroteaza în consecinţa.2. În termen de şase luni de la data la care notificarea prevăzută la alineatul (1) produce efecte, întregul acquis Schengen, precum şi măsurile adoptate pentru dezvoltarea acquis-ului menţionat anterior şi care, până în momentul respectiv, se aplicau Danemarcei cu titlu de obligaţii de drept internaţional, se aplică Danemarcei cu titlu de drept al Uniunii.AnexăArticolul 1Sub rezerva articolului 3, Danemarca nu participa la adoptarea de Consiliu a măsurilor propuse în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituţie. În cazul actelor pe care Consiliul este invitat să le adopte în unanimitate, este necesară unanimitatea membrilor Consiliului, cu excepţia reprezentantului guvernului danez.În înţelesul prezentului articol, majoritatea calificată se defineste ca fiind egala cu cel puţin 55% din membrii Consiliului care reprezintă statele membre participante şi reunind cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puţin numărul minim de membrii din Consiliu care reprezintă mai mult de 35% din populaţia statelor membre participante, plus un membru, în caz contrar majoritatea calificată se considera a fi întrunită.Prin derogare de la al doilea şi al treilea paragraf, în cazul în care Consiliul nu hotărăşte la propunerea Comisiei sau a ministrului Afacerilor Externe al Uniunii, majoritatea calificată necesară trebuie să fie egala cu cel puţin 72% din membrii Consiliului reprezentând statele membre participante şi sa reunească cel puţin 65% din populaţia respectivelor state.Articolul 2În conformitate cu articolul 1 şi sub rezerva articolelor 3, 4 şi 6, nici una dintre dispoziţiile prevăzute de partea III titlul III capitolul IV din Constituţie, nici o măsura adoptată în conformitate cu capitolul menţionat, nici o dispoziţie dintr-un acord internaţional încheiat de Uniune în conformitate cu capitolul menţionat şi nici o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care interpretează respectivele dispoziţii sau măsuri nu obliga Danemarca sau nu se aplică în ceea ce o priveşte. Respectivele dispoziţii, măsuri sau decizii nu aduc prin nimic atingere competentelor, drepturilor şi obligaţiilor Danemarcei. Respectivele dispoziţii, măsuri sau decizii nu modifica întru nimic nici acquis-ul comunitar şi nici pe cel al Uniunii şi nu fac parte din dreptul Uniunii în forma în care se aplică în cazul Danemarcei.Articolul 31. Danemarca poate notifica în scris preşedintelui Consiliului, în termen de trei luni de la prezentarea către Consiliu a unei propuneri sau iniţiative în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituţie, dorinţa sa de a participa la adoptarea şi la aplicarea măsurii propuse, în urma căreia Danemarca este abilitata să facă acest lucru.2. În cazul în care, după un termen rezonabil, nu se poate adopta o măsura prevăzută la alineatul 1 cu participarea Danemarcei, Consiliul poate adopta măsura prevăzută la alineatul 1, în conformitate cu articolul 1, fără participarea Danemarcei. În acest caz se aplică articolul 2.Articolul 4Danemarca poate, în orice moment după adoptarea unei măsuri în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituţie, sa notifice Consiliului şi Comisiei intenţia sa de a accepta respectiva măsura. În acest caz, procedura prevăzută la articolul III-420 alineatul 1 din Constituţie se aplică mutatis mutandis.Articolul 51. Notificarea prevăzută la articolul 4 se prezintă în termen de cel mult şase luni de la adoptarea definitivă a unei măsuri care dezvolta acquis-ul Schengen.În cazul în care Danemarca nu prezintă o notificare în conformitate cu articolul 3 sau 4 în ceea ce priveşte o măsura de dezvoltare a acquis-ului Schengen, statele membre obligate să aplice respectiva măsura examinează, împreună cu Danemarca, dispoziţiile corespunzătoare care trebuie prevăzute.2. O notificare efectuată în conformitate cu articolul 3 în ceea ce priveşte o măsura de dezvoltare a acquis-ului Schengen constituie în mod irevocabil o notificare efectuată în conformitate cu articolul 3 în ceea ce priveşte orice alta propunere sau iniţiativa destinată sa dezvolte respectiva măsura, în măsura în care propunerea sau iniţiativa în cauza dezvolta acquis-ul Schengen.Articolul 6Dacă, în cazurile prevăzute de prezenta parte, Danemarca trebuie să aplice o măsura adoptată de Consiliu în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituţie, dispoziţiile incidente din Constituţie se aplică Danemarcei în ceea ce priveşte măsura în cauza.Articolul 7În cazul în care Danemarca nu este obligată să respecte o măsura adoptată în conformitate cu partea III titlul III capitolul IV din Constituţie, nu suporta alte consecinţe financiare ale respectivei măsuri în afară costurilor administrative ocazionate pentru instituţii, cu excepţia cazului în care Consiliul, hotărând în unanimitate şi după consultarea Parlamentului European, nu decide altfel.21. PROTOCOL PRIVIND RELAŢIILE EXTERNE ALE STATELOR MEMBRE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE TRECEREA FRONTIERELOR EXTERNEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,LUÂND ÎN CONSIDERARE necesitatea statelor membre de a asigura controale eficiente la frontierele lor externe, în cooperare cu tari terţe, dacă este cazulAU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICDispoziţiile privind măsurile referitoare la trecerea frontierelor externe prevăzute la articolul III-265 alineatul (2) litera (b) din Constituţie nu aduce atingere competentei statelor membre de a negocia sau de a încheia acorduri cu tari terţe, în măsura în care acordurile respective respecta dreptul Uniunii şi celelalte acorduri internaţionale incidente.22. PROTOCOL PRIVIND DREPTUL DE AZIL PENTRU RESORTISANTII STATELOR MEMBREÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, în conformitate cu articolul I-9 alineatul (1) din Constituţie, Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile enunţate în Carta drepturilor fundamentale;AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul I-9 alineatul (3) din Constituţie, drepturile fundamentale, asa cum sunt ele garantate de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fac parte din legislaţia Uniunii drept principii generale;AVÂND ÎN VEDERE competenţa Curţii de Justiţie a Uniunii europene de a asigura respectarea legislaţiei de către Uniune în domeniul interpretării şi punerii în aplicare a articolului I-9 alineatele (1) şi (3) din Constituţie;AVÂND ÎN VEDERE ca, în conformitate cu articolul I-58 din Constituţie, orice stat european care doreşte sa devină membru al Uniunii trebuie să respecte valorile enunţate în articolul I-2 din Constituţie;ŢINÂND SEAMA DE faptul ca articolul I-59 din Constituţie creează un mecanism de suspendare a anumitor drepturi în caz de violare grava şi persistenta a acestor valori de către un stat membru;REAMINTIND faptul ca orice resortisant al unui stat membru beneficiază, în calitatea sa de cetăţean al Uniunii, de un statut special şi de o protecţie specială, garantate de statele membre în conformitate cu dispoziţiile din partea I titlul II şi din partea III titlul II din Constituţie;ŢINÂND SEAMA DE faptul ca prin Constituţie se stabileşte un spaţiu fără frontiere interne şi se acordă fiecărui cetăţean al Uniunii dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre;DORIND sa împiedice folosirea azilului ca instituţie în alte scopuri decât cele pentru care a fost creat;AVÂND ÎN VEDERE ca prezentul protocol respecta finalitatea şi obiectivele stabilite în Convenţia de la Geneva din 28 iulie 1951 cu privire la statutul de refugiat,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICAvând în vedere nivelul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale în statele membre ale Uniunii europene, acestea sunt considerate tari de origine sigure unele faţă de celelalte pentru toate chestiunile juridice şi practice legate de cazurile de azil. În consecinţa, orice solicitare de azil prezentată de un resortisant al unui stat membru se ia în considerare sau se declara admisibilă pentru judecarea de către un alt stat membru numai în cazurile următoare:(a) în cazul în care statul membru al cărui resortisant este solicitantul, invocand articolul 15 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ia măsuri derogatorii, pe teritoriul sau, de la obligaţiile sale în înţelesul convenţiei;(b) în cazul în care a fost initiata procedura prevăzută la articolul I-59 alineatul (1) sau (2) din Constituţie şi până în momentul în care Consiliul sau, dacă este cazul, Consiliul European, adopta o decizie europeană în aceasta chestiune faţă de statul membru al cărui resortisant este solicitantul;(c) în cazul în care Consiliul a adoptat o decizie europeană în conformitate cu articolul I-59 alineatul (1) din Constituţie faţă de un stat membru al cărui resortisant este solicitantul sau în care Consiliul European a adoptat o decizie europeană în conformitate cu articolul I-59 alineatul (2) din Constituţie faţă de statul membru al cărui resortisant este solicitantul;(d) în cazul în care un stat membru ar trebui sa hotărască unilateral în ceea ce priveşte cererea unui resortisant al unui alt stat membru; în acest caz, Consiliul este informat imediat; solicitarea este analizata pe baza prezumţiei ca este evident nefondata, fără sa aducă atingere, indiferent de situaţie, puterii de decizie a statului membru.23. PROTOCOL PRIVIND COOPERAREA STRUCTURATĂ PERMANENTA STABILITĂ ÎN ART. I-41 ALINEATUL (6) ŞI ÎN ART. III-312 DIN CONSTITUŢIEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,LUÂND ÎN CONSIDERARE articolul I-41 alineatul (6) şi articolul III-312 din Constituţie,REAMINTIND ca Uniunea pune în aplicare o politica externa şi de securitate comuna bazată pe realizarea uni grad tot mai ridicat de convergenta a acţiunilor statelor membre;REAMINTIND ca politica de securitate şi de apărare comuna face parte integrantă din politica externa şi de securitate comuna; reamintind ca aceasta asigura Uniunii o capacitate operationala bazată pe mijloace civile şi militare; reamintind ca Uniunea poate recurge, pentru misiunile menţionate la articolul III-309 din Constituţie, desfăşurate în afară graniţelor Uniunii pentru menţinerea păcii, prevenirea conflictelor şi consolidarea securităţii internaţionale în conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite; reamintind ca realizarea acestor obiective se bazează pe capacitatile militare furnizate de statele membre, în conformitate cu principiul "rezervorului unic de forte";REAMINTIND ca politica de securitate şi de apărare comuna a Uniunii nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi de apărare a anumitor state membre;REAMINTIND ca politica de securitate şi apărare comuna a Uniunii respecta obligaţiile ce decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, care rămâne în continuare baza apărării comune a membrilor săi, şi ca este compatibila cu politica comuna de securitate şi de apărare adoptată în acest cadru;CONVINSE ca o implicare din ce în ce mai hotărâtă a Uniunii în domeniul securităţii şi apărării va da un nou suflu unei aliante atlantice reînnoite, în conformitate cu acordurile numite "Berlin plus";HOTĂRÂTE sa confere Uniunii capacitatea de a-şi asuma plenar responsabilităţile care îi revin în cadrul comunităţii internaţionale;RECUNOSCÂND ca Organizaţia Naţiunilor Unite poate solicita asistenţa din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de urgenta a misiunilor întreprinse în înţelesul capitolelor VI şi VII din Carta Naţiunilor Unite;RECUNOSCÂND ca întărirea politicii de securitate şi de apărare va presupune eforturi din partea statelor membre în domeniul capacităţilor;CONSTIENTE ca depăşirea unei noi etape în dezvoltarea politicii europene de securitate şi de apărare presupune ca statele membre care o accepta să depună eforturi hotărâte;REAMINTIND importanţa asocierii ministrului de externe al Uniunii la lucrările din domeniul cooperării structurate permanente;AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Cooperarea structurată permanenta menţionată la articolul I-41 alineatul (6) din Constituţie este deschisă tuturor statelor membre care se angajează, de la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa:(a) să-şi dezvolte mai intensiv capacitatile de apărare, prin dezvoltarea contribuţiilor naţionale şi prin participarea, dacă este cazul, la forta multinationala, la principalele programe europene de echipare şi la activitatea Agenţiei din domeniul dezvoltării capacităţilor de apărare, de cercetare, de achiziţii şi de armament (Agenţia Europeană pentru Apărare), şi(b) să dispună de capacitatea de a furniza, până în 2007 cel târziu, fie cu titlu naţional, fie ca o componenta a grupurilor multinationale de forte, unităţi de lupta pentru misiunile preconizate, configurate pe plan tactic ca o grupare tactica, cu elemente de sustinere, inclusiv în ceea ce priveşte transportul şi logistica, capabile să efectueze, în termen de 5 până la 30 de zile, misiunile menţionate la articolul III-309, în special pentru a răspunde la solicitarile Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru o perioadă iniţială de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la cel puţin 120 de zile.Articolul 2Statele membre care participa la cooperarea structurată permanenta se angajează, în vederea atingerii obiectivelor stabilite în articolul 1:(a) să coopereze, încă de la intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în vederea atingerii obiectivelor stabilite privind nivelul investiţiilor în domeniul echipamentelor de apărare şi sa reexamineze cu regularitate aceste obiective în lumina mediului de securitate şi a responsabilităţilor internaţionale ale Uniunii.(b) să-şi uniformizeze, în măsura posibilului, mijloacele de apărare, în special prin armonizarea identificarii necesităţilor militare, prin punerea în comun şi, dacă este cazul, prin specializarea mijloacelor şi capacităţilor de apărare, precum şi prin încurajarea cooperării în domeniul formării şi al logisticii;(c) să ia măsuri concrete pentru întărirea disponibilităţii, a interoperabilitatii, a flexibilitatii şi a capacităţii de desfăşurare a forţelor, în special prin identificarea obiectivelor comune în materie de proiectare a forţelor, inclusiv prin reexaminarea eventuala a procedurilor de decizie la nivel naţional;(d) să coopereze în vederea luării măsurilor necesare pentru acoperirea, inclusiv la nivel de abordari multinationale şi fără sa aducă atingere angajamentelor luate în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, a lacunelor constatate în cadrul "Mecanismului de dezvoltare a capacităţilor";(e) să participe, dacă este necesar, la dezvoltarea de programe comune sau europene privind echipamentele majore în cadrul Agenţiei Europene pentru Apărare.Articolul 3Agenţia Europeană pentru Apărare contribuie la evaluarea regulată a contribuţiilor statelor membre participante în materie de capacităţi, în special contribuţiile furnizate în funcţie de criteriile stabilite, între altele, în temeiul articolului 2 şi redactează, în legătură cu aceasta, cel puţin un raport anual. Evaluarea poate constitui baza recomandărilor şi a deciziilor europene ale Consiliului, adoptate în conformitate cu articolul III-312 din Constituţie.24. PROTOCOL PRIVIND ART. I-41 ALINEATUL (2) DIN CONSTITUŢIEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,ŢINÂND SEAMA DE necesitatea aplicării integrale a dispoziţiilor articolului I-41 alineatul (2) din Constituţie;ŢINÂND SEAMA DE faptul ca politica Uniunii în înţelesul articolului I-41 alineatul (2) din Constituţie nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi de apărare a anumitor state membre, respecta obligaţiile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care considera ca apărarea lor comuna se realizează în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ca este compatibila cu politica comuna de securitate şi de apărare adoptată în acest cadru;AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICUniunea, în colaborare cu Uniunea Europei occidentale, elaborează acorduri în vederea ameliorării cooperării dintre ele.25. PROTOCOL PRIVIND IMPORTURILE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ DE PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ÎN ANTILELE OLANDEZEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND să facă precizări în ceea ce priveşte regimul schimburilor aplicabil produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze şi importate în Uniune,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Prezentul protocol se aplică produselor petroliere menţionate la poziţiile 27.10, 27.11, 27.12 (parafina şi ceruri de petrol), ex 27.13 (reziduuri parafinoase) şi 27.14 (sisturi) din nomenclatura combinata, importate în vederea consumului în statele membre.Articolul 2Statele membre se angajează sa acorde produselor petroliere rafinate în Antilele Olandeze avantajele tarifare rezultate din asocierea acestora la Uniune, în condiţiile prevăzute de prezentul protocol. Aceste dispoziţii sunt valabile indiferent de normele anterioare aplicate de statele membre.Articolul 31. În cazul în care Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie iniţiativă, constata ca produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze şi importate în Uniune în conformitate cu regimul prevăzut la articolul 2 provoacă reale dificultăţi pe piaţa unuia sau mai multor state membre, adopta o decizie europeană prin care se stabileşte ca taxele vamale aplicabile acestor importuri se introduc, majorează sau reintroduc de către statele membre interesate, în măsura şi pentru perioada necesară, astfel încât să poată face faţa situaţiei. Valoarea taxelor vamale astfel introduse, majorate sau reintroduse nu trebuie să depăşească valoarea taxelor vamale aplicabile ţărilor terţe pentru aceleaşi produse.2. Dispoziţiile prevăzute la alineatul (1) se pot aplica în cazul în care produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze importate în Uniune reprezintă doua milioane de tone anual.3. Deciziile europene adoptate de Comisie în temeiul alineatelor (1) şi (2), inclusiv cele care tind spre respingerea cererii unui stat membru, sunt notificate Consiliului. Acesta le poate pune în aplicare la cererea oricărui stat membru şi poate, în orice moment, sa adopte o decizie europeană de modificare sau amânare a acestora.Articolul 41. În cazul în care un stat membru considera ca produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze şi importate în Uniune direct sau prin intermediul unui alt stat membru în regimul prevăzut la articolul 2 provoacă reale dificultăţi pe piaţa sa şi ca se impune o măsura imediata de contracarare a acestei situaţii, el poate decide din proprie iniţiativă aplicarea pentru aceste importuri a unor taxe vamale a căror valoare nu trebuie să depăşească valoarea taxelor vamale aplicabile ţărilor terţe pentru aceleaşi produse.2. În cazul în care produsele petroliere rafinate în Antilele Olandeze şi importate în Uniune direct sau prin intermediul unui alt stat membru în regimul prevăzut la articolul 2 depăşesc, într-unui sau mai multe state membre, pe durata unui an calendaristic, tonajele menţionate în anexa la prezentul protocol, măsurile eventual luate în conformitate cu alineatul (1) de statul sau statele membre pentru anul în curs se considera legitime. Comisia, după ce are confirmarea ca tonajele stabilite au fost atinse, ia act de măsurile luate. În acest caz, celelalte state membre se abtin de la sesizarea Consiliului.Articolul 5În cazul în care Uniunea decide să aplice restrictii cantitative la importurile de produse petroliere indiferent de provenienţă acestora, respectivele restrictii se pot aplica şi în cazul importurilor de produse petroliere provenite din Antilele Olandeze. În acest caz, Antilele Olandeze beneficiază de un tratament preferenţial faţă de ţările terţe.Articolul 61. Consiliul poate revizui articolele 2-5, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European şi a Comisiei, cu ocazia adoptării unei definiţii comune a originii produselor petroliere provenite din ţările terţe şi asociate, la luarea unor decizii în cadrul politicii comerciale comune pentru produsele în cauza sau la stabilirea unei politici energetice comune.2. Cu toate acestea, cu ocazia unei astfel de revizuiri, sunt menţinute avantaje echivalente pentru Antilele Olandeze sub o formă adecvată şi pentru o cantitate de cel puţin două milioane şi jumătate de tone de produse petroliere.3. Angajamentele Uniunii în legătură cu avantajele echivalente menţionate la alineatul (2) pot face obiectul unei repartizari în funcţie de state, dacă este cazul, ţinând seama de tonajele indicate în anexa la prezentul protocol.Articolul 7Pentru punerea în aplicare a prezentului protocol, Comisia este însărcinată sa urmărească evoluţia importurilor în statele membre de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze. Statele membre transmit Comisiei, în funcţie de modalităţile administrative pe care aceasta le recomanda, toate informaţiile utile în acest scop, iar Comisia asigura difuzarea informaţiilor în cauza.AnexăPentru punerea în aplicare a articolului 4 alineatul (2), inaltele Părţi Contractante au hotărât următoarea repartizare între statele membre a celor două milioane de tone de produse antileze:
26. PROTOCOL PRIVIND DOBÂNDIREA DE BUNURI IMOBILE ÎN DANEMARCAÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND să soluţioneze anumite probleme de interes deosebit pentru Danemarca,AU CONVENIT asupra următoarei dispoziţii, anexată la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICFără sa aducă atingere prevederilor Constituţiei, Danemarca îşi poate menţine legislaţia în vigoare în materie de dobândire de resedinte secundare.27. PROTOCOL PRIVIND SISTEMUL DE RADIODIFUZIUNE PUBLICA ÎN STATELE MEMBREÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca serviciul public de radiodifuziune este direct legat, în statele membre, de nevoile democratice, sociale şi culturale ale fiecărei societăţi, precum şi de necesitatea protejării pluralismului în domeniul mass-media,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii interpretative, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICDispoziţiile Constituţiei nu aduc atingere competentei statelor membre în ceea ce priveşte finanţarea serviciului public de radiodifuziune în măsura în care aceasta finanţare se acordă organismelor de radiodifuziune în scopul îndeplinirii misiunii de serviciu public, asa cum a fost aceasta încredinţată, definită şi organizată de fiecare stat membru şi în măsura în care aceasta finanţare nu modifica în nici un fel condiţiile privind schimburile şi concurenta pe teritoriul Uniunii într-o măsura care ar fi contrară interesului comun, întrucât trebuie ţinut seama de realizarea mandatului acestui serviciu public.28. PROTOCOL PRIVIND ART. III-214 DIN CONSTITUŢIEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarei dispoziţii, anexată la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNICÎn scopul punerii în aplicare a articolului III-214 din Constituţie, prestaţiile în temeiul unui regim profesional de securitate socială nu se considera remuneraţie în cazul şi în măsura în care acestea pot fi acordate pentru perioade de activitate anterioare datei de 17 mai 1990, cu excepţia lucrătorilor sau a urmaşilor lor care, înainte de această dată, au initiat o acţiune în justiţie sau au depus o reclamaţie echivalenta în conformitate cu dreptul intern aplicabil.29. PROTOCOL PRIVIND COEZIUNEA ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI TERITORIALĂÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca articolul I-3 din Constituţie menţionează, între alte obiective, promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi solidaritatea între statele membre, ca aceasta coeziune figurează printre domeniile de competenţa partajata ale Uniunii, enumerate în articolul I-14 alineatul (2) litera (c) din Constituţie;REAMINTIND ca dispoziţiile de ansamblu din secţiunea 3 partea III titlul III capitolul III din Constituţie, consacrate coeziunii economice, sociale şi teritoriale, constituie baza juridică ce permite consolidarea şi dezvoltarea în continuare a acţiunii Uniunii în acest domeniu şi, în special, crearea unui fond;REAMINTIND ca articolul III-223 din Constituţie prevede crearea unui Fond de coeziune;CONSTATÂND ca Banca Europeană de Investiţii imprumuta sume considerabile şi din ce în ce mai mari în favoarea regiunilor celor mai sarace;CONSTATÂND necesitatea unei mai mari flexibilitati în ceea ce priveşte modalităţile de acordare a resurselor provenite din fonduri cu finalitate structurală;LUÂND ACT DE intenţia de a opera o modulare a nivelurilor de participare a Uniunii la programele şi proiectele din anumite state membre;LUÂND ACT DE propunerea de a se tine seama mai mult, în sistemul de resurse proprii, de prosperitatea relativă a statelor membre,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNIC1. Statele membre reafirma ca promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale este vitala pentru dezvoltarea integrală şi succesul durabil al Uniunii.2. Statele membre îşi reafirma convingerea ca fondurile cu finalitate structurală trebuie să joace în continuare un rol considerabil în realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce priveşte coeziunea.3. Statele membre îşi reafirma convingerea ca Banca Europeană de Investiţii trebuie să consacre în continuare majoritatea resurselor sale promovării coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi se declara dispuse sa reexamineze capitalul de care are nevoie Banca Europeană de Investiţii, de îndată ce va fi necesar în acest scop.4. Statele membre convin ca Fondul de coeziune atribuie contribuţii financiare ale Uniunii unor proiecte de mediu şi reţelelor transeuropene în statele membre al căror PNB pe cap de locuitor este sub 90% raportat la media Uniunii şi care au pus în aplicare un program care vizează încadrarea în condiţiile de convergenta economică menţionate la articolul III-184 din Constituţie.5. Statele membre îşi declara intenţia de a permite o flexibilitate sporită în acordarea creditelor provenite din fondurile cu finalitate structurală pentru a tine seama de nevoile specifice care nu sunt satisfacute în cadrul reglementării actuale privind fondurile cu finalitate structurală.6. Statele membre se declara dispuse sa adapteze nivelul de participare al Uniunii în cadrul programelor şi proiectelor fondurilor cu finalitate structurală, pentru a evita creşterile excesive în domeniul cheltuielilor bugetare în statele membre cel mai puţin prospere.7. Statele membre recunosc necesitatea urmăririi îndeaproape a progreselor realizate pe calea coeziunii economice, sociale şi teritoriale şi se declara dispuse sa analizeze toate măsurile necesare în aceasta privinta.8. Statele membre îşi afirma intenţia de a tine mai mult seama de capacitatea contributiva a diferitelor state membre în cadrul sistemului de resurse proprii şi de a studia modalităţile care ar permite corectarea elementelor regresive din actualul sistem de resurse proprii în statele membre cel mai puţin prospere.30. PROTOCOL PRIVIND REGIMUL SPECIAL APLICABIL GROENLANDEIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul UNIC1. Regimul la importul în Uniune pentru produsele care se încadrează în organizarea comuna a pieţei în domeniul pescuitului şi sunt originare din Groenlanda se efectuează, cu respectarea mecanismelor organizării comune a pieţelor, prin scutirea de taxe vamale şi de taxele cu efect echivalent şi prin lipsa restrictiilor cantitative sau a altor măsuri cu caracter echivalent, în cazul în care posibilităţile de acces în zonele de pescuit groenlandeze deschise Uniunii în conformitate cu acordul dintre Uniune şi autoritatea competentă pentru Groenlanda sunt satisfăcătoare pentru Uniune.2. Măsurile privind regimul importurilor de produse menţionate la alineatul (1) se adoptă în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul III-231 din Constituţie.31. PROTOCOL PRIVIND ART. 40.3.3 DIN CONSTITUŢIA IRLANDEIÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Articolul UNICNici o dispoziţie din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa sau din tratatele şi actele care o modifica sau o completează nu aduc atingere punerii în aplicare, în Irlanda, a articolului 40.3.3 din Constituţia Irlandei.32. PROTOCOL PRIVIND ART. I-9 ALINEATUL (2) DIN CONSTITUŢIE PRIVIND ADERAREA UNIUNII LA CONVENŢIA EUROPEANĂ DE APĂRARE A DREPTURILOR OMULUI ŞI A LIBERTĂŢILOR FUNDAMENTALEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1Acordul privind aderarea Uniunii la Convenţia europeană de apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (denumita în continuare "Convenţia europeană"), prevăzută la articolul I-9 alineatul (2) din Constituţie trebuie să reflecte necesitatea de a conserva caracteristicile specifice ale Uniunii şi ale legislaţiei Uniunii, în special în ceea ce priveşte:(a) modalităţile speciale ale participării eventuale a Uniunii la instanţele de control ale Convenţiei europene;(b) mecanismele necesare pentru a garanta ca recursurile formulate de statele nemembre şi recursurile individuale sunt îndreptate împotriva statelor membre şi/sau Uniunii, după caz.Articolul 2Acordul menţionat la articolul 1 trebuie să garanteze ca aderarea Uniunii nu aduce atingere nici competentelor Uniunii, nici atribuţiilor instituţiilor acesteia. El trebuie să garanteze ca nici una dintre dispoziţiile sale nu aduce atingere situaţiei speciale a statelor membre în ceea ce priveşte Convenţia europeană şi, în special, protocoalele acesteia, măsurile luate de statele membre prin derogare de la Convenţia europeană, în conformitate cu articolul 15, precum şi rezervele formulate de statele membre în legătură cu Convenţia europeană, în conformitate cu articolul 57 din convenţie.Articolul 3Nici o dispoziţie a acordului menţionat la articolul 1 nu trebuie să aducă atingere articolului III-375 alineatul (2) din Constituţie.33. PROTOCOL PRIVIND ACTELE ŞI TRATATELE DE COMPLETARE SAU DE MODIFICARE A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE ŞI A TRATATULUI PRIVIND UNIUNEA EUROPEANĂÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca articolul IV-437 alineatul (1) din Constituţie abroga Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul privind Uniunea europeană, precum şi actele de completare sau de modificare ale acestora;AVÂND ÎN VEDERE ca trebuie stabilită lista actelor şi tratatelor menţionate la articolul IV-437 alineatul (1);AVÂND ÎN VEDERE ca trebuie reformulate dispoziţiile articolului 9 alineatul (7) din Tratatul de la Amsterdam;REAMINTIND ca Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea reprezentanţilor în Parlamentul European prin sufragiu universal direct trebuie să rămână în vigoare,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Articolul 11. Actele şi tratatele următoare, de completare sau de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, se abroga:(a) Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor europene, anexat la Tratatul de instituire a unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice (JO 152, 13.7.1967, p. 13);(b) Tratatul din 22 aprilie 1970 de modificare a unor dispoziţii bugetare din Tratatele de instituire a Comunităţilor europene şi din Tratatul de instituire a unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice a Comunităţilor europene (JO L 2, 2.1.1971, p. 1);(c) Tratatul din 22 iulie 1975 de modificare a unor dispoziţii financiare din Tratatele de instituire a Comunităţilor europene şi din Tratatul de instituire a unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice a Comunităţilor europene (JO L 359, 31.12.1977, p. 4);(d) Tratatul din 10 iulie 1975 de modificare a unor dispoziţii din Protocolul privind Statutul Băncii Europene de Investiţii (JO L 91, 6.4.1978, p. 1);(e) Tratatul din 13 martie 1984 de modificare a Tratatelor de instituire a Comunităţilor europene în ceea ce priveşte Groenlanda (JO L 29, 1.2.1985, p. 1);(f) Actul unic european din 17 februarie 1986 şi 28 februarie 1986 (JO L 169, 29.6.1987, p. 1);(g) Actul din 25 martie 1993 de modificare a Protocolului privind Statutul Băncii Europene de Investiţii prin care Consiliul Guvernatorilor este abilitat sa înfiinţeze Fondul european de investiţii (JO L 173, 7.7.1994, p. 14);(h) Decizia Consiliului nr. 2003/223/CE, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern, din 21 martie 2003, privind o modificare a articolului 10.2 din statutul Sistemului european al băncilor centrale şi al Băncii Centrale Europene (JO L 83, 1.4.2003, p. 66);2. Tratatul de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 de modificare a Tratatului privind Uniunea europeană, a Tratatelor de instituire a Comunităţilor europene şi a anumitor acte conexe se abroga (JO C 340, 10.11.1997, p. 1).3. Tratatul de la Nisa din 26 februarie 2001 de modificare a Tratatului privind Uniunea europeană, Tratatele de instituire a Comunităţilor europene şi anumite acte conexe se abroga (JO C 80, 10.3.2001, p. 1.)Articolul 21. Fără sa aducă atingere punerii în aplicare a articolului III-432 din Constituţie şi a articolului 189 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, reprezentanţii guvernelor statelor membre adopta de comun acord dispoziţiile necesare pentru rezolvarea anumitor probleme speciale în Marele Ducat al Luxemburgului, rezultate în urma creării unui Consiliu unic şi a unei Comisii unice a Comunităţilor europene.2. Actul privind alegerea reprezentanţilor în Parlamentul European prin vot universal direct, anexat la Decizia Consiliului 76/787/CE CA, CEE, Euratom (JO L 278, 8.10.1976, p. 1) se menţine în versiunea aflată în vigoare în momentul intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa. În vederea adaptării la Constituţie, Actul se modifica după cum urmează:(a) la articolul 1, alineatul (3) se elimina;(b) la articolul 5 alineatul (1) al doilea paragraf, cuvântul "dispoziţii" se elimina;(c) la articolul 6 alineatul (2), cuvintele "din 8 aprilie 1965" se elimina; cuvintele "Comunităţilor europene" se înlocuiesc cu "Uniunii Europene";(d) la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuţa, cuvintele "Comisia Comunităţilor Europene" se înlocuiesc cu "Comisia Europeană";(e) la articolul 7 alineatul (1) a treia liniuţa, cuvintele "Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene sau a Tribunalului de prima instanţa" se înlocuiesc cu "Curtea de Justiţie a Uniunii Europene";(f) la articolul 7 alineatul (1) a cincea liniuţa, cuvintele "Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene" se înlocuiesc cu "Curtea de Conturi";(g) la articolul 7 alineatul (1) a sasea liniuţa, cuvintele "Ombudsmanul Comunităţilor Europene" se înlocuiesc cu "Ombudsmanul European";(h) la articolul 7 alineatul (1) a şaptea liniuţa, expresia "Comunităţii Economice Europene şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice" se înlocuieşte cu "Uniunii Europene";(i) la articolul 7 alineatul (1) a noua liniuţa, expresia "în temeiul sau în conformitate cu Tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice" se înlocuieşte cu "în temeiul Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi al Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice"; cuvântul "comunitare" se înlocuieşte cu "din Uniune";(j) la articolul 7 alineatul (1) a unsprezecea liniuţa, expresia "instituţiilor Comunităţilor Europene sau organelor specializate asociate acestora sau Băncii Centrale Europene" se înlocuieşte cu "instituţiilor, organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii Europene";(k) liniutele de la articolul 7 alineatul (1) devin literele (a)-(k);(l) la articolul 7 alineatul (2) al doilea paragraf, cuvântul "dispoziţii" se elimina; liniutele de la acest paragraf devin literele (a) şi (b);(m) la articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf, cuvântul "Comunitatea" se înlocuieşte cu "Uniunea"; cuvântul "stabileşte" se înlocuieşte cu cuvintele "adopta o decizie europeană de stabilire"; cuvintele "din paragraful precedent" se înlocuiesc cu "din primul paragraf;(n) la articolul 11 alineatul (3), cuvintele "fără sa aducă atingere prevederilor articolului 139 din Tratatul de instituire a Comunităţii europene" se înlocuiesc cu "fără sa aducă atingere prevederilor articolului III-336 din Constituţie";(o) la articolul 14, cuvintele "de a lua" se înlocuiesc cu "de a adopta"; cuvintele "la propunerea" se înlocuiesc cu "la iniţiativa"; cuvintele "adopta aceste măsuri" se înlocuiesc cu "adopta regulamentele sau deciziile europene necesare".34. PROTOCOL PRIVIND DISPOZIŢIILE TRANZITORII REFERITOARE LA INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE UNIUNII INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,AVÂND ÎN VEDERE ca, pentru a organiza tranzitia, de la Uniunea europeană instituită de Tratatul privind Uniunea Europeană şi de la Comunitatea Europeană la Uniunea Europeană instituită prin Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, care le succeda, este necesar să se prevadă dispoziţii tranzitorii aplicabile înainte de intrarea în vigoare a tuturor prevederilor Constituţiei şi actele necesare pentru punerea în aplicare a acestora,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice:Titlul I 1.1. DISPOZIŢII PRIVIND PARLAMENTUL EUROPEANArticolul 1(1) Cu suficient de mult timp înainte de alegerile parlamentare europene din 2009, Consiliul European adopta, în conformitate cu articolul I-20 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituţie, o decizie europeană de stabilire a componentei Parlamentului.(2) În timpul legislaturii 2004-2009, componenta şi numărul reprezentanţilor în Parlamentul European aleşi în fiecare stat membru rămân cele care exista la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, numărul de reprezentanţi fiind următorul:
Titlul II 1.2. DISPOZIŢII PRIVIND CONSILIUL EUROPEAN ŞI CONSILIULArticolul 2(1) Dispoziţiile articolului I-25 alineatele (1), (2) şi (3) din Constituţie, privind definirea majorităţii calificate în Consiliul European şi Consiliu intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2009, după încheierea alegerilor parlamentarilor europeni din 2009, în conformitate cu articolul I-20 alineatul (2) din Constituţie.(2) Până la data de 31 octombrie 2009, dispoziţiile următoare rămân în vigoare, fără sa aducă atingere articolului I-25 alineatul (4) din Constituţie.Pentru deliberările Consiliului European şi ale Consiliului, care necesita majoritate calificată, voturile membrilor sunt afectate de ponderarea următoare:
Deliberările se încheie în cazul în care întrunesc cel puţin 232 de voturi favorabile exprimate de majoritatea membrilor, în cazul în care, în temeiul Constituţiei, trebuie organizate la propunerea Comisiei. În celelalte cazuri, deliberările se încheie în cazul în care întrunesc cel puţin 232 de voturi favorabile exprimate de cel puţin două treimi dintre membri.Un membru al Consiliului European sau al Consiliului poate solicita, la adoptarea, cu majoritate calificată, a unui act de Consiliul European sau de Consiliu, să se verifice dacă statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii. În cazul în care nu este îndeplinită aceasta condiţie, actul în cauza nu se adoptă.(3) Pentru aderarile următoare, pragul menţionat la alineatul (2) se calculează astfel încât pragul majorităţii calificate exprimat în număr de voturi sa nu-l depăşească pe cel care rezultă din tabelul care figurează în declaraţia privind extinderea Uniunii Europene, înscrisă în actul final al Conferintei care a adoptat Tratatul de la Nisa.(4) Dispoziţiile următoare privind definirea majorităţii calificate intră în vigoare la 1 noiembrie 2009:– articolul I-44 alineatul (3) al treilea, al patrulea şi al cincilea paragraf din Constituţie;– articolul I-59 alineatul (5) al doilea şi al treilea paragraf din Constituţie;– articolul I-60 alineatul (4) al doilea paragraf din Constituţie;– articolul III-179 alineatul (4) al treilea şi al patrulea paragraf din Constituţie;– articolul III-184 alineatul (6) al treilea şi al patrulea paragraf din Constituţie;– articolul III-184 alineatul (7) al treilea şi al patrulea paragraf din Constituţie;– articolul III-194 alineatul (2) al doilea şi al treilea paragraf din Constituţie;– articolul III-196 alineatul (3) al doilea şi al treilea paragraf din Constituţie;– articolul III-197 alineatul (4) al doilea şi al treilea paragraf din Constituţie;– articolul III-198 alineatul (2) al treilea paragraf din Constituţie;– articolul III-312 alineatul (3) al treilea şi al patrulea paragraf din Constituţie;– articolul III-312 alineatul (4) al treilea şi al patrulea paragraf din Constituţie;– articolul 1 al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf şi articolul 3 alineatul (1) al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf din Protocolul privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei în ceea ce priveşte politicile referitoare la controlul la frontiera, azil şi imigratie, precum şi cele referitoare la cooperarea juridică în domeniul civil şi cooperarea politieneasca;– articolul 1 al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf şi articolul 5 al treilea, al patrulea şi al cincilea paragraf din Protocolul privind poziţia Danemarcei.Până la data de 31 octombrie 2009, în cazul în care nu toţi membrii Consiliului participa la vot, respectiv în cazurile menţionate la articolele enumerate în primul paragraf, majoritatea calificată se defineste ca fiind aceeaşi proporţie de voturi ponderate şi aceeaşi proporţie a numărului de membri ai Consiliului, precum şi, dacă este necesar, acelaşi procentaj al populaţiei statelor membre menţionate ca şi cele stabilite în alineatul (2).Articolul 3Până la intrarea în vigoare a deciziei europene menţionată în articolul I-24 alineatul (4) din Constituţie, Consiliul se poate reuni în componentele prevăzute la articolul I-24 alineatele (2) şi (3), precum şi în celelalte componente a căror lista se stabileşte printr-o decizie europeană a Consiliului Afacerilor Generale hotărând cu majoritate simpla.Titlul III DISPOZIŢIILE PRIVIND COMISIA, INCLUSIV MINISTRUL DE AFACERI EXTERNE AL UNIUNIIArticolul 4Membrii Comisiei care sunt în funcţie la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa rămân în funcţie până la sfârşitul mandatului lor. Cu toate acestea, în ziua numirii ministrului de externe al Uniunii, mandatul membrului care are aceeaşi cetăţenie cu ministrul de externe al Uniunii se încheie.Titlul IV DISPOZIŢII PRIVIND SECRETARUL GENERAL AL CONSILIULUI, INALTUL REPREZENTANT PENTRU POLITICA EXTERNA ŞI DE SECURITATE COMUNA ŞI SECRETARUL GENERAL ADJUNCT AL CONSILIULUIArticolul 5Mandatele secretarului general al Consiliului, al inaltului Reprezentant pentru politica externa şi de securitate comuna şi al Secretarului general adjunct al Consiliului se încheie la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa. Consiliul numeşte un Secretar general în conformitate cu articolul III-344 alineatul (2) din Constituţie.Titlul V DISPOZIŢII PRIVIND ORGANELE CONSULTATIVEArticolul 6Până la intrarea în vigoare a deciziei europene menţionate la articolul III-386 din Constituţie, repartizarea membrilor în Comitetul Regiunilor este următoarea:
Articolul 7Până la intrarea în vigoare a deciziei europene menţionate la articolul III-389 din Constituţie, repartizarea membrilor în Comitetul Economic şi Social este următoarea:
35. PROTOCOL PRIVIND CONSECINŢELE FINANCIARE ALE EXPIRĂRII TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE A CARBUNELUI ŞI OTELULUI ŞI FONDUL DE CERCETARE PENTRU CĂRBUNE ŞI OŢELÎINALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca toate elementele din patrimoniul activ şi pasiv al Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului existente la 23 iulie 2002 au fost transferate Comunităţii Europene începând cu 24 iulie 2002;LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul ca este de dorit ca aceste fonduri să fie utilizate pentru cercetare în sectoarele conexe industriei carbunelui şi otelului şi, în consecinţa, este necesar să se stabilească anumite norme în acest sens;AU CONVENIT cu privire la următoarele dispoziţii, anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:Articolul 1(1) Sub rezerva oricărei majorări sau reduceri care poate interveni ca urmare a operaţiunilor de lichidare, valoarea neta a elementelor din patrimoniul activ şi pasiv al Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului, prevăzute de bilanţul Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului la 23 iulie 2002, este considerată ca patrimoniu al Uniunii destinat cercetării în sectoarele conexe industriei carbunelui şi otelului, denumit "Comunitatea Europeană a Carbunelui şi Otelului în lichidare". După finalizarea lichidării, acest patrimoniu se numeşte "Activul Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel".(2) Veniturile generate de acest patrimoniu, denumite "Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel" sunt alocate exclusiv activităţilor de cercetare desfăşurate în sectoarele conexe industriei carbunelui şi otelului din afară programului cadru de cercetare, în conformitate cu prezentul protocol şi cu actele adoptate în temeiul acestuia.Articolul 2(1) O lege europeană a Consiliului stabileşte toate dispoziţiile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului protocol, inclusiv principiile esenţiale. Consiliul hotărăşte după aprobarea Parlamentului European.(2) La propunerea Comisiei, Consiliul adopta regulamentele şi deciziile europene de stabilire a orientarilor financiare multianuale pentru gestionarea patrimoniului Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel, precum şi orientările tehnice pentru programul de cercetare al fondului respectiv. Consiliul hotărăşte după consultarea Parlamentului European.Articolul 3Constituţia se aplică, cu excepţia cazului în care prezentul protocol şi actele adoptate în temeiul acestuia nu prevăd altfel.36. PROTOCOL DE MODIFICARE A TRATATULUI DE INSTITUIRE A COMUNITĂŢII EUROPENE A ENERGIEI ATOMICEÎNALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,REAMINTIND ca este important ca dispoziţiile Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice sa producă în continuare efecte juridice depline,DORIND sa adapteze tratatul în cauza la noile norme stabilite de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în special în domeniile instituţional şi financiar,AU CONVENIT asupra următoarelor dispoziţii, care se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi care modifica Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice după cum urmează:Articolul 1Prezentul protocol modifica Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (denumit în continuare "Tratatul CEEA") în versiunea în vigoare în momentul intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.Sub rezerva dispoziţiilor prevăzute la articolul IV-437 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi fără sa aducă atingere altor dispoziţii din prezentul protocol, efectele juridice ale modificărilor aduse Tratatului CEEA prin tratatele şi actele abrogate în temeiul articolului IV-437 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, precum şi efectele juridice ale actelor adoptate în temeiul Tratatului CEEA nu sunt afectate.Articolul 2Denumirea titlului III din Tratatul CEEA "Dispoziţii instituţionale" se înlocuieşte cu "Dispoziţii instituţionale şi financiare".Articolul 3La începutul titlului III din Tratatul CEEA, se insereaza următorul capitol:Capitolul I APLICAREA ANUMITOR DISPOZIŢII DIN TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPAArticolul 106A(1) Articolele I-19 - I-29, articolele I-31 - I-39, articolele I-49 şi I-50, articolele I-53 - I-56, articolele I-58 - I-60, articolele III-330 - III-372, articolele III-374 şi III-375, articolele III-378 - III-381, articolele III-384 şi III-385, articolele III-389 - III-392, articolele III-395 - III-410, articolele III-412 - III-415 şi articolele III-427, III-433, IV-439 şi IV-443 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa se aplică prezentului tratat.(2) În cadrul prezentului tratat, trimiterile la Uniune şi Constituţie cuprinse în dispoziţiile prevăzute la alineatul (1), precum şi cele din protocoalele anexate atât la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, cat şi la prezentul tratat, se înţeleg ca trimiteri la Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, respectiv la prezentul tratat.(3) Dispoziţiile din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu instituie derogări de la prezentul tratat.Articolul 4În titlul III din Tratatul CEEA, capitolele I, II şi III se renumeroteaza II, III şi IV.Articolul 5(1) Articolul 3, articolele 107 - 132, articolele 136 - 143, articolele 146 - 156, articolele 158 - 163, articolele 165 - 170, articolele 173 şi 173A, articolul 175, articolele 177 - 179a şi articolele 180b, 181, 183, 183A, 190 şi 204 din Tratatul CEEA se abroga.(2) Protocoalele anexate anterior la Tratatul CEEA se abroga.Articolul 6Denumirea titlului IV din Tratatul CEEA "Dispoziţii financiare" se înlocuieşte cu "Dispoziţii financiare speciale".Articolul 7(1) La articolul 38 al treilea paragraf şi la articolul 82 al treilea paragraf din Tratatul CEEA, trimiterile la articolele 141 şi 142 se înlocuiesc cu trimiterile la articolul III-360 şi, respectiv, articolul III-361 din Constituţie.(2) La articolul 171 alineatul (2) şi la articolul 176 alineatul (3) din Tratatul CEEA, trimiterea la articolul 183 se înlocuieşte cu trimiterea la articolul III-412 din Constituţie.(3) La articolul 172 alineatul (4) din Tratatul CEEA, trimiterea la articolul 177 alineatul (5) se înlocuieşte cu trimiterea la articolul III-404 din Constituţie.(4) La articolele 38, 82, 96 şi 98 din Tratatul CEEA, cuvântul "directiva" se înlocuieşte cu cuvintele "regulament european".(5) În Tratatul CEEA, cuvântul "decizie" se înlocuieşte cu cuvintele "decizie europeană", cu excepţia articolelor 18, 20 şi 23, a articolului 53 primul paragraf, precum şi în toate cazurile în care decizia se adoptă de Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene.(6) În Tratatul CEEA, cuvintele "Curtea de Justiţie" se înlocuiesc cu cuvintele "Curtea de Justiţie a Uniunii Europene".Articolul 8Articolul 191 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 191Comunitatea beneficiază, pe teritoriul statelor membre, de privilegiile şi imunităţile necesare pentru îndeplinirea misiunii sale în condiţiile prevăzute de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene.Articolul 9Articolul 198 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 198Cu excepţia cazului în care se prevede altfel, dispoziţiile din prezentul tratat sunt aplicabile teritoriilor europene ale statelor membre şi teritoriilor neeuropene supuse jurisdicţiei lor. Ele se aplică, de asemenea, teritoriilor europene ale căror relaţii externe sunt gestionate de un stat membru.Dispoziţiile din prezentul tratat se aplică insulelor Aland cu derogarile care erau prevăzute iniţial de tratatul menţionat la articolul IV-437 alineatul (2) litera (d) din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi care au fost încorporate în Protocolul privind Tratatele şi Actele de aderare a Regatului Danemarcei, Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze şi a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.Prin derogare de la primul, al doilea şi al treilea paragraf:(a) prezentul tratat nu se aplică Insulelor Feroe şi Groenlandei;(b) prezentul tratat nu se aplică zonelor de suveranitate ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru;(c) prezentul tratat nu se aplică ţărilor şi teritoriilor de peste mari care au relaţii speciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi care nu sunt menţionate pe lista prevăzută la anexa II la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa;(d) prezentul tratat se aplică Insulelor Channel şi Insulei Man numai în măsura necesară pentru a asigura aplicarea regimului stabilit iniţial pentru aceste insule în tratatul menţionat la articolul III-437 alineatul (2) litera (a) din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi care este incorporat în Protocolul privind Tratatele şi Actele de aderare a Regatului Danemarcei, Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze şi a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei.Articolul 10Articolul 206 din Tratatul CEEA se înlocuieşte cu următorul text:Articolul 206Comunitatea poate încheia, cu unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale, acorduri de instituire a unei asocieri caracterizate de drepturi şi obligaţii reciproce, de acţiuni comune şi proceduri specifice.Acordurile în cauza sunt încheiate de Consiliu, hotărând în unanimitate, după consultarea Parlamentului European.În cazul în care acordurile în cauza impun modificarea prezentului tratat, modificările trebuie să fie întâi adoptate în conformitate cu procedura prevăzute la articolul III-443 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa.Articolul 11La articolul 225 din Tratatul CEEA, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text: "Sunt autentice, de asemenea, versiunile tratatului în limbile ceha, daneza, engleza, estoniana, finlandeza, greaca, irlandeza, letona, lituaniana, maghiara, malteza, polona, portugheză, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza."Articolul 12Veniturile şi cheltuielile Comunităţii Europene a Energiei Atomice, cu excepţia celor ale Agenţiei de aprovizionare şi întreprinderilor comune, sunt prevăzute de bugetul Uniunii.B. ANEXE LA TRATATUL DE INSTITUIRE A UNEI CONSTITUŢII PENTRU EUROPAAnexa ILISTA PREVĂZUTĂ LA ART. III-226 DIN CONSTITUŢIE
Anexa IIȚĂRI ŞI TERITORII DE PESTE MARI CĂRORA LI SE APLICA PARTEA III TITLUL IV DIN CONSTITUŢIE– Groenlanda,– Noua Caledonie şi teritoriile dependente– Polinezia Franceza– Teritoriile Australe şi Antarctice Franceze– Insulele Wallis şi Futuna– Mayotte– Saint Pierre şi Miquelon– Aruba– Antilele Olandeze– Bonaire– Curasao– Saba– Sunt Eustatius– Sunt Maarten– Anguilla– Insulele Cayman– Insulele Falkland– Georgia de Sud şi Insulele Sandwich de Sud– Monteserrat– Pitcairn– Sfanta Elena şi teritoriile dependente– Teritoriul Antarcticii Britanice– Teritoriile Britanice din Oceanul Indian– Insulele Turks şi Caicos– Insulele Virgine Britanice– Insulele BermudeACT FINALCONFERINŢA REPREZENTANŢILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, convocată la Bruxelles la 30 septembrie 2003 pentru a adopta de comun acord Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, adopta următoarele texte:I. Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru EuropaII. Protocoalele anexate la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa:1. Protocolul privind rolul parlamentelor naţionale în Uniunea Europeană2. Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proportionalitatii3. Protocolul de stabilire a Statutului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene4. Protocolul de stabilire a Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene5. Protocolul de stabilire a Statutului Băncii Europene de Investiţii6. Protocolul privind stabilirea sediilor instituţiilor şi ale anumitor organe, oficii, agenţii şi departamente ale Uniunii Europene7. Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Uniunii Europene8. Protocolul privind Tratatele şi Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, şi a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei9. Protocolul privind Tratatul şi Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace10. Protocolul privind procedura cu privire la deficitele excesive11. Protocolul privind criteriile de convergenta12. Protocolul privind Eurogrup13. Protocolul privind anumite dispoziţii privind Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în ceea ce priveşte uniunea economică şi monetara14. Protocolul privind anumite dispoziţii privind Danemarca în ceea ce priveşte conomica şi monetara15. Protocolul privind anumite sarcini ale Băncii Naţionale a Danemarcei16. Protocolul privind regimul francului CFP17. Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene18. Protocolul privind aplicarea anumitor aspecte din articolul III-130 din Constituţie Regatului Unit şi Irlandei19. Protocolul privind poziţia Regatului Unit şi a Irlandei faţă de politicile privind controlul frontierelor, azilul şi imigrarea, precum şi faţă de cooperarea judiciară în materie civilă şi faţă de cooperarea politieneasca20. Protocolul privind poziţia Danemarcei21. Protocolul privind relaţiile externe ale statelor membre în ceea ce priveşte trecerea frontierelor externe22. Protocolul privind dreptul la azil al resortisantilor statelor membre23. Protocolul privind cooperarea structurată permanenta instituită prin articolul I-41 alineatul (6) şi prin articolul III-312 din Constituţie24. Protocolul privind articolul I-41 alineatul (2) din Constituţie25. Protocolul privind importurile în Uniunea Europeană de produse petroliere rafinate în Antilele Olandeze26. Protocolul privind achiziţia de bunuri imobiliare în Danemarca27. Protocolul privind sistemul de radiodifuziune publică din statele membre28. Protocolul privind articolul III-214 din Constituţie29. Protocolul privind coeziunea economică, socială şi teritorială30. Protocolul privind regimul special aplicabil Groenlandei31. Protocolul privind articolul 40.3.3 din Constituţia Irlandei32. Protocolul privind articolul I-9 alineatul (2) din Constituţie privind aderarea Uniunii la Convenţia europeană de apărare a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale33. Protocolul privind actele şi tratatele care au completat sau modificat Tratatul de instituire a Comunităţii Europene şi Tratatul privind Uniunea Europeană34. Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organele Uniunii35. Protocolul privind consecinţele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Carbunelui şi Otelului şi fondurile de cercetare în domeniul carbunelui şi otelului36. Protocolul de modificare a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei AtomiceIII. Anexele la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa1. Anexa I - Lista prevăzută la articolul III-226 din Constituţie2. Anexa II - Ţările şi teritoriile de peste mari cărora li se aplică partea III titlul IV din ConstituţieConferinţa adopta declaraţiile enumerate în continuare şi anexate la prezentul Act final:A. Declaraţiile cu privire la dispoziţiile Constituţiei1. Declaraţia cu privire la articolul I-62. Declaraţia cu privire la articolul I-9 alineatul (2)3. Declaraţia cu privire la articolele I-22, I-27 şi I-284. Declaraţia cu privire la articolul I-24 alineatul (7) referitor la decizia Consiliului European privind exercitarea presedintiei Consiliului5. Declaraţia cu privire la articolul I-256. Declaraţia cu privire la articolul I-267. Declaraţia cu privire la articolul I-278. Declaraţia cu privire la articolul I-369. Declaraţia cu privire la articolele I-43 şi III-32910. Declaraţia cu privire la articolul I-5111. Declaraţia cu privire la articolul I-5712. Declaraţia cu privire la explicaţiile privind Carta Drepturilor Fundamentale13. Declaraţia cu privire la articolul III-11614. Declaraţia cu privire la articolele III-136 şi III-26715. Declaraţia cu privire la articolele III-160 şi III-32216. Declaraţia cu privire la articolul III-167 alineatul (2) litera (c)17. Declaraţia cu privire la articolul III-18418. Declaraţia cu privire la articolul III-21319. Declaraţia cu privire la articolul III-22020. Declaraţia cu privire la articolul III-24321. Declaraţia cu privire la articolul III-24822. Declaraţia cu privire la articolul III-25623. Declaraţia cu privire la articolul III-273 alineatul (1) paragraful al doilea24. Declaraţia cu privire la articolul III-29625. Declaraţia cu privire la articolul III-325 privind negocierea şi încheierea de statele membre de acorduri internaţionale privind spaţiul de libertate, securitate şi justiţie26. Declaraţia cu privire la articolul III-402 alineatul (4)27. Declaraţia cu privire la articolul III-41928. Declaraţia cu privire la articolul IV-440 alineatul (7)29. Declaraţia cu privire la articolul IV-448 alineatul (2)30. Declaraţia cu privire la ratificarea Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru EuropaB. Declaraţii privind protocoalele anexate la ConstituţieDeclaraţiile cu privire la Protocolul privind Tratatele şi Actele de aderare a Regatului Danemarcei, a Irlandei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei şi a Republicii Portugheze, şi a Republicii Austria, a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei31. Declaraţia cu privire la insulele Aland32. Declaraţia cu privire la populaţia laponaDeclaraţiile cu privire la Protocolul privind Tratatul şi Actul de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia şi a Republicii Slovace33. Declaraţia cu privire la zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru34. Declaraţia Comisiei privind zonele de suveranitate a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în Cipru35. Declaraţia privind centrala nucleara de la Ignalina din Lituania36. Declaraţia cu privire la tranzitul de persoane pe cai terestre între regiunea Kaliningrad şi celelalte părţi ale Federaţiei Ruse37. Declaraţia cu privire la unitatea 1 şi unitatea 2 ale centralei nucleare de la Bohunice V1 din Slovacia38. Declaraţia cu privire la Cipru39. Declaraţia cu privire la Protocolul privind poziţia Danemarcei40. Declaraţia cu privire la Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii referitoare la instituţiile şi organele Uniunii41. Declaraţia cu privire la ItaliaÎn plus, Conferinţa ia act de declaraţiile enumerate în continuare şi anexate la prezentul Act final:42. Declaraţia Regatului Ţărilor de Jos cu privire la articolul I-5543. Declaraţia Regatului Ţărilor de Jos cu privire la articolul IV-44044. Declaraţia Republicii Federale Germania, a Irlandei, a Republicii Ungare, a Republicii Austria şi a Regatului Suediei45. Declaraţia Regatului Spaniei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord46. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la definitia termenului "resortisanti"47. Declaraţia Regatului Spaniei cu privire la definitia termenului "resortisanti"48. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la dreptul de vot la alegerile parlamentare europene49. Declaraţia Regatului Belgiei cu privire la parlamentele naţionale50. Declaraţia Republicii Letonia şi a Republicii Ungare cu privire la ortografierea numelui monedei unice în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru EuropaHecho en Roma, el veintinueve de octubre del dos mil cuatro.V Rime dne dvacateho devateho rijna dva tisice ctyriUdfaerdiget i Rom den niogtyvende oktober to tusind og fire.Geschehen zu Rom am neunundzwanzigsten Oktober zweitausendundvier.Kahe tuhande neljanda aasta oktoobrikuu kahekumne uheksandal paeval RoomasTextul în limba greaca se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, la pag. 546.Done at Rome on the twenty-ninth day of October în the year two thousand and four.Fait a Rome, le vingt-neuf octobre deux mille quatre.Arna dheanamh sa Roimh, an naou la fichead de Dheireadh Fomhair sa bhliain dha mhile is a ceathairFatto a Roma, addi ventinove ottobre duemilaquattro.Roma, divi tukstosi ceturta gada divdesmit devitaja oktobriPriimta du tukstanciai ketvirtu metu spalio dvidesimt devinta diena RomojeKelt Romaban, a ketezer-negyedik ev oktober havanak huszonkilencedik napjanMaghmul f'Ruma fid-disa' u ghoxrin jum ta' Ottubru tas-sena elfejn u erbghaGedaan te Rome, de negenentwintigste oktober tweeduizendvier.Sporzadzono w Rzymie dnia dwudziestego dziewiatego pazdziernika roku dwutysiecznego czwartegoFeito em Roma, em vinte e nove de Outubro de dois mil e quatroV Rime dvadsiatehodeviateho oktobra dvetisicstyriV Rimu, devetindvajsetega oktobra leta dva tisoc ştiriTehty Roomassa kahdentenakymmenentenayhdeksantena paivana lokakuuta vuonna kaksituhattanelja.Som skedde i Rom den tjugonionde oktober tjugohundrafyra.Încheiat la Roma la douăzeci şi noua octombrie doua mii patru.Pour Sa Majeste le Roi des BelgesVoor Zijne Majesteit de Koning der BelgenFur Seine Majestat den Konig der Belgier
Astfel, Tratatul de aderare la Uniune va prevedea, prin derogare de la articolul I-20 alineatul (2) din Constituţie, ca numărul membrilor Parlamentului European poate fi temporar mai mare de 750 pe parcursul perioadei rămase din legislatura 2004 - 2009.(2) În articolul 2 alineatul (2) din Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii pentru instituţiile şi organele Uniunii, ponderarea voturilor României şi Bulgariei în cadrul Consiliului European şi al Consiliului va fi stabilită la 14 şi respectiv la 10 voturi.(3) Cu ocazia fiecărei aderari, pragul menţionat de Protocolul privind dispoziţiile tranzitorii pentru instituţiile şi organele Uniunii se va calcula în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din protocolul menţionat anterior.41. Declaraţia cu privire la ItaliaConferinţa ia act de faptul ca Protocolul privind Italia anexat în 1957 la Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, asa cum a fost modificat la adoptarea Tratatului privind Uniunea Europeană, conţinea următoarele precizări:INALTELE PĂRŢI CONTRACTANTE,DORIND sa rezolve anumite probleme speciale privind Italia,CONVIN asupra dispoziţiilor următoare, anexate la Tratat:STATELE MEMBRE ALE COMUNITĂŢIIIAU ACT de faptul ca guvernul italian s-a angajat în executarea unui program de expansiune economică pe zece ani având ca scop redresarea dezechilibrelor din structura economiei italiene, în special prin construirea infrastructurii în zonele mai puţin dezvoltate din sud şi din insule şi prin crearea de noi locuri de muncă în vederea eliminării somajului.REAMINTESC ca acest program al guvernului italian a fost luat în considerare şi aprobat pe baza principiilor şi a obiectivelor sale de către organizaţiile de cooperare internationala ale căror membre sunt.RECUNOSC ca atingerea obiectivelor din programul italian este o problemă de interes comun.CONVIN, în vederea facilitării îndeplinirii acestei sarcini de către guvernul italian, sa recomande tuturor instituţiilor Comunităţii sa pună în aplicare toate mijloacele şi procedurile prevăzute de tratat, recurgand în special la o utilizare adecvată a resurselor Băncii Europene de Investiţii şi ale Fondului Social European.SUNT DE PĂRERE ca instituţiile europene trebuie să aibă în vedere, la aplicarea Tratatului, efortul pe care va trebui sa îl suporte economia italiana în anii următori şi posibilitatea de a evita producerea unor tensiuni periculoase, în special în ceea ce priveşte balantele de plati şi nivelul de ocupare a forţei de muncă, care ar putea compromite aplicarea acestui Tratat în Italia.RECUNOSC în special faptul ca, în cazul aplicării articolelor 109 H şi 109 I, sunt necesare eforturi pentru ca măsurile solicitate guvernului italian să asigure finalizarea programului sau de expansiune economică şi de creştere a nivelului de viaţa al populaţiei.DECLARAŢIILE STATELOR MEMBRE42. Declaraţia Regatului Ţărilor de Jos cu privire la articolul I-55Regatul Ţărilor de Jos va aproba o decizie europeană asa cum este menţionată la articolul I-55 alineatul (4) după ce revizuirea legii europene menţionate la articolul I-54 alineatul (3) va oferi Ţărilor de Jos o soluţie satisfăcătoare pentru situaţia sa de plată neta negativa, în exces faţă de bugetul Uniunii.43. Declaraţia Regatului Ţărilor de Jos cu privire la articolul IV-440Regatul Ţărilor de Jos declara ca va prezenta o iniţiativă în vederea adoptării unei decizii europene de tipul celei menţionate la articolul I-440 alineatul (7), destinată modificării statutului Antilelor Olandeze şi/sau al Aruba faţă de Uniune, numai în temeiul unei decizii adoptate în conformitate cu statutul Regatului Ţărilor de Jos.44. Declaraţia Republicii Federale Germania, a Irlandei, a Republicii Ungare, a Republicii Austria şi a Regatului SuedieiGermania, Irlanda, Ungaria, Austria şi Suedia iau act de faptul ca dispoziţiile esenţiale din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice nu au Scut obiectul unei modificări de fond de la intrarea în vigoare a tratatului menţionat anterior, şi ca actualizarea acestuia este necesară. Ele sunt deci în favoarea ideii unei Conferinţe a reprezentanţilor guvernelor statelor membre care trebuie convocată cat mai repede posibil.45. Declaraţia Regatului Spaniei şi a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de NordTratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa se aplică Gibraltarului în calitatea acestuia de teritoriu european pentru ale cărui relaţii externe este responsabil un stat membru. Acest lucru nu implica nici o modificare a poziţiilor statelor membre în cauza.46. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind definitia termenului "resortisanti"În ceea ce priveşte Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi orice act derivat din aceste tratate sau rămas în vigoare în temeiul acestora, Regatul Unit reia declaraţia sa din 31 decembrie 1982 privind definitia termenului "resortisanti", iar expresia "cetăţeni ai teritoriilor britanice dependente" trebuie inteleasa ca "cetăţeni ai teritoriilor britanice de peste mari".47. Declaraţia Regatului Spaniei cu privire la definitia termenului "resortisanti"Spania constata ca, în conformitate cu articolul I-10 din Constituţie, orice persoană având cetăţenia unui stat membru are cetăţenia Uniunii. Spania constata şi faptul ca, în situaţia actuala a integrării europene reflectată în Constituţie, numai resortisantii statelor membre se bucura de drepturile specifice cetateniei europene, cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel în mod expres în dreptul Uniunii. În acest sens, Spania subliniaza în cele din urma faptul ca, în conformitate cu articolele I-20 şi I-46 din Constituţie, Parlamentul European reprezintă în prezent cetăţenii Uniunii.48. Declaraţia Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord cu privire la dreptul de vot la alegerile parlamentare europeneRegatul Unit observa faptul ca articolul I-20 şi alte dispoziţii ale Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu sunt destinate modificării bazei dreptului de vot la alegerile parlamentare europene.49. Declaraţia Regatului Belgiei cu privire la parlamentele naţionaleBelgia precizează ca, în temeiul dreptului sau constituţional, atât Camera Reprezentanţilor, cat şi Senatul Parlamentului Federal şi Adunările parlamentare ale Comunităţilor şi ale Regiunilor acţionează, în funcţie de competentele exercitate de Uniune, în calitate de componente ale sistemului parlamentar naţional sau de camere ale Parlamentului naţional.50. Declaraţia Republicii Letonia şi a Republicii Ungare cu privire la ortografierea numelui monedei unice în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru EuropaFără a aduce atingere ortografierii unificate a denumirii monedei unice a Uniunii Europene menţionată de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi celei care figurează pe bancnote şi monede, Letonia şi Ungaria declara ca ortografierea numelui monedei unice, inclusiv a derivatelor sale, folosită în versiunile letona şi maghiara ale Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu are nici un efect asupra normelor existente în limbile letona şi maghiara.-------
| EMITENT |
Ratificat prin LEGEA nr. 157 din 24 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005.AA 1/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE:CUPRINSPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: CUPRINS.CUPRINSA. Tratatul între Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană ......................................B. Protocolul privind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea Republicii Bulgaria şi a României în Uniunea Europeană ................ Partea întâi: Principii ................................................ Partea a doua: Adaptari ale Constituţiei ................................ Titlul I: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul II: Alte adaptari .............................................. Partea a treia: Dispoziţii permanente .................................... Titlul I: Adaptari ale actelor adoptate de instituţii ................ Titlul II: Alte dispoziţii ............................................ Partea a patra: Dispoziţii temporare ..................................... Titlul I: Măsuri tranzitorii ......................................... Titlul II: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul III: Dispoziţii financiare ...................................... Titlul IV: Alte dispoziţii ............................................ Partea a cincea: Dispoziţii privind punerea în aplicare a prezentului protocol ..................................... Titlul I: Compunerea instituţiilor şi organelor ...................... Titlul II: Aplicabilitatea actelor instituţiilor ......................Titlul III: Dispoziţii finale .......................................... Anexe Anexa I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din protocol] .....................................Anexa II: Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din protocol] .............................. Anexa III: Lista menţionată la articolul 16 din protocol: adaptari ale actelor adoptate de instituţii ..................................1. Dreptul societăţilor comerciale .............................. Drepturile de proprietate industriala .......................I. Marca de comerţ comunitara .............................II. Certificatele suplimentare de protecţie ................III. Desenele şi modelele industriale comunitare ............2. Agricultura ..........................................................3. Politica în domeniul transporturilor .................................4. Impozitarea .......................................................... Anexa IV: Lista menţionată la articolul 17 din protocol: adaptari suplimentare ale actelor adoptate de instituţii ................. Agricultura .....................................................A. Legislaţia agricolă ..........................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara ........................ Anexa V: Lista menţionată la articolul 18 din protocol: alte dispoziţii permanente ......................................................1. Dreptul societăţilor comerciale ..............................2. Politica în domeniul concurentei .............................3. Agricultura ..................................................4. Uniunea vamală ............................................... Apendicele la anexa V ........................................... Anexa VI: Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii privind Bulgaria ................................................1. Libera circulaţie a persoanelor ...............................2. Libera circulaţie a serviciilor ..............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ............................4. Agricultura ..................................................A. Legislaţia agricolă .......................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara .....................5. Politica în domeniul transporturilor .........................6. Impozitarea ..................................................7. Politica socială şi ocuparea forţei de muncă .................8. Energia ......................................................9. Telecomunicatiile şi tehnologia informatiei ..................10. Mediul .......................................................A. Calitatea aerului .........................................B. Managementul deşeurilor ...................................C. Calitatea apei ............................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului ............. Apendicele la anexa VI .......................................... Anexa VII: Lista menţionată la articolul 20 din protocol: măsuri tranzitorii privind România ..................................1. Libera circulaţie a persoanelor ...............................2. Libera circulaţie a serviciilor ..............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ............................4. Politica în domeniul concurentei .............................A. Ajutoarele fiscale ........................................B. Restructurarea sectorului siderurgic ......................5. Agricultura ..................................................A. Legislaţia agricolă .......................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara .....................I. Legislaţia veterinara ..................................II. Legislaţia fitosanitara ................................6. Politica în domeniul transporturilor ..........................7. Impozitarea ...................................................8. Energia .......................................................9. Mediul ........................................................A. Calitatea aerului ..........................................B. Managementul deşeurilor ....................................C. Calitatea apei .............................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului .............. Apendicele A la anexa VII ........................................ Apendicele B la anexa VII ........................................ Anexa VIII: Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din protocol) ............................................................... Anexa IX: Angajamente speciale asumate şi cerinţe acceptate de România la încheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004 (menţionată la articolul 39 din protocol) .....................C. Act privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptarile tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană ............................ Partea întâi: Principii ................................................. Partea a doua: Adaptari ale tratatelor ................................... Titlul I: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul II: Alte adaptari .............................................. Partea a treia: Dispoziţii permanente ..................................... Titlul I: Adaptari ale actelor adoptate de instituţii ................ Titlul II: Alte dispoziţii ............................................ Partea a patra: Dispoziţii temporare ...................................... Titlul I: Măsuri tranzitorii ......................................... Titlul II: Dispoziţii instituţionale .................................. Titlul III: Dispoziţii financiare ...................................... Titlul IV: Alte dispoziţii ............................................ Partea a cincea: Dispoziţii privind punerea în aplicare a prezentului act ....................................................... Titlul I: Compunerea instituţiilor şi organelor ...................... Titlul II: Aplicabilitatea actelor instituţiilor ...................... Titlul III: Dispoziţii finale .......................................... Anexe Anexa I: Lista convenţiilor şi protocoalelor la care Bulgaria şi România devin părţi la data aderării [menţionată la articolul 3 alineatul (3) din actul de aderare] ........................... Anexa II: Lista dispoziţiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene, precum şi actele adoptate în temeiul acestuia sau conexe acestuia, care urmează sa devină obligatorii şi aplicabile pe teritoriul noilor state membre de la data aderării [menţionată la articolul 4 alineatul (1) din actul de aderare] .......................................... Anexa III: Lista menţionată la articolul 19 din actul de aderare: adaptari ale actelor adoptate de instituţii ............................1. Dreptul societăţilor comerciale ............................ Drepturile de proprietate industriala ....................I. Marca de comerţ comunitara ..........................II. Certificatele suplimentare de protecţie .............III. Desenele şi modelele industriale comunitare .........2. Agricultura ................................................3. Politica în domeniul transporturilor .......................4. Impozitarea ................................................ Anexa IV: Lista menţionată la articolul 20 din actul de aderare: adaptari suplimentare ale actelor adoptate de instituţii ............... Agricultura ...................................................A. Legislaţia agricolă ....................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara .................. Anexa V: Lista menţionată la articolul 21 din actul de aderare: alte dispoziţii permanente .........................................1. Dreptul societăţilor comerciale ............................2. Politica în domeniul concurentei ...........................3. Agricultura ................................................4. Uniunea vamală ............................................. Apendicele la anexa V .........................................Anexa VI: Lista menţionată la articolul 23 din actul de aderare: măsuri tranzitorii privind Bulgaria ..........................1. Libera circulaţie a persoanelor .............................2. Libera circulaţie a serviciilor ............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ..........................4. Agricultura ................................................A. Legislaţia agricolă .....................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara ...................5. Politica în domeniul transporturilor .......................6. Impozitarea ................................................7. Politica socială şi ocuparea forţei de muncă ...............8. Energia ....................................................9. Telecomunicatiile şi tehnologia informatiei ................10. Mediul .....................................................A. Calitatea aerului .......................................B. Managementul deşeurilor .................................C. Calitatea apei ..........................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului ........... Apendicele la anexa VI ........................................Anexa VII: Lista menţionată la articolul 23 din actul de aderare: măsuri tranzitorii privind România ..........................1. Libera circulaţie a persoanelor .............................2. Libera circulaţie a serviciilor ............................3. Libera circulaţie a capitalurilor ..........................4. Politica în domeniul concurentei ...........................A. Ajutoarele fiscale ......................................B. Restructurarea sectorului siderurgic ....................5. Agricultura ................................................A. Legislaţia agricolă .....................................B. Legislaţia veterinara şi fitosanitara ...................I. Legislaţia veterinara ...............................II. Legislaţia fitosanitara .............................6. Politica în domeniul transporturilor .......................7. Impozitarea ................................................8. Energia ....................................................9. Mediul .....................................................A. Calitatea aerului .......................................B. Managementul deşeurilor .................................C. Calitatea apei ..........................................D. Poluarea industriala şi managementul riscului ........... Apendicele A la anexa VII ..................................... Apendicele B la anexa VII ..................................... Anexa VIII: Dezvoltarea rurală (menţionată la articolul 34 din actul de aderare) ...................................................... Anexa IX: Angajamente speciale asumate şi cerinţe acceptate de către România la încheierea negocierilor de aderare la 14 decembrie 2004 (menţionată la articolul 39 din actul de aderare) ........ Actul finalI. Textul Actului final .............................................II. Declaraţii .......................................................A. Declaraţiile comune ale actualelor state membre ...............1. Declaraţia comuna privind libera circulaţie a lucrătorilor: Bulgaria ...................................................2. Declaraţia comuna privind leguminoasele pentru boabe: Bulgaria ...................................................3. Declaraţia comuna privind libera circulaţie a lucrătorilor: România ....................................................4. Declaraţia comuna privind dezvoltarea rurală: Bulgaria şi România ....................................................B. Declaraţia comuna a actualelor state membre şi a Comisiei .....5. Declaraţia comuna privind pregatirile Bulgariei şi ale României pentru aderare ....................................C. Declaraţia comuna formulată de diferite state membre actuale ..6. Declaraţia comuna a Republicii Federale Germania şi a Republicii Austria privind libera circulaţie a lucrătorilor: Bulgaria şi România ........................................D. Declaraţia Republicii Bulgaria ................................7. Declaraţia Republicii Bulgaria privind utilizarea alfabetului chirilic în cadrul Uniunii Europene ........................III. Schimb de scrisori între Uniunea Europeană şi Republica Bulgaria şi România privind procedura de informare şi consultare pentru adoptarea anumitor hotărâri şi a altor măsuri care urmează a fi luate în cursul perioadei premergătoare aderării .................NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 2/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: TRATATULPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi României la Uniunea Europeană: TRATATUL.Documente sursa: MD 169/10/04 REV10 (AC 169/1/05 REV1)TRATATULÎNTREREGATUL BELGIEI, REPUBLICA CEHA, REGATUL DANEMARCEI, REPUBLICAFEDERALA GERMANIA, REPUBLICA ESTONIA, REPUBLICA ELENA, REGATULSPANIEI, REPUBLICA FRANCEZA, IRLANDA, REPUBLICA ITALIANA, REPUBLICACIPRU, REPUBLICA LETONIA, REPUBLICA LITUANIA, MARELE DUCAT ALLUXEMBURGULUI, REPUBLICA UNGARA, REPUBLICA MALTA, REGATULŢĂRILOR DE JOS, REPUBLICA AUSTRIA, REPUBLICA POLONA,REPUBLICA PORTUGHEZĂ, REPUBLICA SLOVENIA, REPUBLICA SLOVACA,REPUBLICA FINLANDA, REGATUL SUEDIEI, REGATUL UNIT ALMARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD (STATE MEMBRE ALEUNIUNII EUROPENE)ŞIREPUBLICA BULGARIA ŞI ROMÂNIAPRIVIND ADERAREA REPUBLICII BULGARIAŞI A ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂMAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR,GUVERNUL REPUBLICII BULGARIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII CEHE,MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII ESTONIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE,MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE,PREŞEDINTELE IRLANDEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE,PREŞEDINTELE REPUBLICII CIPRU,PREŞEDINTELE REPUBLICII LETONIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII LITUANIA,ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG,PREŞEDINTELE REPUBLICII UNGARE,PREŞEDINTELE MALTEI,MAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS,PREŞEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII POLONE,PREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE,PREŞEDINTELE ROMÂNIEI,PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA,PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVACE,PREŞEDINTELE REPUBLICII FINLANDA,GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI,MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞIIRLANDEI DE NORD,UNITI în dorinţa lor de a urmări realizarea obiectivelor Uniunii Europene,HOTARATI sa continue procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei pe fundamentele deja stabilite,AVÂND ÎN VEDERE ca articolul 1-58 din Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, asemenea articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, da statelor europene sansa de a deveni membre ale Uniunii,AVÂND ÎN VEDERE ca Republica Bulgaria şi România au solicitat sa devină membre ale Uniunii,AVÂND ÎN VEDERE ca, după ce a obţinut avizul Comisiei şi avizul conform al Parlamentului European, Consiliul s-a declarat în favoarea admiterii acestor state,AVÂND ÎN VEDERE faptul ca, la data semnării prezentului tratat, Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa a fost semnat dar nu este încă ratificat de toate statele membre ale Uniunii şi faptul ca Republica Bulgaria şi România vor adera la Uniunea Europeană, astfel cum este aceasta constituită la 1 ianuarie 2007,AU CONVENIT asupra condiţiilor şi aranjamentelor referitoare la admitere şi, în acest sens, au desemnat drept plenipotentiari:MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, pe[List signatories]GUVERNUL REPUBLICII BULGARIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII CEHE, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII FEDERALE GERMANIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII ESTONIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII ELENE, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE IRLANDEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII CIPRU, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII LETONIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII LITUANIA, pe[List signatories]ALTETA SA REGALA MARELE DUCE DE LUXEMBURG, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII UNGARE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE MALTEI, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA ŢĂRILOR DE JOS, pe[List signatories]PREŞEDINTELE FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII POLONE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII PORTUGHEZE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVENIA, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII SLOVACE, pe[List signatories]PREŞEDINTELE REPUBLICII FINLANDA, pe[List signatories]GUVERNUL REGATULUI SUEDIEI, pe[List signatories]MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ŞI IRLANDEI DE NORD, pe[List signatories]CARE, după ce au făcut schimb de depline puteri, găsite în buna şi cuvenită forma,AU CONVENIT CU PRIVIRE LA DISPOZIŢIILE CARE URMEAZĂ:Articolul 1(1) Republica Bulgaria şi România devin prin prezentul membre ale Uniunii Europene.(2) Republica Bulgaria şi România devin părţi la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, astfel cum sunt acestea modificate sau completate.(3) Condiţiile şi aranjamentele referitoare la admitere sunt stabilite în protocolul anexat la prezentul tratat. Dispoziţiile acestui protocol fac parte integrantă din prezentul tratat.(4) Protocolul, inclusiv anexele şi apendicele sale, se anexează la Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, iar dispoziţiile sale devin parte integrantă din aceste tratate.Articolul 2(1) În cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa nu este în vigoare la data aderării, Republica Bulgaria şi România devin părţi la tratatele pe care se întemeiază Uniunea, astfel cum sunt acestea modificate sau completate. În acest caz, articolul 1 alineatele (2) - (4) se aplică de la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.(2) Condiţiile referitoare la admitere şi adaptarile tratatelor pe care se întemeiază Uniunea, care decurg în urma aderării şi care se aplică de la data aderării până la data intrării în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, sunt stabilite în actul anexat la prezentul tratat. Dispoziţiile respectivului act fac parte integrantă din prezentul tratat.(3) În cazul în care Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa intră în vigoare după aderare, protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) înlocuieşte actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) de la data intrării în vigoare a tratatului menţionat. În acest caz, dispoziţiile protocolului menţionat anterior nu sunt considerate ca producand efecte juridice noi, ci ca mentinand, în condiţiile stabilite în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice şi în respectivul protocol, efectele juridice deja create de dispoziţiile actului prevăzut la articolul 2 alineatul (2).Actele adoptate înainte de intrarea în vigoare a protocolului prevăzut la articolul 1 alineatul (3) în temeiul prezentului tratat sau a actului prevăzut la alineatul (2) rămân în vigoare şi îşi menţin efectele juridice până când aceste acte sunt modificate sau abrogate.Articolul 3Dispoziţiile privind drepturile şi obligaţiile statelor membre, precum şi atribuţiile şi competenţa instituţiilor Uniunii astfel cum sunt stabilite în tratatele la care Republica Bulgaria şi România devin părţi se aplică cu privire la prezentul tratat.Articolul 4(1) Prezentul tratat se ratifica de inaltele Părţi Contractante în conformitate cu normele lor constituţionale. Instrumentele de ratificare se depun pe lângă guvernul Republicii Italiene cel târziu la 31 decembrie 2006.(2) Prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2007, cu condiţia ca toate instrumentele de ratificare sa fi fost depuse înaintea acestei date.Cu toate acestea, în cazul în care unul din statele prevăzute la articolul 1 alineatul (1) nu a depus instrumentul sau de ratificare în timp util, prezentul tratat intră în vigoare pentru celălalt stat care a depus instrumentul sau. În acest caz, Consiliul, hotărând în unanimitate, decide imediat cu privire la adaptarile devenite necesare la prezentul tratat, la articolele 10, 11 alineatul (2), 12, 21 alineatul (1), 22, 31, 34 şi 46 din protocolul menţionat la articolul 1 alineatul (3) din prezentul tratat, la alineatele (1) litera (b), (2) şi (3) ale punctului 2 din anexa III la acelaşi protocol şi la secţiunea B din anexa IV la acelaşi protocol şi, după caz, la articolele 9-11, 14 alineatul (3), 15, 24 alineatul (1), 31, 34, 46 şi 47 din actul menţionat la articolul 2 alineatul (2), la alineatele (1) litera (b), (2) şi (3) ale punctului 2 din anexa III la acelaşi act şi la secţiunea B a anexei IV la acelaşi act; hotărând în unanimitate, Consiliul poate, de asemenea, sa declare ca aceste dispoziţii din protocolul menţionat anterior, inclusiv anexele şi apendicele acestuia şi, dacă este cazul, din actul menţionat anterior, inclusiv anexele şi apendicele acestuia, care se referă explicit la un stat care nu a depus instrumentul sau de ratificare, au devenit caduce sau le poate adapta.Fără a aduce atingere dispoziţiilor privind depunerea tuturor instrumentelor de ratificare necesare în conformitate cu alineatul (1), prezentul tratat intră în vigoare la 1 ianuarie 2008, în cazul în care Consiliul adopta o decizie privind ambele state aderente în conformitate cu articolul 39 din protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) sau în conformitate cu articolul 39 din actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa.În cazul în care se adoptă o asemenea decizie cu privire numai la unul dintre statele aderente, prezentul tratat intră în vigoare pentru statul respectiv la 1 ianuarie 2008.(3) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alineatului (2), instituţiile Uniunii pot adopta înaintea aderării măsurile prevăzute la articolele 3 alineatul (6), 6 alineatul (2) al doilea paragraf, 6 alineatul(4) al doilea paragraf, 6 alineatul (7) paragrafele al doilea şi al treilea, 6 alineatul (8) al doilea paragraf, 6 alineatul (9) al treilea paragraf, 17, 19, 27 alineatele (1) şi (4), 28 alineatele (4) şi (5), 29, 30 alineatul (3), 31 alineatul (4), 32 alineatul (5), 34 alineatele (3) şi (4), 37, 38, 39 alineatul (4), 41, 42, 55, 56, 57 din protocolul prevăzut la articolul 1 alineatul (3) şi în anexele IV - VIII la acest protocol. Asemenea măsuri se adoptă, înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa, în conformitate cu dispoziţiile similare ale articolelor 3 alineatul (6), 6 alineatul (2) al doilea paragraf, 6 alineatul (4) al doilea paragraf, 6 alineatul (7) paragrafele al doilea şi al treilea, 6 alineatul (8) al doilea paragraf, 6 alineatul (9) al treilea paragraf, 20, 22, 27 alineatele (1) şi (4), 28 alineatele (4) şi (5), 29, 30 alineatul (3), 31 alineatul (4), 32 alineatul (5), 34 alineatele (3) şi (4), 37, 38, 39 alineatul (4), 41, 42, 55, 56, 57 din actul prevăzut la articolul 2 alineatul (2) şi ale anexelor IV - VIII la acest protocol.Aceste măsuri intră în vigoare numai în cazul în care şi la data la care intră în vigoare prezentul tratat.Articolul 5Textul Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa redactat în limbile bulgara şi română se anexează la prezentul tratat. Aceste texte sunt autentice în aceleaşi condiţii ca şi textele Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa redactate în limbile ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza.Guvernul Republicii Italiene remite guvernelor Republicii Bulgaria şi România câte o copie certificată pentru conformitate a Tratatului de instituire a unei Constituţii pentru Europa în toate limbile prevăzute la primul paragraf.Articolul 6Prezentul tratat, redactat într-un singur original în limbile bulgara, ceha, daneza, olandeza, engleza, estona, finlandeza, franceza, germană, greaca, maghiara, irlandeza, italiana, letona, lituaniana, malteza, polona, portugheză, română, slovaca, slovena, spaniola şi suedeza, textele în fiecare din aceste limbi fiind în mod egal autentice, se depune în arhivele Guvernului Republicii Italiene, care va remite o copie certificată pentru conformitate fiecăruia dintre guvernele celorlalte state semnatare.NEGOCIERILE PENTRU ADERAREABULGARIEI ŞI A ROMÂNIEILA UNIUNEA EUROPEANĂBruxelles, 31 martie 2005AA 3/2/05REV2TRATATUL DE ADERARE: PROTOCOLULPROIECTE DE ACTE LEGISLATIVE ŞI DE ALTE INSTRUMENTEDelegatiile sunt invitate sa găsească alăturat proiectul Tratatului de aderare a Bulgariei şi a României la Uniunea Europeană: PROTOCOLUL.Documente sursa:
| MD 132/9/04 REV 9 MD 168/2/04 REV 2 MD 172/5/04 REV 5 MD 173/2/04 REV 2 MD 174/10/04 REV 10MD 175/6/04 REV 6 | (AC 132/1/05 REV 1)(AC 168/1/05 REV 1)(AC 172/1/05 REV 1)(AC 173/1/05 REV 1)(AC 174/1/05 REV 1)(AC 175/1/05 REV 1) |
| Bulgaria România | 14.800.000 EUR 42.300.000 EUR |
| Bulgaria România | 0,181% 0,517%. |
| Bulgaria România | (MEUR în preţuri curente)11,95 29,88. |
| (M EUR, preţuri la nivelul anului 2004) | |||
| 2007 | 2008 | 2009 | |
| Bulgaria | 121,8 | 59,1 | 58,6 |
| România | 297,2 | 131,8 | 130,8 |
| (M EUR, preţuri la nivelul anului 2004) | |||
| 2007 | 2008 | 2009 | |
| Bulgaria | 539 | 759 | 1002 |
| România | 1399 | 1972 | 2603 |
| MD 42/6/04 REV 6 MD 77/14/04 REV 14MD 24/4/04 REV 4 MD 28/3/04 REV 3 MD 32/3/04 REV 3 MD 15/1/04 REV 1 MD 16/1/04 REV 1 MD 18/1/04 REV 1 MD 19/1/04 REV 1 | (AC 42/1/04 REV 1) (AC 77/1/04 REV 1) (AC 24/1/04 REV 1) (AC 28/1/04 REV 1) (AC 32/1/04 REV 1) (AC 15/1/04 REV 1) (AC 16/1/04 REV 1) (AC 18/1/04 REV 1) (AC 19/1/04 REV 1) |
| Pragurile comunitare | Roșii | Piersici | Pere | |
| 8.860.061 | 560.428 | 105.659 | ||
| Praguri naționale | Bulgaria | 156.343 | 17.843 | f.r. |
| Republica Cehă | 12.000 | 1.287 | 11 | |
| Grecia | 1.211.241 | 300.000 | 5.155 | |
| Spania | 1.238.606 | 180.794 | 35.199 | |
| Franța | 401.608 | 15.685 | 17.703 | |
| Italia | 4.350.000 | 42.309 | 45.708 | |
| Cipru | 7.944 | 6 | f.r. | |
| Letonia | f.r. | f.r. | f.r. | |
| Ungaria | 130.790 | 1.616 | 1.031 | |
| Malta | 27.000 | f.r. | f.r. | |
| Țările de Jos | f.r. | f.r. | 243 | |
| Austria | f.r. | f.r. | 9 | |
| Polonia | 194.639 | f.r. | f.r. | |
| Portugalia | 1.050.000 | 218 | 600 | |
| România | 50.390 | 523 | f.r. | |
| Slovacia | 29.500 | 147 | f.r. | |
| f.r. = fără relevanță | ||||
| Stat membru sau regiune specifică de origine a grupului de producători | Procent |
| Germania, Spania (cu excepţia regiunilor Castilia şi Leon, Navarra şi Campezo din Ţara Bascilor), Franţa (cu excepţia regiunilor Nord-Pas-de-Calais şi Picardia), Italia, Portugalia (cu excepţia Regiunii Autonome Azore), Belgia, Austria, România | 2% |
| Grecia (cu excepţia regiunii Epir), Regiunea Autonomă Azore (Portugalia), Regiunile Nord-Pas-de-Calais şi Picardia (Franţa), Bulgaria (cu excepţia municipalităţilor BaniTe, Zlatograd, Madan şi Dospat din zona Gebel şi a municipiilor Veliki Preslav, Vărbiţa, Şumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toşevo, Dobrici, Kavarna, Kruşari, Şabla şi Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei) | 1% |
| Regiunile Castilia şi Leon (Spania), Navarra (Spania), regiunea Campezo din Ţara Bascilor (Spania), Epir (Grecia), municipalităţilor Banite, Zlatograd, Madan şi Dospat din zona Gebel şi a municipalităţilor Veliki Preslav, Vărbiţa, Şumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toşevo, Dobrici, Kavarna, Kruşari, Şabla şi Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei (Bulgaria) | 0,3% |
| Bulgaria Grecia Spania Franţa Italia Cipru Ungaria Austria Portugalia | 21 800 ha617 000 ha594 000 ha208 000 ha1 646 000 ha6 183 ha2 500 ha7 000 ha118 000 ha |
| Anul de piaţă 2004/2005 şi în cazul aplicării articolului 71 (EUR/ha) | Anul de piaţă 2005/2006 şi în anii următori (EUR/ha) | |
| Bulgaria | - | 345,225 |
| Grecia | 1.323,96 | 561,00 |
| Spania | 1.123,95 | 476,25 |
| Franţa: | ||
| - teritoriul metropolitan | 971,73 | 411,75 |
| - Guyana Franceză | 1.329,27 | 563,25 |
| Italia | 1.069,08 | 453,00 |
| Ungaria | 548,70 | 232,50 |
| Portugalia | 1.070,85 | 453,75 |
| România | - | 126,075 |
| Suprafeţe Naţionale Garantate (SNG) | |
| Belgia | 100 ha |
| Bulgaria | 11.984 ha |
| Germania | 1.500 ha |
| Grecia | 41.100 ha |
| Spania | 568.200 ha |
| Franța | 17.300 ha |
| Italia | 130.100 ha |
| Cipru | 5.100 ha |
| Luxemburg | 100 ha |
| Ungaria | 2.900 ha |
| Țările de Jos | 100 ha |
| Austria | 100 ha |
| Polonia | 4.200 ha |
| Portugalia | 41.300 ha |
| România | 1.645 ha |
| Slovenia | 300 ha |
| Slovacia | 3.100 ha |
| Regatul Unit | 100 ha |
| (hectare) | |
| Bulgaria | 21.800 |
| Grecia | 617.000 |
| Spania | 594.000 |
| Franța | 208.000 |
| Italia | 1.646.000 |
| Cipru | 6.183 |
| Ungaria | 2.500 |
| Austria | 7.000 |
| Portugalia | 118.000 |
| Stat membru | Drepturi (x 1.000) |
| Belgia | 70 |
| Bulgaria | 2.058,483 |
| Republica Cehă | 66,733 |
| Danemarca | 104 |
| Germania | 2.432 |
| Estonia | 48 |
| Grecia | 11.023 |
| Spania | 19.580 |
| Franța | 7.842 |
| Irlanda | 4.956 |
| Italia | 9.575 |
| Cipru | 472,401 |
| Letonia | 18,437 |
| Lituania | 17,304 |
| Luxemburg | 4 |
| Ungaria | 1.146 |
| Malta | 8,485 |
| Țările de Jos | 930 |
| Austria | 206 |
| Polonia | 335,88 |
| Portugalia | 2.690 |
| România | 5.880,620 |
| Slovenia | 84,909 |
| Slovacia | 305,756 |
| Finlanda | 80 |
| Suedia | 180 |
| Regatul Unit | 19.492 |
| Total | 89.607,008". |
| Belgia | 235.149 |
| Bulgaria | 90.343 |
| Republica Cehă | 244.349 |
| Danemarca | 277.110 |
| Germania | 1.782.700 |
| Estonia | 18.800 |
| Grecia | 143.134 |
| Spania | 713.999* |
| Franța | 1.754.732** |
| Irlanda | 1.077.458 |
| Italia | 598.746 |
| Cipru | 12.000 |
| Letonia | 70.200 |
| Lituania | 150.000 |
| Luxemburg | 18.962 |
| Ungaria | 94.620 |
| Malta | 3.201 |
| Țările de Jos | 157.932 |
| Austria | 373.400 |
| Polonia | 926.000 |
| Portugalia | 175.075*** |
| România | 452.000 |
| Slovenia | 92.276 |
| Slovacia | 78.348 |
| Finlanda | 250.000 |
| Suedia | 250.000 |
| Regatul Unit | 1.419.811**** |
| - * | Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001. |
| - ** | Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001. |
| - *** | Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001. |
| - **** | Acest plafon va crește temporar cu 100.000, până la 1.519.811, până la data la care animalele vii cu vârstă de până la șase luni pot fi exportate." |
| Belgia | 394.253 |
| Bulgaria | 16.019 |
| Republica Cehă | 90.300 |
| Danemarca | 112.932 |
| Germania | 639.535 |
| Estonia | 13.416 |
| Grecia | 138.005 |
| Spania* | 1.441.539 |
| Franța** | 3.779.866 |
| Irlanda | 1.102.620 |
| Italia | 621.611 |
| Cipru | 500 |
| Letonia | 19.368 |
| Lituania | 47.232 |
| Luxemburg | 18.537 |
| Ungaria | 117.000 |
| Malta | 454 |
| Țările de Jos | 63.236 |
| Austria | 375.000 |
| Polonia | 325.581 |
| Portugalia*** | 416.539 |
| România | 150.000 |
| Slovenia | 86.384 |
| Slovacia | 28.080 |
| Finlanda | 55.000 |
| Suedia | 155.000 |
| Regatul Unit | 1.699.511 |
| *Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001. | |
| **Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001. | |
| ***Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001. | |
| Tauri, tăuraşi, vaci şi juninci | Viţei în vârstă de cel puţin 1 şi de cel mult 8 luni şi cu greutatea carcasei de până la 185 kg | |
| Bulgaria | 22.191 | 101.542 |
| Republica Cehă | 483.382 | 27.380 |
| Estonia | 107.813 | 30.000 |
| Cipru | 21.000 | - |
| Letonia | 124.320 | 53.280 |
| Lituania | 367.484 | 244.200 |
| Ungaria | 141.559 | 94.439 |
| Malta | 6.002 | 17 |
| Polonia | 1.815.430 | 839.518 |
| România | 1.148.000 | 85.000 |
| Slovenia | 161.137 | 35.852 |
| Slovacia | 204.062 | 62.841 |
| Plafoanele naționale menționate la articolul 71c | ||||||||||||
| Plafoanele au fost calculate ținând seama de calendarul de creșteri prevăzut la articolul 143a, nefiind prin urmare necesar să fie reduse. | ||||||||||||
| (milioane EUR) | ||||||||||||
| An calendaristic | Bulgaria | Republica Cehă | Estonia | Cipru | Letonia | Lituania | Ungaria | Malta | Polonia | România | Slovenia | Slovacia |
| 2005 | - | 228,8 | 23,4 | 8,9 | 33,9 | 92,0 | 350,8 | 0,67 | 724,6 | - | 35,8 | 97,7 |
| 2006 | - | 266,7 | 27,3 | 12,5 | 39,6 | 107,3 | 420,2 | 0,83 | 881,7 | - | 41,9 | 115,4 |
| 2007 | 200,3 | 343,6 | 40,4 | 16,3 | 55,6 | 146,9 | 508,3 | 1,64 | 1.140,8 | 440,0 | 56,1 | 146,6 |
| 2008 | 240,4 | 429,2 | 50,5 | 20,4 | 69,5 | 183,6 | 634,9 | 2,05 | 1.425,9 | 527,9 | 70,1 | 183,2 |
| 2009 | 281,0 | 514,9 | 60,5 | 24,5 | 83,4 | 220,3 | 761,6 | 2,46 | 1.711,0 | 618,1 | 84,1 | 219,7 |
| 2010 | 321,2 | 600,5 | 70,6 | 28,6 | 97,3 | 257,0 | 888,2 | 2,87 | 1.996,1 | 706,4 | 98,1 | 256,2 |
| 2011 | 401,4 | 686,2 | 80,7 | 32,7 | 111,2 | 293,7 | 1.014,9 | 3,28 | 2.281,1 | 883,0 | 112,1 | 292,8 |
| 2012 | 481,7 | 771,8 | 90,8 | 36,8 | 125,1 | 330,4 | 1.141,5 | 3,69 | 2.566,2 | 1.059,6 | 126,1 | 329,3 |
| 2013 | 562,0 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.236,2 | 140,2 | 365,9 |
| 2014 | 642,3 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.412,8 | 140,2 | 365,9 |
| 2015 | 722,6 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.589,4 | 140,2 | 365,9 |
| anii următori | 802,9 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.766,0 | 140,2 | 365,9 |
| Suprafața de bază (hectare) | Producții de referință (t/ha) | |
| Bulgaria | 2.625.258 | 2,90 |
| Republica Cehă | 2.253.598 | 4,20 |
| Estonia | 362.827 | 2,40 |
| Cipru | 79.004 | 2,30 |
| Letonia | 443.580 | 2,50 |
| Lituania | 1.146.633 | 2,70 |
| Ungaria | 3.487.792 | 4,73 |
| Malta | 4.565 | 2,02 |
| Polonia | 9.454.671 | 3,00 |
| România | 7.012.666 | 2,65 |
| Slovenia | 125.171 | 5,27 |
| Slovacia | 1.003.453 | 4,06 |
| Stat membru | Cantități, tone |
| Belgia | 3.343.535,000 |
| Bulgaria | 979.000,000 |
| Republica Cehă | 2.682.143,000 |
| Danemarca | 4.499.900,000 |
| Germania | 28.143.464,000 |
| Estonia | 624 483,000 |
| Grecia | 820.513,000 |
| Spania | 6.116.950,000 |
| Franța | 24.478.156,000 |
| Irlanda | 5.395.764,000 |
| Italia | 10.530.060,000 |
| Cipru | 145.200,000 |
| Letonia | 695.395,000 |
| Lituania | 1.646.939,000 |
| Luxemburg | 271.739,000 |
| Ungaria | 1.947.280,000 |
| Malta | 48.698,000 |
| Țările de Jos | 11.185.440,000 |
| Austria | 2.776.895,000 |
| Polonia | 8.964.017,000 |
| Portugalia | 1.939.187,000 |
| România | 3.057.000,000 |
| Slovenia | 560.424,000 |
| Slovacia | 1.013.316,000 |
| Finlanda | 2.431.047,324 |
| Suedia | 3.336.030,000 |
| Regatul Unit | 14.755.647,000 |
| Stat membru | Cantități, tone |
| Belgia | 3.360.087,000 |
| Bulgaria | 979.000,000 |
| Republica Cehă | 2.682.143,000 |
| Danemarca | 4.522.176,000 |
| Germania | 28.282.788,000 |
| Estonia | 624.483,000 |
| Grecia | 820.513,000 |
| Spania | 6.116.950,000 |
| Franța | 24.599.335,000 |
| Irlanda | 5.395.764,000 |
| Italia | 10.530.060,000 |
| Cipru | 145.200,000 |
| Letonia | 695.395,000 |
| Lituania | 1.646.939,000 |
| Luxemburg | 273.084,000 |
| Ungaria | 1.947.280,000 |
| Malta | 48.698,000 |
| Țările de Jos | 11.240.814,000 |
| Austria | 2.790.642,000 |
| Polonia | 8.964.017,000 |
| Portugalia | 1.948.550,000 |
| România | 3.057.000,000 |
| Slovenia | 560.424,000 |
| Slovacia | 1.013.316,000 |
| Finlanda | 2.443.069,324 |
| Suedia | 3.352.545,000 |
| Regatul Unit | 14.828.597,000 |
| Stat membru | Cantitățile de referință pentru livrări, tone | Cantitățile de referință pentru vânzări directe, tone |
| Bulgaria | 722.000 | 257.000 |
| Republica Cehă | 2.613.239 | 68.904 |
| Estonia | 537.188 | 87.365 |
| Cipru | 141.337 | 3.863 |
| Letonia | 468.943 | 226.452 |
| Lituania | 1.256.440 | 390.499 |
| Ungaria | 1.782.650 | 164.630 |
| Malta | 48.698 | - |
| Polonia | 8.500.000 | 464.017 |
| România | 1.093.000 | 1.964.000 |
| Slovenia | 467.063 | 93.361 |
| Slovacia | 990.810 | 22.506 |
| Stat membru | Cantitățile rezervei speciale de restructurare, tone |
| Bulgaria | 39.180 |
| Republica Cehă | 55.788 |
| Estonia | 21.885 |
| Letonia | 33.253 |
| Lituania | 57.900 |
| Ungaria | 42.780 |
| Polonia | 416.126 |
| România | 188.400 |
| Slovenia | 16.214 |
| Slovacia | 27.472 |
| Stat membru | Conținutul de grăsime de referință (g/kg) |
| Belgia | 36,91 |
| Bulgaria | 39,10 |
| Republica Cehă | 42,10 |
| Danemarca | 43,68 |
| Germania | 40,11 |
| Estonia | 43,10 |
| Grecia | 36,10 |
| Spania | 36,37 |
| Franța | 39,48 |
| Irlanda | 35,81 |
| Italia | 36,88 |
| Cipru | 34,60 |
| Letonia | 40,70 |
| Lituania | 39,90 |
| Luxemburg | 39,17 |
| Ungaria | 38,50 |
| Țările de Jos | 42,36 |
| Austria | 40,30 |
| Polonia | 39,00 |
| Portugalia | 37,30 |
| România | 35,93 |
| Slovenia | 41,30 |
| Slovacia | 37,10 |
| Finlanda | 43,40 |
| Suedia | 43,40 |
| Regatul Unit | 39,70 |
| MD 98/5/04 REV 5 MD 89/9/04 REV 9 MD 86/6/04 REV 6 MD 55/3/04 REV 3 | (AC 98/1/04 REV 1)(AC 89/2/04 REV 2)(AC 86/1/04 REV 1)(AC 55/1/04 REV 1) |
| (în tone) | ||
| Bulgaria | România | |
| Cantitatea de bază pentru zahăr*1) | 4.752 | 109.164 |
| din care: A | 4.320 | 99.240 |
| B | 432 | 9.924 |
| Necesarul maxim de aprovizionare (exprimat în zahăr alb) pentru importurile de zahăr brut | 198.748 | 329.636 |
| Cantitatea de bază pentru izoglucoză*2) | 56.063 | 9.981 |
| din care: A | 56.063 | 9.790 |
| B | 0 | 191 |
| (milioane EUR) | ||||||||||||
| An calendaristic | Bulgaria | Republica Cehă | Estonia | Cipru | Letonia | Lituania | Ungaria | Malta | Polonia | România | Slovenia | Slovacia |
| 2005 | - | 0,87 | 0,04 | 0,03 | 0,10 | 0,10 | 0,78 | 0,03 | 0,56 | - | 0,08 | 0,04 |
| 2006 | - | 1,02 | 0,04 | 0,03 | 0,12 | 0,12 | 0,90 | 0,03 | 0,65 | - | 0,10 | 0,04 |
| 2007 | 0,11 | 1,17 | 0,05 | 0,04 | 0,14 | 0,14 | 1,03 | 0,04 | 0,74 | 0,19 | 0,11 | 0,05 |
| 2008 | 0,13 | 1,46 | 0,06 | 0,05 | 0,17 | 0,17 | 1,29 | 0,05 | 0,93 | 0,23 | 0,14 | 0,06 |
| 2009 | 0,15 | 1,75 | 0,07 | 0,06 | 0,21 | 0,21 | 1,55 | 0,06 | 1,11 | 0,26 | 0,17 | 0,07 |
| 2010 | 0,17 | 2,04 | 0,08 | 0,07 | 0,24 | 0,24 | 1,81 | 0,07 | 1,30 | 0,30 | 0,19 | 0,08 |
| 2011 | 0,22 | 2,33 | 0,10 | 0,08 | 0,28 | 0,28 | 2,07 | 0,08 | 1,48 | 0,38 | 0,22 | 0,09 |
| 2012 | 0,26 | 2,62 | 0,11 | 0,09 | 0,31 | 0,31 | 2,33 | 0,09 | 1,67 | 0,45 | 0,25 | 0,11 |
| 2013 | 0,30 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,53 | 0,28 | 0,12 |
| 2014 | 0,34 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,60 | 0,28 | 0,12 |
| 2015 | 0,39 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,68 | 0,28 | 0,12 |
| 2016 | 0,43 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,75 | 0,28 | 0,12 |
| anii următori | 0,43 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,75 | 0,28 | 0,12 |
| (în tone) | ||
| Bulgaria | România | |
| Semințe de orez (Oryza sativa L.) | 883,2 | 100 |
| Alte semințe decât cele de orez | 936 | 2.294 |
| (în tone) | ||
| Bulgaria | România | |
| Total din care: | 47.137 | 12.312 |
| I Flue-cured | 9.023 | 4.647 |
| II Light air-cured | 3.208 | 2.370 |
| V Sun-cured | 5.295 | |
| VI Basmas | 31.106 | |
| VIII Kaba Koulak | 3.800 | |
| MD 50/2/04 REV 2 MD 166/5/04 REV 5 MD 73/4/04 REV 4 MD 72/4/04 REV4 MD 51/7/04 REV 7 MD 206/3/05 REV 3 | (AC 50/1/004 REV 1) (AC 166/1/05 REV 1) (AC 73/1/04 REV 1) (AC 72/1/04 REV 1) (AC 51/1/04 REV 1) (AC 206/1/05 REV 1) |
| MD 65/8/04 REV 8 MD 104/3/04 REV 3 MD 96/7/04 REV 7 MD 84/4/04 REV 4 MD 54/8/04 REV 8 MD 25/6/04 REV 6 MD 12/2/04 REV 2 MD 157/3/04 REV 3 MD 7/2/04 REV 2 MD 106/3/04 REV 3 MD 36/2/04 REV 2 MD 184/5/04 REV 5 MD 60/9/04 REV 9 | (AC 65/1/04 REV 1) (AC 104/1/04 REV 1) (AC 96/1/04 REV 1) (AC 84/1/04 REV 1) (AC 54/1/04 REV 1) (AC 25/2/04 REV 2) (AC 12/1/04 REV 1 (AC 157/1/05 REV 1) (AC 7/1/04 REV 1) (AC 106/1/04 REV 1) (AC 36/1/04 REV 1) (AC 184/1/05 REV 1) (AC 60/2/04 REV 2) |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| construcțiile, inclusiv ramuri conexe | 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE |
| activități de curățare a clădirior | 74.70 Activități de curățare a clădirilor |
| alte servicii | 74.87 Numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| servicii de horticultură | 01.41 |
| tăierea, fasonarea și finisarea pietrei | 26.7 |
| construcții metalice și părți componente | 28.11 |
| construcții, inclusiv ramuri conexe | 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE |
| activități în domeniul securității | 74.60 |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 |
| asistență medicală la domiciliu | 85.14 |
| activități de asistență socială fără cazare | 85.32 |
| NR. | DRUMUL | SECȚIUNEA | LUNGIMEA KM | DESCHIS CIRCULAȚIEI | MĂSURA |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | I-5/E-85/ | GABROVO-ȘIPKA | 18 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 2 | I-5/E-85/ | KARGEALI-PODKOVA (MAKAZA) | 18 | 2008 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| TOTAL INTERMEDIAR | 36 | ||||
| 3 | I-6 | SOFIA-PIRDOP | 56 | 2009 | REABILITARE |
| 4 | I-7 | SILISTRA-ȘUMEN | 88 | 2011 | REABILITARE |
| 5 | I-7 | PRESLAV-E-773 | 48 | 2010 | RECONSTRUCȚIE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 136 | ||||
| 6 | I-9/E-87/ | FRONTIERA ROMÂNIEI-BALCIC | 60 | 2009 | REABILITARE |
| 7 | II-12 | VIDIN-FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI | 26 | 2008 | RECONSTRUCȚIE |
| 8 | II-14 | VIDIN-KULA-FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI | 42 | 2009 | RECONSTRUCȚIE |
| 9 | II-18 | CENTURĂ SOFIA-ARCUL DE NORD | 24 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 10 | II-19 | SIMITLI-GOȚE DELCEV-FRONTIERA GRECIEI | 91 | 2008 | REABILITARE |
| 11 | II-29 | DOBRICI-VARNA | 21 | 2010 | REABILITARE |
| 12 | II-35 | LOVECI-KARNARE | 28 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| 13 | II-53 | SLIVEN-IAMBOL | 25 | 2010 | REABILITARE |
| 14 | II-55 | GURKOVO-NOVA ZAGORA | 26 | 2010 | REABILITARE |
| 15 | II-55 | NOVA ZAGORA-SVILENGRAD | 81 | 2012 | REABILITARE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 107 | ||||
| 16 | II-57 | STARA ZAGORA-RADNEVO | 42 | 2010 | REABILITARE |
| 17 | II-62 | KYUSTENDIL-DUPNIȚA | 26 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| 18 | II-63 | PERNIK-FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI | 20 | 2010 | RECONSTRUCȚIE |
| 19 | II-73 | ȘUMEN-KARNOBAT | 44 | 2012 | RECONSTRUCȚIE |
| 20 | II-73 | ȘUMEN-KARNOBAT | 19 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 63 | ||||
| 21 | II-78 | RADNEVO-TOPOLOVGRAD | 40 | 2013 | REABILITARE |
| 22 | II-86 | ASENOVGRAD-SMOLIAN | 72 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| 23 | II-98 | BURGAS-MALKO TĂRNOVO | 64 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| 24 | III-197 | GOTE DELCEV-SMOLIAN | 87 | 2013 | RECONSTRUCȚIE |
| 25 | III-198 | GOTE DELCEV-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 95 | 2013 | RECONSTRUCȚIE |
| 26 | III-534 | ELENA-NOVA ZAGORA | 52 | 2012 | RECONSTRUCȚIE |
| 27 | III-534 | NOVA ZAGORA-SIMEONOVGRAD | 53 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 105 | ||||
| 28 | III-601 | KYUSTENDIL-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 27 | 2011 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 29 | III-622 | KYUSTENDIL-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 31 | 2013 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 30 | III-865 | SMOLIAN-MADAN | 15 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| 31 | III-867 | SMOLIAN-KARGEALI | 69 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| 32 | III-868 | VARIANTA OCOLITOARE SMOLIAN | 40 | 2012 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 33 | IV-410068 | SIMITLI-FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 28 | 2009 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 34 | VARIANTA OCOLITOARE PLOVDIV | 4 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| A1 | AUTOSTRADA "TRAKIA"-STARA ZAGORA-KARNOBAT | ||||
| 35 | LOTUL 2 | 33 | 2010 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| 36 | LOTUL 3 | 37 | 2011 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| 37 | LOTUL 4 | 48 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| TOTAL INTERMEDIAR | 118 | ||||
| TOTAL | 1.598 |
| 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | ||
| MĂSURA | ||||||||
| REABILITARE | 91 | 116 | 114 | 88 | 81 | 40 | 0 | |
| RECONSTRUCȚIE | 26 | 42 | 68 | 88 | 96 | 182 | 258 | |
| CONSTRUCȚIE NOUĂ | 18 | 28 | 33 | 64 | 40 | 31 | 94 | |
| 135 | 186 | 215 | 240 | 217 | 253 | 352 | 1.598 km |
| Nr. | Nr. vet. | Denumirea și adresa unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| Regiunea Blagoevgrad - nr. 1 | |||
| 1 | BG 0112004 | "Matand" EOOD gr. Pernik ul. Lenin 111 | s. Eleshnitsa |
| Regiunea Burgas - nr. 2 | |||
| 2. | BG 0212013 | ET "Marsi-Mincio Bakalov" gr. Burgas j.k. Vazrajdane bl. 1 | Burgas j.k. Pobeda ul. Baikal 9 |
| 3. | BG 0212027 | DZZD "Mlecen sviat" gr. Burgas j.k. Izgrev ul. Malcika 3 | s. Debelt ul. Indie voivoda 5 obl. Burgaska |
| 4. | BG 0212028 | "Vester" OOD gr. Burgas ul. Fotinov 36 | s. Sigmen |
| 5. | BG 0212047 | "Complektstroi" EOOD gr. Burgas ul. Aleksandar Stambolijski 17 | s. Veselie |
| Regiunea Vidin - nr. 5 | |||
| 6. | BG 0512025 | "El Bi Bulgarikum" EAD gr. Vidin | gr. Vidin Iujna promishlena zona |
| Regiunea Vrața - nr. 6 | |||
| 7. | BG 0612010 | "Hagiiski i familiia" EOOD s. Gradeshnitsa | s. Gradeshnitsa |
| 8. | BG 0612027 | "Mlecen rai 99" EOOD gr. Vratsa j.k. Dabnica bl. 48 ap. 3 | gr. Vratsa j.k. Bistrets Stopanski dvor |
| 9. | BG 0612035 | ET "Nivego" s. Ciren | s. Ciren |
| Regiunea Gabrovo - nr. 7 | |||
| 10. | BG 0712001 | "Ben Invest" OOD s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo | s. Kostencovtsi obsht. Gabrovo |
| 11. | BG 0712002 | "Shipka 97" AD gr. Gabrovo ul. V. Levski 2 | gr. Gabrovo ul. V. Levski 2 |
| 12. | BG 0712003 | "Elvi" OOD s. Velkovtsi obsht. Gabrovo | s. Velcovtsi obsht. Gabrovo |
| 13. | BG 0712008 | "Milkieks" OOD gr. Sevlievo j.k. Dr. Atanas Moskov | gr. Sevlievo j.k. Atanas Moskov |
| Regiunea Dobrici - nr. 8 | |||
| 14. | BG 0812002 | "AVITA" OOD gr. Sofia ul. 20-ti April 6 | s. Tsarichino |
| 15. | BG 0812008 | "Roles 2000" OOD gr. Varna ul. Tsar Ivan SHishman 13 | s. Kardam |
| 16. | BG 0812019 | "Filipopolis" OOD gr. Plovdiv ul. Hristo Danov 2 | s. Jeglartsi |
| 17. | BG 0812029 | "AKURAT - MLECENA PROMISHLENOST" OOD gr. Sofia ul. Baba Vida 2 | gr. Dobrich j.k. Riltsi |
| 18. | BG 0812030 | "FAMA" AD gr. Varna ul. Evloghi Gheorghiev 23 | gr. Dobrich bul. Dobrugea 2 |
| Regiunea Cargeali - nr. 9 | |||
| 19. | BG 0912004 | ET "Rado" s. Bial izvor | s. Bial izvor obsht. Ardino |
| Regiunea Kiustendil - nr. 10 | |||
| 20. | BG 1012012 | "Galkom" OOD gr. Dupnitsa | gr. Dupnitsa ul. Venelin 57 |
| 21. | BG 1012008 | ET "Nikolai Kolev" s. Koniavo | s. Koniavo |
| Regiunea Loveci - nr. 11 | |||
| 22. | BG 1112001 | "Prima Lakta" OOD gr. Loveci ul. Troiansko shose 1 | gr. Lovechul. Troiansco shose |
| 23. | BG 1112004 | "Mlekoprodukt" OOD gr. Loveci | s. Goran |
| 24. | BG 1112008 | "Plod" AD gr. Apriltsi | gr. Apriltsi |
| 25. | BG 1112012 | "Stilos" OOD gr. Dupnitsa ul. Batenberg 64 | s. Lesidren |
| Regiunea Pazargik - nr. 13 | |||
| 26. | BG 1312011 | "Eko-F" EAD gr. Sofia ul. Stara planina 34 | s. Karabunar |
| 27. | BG 1312015 | "Mevgal Bulgaria" EOOD gr. Velingrad | gr. Velingrad j.k. Industrialen |
| 28. | BG 1312022 | ET "Palmite-Vesela Popova" gr. Plovdiv ul. Koprivkite 23 | gr. Strelcea ul. Osvobojdenie 17 |
| Regiunea Plevna - nr. 15 | |||
| 29. | BG 1512003 | "Mandra 1" EOOD gr. Obnova | s. Tranchovitsa |
| 30. | BG 1512006 | "Mandra" OOD s. Obnova | s. Obnova |
| 31. | BG 1512008 | ET "Viola" s. Koynare | gr. Koynare ul. Hristo Botev 16 |
| 32. | BG 1512010 | ET "Militsa Lazarova - 90" gr. Slavyanovo | gr. Slavyanovo ul. Asen Zlatarev 2 |
| Regiunea Plovdiv - nr. 16 | |||
| 33. | BG 1612009 | ET "D. Magjarov" gr. Plovdiv | gr. Stambolijski-mandra |
| 34. | BG 1612013 | ET "Polidey EI" gr. Karlovo | s. Domlyan |
| 35. | BG 1612017 | "Snep" OOD gr. Rakovski | gr. Rakovski ul. F. Stanislavov 57 |
| 36. | BG 1612020 | ET "Bor-Hvor" s. Dalbok izvor | s. Dalbok izvor |
| 37. | BG 1612023 | "Vanela" OOD gr. Plovdiv bul. Bulgaria 170 | s. Tsarimir |
| 38. | BG 1612024 | SD "Kostovi - EMK" gr. Saedinenie | gr. Saedinenie |
| 39. | BG 1612039 | "Topolovo-Agrokomers" OOD gr. Sofia j.k. Dianabad, bl. 20 | s. Topolovo Stopanski dvor |
| 40. | BG 1612040 | "Mlechni producti" OOD gr. Plovdiv | s. Manole |
| Regiunea Rajgrad - nr. 17 | |||
| 41. | BG 1712002 | ET "Rosver" gr. Tsar Kaloyan ul. Ivan Vazov 4 | gr. Tsar Kaloyan ul. Sofia 41 |
| 42. | BG 1712010 | "Bulagrotreyd" OOD gr. Ruse ul. Elin Pelin 15A | s. Juper |
| 43. | BG 1712020 | ET "Prelest-Sevim Ahmed" s. Podayva ul. Struma 12 | s. Lavino Stopanski dvor |
| 44. | BG 1712042 | ET "Madar" s. Madrevo ul. Han Kubrat 65 | s. Terter Stopanski dvor |
| Regiunea Ruse - nr. 18 | |||
| 45. | BG 1812002 | "Laktis-Byala" AD gr. Biala | gr. Byala ul. Stefan Stambolov 75 |
| 46. | BG 1812005 | ET "DAV" gr. Ruse ul. 6-ti Septemvri 43 | gr. Vetovo |
| 47. | BG 1812022 | ZKPU "Tetovo" s. Tetovo | s. Tetovo ul. Tsar Osvoboditel 5 |
| 48. | BG 1812011 | ET "Gheorghi Bojinov-Gogo" s. Nikolovo | s. Nikolovo |
| Regiunea Silistra - nr. 19 | |||
| 49. | BG 1912004 | ET "Merone-Hristo Kunev" gr. Silistra bul. Makedonia 150 | gr. Alfatar |
| 50. | BG 1912013 | "JOSI" OOD gr. Sofia ul. Hagi Dimitar 142 vh. A | s. Cernolik |
| 51. | BG 1912024 | "Buldeks" OOD gr. Silistra ul. D. Doncev 6 | s. Belitsa |
| Regiunea Sliven - nr. 20 | |||
| 52. | BG 2012007 | "Delta lakt" OOD gr. Stara Zagora ul. Tsar Caloian 20 | s. Stoil voivoda |
| 53. | BG 2012020 | "Yotovi" OOD gr. Sliven j.k. Rechitsa ul. Kosharite 12 | gr. Sliven j.k. Rechitsa |
| 54. | BG 2012022 | "Bratya Zafirovi" OOD gr. Sliven ul. Treti mart 7 | gr. Sliven Industrialna zona Zapad |
| 55. | BG 2012030 | "Agroprodukt" OOD gr. Sliven ul. Oreshak 24 | s. Dragodanovo |
| 56. | BG 2012036 | "Minchevi" OOD s. Korten obl. Sliven | s. Korten obl. Sliven |
| Regiunea Smolian - nr. 21 | |||
| 57. | BG 2112001 | "Belev" EOOD gr. Smolyan | gr. Smolyan ul. Trakiia 15 |
| 58. | BG 2112021 | "Rossi" EOOD gr. Dospat | gr. Dospat |
| 59. | BG 2112018 | ET "Rosen Atanasov-Komers" s. Kutela | s. Kutela |
| 60. | BG 2112023 | ET "Ilyan Isakov" s. Trigrad | s. Trigrad mun. Devin |
| Regiunea municipalității Sofia - nr. 22 | |||
| 61. | BG 2212001 | "Danon - Serdika" AD gr. Sofia ul. Ohridsko ezero 3 | ul. Ohridsko ezero 3 |
| 62. | BG 2212002 | "Formalat" EOOD s. G. Lozen ul. Saedinenie 132 | s. G. Lozen ul. Saedinenie 132 |
| 63. | BG 2212009 | "Serdika - 94" OOD j.k. Jeleznitsa | j.k. Jeleznitsa |
| 64. | BG 2212022 | "Megle-MJ" OOD ul. Probuda 14 | ul. Probuda 12-14 |
| 65. | BG 2212023 | "EL BI BULGARIKUM" EAD gr. Sofia ul. Saborna 9 | ul. Malashevska 12A |
| Regiunea districtului Sofia - nr. 23 | |||
| 66. | BG 2312013 | ET "Dobrev" s. Dragushinovo | s. Dragushinovo |
| 67. | BG 2312016 | AD "Bovis" s. Trudovets | s. Trudovets |
| 68. | BG 2312026 | "Diado Liben" OOD gr. Sofia ul. Hubcea 2 | gr. Koprivshtitsa bul. H. Nencio Palaveev 137 |
| 69. | BG 2312033 | "Balkan Spetsial" OOD gr. Sofia | s. Gorna Malina |
| 70. | BG 2312002 | ET "Danim" gr. Elin Pelin | gr. Elin Pelin blvd. "Vitosha" 18A |
| Regiunea Stara Zagora - nr. 24 | |||
| 71. | BG 2412019 | "Dekada" OOD gr. Stara Zagora bul. Ruski 41 et. 3 ap. 9 | s. Elhovo |
| 72. | BG 2412023 | Agricultural Institute gr. Stara Zagora | gr. Stara Zagora |
| 73. | BG 2412033 | "Gospodinovi" OOD gr. Stara Zagora pi. Beroe 1 ap. 21 | s. Julievo |
| Regiunea Tărgoviște - nr. 25 | |||
| 74. | BG 2512004 | "PIP Trade" OOD gr. Sofia ul. Baba Vida 2 | s. Davidovo |
| 75. | BG 2512006 | "Hadad" OOD s. Makariopolsko | s. Makariopolsko |
| 76. | BG 2512016 | "Milktreyd-BG" OOD gr. Sofia obșt. Studentska 58-A-115 | s. Saedinenie obl. Targovishte |
| 77. | BG 2512017 | "YU E S - Komers" OOD gr. Opaca | s. Golyamo Gradishte ul. Racovski 2 |
| Regiunea Iambol - nr. 28 | |||
| 78. | BG 2812002 | "Arachievi" OOD gr. Elhovo ul. Bakalov 19 | s. Kirilovo |
| 79. | BG 2812003 | "Balgarski jogurt" OOD s. Ravda | s. Veselinovo Kompleks "Ekaterina" |
| 80. | BG 2812025 | "Sakarela" OOD gr. Yambol ul. Hr. Botev 24-B-15 | gr. Yambol ul. Preslav 269 |
| Nr. | Nr. vet. | Denumirea și adresa unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| Regiunea Veliko Tărnovo - nr. 4 | |||
| 1. | BG 0412002 | "Sofbiolaif-BG" OOD gr. Svishtov | gr. Svishtov ul. 33-ti Svishtovski polk. 67 |
| 2. | BG 0412009 | "Milki-luks" OOD gr. Plovdiv | s. Biala Cerkva |
| 3. | BG 0412010 | "Bi Si Si Handel" OOD gr. Elena | gr. Elena ul. Treti mart 19 |
| Regiunea Vrata - nr. 6 | |||
| 4 | BG 0612012 | ET "Zorov - 97" gr. Vratsa j.k. Kulata ul. Palkovitsa 7 | Vraceanski balkan, mestnost Parshevitsa |
| Regiunea Dobrici - nr. 8 | |||
| 5 | BG 0812009 | "Serdika - 90" AD gr. Dobrich | gr. Dobrich ul. 25 septemvri 100 |
| Regiunea Loveci - nr. 11 | |||
| 6 | BG 1112006 | "Kondov Ekoproductsiia" OOD gr. Sofia | s. Staro selo |
| Regiunea Plovdiv - nr. 16 | |||
| 7 | BG 1612001 | "OMK" gr. Sofia | gr. Plovdiv bul. Dunav 3 |
| 8 | BG 1612002 | "SHipka 99" OOD gr. Parvomay | gr. Parvomay |
| 9 | BG 1612037 | "Filipopolis-RK" OOD gr. Plovdiv | gr. Plovdiv j.k. Proslav ul. Prosveta 2A |
| 10 | BG 1612041 | "Elit - 95" EOOD s. Dalbok izvor | s. Dalbok izvor |
| Regiunea Ruse - nr. 18 | |||
| 11 | BG 1812003 | "Sirma Prista" AD gr. Ruse | gr. Ruse bul. 3-ti mart 1 |
| Regiunea Sliven - nr. 20 | |||
| 12 | BG 2012006 | "Mlecen pat" AD gr. Sofia ul. Vasil Levski 109 | gr. Nova Zagora j.k. Industrialen |
| 13 | BG 2012009 | "Vangard" OOD gr. Sliven ul. Al. Stamboliiski 1 | s. Jelio voivoda obl. Sliven |
| 14 | BG 2012019 | "Hemus milk komers" OOD gr. Sliven ul. Neofit Rilski 3a | gr. Sliven Industrialna zona Zapad j.k. 10 |
| 15 | BG 2012042 | "Tirbul" EAD gr. Sliven | "Tirbul" EAD gr. Sliven |
| Regiunea Stara Zagora - nr. 24 | |||
| 16 | BG 2412005 | "Markeli" AD gr. Stara Zagora ul. Sv. Kn. Boris 67 et. 3 ap. 6 | gr. Kazanlak j.k. Industrialen |
| Regiunea Tărgoviște - nr. 25 | |||
| 17 | BG 2512001 | "Mladost - 2002" OOD gr. Targovishte | gr. Targovishte bul. "29-ti yanuari" 7 |
| 18 | BG 2512020 | "Mizia-Milk" OOD gr. Targovishte ul. "Rodopi" 5 | gr. Targovishte Industrialna zona |
| Regiunea Hascovo - nr. 26 | |||
| 19 | BG 2612047 | "Balgarsko sirene" OOD gr. Harmanli ul. "Gotse Delchev" 1 | gr. Haskovo bul. "Saedinenie" 94 |
| Regiunea Iambol - nr. 28 | |||
| 20 | BG 2812022 | "Karil i Tanya" OOD gr. Yambol | gr. Yambol ul. "Graf Ignatiev" 189 |
| MD 67/8/04 REV 8 MD 105/3/04 REV 3 MD 99/5/04 REV 5 MD 167/5/04 REV 5 MD 200/5/05 REV 5 MD 92/4/04 REV 4 MD 52/9/04 REV 9 MD 22/8/04 REV 8 MD 13/2/04 REV 2 MD 158/5/04 REV 5 MD 107/3/04 REV 3 MD 185/7/05 REV 7 MD 205/4/05 REV 4 MD 59/7/04 REV 7 | (AC 67/1/05 REV 1) (AC 105/1/04 REV 1) (AC 99/1/04 REV 1) (AC 167/1/05 REV 1) (AC 200/1/05 REV 1) (AC 92/2/04 REV 2) (AC 52/2/04 REV 2) (AC 22/2/04 REV 2) (AC 13/1/04 REV 1) (AC 158/1/05 REV 1) (AC 107/1/04 REV 1) (AC 185/1/05 REV 1 (AC 205/1/05 REV 1) (AC 59/2/04 REV 2) |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| construcțiile, inclusiv ramuri conexe | 45.1 - 4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 activități de curățare a clădirior |
| alte servicii | 74.87 numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| servicii de horticultură | 01.41 |
| tăierea, fasonarea și finisarea pietrei | 26.7 |
| construcții metalice și părți componente | 28.11 |
| construcții, inclusiv ramuri conexe | 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE |
| activități în domeniul securității | 74.60 |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 |
| asistență medicală la domiciliu | 85.14 |
| activități de asistență socială fără cazare | 85.32 |
| Ispat Sidex Galați | 30.598 miliarde ROL |
| Siderurgica Hunedoara | 9.975 miliarde ROL |
| CS Reșița | 4.707 miliarde ROL |
| IS Câmpia Turzii | 2.234 miliarde ROL |
| COS Târgoviște | 2.399 miliarde ROL |
| Donasid (Siderca) Călărași | 72 miliarde ROL |
| Masă normată pe axa simplă | Cuantumul tarifului suplimentar pentru utilizarea unui kilometru de drum nereabilitat (cu capacitatea maximă de transport de 10 tone pe axă) în euro (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) |
| între 10 și 10,5 tone pe axă | 0,11 |
| între 10,5 și 11 tone pe axă | 0,30 |
| între 11 și 11,5 tone pe axă | 0,44 |
| Perioada | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | TOTAL |
| Km în execuție*1) | 3.031 | 2.825 | 1.656 | 1.671 | 1.518 | 1.529 | 1.554 | |
| Km recepționați*2) | 960 | 1.674 | 528 | 624 | 504 | 543 | 471 | |
| Lucrări cumulate (în km) | 3.916 | 5.590 | 6.118 | 6.742 | 7.246 | 7.789 | 8.260 | 8.260 |
| - la 31 decembrie 2006:- la 31 decembrie 2007:- la 31 decembrie 2008:- la 31 decembrie 2009:- la 31 decembrie 2010:- la 31 decembrie 2011:- la 31 decembrie 2012:- la 31 decembrie 2013: | 11 286 000 tone; 11 286 000 tone; 11 120 000 tone; 7 753 000 tone; 4 803 000 tone; 3 492 000 tone; 3 478 000 tone; 520 000 tone. |
| Populație racordată | Total localități | Oxidabilitate % | Amoniu % | Nitrați % | Turbiditate % | Aluminiu % | Fier % | Cadmiu, plumb % | Pesticide % | Mangan % |
| <10.000 | 1.774 | 98,4 | 99 | 95,3 | 99,3 | 99,7 | 99,2 | 99,9 | 99,9 | 100 |
| 10.000 - 100.000 | 111 | 73 | 59,5 | 93,7 | 87 | 83,8 | 78,4 | 98,2 | 93,4 | 96,4 |
| 100.001 - 200.000 | 14 | 85,7 | 92,9 | 100 | 100 | 92,9 | 100 | 100 | 78,6 | 92,9 |
| >200.000 | 9 | 77,8 | 100 | 100 | 100 | 88,9 | 88,9 | 100 | 88,9 | 88,9 |
| TOTAL | 1.908 | 96,7 | 96,7 | 95,2 | 98,64 | 98,64 | 97,9 | 99,8 | 99,4 | 99,7 |
| Populație racordată | Total localități | Oxidabilitate % | Amoniu % | Nitrați % | Turbiditate % | Aluminiu % | Fier % | Cadmiu, plumb % | Pesticide % | Mangan % |
| <10.000 | 1.774 | 100 | 99,5 | 97,7 | 99,7 | 99,7 | 99,3 | 99,9 | 99,9 | 100 |
| 10.000 - 100.000 | 111 | 100 | 80,2 | 97,3 | 100 | 94,6 | 90 | 98,2 | 96,4 | 96,4 |
| 100.001 - 200.000 | 14 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
| >200.000 | 9 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
| TOTAL | 1.908 | 100 | 98,32 | 97,7 | 99,7 | 99,4 | 98,7 | 99,8 | 99,7 | 99,7 |
| Unitatea | Schimbarea de capacitate (tone) | Data încetării producției | Data închiderii definitive | |
| Siderurgica Hunedoara | laminorul de sârmă nr. 1 | - 400.000 | 1995 | 1997 |
| laminorul de sârmă nr. 3 | - 280.000 | 1998 | 2000 | |
| profile mijlocii | - 480.000 | primul trimestru 2008 | al doilea trimestru 2008 | |
| I.S. Câmpia Turzii | laminorul de sârmă nr. 1 | - 80.000 | 1995 | 1996 |
| C.S. Reșița | profile ușoare | - 80.000 | 2000 | 2001 |
| șine de cale ferată | - 40.000 | 1999 | 2000 | |
| profile grele | - 220.000 | al patrulea trimestru 2007 | al doilea trimestru 2008 | |
| profile mijlocii și speciale | - 120.000 | al patrulea trimestru 2006 | al patrulea trimestru 2007 | |
| Donasid (Siderca) Călărași | profile mijlocii | - 350.000 | 1997 | 1999 |
| Schimbarea netă de capacitate | - 2.050.000 |
| Nr. | Nr. vet. | Numele unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| 1. | 5806/2000 | Comb Agroind Curtici | Str. Revoluției, nr. 33, Curtici, jud. Arad |
| 2. | 5065/2000 | S.C. RB Prod S.R.L. | Str. Constituției, Arad, jud. Arad |
| 3. | 101/2000 | S.C. Cominca S.A. | Str. Octavian Goga, nr. 4, Oradea, jud. Bihor |
| 4. | 102/1999 | S.C. Prodaliment S.A. | Str. Republicii, nr. 101, Salonta, jud. Bihor |
| 5. | 115/1996 | S.C. Ferm Com Prod S.R.L. | Căldărăști, jud. Buzău |
| 6. | 1446/2002 | S.C. Izocon MC S.A. | Cuza Vodă, jud. Călărași |
| 7. | 19/2002 | S.C. Carnob S.R.L. | Str. Lebedelor, nr. 1, Lumina, jud. Constanța |
| 8. | 154/1999 | S.C. Casalco S.A. | Str. Jokai Mor, nr. 9-11, Sf. Gheorghe, jud. Covasna |
| 9. | 312/1999 | S.C. Olas Prod S.R.L. | Str. N. Romanescu, nr. 28, Craiova, jud. Dolj |
| 10. | 58/2001 | S.C. Elan Trident S.R.L. | Str. Rakoczi, Miercurea Ciuc, jud. Harghita |
| 11. | 143/1999 | S.C. Lorialba Prest S.R.L. | Str. Crișul Alb, nr. 1, Brad, jud. Hunedoara |
| 12. | 4585/2002 | S.C. Agro Prod Com Dosa S.R.L. | Str. Principală, nr. 79, Chibed, jud. Mureș |
| 13. | 2585/2000 | S.C. Cazadela S.R.L. | Str. Oltului, nr. 34, Reghin, jud. Mureș |
| 14. | 4048/2000 | S.C. Coniflor S.R.L. | Str. Petru Maior, Gurghiu, jud. Mureș |
| 15. | 422/1999 | S.C. Prodprosper S.R.L. | Str. Dumbravei, nr. 18, Dumbrava Roșie, jud. Neamț |
| 16. | 549/1999 | S.C. Tce 3 Brazi S.R.L. | Zănești, jud. Neamț |
| 17. | 24/2000 | S.C. Spar S.R.L. | Str. Gării, nr. 10, Potcoava, jud. Olt |
| 18. | 2076/2002 | S.C. Simona S.R.L. | Str. Popa Șapcă, nr. 105, Balș, jud. Olt |
| 19. | 86/2002 | S.C. Universal S.R.L. | Crișeni, jud. Sălaj |
| 20. | 5661/2002 | S.C. Harald S.R.L. | Str. Mănăstirea Humorului, nr. 76A, jud. Suceava |
| 21. | 6066/2002 | S.C. Raitar S.R.L. | Cornu Luncii, jud. Suceava |
| 22. | 5819/2002 | S.C. Mara Alex S.R.L. | Milișăuți, jud. Suceava |
| 23. | 93/2003 | S.C. Mara Prod Com S.R.L. | Str. Abatorului, nr. 1 bis, Alexandria, jud. Teleorman |
| 24. | 1/2000 | S.C. Diana S.R.L. | Bujoreni, jud. Vâlcea |
| 25. | 6/1999 | S.C. Diana Prod S.R.L. | Vlădești, jud. Vâlcea |
| Nr. | Nr. vet. | Numele unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| 1. | 2951/2000 | S.C. Agronutrisco Impex S.R.L. | Str. Abatorului, nr. 2A, Mihăilești, jud. Giurgiu |
| 2. | 3896/2002 | S.C. Oprea Avicom S.R.L. | Str. Dealul Viilor, nr. 5, Crăiești, jud. Mureș |
| Nr. | Nr. vet. | Numele unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| 1. | 999/2000 | S.C. Alba Lact S.A. | Str. Muncii, nr. 4, Alba Iulia, jud. Alba |
| 2. | 5158/8.11.2002 | S.C. Biolact Bihor S.R.L. | Paleu, jud. Bihor |
| 3. | 2100/8.11.2001 | S.C. Bendearcris S.R.L. | Miceștii de Câmpie, nr. 202A, jud. Bistrița-Năsăud |
| 4. | 2145/5.3.2002 | S.C. Lech Lacto S.R.L. | Lechința, nr. 387, jud. Bistrița-Năsăud |
| 5. | 395/18.6.2001 | S.C. Lacto Solomonescu S.R.L. | Miron Costin, Vlăsinești, jud. Botoșani |
| 6. | 115/1.2.2002 | S.C. Comintex S.R.L. Darabani | Darabani, jud. Botoșani |
| 7. | A343827/ 30.8.2002 | S.C. Prodlacta S.A. | Str. Gării, nr. 403, Homorod, jud. Brașov |
| 8. | 258/10.4.2000 | S.C. Binco Lact S.R.L. | Săcele, jud. Constanța |
| 9. | 12203/25.9.2003 | S.C. Lacto Genimico S.R.L. | Str. Cășăriei nr. 2A, Hârșova, jud. Constanța |
| 10. | 2721/28.8.2001 | S.C. Industrializarea Laptelui S.A. | Bd. Independenței, nr. 23, Târgoviște, jud. Dâmbovița |
| 11. | 4136/10.6.2002 | S.C. Galmopan S.A. | Bd. G. Coșbuc, nr. 257, Galați, jud. Galați |
| 12. | 5/7.5.1999 | S.C. Sandralact S.R.L. | Șos. București-Giurgiu, km. 23, jud. Giurgiu |
| 13. | 213/1996 | S.C. Paulact S.R.L. | Str. Principală, nr. 28, Sânpaul, jud. Harghita |
| 14. | 625/21.11.1996 | S.C. Lactis S.R.L. | Str. Beclean, nr. 31, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita |
| 15. | 913/17.3.2000 | S.C. Lactex - Reghin S.R.L. | Jabenița, nr. 33, jud. Mureș |
| 16. | 207/21.4.1999 | S.C. Midatod S.R.L. | Ibănești, nr. 273, jud. Mureș |
| 17. | 391/23.4.1999 | S.C. Kubo Ice Cream Company S.R.L. | Str. Dumbravei, nr. 5, Piatra Neamț, jud. Neamț |
| 18. | 1055/10.7.2000 | S.C. Oltina S.A. | Str. A.I. Cuza, nr. 152, Slatina, jud. Olt |
| 19. | 282/1999 | S.C. Calion S.R.L. | Str. Gheorghe Doja, nr. 39, Jibou, jud. Sălaj |
| 20. | 1562/27.12.1999 5750/23.5.2002 | S.C. Bucovina S.A. Suceava | Str. Humorului, nr. 4, Suceava, jud. Suceava |
| 21. | 1085/26.5.1999 | S.C. Bucovina S.A. Fălticeni | Str. Izvor, nr. 5, Fălticeni, jud. Suceava |
| 22. | 5614/20.4.2002 | S.C. Coza Rux S.R.L. | Str. Burdujeni, nr. 11A, Suceava, jud. Suceava |
| 23. | 1659/27.3.2003 | S.C. Ecolact S.R.L. | Milișăuți, jud. Suceava |
| 24. | 1205/5.10.1999 | S.C. Pro Putna S.R.L. | Putna, jud. Suceava |
| 25. | 5325/13.2.2002 | S.C. Cetina Prod Lact S.R.L. | Neagra Șarului, Șaru Dornei, jud. Suceava |
| 26. | 5245/6.11.2001 | S.C. Simultan S.R.L. | Orțișoara, jud. Timiș |
| 27. | 2459/21.8.2002 | S.C. Zan S.R.L. | Str. Celulozei, nr. 5, Zărnești, Brașov |
| Măsura | EUR | |
| Ferme de semi-subzistenţă | 1.000 | fermă/an |
| Grupuri de producători | 100.000 | În primul an |
| 100.000 | În al doilea an | |
| 80.000 | În al treilea an | |
| 60.000 | În al patrulea an | |
| 50.000 | În al cincilea an |
| MD 133/9/04 REV 9 MD 176/6/04 REV 6 MD 177/2/04 REV 2 MD 178/11/04 REV 11 MD 179/6/04 REV 6 | (AC 133/1/05 REV 1) (AC 176/1/05 REV 1) (AC 177/1/05 REV 1) (AC 178/1/05 REV 1) (AC 179/1/05 REV 1) |
| Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Ţările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit | 22 17 22 13 99 6 22 50 72 12 72 6 8 12 6 22 5 25 17 50 22 33 7 13 13 18 72 |
| Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Ţările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit | 12 10 12 7 29 4 12 27 29 7 29 4 4 7 4 12 3 13 10 27 12 14 4 7 7 10 29 |
| Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Ţările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit | 12 12 12 9 24 7 12 21 24 9 24 6 7 9 6 12 5 12 12 21 12 15 7 9 9 12 24 |
| Belgia Bulgaria Republica Ceha Danemarca Germania Estonia Grecia Spania Franţa Irlanda Italia Cipru Letonia Lituania Luxemburg Ungaria Malta Ţările de Jos Austria Polonia Portugalia România Slovenia Slovacia Finlanda Suedia Regatul Unit | 12 12 12 9 24 7 12 21 24 9 24 6 7 9 6 12 5 12 12 21 12 15 7 9 9 12 24 |
| Bulgaria România | (MEUR în preţuri curente) 11,95 29,88. |
| 2009:2010:2011:2012: | 15% 20% 30% 35%. |
| (MEUR, preţuri la nivelul anului 2004) | |||
| 2007 | 2008 | 2009 | |
| Bulgaria | 121,8 | 59,1 | 58,6 |
| România | 297,2 | 131,8 | 130,8 |
| (MEUR, preţuri la nivelul anului 2004) | |||
| 2007 | 2008 | 2009 | |
| Bulgaria | 539 | 759 | 1002 |
| România | 1399 | 1972 | 2603 |
| MD 42/6/04 REV 6 MD 77/14/04 REV 14MD 24/4/04 REV4 MD 28/3/04 REV3 MD 32/3/04 REV3 MD 15/1/04 REV 1 MD 16/1/04 REV 1 MD 18/1/04 REV 1 MD 19/1/04 REV 1 | (AC 42/1/04 REV 1)(AC 77/1/04 REV 1)(AC 24/1/04 REV 1)(AC 28/1/04 REV 1)(AC 32/1/04 REV 1)(AC 15/1/04 REV 1)(AC 16/1/04 REV 1)(AC 18/1/04 REV 1)(AC 19/1/04 REV 1) |
| (în tone) | ||||
| Pragurile comunitare | Roșii | Piersici | Pere | |
| 8.860.061 | 560.428 | 105.659 | ||
| Praguri naționale | Bulgaria | 156.343 | 17.843 | f.r. |
| Republica Cehă | 12.000 | 1.287 | 11 | |
| Grecia | 1.211.241 | 300.000 | 5.155 | |
| Spania | 1.238.606 | 180.794 | 35.199 | |
| Franța | 401.608 | 15.685 | 17.703 | |
| Italia | 4.350.000 | 42.309 | 45.708 | |
| Cipru | 7.944 | 6 | f.r. | |
| Letonia | f.r. | f.r. | f.r. | |
| Ungaria | 130.790 | 1.616 | 1.031 | |
| Malta | 27.000 | f.r. | f.r. | |
| Țările de Jos | f.r. | f.r. | 243 | |
| Austria | f.r. | f.r. | 9 | |
| Polonia | 194.639 | f.r. | f.r. | |
| Portugalia | 1.050.000 | 218 | 600 | |
| România | 50.390 | 523 | f.r. | |
| Slovacia | 29.500 | 147 | f.r. | |
| f.r. = fără relevanță | ||||
| Stat membru sau regiune specifică de origine a grupului de producători | Procent |
| Germania, Spania (cu excepția regiunilor Castilia și Leon, Navarra și Campezo din Țara Bascilor), Franța (cu excepția regiunilor Nord-Pas-de-Calais și Picardia), Italia, Portugalia (cu excepția Regiunii Autonome Azore), Belgia, Austria, România | 2% |
| Grecia (cu excepția regiunii Epir), Regiunea Autonomă Azore (Portugalia), Regiunile Nord-Pas-de-Calais și Picardia (Franța), Bulgaria (cu excepția municipalităților Banite, Zlatograd, Madan și Dospat din zona Gebel și a municipiilor Veliki Preslav, Vărbița, Șumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toșevo, Dobrici, Kavarna, Krușari, Șabla și Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei) | 1% |
| Regiunile Castilia și Leon (Spania), Navarra (Spania), regiunea Campezo din Țara Bascilor (Spania), Epir (Grecia), municipalităților Banite, Zlatograd, Madan și Dospat din zona Gebel și a municipalităților Veliki Preslav, Vărbița, Șumen, Smiadovo, Varna, Dalgopol, General Toșevo, Dobrici, Kavarna, Krușari, Șabla și Antonovo din regiunea de nord a Bulgariei (Bulgaria) | 0,3% |
| Bulgaria Grecia Spania Franţa Italia Cipru Ungaria Austria Portugalia | 21 800 ha 617 000 ha 594 000 ha 208 000 ha 1 646 000 ha 6 183 ha 2 500 ha 7 000 ha 118 000 ha |
| Anul de piață 2004/2005 și în cazul aplicării articolului 71 (EUR/ha) | Anul de piață 2005/2006 și în anii următori (EUR/ha) | |
| Bulgaria | - | 345,225 |
| Grecia | 1.323,96 | 561,00 |
| Spania | 1.123,95 | 476,25 |
| Franța: | ||
| - teritoriul metropolitan | 971,73 | 411,75 |
| - Guyana Franceză | 1.329,27 | 563,25 |
| Italia | 1.069,08 | 453,00 |
| Ungaria | 548,70 | 232,50 |
| Portugalia | 1.070,85 | 453,75 |
| România | - | 126,075 |
| Bulgaria | 4.166 ha |
| Grecia | 20.333 ha |
| Spania | 104.973 ha |
| Franța: | |
| - teritoriul metropolitan | 19.050 ha |
| - Guyana Franceză | 4.190 ha |
| Italia | 219.588 ha |
| Ungaria | 3.222 ha |
| Portugalia | 24.667 ha |
| România | 500 ha |
| Suprafețe Naționale Garantate (SNG) | |
| Belgia | 100 ha |
| Bulgaria | 11.984 ha |
| Germania | 1.500 ha |
| Grecia | 41.100 ha |
| Spania | 568.200 ha |
| Franța | 17.300 ha |
| Italia | 130.100 ha |
| Cipru | 5.100 ha |
| Luxemburg | 100 ha |
| Ungaria | 2.900 ha |
| Țările de Jos | 100 ha |
| Austria | 100 ha |
| Polonia | 4.200 ha |
| Portugalia | 41.300 ha |
| România | 1.645 ha |
| Slovenia | 300 ha |
| Slovacia | 3.100 ha |
| Regatul Unit | 100 ha |
| (hectare) | |
| Bulgaria | 21.800 |
| Grecia | 617.000 |
| Spania | 594.000 |
| Franța | 208.000 |
| Italia | 1.646.000 |
| Cipru | 6.183 |
| Ungaria | 2.500 |
| Austria | 7.000 |
| Portugalia | 118.000 |
| Stat membru | Drepturi (x 1000) |
| Belgia | 70 |
| Bulgaria | 2.058,483 |
| Republica Cehă | 66,733 |
| Danemarca | 104 |
| Germania | 2.432 |
| Estonia | 48 |
| Grecia | 11.023 |
| Spania | 19.580 |
| Franța | 7.842 |
| Irlanda | 4.956 |
| Italia | 9.575 |
| Cipru | 472,401 |
| Letonia | 18,437 |
| Lituania | 17,304 |
| Luxemburg | 4 |
| Ungaria | 1.146 |
| Malta | 8,485 |
| Țările de Jos | 930 |
| Austria | 206 |
| Polonia | 335,88 |
| Portugalia | 2.690 |
| România | 5.880,620 |
| Slovenia | 84,909 |
| Slovacia | 305,756 |
| Finlanda | 80 |
| Suedia | 180 |
| Regatul Unit | 19.492 |
| Total | 89.607,008 |
| Belgia | 235.149 |
| Bulgaria | 90.343 |
| Republica Cehă | 244.349 |
| Danemarca | 277.110 |
| Germania | 1.782.700 |
| Estonia | 18.800 |
| Grecia | 143.134 |
| Spania | 713.999*) |
| Franța | 1.754.732**) |
| Irlanda | 1.077.458 |
| Italia | 598.746 |
| Cipru | 12.000 |
| Letonia | 70.200 |
| Lituania | 150.000 |
| Luxemburg | 18.962 |
| Ungaria | 94.620 |
| Malta | 3.201 |
| Țările de Jos | 157.932 |
| Austria | 373.400 |
| Polonia | 926.000 |
| Portugalia | 175.075***) |
| România | 452.000 |
| Slovenia | 92.276 |
| Slovacia | 78.348 |
| Finlanda | 250.000 |
| Suedia | 250.000 |
| Regatul Unit | 1.419.811****) |
| *) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001. | |
| **) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001. | |
| ***) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001. | |
| ****) Acest plafon va crește temporar cu 100.000, până la 1.519.811, până la data la care animalele vii cu vârstă de până la șase luni pot fi exportate." | |
| Belgia | 394.253 |
| Bulgaria | 16.019 |
| Republica Cehă | 90.300 |
| Danemarca | 112.932 |
| Germania | 639.535 |
| Estonia | 13.416 |
| Grecia | 138.005 |
| Spania*) | 1.441.539 |
| Franța**) | 3.779.866 |
| Irlanda | 1.102.620 |
| Italia | 621.611 |
| Cipru | 500 |
| Letonia | 19.368 |
| Lituania | 47.232 |
| Luxemburg | 18.537 |
| Ungaria | 117.000 |
| Malta | 454 |
| Țările de Jos | 63.236 |
| Austria | 375.000 |
| Polonia | 325.581 |
| Portugalia***) | 416.539 |
| România | 150.000 |
| Slovenia | 86.384 |
| Slovacia | 28.080 |
| Finlanda | 55.000 |
| Suedia | 155.000 |
| Regatul Unit | 1.699.511 |
| *) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1454/2001. | |
| **) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1452/2001. | |
| ***) Fără a aduce atingere normelor speciale stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1453/2001. | |
| Tauri, tăurași, vaci și juninci | Viței în vârstă de cel puțin 1 și de cel mult 8 luni și cu greutatea carcasei de până la 185 kg | |
| Bulgaria | 22.191 | 101.542 |
| Republica Cehă | 483.382 | 27.380 |
| Estonia | 107.813 | 30.000 |
| Cipru | 21.000 | - |
| Letonia | 124.320 | 53.280 |
| Lituania | 367.484 | 244.200 |
| Ungaria | 141.559 | 94.39 |
| Malta | 6.002 | 17 |
| Polonia | 1.815.430 | 839.518 |
| România | 1.148.000 | 85.000 |
| Slovenia | 161.137 | 35.852 |
| Slovacia | 204.062 | 62.841 |
| (milioane EUR) | ||||||||||||
| An calendaristic | Bulgaria | Republica Cehă | Estonia | Cipru | Letonia | Lituania | Ungaria | Malta | Polonia | România | Slovenia | Slovacia |
| 2005 | - | 228,8 | 23,4 | 8,9 | 33,9 | 92,0 | 350,8 | 0,67 | 724,6 | - | 35,8 | 97,7 |
| 2006 | - | 266,7 | 27,3 | 12,5 | 39,6 | 107,3 | 420,2 | 0,83 | 881,7 | - | 41,9 | 115,4 |
| 2007 | 200,3 | 343,6 | 40,4 | 16,3 | 55,6 | 146,9 | 508,3 | 1,64 | 1.140,8 | 440,0 | 56,1 | 146,6 |
| 2008 | 240,4 | 429,2 | 50,5 | 20,4 | 69,5 | 183,6 | 634,9 | 2,05 | 1.425,9 | 527,9 | 70,1 | 183,2 |
| 2009 | 281,0 | 514,9 | 60,5 | 24,5 | 83,4 | 220,3 | 761,6 | 2,46 | 1.711,0 | 618,1 | 84,1 | 219,7 |
| 2010 | 321,2 | 600,5 | 70,6 | 28,6 | 97,3 | 257,0 | 888,2 | 2,87 | 1.996,1 | 706,4 | 98,1 | 256,2 |
| 2011 | 401,4 | 686,2 | 80,7 | 32,7 | 111,2 | 293,7 | 1.014,9 | 3,28 | 2.281,1 | 883,0 | 112,1 | 292,8 |
| 2012 | 481,7 | 771,8 | 90,8 | 36,8 | 125,1 | 330,4 | 1.141,5 | 3,69 | 2.566,2 | 1.059,6 | 126,1 | 329,3 |
| 2013 | 562,0 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.236,2 | 140,2 | 365,9 |
| 2014 | 642,3 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.412,8 | 140,2 | 365,9 |
| 2015 | 722,6 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.589,4 | 140,2 | 365,9 |
| anii următori | 802,9 | 857,5 | 100,9 | 40,9 | 139,0 | 367,1 | 1.268,2 | 4,10 | 2.851,3 | 1.766,0 | 140,2 | 365,9 |
| Suprafața de bază (hectare) | Producții de referință (t/ha) | |
| Bulgaria | 2.625.258 | 2,90 |
| Republica Cehă | 2.253.598 | 4,20 |
| Estonia | 362.827 | 2,40 |
| Cipru | 79.004 | 2,30 |
| Letonia | 443.580 | 2,50 |
| Lituania | 1.146.633 | 2,70 |
| Ungaria | 3.487.792 | 4,73 |
| Malta | 4.565 | 2,02 |
| Polonia | 9.454.671 | 3,00 |
| România | 7.012.666 | 2,65 |
| Slovenia | 125.171 | 5,27 |
| Slovacia | 1.003.453 | 4,06 |
| Stat membru | Cantități, tone |
| Belgia | 3.343.535,000 |
| Bulgaria | 979.000,000 |
| Republica Cehă | 2.682.143,000 |
| Danemarca | 4.499.900,000 |
| Germania | 28.143.464,000 |
| Estonia | 624.483,000 |
| Grecia | 820.513,000 |
| Spania | 6.116.950,000 |
| Franța | 24.478.156,000 |
| Irlanda | 5.395.764,000 |
| Italia | 10.530.060,000 |
| Cipru | 145.200,000 |
| Letonia | 695.395,000 |
| Lituania | 1.646.939,000 |
| Luxemburg | 271.739,000 |
| Ungaria | 1.947.280,000 |
| Malta | 48.698,000 |
| Țările de Jos | 11.185.440,000 |
| Austria | 2.776.895,000 |
| Polonia | 8.964.017,000 |
| Portugalia | 1.939.187,000 |
| România | 3.057.000,000 |
| Slovenia | 560.424,000 |
| Slovacia | 1.013.316,000 |
| Finlanda | 2.431.047,324 |
| Suedia | 3.336.030,000 |
| Regatul Unit | 14.755.647,000 |
| Belgia | 3.360.087,000 |
| Bulgaria | 979.000,000 |
| Republica Cehă | 2.682.143,000 |
| Danemarca | 4.522.176,000 |
| Germania | 28.282.788,000 |
| Estonia | 624.483,000 |
| Grecia | 820.513,000 |
| Spania | 6.116.950,000 |
| Franța | 24.599.335,000 |
| Irlanda | 5.395.764,000 |
| Italia | 10.530.060,000 |
| Cipru | 145.200,000 |
| Letonia | 695.395,000 |
| Lituania | 1.646.939,000 |
| Luxemburg | 273.084,000 |
| Ungaria | 1.947.280,000 |
| Malta | 48.698,000 |
| Țările de Jos | 11.240.814,000 |
| Austria | 2.790.642,000 |
| Polonia | 8.964.017,000 |
| Portugalia | 1.948.550,000 |
| România | 3.057.000,000 |
| Slovenia | 560.424,000 |
| Slovacia | 1.013.316,000 |
| Finlanda | 2.443.069,324 |
| Suedia | 3.352.545,000 |
| Regatul Unit | 14.828.597,000 |
| Stat membru | Cantitățile de referință pentru livrări, tone | Cantitățile de referință pentru vânzări directe, tone |
| Bulgaria | 722.000 | 257.000 |
| Republica Cehă | 2.613.239 | 68.904 |
| Estonia | 537.188 | 87.365 |
| Cipru | 141.337 | 3.863 |
| Letonia | 468.943 | 226.452 |
| Lituania | 1.256.440 | 390.499 |
| Ungaria | 1.782.650 | 164.630 |
| Malta | 48.698 | - |
| Polonia | 8.500.000 | 464.017 |
| România | 1.093.000 | 1.964.000 |
| Slovenia | 467.063 | 93.361 |
| Slovacia | 990.810 | 22.506 |
| Stat membru | Cantitățile rezervei speciale de restructurare, tone |
| Bulgaria | 39.180 |
| Republica Cehă | 55.788 |
| Estonia | 21.885 |
| Letonia | 33.253 |
| Lituania | 57.900 |
| Ungaria | 42.780 |
| Polonia | 416.126 |
| România | 188.400 |
| Slovenia | 16.214 |
| Slovacia | 27.472 |
| Stat membru | Conținutul de grăsime de referință (g/kg) |
| Belgia | 36,91 |
| Bulgaria | 39,10 |
| Republica Cehă | 42,10 |
| Danemarca | 43,68 |
| Germania | 40,11 |
| Estonia | 43,10 |
| Grecia | 36,10 |
| Spania | 36,37 |
| Franța | 39,48 |
| Irlanda | 35,81 |
| Italia | 36,88 |
| Cipru | 34,60 |
| Letonia | 40,70 |
| Lituania | 39,90 |
| Luxemburg | 39,17 |
| Ungaria | 38,50 |
| Țările de Jos | 42,36 |
| Austria | 40,30 |
| Polonia | 39,00 |
| Portugalia | 37,30 |
| România | 35,93 |
| Slovenia | 41,30 |
| Slovacia | 37,10 |
| Finlanda | 43,40 |
| Suedia | 43,40 |
| Regatul Unit | 39,70 |
| MD 98/5/04 REV 5MD 89/9/04 REV 9MD 86/6/04 REV 6MD 55/3/04 REV 3 | (AC 98/1/04 REV 1)(AC 89/2/04 REV 2)(AC 86/1/04 REV 1)(AC 55/1/04 REV 1) |
| (în tone) | ||
| Bulgaria | România | |
| Cantitatea de bază pentru zahăr*1) | 4.752 | 109.164 |
| din care: A | 4.320 | 99.240 |
| B | 432 | 9.924 |
| Necesarul maxim de aprovizionare (exprimat în zahăr alb) pentru importurile de zahăr brut | 198.748 | 329.636 |
| Cantitatea de bază pentru izoglucoză*2) | 56.063 | 9.981 |
| din care: A | 56.063 | 9.790 |
| B | 0 | 191 |
| (milioane EUR) | ||||||||||||
| An calendaristic | Bulgaria | Republica Cehă | Estonia | Cipru | Letonia | Lituania | Ungaria | Malta | Polonia | România | Slovenia | Slovacia |
| 2005 | - | 0,87 | 0,04 | 0,03 | 0,10 | 0,10 | 0,78 | 0,03 | 0,56 | - | 0,08 | 0,04 |
| 2006 | - | 1,02 | 0,04 | 0,03 | 0,12 | 0,12 | 0,90 | 0,03 | 0,65 | - | 0,10 | 0,04 |
| 2007 | 0,11 | 1,17 | 0,05 | 0,04 | 0,14 | 0,14 | 1,03 | 0,04 | 0,74 | 0,19 | 0,11 | 0,05 |
| 2008 | 0,13 | 1,46 | 0,06 | 0,05 | 0,17 | 0,17 | 1,29 | 0,05 | 0,93 | 0,23 | 0,14 | 0,06 |
| 2009 | 0,15 | 1,75 | 0,07 | 0,06 | 0,21 | 0,21 | 1,55 | 0,06 | 1,11 | 0,26 | 0,17 | 0,07 |
| 2010 | 0,17 | 2,04 | 0,08 | 0,07 | 0,24 | 0,24 | 1,81 | 0,07 | 1,30 | 0,30 | 0,19 | 0,08 |
| 2011 | 0,22 | 2,33 | 0,10 | 0,08 | 0,28 | 0,28 | 2,07 | 0,08 | 1,48 | 0,38 | 0,22 | 0,09 |
| 2012 | 0,26 | 2,62 | 0,11 | 0,09 | 0,31 | 0,31 | 2,33 | 0,09 | 1,67 | 0,45 | 0,25 | 0,11 |
| 2013 | 0,30 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,53 | 0,28 | 0,12 |
| 2014 | 0,34 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,60 | 0,28 | 0,12 |
| 2015 | 0,39 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,68 | 0,28 | 0,12 |
| 2016 | 0,43 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,75 | 0,28 | 0,12 |
| anii următori | 0,43 | 2,91 | 0,12 | 0,10 | 0,35 | 0,35 | 2,59 | 0,10 | 1,85 | 0,75 | 0,28 | 0,12 |
| (în tone) | ||
| Bulgaria | România | |
| Semințe de orez (Oryza saliva L.) | 883,2 | 100 |
| Alte semințe decât cele de orez | 936 | 2.294 |
| (în tone) | ||
| Bulgaria | România | |
| Total din care: | 47.137 | 12.312 |
| I Flue-cured | 9.023 | 4.647 |
| II Light air-cured | 3.208 | 2.370 |
| V Sun-cured | 5.295 | |
| VI Basmas | 31.106 | |
| VIII Kaba Koulak | 3.800 | |
| MD 50/2/04 REV 2 MD 166/5/04 REV 5MD 73/4/04 REV 4 MD 72/4/04 REV 4 MD 51/7/04 REV 7 MD 206/3/05 REV 3 | (AC 50/1/04 REV 1) (AC 166/1/05 REV 1)(AC 73/1/04 REV 1) (AC 72/1/04 REV 1) (AC 51/1/04 REV 1) (AC 206/1/05 REV 1) |
| MD 65/8/04 REV 8 MD 104/3/04 REV 3MD 96/7/04 REV 7 MD 84/4/04 REV 4 MD 54/8/04 REV 8 MD 25/6/04 REV 6 MD 12/2/04 REV 2 MD 157/3/04 REV 3MD 7/2/04 REV 2 MD 106/3/04 REV 3MD 36/2/04 REV 2 MD 184/5/05 REV 5MD 60/9/04 REV 9 | (AC 65/1/04 REV 1) (AC 104/1/04 REV 1) (AC 96/1/04 REV 1) (AC 84/1/04 REV 1) (AC 54/1/04 REV 1) (AC 25/2/04 REV 2) (AC 12/1/04 REV 1) (AC 157/1/05 REV 1) (AC 7/1/04 REV 1) (AC 106/1/04 REV 1) (AC 36/1/04 REV 1) (AC 184/1/05 REV 1) (AC 60/2/04 REV 2) |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| construcțiile, inclusiv ramuri conexe | 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 Activități de curățare a clădirilor |
| alte servicii | 74.87 Numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| servicii de horticultură | 01.41 |
| tăierea, fasonarea și finisarea pietrei | 26.7 |
| construcții metalice și părți componente | 28.11 |
| construcții, inclusiv ramuri conexe | 45.1-4; activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE |
| activități în domeniul securității | 74.60 |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 |
| asistentă medicală la domiciliu | 85.14 |
| activități de asistentă socială fără cazare | 85.32 |
| NR. | DRUMUL | SECȚIUNEA | LUNGIMEA /KM/ | DESCHIS CIRCULAȚIEI | MĂSURA |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| 1 | I-5/E-85/ | GABROVO - ȘIPKA | 18 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 2 | I-5/E-85/ | KARGEALI - PODKOVA (MAKAZA) | 18 | 2008 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| TOTAL INTERMEDIAR | 36 | ||||
| 3 | I-6 | SOFIA - PIRDOP | 56 | 2009 | REABILITARE |
| 4 | I-7 | SILISTRA - ȘUMEN | 88 | 2011 | REABILITARE |
| 5 | I-7 | PRESLAV - E-773 | 48 | 2010 | RECONSTRUCȚIE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 136 | ||||
| 6 | I-9/E-87/ | FRONTIERA ROMÂNIEI - BALCIC | 60 | 2009 | REABILITARE |
| 7 | II-12 | VIDIN - FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI | 26 | 2008 | RECONSTRUCȚIE |
| 8 | II-14 | VIDIN - KULA - FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI | 42 | 2009 | RECONSTRUCȚIE |
| 9 | II-18 | CENTURĂ SOFIA - ARCUL DE NORD | 24 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 10 | II-19 | SIMITLI - GOȚE DELCEV - FRONTIERA GRECIEI | 91 | 2008 | REABILITARE |
| 11 | II-29 | DOBRICI - VARNA | 21 | 2010 | REABILITARE |
| 12 | II-35 | LOVECI - KARNARE | 28 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| 13 | II-53 | SLIVEN - YAMBOL | 25 | 2010 | REABILITARE |
| 14 | II-55 | GURKOVO - NOVA ZAGORA | 26 | 2010 | REABILITARE |
| 15 | II-55 | NOVA ZAGORA - SVILENGRAD | 81 | 2012 | REABILITARE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 107 | ||||
| 16 | II-57 | STARA ZAGORA - RADNEVO | 42 | 2010 | REABILITARE |
| 17 | II-62 | KYUSTENDIL - DUPNIȚA | 26 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| 18 | II-63 | PERNIK - FRONTIERA SERBIEI ȘI MUNTENEGRULUI | 20 | 2010 | RECONSTRUCȚIE |
| 19 | II-73 | ȘUMEN - KARNOBAT | 44 | 2012 | RECONSTRUCȚIE |
| 20 | II-73 | ȘUMEN - KARNOBAT | 19 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 63 | ||||
| 21 | II-78 | RADNEVO - TOPOLOVGRAD | 40 | 2013 | REABILITARE |
| 22 | II-86 | ASENOVGRAD - SMOLIAN | 72 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| 23 | II-98 | BURGAS - MALKO TĂRNOVO | 64 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| 24 | III-197 | GOȚE DELCEV - SMOLIAN | 87 | 2013 | RECONSTRUCȚIE |
| 25 | III-198 | GOȚE DELCEV - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 95 | 2013 | RECONSTRUCȚIE |
| 26 | III-534 | ELENA - NOVA ZAGORA | 52 | 2012 | RECONSTRUCȚIE |
| 27 | III-534 | NOVA ZAGORA - SIMEONOVGRAD | 53 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| TOTAL INTERMEDIAR | 105 | ||||
| 28 | III-601 | KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 27 | 2011 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 29 | 111-622 | KYUSTENDIL - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 31 | 2013 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 30 | III-865 | SMOLIAN - MADAN | 15 | 2011 | RECONSTRUCȚIE |
| 31 | III-867 | SMOLIAN - KARGEALI | 69 | 2014 | RECONSTRUCȚIE |
| 32 | III-868 | VARIANTA OCOLITOARE SMOLIAN | 40 | 2012 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 33 | IV-410068 | SIMITLI - FRONTIERA FOSTEI REPUBLICI IUGOSLAVE A MACEDONIEI | 28 | 2009 | CONSTRUCȚIE NOUĂ |
| 34 | VARIANTA OCOLITOARE PLOVDIV | 4 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| A1 | AUTOSTRADA "TRAKIA" - STARA ZAGORA - KARNOBAT | ||||
| 35 | LOTUL 2 | 33 | 2010 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| 36 | LOTUL 3 | 37 | 2011 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| 37 | LOTUL 4 | 48 | 2014 | CONSTRUCȚIE NOUĂ | |
| TOTAL INTERMEDIAR | 118 | ||||
| TOTAL | 1598 |
| 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | ||
| MĂSURA | ||||||||
| REABILITARE | 91 | 116 | 114 | 88 | 81 | 40 | 0 | |
| RECONSTRUCȚIE | 26 | 42 | 68 | 88 | 96 | 182 | 258 | |
| CONSTRUCȚIE NOUĂ | 18 | 28 | 33 | 64 | 40 | 31 | 94 | |
| 135 | 186 | 215 | 240 | 217 | 253 | 352 | 1.598 km |
| Nr. | Nr. vet. | Denumirea și adresa unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| Regiunea Blagoevgrad - nr. 1 | |||
| 1 | BG 0112004 | "Matand" EOOD gr. Pernik ul. "Lenin" 111 | s. Eleshnitsa |
| Regiunea Burgas - nr. 2 | |||
| 2 | BG 0212013 | ET "Marsi-Mincho Bakalov" Gr. Burgas j.k. "Vazrajdane" bl. 1 | Burgas j.k. "Pobeda" ul. "Baykal" 9 |
| 3 | BG 0212027 | DZZD "Mlechen svyat" gr. Burgas j.k. "Izgrev" ul. "Malchika" 3 | s. Debelt ul. "Indje voyvoda" 5 obl. Burgaska |
| 4 | BG 0212028 | "Vester" OOD gr. Burgas ul. "Fotinov" 36 | s. Sigmen |
| 5 | BG 0212047 | "Complektstroy" EOOD gr. Burgas ul. "Aleksandar Stamboliiski" 17 | s. Veselie |
| Regiunea Vidin - nr. 5 | |||
| 6 | BG 0512025 | "El Bi Bulgarikum" EAD gr. Vidin | gr. Vidin Yujna promishlena zona |
| Regiunea Vrața - nr. 6 | |||
| 7 | BG 0612010 | "Hadjiiski i familiya" EOOD s. Gradeshnitsa | s. Gradeshnitsa |
| 8 | BG 0612027 | "Mlechen ray 99" EOOD gr. Vratsa j.k. "Dabnika" bl. 48 ap. 3 | gr. Vrața j.k. Bistrets Stopanski dvor |
| 9 | BG 0612035 | ET "Nivego" s. Chiren | s. Chiren |
| Regiunea Gabrovo - nr. 7 | |||
| 10 | BG 0712001 | "Ben Invest" OOD s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo | s. Kostenkovtsi obsht. Gabrovo |
| 11 | BG 0712002 | "Shipka 97" AD gr. Gabrovo ul. "V. Levski" 2 | gr. Gabrovo ul. "V. Levski" 2 |
| 12 | BG 0712003 | "Elvi" OOD s. Velkovtsi obșt. Gabrovo | s. Velkovți obsht. Gabrovo |
| 13 | BG 0712008 | "Milkieks" OOD gr. Sevlievo j.k. "d-r Atanas Moskov" | gr. Sevlievo j.k. "Atanas Moskov" |
| Regiunea Dobrici - nr. 8 | |||
| 14 | BG 0812002 | "AVITA" OOD gr. Sofia ul. "20-ti April" 6 | s. Tsarichino |
| 15 | BG 0812008 | "Roles 2000" OOD gr. Varna ul. "Tsar Ivan Shishman" 13 | s. Kardam |
| 16 | BG 0812019 | "Filipopolis" OOD gr. Plovdiv ul. "Hristo Danov" 2 | s. Jeglartsi |
| 17 | BG 0812029 | "AKURAT - MLECHNA PROMISHLENOST" OOD gr. Sofia ul. "Baba Vida 2" | gr. Dobrich j.k. "Riltsi" |
| 18 | BG 0812030 | "FAMA" AD gr. Varna ul. "Evlogi Georgiev" 23 | gr. Dobrich bul. "Dobrudja" 2 |
| Regiunea Cargeali - nr. 9 | |||
| 19 | BG 0912004 | ET "Rado" s. Byal izvor | s. Byal izvor obșt. Ardino |
| Regiunea Kiustendil - nr. 10 | |||
| 20 | BG 1012012 | "Galkom" OOD gr. Dupnitsa | gr. Dupnitsa ul. "Venelin" 57 |
| 21 | BG 1012008 | ET "Nikolay Kolev" s. Konyavo | s. Konyavo |
| Regiunea Loveci - nr. 11 | |||
| 22 | BG 1112001 | "Prima Lakta" Ltd. gr. Lovech ul. "Troyansko shose" 1 | gr. Lovech ul. "Troyansko shose" |
| 23 | BG 1112004 | "Mlekoprodukt" OOD gr. Lovech | s. Goran |
| 24 | BG 1112008 | "Plod" AD gr. Apriltsi | gr. Apriltsi |
| 25 | BG 1112012 | "Stilos" OOD gr. Dupnitsa ul. "Batenberg" 64 | s. Lesidren |
| Regiunea Pazargik - nr. 13 | |||
| 26 | BG 1312011 | "Eko-F" EAD gr. Sofia ul. "Stara planina" 34 | s. Karabunar |
| 27 | BG 1312015 | "Mevgal Bulgaria" EOOD gr. Velingrad | gr. Velingrad j.k. "Industrialen" |
| 28 | BG 1312022 | ET "Palmite - Vesela Popova" gr. Plovdiv ul. "Koprivkite" 23 | gr. Strelcha ul. "Osvobojdenie" 17 |
| Regiunea Plevna - nr. 15 | |||
| 29 | BG 1512003 | "Mandra 1" EOOD gr. Obnova | s. Tranchovitsa |
| 30 | BG 1512006 | "Mandra" OOD gr. Obnova | s. Obnova |
| 31 | BG 1512008 | ET "Viola" gr. Koynare | gr. Koynare ul. "Hristo Botev" 16 |
| 32 | BG 1512010 | ET "Militsa Lazarova - 90" gr. Slavyanovo | gr. Slavyanovo ul. "Asen Zlatarev" 2 |
| Regiunea Plovdiv - nr. 16 | |||
| 33 | BG 1612009 | ET "D. Madjarov" gr. Plovdiv | gr. Stamboliiski-mandra |
| 34 | BG 1612013 | ET "Polidey - EI" gr. Karlovo | s. Domlyan |
| 35 | BG 1612017 | "Snep" OOD gr. Rakovski | gr. Rakovski ul. "F. Stanislavov" 57 |
| 36 | BG 1612020 | ET "Bor - Chvor" s. Dalbok izvor | s. Dalbok izvor |
| 37 | BG 1612023 | "Vanela" OOD gr. Plovdiv bul. "Bulgaria" 170 | s. Tsarimir |
| 38 | BG 1612024 | SD "Kostovi - EMK" gr. Saedinenie | gr. Saedinenie |
| 39 | BG 1612039 | "Topolovo-Agrokomers" OOD gr. Sofia z.k. Dianabad, bl. 20 | s. Topolovo Stopanski dvor |
| 40 | BG 1612040 | "Mlechni produkti" OOD gr. Plovdiv | s. Manole |
| Regiunea Rajgrad - nr. 17 | |||
| 41 | BG 1712002 | ET "Rosver" gr. Tsar Kaloyan ul. "Ivan Vazov" 4 | gr. Tsar Kaloyan ul. "Sofia" 41 |
| 42 | BG 1712010 | "Bulagrotreyd" OOD gr. Ruse ul. "Elin Pelin" 15A | s. Juper |
| 43 | BG 1712020 | ET "Prelest-Sevim Ahmed" s. Podayva ul. "Struma" 12 | s. Lavino Stopanski dvor |
| 44 | BG 1712042 | ET "Madar" s. Madrevo ul. "Han Kubrat" 65 | s. Terter Stopanski dvor |
| Regiunea Ruse - nr. 18 | |||
| 45 | BG 1812002 | "Laktis-Byala" AD gr. Byala | gr. Byala ul. "Stefan Stambolov" 75 |
| 46 | BG 1812005 | ET "DAV" gr. Ruse ul. "6-ti Septemvri" 43 | gr. Vetovo |
| 47 | BG 1812022 | ZKPU "Tetovo" s. Tetovo | s. Tetovo ul. "Tsar Osvoboditel" 5 |
| 48 | BG 1812011 | ET "Georgi Bojinov-Gogo" s. Nikolovo | s. Nikolovo |
| Regiunea Silistra - nr. 19 | |||
| 49 | BG 1912004 | ET "Merone-Hristo Kunev" gr. Silistra bul. "Makedonia" 150 | gr. Alfatar |
| 50 | BG 1912013 | "JOSI" OOD gr. Sofia ul. "Hadji Dimitar" 142 vh.A | s. Chernolik |
| 51 | BG 1912024 | "Buldeks" OOD gr. Silistra ul. "D. Donchev" 6 | s. Belitsa |
| Regiunea Sliven - nr. 20 | |||
| 52 | BG 2012007 | "Delta lakt" OOD gr. Stara Zagora ul. "Tsar Kaloyan" 20 | s. Stoil Voyvoda |
| 53 | BG 2012020 | "Yotovi" OOD gr. Sliven j.k. Rechitsa ul. "Kosharite" 12 | gr. Sliven j.k. Rechitsa |
| 54 | BG 2012022 | "Bratya Zafirovi" OOD gr. Sliven ul. "Treti mart" 7 | gr. Sliven Industrialna zona Zapad |
| 55 | BG 2012030 | "Agroprodukt" OOD gr. Sliven ul. "Oreshak" 24 | s. Dragodanovo |
| 56 | BG 2012036 | "Minchevi" OOD s. Korten obl. Sliven | s. Korten obl. Sliven |
| Regiunea Smolian - nr. 21 | |||
| 57 | BG 2112001 | "Belev" EOOD gr. Smolyan | gr. Smolyan ul. "Trakiya" 15 |
| 58 | BG 2112021 | "Rossi" EOOD gr. Dospat | gr. Dospat |
| 59 | BG 2112018 | ET "Rosen Atanasov-Komers" s. Kutela | s. Kutela |
| 60 | BG 2112023 | ET "Iliyan Isakov" s. Trigrad | s. Trigrad obsht. Devin |
| Regiunea municipalității Sofia - nr. 22 | |||
| 61 | BG 2212001 | "Danon - Serdika" AD gr. Sofia ul. "Ohridsko ezero" 3 | ul. "Ohridsko ezero" 3 |
| 62 | BG 2212002 | "Formalat" EOOD s. G. Lozen ul. "Saedinenie" 132 | s. G. Lozen ul. "Saedinenie" 132 |
| 63 | BG 2212009 | "Serdika-94" OOD j.k. Jeleznitsa | j.k. Jeleznitsa |
| 64 | BG 2212022 | "Megle - MJ" OOD ul. "Probuda" 14 | ul. "Probuda" 12-14 |
| 65 | BG 2212023 | "EL BI BULGARIKUM" EAD gr. Sofia ul. "Saborna" 9 | ul. "Malashevska" 12A |
| Regiunea districtului Sofia - nr. 23 | |||
| 66 | BG 2312013 | ET "Dobrev" s. Dragushinovo | s. Dragushinovo |
| 67 | BG 2312016 | AD "Bovis" s. Trudovets | s. Trudovets |
| 68 | BG 2312026 | "Dyado Liben" OOD gr. Sofia ul. "Hubcha" 2 | gr. Koprivshitsa bul. "H. Nencho Palaveev" 137 |
| 69 | BG 2312033 | "Balkan Spetsial" OOD gr. Sofia | s. Gorna Malina |
| 70 | BG 2312002 | ET "Danim" gr. Elin Pelin | gr. Elin Pelin bul. "Vitosha" 18A |
| Regiunea Stara Zagora - nr. 24 | |||
| 71 | BG 2412019 | "Dekada" OOD gr. Stara Zagora bul. "Ruski" 41 et. 3 ap. 9 | s. Elhovo |
| 72 | BG 2412023 | Agricultural Institute gr. Stara Zagora | gr. Stara Zagora |
| 73 | BG 2412033 | "Gospodinovi" OOD gr. Stara Zagora pl. "Beroe" 1 ap. 21 | s. Julievo |
| Regiunea Tărgoviște - nr. 25 | |||
| 74 | BG 2512004 | "PIP Trade" OOD gr. Sofia ul. "Baba Vida" 2 | s. Davidovo |
| 75 | BG 2512006 | "Hadad" OOD s. Makariopolsko | s. Makariopolsko |
| 76 | BG 2512016 | "Milktreyd-BG" OOD gr. Sofia obșt. "Studentska" 58-A-115 | s. Saedinenie obl. Targovishte |
| 77 | BG 2512017 | "YU E S - Komers" OOD gr. Opaka | s. Golyamo Gradishte ul. "Rakovski" 2 |
| Regiunea Iambol - nr. 28 | |||
| 78 | BG 2812002 | "Arachievi" OOD gr. Elhovo ul. "Bakalov" 19 | s. Kirilovo |
| 79 | BG 2812003 | "Balgarski jogurt" OOD s. Ravda ul. "Struma" 8 | s. Veselinovo Kompleks "Ekaterina" |
| 80 | BG 2812025 | "Sakarela" OOD gr. Yambol ul. "Hr. Botev" 24-B-15 | gr. Yambol ul. "Preslav" 269 |
| Nr. | Nr. vet. | Denumirea și adresa unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| Regiunea Veliko Tărnovo - nr. 4 | |||
| 1. | BG 0412002 | "Sofbiolaif-BG" OOD gr. Svishtov | gr. Svishtov ul. 33-ti Svishtovski polk. 67 |
| 2. | BG 0412009 | "Milki-luks" OOD gr. Plovdiv | s. Biala Cerkva |
| 3. | BG 0412010 | "Bi Si Si Handel" OOD gr. Elena | gr. Elena ul. Treti mart 19 |
| Regiunea Vrata - nr. 6 | |||
| 4 | BG 0612012 | ET "Zorov - 97" gr. Vratsa j.k. Kulata ul. Palkovitsa 7 | Vraceanski balkan, mestnost Parshevitsa |
| Regiunea Dobrici - nr. 8 | |||
| 5 | BG 0812009 | "Serdika - 90" AD gr. Dobrich | gr. Dobrich ul. 25 septemvri 100 |
| Regiunea Loveci - nr. 11 | |||
| 6 | BG 1112006 | "Kondov Ekoproductsiia" OOD gr. Sofia | s. Staro selo |
| Regiunea Plovdiv - nr. 16 | |||
| 7 | BG 1612001 | "OMK" gr. Sofia | gr. Plovdiv bul. Dunav 3 |
| 8 | BG 1612002 | "SHipka 99" OOD gr. Parvomay | gr. Parvomay |
| 9 | BG 1612037 | "Filipopolis-RK" OOD gr. Plovdiv | gr. Plovdiv j.k. Proslav ul. Prosveta 2A |
| 10 | BG 1612041 | "Elit - 95" EOOD s. Dalbok izvor | s. Dalbok izvor |
| Regiunea Ruse - nr. 18 | |||
| 11 | BG 1812003 | "Sirma Prista" AD gr. Ruse | gr. Ruse bul. 3-ti mart 1 |
| Regiunea Sliven - nr. 20 | |||
| 12 | BG 2012006 | "Mlecen pat" AD gr. Sofia ul. Vasil Levski 109 | gr. Nova Zagora j.k. Industrialen |
| 13 | BG 2012009 | "Vangard" OOD gr. Sliven ul. Al. Stamboliiski 1 | s. Jelio voivoda obl. Sliven |
| 14 | BG 2012019 | "Hemus milk komers" OOD gr. Sliven ul. Neofit Rilski 3a | gr. Sliven Industrialna zona Zapad j.k. 10 |
| 15 | BG 2012042 | "Tirbul" EAD gr. Sliven | "Tirbul" EAD gr. Sliven |
| Regiunea Stara Zagora - nr. 24 | |||
| 16 | BG 2412005 | "Markeli" AD gr. Stara Zagora ul. Sv. Kn. Boris 67 et. 3 ap. 6 | gr. Kazanlak j.k. Industrialen |
| Regiunea Tărgoviște - nr. 25 | |||
| 17 | BG 2512001 | "Mladost - 2002" OOD gr. Targovishte | gr. Targovishte bul. "29-ti yanuari" 7 |
| 18 | BG 2512020 | "Mizia-Milk" OOD gr. Targovishte ul. "Rodopi" 5 | gr. Targovishte Industrialna zona |
| Regiunea Hascovo - nr. 26 | |||
| 19 | BG 2612047 | "Balgarsko sirene" OOD gr. Harmanli ul. "Gotse Delchev" 1 | gr. Haskovo bul. "Saedinenie" 94 |
| Regiunea Iambol - nr. 28 | |||
| 20 | BG 2812022 | "Karil i Tanya" OOD gr. Yambol | gr. Yambol ul. "Graf Ignatiev" 189 |
| MD 67/8/04 REV 8 MD 105/3/04 REV 3 MD 99/5/04 REV 5 MD 167/5/04 REV 5 MD 200/5/05 REV 5 MD 92/4/04 REV 4 MD 52/9/04 REV 9 MD 22/8/04 REV 8 MD 13/2/04 REV 2 MD 158/5/04 REV 5 MD 107/3/04 REV 3 MD 185/7/05 REV 7 MD 205/4/05 REV 4 MD 59/7/04 REV 7 | (AC 67/1/04 REV 1) (AC 105/1/04 REV 1) (AC 99/1/04 REV 1) (AC 167/1/05 REV 1) (AC 200/1/05 REV 1) (AC 92/2/04 REV 2) (AC 52/2/04 REV 2) (AC 22/2/04 REV 2) (AC 13/1/04 REV 1) (AC 158/1/05 REV 1) (AC 107/1/04 REV 1) (AC 185/1/05 REV 1) (AC 205/1/05 REV 1) (AC 59/2/04 REV 2) |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| construcțiile, inclusiv ramuri conexe | 45.1 - 4; |
| activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE | |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 activități de curățare a clădirilor |
| alte servicii | 74.87 numai activitățile designerilor de decorațiuni interioare |
| Sectorul | codul NACE*), cu excepția unor dispoziții contrare |
| servicii de horticultură | 01.41 |
| tăierea, fasonarea și finisarea pietrei | 26.7 |
| construcții metalice și părți componente | 28.11 |
| construcții, inclusiv ramuri conexe | 45.1 - 4; |
| activități enumerate în anexa la Directiva 96/71/CE | |
| activități în domeniul securității | 74.60 |
| activități de curățare a clădirilor | 74.70 |
| asistență medicală la domiciliu | 85.14 |
| activități de asistență socială fără cazare | 85.32 |
| Ispat Sidex Galați | 30.598 miliarde ROL |
| Siderurgica Hunedoara | 9.975 miliarde ROL |
| CS Reșița | 4.707 miliarde ROL |
| IS Câmpia Turzii | 2.234 miliarde ROL |
| COS Târgoviște | 2.399 miliarde ROL |
| Donasid (Siderca) Călărași | 72 miliarde ROL |
| Masă normată pe axa simplă | Cuantumul tarifului suplimentar pentru utilizarea unui kilometru de drum nereabilitat (cu capacitatea maximă de transport de 10 tone pe axă) în euro (exprimat în cifre la nivelul anului 2002) |
| Între 10 și 10,5 tone pe axă | 0,11 |
| Între 10,5 și 11 tone pe axă | 0,30 |
| Între 11 și 11,5 tone pe axă | 0,44 |
| Perioada | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | TOTAL |
| Km în execuție*1) | 3.031 | 2.825 | 1.656 | 1.671 | 1.518 | 1.529 | 1.554 | |
| Km recepționați*2) | 960 | 1.674 | 528 | 624 | 504 | 543 | 471 | |
| Lucrări cumulate (în km) | 3.916 | 5.590 | 6.118 | 6.742 | 7.246 | 7.789 | 8.260 | 8.260 |
| Populație racordată | Total localități | Oxidabilitate % | Amoniu % | Nitrați % | Turbiditate % | Aluminiu % | Fier % | Cadmiu, plumb % | Pesticide % | Mangan % |
| < 10.000 | 1.774 | 98,4 | 99 | 95,3 | 99,3 | 99,7 | 99,2 | 99,9 | 99,9 | 100 |
| 10.000 - 100.00 | 111 | 73 | 59,5 | 93,7 | 87 | 83,8 | 78,4 | 98,2 | 93,4 | 96,4 |
| 100.001 - 200.000 | 14 | 85,7 | 92,9 | 100 | 100 | 92,9 | 100 | 100 | 78,6 | 92,9 |
| > 200.000 | 9 | 77,8 | 100 | 100 | 100 | 88,9 | 88,9 | 100 | 88,9 | 88,9 |
| TOTAL | 1.908 | 96,7 | 96,7 | 95,2 | 98,64 | 98,64 | 97,9 | 99,8 | 99,4 | 99,7 |
| Populație racordată | Total localități | Oxidabilitate % | Amoniu % | Nitrați % | Turbiditate % | Aluminiu % | Fier % | Cadmiu, plumb % | Pesticide % | Mangan % |
| < 10.000 | 1.774 | 100 | 99,5 | 97,7 | 99,7 | 99,7 | 99,3 | 99,9 | 99,9 | 100 |
| 10.000 - 100.000 | 111 | 100 | 80,2 | 97,3 | 100 | 94,6 | 90 | 98,2 | 96,4 | 96,4 |
| 100.001 - 200.000 | 14 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
| > 200.000 | 9 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 | 100 |
| TOTAL | 1.908 | 100 | 98,32 | 97,7 | 99,7 | 99,4 | 98,7 | 99,8 | 99,7 | 99,7 |
| Unitatea | Schimbarea de capacitate (tone) | Data încetării producției | Data închiderii definitive | |
| Siderurgica Hunedoara | laminorul de sârmă nr. 1 | -400.000 | 1995 | 1997 |
| laminorul de sârmă nr. 3 | -280.000 | 1998 | 2000 | |
| profile mijlocii | -480.000 | primul trimestru 2008 | al doilea trimestru 2008 | |
| I.S. Câmpia Turzii | laminorul de sârmă nr. 1 | -80.000 | 1995 | 1996 |
| C.S. Reșița | profile ușoare | -80.000 | 2000 | 2001 |
| șine de cale ferată | -40.000 | 1999 | 2000 | |
| profile grele | -220.000 | al patrulea trimestru 2007 | al doilea trimestru 2008 | |
| profile mijlocii și speciale | -120.000 | al patrulea trimestru 2006 | al patrulea trimestru 2007 | |
| Donasid (Siderca) Călărași | profile mijlocii | -350.000 | 1997 | 1999 |
| Schimbarea netă de capacitate | -2.050.000 |
| Nr. | Nr. vet. | Numele unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| 1. | 5806/2000 | Comb Agroind Curtici | Str. Revoluției, nr. 33, Curtici, jud. Arad |
| 2. | 5065/2000 | S.C. RB Prod S.R.L. | Str. Constituției, Arad, jud. Arad |
| 3. | 101/2000 | S.C. Cominca S.A. | Str. Octavian Goga, nr. 4, Oradea, jud. Bihor |
| 4. | 102/1999 | S.C. Prodaliment S.A. | Str. Republicii, nr. 101, Salonta, jud. Bihor |
| 5. | 115/1996 | S.C. Ferm Corn Prod S.R.L. | Căldărăști, jud. Buzău |
| 6. | 1446/2002 | S.C. Izocon MC S.A. | Cuza Vodă, jud. Călărași |
| 7. | 19/2002 | S.C. Carnob S.R.L. | Str. Lebedelor, nr. 1, Lumina, jud. Constanța |
| 8. | 154/1999 | S.C. Casalco S.A. | Str. Jokai Mor, nr. 9-11, Sf. Gheorghe, jud. Covasna |
| 9. | 312/1999 | S.C. Olas Prod S.R.L. | Str. N. Romanescu, nr. 28, Craiova, jud. Dolj |
| 10. | 58/2001 | S.C. Elan Trident S.R.L. | Str. Rakoczi, Miercurea Ciuc, jud. Harghita |
| 11. | 143/1999 | S.C. Lorialba Prest S.R.L. | Str. Crișul Alb, nr. 1, Brad, jud. Hunedoara |
| 12. | 4585/2002 | S.C. Agro Prod Com Dosa S.R.L. | Str. Principală, nr. 79, Chibed, jud. Mureș |
| 13. | 2585/2000 | S.C. Cazadela S.R.L. | Str. Oltului, nr. 34, Reghin, jud. Mureș |
| 14. | 4048/2000 | S.C. Coniflor S.R.L. | Str. Petru Maior, Gurghiu, jud. Mureș |
| 15. | 422/1999 | S.C. Prodprosper S.R.L. | Str. Dumbravei, nr. 18, Dumbrava Roșie, jud. Neamț |
| 16. | 549/1999 | S.C. Tce 3 Brazi S.R.L. | Zănești, jud. Neamț |
| 17. | 24/2000 | S.C. Spar S.R.L. | Str. Gării, nr. 10, Potcoava, jud. Olt |
| 18. | 2076/2002 | S.C. Simona S.R.L. | Str. Popa Șapcă, nr. 105, Balș, jud. Olt |
| 19. | 86/2002 | S.C. Universal S.R.L. | Crișeni, jud. Sălaj |
| 20. | 5661/2002 | S.C. Harald S.R.L. | Str. Mânăstirea Humorului, nr. 76A, jud. Suceava |
| 21. | 6066/2002 | S.C. Raitar S.R.L. | Cornu Luncii, jud. Suceava |
| 22. | 5819/2002 | S.C. Mara Alex S.R.L. | Milișăuți, jud. Suceava |
| 23. | 93/2003 | S.C. Mara Prod Com S.R.L. | Str. Abatorului, nr. 1 bis, Alexandria, jud. Teleorman |
| 24. | 1/2000 | S.C. Diana S.R.L. | Bujoreni, jud. Vâlcea |
| 25. | 6/1999 | S.C. Diana Prod S.R.L. | Vlădești, jud. Vâlcea |
| Nr. | Nr. vet. | Numele unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| 1. | 2951/2000 | S.C. Agronutrisco Impex S.R.L. | Str. Abatorului, nr. 2A, Mihăilești, jud. Giurgiu |
| 2. | 3896/2002 | S.C. Oprea Avicom S.R.L. | Str. Dealul Viilor, nr. 5, Crăiești, jud. Mureș |
| Nr. | Nr. vet. | Numele unității | Adresa punctelor de lucru vizate |
| 1. | 999/2000 | S.C. Alba Lact S.A. | Str. Muncii, nr. 4, Alba Iulia, jud. Alba |
| 2. | 5158/8.11.2002 | S.C. Biolact Bihor S.R.L. | Paleu, jud. Bihor |
| 3. | 2100/8.11.2001 | S.C. Bendearcris S.R.L. | Miceștii de Câmpie, nr. 202A, jud. Bistrița-Năsăud |
| 4. | 2145/5.3.2002 | S.C. Lech Lacto S.R.L. | Lechința, nr. 387, jud. Bistrița-Năsăud |
| 5. | 395/18.6.2001 | S.C. Lacto Solomonescu S.R.L. | Miron Costin, Vlăsinești, jud. Botoșani |
| 6. | 115/1.2.2002 | S.C. Comintex S.R.L. Darabani | Darabani, jud. Botoșani |
| 7. | A343827/30.8.2002 | S.C. Prodlacta S.A. | Str. Gării, nr. 403, Homorod, jud. Brașov |
| 8. | 258/10.4.2000 | S.C. Binco Lact S.R.L. | Săcele, jud. Constanța |
| 9. | 12203/25.9.2003 | S.C. Lacto Genimico S.R.L. | Str. Cășăriei nr. 2A, Hârșova, jud. Constanța |
| 10. | 2721/28.8.2001 | S.C. Industrializarea Laptelui S.A. | Bd. Independenței, nr. 23, Târgoviște, jud. Dâmbovița |
| 11. | 4136/10.6.2002 | S.C. Galmopan S.A. | Bd. G. Coșbuc, nr. 257, Galați, jud. Galați |
| 12. | 5/7.5.1999 | S.C. Sandralact S.R.L. | Șos. București-Giurgiu, km. 23, jud. Giurgiu |
| 13. | 213/1996 | S.C. Paulact S.R.L. | Str. Principală, nr. 28, Sânpaul, jud. Harghita |
| 14. | 625/21.11.1996 | S.C. Lactis S.R.L. | Str. Beclean, nr. 31, Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita |
| 15. | 913/17.3.2000 | S.C. Lactex - Reghin S.R.L. | Jabenița, nr. 33, jud. Mureș |
| 16. | 207/21.4.1999 | S.C. Midatod S.R.L. | Ibănești, nr. 273, jud. Mureș |
| 17. | 391/23.4.1999 | S.C. Kubo Ice Cream Company S.R.L. | Str. Dumbravei, nr. 5, Piatra Neamț, jud. Neamț |
| 18. | 1055/10.7.2000 | S.C. Oltina S.A. | Str. A.I. Cuza, nr. 152, Slatina, jud. Olt |
| 19. | 282/1999 | S.C. Calion S.R.L. | Str. Gheorghe Doja, nr. 39, Jibou, jud. Sălaj |
| 20. | 1562/27.12.1999 5750/23.5.2002 | S.C. Bucovina S.A. Suceava | Str. Humorului, nr. 4, Suceava, jud. Suceava |
| 21. | 1085/26.5.1999 | S.C. Bucovina S.A. Fălticeni | Str. Izvor, nr. 5, Fălticeni, jud. Suceava |
| 22. | 5614/20.4.2002 | S.C. Coza Rux S.R.L. | Str. Burdujeni, nr. 11A, Suceava, jud. Suceava |
| 23. | 1659/27.3.2003 | S.C. Ecolact S.R.L. | Milișăuți, jud. Suceava |
| 24. | 1205/5.10.1999 | S.C. Pro Putna S.R.L. | Putna, jud. Suceava |
| 25. | 5325/13.2.2002 | S.C. Cetina Prod Lact S.R.L. | Neagra Șarului, Șaru Dornei, jud. Suceava |
| 26. | 5245/6.11.2001 | S.C. Simultan S.R.L. | Orțișoara, jud. Timiș |
| 27. | 2459/21.8.2002 | S.C. Zan S.R.L. | Str. Celulozei, nr. 5, Zărnești, Brașov |
| Măsura | EUR | |
| Ferme de semi-subzistență | 1.000 | fermă/an |
| Grupuri de producători | 100.000 | în primul an |
| 100.000 | În al doilea an | |
| 80.000 | În al treilea an | |
| 60.000 | în al patrulea an | |
| 50.000 | în al cincilea an |
| MD 196/2/05 REV 2MD 187/3/05 REV 3MD 197/2/05 REV 2MD 221/3/05 REV 3MD 171/2/04 REV 2MD 217/1/05 REV 1MD 210/1/05 REV 1 | (AC 196/1/05 REV 1)(AC 187/1/05 REV 1)(AC 197/1/05 REV 1)(AC 221/1/05 REV 1)(AC 171/1/05 REV 1)(AC 217/1/05 REV 1)(AC 210/1/05 REV 1) |
| (milioane EUR, prețuri din 2004) | ||||
| 2007 | 2008 | 2009 | 2007-2009 | |
| Bulgaria | 183 | 244 | 306 | 733 |
| România | 577 | 770 | 961 | 2.308 |
| Total | 760 | 1.014 | 1.267 | 3.041 |
| CONFERINȚA REPREZENTANȚILOR GUVERNELOR STATELOR MEMBRE | Bruxelles, 29 octombrie 2004 RO |
| CIG 87/2/04 REV 2 | |
| Referitor la: Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa | |
| CUPRINS | |
| PREAMBUL | |
| PARTEA I | |
| TITLUL I - DEFINIȚIA ȘI OBIECTIVELE UNIUNII | |
| TITLUL II - DREPTURILE FUNDAMENTALE ȘI CETĂȚENIA UNIUNII | |
| TITLUL III - COMPETENȚELE UNIUNII | |
| TITLUL IV - INSTITUȚIILE ȘI ORGANELE UNIUNII | |
| CAPITOLUL I - CADRUL INSTITUȚIONAL | |
| CAPITOLUL II - CELELALTE INSTITUȚII ȘI ORGANELE CONSULTATIVE ALE UNIUNII | |
| TITLUL V - EXERCITAREA COMPETENȚELOR UNIUNII | |
| CAPITOLUL I - DISPOZIȚII COMUNE | |
| CAPITOLUL II - DISPOZIȚII SPECIALE | |
| CAPITOLUL III - COOPERAREA CONSOLIDATĂ | |
| TITLUL VI - VIAȚA DEMOCRATICĂ A UNIUNII | |
| TITLUL VII - FINANȚELE UNIUNII | |
| TITLUL VIII - UNIUNEA ȘI VECINII SĂI | |
| TITLUL IX - APARTENENȚA LA UNIUNE | |
| PARTEA II: CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE UNIUNII | |
| PREAMBUL | |
| TITLUL I - DEMNITATEA | |
| TITLUL II - LIBERTĂȚILE | |
| TITLUL III - EGALITATEA | |
| TITLUL IV - SOLIDARITATEA | |
| TITLUL V - CETĂȚENIA | |
| TITLUL VI - JUSTIȚIA | |
| TITLUL VII - DISPOZIȚII GENERALE CARE REGLEMENTEAZĂ INTERPRETAREA ȘI APLICAREA CARTEI | |
| PARTEA III: POLITICILE ȘI FUNCȚIONAREA UNIUNII | |
| TITLUL I - DISPOZIȚII CU APLICARE GENERALĂ | |
| TITLUL II - NEDISCRIMINAREA ȘI CETĂȚENIA | |
| TITLUL III - POLITICILE ȘI ACȚIUNILE INTERNE | |
| CAPITOLUL I - PIAȚA INTERNĂ | |
| Secțiunea 1 - Instituirea și funcționarea pieței interne | |
| Secțiunea 2 - Libera circulație a persoanelor și serviciilor | |
| Subsecțiunea 1 - Lucrătorii | |
| Subsecțiunea 2 - Libertatea de stabilire | |
| Subsecțiunea 3 - Libertatea de a presta servicii | |
| Secțiunea 3 - Libera circulație a mărfurilor | |
| Subsecțiunea 1 - Uniunea vamală | |
| Subsecțiunea 2 - Cooperarea vamală | |
| Subsecțiunea 3 - Interzicerea restricțiilor cantitative | |
| Secțiunea 4 - Capitalurile și plățile | |
| Secțiunea 5 - Normele privind concurența | |
| Subsecțiunea 1 - Normele aplicabile întreprinderilor | |
| Subsecțiunea 2 - Ajutoarele acordate de statele membre | |
| Secțiunea 6 - Dispoziții fiscale | |
| Secțiunea 7 - Dispoziții comune | |
| CAPITOLUL II - POLITICA ECONOMICĂ ȘI MONETARĂ | |
| Secțiunea 1 - Politica economică | |
| Secțiunea 2 - Politica monetară | |
| Secțiunea 3 - Dispoziții instituționale | |
| Secțiunea 4 - Dispoziții proprii statelor membre a căror monedă este euro | |
| Secțiunea 5 - Dispoziții tranzitorii | |
| CAPITOLUL III - POLITICILE DIN ALTE DOMENII | |
| Secțiunea 1 - Ocuparea forței de muncă | |
| Secțiunea 2 - Politica socială | |
| Secțiunea 3 - Coeziunea economică, socială și teritorială | |
| Secțiunea 4 - Agricultura și pescuitul | |
| Secțiunea 5 - Mediul | |
| Secțiunea 6 - Protecția consumatorilor | |
| Secțiunea 7 - Transporturile | |
| Secțiunea 8 - Rețelele transeuropene | |
| Secțiunea 9 - Cercetarea și dezvoltarea tehnologică și spațiul cosmic | |
| Secțiunea 10 - Energia | |
| CAPITOLUL IV - SPAȚIUL DE LIBERTATE, SECURITATE ȘI JUSTIȚIE | |
| Secțiunea 1 - Dispoziții generale | |
| Secțiunea 2 - Politicile privind controlul frontierelor, azilul și imigrarea | |
| Secțiunea 3 - Cooperarea judiciară în materie civilă | |
| Secțiunea 4 - Cooperarea judiciară în materie penală | |
| Secțiunea 5 - Cooperarea polițienească | |
| CAPITOLUL V - DOMENIILE ÎN CARE UNIUNEA POATE DECIDE SĂ DESFĂȘOARE O ACȚIUNE DE SPRIJINIRE, DE COORDONARE SAU COMPLEMENTARĂ | |
| Secțiunea 1 - Sănătatea publică | |
| Secțiunea 2 - Industria | |
| Secțiunea 3 - Cultura | |
| Secțiunea 4 - Turismul | |
| Secțiunea 5 - Educația, tineretul, sportul și formarea profesională | |
| Secțiunea 6 - Protecția civilă | |
| Secțiunea 7 - Cooperarea administrativă | |
| TITLUL IV - ASOCIEREA ȚĂRILOR ȘI A TERITORIILOR DE PESTE MĂRI | |
| TITLUL V - ACȚIUNEA EXTERNĂ A UNIUNII | |
| CAPITOLUL I - DISPOZIȚII CU APLICARE GENERALĂ | |
| CAPITOLUL II - POLITICA EXTERNĂ ȘI DE SECURITATE COMUNĂ | |
| Secțiunea 1 - Dispoziții comune Secțiunea 2 - Politica de securitate și apărare comună | |
| Secțiunea 3 - Dispoziții financiare | |
| CAPITOLUL III - POLITICA COMERCIALĂ COMUNĂ | |
| CAPITOLUL IV - COOPERAREA CU ȚĂRILE TERȚE ȘI AJUTORUL UMANITAR | |
| Secțiunea 1 - Cooperarea pentru dezvoltare | |
| Secțiunea 2 - Cooperarea economică, financiară și tehnică cu țările terțe | |
| Secțiunea 3 - Ajutorul umanitar | |
| CAPITOLUL V - MĂSURILE RESTRICTIVE | |
| CAPITOLUL VI - ACORDURILE INTERNAȚIONALE | |
| CAPITOLUL VII - RELAȚIILE UNIUNII CU ORGANIZAȚIILE INTERNAȚIONALE ȘI ȚĂRILE TERȚE ȘI CU DELEGAȚIILE UNIUNII | |
| CAPITOLUL VIII - PUNEREA ÎN APLICARE A CLAUZEI DE SOLIDARITATE | |
| TITLUL VI - FUNCȚIONAREA UNIUNII | |
| CAPITOLUL I - DISPOZIȚII INSTITUȚIONALE | |
| Secțiunea 1 - Instituțiile | |
| Subsecțiunea 1 - Parlamentul European | |
| Subsecțiunea 2 - Consiliul European | |
| Subsecțiunea 3 - Consiliul de Miniștri | |
| Subsecțiunea 4 - Comisia Europeană | |
| Subsecțiunea 5 - Curtea de Justiție a Uniunii Europene | |
| Subsecțiunea 6 - Banca Centrală Europeană | |
| Subsecțiunea 7 - Curtea de Conturi | |
| Secțiunea 2 - Organele consultative ale Uniunii | |
| Subsecțiunea 1 - Comitetul Regiunilor | |
| Subsecțiunea 2 - Comitetul Economic și Social | |
| Secțiunea 3 - Banca Europeană de Investiții | |
| Secțiunea 4 - Dispoziții comune instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii | |
| CAPITOLUL II - DISPOZIȚII FINANCIARE | |
| Secțiunea 1 - Cadrul financiar multianual | |
| Secțiunea 2 - Bugetul anual al Uniunii | |
| Secțiunea 3 - Execuția bugetului și descărcarea | |
| Secțiunea 4 - Dispoziții comune | |
| Secțiunea 5 - Combaterea fraudei | |
| CAPITOLUL III - COOPERAREA CONSOLIDATĂ | |
| TITLUL VII: DISPOZIȚII COMUNE | |
| PARTEA IV: DISPOZIȚII GENERA | |
| Germania | 26.649.532.500 |
| Franța | 26.649.532.500 |
| Italia | 26.649.532.500 |
| Regatul Unit | 26.649.532.500 |
| Spania | 15.989.719.500 |
| Belgia | 7.387.065.000 |
| Țările de Jos | 7.387.065.000 |
| Suedia | 4.900.585.500 |
| Danemarca | 3.740.283.000 |
| Austria | 3.666.973.500 |
| Polonia | 3.411.263.500 |
| Finlanda | 2.106.816.000 |
| Grecia | 2.003.725.500 |
| Portugalia | 1.291.287.000 |
| Republica Cehă | 1.258.785.500 |
| Ungaria | 1.190.868.500 |
| Irlanda | 935.070.000 |
| Slovacia | 428.490.500 |
| Slovenia | 397.815.000 |
| Lituania | 249.617.500 |
| Luxemburg | 187.015.500 |
| Cipru | 183.382.000 |
| Letonia | 152.335.000 |
| Estonia | 117.640.000 |
| Malta | 69.804.000 |
| (milioane de euro, prețuri 1999) | |||
| 2004 | 2005 | 2006 | |
| Republica Cehă | 125,4 | 178,0 | 85,1 |
| Cipru | 68,9 | 119,2 | 112,3 |
| Malta | 37,8 | 65,6 | 62,9 |
| Slovenia | 29,5 | 66,4 | 35,5 |
| (milioane de euro, prețuri 1999) | |||
| 2004 | 2005 | 2006 | |
| Republica Cehă | 174,7 | 91,55 | 91,55 |
| Estonia | 15,8 | 2,90 | 2,90 |
| Cipru | 27,7 | 5,05 | 5,05 |
| Letonia | 19,5 | 3,40 | 3,40 |
| Lituania | 34,8 | 6,30 | 6,30 |
| Ungaria | 155,3 | 27,95 | 27,95 |
| Malta | 12,2 | 27,15 | 27,15 |
| Polonia | 442,8 | 550,00 | 450,00 |
| Slovenia | 65,4 | 17,85 | 17,85 |
| Slovacia | 63,2 | 11,35 | 11,35 |
| (milioane de euro, prețuri curente) | |
| Republica Cehă | 39,88 |
| Estonia | 2,50 |
| Letonia | 2,69 |
| Ungaria | 9,93 |
| Polonia | 92,46 |
| Slovenia | 2,36 |
| Slovacia | 20,11 |
| 2006:2007:2008:2009: | 15% 20% 30% 35% |
| (milioane de euro, prețuri din 1999) | |||
| 2004 | 2005 | 2006 | |
| Estonia | 22,9 | 22,90 | 22,90 |
| Letonia | 23,7 | 23,70 | 23,70 |
| Lituania | 44,78 | 61,07 | 29,85 |
| Ungaria | 49,30 | 49,30 | 49,30 |
| Polonia | 93,34 | 93,33 | 93,33 |
| Slovenia | 35,64 | 35,63 | 35,63 |
| Slovacia | 15,94 | 15,93 | 15,93 |
| Polonia Republica Ceha Ungaria Slovacia Slovenia Lituania Cipru Letonia Estonia Malta | 170 563 175 EUR 62 939 275 EUR 59 543 425 EUR 21 424 525 EUR 19 890 750 EUR 12 480 875 EUR 9 169 100 EUR 7 616 750 EUR 5 882 000 EUR 3 490 200 EUR |
| Polonia Republica Ceha Ungaria Slovacia Slovenia Lituania Cipru Letonia Estonia Malta | 2,2742% 0,8392% 0,7939% 0,2857% 0,2652% 0,1664% 0,1223% 0,1016% 0,0784% 0,0465% |
| Actul de aderare din 16 aprilie 2003 | Protocol |
| Articolul 21 | Articolul 12 |
| Articolul 22 | Articolul 13 |
| Articolul 24 | Articolul 15 |
| Articolul 32 | Articolul 21 |
| Articolul 37 | Articolul 26 |
| Articolul 52 | Articolul 32 |
| Expresii folosite în anexele menționate la articolul 73 | Semnificație |
| Tratatul de instituire a Comunității Europene | Constituție |
| Tratatul privind Uniunea Europeană | Constituție |
| Tratatele care stau la baza Uniunii Europene | Constituție |
| Comunitatea (europeană) | Uniune |
| Comunitatea extinsă | Uniune |
| Comunitar/Comunitară/Comunitari/Comunitare | al/a/ai/ale Uniunii |
| UE | Uniune |
| Uniunea extinsă sau UE extinsă | Uniune |
| Tratatul CE | Constituție |
| Partea a treia, titlul I | Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 3 |
| Partea a treia, titlul I, capitolul 1 | Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 3 subsecțiunea 1 |
| Partea a treia, titlul II | Partea III, titlul III, capitolul III, secțiunea 4 |
| Partea a treia, titlul III | Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunile 2 și 4 |
| Partea a treia, titlul VI, capitolul 1 | Partea III, titlul III, capitolul I, secțiunea 5 |
| Articolul 31 | Articolul III-155 |
| Articolul 39 | Articolul III-133 |
| Articolul 49 | Articolul III-144 |
| Articolul 58 | Articolul III-158 |
| Articolul 87 | Articolul III-167 |
| Articolul 88 | Articolul III-168 |
| Articolul 226 | Articolul III-360 |
| Anexa I | Anexa I |
| Germania | 625.000 tone |
| Uniunea economică belgo-luxemburgheză | 200.000 tone |
| Franța | 75.000 tone |
| Italia | 100.000 tone |
| Țările de Jos | 1.000.000 tone |
| Belgia | 24 |
| Republica Cehă | 24 |
| Danemarca | 14 |
| Germania | 99 |
| Estonia | 6 |
| Grecia | 24 |
| Spania | 54 |
| Franța | 78 |
| Irlanda | 13 |
| Italia | 78 |
| Cipru | 6 |
| Letonia | 9 |
| Lituania | 13 |
| Luxemburg | 6 |
| Ungaria | 24 |
| Malta | 5 |
| Țările de Jos | 27 |
| Austria | 18 |
| Polonia | 54 |
| Portugalia | 24 |
| Slovenia | 7 |
| Slovacia | 14 |
| Finlanda | 14 |
| Suedia | 19 |
| Regatul Unit | 78 |
| Belgia | 12 |
| Republica Cehă | 12 |
| Danemarca | 7 |
| Germania | 29 |
| Estonia | 4 |
| Grecia | 12 |
| Spania | 27 |
| Franța | 29 |
| Irlanda | 7 |
| Italia | 29 |
| Cipru | 4 |
| Letonia | 4 |
| Lituania | 7 |
| Luxemburg | 4 |
| Ungaria | 12 |
| Malta | 3 |
| Țările de Jos | 13 |
| Austria | 10 |
| Polonia | 27 |
| Portugalia | 12 |
| Slovenia | 4 |
| Slovacia | 7 |
| Finlanda | 7 |
| Suedia | 10 |
| Regatul Unit | 29 |
| Belgia | 12 |
| Republica Cehă | 12 |
| Danemarca | 9 |
| Germania | 24 |
| Estonia | 7 |
| Grecia | 12 |
| Spania | 21 |
| Franța | 24 |
| Irlanda | 9 |
| Italia | 24 |
| Cipru | 6 |
| Letonia | 7 |
| Lituania | 9 |
| Luxemburg | 6 |
| Ungaria | 12 |
| Malta | 5 |
| Țările de Jos | 12 |
| Austria | 12 |
| Polonia | 21 |
| Portugalia | 12 |
| Slovenia | 7 |
| Slovacia | 9 |
| Finlanda | 9 |
| Suedia | 12 |
| Regatul Unit | 24 |
| Belgia | 12 |
| Republica Cehă | 12 |
| Danemarca | 9 |
| Germania | 24 |
| Estonia | 7 |
| Grecia | 12 |
| Spania | 21 |
| Franța | 24 |
| Irlanda | 9 |
| Italia | 24 |
| Cipru | 6 |
| Letonia | 7 |
| Lituania | 9 |
| Luxemburg | 6 |
| Ungaria | 12 |
| Malta | 5 |
| Țările de Jos | 12 |
| Austria | 12 |
| Polonia | 21 |
| Portugalia | 12 |
| Slovenia | 7 |
| Slovacia | 9 |
| Finlanda | 9 |
| Suedia | 12 |
| Regatul Unit | 24 |
| - 1 - | - 2 - |
| Numerele din Nomenclatura Combinată | Denumirea produselor |
| CAPITOLUL 1 | Animale vii |
| CAPITOLUL 2 | Carne și organe comestibile |
| CAPITOLUL 3 | Pești, crustacee și moluște |
| CAPITOLUL 4 | Lapte și produse lactate; ouă de păsări; miere naturală |
| CAPITOLUL 5 | |
| 05.04 | Intestine, vezici și stomacuri de animale, întregi sau bucăți, altele decât cele de pește |
| 05.15 | Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte; animale moarte de la capitolele 1 sau 3, improprii pentru consumul uman |
| CAPITOLUL 6 | Plante vii și produse de floricultură |
| CAPITOLUL 7 | Legume, plante, rădăcini și tuberculi alimentari |
| CAPITOLUL 8 | Fructe comestibile; coji de citrice și de pepeni |
| CAPITOLUL 9 | Cafea, ceai și condimente, cu excepția mate (nr. 0903) |
| CAPITOLUL 10 | Cereale |
| CAPITOLUL 11 | Produse ale industriei morăritului; malț; amidon și fecule; gluten; inulină |
| CAPITOLUL 12 | Semințe și fructe oleaginoase; semințe și fructe diverse; plante industriale și medicinale; paie și furaje |
| CAPITOLUL 13 | |
| ex 13.03 | Pectină |
| CAPITOLUL 15 | |
| 15.01 | Untură și alte grăsimi de porc presate sau topite; grăsime de pasăre presată sau topită |
| 15.02 | Seu (din speciile bovină, ovină sau caprină) brut sau topit, inclusiv seul numit "seu din prima topire" |
| 15.03 | Stearină din untură; oleo-stearină, ulei de untură și oleo-margarină neemulsionată, neamestecate și nici altfel preparate |
| 15.04 | Grăsimi și uleiuri de pește și de mamifere marine, chiar rafinate |
| 15.07 | Uleiuri vegetale fixe, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate |
| 15.12 | Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar rafinate, dar nu preparate |
| 15.13 | Margarină, înlocuitori de grăsimi și alte grăsimi alimentare preparate |
| 15.17 | Reziduuri provenite de la tratarea grăsimilor sau a cerii animale sau vegetale |
| CAPITOLUL 16 | Preparate din carne, din pește, din crustacee și din moluște |
| CAPITOLUL 17 | |
| 17.01 | Zahăr din sfeclă și din trestie, în stare solidă |
| 17.02 | Alte zaharuri; siropuri; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; zaharuri și melase caramelizate |
| 17.03 | Melase, chiar decolorate |
| 17.05(*) | Zaharuri, siropuri și melase aromatizate sau cu adaos de coloranți (inclusiv zahăr vanilat sau vanilinat), cu excepția sucurilor de fructe cu adaos de zahăr în orice proporție |
| CAPITOLUL 18 | |
| 18.01 | Cacao boabe și brizuri de boabe, crude sau prăjite |
| 18.02 | Coji, pielițe, pelicule și resturi de cacao |
| CAPITOLUL 20 | Preparate din legume, din plante comestibile, din fructe sau din alte plante sau părți de plante |
| CAPITOLUL 22 | |
| 22.04 | Must de struguri parțial fermentat, chiar dacă fierberea a fost întreruptă altfel decât cu alcool |
| 22.05 | Vinuri din struguri proaspeți; musturi de struguri proaspeți a căror fierbere a fost întreruptă cu alcool (inclusiv must alcoolizat) |
| 22.07 | Cidru, rachiu de pere, hidromel și alte băuturi fermentate |
| ex 22.08(*) | Alcool etilic, denaturat sau nu, cu orice concentrație, |
| ex 22.09(*) | obținut din produsele agricole din prezenta anexă, cu excepția rachiurilor, a lichiorurilor și a altor băuturi spirtoase, preparate alcoolice compuse (numite "extracte concentrate") pentru fabricare băuturilor |
| ex 22.10(*) | Oțet comestibil și înlocuitori de oțet comestibil |
| CAPITOLUL 23 | Reziduuri și deșeuri ale industriei alimentare; alimente preparate pentru animale |
| CAPITOLUL 24 | |
| 24.01 | Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun |
| CAPITOLUL 45 | |
| 45.01 | Plută naturală brută și deșeuri de plută; plută concasată, granulată sau pulverizată |
| CAPITOLUL 54 | |
| 54.01 | In, în stare brută, topit, melițat, pieptănat sau prelucrat în alt mod, dar netors; câlți și deșeuri de in (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) |
| CAPITOLUL 57 | |
| 57.01 | Cânepă (Cannabis sativa), în stare brută, topită, melițată, pieptănată sau tratată în alt mod, dar netoarsă; câlți și deșeuri de cânepă (inclusiv deșeuri de fire și material fibros garnetat) |
| (*) Poziție adăugată prin articolul 1 din Regulamentul Consiliului Comunității Economice Europene nr. 7 bis din 18 decembrie 1959 (JO 7 din 30.1.1961, p. 71/61.). | |
| State membre | Mandate în Parlamentul European |
| Germania | 99 |
| Regatul Unit | 78 |
| Franța | 78 |
| Italia | 78 |
| Spania | 54 |
| Polonia | 54 |
| România | 35 |
| Țările de Jos | 27 |
| Grecia | 24 |
| Republica Cehă | 24 |
| Belgia | 24 |
| Ungaria | 24 |
| Portugalia | 24 |
| Suedia | 19 |
| Bulgaria | 18 |
| Austria | 18 |
| Slovacia | 14 |
| Danemarca | 14 |
| Finlanda | 14 |
| Irlanda | 13 |
| Lituania | 13 |
| Letonia | 9 |
| Slovenia | 7 |
| Estonia | 6 |
| Cipru | 6 |
| Luxemburg | 6 |
| Malta | 5 |
| TOTAL | 785 |
